COPERTA LUCRĂRII DE LICENŢĂ UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” FACULT FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞTI INŢE ECONOMICE ECONOMI CE PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTRAREA AFACERILOR AFACERILOR
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific lect. univ. dr. Iliescu Mihaela
Student Irimia Ştefan Marian
Bucureşti 2016
(pagină ga!ă" #n$%& 'p&%$ă i p%i)a pagină*
(pagină ga!ă" #n$%& 'p&%$ă i p%i)a pagină*
PRIMA PAGINĂ A LUCRĂRII DE LICENŢĂ UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” FACULT FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞTI INŢE ECONOMICE ECONOMI CE PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTRAREA AFACERILOR AFACERILOR
LUCRARE DE LICENŢĂ
DISCIPLINA
ANTREPRENORIAT
TEMA
+NFIINŢAREA UNEI AFACERI
Coordonator ştiinţific lect. univ. dr. Iliescu Mihaela
Student Irimia Ştefan Marian
Bucureşti 2016
CUPRINSUL LUCRĂRII DE LICENŢĂ
Introducere……………………………… Introducere…………………………………………………………… ………………………………..…….1 …..…….1
Capi$!,!
-
P%&gă$i%&a"
.&/'0i.&%&a
,n&i
#n$%&p%in.&%i111111111111111111111111111111111111111111112 1.1. isc și incertitudine incertitudine !n reali"area !ntre#rinderii !ntre#rinderii mici. mici. ..............................…$ ..............................…$ 1.2.
%e&islaţia
!ntre#rinderilor
mici
şi
mi'locii
din
om(nia
..
…………………….......) 1.*. +nfiin +nființarea unei afacerii afacerii ,cadru le&alle&al- ......................................................... .........................................................12 12 1.$. 1.$. ia iața și conc concur uren enț/.................................................................................... ....................................................................................1$ 1$
Capi$!,! Capi$!,! 3 +n4iința%&a și g&/$ina%&a g&/$ina%&a ,n&i 4i%)&1111111111111 1111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111 111111-5 -5 2.1. nali"a S3 4 #ortunit/ții și riscurile !n !nfiin țarea unei firme ........1) ........1) 2.2. 5estionarea firmei Mana&ementul afacerii.............................................20 afacerii.............................................20 2.*. 7ormali 7ormalit/ t/ți !n vederea vederea !nfiin !nființ/rii unei unei firme firme ............................................... ...............................................22 22
Capi$!,! 6 S$,.i, .& 'a711111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 'a71111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111132 32 *.1. +nfiin +nființarea unei &elaterii &elaterii.. ............................................................................ ............................................................................2$ 2$ *.1. lanul financiar..........................................................................................*8 financiar..........................................................................................*8
Cn'!,7ii i p%p,n&%i11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111165 p%p,n&%i111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 65 8i9!ig%a4i&111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 6 An&;&<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<111<<<<<1 <111<112=
INTRODUCERE A'$,a!i$a$&a $&7&i re"id/ !n fa#tul c/ #entru !ntre#rinderile autohtone este im#ortant9 at(t de a or&ani"a eficient #rocesul de #lanificare9 sta:ilirea o:iectivelor or&ani"aţionale clare9 #recise9 m/sura:ile şi realiste !n condiţiile unui mediu e;tern de afaceri foarte tur:ulent9 c(t şi a corela !n cadrul acestora diferite ti#uri de #lanuri ,!n s#ecial strate&ice9 tactice şi o#eraţionale- !ntr4un sistem su#lu şi coerent de indicatori de #lan. +nce#(nd cu anii 1<<141<<2 starea economic/ a om(niei :rusc s4a !nr/ut/ţit= IB !nre&istrea"/ reduceri considera:ile9 se micşorea"/ volumul #roducţiei industriale şi a&ricole9 creşte nivelul inflaţiei şi a şoma'ului9 scade nivelul de trai al #o#ulaţiei. situaţie nes#us de dificil/ s4a creat !n com#le;ul a&ro4industrial9 inclusiv !n industria alimentar/= insuficienţa materiei #rime9 a resurselor ener&etice9 li#sa #ieţelor de desfacere9 li#sa creditelor oferite cu un #rocent redus etc. >na din #osi:ilit/ţile de soluţionare a #ro:lemelor !n cau"/ du#/ cum ne demonstrea"/ e;#erienţa multor ţ/ri care const/ !n de"voltarea antre#renoriatului9 care are nu numai im#ortanţ/ economic/ ci şi social/. +n condiţiile form/rii relaţiilor de #iaţ/ antre#renorul adesea este im#us de a lua deci"ii ce nu &arantea"/ succesul9 ci ofer/ doar unele s#eranţe !n o:ţinerea lui9 !ntruc(t !n activitatea antre#renorial/ sarcini :ine determinate se !nt(lnesc rareori= du#/ natura lor multe din ele #oart/ un caracter #ro:a:il şi deci şi riscant. ntre#renorul este im#us s/ #rimeasc/ deci"ii !n condiţia unui mediu e;tern foarte incert şi varia:il. 3ur:ulenţa mediului e;tern invoc/ un &rad !nalt de risc9 fa#t care determin/ o careva #rudenţ/ !n ce #riveşte asumarea lui. Insuficienţa de informaţie9 li#sa de trans#arenţ/9 deasemenea au o influenţ/ ne&ativ/ asu#ra activit/ţii firmei şi consecinţele deci"iei #rimite de c/tre antre#renori. Cu c(t mai com#le;/ este deci"ia9 cu at(t mai mare este necesitatea !n evidenţa riscului. ?vident c/ anume din #ractica actual/ de &os#od/rire reiese necesitatea !n ela:orarea recomand/rilor de anali"/ şi evidenţ/ a riscului9 utile antre#renorului !n evaluarea nivelului real de su#unere a afacerii eventualului risc. 1
Situaţia de la noi din om(nia este de aşa natur/ !nc(t
foarte mulţi
antre#renori consider/ c/ e foarte &reu s/ lanse"i o anumit/ afacere. Iar odat/ ce au lansat o anumit/ afacere9 mulţi antre#renori sunt #reocu#aţi de su#ravieţuirea ei şi mai #uţin de e;tinderea ei. +n acest conte;t aceşti antre#renori !n mod si&ur nu au o vi"iune de viitor ci !ncearc/ s/ @salve"eA #re"entul afacerii. +ns/ !n condiţiile unei concurenţe dure este foarte &reu s/ te menţii #e #iaţ/ f/r/ un anumit #lan de acţiune via:il. +nc/ enr 7ord s#unea= ADac/ stai #e loc concurenţa te !n&hite9 dac/ te mişti te muşc/A. stfel com#etitivitatea a devenit una din #ro:lemele #rinci#ale cu care se ciocnesc ast/"i firmele de la noi. lanificarea este #rima veri&/ a #rocesului de mana&ement #rin care se #relun&eşte evoluţia mediului şi a firmei9 se acţionea"/ #entru ada#tarea #ermanent/ a resurselor or&ani"aţionale astfel !nc(t s/ se #oat/ r/s#unde #rovoc/rilor concurenţei și s/ asi&ure fle;i:ilitatea necesar/ !n #rocesul schim:/rilor #e termen lun&. rinci#alele conce#te teoretice !n domeniul #revi"iunii sunt= misiunea9 #olitica9 strate&ia9 tactica şi :u&etul firmei. ceste conce#te confi&urea"/ mana&ementul strate&ic ca #arte com#onent/ a mana&ementului firmei. Desf/şurarea #roceselor de #revi"iune vi"ea"/ acţiuni de conce#ţie cu #rivire la o#ţiunile de administrare a resurselor9 !n conte;tul unor i#ote"e de evoluţie a factorilor interni şi e;terni9 #recum şi acte deci"ionale #rivind ale&erea uneia dintre aceste o#ţiuni9 ca modalitate de concreti"are !n cadrul mana&ementului strate&ic. Misiunea şi #olitica firmei au un caracter &eneral şi reflect/ !n mare m/sur/ cultura or&ani"aţional/ şi mana&erial/ a firmei9 r/m(n(nd a#roa#e neschim:ate #e toat/ durata e;istenţei firmei.Strate&ia9 tactica şi :u&etul sunt com#onente ale #rocesului #revi"ional care se ado#t/ !n cicluri multianuale şi anuale. +n mod concret aceste conce#te se materiali"ea"/ !n #lanuri a c/ror fundamentare9 ela:orare şi a#licare fac o:iectul #lanific/rii. eieşind din cele e;#use mai sus9 !n #re"enta te"/ se va !ncerca a:ordarea activit/ţii de antre#renoriat !n &eneral şi a com#etitivit/ţii !n #articular.
2
O9i&'$,! .& /$,.i, !l constituie activitatea de antre#renoriat şi c/ile de creştere a com#etitivit/ţii unei firme din :usinessul mic.
S'p,%i!& !ntre#rinse !n te"a data constau !n studierea conce#tului teoretic #rivind #lanificarea9 de a anali"a !n #ractic/ activitatea economico4financiar/ şi !n deose:i studierea #rocesului de #lanificare la !ntre#rindere. st/"i9 succesul intre#rinderii de#inde de reacţiile elastice la schim:/rile #ieţei9 de ca#acitatea de a im#lementa ra#id noile soluţii9 de a se reor&ani"a9 de a lua o#erativ deci"ii. Iniţierea unei intre#rinderi nu este o trea:/ sim#l/9 mai ales dac/ ne &!ndim c/ se #oate c(şti&a foarte mult9 dar se şi #oate #ierde enorm. +n S.>.. <0E din noile !ntre#rinderi ies din intre#rinderi #rin faliment !n #rimii doi ani de la !nfiinţare. >n !ntre#rin"/tor tre:uie s/ #osede urm/toarele ca#acit/ţi= Sco#ul #re"entei te"e este !nfiinţarea unei afaceri #e teritoriul om(niei9 care va fi SRL INNI GELATO" şi care are ca o:iect de activitate #roducerea şi v(n"area #roduselor de &elaterie.
De"ideratul SRL INNI GELATO este de a9 #roduce9 vinde şi livra
#roduse de un !nalt nivel calitativ !n sco#ul de a satisface cerinţele clienţilor. Structura lucr/rii reflect/9 !n #rinci#iu9 laturile esenţile ale unei :une #lanific/ri ale afacerilor !n domeniul turismului.
*
Capi$! I P%&gă$i%&a .&/'0i.&%ii ,n&i #n$%&p%in.&%i -1-1 Ri/' și in'&%$i$,.in& #n %&a!i7a%&a in$%&p%in.&%ii )i'i1 +nca din momentul inițierii unei mici !ntre#rinderi9 !ntre#rin"/torul ! și asum/ un anumit risc. Sco#ul este desi&ur9 o: ținerea de :ani9 !ns/ este #osi:il s/ li #iard/ :ani investiți.
S$%a$&gii .& g&/$ina%& a %i/',!,i1 ?;ista #atru ti#uri
de strate&ii de &estionare a riscului9 care au ca sco#
diminuarea riscului #ur= 4 &>i$a%&a 4 %&.,'&%&a 4 an$i'ipa%&a 4 $%an/4&%,! %i/',!,i
E>i$a%&a %i/',!,i1 cest/ strate&ie #resu#une luarea acelor m/suri care sa evite riscul. +n &eneral9 !ntre#rin"atorul va evita riscul !n situa țiile !n care #ierderile9 care s4ar !nre&istra nu ar avea consecințe financiare semnificative asu#ra or&ani"ației.
R&.,'&%&a %i/',!,i1 Dac/ anumite riscuri nu #ot fi evitate9 cele mai multe dintre ele #ot fi a#recia:il diminuate. educerea riscului se refera la #rocesul de diminuare a frecvenței #ierderilor și a control/rii ma&nitudinii celor care o reduc. Chiar dac/ se iau m/suri de evitare sau de reducere a riscului9 acestea se #ot totuși #roduce. Strate&ia de antici#are a riscului #romovea"/ autoasi&urearea.
T%an/4&%a%&a %i/',!,i1 si&urearea este o strate&ie de transfer a riscului sau de r/s#(ndire a lui9 deoarece o #arte din cheltuielile s#ecific unui anumit risc sunt transferate societ/ților de asi&ureare.
A/ig,%a%i!&1 si&urarea este o metod/ de constituire9 la dis#o"iţia unei instituţii s#eciali"ate9 a unui fond de asi&urare #e seama contri:uţiei ,#rimelor de asi&urare- #ersoanelor fi"ice şi 'uridice9 care este destinat s/ aco#ere #a&u:ele suferite 1
htt#=FFGGG.scritu:.comFeconomieFIncertitudinea4si4riscul4in4ec1)81<1<).#h#
$
#rin #roducerea de calamit/ţi ale naturii sau accidente9 #recum şi a unor evenimente viitoare im#revi"i:ile.
Cn.iții!& .& a/ig,%a%&1 entru a fi asi&ura:il/ o anumit/ situație tre:uie s/ !nde#lineasc/ anumite condiții= 4 s/ #oat/ fi calculate și estimat/ #a&u:a care va fi asi&urat/9 iar costul asi&ur/rii sa #oat/ fi9 din #unct de vedere economic9 reali"a:il. 4 s/ fie #osi:il/ identificarea riscului asi&urat !n tim#9 loc și #e cau"e. Hu se face asi&urare #entru orice. Hu se face9 de asemenea9 o asi&urare #entru un eveniment de'a !nt(m#lat. ierderea #osi:il/ s/ fie serioas/ din #unct de vedere financiar. l/turi de im#ortanța form/rii ca#italului necesar9 #entru fa"a de ini țiere a !ntre#rinderii9 o finan țare corect/ și com#let/ re#re"int/ o condiție esen țial/ și #entru viitorul firmei. M/rimea fondurilor financiare ce urmea"/ a fi !nvestite de#inde9 !n #rimul r(nd9 de natura și am#loarea !ntre#rinderii. De &radul de risc al !ntre#rinderii şi de stadiul !n care se &/seşte vor de#inde şi condiţiile !n care #otenţialii investitori le vor #retinde firmei9 !n schim:ul #artici#/rii lor cu ca#ital. %uarea unei deci"ii corecte !n acest sens im#une cunoaşterea avanta'elor şi a de"avanta'elor im#licate !n diferite modalit/ţi şi surse de finanţare.
Finanța%&a p%in '%&.i$&1 Creditele sau !m#rumuturile constituie o modalitate de finanţare9 care are menirea de com#leta ca#italul necesar iniţierii intre#rinderii şi des/v!rşirii activit/ţii o#eraţionale.
C%&.i$& 9an'a%& se acord/ diferenţiat ca m/rime9 termen de scadenţ/ şi do:(nd/9 !n funcţie de destinaţia lor şi de valoarea &aranţiilor oferite de cel care le solicit/. ersoanele 'uridice sau fi"ice #ot face a#el la aceast/ modalitate de formare a ca#italului #rin intermediul uneia din urm/toarele ti#uri de :/nci= Banca &ricol/9 Banca Comercial/9 Banca #entru De"voltare9 :/ncile #rivate ş.a. . +n conformitate cu le&islația actual/ miciile !ntre#rinderii constituie ca #ersonae 'uridice9 fie ele cu ca#ital rom(nesc sau strain9 indifferent de ti#ul și natura a#orturilor lor9 care !n mod le&al au dre#tul s/ comerciali"e"e9 s/ #roduc/9 s/ im#orte #roduse9 s/ 8
#reste"e servicii sau s/ e;ecute diverse lucr/ri9 sunt #l/titoare de im#o"ite sau su:iec ții im#o"a:ili. Im#o"itul re#re"int/ o #lat/ :/neasc/ o:li&ator9 facut/ de #ersoane fi"ice sau 'uridice9 f/r/ contra#restație direct și imediat/9 neram:ursa:il/.
Tip,%i .& i)p7i$&:3 •
Directe !ncasate de la #ersoane fi"ice sau 'uridice #entru venituri reali"ate
•
Indirecte !ncasate de la consumatorii m/rfurilor sau servicilor9 im#o"itele
fiind incluse !n #reț Du#/ m/sura o:iectelor im#o"a:ile9 e;ist/ urmatoarele cate&orii =
I)p7i$ p& >&ni$ care se calculea"/ !n funcţie de veniturile fiec/rei #ersoane fi"ice sau 'uridice9 #ut(nd avea una din formele= •
Im#o"it #e salariu
•
Im#o"it #e #rofit
•
Im#o"it #e valoare ad/u&at/
•
Im#o"it #e dividende
I)p7i$,! p& 'i%',!ația )ă%4,%i!% ? care va fi !nlocuit de ta;a #e valoare ad/u&at/ și care a re#re"entat un im#ortant im#o"it indirect9 ca #arte com#onent a valorii #rețului de livrare al #roduselor.
I)p7i$,! ag%i'! care se a#lic/ #roduc/torilor a&ricoli. I)p7i$,! p& $&%&n,%i ? care acționea"/ asu#ra dețin/torilor de terenuri. I)p7i$,! p& '!ă.i%i ? care se a#lic/ de țin/torilor9 fie ei #ersoane 'uridice sau fi"ice9 s#ații9 at(t !n mediul ur:at c(t ți !n cel rural.
2
Im#o"ite9 ta;e și contri:uții %ucian 3atu9 Mihai Br/&aru9 oria Șasu
6
I)p7i$,! p& /&%>i'ii @ care este im#us asu#ra veniturilor reali"ate #rin diferite #rest/ri de servicii. l/turi de aceste im#o"ite9 micile !ntre#rinderi vor #l/ti de la ca" la ca"9 !n fun ție de o#erațiunile #e care le desf/şoar/ şi ta;e #entru folosirea= •
diferite mi'loace de trans#ort
•
terenuri9 s#ațiilor sau cl/dirilor
•
mi'loacelor de reclam/ și #u:licitate
I)p7i$,! p& 'i%',!ația )ă%4,%i!%1 7orma #rinci#al/ a veniturilor :u&etului statului a fost re#re"entat/ tim# !ndelun&at de im#o"itul #e circulaţia m/rfurilor. cest im#o"it face #arte din cate&oria im#o"itelor indirecte9 fiind element com#onent al valorii m/rfurilor și al #rețului de livrare a acestora.
Ta;a p& >a!a%&a a.a,ga$a1 3a;a #e valoarea ad/u&at/ re#re"int/ una dintre cele mai eficiente și mai modern instrumente ale #oliticii fiscal din ț/rile euro#ene9 ea fiind ado#tat/ !n anul 1 iulie 1<<* și !n om(nia. 3a;a #e Jaloarea d/u&at/ este un im#o"it indirect9 &eneral9 neutru9 unic9 dar cu #lata fracțional/9 cu#rin"!nd toate fa"ele circuitului economic9 res#ectiv #roducţia9 serviciile şi distri:uţia9 #(n/ la consumatorii finali9 inclusiv.
Fa'$%,! g&n&%a$% /i &;igi9i!i$a$&a1 7actorul &enerator şi e;i&i:ilitatea re#re"int/ dou/ elemente esenţiale a 3J #e :a"a c/rora se determin/ at(t o:li&aţia a&entului economic de a #l/ti ta;a !n momentul sta:ilirii ei9 c(t şi dre#tul or&anului fiscal de a solicita9 la o anumit/ data9 #lat/ acestei ta;e la :u&etul de stat. ?;i&i:ilitatea este deose:it de im#ortant/ din #unct de vedere #ractic #e :a"ei determin(ndu 4 se data #l/ții ta;ei9 conform decontului #re"entat or&anelor fiscal9 care cu#rinde toate o#erațiile im#o"a:ile9 reali"ate !ntr4o anumit/ #erioad/. Im#o"itele directe locale sunt= •
im#o"itul #entru :unuri imo:iliare
•
im#o"itul #entru folosirea resurselor naturale
•
ta;a #entru amena'area teritoriului K
•
ta;a #entru dre#tul de a or&ani"a licitaţii locale și loterii
•
ta;a hotelier/
•
ta;a #entru am#lasarea #u:licit/ții
•
ta;a #entru dre#tul de a a#lica sim:olica local/
•
ta;a #entru am#lasarea unit/ților comerciale9 ta;a #e #iaț/
•
ta;a #entru #arcarea autovehiculelor
•
ta;a de la #osesorii de c(ini
•
ta;a #entru dre#tul de a efectua film/ri cinemato&rafice și televi"ate
•
ta;a #entru trecerea frontierei de stat
•
ta;a #entru dre#tul de a vinde !n "ona vamal/
•
ta;a #entru dre#tul de a #resta servicii de trans#ortare a c/l/torilor
•
ta;a #entru salu:ritatea teritoriului9 utili"area am:ala'ului9 de șeurilor mena'ere
solide și de #roduție. Cele mai im#ortante dintre im#o"itele directe locale sunt considerate im#o"itul #e :unurile imo:iliare şi im#o"itul funciar9 !n tim# ce restul ta;elor !nfluienţea"/ veniturile fiscal !ntr4o m/sur/ mica. Cu toate c/ im#o"itele directe centrale şi locale au fost reformate esenţial !n ultimul deceniu9 ele nu au devenit #re#onderente !n veniturile #u:lice din om(nia9 !n aceast/ ordine de idei9 o:iectivul #erfecțion/rii im#o"itelor directe r/m(ne a fi s#orirea rolului lor financiar.
In%&gi/$%&a%&a 4i/'a!a : a&enții economici9 #ersoanele fi"ice sau 'uridice9 care #rin actul le&al de constituire sau #rin autori"aţii eli:erate !n acest sco# au dre#tul s/ #roduc/9 s/ e;ecute lucruri ori s/ #reste"e servicii9 s/ im#orte9 s/ comerciali"e"e #roduse9 au o:li&aţia s/ !ntocmeasc/ și s/ de#un/ la or&anul fiscal #e fa"a c/rei ! și desf/șoar/ activitatea9 formularul sta:ilit #rin hot/r(rea 5uvernului !n vederea atri:uirii codului fiscal.
)
-131 L&gi/!ația #n$%&p%in.&%i!% )i'i și )i!'ii 6 rinci#ala le&e care re&lementea"/ constituirea
și
funcționarea micilor
!ntre#rinderi !n om(nia este %e&ea nr. *$6F200$ #rivind AStimularea !nfiin ț/rii și de"volt/rii !ntre#rinderilor mici și mi'lociiA. +n conformitate cu art. 1* al acestei %e&i9 #e teritoriul om(niei se #ot desf/ șura activit/ți de antre#renoriat !n cadrul urm/toarelor ti#uri de !ntre#rinderi mici = •
+ntre#rinderi individuale
•
Societ/ții !n nume colectiv=
•
Societ/ții !n comandit/
•
+ntre#rinderi de stat
•
Societ/ții #e acțiuni
•
Societ/ții cu r/s#undere limitat/
•
Coo#erative de #roduc ție
•
+ntre#rinderi de arend/
•
+ntre#rinderi colective. rinci#alele dre#turi ale antre#renorului=
•
S/ #ractice su: form/ #ro#rie activitatea de antre#renoriat #rin !nfiinţarea sau
or&ani"area unei !ntre#rinderii •
S/ #artici#le cu #atrimonial s/u !n activitatea altor a&enții economici
•
S/ utili"e"e !n cadrul activit/ţilor sale orice resurse fie ele naturale9
informative sau intelectuale •
S/4și sta:ileasc/ !n mod inde#endent o:iectul de activitate9 s/4şi forme"e
#ro&ramul de #roducție9 s/4și alea&/ furni"orii și :eneficiarii cu care dore ște s/ !ncheie contracte •
S/ deschid/ conturi la :ac/ !n sco#ul efectu/rii tuturor o#eraţiunilor de
decontare9 creditare9 !ncasare *
htt#=FFGGG.ai##imm.roFcate&orieFimmFle&islatie4immF Intre#renoriatul și mana&ementul !ntre#rinderilor mici și mi'locii 4 vidiu Hicolescu
2
<
•
S/ an&a'e"e #ersonal9 #e :a"/ de contract9 sta:ilind !n mod inde#endent
formele de salari"are •
S/ efectue"e o#erații valutare
•
S/ :eneficie"e de sistemul asi&ur/rii de stat.
+ntre#rinderea 4 #ersoan/ 'uridic/ sau !ntre#rinderea 4 #ersoan/ fi"ic/ !n conformitate cu le&islaţia !n vi&oare are=
D%&p$,! = •
S/ #ractice9 su: form/ #ro#rie9 activitatea de antre#renoriat
•
S/ #rocure ,s/ atra&/- de la alte #ersoane fi"ice şi 'uridice :unuri şi dre#turi
#atrimoniale9 !n sco#ul #ractic/rii activit/ ții antre#renoriat •
S/ #artici#e cu #atrimoniul s/u la activitatea altor a&en ții economici
•
S/4și sta:ileasc/ 9 !n mod inde#endent &enurile de activitate9 s/4şi forme"e
#ro&ramul de #roducție s/4 și alea&a furni"orii și :eneficiarii #roduc ției fa:ricate •
S/ an&a'e"e lucr/tori #e :a"/ de contract
•
S/ fie a&ent al relaţiilor economice e;terne
•
S/ dis#un/ li:er de :enificiul ,venitul- o:ţinut de #e urma activit/ţii de
antre#renoriat9 care r/m(ne du#a achitarea im#o"itelor și a altor #l/ții o:li&atorii.
O9!igați,ni!&= •
S/ res#ecte re&ulile de com#ortament #e #iaţ/ !n condiţiile concurenţiile
concurenţei li:ere9 dre#turile şi interesele le&itime ale consumatorilor9 s/ asi&ure calitatea cuvenit/ a m/rfurilor fa:ricate •
S/ o:țin/ du#/ ca"9 licențe de stat
•
Ținerea evidenţei conta:ile
•
?fectuarea la tim# a #l/ţilor o:li&atorie in :u&etul statului
la !ntre#rindere
ceste dre#turi și o:li&aţiuni se refer/ la !ntre#rinderea #e care antre#renorul o conduce şi nu asu#ra lui #ersonal. 10
ntre#renorul are anumite dre#turi şi o:li&aţiuni faţ/ de !ntre#rinderea #e care o conduce. ersoanele 'uridice r/s#und #entru o:li&aţiuni numai !n limita #atrimoniului lor9 iar fondatorii numai cu cotele de #artici#are. ici mai #utem menţiona fa#tul c/ cet/ţenii str/ini şi a#arti"ii ,f/r/ cet/țenie- care #ractic/ activitatea de antre#renoriat #e teritoriul om(niei au aceleași dre#turi ca și cet/țenii om(niei !n ca"ul !n care le&islația !n vi&oare nu sta:ilește astfel. %e&ea accentuea"/ fa#tul c/ antre#renoriatul se desf/şoar/ !n #rimul r(nd !n sfera de #roducție9 fiind !ns/ acce#tate şi alte ti#uri de activit/ ții. Indiferent de s#ecificul s/u9 antre#renorul este o:li&at s/ solicite eli:erarea unor licenţe de stat #entru toate ti#urile de activit/ţi #e care le #restea"/ !n cadrul micii sale !ntre#rinderi. ctele normative9 le&ile şi re&ulamentele determin/ totalitatea as#ectelor afacerii= Inre&istrearea societ/ţii9 an&a'area #ersnalului9 ma'orarea ca#italului sau creditarea9 marLetin&ul și #romovarea #roduselor #e #iaţ/9 im#orul şi e;#ortul. +n acest conte;t orice le&e care intr/ !n tan&enț/ cu activitatea de afaceri devine #arte a mediului 'uridic ce domin/ o astfel de afacere. Mediul 'uridic9 la r(ndul s/u9 influenţea"/ contractele9 acordurile9 v!n"/rile9 achi"iţion/rile9 investițiile9 formarea ca#italului9 !m#rumuturile9 asi&urarea etc. . entru orice !ntre#rindere :a"a 'uridic/ şi normativ/ de activitate este foarte vast/9 dat fiind c/ le&ile re&lementea"/ a:solut toate as#ectele de activitate a !ntre#rinderii= structura 'uridic/ a activit/ţii de !ntre#rin"/tor9 etica #rofesional/ a !ntre#rin"/torului9 !nre&istrarea activit/ţii de !ntre#rin"/tor9 acordarea de licenţe #entru #racticarea activit/ţii de !ntre#rin"/tor9 ra#orturile de munc/9
cerinţele fiscale9
contractele activit/ţii de antre#renor9 #rotecţia #ro#riet/ţii industriale9 soluţionarea conflictelor sau dis#utelor ş.a. +ns/ #entru o anali"/ iniţial/ a :a"ei normative şi 'uridice de activitate a !nfiinţ/rii unei afaceri noi vom a#recia #rinci#alele trei as#ecte= •
e&lementarea activit/ții de antre#renoriat
•
e&lementarea utili"/rii resurselor de munc/
•
e&lementarea im#unerii fiscale. 11
+n folosul statului se deduce o #arte determinat/ a #atrimoniului !ntre#rinderii !n e;#resie :/neasc/ #rin intermediul im#o"itelor şi ta;elor. Im#o"itele re#re"int/ o #lat/ o:li&atorie cu titlu &ratuit9 care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinante sau concrete de c/tre or&anul !m#uternicit sau de c/tre #ersoana cu func ții de r/s#undere a acestuia #entruFsau !n ra#ortul cu contri:ua:ilul care a achitat aceast/ #lat/. 3a;a este o #lat/ o:li&atorie cu titlu &ratuit care nu este im#o"it. Din momentul !nre&istr/rii sale oricare !ntre#rindere comercial/ este su:iect al im#unerii fiscale9 fiind #ersoana 'uridic/ care o:ţine venit din surse aflate !n om(nia #e #arcursul #erioadei fiscale. Du#a cum urmea"/ orice a&ent economic este #l/titor a urm/toarelor im#o"ite și ta;e &enerale de stat= a- im#o"itul #e venit= im#o"itul #e venit din activitatea de antre#renor9 im#o"itul #e venit reținut la sursa de #lat/ din salariu :- ta;a #e valoare ad/u&at/ c- acci"e d- im#o"itul #rivat si a altor im#o"ite si ta;e Indiferent de fa#tul c/ dis#oni:ilitatea unor !nc/#eri9 utila'e şi resurse financiare este unul din factori #rimordiali ai activit/ţii de !ntre#rin"/tor9 mai e;ist/ !nc/ un factor9 !n li#sa c/ruia chiar și cele mai :une active şi investiţii de ca#ital nu ar #utea &aranta re"ultatul dorit. cest factor constituie resursele de munc/ a !ntre#rinderii. >n șir de le&i și
hot/r(ri re&lementea"/ un mare num/r de !ntre:/ri referitoare la relaţiile de munc/=
m/rimea salariului minim9 durata tim#ului de munc/9 "ilele de odihn/ şi s/r:/torile9 #rotecţia muncii9 eli:erarea şi resta:ilirea din funcţie9 ras#underea material/9 alocarea indemni"ațiilor s.a. . ractica relaţiilor de munc/ ne arat/ c/9 contractul individual de munc/9 re#re"int/ cel mai des r/s#andit act de le&ali"are a relațiilor de dre#t !ntre lucr/tor și an&a'ator.
12
+n ca"ul an&a'/rii #ersonalului la lucru se de#une o cerere de an&a'are9 !n :a"a c/reia se emite un ordin de an&a'are la serviciu care se #re"int/ an&a'atului s#re a lua cunoștinț/ contra semn/turii. Cu an&a'atul se !ncheie un contract de munc/ și du#/ ca"9 un contract de r/s#undere material/ #entru valorile #rimite !n &estiune.
-161 +n4iința%&a ,n&i a4a'&%i ('a.%, !&ga!*2 +n om(nia9 #ersoanaF&ru#ul de #ersoane care doresc s/ ini ție"e o afacere #oateF#ot reali"a aceasta conform re&lement/rilor le&ale #rivitoare la modul de !nfiinţare9 !nre&istrare și la formele #e care le #oate lua o societate comercial/9 cu#rinse !n L&g&a 6-B-=1 7ormele cel mai des !nt(lnite de or&ani"are a societ/ţilor comerciale sunt societ/ţile #e acțiunii ,S- şi societ/ţile cu r/s#undere limitat/ ,S%-. +ntre#rin"/torii sunt cei care ale& forma 'uridical #e care o consider/ favora:il/ #romov/rii intereselor lor9 !n conformitate cu #revederile le&ale. ersoanele care !nfiinţea"/ societatea comercial/ contri:uie cu :ani ,a#ort !n numerar- și :unuri ,a#ort !n natur/-. +m#reun/9 acestea formea"/ ca#italul social al firmei. Din #unctul de vedere al asum/rii r/s#underi lor9 se distin& dou/ ti#uri de firme= •
societate cu r/s#undere limitat/ !n ca"ul !nre&istrea"/ de #ierderi9
#ro#rietarul este res#onsa:il numai !n limita a#ortului s/u la ca#italul social al firmei •
societate cu r/s#undere nelimitat/ dac/ firma este insolva:il/ sau
!nre&istrea"/ #ierderi9 #ro#rietarul r/s#unde cu !ntrea&a avere #ersonal/.
$8
Commercial97inancial and ccountin& Constantin Milea
1*
Dosarul de !nre&istrare a firmei de#us la ficiul e&istrului Comerţului va cu#rinde mai multe acte= •
cerere 4formular .H..C ,ficiul Haţional al e&istrului Comerţului-
•
re"ervarea denumirii firmei ,!n 'udeţ sau la nivel de ţar/-
•
act constitutiv ,autentificat de c/tre avocat sau notarul #u:lic- la !ntocmirea
c/ruia tre:uie l/murit9 !n mod o:li&atoriu= 4 o:iectul #rinci#al de activitate eventual !n #arante"/ 4 o:iectul secundar de activitate 4 denumirea firmei ,cu num/rul re"erv/rii eli:erate de c/tre .H..C- 4 asociaţii F administratorii firmei 4 a#ortul la ca#italul social al fiec/ruia dintre asociaţi. •
ca"ier fiscal al fiec/ruia dintre asociaţii şi administratorii firmei
•
co#ia actului de #ro#rietate asu#ra s#aţiului unde se sta:ileşte sediul
socialFContract de comodat sau de !nchiriere a s#aţiului res#ectiv •
acordul asociaţiei de #ro#rietari F locatari
•
acordul vecinilor ,riveranii- co#ie a C.I.Faşa#ortului asociaţilor
•
s#ecimen de semn/tur/ a administratorului ,administratorilor- firmei
•
declaraţii ale asociaţi lor firmei ,autentificate-
•
−
#rocura asociaţi lor #entru #ersoana !m#uternicit/ s/ de#un/ dosarul la
.H..C. ,autentificat/- dovada de#unerii ca#italului social la :anca aleas/ de asociaţii firmei •
declaraţie ,formular .H..C.- semnat/ de c/tre unul dintre asociaţi.
-121 Piață și 'n',%&nț a 99iața este locul ,a:stract9 dar chiar și fi"ic- unde se !nt(lnesc v(n"/tori de #roduse și servicii cu clienții ,cum#/r/torii- acelor #roduse și servicii. Concurența este rivalitatea dintre afaceri #entru a vinde #otențialilor clienți. +n &eneral9 concurența se !ncadrea"/ !ntr4unul din urm/toarele ti#uri= - concurenț/ #ur/ ,#erfecta- este situația unei #ie țe unde sunt mulți client și
v(n"/tori #entru același #rodus și nu e;ist/ un anumit client sau v(n"/tor suficient de #uternic #entru a afecta #rețul #rodusului 1$
- concurent/ mono#olist/ este situa ția unei #ie țe cu mulți client și relative mulți
v(n"/tori9 dar v(n"atorii reușesc s/4și diferenție"e #rodusele de cele ale com#etitorilor - oli&o#ol este situația unei #iețe !n care e;ist/ #uțini v(n"/tori - mono#ol este situația unei #iețe !n care e;ist/ un sin&ur v(n"/tor - mono#ol natural este situa ția unei industrii !n care investi țiile cerute #entru a
deschide noi centre ar fi at(t de costisitoare !nc(t ar contravene interesului #u:lic.A 8 +ntre#rin"/torii sau antre#renorii sunt oameni de afaceri care construiesc9 de"volt/ și conduc o afacere9 risc(ndu4și #entru acesta tim#ul9 eforturile și :anii. +ntre#rin"/torii mai sunt cunoscu ți su: numele de #atroni9 asocia ții9 investitori9 #arteneri sau acționari9 dar fiecare din aceste sinonime are o nuant/ a#arte= atronii sunt #ro#ietarii afacerii și sunt !ntre#rin"/tori doar !n m/sur/ !n carea au construit9 au #ornit șiFsau au de"voltat afacerea ei !ns/ și.Moștenitorul unei afaceri #oate devein de e;em#lu #atron9 #rin succesiune9f/r/ s/ fie !ntre#rin"/tor. 3ermenul de investitor accentuea"/ latura de investire a :anilor !ntr4o afacere9 dar de cele mai multe ori este vor:a de afacerea construit/9 #ornit/ şi de"voltat/ de altcineva9 iar investitorul #rimeşte !n schim:ul :anilor un titlu de #artici#aţie la #rofit ,acţiuni9 #/rţi sociale-. +n ca"ul societ/ţilor #e acţiuni9 acest titlu este ne&ocia:il şi investitorul se mai numeşte şi acţionar. +n ca"ul societ/ţilor cu r/s#undere limitat/9 titlul nu este ne&ocia:il şi investitorul se mai numeşte şi asociat. 3ermenul de #artener se refer/ la un asociat cu rol antre#renorial9 !n &eneral !n domeniul serviciilor #rofesionale ,consultanţ/9 #u:licitate9 avocatur/-. Consumatorii sunt #ersoane care cum#/r/ :unuri şi servicii #entru nevoile lor #ersonale ,nu #entru a le revinde-. Bunuri de consum sunt #rodusele cum#/rate de consumatori9 #entru nevoile lor #ersonale. facerile sunt de dou/ feluri= •
83C ,:usiness to consummer-9 dac/ #rodusele şi serviciile oferite se
adresea"/ consumatorilor •
838 ,:usiness to :usiness-9 dac/ #rodusele şi serviciile oferite se adresea"/
altor afaceri9 acestea incor#or(ndu4le !n #ro#riile #roduse şi servicii. 8
așc/9%9Hedelea9S 3eoria și #ractica !n microeconomie9 ?ditura .S.?.9 Bucure ști9 20029 #.*K<4*<)
18
ferta este cantitatea dintr4un #rodus sau serviciu #e care furni"orii sunt dis#uşi s/ o v(nd/ la fiecare din #reţurile #osi:ile. Cererea este cantitatea dintr4un #rodus sau serviciu #e care cum#/r/torii sunt dis#uşi s/ o cum#ere la fiecare din #reţurile #osi:ile. reţul #ieţei este #reţul la care cantitatea cerut/ dintr4un #rodus sau serviciu e&alea"/ oferta9 !n i#ote"a concurenţei #ure. +n concurenţa real/9 #reţul de #iaţ/ este #reţul mediu la care s4au !ncheiat cele mai recente tran"acţii de un anumit ti#.
>tili"area celor #atru cate&orii de resurse !n cele #atru eta#e de de"voltare ale unei afaceri au fost ilustrate !n ta:elul urm/tor= ?ta# e
esurse ale afacerii U
ale mane
afacerii
M aterial
Info
F
rmaț ionale
inanciar e
1.l e&erea
2.Co
nstrucția *.o
rnirea
$.7u
ncționarea
?chivalentul en&le"esc :usiness se foloseşte frecvent ca sinonim #entru afacere. +ntre#rindere sau firm/ sunt de asemenea sinonime9 cu nuanţa accentului #e cadrul instituţional al afacerii.
16
afacere are dou/ sco#uri sau o:iective fundamentale= 6 1. S,p%a>i&,i%&a ,s/ re"iste #e #iaţ/ un tim# indefinit9 !nfrunt(nd concurenţa9 sindicatele9 autorit/ţile9 lu#t(nd cu #ro#riile ineficienţe9 evalu(nd riscurile şi asi&ur(ndu4 se !m#otriva lor2. C$ig,! sau P%4i$,! ,s/ ma;imi"e"e avanta'ele #ro#rietarilor afacerii !ntre#rin"/torilor9 acţionarilor sau #atronilor%a #rima vedere9 condiţia a doua este suficient/9 #entru c/ !n viaţa de "i cu "i9 su#ravieţuirea #are cu at(t mai uşoar/9 cu c(t c(şti&urile sunt mai mari. +n afaceri !ns/9 lucrurile nu stau chiar aşa. Su#ravieţuirea este dat/ de #osi:ilitatea de a trece #este momentele &rele şi ţine de re"erve9 #rudenţ/ şi ca#acitatea de #revi"iune9 ada#ta:ilitate9 a&ilitate9 evaluarea riscurilor asumate şi asi&urarea lor. Su#ravieţuirea este asi&urat/ de via:ilitatea construcţiei defensive a afacerii. e de alt/ #arte9 #rofitul este cu at(t mai mare cu c(t riscurile asumate sunt mai mari9 ţin(nd de eficacitatea construcţiei ofensive. rin urmare9 cele dou/ condiţii nu mer& chiar !n acelaşi sens= o afacere e;trem de #rofita:il/ #oate !nsemna un risc mare de a nu su#ravieţui ,de e;em#lu 7HIK sau orice 'oc #iramidal-9 !n schim: o afacere care su#ravieţuieşte de mult/ vreme nu este nea#/rat şi #rofita:il/ ,de e;em#lu9 a&ricultura !n >niunea ?uro#ean/-. ?;ist/ !n s#iritul rom(nesc tentaţia fatalismului şi dorinţa de a distru&e meritele cuiva care a reuşit !n orice domeniu9 care alimentea"/ ideea c/ @noroculA şi @o#ortunitateaA fac diferenţa !n afaceri. De altfel9 din cau"a unei asemenea stereoti#ii de &(ndire9 s#iritului antre#renorial rom(nesc este at(t de anemic. alt/ idee @afacerilor ca furtA9 sau ideea @mai :ine s/rac9 dar cinstitA. +ntr4adev/r9 om(nia ultimilor 1$ ani a fost scena multor afaceri frauduloase9 a#roa#e sinonime cu furtul şi acest lucru alimentea"/ inhi:iţia unui om onest !n faţa veroasei lumi a afacerilor. Mai mult9 lumea interlo#/ este uneori confundat/ cu lumea afacerilor. 3oate aceste conce#ţii distru& din temelii s#iritul antre#renorial9 ascun"(nd de fa#t realitatea= reuşita !n afaceri ţine de meritul #ersonal9 iar construcţia unei afaceri este re"ultatul &(ndirii su#erioare şi al muncii asidue. facerile se construiesc mai !nt(i !n ima&inaţia !ntre#rin"/torilor şi a#oi aceste construcţii sunt 6
așc/9%9Hedelea9S 3eoria și #ractica !n microeconomie9 ?ditura .S.?.9 Bucure ști9 20029 #.*K<4*<) 7HI4 7ondul Hațional de Investi ții
K
1K
trans#use !n lumea real/9 care este mult mai com#le;/ dec(t #oate ima&inaţia cuiva s/ concea#/. >n #rim model #e care vi4l #ro#un este tocmai acesta al com#le;it/ţii. afacere este mai !nt(i un vis şi a#oi un mod #ractic de a a:orda com#le;itatea. Humeroase e;em#le arat/ c/ reuşesc afacerile acelor !ntre#rin"/tori care= 4 au ima&inaţie9 sunt creativi9 manifest/ &(ndire ori&inal/ 4 au calit/ţi de lider 4 ştiu ,au metode- sau intuiesc cum s/ a:orde"e com#le;itatea 4 au :un simţ
CAPITOL II ? +n4iința%&a și g&/$ina%&a ,n&i 4i%)& 31-1 Ana!i7a SOT ? Op%$,ni$ăți!& și %i/',%i!& #n #n4iința%&a ,n&i 4i%)&
1)
Ana!i7a SOT este cea mai im#ortant/ tehnic/ mana&erial/ utili"at/ #entru !nțele&erea #o"iției strate&ice a unei !ntre#rinderiFor&ani"aţii. 3ermenul S3 #rovine din lim:a en&le"/ de la iniţialele cuvintelor Stren&ths ,#uncte tari-9 eaLnesses ,#uncte sla:e-9 ##ortunities ,o#ortunit/ţi- şi 3hreats ,ameninţ/ri-. ) nali"a S3 este un instrument mana&erial9 de fa#t o tehnic/ #rin care se #ot identifica #unctele tari9 #unctele sla:e şi se #ot e;amina o#ortunit/ţile şi ameninţ/rile unui #roiect9 ale unei acţiuni etc. +n cele ce urmea"/ ne vom referi la reali"area anali"ei S3 cu #rivire la !nfiinţarea şi &estionarea unei firme. nali"a S3 #oate fi reali"at/ de !ntre#rin"/tori !nainte de deci"ia de !nfiinţare a firmei9 dar şi ulterior !n administrarea F &estionarea firmei. Indiferent !ns/ de momentul reali"/rii anali"ei S39 aceasta este deose:it de util/ #entru !ntre#rin"/tori9 !n sco#ul conştienti"/rii unor as#ecte #e care9 altfel9 s4ar #utea s/ nu le ia !n seam/ şi de care s/ nu ţin/ cont ,!n ceea ce #riveşte calit/ţile şi defectele firmei şi +n ceea ce #riveşte o#ortunit/ţile de #iaţ/ şi ameninţ/rile-.
Ana!i7a SOT #resu#une reali"area unui inventar #e mai multe teme. unctele tari vin interiorul
unctele sla:e vin
firmei e#re"int/ calităţile, avantajele, aspectele
interiorul firmei e#re"int/ slăici&nile inte#ne ale
pozitive, tangiile !i intangiile, ale "i#$ei%
"i#$ei, 'e"ectele, a#iile sale 'e
unctele tari adau&/ valoare !n activitatea
v&lne#ailitate(
firmei9 ofer/ avanta'e !n faţa concurenţei9
valoarea
activit/ţii
#ot
#lasea"/
firma
constitui
or&ani"aţiei
!n
surse
#entru
atin&erea
succesul
o:iectivelor
#ro#use.
acestea !n
scad
desf/şurate9 de"avanta'
concurenţial. Din #ers#ectiva mana&erului9 un @#unct sla:A re#re"int/ un element
ot fi identificate9 r/s#un"(nd la !ntre:/ri
ce
cum ar fi=
o:iectivelor or&ani"aţiei.
N Ce resurse utile are firmaO
dat/ identificate9 #unctele sla:e #ot
N Ce avanta'e are firma faţ/ de concurenţ/O
fi corectate.
)
Mana&ementul resurselor umane
1<
#oate
!m#iedica
atin&erea
N Ce este mai :ine reali"at !n activitatea
ot fi identificate9 r/s#un"(nd la
firmei res#ective dec(t !n ca"ul concurenţeiO
!ntre:/ri de &enul=
N Ce as#ecte mer& :ine !n firm/O
N Ce nu mer&e :ine !n firm/O N Ce as#ecte tre:uie !m:un/t/ţiteO N Ce anume afectea"/ ne&ativ com#etitivitatea firmeiO N Ce anume #une firma !n de"avanta'
Op%$,ni$ăi!& con'uncturi e;terioare
faţ/ de firmele concurenteO A)&nină%i!& con'uncturi
#o"itive care #ot avanta'a9 #ot favori"a
e;terioare ne&ative #entru activitatea
activitatea firmei şi de care firma #oate
firmei
:eneficia stfel de as#ecte #ot fi considerate
cestea constituie #entru firm/
schim:/rile tehnolo&ice9 #olitice9 sociale şi
limit/rile9 riscurile care se im#un
chiar cele economice. #ortunit/ţile sunt
or&ani"aţiei din #artea unui mediu
uneori şanse oferite de !nt(m#lare9 !n afara
e;tern aflat !n schim:are. ?ste vor:a
c(m#ului
de
de
influenţare
a
lor
#rin
condiţion/ri
e;terne
aflate
mana&ement9 deşi ele #ot influenţa #o"itiv
dincolo de c(m#ul de acţiune
#rocesul
mana&erial/ ele #ot fi at(t riscuri
de"volt/rii.
#ortunit/ţi
le
re#re"int/ schim:area a#/rut/ +n mediul de
tran"itorii9 c(t şi #ermanente.
afaceri9 !n #referinţele consumatorului9 care
ot fi identificate9 r/s#un"(nd la
#oate fi valorificat/ #rin iniţiative de succes.
!ntre:/ri #recum=
ot fi identificate9 r/s#un"(nd la !ntre:/ri de
N Care sunt o:stacolele cu care se
&enul= N Ce as#ecte din evoluţia economiei
#oate confrunta firma +n activitatea
#oate avanta'a firmaO
eiO
N Ce schim:/ri !n mediul de afaceri
N Care sunt schim:/rile &lo:ale la
avanta'ea"/ firmaO
nivelul economiei care #ot afecta9 +n
N Care sunt condiţiile favora:ile de"volt/rii
mod ne&ativ.
activit/ţii firmei9 e;istente acum #e #iaţ/O
N Ce m/suri la nivel naţional #ot afecta activitatea firmei9 !ntr4un mod im#revi"i:ilO 20
+n ca"ul o#ortunit/ţilor şi ameninţ/ri care vin din mediul e;terior firmei. Deoarece sco#ul activit/ţii economice ,indiferent de domeniu- este o:ţinerea de #rofit ,!ntr4un cadru le&al-9 !ntre#rin"/torii tre:uie s/ identifice şi s/ valorifice o#ortunit/ţile9 !n ada#tarea lor la cerinţele mediului de afaceri şi !n satisfacerea cerinţelor cum#/r/torilor. entru a fructifica o o#ortunitate9 aceasta tre:uie #erce#ut/ şi anali"at/. Jor avea succes !ntre#rin"/torii atenţi la schim:are9 #re&/tiţi s/ ia deci"ii ra#ide de ada#tare la schim:are. Deci"ia de !nfiinţare a unei firme #resu#une şi asumarea unor riscuri ameninţ/rile identificate !n anali"a S3 se constituie #entru firm/ !n riscuri. >nele riscuri sunt #revi"i:ile ,#rovocarea #ierderilor este datorat/ unor factori care #ot fi antici#aţi-9 altele sunt im#revi"i:ile ,determinate de situaţii accidentale= insta:ilitate social4#olitic/9 economic/9 acţiuni neaşte#tate ale firmelor concurente9 calamit/ţi naturale etc.-. ?numer/m numai c(teva dintre riscurile cele mai evidente= investirea de :ani #ersonali sau investirea de tim# şi efort9 care !n ca" de eşec nu se #ot recu#era renunţarea la un loc de munc/ sta:il ca an&a'at dificult/ţile unui sistem :irocratic &reoi cadru le&islativ stufos contractarea de datorii care tre:uie restituite #ro:a:ilitatea confrunt/rii cu o concurenţ/ #uternic/ &reut/ţi !n &/sirea şi an&a'area unor oameni com#etenţi dificultatea de a convin&e se&mentul necesar de clientel/. 3i#uri de com#ortament #rivind modul de a:ordare şi atitudinea faţ/ de risc= im#ulsiv9 #rudent9 realist. +n &eneral cel din urm/ este cel mai adecvat şi are !n vedere şi acţiuni !n sco#ul minimi"/rii riscurilor. Metodele de acţiune #entru minimi"area riscurilor= 4 acţiuni asu#ra cau"elor ce #ot #rovoca #ierderi 4 acţiuni de aco#erire a riscurilor ,asi&urarea riscului #rin care asi&ur/torul acce#t/ #reluarea unei anumite #/rţi din #ierderile #osi:ile-.
3131 G&/$ina%&a 4i%)&i ? Manag&)&n$,! a4a'&%ii Mana&ementul firmei #resu#une !n #rinci#al= N or&ani"area N conducerea N o:ţinerea #rodusului N #romovarea #rodusului N controlul activit/ţii şi al re"ultatelor. 21
?lementele #rinci#ale ale or&ani"/rii activit/ţii economice a unei firme= −
constituirea
unor
structuri
or&ani"aţionale=
de#artamente9
servicii9
com#artimente9 echi#e de lucru etc. fiec/ruia i se sta:ilesc o:iectivele9 de asemenea se #reci"ea"/ relaţiile dintre acestea sta:ilirea #rinci#iilor şi re&ulilor de comunicare9 de circulaţie a informaţiei9 de
−
coordonare9 cola:orare9 deci"ie9 control şi evaluare instituirea unui climat #o"itiv9 stimulativ de activitate. Conducerea afacerii este o activitate continu/ im#licat/ !n or&ani"are9 !n o:ţinerea9 #romovarea #rodusului şi !n controlul !ntre&ii activit/ţi. :ţinerea #rodusului re#re"int/ eta#a4cheie !n derularea unei afaceri. rodusele #ot fi :unuri sau servicii. Mana&ementul #roducţiei const/ !ntr4o astfel de &estionare a activit/ţii !nc(t s/ se asi&ure utili"area eficient/ a resurselor firmei. romovarea #rodusului este o alt/ eta#/ ce contri:uie la creşterea eficienţei firmei. ceasta const/ +n #re&/tirea #ieţei #entru acce#tarea şi succesul #rodusului9 #rin #u:licitate. ?ta#a controlului. r&ani"area9 #lanificarea şi conducerea tre:uie +nsoţite de control şi ado#tarea de m/suri adecvate #entru eficienti"are. rice !ntre#rin"/tor va avea !n vedere= 4 verificarea res#ect/rii deci"iilor şi reali"/rii sarcinilor 4 monitori"area derul/rii afacerii #e tot #arcursul s/u 4 #revenirea sau limitarea a:aterilor de la normele şi #rinci#iile firmei 4 evaluarea #erformanţelor 4 ela:orarea de m/suri corective. 3oate aceste as#ecte ale activit/ţii firmei res#ectiv= or&ani"area firmei9 conducerea firmei9 o:ţinerea #rodusului9 #romovarea #rodusului9 controlul activit/ţii sunt as#ecte care se corelea"/ +n &estionarea firmei. Informarea este cheia succesului !n afaceri.
Cn'!,7ii= +nfiinţarea firmei #resu#une multe eforturi9 documente şi atenţie9 deoarece fiecare detaliu este semnificativ9 iar r/s#underea este #e m/sur/. Du#/ aceast/ eta#/ !nce#e !ns/ adev/rata activitate. 5estionarea #ro:lemelor firmei #resu#une #arcur&erea sistematic/ şi #ermanent/ a unor eta#e9 iniţiativ/9 dar şi disci#lin/9 toate cu un sin&ur sco#9 #rofita:ilitatea. nali"a S3 ofer/ date des#re mediul intern şi e;tern şi #une +n evidenţ/ at(t as#ectele care susţin şi asi&ur/ mi'loacele necesare de"volt/rii9 c(t şi as#ectele care acţionea"/ ca fr(ne şi riscuri !n ra#ort cu atin&erea o:iectivelor firmei. 22
3161 F%)a!i$ăți #n >&.&%&a #n4iință%ii ,n&i 4i%)& 1. Sta:ilirea s#aţiului care va re#re"enta sediul social al firmei ,eventual a sediului #rinci#al şi a sediilor secundare- !n acest sens= a- sediul social al firmei #oate fi un s#aţiu aflat !n #ro#rietatea sau !n folosinţa asociaţilor şi administratorilor viitoarei firme :- se #re&/tesc actele doveditoare #entru s#aţiu= 4 e;tras de carte funciar/ de la #ro#rietariFcontract de !nchiriere9 su:!nchiriere9 comodat 4 acordul #ro#rietarilor sau chiriaşilor din s#aţiile vecine cu s#aţiul !n cau"/. 2. Sta:ilirea denumirii firmei ,eventual a em:lemei firmei- firma şi em:lema se verific/ la ficiul e&istrului Comerţului ,din 'udeţul !n care se sta:ileşte sediul firmei-9 de unde se eli:erea"/ dovada !nre&istr/rii şi re"erv/rii acestora. *. +ntocmirea si semnarea actului constitutiv al firmei9 cores#un"/tor formei 'uridice #e care asociaţii şi administratorii au ales4o ,reali"at/ la Hotariat- !n acest sco# sunt necesare= 4 acte de identificare a asociaţi lor şi administratorilor ,#ersoane fi"ice- 4 acte de identificare a asociaţi lor şi administratorilor ,#ersoane 'uridice-= statut9 certificat de !nmatriculareF!nre&istrare fiscal/9 certificat de :onitate :ancar/ 4 certificat de ca"ier 'udiciar #entru asociaţi şi administratori. $. Constituirea ca#italului social al firmei #rin de#unerea de c/tre asociaţi şi administratori a a#orturilor lor !n numerar la o :anc/ ,!n situaţia unor a#orturi !n natur/ se #re&/tesc actele de #ro#rietate #entru acestea-. 8. chitarea ta;ei 'udiciare şi a ta;ei de tim:ru #entru !nmatricularea firmei. 6. re&/tirea dosarului de !nfiinţare a firmei9 cu#rin"(nd toate actele necesare şi de#unerea acestuia la ficiul e&istrului Comerţului din 'udeţul unde s4a sta:ilit sediul firmei. %a ficiul e&istrului Comerţului au loc= 4 verificarea dosarului de !nfiinţare a firmei 4 controlul le&alit/ţii actelor şi autori"area !nmatricul/rii firmei9 de c/tre 'udec/torul dele&at de tri:unalul teritorial 2*
4 transmiterea s#re #u:licare !n Monitorul ficial al om(niei a !ncheierii 'udec/torului dele&at 4 !nmatricularea societ/ţii 4 eli:erarea certificatului de !nmatriculare şi a !ncheierii 'udec/torului dele&at. K. +nre&istrarea fiscal/ a societ/ţii şi o:ţinerea codului fiscal de la dministraţia 7inanciar/ teritorial/. ). :ţinerea avi"elor şi autori"aţiilor necesare funcţion/rii firmei.
CAPITOL III @S$,.i, .& 'a7 61-1 +n4iința%&a ,n&i g&!a$&%ii D&/'%i&%&a g&n&%a!ă a pi&ț&i iața autohton/ a !n&hețatei a atins anul trecut valoarea de 180 milioane de euro9 afacerile #roduc/torilor de #rofil urm(nd s/ creasc/ !n urm/torii trei ani cu #este 10E.
2$
+n ciuda creșterilor indicate de #roduc/tori9 !n om(nia consumul de !n&he țat/ este mult su: nivelul mediei euro#ene. Cu o #roduc ție de $8.000 tone de !n&he țat/9 !n țara
noastr/ se consum/ doar #uțin #este 198 L&Fca#ital9 volum mult mai mic fa ț/ de
consumul din >?. >n alt motiv #entru care #ia ța de #rofil din om!nia este surclasat/ de celelalte ț/ri euro#ene !n ceea ce #rivește consumul9 este #uterea sc/"ut/ de cum#/rare.
Cu toate acestea9 comerțul traditional #/strea"/ cea mai mare #ondere a v(n"/rilor !n volum din cate&orie9 de și trendul este unul de sc/dere ra#id/ , de la 68E !n 2012 la 8KE !n 201* şi 81E !n 201$-. 3oate celelalte canale sunt !ntr4o u șoar/ evolu ție !n sus. Hu !n ultimul r(nd9 a șa cum era a ște#tat9 se"onalitatea cate&oriei se simte mult mai acut !n comerţul tradiţional. +n ceea ce #riveşte cele dou/ mari se&mente de #roduse cele destinate consumului casnic şi cele de im#uls cate&oria este #er total echili:rat/9 cu un #rocent din volumul v(n"/rilor de 8*E !n dre#tul #rimului şi $KE #entru al doilea. C(t des#re #rinci#alii @'uc/toriA din cate&orie9 #rimii cinci cumulea"/ !n valoare a#roa#e K0E din #iaţ/. %ocurile de frunte sunt !m#/rţite fr/ţeşte !ntre #roduc/torii autohtoni şi multinaţionale !ntre Bett Ice9 HestlP9 3o# 5el şi >nilever 9 !n tim# ce marca #rivat/ !şi tra&e un #rocenta' deloc de ne&li'at9 de 22E.
Sin$&7a p!an,!,i .& a4a'&%i ctivitatea !ntre#rinderii firmei SC Inni 5elato S% se va a;a #e #roducerea de !n&hețat/ arti"anala naturala și livrarea catre restaurante. cesta se dorește a fi deschis !n Centrul Jechi4Bucure ști și va oferi servicii de calitate faț/ de concuren ț/. unctul de atracție va fi !n&hețata naturala fa:ricat/ !n la:oratoriul #ro#iu din loca ție. rețurile #racticate vor fi mai ridicate dec(t concurenț/. Deoarece vom folosi in&redient naturale și locale9 de e;em#lu la#tele va fi de la fermele din "ona Ilfov4 București. Clienții cu dis#oni:ilitate de a cheltui vor constitui #ia ța țint/ și vor oferi o ima&ine de #resti&iu. alt/ caracteristic/ #ro#rie afacerii va fi #ersonalul de deservire9 acesta evidențiindu4se #rin com#ortament9 ținut/ și etichet/. 3oate acestea vor conduce la formarea unei ima&ini #ositive des#re afacerea firmei9 concreti"(ndu4se !n c(ști&area unei clientele fidele9 dac/ nu frecvente. 28
D&/'%i&%&a a4a'&%i Societatea comerciala IHHI 5?%3 S%9 #ersoan/ 'uridical rom(n/9 a fost !nființat #e data de 20 a#rilie 201*9 av(nd ca o:iectiv #rinci#al de activitate v(n"area de !n&hețat/ și :/uturi9 cu codul C?H 8610986*0.Societatea este !nre&istrat/ la e&istrul Comerțului su: nr.21$K**0*. +n #resent9 ca#italul social al firmei este de 6*00 ron9 fiind com#us din * #/r ți sociale cu valorea unitar/ de 2100 ron. Sc. Inni 5elato Srl se dorește a fi o firm/ care #rin serviicile #e care le va oferi s/ schim:e ima&inea des#re !n&hețata arti"anal/9 #rin a#ariția unuia 99mai altfelA dec (t celelalte. rinci#alul sco# al afacerii este de a reuși atra&erea unei clientele fidele9 și mai ales deose:ite9 chiar dac/ aceasta necesita tim# și investiții ridicate. Țelul
afacerii este de a oferi un meniu de !n&hețat/9 ceai9 cafea9 și ciocolat/ de
cea mai :un/ calitate !ntr4o atmosfer/ vesel/ și rela;ant/.
O9i&'$i>&= - deschiderea unei &elaterii de succes9 av(nd ca se&ment tinerii :ucure șteni și
nu numai - ada#tarea #ermanent la mediul de afaceri din București #rin oferirea de noi
#roduse și modalit/ți de a #etrece tim#ul li:er - un num/r minim de 100 cliențiiF"i !n #rimul an de afaceri - de"voltarea unei relații de !ncredere cu clienții9 astfel !nc(t #romovarea
&elateriei s/ se reali"e"e #rin recomandare Str/inii9 funcționarul @cu dare de man/A9 micii sau marii #ro#rietari9 !ntre#rin"/torii de succes9 co#ii9 toți ace știa tre:uie s/ forme"e !n mare clientela &elateriei. Ca#italul necesar inițierii afaceri este evaluat la 100.000 euro ,cheltuieli de lansare9 costul utila'elor9 a echi#amentelor9 a mo:ilierului și cheltuieli #revi"ionate a fi f/cute !n #rima lun/ de desf/șurare a activit/ții. 7orma 'uridical S%9 a fost considerat/ cea mai #otrivit/= •
r/s#undere limitat/ a asociațiilor 26
•
formulare sim#le la construire
•
ca#ital social redus.
De"avanta'ul #rinci#al #re"entat de o astfel de forma 'uridic/= o:iect limitat de activitate nu constituie un im#ediment #entru sco#ul #ro#us. ctivitate vi"at/ #rin constituirea societ/ții este !n sectorul terțiar res#ective servicii9 concreti"at !n deschiderea unei &elateri cu s#ecific Italian. 5elateria va fi #e c(t #osi:il am#lasat !n "ona central a ora șului. Calitatea9 modul de #re"entare9 serviciul și ama:ilitatea #ersonalului și nu !n ultimul r(nd am#lasarea vor fi atuurile &elateriei. +n ceea ce #rivește de"voltarea9 nu se dorește e;tinderea !n mall4uri9 deoarece nu dorim sa fim v/"uți comerciali 9 ne vom a;a #e deschiderea a !nc/ doua locații !n București. Ma;imul !ncas/rilor se va !nre&istra !n trimestrul II și III9 deoarece rom(nii nu #refer !n&hețata !n #erioadele reci.
D&4ini%&a pi&ț&i Clienții vi"ați de afacere sunt de toate v(rstele9 o #ondere ridicat/ va fi !ntre *04 $0 ani și co#ii9 dar și cei cu v(rsta cu#rins/ !ntre 1)4*0 formea"/ o #arte im#ortant/9 aceștia f/c(nd #arte din se&mentul de consumatori !n formare9 care !n viitor #ot deveni fideli. Consumatori vii"ați de afacere se deose:esc #rin com#artiment și ocu#a ție. Calitatea acestor clienți #otențiali este dat/ de #osi:ilit/țile lor financiare și de dis#oni:ilitatea lor de a cheltui #entru a4 și oferi un serviciu de calitate. Motivațiile cum#/rari serviciului4#rodus oferit de &elaterie ar #utea fi urmatoarele= 4 #etrecerea unei seri #l/cute !n com#ania #ersoaneiF#ersoanelor care !i !nsoțesc 4 servirea unei !n&he țateFcafele !ntr4o atmosfer/ lini știt/ 4 discuțiiF!nt(lniri !ntre oameni de afaceri 4 oferirea unei seri romantice #ersoanei iu:ite.
2K
unctele de atracție care #ot influența deci"ia #otenț ialilor clienții !n vederea cum#/r/rii serviciului sunt= calitatea deose:it/ a #roduselor9 com#ortamentul #l/cut9 atmosfera și #rofesionalismul constituie un #ortofoliu de avanta'e !n ra#ort cu &elateriile de'a e;istente. Se&mentul de #iaț/ vi"at este situat cu #re#onderen ț/ !n ora șul București. M/rimea acestui se&ment #e care afacerea urmea"/ a se concentra este estimat la 20E din #o#ulația totala a orașului. 3endințele #ieței arat/ o sc/dere sla:/. Se #re&oni"ea"/ ca !n urm/torii 24* ani s/ cunoasc/ ritmuri de cre ștere ra#id/ fiind influen țat/ de situa ția economic/ a "onei și a om(niei. e l(n&/ #reve"iunile o#timiste !n #rivin ța de"volt/rii #ie șei țint/ și num/rul consumatorilor considerat destul de conforta:il #entru a avea certitudinea c/ e;ista o #iața de desfacere asi&urat/9 un alt motiv #entru deschiderea unei astfel de &elaterii !l constituie num/rul com#etitorilor. Concurenții #rinci#ali #otențiali !l re#re"int/ &elateriile dea'a e;istente. 7a#tul ca ele dea'a e;ist/9 și4au format o oarecare re#utație9 au o clientel/ oarecum fidel/9 sunt c(teva din avanta'ele concurențiale #e care aceast/ afacere le #re"int/. Cu toate acestea9 li#sa unui se&ment de #iaț/ #ro#riu sta:il ca și nivelul calitativ al serviciului care a sca"ut odat/ cu trecerea tim#ului9 formea"/ #uncte sla:e ce #ot fi9 și tre:uie9 atacate #rintr4o :un/ strate&ie de marLetin&. facerea se va confrunta cu un com#etitor foarte #uternic9 datorit/ ca are un nume de marc/ foarte cunoscut , LA DELICI-9 #rețuri relative re"ona:ile !n ra#ort cu calitatea #roduselor. ?fectul #o"itiv al e;istenței afacerii %a Delici va fi !nt/rirea concurenței9 și cum concurența stimulea"/ com#etiția9 cei care vor avea cel mai mult de c(ști&at sunt clienții9 a c/ror satisfație final/ este urm/rit/ !n fa#t.
A/ig,%a%&a 'a!i$ății Societatea este conștient/ c/ #entru a crea o relație de lun&/ durat/ cu clienții s/i9 calitatea #roduselor și a serviciilor este un #unct critic. entru a asi&ura calitatea #roduselor finale9 com#ania se :a"ea"/ #e calitatea in#ut4urilor și a #roceselor. stfel9 furni"orii com#aniei sunt recunoscuţi #e #lan 2)
naţional , și chiar international- #entru calitatea #roduselor oferite. rocesul de #re#arare al #roduselor va res#ecta !ntocmai #arametrii sta:ili ții9 #entru a o: ține calitatea ma;ima. stfel &elateria va res#ecta cu strictețe standardele de calitate9 cer(nd aceleași atitudine și
din #artea furni"orilor. De asemenea9 societatea va #ermite o comunicare directa cu clienţii9 #rin
intermediul unei cutii de su&estii F reclamaţii e;istente !n &elaterie dar și #rin #u:licarea num/rului de telefon al res#onsa:ilului !ntr4un loc vi"i:il. Cutia de su&estiiFreclamaţii va fi consultat! !n mod #eriodic9 nemul țumirile și su&estiile clienţilor fiind atent anali"ate și soluţionate.
L'a!i7a%&a și p&%a%&a a4a'&%ii Mana&ementul este conştient ca locaţia unei &elaterii este la fel de im#ortant/ ca și calitatea #roduselor
și
a servirii. stfel9 &elateria dis#une de un vad
comercial deose:it9 fiind am#lasat la adresa Str. %i#scani. Hr. $. ccesul la am#lasament se #oate face uşor cu mi'loacele de trans#ort !n comun9 e;ist(nd !ns/ si #osi:ilitatea de a #arca !n a#ro#iere. e#re"ent(nd un am/nunt critic !n acest ti# de afacere9 s4a acordat ma;ima atenţie ale&erii locaţiei o#time. iaţa de lar& consum a fost mai #uţin afectat/ de tur:ulen țele economice din ultima #erioad/9 com#arativ cu alte #ieţe. +n #lus9 ca#itala !n sine a fost mai #uţin afectat/ de cri"a financiara fat/ de alte oraşe ale t/rii. ?ste #osi:il ca in situaţia economic/ actual/ sa e;iste o tendinţa de sc/dere a consumului #rin canalele oreca ,ca frecvenț/ și cantitate-. 3otuşi9 nota de #lat/ dintr4o &elaterieFcafenea nu este foarte ridicat/9 ceea ce transform/ ieşitul la o &elaterie !ntr4un mod de recreare #uţin costisitor #entru consumatori.
S$%a$&gia .& )a%&$ing Se&mentul oreca a fost cel mai dinamic sector de consum !n om(nia9 av(nd o creştere de #este K0E !n ultimii 6 ani. Hum/rul #ersoanelor care #refer/ s/ ias/ !n oraş a fost din ce !n ce mai mare !n ultimii ani. om!nii au !nce#ut sa ai:/ o via ț/ social/ mai
2<
activ/9 #refer(nd s/ se !ntalneasc/ cu #rietenii !n afara casei9 !nsa a crescut și num/rul !nt(lnirilor de afaceri care s4au mutat din :irouri !n cafenele și restaurante. Țin(nd
cont de c(teva din as#ectele im#licate de acest ti# de afacere= #rodus4
serviciu de !nalt/ calitate9 c(ști&uri reduse !n #rimul an de activitate și de alți factori care #ot influen ța ne&ativ mersul afacerii,inflație9 rata do:(n"ii- este deci o:li&atorie anali"a atent/ și conce#erea unei foarte eficiente strate&ii de marLetin& și de #romovare a serviciului oferit. olitica firmei !n domeniul marLetin&ului și reclamei va #une accent #e unicitatea serviciului #restat. ?chi#a mana&eriala tre:uie sa concea#/ o strate&ie de marLetin& care s/ conțin/ metode și elemente s#ecifice fiecarei eta#e din viața &elateriei. Data ina&ur/rii localului va fi și ea atent aleas/. ?ste recomanda:il/ #erioada #ro#ice unor astfel de ac țiuni și !n care volumul cheltuielilor #o#ula ției #entru :unuri de lar& consum sau de lun&/ durat/ este cea ridicat/. ceasta cores#unde cu al doilea trimestru al anului9res#ective mi'locul lunii Mai. >nde vom &/si "iua co#ilului9 ina&urarea ar #utea fi rece#ționat/ de c/tre consumatorii dre#t un @cadouA cu oca"ia acestor evenimente iar noutatea ofertei ar #utea fi un motiv de a vi"ita localul. Ideea centrala #e care mesa'ul tre:uie s/ o transmit/ este aceea a e;istenței unei &elaterii arti"anale9 ce se evidenția"/ mai ales #rin atmosfera9 as#ect interior,mo:ilier9 lumina-9 calitatea #ersonalului,com#ortament9 tact-. 3e;tul mesa'ului va remarca varietatea !n&hețatei9 ori&inalitatea și calitatea acestuia. Se vor evita s#ecificații de #reț9 folosindu4se alu"ii fine9 su:tile cu #rivire la nemul țumirea &eneral/ c/ e;ista #utine &elaterii !n oraș. nali"a S3= uncte tari 4asocierea cu un #roduc/tor :inecunoscut
uncte sla:e 4li#sa unui renume #e #ia ța #roduselor de
de cafea
!n&hețat/
4ori&inalitate ,or&ani"are9 #ro&ram de
4li#sa de e;#erienț/ a acționarilor
fidelitate9 servicii4calitatea #roduselor și serviciilor 4locația #ortunit/ții
meninț/ri *0
4o ieșire la o cafeaF!n&hețat/ #resu#une un
4o #osi:il/ sc/dere a consumului ca
cost mai mic dec(t o ieșire la restaurant
frecvent/ și cantitate
4creșterea
consumului
"ilnic
de
4condiții de credit mai as#re
cafeaF!n&hețat/ 4creșterea #onderii clienților care iau cafeaF!n&hețat/ la #achet
P!i$i'a .& p%&ț rețurile #racticate vor !ncadra 5elateria !n cate&oria medie. +n funcție de #rodus9 5elateria va #ractica un adaos comercial de la $0E #(n/ la 200E. stfel o cu#/ de !n&hețat/ va costa 8 lei ,80&- 9 o cafea va costa !ntre $ 41$ lei9 o ciocolat/ cald/ 1$ lei9 :/uturi non4alcoolice !ntre )418 lei9 iar :erea !ntre 1041) lei. +n cursul s/#t/m(nii9 !ntre orele 0<.00 și 12.009 se va #ractica 99a##4ourA < #entru a atra&e clientela. Clienții fedeli vor fi r/s#l/tiți #eriodic cu !nc/ o cu#/ de !n&hețat/ șiFsau cafea sau Chiara !ntre&ii consumații din #artea casei
F,%ni7%ii rinci#alii furni"ori ai &elateriei se &/sesc !n a#ro#iere. #rovi"ionarile necesare se for face cu #ro#iul mi'loc de trans#ort #entru a o: ține economii de tim# și resurse financiare9 iar materiile #rime9 #recum = la#tele ,de la ferme din "on/- și anumite in&rediente necesare #re#ar/rii !n&hețatei vom a#ela la furni"ori e;terni. 5estiunea stocurile și controlul acestora se va reali"a de c/tre #ro#ietari. Se va asi&ura9 #e c(t #osi:il o a#rovi"ionare o#tim/ cu materii #rime și diminuarea stocurilor la un nivel ce im#lic/ cheltuieli minime de !ntreținere și inventariere f/r/ a afecta ne&ativ desf/șurarea normal/ a activit/ții. entru aceasta se va folosi #rocedeul= UST
IN TIME ? sosirea stocurilor se face la momentul #otrivit și !n cantit/ țile stict necesare. <
a##4hour 4 a## our este un termen de marLetin& #entru o #erioad/ de tim# !n care un loc #u:lic ofer/ reduceri la :/uturi alcoolice9 a#eritive și meniuri la #re ț redus
*1
Introducerea acestui sistem se va a#lica chiar de la !nce#utul activit/ții #entru a nu fi necesar schim:/ri ma'ore !n o#tica #ersonalului9 dar mai ales a furni"orilor. >n alt motiv de a#licare a metodei UST IN TIME este dat de natura stocurilor formate !n mare #arte din #roduse #erisa:ile care au un termen de &aran ție limitat la * "ile #entru la#te și ma;im $) ore #entru fructe. +n ca"ul :/uturilor alcoolice scum#e ,rom(nești și str/ine- se #ot face stocuri mai ridicate9 aceasta #entru a evita fenomenul des !nt(lnit de cre ștere a #rețurilor acestor #roduse !n #rea'ma s/r:/torilor le&ale și reli&ioase. 5elateria va !ncheia contracte cu urm/torii furni"ori= Cafea= %ava""a , cafea italian/ Bauturi r/coritoare= 7entimans , nu dorim asocierea cu :/uturi comerciale - Bere= nu se dorește asocierea !n&hețatei cu :erea9 vom folosi doar $ sortimente din im#ort In&hetat/= Hordic Im#ort ?;#ort.
O%gani7a%&a 4i%)&i Strate&ia or&ani"ațional/ vi"at/ va tre:ui s/ mențin/ or&ani"ația activa9 dinamic/ și cu un nivel ridicat al for ței com#eti ționale. ceast/ strate&ie va avea ca o:iectiv de"voltarea #rodusului s/u9 res#ectiv !m:unat/ țirea serviciului s/u și a meniului. Se va !ncerca !n același tim# o strate&ie de diferențiere a #rodusului serviciu9 #entru a #utea fi #erce#ut ca unic. Conducerea firmei va fi asi&urata de c/tre #ro#ietar9 deoarece nu este o afacere mare și va #utea face faț / cu uș urinț / deoarece #osed/= 4 #utere ridicat/ de munc/ 4 #l/cerea de a lucre !n domeniu *2
4 #rice#ere or&ani"atoric/ 4 ori&inalitate !n &(ndire 4 s#irit innovator. Ca im#ortanț/9 al doilea du#a administrator va fi &elatierul. ceast/ func ție va fi ocu#at/ tot de #ro#ietar9 deoarece este o afacere restrans/ momentan și dore ște s/ i și im#un/ #ro#iile rețete !nv/țate de la trainin&uri de la &elatieri din Italia. ostul de economist9al treilea !n #iramida ierarhic/9 va ocu#at de o #ersoan/ cu e;#erienț/ a:solvent de Științe ?conomice. estul #osturilor nu necesit/ #ersonal cu #re&/tire !nalt/9 os#/tarulF:armanul și
a'utorul tre:uie sa fie9 totuși a:solven ți ai unui liceu de #rofil sau ai unor cursuri de
s#ecialitate. rocesul de deservire va avea loc #e o su#rafat/ de 20 mQ R terasa 60 mQ9 va conține 18 mese și ma;imum $0 de #ersoane9 an&a'ații vor #utea s/4și !nde#lineasc/ !ndatoriile !n mod efficient. roceul se #roduc ție va avea loc #e o su#rafa ț/ de 10mQ9 fiind dotat/ cu ro:ot :uc/t/rie9 mese de lucru9 rastele9 s#alator vase9 ma șin/ de !n&he țat/9 #asteuri"ator9 con&elator9 fri&ider9 #rovi"ionarea va fi #revi"ionat/ și se va reali"a !n funcție de fluctua țiile și diferentierile anuale ce a#ar in #referintele consumatorilor. +n trimestrul II și III au !n com#onent/ fructe #roas#ete. +n #erioada cald/9 se&mentul de #iaț/ c/ruia i se adresea"/ &elateria se va m/ri datorit/ fa#tului c/ vor dori s/ se r/coreasc/ la o !n&he țat/ #e o #erioada torid/.
P%'&/,! .& p%.,'ți& rocesul de #roducție va fi varia:il !n tim# și va folosi !n reali"area #rodusului final diferite materii #rime. +n #rinci#iu acestea vor fi de ori&ine animal și ve&etal/9 e;ce#ție fac(nd :/uturile alcoolice ce nu necesit/ un tim# de #roducție9 ci doar de desfacere. Ca tim#9 #rocesul de #roducție va dura 1 or/ la #asteuri"are la#te și *0 min. #entru finali"are #rodus. rocesul de #roduc ție va necesita diferite utila'e și se va reali"a !ntr4o !nc/#ere de circa 10mQ. rocesul de deservire va avea loc !ntr4o !nc/#ere la #arterul unei cl/diri cu su#rafat/ de 20 mQ9 va avea 18 mese. Barul va avea *m lun&ime !m#reun/ cu "ona de de#o"itare !n&hetat/. **
ersonalul necesit/ 8 an&a'ații din care 1 #ermanent. Ca #re&/tire aceștia vor avea cunoștințe de economie9 conta:ilitate9 s#ecifice fiec/rui #ost. +n afar/ de inițiatorii afaceri9 economist9 &elatier9 restul an&a'ațiilor nu necesit/ #re&/tire s#ecial/. ersonalul necesar va fi identificat și recrutat #rin intermediul anun țurilor de mic/ #u:licitate. ?ste necesar s/ avem an&a'at economistul c(t mai re#ede. +m#reuna cu mana&erul vor recruta os#atari necesari. 3estarea solicitan ților se va face cu sco#ul m/sur/rii a:ilit/ ții și cunoștințelor acestora #rin demonstrarea #ractic/ a ca#acit/ții !nde#linirii sarcinilor. e l(n&/ testul de #erforman ț/9 candidatii vor te:ui s/ !nde#lineasc/ și condiții de com#ortare9 tact9 ținut/ și !nf/țișare fi"ic/. Candidații vor fi su#u și unor e;aminari medicale am/nun țite #entru a se verifica dac/ sunt a#ți #entru munca solicitat/ și #entru a se asi&ura #rotec ția celorlalți an&a'a ți9 a clienților și a #roduselor reali"ate !n cadrul &elateriei. Instruirea #ersonalului admis9 dac/ este necesar/. +ndatoririle și res#onsa:ilit/țile fiec/ruia dintre an&a'a ții vor fi #rev/"ute !n fi șa #ostului astfel=
A.)ini/$%a$%: 4 e;ecut/ a#rovi"ionarea 4 #rimește și rece#ționea"/ m/rfurile 4 #une la #unct cu meniu de !n&he țat/ 4 iniția"/ introducerea unor sortimente noi 4 e;ecut/ #re"ența și efectuea"/ instructa'ul #rofesional 4 verific/ ținuta "ilnic/ și vestimentația 4 controlea"/ "ilnic a#aratele de cas/9 o:iectele de inventor 4 !ntreține discuții cu consumatorii9 recomanda unele #roduse 4 solicit #/rerea acestora asu#ra calit/ții #re#aratelor 4 servește #ersonal !n unele ca"uri consumatorii.
G&!a$i&%: 4 or&ani"ea"/ activitatea de #roduție 4 r/s#unde de calitatea și cantit/țiile #re#arate 4 livrea"/ #rodusele culinare.
O/pă$a%: *$
4 e;ecut/ activitatea de #re&/tire9 servire a clienților 4 verific/ starea de cur/țenie a salonului 4 e;ecut/ amena'area meselor 4 servește consumatorii 4 verific/ stocul "ilnic și valori al &estiuni 4 se a#rovi"ionea"/ cu toate sortimentele de :/uturi.
dministrator
?conomist
5elatier
s#atar
olitica de salari"are va avea la :a"a o anali"/ a factorilor ce influențea"/ nivelul salariilor= cererea și oferta de munca9 le&islația ,valoarea minim/ a salariului-9 fluctua ția costului vieții-9 #osi:ilit/țile de #lat/ ale firmei9 salarii acordate de concuren ț/. entru a4și forma o ima&ine #o"itiv/ și a4și #/stra #resti&iul9 firma va ado#ta o #olitica de salarii ridicate9 #este nivelul mediu de salari"are. 7ondul de salarii nu va fluctua !n funcție de #rofitul o: ținut și se va &aranta un salariu de :a"a9 corectat !n funcție de inflație9 de costul vieții9 salariu corectat indiferent de veniturile firmei. lanul de salari"are va #revedea și adau&area unor #rime9 stimulente9 #l/ti su#limentare.
C!i&nții iața rom(neasc/ a !n&hețatei tinde s/ se transorme !ntru4un cient tot mai #retențios. 5usturile și #referin țele rom(nilor au evoluat at(t din #ers#ectiva #roduselor consumate9 c(t și din #ers#ectiva a#recierii serviciului #rimit și a loca ției frecventate. Consumatorii au !nce#ut s/ fie mai selectivi9s/ treac/ de la !n&he țata din comerț la cea *8
#re&/tit/ #rofessional9 s/ recunoasc/ o !n&he țat/ de calitate și chiar s/ de"volte #referin țe #entru un anumit sortiment. Clienții &elateriei IHHI 5?%3 sunt locuitori ai Bucure știului9 fac #arte din cate&oria middle class9 cu v(rsta cu#rins/ !ntre 1) și $8 de ani9 sunt educa ți9 le #lace s/ sociali"e"e și a#recia"/ un serviciu de calitate. Cel mai mare trafic de clienții se va !nre&istra !n GeeLend. +n cursul s/#t/m(nii cele mai mari v/n"/ri se vor reali"a !ntre orele 1K4229 !ns/ vor e;ista foarte mulți clienții care iși vor cum#/ra !n&hețat/ de la #rimele ore ale dimineții. nu va fi doar un mod de rela;are du#/ serviciu9 ci și un loc de unde se #oate #rocura !n&he țat/Fcafea taLe4aGa ,la #achet-. 5elateria va oferi o &am/ lar&/ de #roduse #e :a"/ de cafea și !n&hețat/9 astfel !nc(t s/ #oat/ satisface &usturile c(t mai #retențioase ale clienților s/i.
P%$&'ția #)p$%i>a %i/',%i!% Mana&ementul a hot/r(t !ncheierea unei #olite de asi&urare !m#otriva incendiilor9 #recum instalarea unui sistem de alarm/ și a unor camere de su#rave&here. Mana&ementul doreşte un control strict al costurilor și asi&urarea unui cash4floG sta:il9 astfel !ncat s/ #oat/ reacţiona la evenimente ne#rev/"ute care ar #utea afecta activitatea firmei. Contractul de !nchiriere este reali"at #e un an9 cu clau"a de re!nnoire automata. e #arcursul acestui an9 #ro#rietarul nu #oate m/ri chiria. S4a dorit sti#ularea acestei clau"e !n contract9 #entru ca o eventuala m/rire de chirie sa ai:/ loc !nce#(nd cu al doilea an9 c(nd &elateria va avea un flu; de clienţi constant și o afacere mai sta:il/. +nce#(nd cu al doilea an9 societatea doreşte !ncheierea contractului de !nchiriere #e mai mulţi ani. #ariţia unor noi concurenţi !n "ona ar #utea diminua traficul de clienţi. Mana&ementul doreşte s/ se #re&/teasc/ #entru aceasta #osi:ilitate #rin fideli"area clienţilor9 #rin #ro&rame s#eciale ,carduri de fidelitate9 consumaţii oca"ionale &ratuite9 calitatea servirii și a #roduselor9 seri tematice-.
*6
Mana&ementul nu doreşte o rotaţie mare a #ersonalului. e l(n&/ salariile fi;e9 salariaţii vor :eneficia și de :onusuri !n funcţie de #erforman ța sau evenimente s#ecial. es#onsa:ilul va :eneficia trimestrial de un :onus format dintr4un #rocenta' din v(n"/rile reali"ate #este un anumit tar&et.
P!an,! Finan'ia% Costuri utila'e
+n>&/$iții #n ,$i!a& entru "ona de #roducție= Mașin/ de !n&hețat/ asteuri"ator 7ri&ider Con&elator o:ot :uc/t/rie Mi;er Chiuvet/ >stensile
$600 2000 <<) 1066 600 $00 *0 1000
entru salon= Con&elator 7ri&ider ; * ?s#ressor Con&elator Storc/tor fructe Mi;er 7ri&ider !n&hețat/ Mașin/ #entru &heaț/
1100 1)60 1880 1066 200 100 *000 1000
Mo:ilier :ar Mo:ilier servire mena'areFfinisare Instalare comunicații
*200 *000 10000 8000
,calculator9 im#rimante9 Gi4fi9 softuri9 contracte Jesel/ servire Investiți !n :aie serviciu
1000 1800 *K
C0&!$,i&!i !,na%& Cheltuieli cu #ersonalul= o"iție
Hum/
Salari
r
Cost
u individual
total firm/ 4
4net
lei
?conom
1
K00
1000
5elatier s#/tarF
1 *
1)*6 1*00
2600 8$00
8
*)*6
<000
ist
Barman 3otal
:onament lunar de telefon mo:il și internet= 200 lei. Cost total lunar cu salari"area <000F $.$8 T 2022R$8T 206K Cheltuieli cu chiria= Chiria re#re"int/ in &eneral costul lunar cel mai mare.Sa luat !n calcul o chirie de 1$0 Fm#. 1$0 Fm# 20m# T 2)00 Cheltuieli cu utilit/țile , medieFlun/ -= ?lectricitate și a#/= $00 Cheltuieli cu a#rovi"ionarea= #roduse #e :a"/ de !n&hețat/ 468E #roduse #e :a"/ de cafea 18E :/uturi r/coritoare 18E #roduse #atisserie 8E
>n client consum/ !n medie 24* #roduse. 1 L& de !n&hețat/ cost/ !ntre $0 și K8 lei9 iar #re#ararea durea"/ * ore9 dintr4un L& re"ult/ 20 de cu#e de !n&hetaț/. *)
1 L& de cafea de calitate , %ava""a - cost/ !ntre <0 și 1*0 lei9 iar #re#ararea unei cafele necesit/ < & de #ul:ere de cafea9 ceea ce re"ult/ c/ dintr4un L& de cafea se #ot #re#ara #(na la 111 cafele. Cheltuieli cu #romovarea= a#ro;imativ K0 Flun/ !n #rimul an.
Ci4%a .& a4a'&%i Hota de #lat/ #entru o #ersoan/ este !ntre 24$ #roduse. 7lu;d de clienții= !n #rimul an se estimea"/ un flu; de 100 clien ții "ilnic9 afacerea urm(nd s/ creasc/ cu 28E #e an și s/ a'un&/ !n urm/torul an la 128 clien țiiF"i9 iar in al III4lea la 180 de clienții "ilnic. +n I an 100 clienți "ilnic T *000 clienți lunar Cifra de afaceri lunar/ !n euro= Consum 4 28 leiFclient T K8.000 lei T 16.)8* Flun/ T 101.12*Ftrimestu ,!n #erioada cald/-. +n anul II creștere 28E $.21* Fluna9 !n total 21.066Flun/ T 126.*
Salarii 6 luni= 12.$02
10.000 #rovi"ionare 6 luni= $).000 romovare 6 luni= $20 T$a! H =1=33
Chiria 6 luni= 16.)00 >tilit/ ții 6 luni= 2.$00
rofit lunar= *<
Cheltuieli lunare T 1**K0 +ncas/ri lunare T a#ro; 1K.000
P%4i$ !,na% =*K00 In>&/$iția ini$ia! -==1=== /& a)%$i7&a7ă #n 3@6 ani1
CONCLUJII ŞI PROPUNERI
$0
8I8LIOGRAFIE •
B/r:ulescu9 C. ilota'ul #erformant al !ntre#rinderii9 ?ditura ?conomic/9
Bucureşti9 2000 •
aşc/9 %9 Hedelea9 S. 3eorie şi #ractic/ !n microeconomie9 ?ditura .S.?9
Bucureşti9 2002 •
Carmen Corduneanu9 Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor 9 ?ditura Codecs9
Bucureşti9 1<<)9 ##. 60462 •
Uotler9 . Mana&ementul marLetin&ului9 ?diţia a III4a9 ?ditura 3eora9
Bucureşti9 200* •
Scarlat9 C. ntre#renoriat şi mana&ementul !ntre#rinderilor mici şi mi'locii9
?ditura rintech9 Bucureşti9 200* •
Moldoveanu9 5. nali"a or&ani"aţional/9 ?ditura ?conomic/9 Bucureşti9
•
Maria 5ri&ore9 Mariana 5ur/u9 Fiscal Management of Romanian Companies9
2000 lucrare #re"entat/ !n cadrul conferinţei
internaţionale CUS4Challen&es of the
UnoGled&e Societ9 ediţia a #atra9 >niversitatea @Hicolae 3itulescuA din Bucureşti9 2*4 2$ a#rilie 2010. •
oşca9 7. dministrarea afacerilor ,note de curs-9 >niversitatea om(no4
Britanic/9 Bucureşti9 2002 •
o#escu9 D. Conducerea afacerilor9 ?ditura Scri#ta9 Bucureşti9 1<<8
•
?arl9 . ?. Microeconomics for Business and MarLetin&9 ?dGard ?l&ar9
BrooLfield9 Jermont9 1<<8
L&gi/!ai& •
Legea
nr.
346!""4
pri#in$
Stimularea
întreprin$erilor mici și mi'locii actuali&at%9#u:licat/
2*.0K.200$9 cu modific/rile şi com#let/rile ulterioare $1
înființ %rii
și
$e&#olt%rii
!n Monitorul ficial nr. <2K din
