INGRIJIREA PACIENTILOR CU HERNIE INGHINALA
1. DEFINIŢIE Hernia este caracterizata prin exteriorizarea spontana, parţiala sau totala, temporara sau permanenta a unui organ din cavitatea peritoneala sau a învelişului sau printr-un punct sau zona mai slaba a peretelui abdominal, previzibila anatomic ale cărei stări de deficienta morfologica si funcţionala se pot agrava in afara oricărui traumatism printr-o predispoziţie speciala, congenitala sau câştigată. Hernia inghinala este o boala frecventa, întâlnită mai ales la bărbaţi, caracterizata prin ieşirea parţiala sau totala a unui organ printr-un orificiu al canalului inghinal sub tegumentele intacte.
. ETIOLOGIE SI PATOLOGIE Factori predispozanti: Ereditatea; Condiţiile de alimentaţie; Condiţiile de mediu si munca (munca fizica grea); Starea tonusului muscular a peretelui abdominal – pelvin (hipotoniile musculare). Factorii favorizanti sunt reprezentaţi de eforturile mici, repetate, din bronşitele cornice, stricturile sau eforturile de mictiune ale bolnavilor, obezitatea si sarcinile repetate. Factorul determinant esenţial este efortul depus de majoritatea bolnavilor in perioada activa a vieţii care rupe echilibrul dinamic dintre presiunea intraabdominala care are tendinţa de a impinge viscerele mobile in afara si rezistenta peretelui abdominal, care se opune acestei tendinţe continue. Acest efort poate fi mic si brutal (muncitori in forţa) sau mai mic si repetat si realizează apariţia herniei in punctele si zonele de rezistenta mica a peretelui abdomino - pelvin numite puncte sau zone heraiare.
TABLOU CLINIC a. Semne funcţionale generale: Jena epigastrica discreta; Uneori greţuri (tracţiuni de mezoceri); Tulburări de tranzit, predominând constipatia; Tulburări de mictiune. b. Semne funcţionale locale: Apar in mers, in ortastatism prelungit, in efort. Se caracterizează prin: Senzatie de greutate Tractiune Uneori jena dureroasa locala Herniile cu gatul foarte ingust sau herniile mici prin distensie pot fi doreroase. Herniile foarte voluminoase, cu orificul herniar foarte larg, sunt de cele mai multe ori foarte bine tolerate.
. Semne fizice: Bolnavul este examinat iniţial in: Ortastatism Repaus După un efort (tuse, mers) care face sa apară (sau sa se mărească) o hernie spontan redusa prin decubit. La inspiraţie "tumora herniara" poate fi: Rotunda Alungită Pirifarma Muetilobata La palpare apreciem consistenta care in funcţie de conţinut poate fi: Elastica-renitenta (intestin) Moale-paroasa, neregulata (epiploon) Uneori sensibila (mezoce) Examenul bonlavului culcat pune in evidenta: Reductibilitatea herniei- prin presiune blanda progresiva începând de la fundul sacului se reintroduce conţinutul in cavitatea abdominala (manevra taxis); Repartiţia herniei la efort de tuse si expansiunea in efort continuat este un semn clasic;
NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A CAVITĂŢII ABDOMINALE • CANALUL INGHINAL • Este un traiect situat intre straturile musculoaponevrotice ale regiunii inghinale a peretelui ventral abdominal care lasă sa treacă la bărbat cordonul spermatic si la femeie ligamentul rotund. • Traiectul sau este oblic îndreptat in jos, înainte si înăuntru, paralel cu arcada femurala si situat pe linia ce uneşte un punct situat la 1-1,5 cm de spina iliaca anterosuperioara cu spina pubisului; măsoară 4 cm la bărbaţi si 4,5 cm la femeie.
PERETELE DORSAL Privit dinspre faţa peritoneala prezintă trei zone limitate de trei denivelări ca trei coarde formate din uraca pe linia mediana, cordonul fibros al arterei ombilicale mai in afara si crosa arterei epigastrice cel mai lateral. Aceste trei formaţiuni anatomice delimitează pe peretele peritoneal dorsal, trei gropite (fasete): faseta inghinala interna (limitata de uraca si cordonul arterei ombilicale); faseta inghinala mijlocie (intre ombilicala si crosa arterei epigastrice); faseta inghinala externa (situata lateral de epigastrica). In zona mediala a peretelui dorsal, peritoneul este intarit de următoarele formaţiuni fibroase sau tendinoase situate in planuri suprapuse dinainte -inapoi. Pelierul dorsal al orificiului dorsal al canalului inghinal, ligamentul Calles format din expansiunea aponevrotica a oblicului extern de partea opusa; Tendonul conjunct (unirea tendoanelor de inserţie a muşchiului oblic intern si transvers); Ligamentul Henle si marginea externa a muşchiului drept abdominal
Porţiunea din aceasta zona a fasetei inghinale mijlocii cuprinsa intre tendonul conjunct (medial), ligamentul Hesselbach (lateral) si bandeleta ilio pubiana (candal) formează zona sau punctul slab al peretelui dorsal al canalului inghinal; este locul de electie pe unde se formează herniile inghinale directe. In zona laterala a peretelui dorsal, in afara crosei arterei epigastrice, peritoneul este dublat de fascia transversalis, intarita la rândul ei de ligamentul Hesselbach (lateral), care limitează si măreşte candal orificiul profound al canalului inghinal limitat lateral de fascia iliaca. La nivelul fasetei inghinale externe, prin orificiul profund al canalului inghinal se formează herniile inghinale oblice externe, al căror sac si conţinut coboară in canal, înăuntrul tunicii fibroase a cordonului format din evaginarea in jurul cordonului, a fasciei transversalis. In concluzie, zona de formare a herniilor inghinale (zona herniara) este situata la nivelul peretelui dorsal al canalului inghinal, care prezintă doua puncte slabe: la nivelul faselor mijlocii si la nivelul orificiului profund al canalului inghinal (faseta externa).
EXAMENE PARACLINICE Teste screening Hemograma: Normala in herniile necomplicate; Hemoconcentratie in hernia inghinala strangulata; VSH - normal; Glicemie; Radioscopie cardio - pulmonara Uree sanguina: Normala in herniile necomplicate; Crescută in hernia inghinala strangulata. Examene radiologice: Radiografia abdominala simpla in ortostatism evidenţiază imagini hidroaerice. In herniile strangulate sunt obligatorii: tranzit baritat; irigoscopie si irigrafie; cistografia si cistoscopia. Sunt necesare de efectuat doar in cazul herniilor voluminoase pentru a aprecia natura conţinutului.
TRATAMENT Tratamentul cuprinde trei aspecte: a. profilactic; b. curativ; c. al complicaţiilor,
a. Tratamentul profilactic Profilaxia herniilor, consta in tratament tonifiant al musculaturii abdominale prin exrcitii fizice ca: Mersul pe jos, drumeţia, unele sporturi cum ar fi calaria, scrima, gimnastica si mai ales înotul.0 Tratamentul balnear in staţiuni ca: Predeal, Păltiniş, Covasna, Govora; Hidroterapie in staţiuni ca: Felix, Eforie Nord; Evitarea si tratarea complicaţiilor; Evitarea si tratarea tulburărilor in mictiune; Climatoterapie in cazul slăbirilor accentuate pentru refacerea rapida in greutate si a forţei fizice; Tratarea obezităţii prin regim alimentar corespunzător si o activitate fizica educativa;
INGIRIJIRI PRE SI POSTOPERATORII PREGĂTIREA PREOPERATORIE Actul operator constituie pentru bolnavii spitalizaţi un eveniment deosebit fata de care manifesta teama si ingrijorare. Asistenta medicala fiind in contact pennanent cu bolnavii este datoare sa participe la pregătirea pentru operaţie respectând recomandările făcute de către medic, incurajandu-i si castigandu-le Increderea. O buna pregătire preoperatorie preintampina diferite accidente ce ar putea surveni in timpul operaţiei sau imediat după operaţie. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor are mai multe etape: Pregătirea preoperatorie generala; Pregătirea preoperatorie locala; Pregătirea preoperatorie spec
In pregătirea preoperatorie speciala: dezbracă hainele bolnavului cu grija pentru a nu traumatiza bolnavul si pentru a nu-i accentua durerile sau i se vor tăia hainele; la indicaţia medicului, o asistenta medicala va executa golirea, spălarea gastrica, golirea vezicii urinare cu sonda Demeure la femeie, in cazul intervenţiei pe micul bazin, va fi atenţionat pentru mictiune voluntara; protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si vor fi puse in noptiera bolnavului, iar bijuteriile vor fi predate familiei sau administraţiei spitalului cu proces verbal; la indicaţia medicului anestezist, asistenta medicala va respecta doza si ora injectării medicatiei preanestezice, va administra un hipnotic Opium, cu Morfina, Mialgin, un barbituric tip Fenobarbital si un vagolitic Atropină.
INGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILOR Pregătirea materialelor in vederea reanimării postoperatorii In vederea pregătirii materialelor si reanimarea postoperatorie, va pregăti materialele pentru perfuzii, seringi, ace, garou, soluţii de perfuzat, aspiratorul si sondele, materialele pentru tratamentul medicamentos, analeptice cardio - vasculare si respiratorii, alcool, pregatirea borcanelor necesare cu suporturi pentru aspiraţie, drenaj pleural, verifica sursa de oxigen. Pregătirea materialelor pentru supravegherea bolnavilor Asistenta medicala va pregăti: termometrul, cronometrul, aparatul pentru tensiune, borcan pentru diureza, foaia de temperatura pentru terapia intensiva. Transportul bolnavului operat va fi efectuat cu căruciorul pregătit cu pătura, cearceaf, aleza. Bolnavul este aşezat in poziţie de decubit dorsal, cu capul intr-o parte, invelit pentru a nu raci. Transportul se efectuează silenţios, cu blândeţe, fara zdruncinături, care pot fi factori socgini. Supraveghează: pulsul la carotida, eventuala vărsătura, apariţia cianozei, perfuzia daca se continua in timpul transportului si drumurile.
INGRIJIRI INDIVIDUALIZATE Planul de îngrijire al bolnavului Generalități Rolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă în efectuarea acelor activități care contribuie la însănătoșirea acestuia (sau la o moarte ușoară), activități pe care individul le-ar face fără ajutor dacă ar avea puterea, voința sau condițiile necesare de a face aceasta, în așa fel încât, individul să-și recapete starea de independență cât mai repede posibil. "Codul pentru asistentele medicale" descrie de asemenea 4 responsabilități, care definesc direcțiile importante și anume: 1. promovarea sănătății; 2. prevenirea sănătății; 3. restaurarea sănătății; 4. înlăturarea suferinței.
Cazul I Pacientul D.I in vârsta de 85 ani cu domiciliul in Câmpulung Moldovenesc, se prezintă pe data de 15.03.2011 la camera de garda a Spitalului din Câmpulung Moldovenesc, acuzând dureri și existenta unor formaţiuni pseudotumorale in regiunea inghinala dreapta. Aceste dureri au debutat in urma cu 6 luni si s-au accentuat progresiv. Este internat cu diagnosticul medical de: hernie oblica externa inghino-funiculara dreapta. Culegere de date: Nume si prenume: D.I Vârsta: 85 ani; Sex: masculin; Starea civila: văduv; Ocupaţia: pensionar; Condiţii de locuit: bune; Alergii: neaga; Antecedente personale - patologice: cura chirurgicala - hernie inghinala stânga si pneumonie in anul 1980.
Manifestări de dependenta: Dureri in regiunea inghinala; Tegumente uşor palide; Stare generala modificata; Anxietate uşoara. Surse de dificultate: Efort fizic exagerat; Stresul; Stare de disconfort. Probleme actuale: Disconfort din cauza herniei oblice externe inghino - funiculare dreapta manifestata prin dureri in regiunea inghinala dreapta.
Aplicarea planului de îngrijiri pe perioade 15.03.2012 - 20.03.2012
Data 15.03
Diagnostic de nursing
Obiective
- dureri în regiunea inghinală dreaptă, datorită efortului fizic mare, manifestată prin stare de disconfort
- ameliorarea durerilor - pacientul să accepte intervenția chirurgicală - îmbunătățirea stării generale
Intervențiile asistentei
Evaluare
Proprii
Delegate
- asigur mediu de siguranță (poziționare); - Supraveghez, determin și înregistrez funcțiile vitale în foaia de observație; - supraveghez faciesul și comportamentul; - liniștesc pacientul și-l încurajez, explicîndu-i actul operator, pregătirile necesare, precum și felul anesteziei.
- administrez calmante și sedative conform indicațiilor medicului; - recoltez produse biologice pentru analizele de laborator, conform indicațiilor medicului; - însoțesc pacientul la examinările paraclinice recomandate de medic.
- pacientul are o poziție adecvată; - pacientul susține că durerile au diminuat în intensitate; - am recoltat produse biologice pentru analizele de laborator; - pacientul va fi pregătit pentru intervenția chirurgicală ce se va efectua a doua zi; - dieta hidrică 2000 ml – 2500 ml/zi; - T = 360C, P = 78b/min, TA = 120/70 mmHg, R = 18 resp/min;
18.03
- dificultate în a se odihni din cauza durerilor
- pacientul să-și recupereze orele de somn
- asigur un somn odihnitor cu respectarea ciclului noapte-zi, zi-veghe - creez condiții fără poluare sonoră - urmăresc funcțiile vitale fără a deranja pacientul - poziționez cât mai comod pacientul, ținând cont de constrângerile fizice ce îi pot deranja în perioadele de scurtă trezire. - urmăresc evoluția plăgii și pansamentul - calmez durerile prin mijloace nefarmacologice, învățând pacientul să-și regleze respirația și să folosească tehnicile de relaxare.
- administrez calmantele indicate, precum și sedativele necesrae.
- după intervenția chirurgicală pacientul susține o diminuare a durerilor, și-a putut relua programul de odihnă - pacientul este mult ameliorat - plaga are o evoluție spre vindecare - pacientul respectă regimul de masa (dieta hidrozaharata) - este comunicativ și mai relaxat - se supraveghează în continuare funcțiile vitale și se administrează tratamentul.
Epicriză Bolnavul se internează pentru hernie inghinală, se intervine chirurgical, s-a aplicat cura herniană. Evoluție postoperatorie favorabilă, se externează cu recomandările: - evitarea eforturilor fizice timp de 9 săptămâni; - scoaterea firelor peste 8 zile de la intervenție; - schimbarea pansamentului la două zile.
BIBLIOGRAFIE Curs de anatomie Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti Fiziologie Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977 Tehnici de ingrijire generala a bolnavului Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983 Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chirueditura CISON Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca Urgente medico-chirurgicale Lucretia Titirca- editura medicala. 9. Chirurgie si specialitati inrudite. M. Constaninescu- Editura Medicala; Bucuresti-2000 10. Manual de medicina interna C. Borundel- Editura All, Bucuresti, 1995.
