ÎNFIINŢ AREA PLANTAŢIILOR VITICOLE DE STRUGURI DE MAS Ă (GHID INFORMATIV)
2007
ÎNFIINŢ AREA PLANTAŢIILOR VITICOLE DE STRUGURI DE MAS Ă (GHID INFORMATIV)
Ghidul informativ este elaborat în scopul susţinerii producătorilor mici şi mijlocii la înfiinţarea plantaţiilor viticole de struguri de masă şi în special a plantaţiilor viticole de struguri de masă f ără seminţe (apirene). Ghidul informativ reflectă cerinţele mondiale faţă de strugurii de masă, potenţialul sectorului de producere, asortimentul de struguri de masă în Republica Moldova, precum şi evidenţiază aspectele tehnologice importante la înfiinţarea plantaţiilor tinere, necesităţile investiţionale la înfiinţarea plantaţiilor tinere de struguri de masă f ără seminţe şi sursele de suport financiar.
Alcătuitor – Dan Plămădeală, USAID / PDBA
Acest material a fost elaborat şi publicat cu sprijinul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)
Opiniile exprimate aici aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia USAID. ©
2007
1
CUPRINS CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE STRUGURII DE MAS Ă
3
SITUAŢIA ACTUAL Ă ŞI POTENŢIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A STRUGURILOR DE MAS Ă ÎN REPUBLICA MOLDOVA
4
ASORTIMENTUL ASORTIMENTUL EXISTENT ŞI NOILE VARIET ĂŢI DE STRUGURI DE MAS Ă
6
ASPECTE IMPORTANTE IMPORTANTE PRIVIND PRIVIND ÎNFIINŢ AREA PLANTAŢIILOR DE VIŢĂ DE VIE
8
Proiectul plantaţiei Irigarea plantaţiilor viticole (analiza apei) Alegerea materialului materialului săditor Schema de plantare Timpul plantării Organizarea teritoriului Formarea butucului
8 9 11 12 12 12 12
INVESTIŢIILE NECESARE PENTRU ÎNFIIN Ţ AREA PLANTA PLANTAŢIILOR TINERE DE STRUGURI DE MAS Ă
13
SURSE DE SUPORT FINANCIAR
14
BIBLIOGRAFIE
16
2
CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE STRUGURII DE MAS Ă În ultimii ani, multiplele schimbări în economie, stilul de viaţă şi conştientizarea consumatorilor au dus la majorarea cererii pentru diverse fructe şi legume în stare proaspătă. Cererea sporită pentru produse convenabile, precum şi creşterea populaţiei urbane creează oportunităţi imense pentru furnizorii de legume şi fructe, distribuitorii de produse alimentare şi prestatorii de servicii din acest sector. Luând în consideraţie economia de piaţă, succesul industriei de struguri de masă depinde de cererea şi satisfacţia consumatorilor. În prezent, preferinţele globale pentru strugurii de masă pot fi generalizate în favoarea soiurilor f ără seminţe, de culoare aurie sau roz ă , cu aromă de muscat şi cu pieliţă subţire. Pe lângă aceasta, strugurii trebuie să fie formaţi din bobiţe rotunde sau ovale mari. În final, unul din factorii de bază este trasportabilitatea. Consumul strugurilor de masă pe piaţa mondială este în continuă creştere. Statisticile prezentate de Organizaţia Internaţională a Viei si Vinului arată că consumul global de struguri proaspeţi a crescut de la 12 mln. tone la 15,7 mln. tone în ultimii 10 ani. Piaţa globală a strugurilor de masă reprezintă o piaţă de desfacere a peste 2 mld dolari SUA. Din figura de mai jos, se observă că cei mai mari importatori sunt SUA şi Uniunea Europeană, fiind urmate de Canada, Hong Kong şi Mexic. Rusia este al şaselea importator de struguri de masă, totalizând 79 mln dolari SUA. Figura 1: Importul mondial de struguri de masă pe ţări în 2004, mln dolari SUA. 680
SUA
655
UE15 235
Canada 131
Hong Kong 94
Mexic
79
Rusia
73
Polonia
54
Elveţia Norvegia
43
China
41
Cehia
37
Singapore
22
Japonia
19
Indonezia
18
Coreea de Sud
17 62
Alte state 0
100
200
300
400
500
600
700
3
SITUAŢIA ACTUAL Ă ŞI POTENŢIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A STRUGURILOR DE MAS Ă ÎN REPUBLICA MOLDOVA În ultimii ani, volumul producţiei industriale şi suprafeţele plantate cu viţă de vie pentru struguri de masă s-au micşorat. Suprafaţa terenurilor utilizate pentru producerea strugurilor de masă s-a micşorat de la 27.9 mii ha în 1994 la 20.6 mii ha în 2005. Pe parcursul perioadei de privatizare, dezvoltarea acestui sector a fost încetinit ă. Între anii 1996-2000, suprafaţa utilizată a constituit 19.2 mii ha, producţia totală – 73.5 mii ha, producţia medie – 4 t/ha şi exportul - 5.9 mii tone. Volumul total al producţiei în anii 2001-2004 a atins în mediu cifra de 96 mii tone, ceea ce reprezintă 4.8 t/ha. Pe parcursul acestor ani, suprafaţa de cultivare a strugurilor de masă a crescut cu 9.2%, fiind aproape la acelaşi nivel în ultimii ani - 20.7 mii ha (13.7% din totalul de vii). După analizarea condiţiilor de utilizare şi tăiere a plantaţiilor de struguri de masă înfiinţate înainte de 1995, putem concluziona că suprafaţa va fi redusă la 20 mii ha până în anul 2020. Pe lâng ă aceasta, conform Programului Naţional de Reabilitare şi Dezvoltare a Cultivării Viţei de Vie, în perioada 2002 – 2020, suprafeţele curăţate de plantaţiile vechi vor fi plantate cu noi soiuri de struguri, care corespund standardelor şi cererii internaţionale. Moldova deţine un şir de avantaje în sfera producţiei horticole. Aceste avantaje includ clima moderată, solurile excelente, disponibilitatea resursele acvatice, experienţa seculară şi buna reputaţie a fructelor şi legumelor moldoveneşti pe pieţele de export (in special în ţările CSI), câştigată datorită calităţilor gustative deosebite. Cu toate acestea, pentru o reuşită pe piaţa globală sau europeană, producătorii din Moldova trebuie să îmbunătăţească calitatea şi selectarea produselor spre export. Suprafaţa terenurilor în pantă cu expoziţia sud, sud-vest, vest şi sud-est favorabile pentru cultivarea viţei de vie, constituie cca. 380 mii ha dintre care la momentul actual sunt utilizate pentru plantaţii viticole cca. 105 mii ha. Astfel, perspectiva extinderii plantaţiilor şi sporirii producerii viticole este mare, rezervele naturale ampeloecologice fiind realizate numai la 1/4-1/3 din potenţial. Resursele climaterice (suma temperaturilor active şi actuale, >10 C) în Moldova permit cultivarea soiurilor ce se maturizează timpuriu în toate zonele, chiar şi în cea nordică. După cum relevă tabelul de mai jos, fiecare zonă e caracterizată după sub-zone. Diapazonul înălţimilor, temperaturilor totale şi minime sunt prezentate pentru fiecare zonă în conformitate cu orientarea pantei, pe lângă aceasta, concluziile pentru fiecare sub-regiune descriu corespunderea soiurilor de struguri. ˚
Tabelul 1: Zonele şi sub-zonele agro-climaterice din Moldova Panta Zonele şi sub-zonele agro-climaterice
Regiuni
Poziţia
Înălţimea
Temp. Sumară >10 C
Minimum absolut, C
Concluzii
˚
˚
1. Zona de Nord Platoul Moldovenesc de Briceni, Ocniţa, Nord Edineţ, Donduşeni
S
280
2780-2870
Ridicătura Prenistreană Soroca, Camenca, Şoldăneşti, Rezina, Orhei Câmpia văluroasă Râşcani, Făleşti, Bălţeană Glodeni, Donduşeni, Floreşti Câmpia de Nord a Edineţ, Râşcani, Prutului Glodeni, Făleşti
N S V, E N S V, E N S V, E
300
2650-2530 2870-2980 2870 2750-2620 2980-3100 2870 2080-2940 3360-3460 3210
190 80
-23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi timpurii; consumate proaspete -23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi timpurii; consumate proaspete -23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi timpurii; consumate proaspete local; -20 ... -19 Soiuri foarte timpurii şi timpurii, de maturizare medie; consumate proaspete
4
Panta Zonele şi sub-zonele agro-climaterice
Regiuni
Poziţia
Înălţimea
Temp. Sumară >10 C
Minimum absolut, C
Concluzii
˚
˚
2. Zona Central ă Codrii centrali (raion de pădure) Codrii centrali (raion de silvostepă) Codrii centrali (raion de silvostepă Gârneţ) 3. Zona Sudică Înălţimea Tigheciului (raionul de silvostepă Gârneţ) Câmpia Basarabiei de Sud (câmpia Bugeacului; depresiunea Dunării, subzona Prenis-treană de sud-vest 4. Zona Estică Platoul Podoliei
Ungheni, Străşeni, Călăraşi, Nisporeni, Hânceşti Ungheni, Străşeni, Călăraşi, Nisporeni, Ialoveni, Teleneşti Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni, Orhei
N S V, E N S V, E N S V, E
330
Cantemir, Leova, Cahul, Comrat
N S V, E N S V, E
260
N S V, E N S V, E
200
N S V, E
60
Cahul, Vulcăneşti, Taraclia, CeadârLunga, Basarabeasca
Camenca, Râbniţa
Câmpia ridicată Râbniţa, Dubăsari, (raionul de silvostepă) Grigoriopol
Câmpia prenistreană
Grigoriopol, Cuciurgan, limanul Nistrului
225 170
60
100
2740-2610 2960-3080 2850 2900-2770 3150-3270 3020 3060-2910 3300-3410 3180
-23 ... -22 De la la soiurile soiurile foarte timpurii la cele medii
2950-2820 3190-3310 3070 3270-3190 3550-3610 3420
-23 ... -22 Soiurile ce se maturizează în orice perioadă
2850-2710 3100-3230 2970 3000-2940 3250-3310 3130
-23 ...– 22 Soiuri foarte timpurii timpurii şi timpurii, de maturizare medie -22 ... -21 Existenţa factorilor limitativi (lipsa uscării aeriene, etc.); este necesară selectarea micro-zonei (subliniat microzona Malovata – 1000 ha) Existenţa factorilor limitativi (frig şi ceaţă în perioada maturizării), este necesară selectarea micro-zonei
3080 3340 3220
-22 ... -21 De la la soiurile soiurile foarte timpurii la cele medii -22 ... -21 Soiuri foarte timpurii şi timpurii, de maturizare medie
-20 ... -19 Soiurile ce se maturizează în orice perioadă (cea mai favorabilă sub-zonă)
Sursa: Institutul Na ţ ional al Viei ş i Vinului
În vederea atingerii potenţialului sectorului de producere a strugurilor de masă este necesară implementarea unui şir de măsuri organizaţionale, economice şi tehnologice printre care: • • • • •
Îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare în vederea sporirii calităţii şi competitivităţii strugurilor de masă; Creşterea productivităţii plantaţiilor de struguri de masă prin implementarea clonelor libere de viroze a soiurilor tradiţionale şi noi; Îmbunătăţirea soiurilor de masă conform cererii şi cerinţelor pieţelor internaţionale. Cultivarea noilor soiuri de struguri de masă (in special a soiurilor f ără seminţe) pentru a majora exporturile; Implementarea realizărilor şi practicilor ştiinţifice în câmp; Dezvoltarea şi îmbunătăţirea facilităţilor de depozitare, asigurând păstrarea pe termen lung a strugurilor de masă, etc.
5
ASORTIMENTUL ASORTIMENTUL EXISTENT ŞI NOILE VARIET ĂŢI DE STRUGURI DE MAS Ă Lista soiurilor omologate pentru anul 2005 includ 74 soiuri, din care 30 sunt struguri de masă. Este important de menţionat faptul că soiurile noi sunt crescute pe suprafeţe mici. Principalele soiuri de struguri de masă cultivate în Moldova sunt Moldova, Ranni Magaracea, Chasselas Dore, Muscat Iantarnîi, Alb de Suruceni. Alte soiuri sunt cultivate pe suprafeţe de 100-500 ha. După soiuri, circa 70% din plantaţiile tinere sunt plantate cu Moldova, iar Cardinal, Alb de Suruceni, Regina Viilor şi Chasselas Dore constituie 5%. Tabelul 2: Soiurile de struguri de masă omologate în registrul naţional de plante Soi
Perioada de maturizare
Transportabilitate
Culoarea bobiţei
Foarte timpuriu Foarte timpuriu Foarte timpuriu Mediu timpuriu Timpuriu Timpuriu Timpuriu Timpuriu Timpuriu Timpuriu Timpuriu Timpuriu Mediu Mediu Mediu Semi-târziu Semi-târziu Semi-târziu Târziu Târziu Târziu
Greutatea unui strugure, g 250-300 140-180 160-180 400 440 350-500 200-270 140-210 280-320 110-140 110-140 110-140 215 560 310 170-200 280 240-250 350-400 240-320 420
Muscat jemciujnâi Irsai Oliver Perla de Csaba Frumoasa albă Codreanca Prezentabil Ranni Magaracea Cardinal Regina viilor Chasselas dore Chasselas musque Chasselas rose Leana Startovîi Muscat de Bugeac Coarnă neagră Alb de Suruceni Muscat de Hamburg Caraburnu Moldova Iubilei Juravelea Soiuri f ără seminţe Kiş-miş lucistâi Apiren roz Apiren alb Kiş-miş moldovenesc Apiren negru de Grozeşti Romulus
Medie Joasă Medie Medie Înaltă Înaltă Medie Medie Medie Medie Medie Medie Bună Medie Bună Înaltă Bună Medie Înaltă Înaltă Înaltă
A A A A N A N N A A A R A A N N A N A N R
Timpuriu Mediu Mediu Mediu Mediu
375 420 450 600-1100 225
Bună Înaltă Înaltă Bună
R R A R-N N
Semi-târziu
300
Înaltă
A
Sursa: Institutul Na ţ ional al Viei ş i Vinului
La finele anului 2005, Comisia de Stat pentru pen tru Încercarea Soiurilor de Plante a aprobat 23 de d e soiuri noi de viţă de vie care sunt admise pentru testare în condiţii de producţie, dintre care 16 soiuri de struguri de masă: 1. Loose Perlette 9. Exotic 2. Flame Seedless 10.Sublima Seedless 3. Beauty Seedless 11.Monukka 4. Dawn Seedless 12.Sultanina 5. Summer Muscat 13.Italia 6. Thompson Seedless 14.Red globe 7. Black Rose 15.Niagara 8.Victoria 16.Concord 6
În tabelul de mai jos sunt prezentate descrierile agro-biologice a soiurilor recent introduse în registrul soiurilor de plante al RM: Tabelul 3: Descrierea agro-biologică a soiurilor noi de viţă de vie, struguri de masă admise pentru testare în condiţii de producţie
1. 2. 3.
Beauty Seedless
Durata perioadei de vegeta ţie t active zile 105-110 2000-2100 2000-2100 115-125 2150-2300 2150-2300 120-125 2300-2450 2300-2450
4. 5. 6. 7.
Dawn Seedless Summer Muscat Thompson Seedless Black Rose
120-125 120-125 135-145 145-155
2300-2450 2300-2450 2300-2450 2650-2750 2650-2750 2750-2800
medie medie mare mare
8. 9.
Victoria Exotic
120-125 130-135
2300-2450 2300-2450 2400-2500
medie medie / mare
Sublima Seedless
130-135 145-155 135-145 155-170
2400-2500 2400-2500 2800-2950 2800-2950 2650-2750 2650-2750 2900-3050 2900-3050
medie / mare medie medie / mare mare
№
10. 11. 12. 13.
Denumirea soiului Loose Perlette Flame Seedless
Monukka
Sultanina Italia Red globe
Mărimea strugurilor medie medie medie
Bobul culoarea sidefie roz albastru închis alb alb alb albastru închis auriu albastru închis alb roz-închis alb alb
Rezistenţa la
forma slab oval sferic slab oval
gustul armonios armonios armonios
seminţe apiren apiren apiren
ger, C -17 -20 -17
mana sensibil sensibil sensibil
oidium sensibil sensibil sensibil
slab oval oval oval oval
armonios tămâios armonios specific
apiren apiren apiren 1-2
-17 -17 -17 -17
sensibil sensibil sensibil sensibil
sensibil sensibil sensibil sensibil
oval-sferic sferic
armonios armonios
1-2 1-2
-20 17
sensibil sensibil
sensibil sensibil
oval oval oval oval
armonios armonios armonios t ămâios
apiren apiren apiren 1-2
sensibil -20 sensibil sensibil
armonios aroma fructe, foxat puternic foxat
3-4 2-3
-17 -28
sensibil sensibil sensibil slab sensibil sensibil sensibil
sensibil sensibil sensibil slab sensibil sensibil rezistent
3-4
-32
rezistent
rezistent
14. 15.
Niagara
155-170 145-155
2900-3050 2750-2800
mare medie
roz-aprins galbenverzui
sferic sferic
16.
Concord
150-160
2800-2950 2800-2950
medie
albastru închis
sferic
7
ASPECTE IMPORTANTE IMPORTANTE PRIVIND INFIINŢ AREA PLANTA PLANTAŢIILOR DE VIŢĂ DE VIE Înfiinţarea unei plantaţii de vie reprezintă un sistem de măsuri în strânsă corelare, care include alegerea terenurilor şi aprecierea lor din punct de vedere pedologic şi agrofitotehnic. Plantaţia viticolă este o investiţie pe termen lung, care poate fi exploatată timp de 35-40 de ani. Durata exploatării eficiente depinde de corectitudinea înfiinţării plantaţiei viticole şi îngrijirea acesteia în primii ani după plantare. De aceea, la alegerea, proiectarea, pregătirea terenului, destinat pentru noile plantaţii, trebuie excluse orice greşeli. Proiectul plantaţiei În primul rând, o atenţie deosebită se acordă lucrărilor de proiectare a plantaţiilor viticole. Înfiinţarea plantaţiilor se face în baza proiectelor de organizare a teritoriului, destinat plantării cu viţe altoite sau pe rădăcini proprii, care corespund standardului SM-207:2000. În Republica Moldova, conform prevederilor legii Viei şi Vinului, înfiinţarea plantaţiilor viticole cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha se face numai în baza proiectelor elaborate de instituţiile autorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Instituţiile autorizate pentru efectuarea lucrărilor de proiectare, în baz ă de contract prestează servicii de elaborare şi transfer în natură a proiectelor. Tabelul 4: Lista agenţilor economici, care posedă licenţă pentru proiectarea plantaţiilor viticole Agentul economic IM „Weis-MD vine Co” SRL Institutul Naţional al Viei si Vinului FPC „Codru-ST” SRL ASP „SPM-Grup” Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului „Tanjar-CO” SRL Asociaţia Republicana de Stat pentru protecţia
Adresa
Telefoane de contact
or. Chişinău, str. Vlaicu Parcalab 35 or. Chişinău, str. Grenoble 128 or. Chişinău, str. Stefan cel Mare 33A or. Chişinău, str. Costiujeni 16 or. Chişinău, str. Ialoveni 100B
22-04-82 28-50-25, 78-77-67 21-22-39, 22-73-66 75-35-70, 78-75-12 72-35-70
or. Chişinău, str. Academiei 8/2 or. Chişinău, str. Grenoble 106
72-45-70 73-78-20, 73-50-33
ASPECTE IMPORTANTE IMPORTANTE PRIVIND INFIINŢ AREA PLANTA PLANTAŢIILOR DE VIŢĂ DE VIE Înfiinţarea unei plantaţii de vie reprezintă un sistem de măsuri în strânsă corelare, care include alegerea terenurilor şi aprecierea lor din punct de vedere pedologic şi agrofitotehnic. Plantaţia viticolă este o investiţie pe termen lung, care poate fi exploatată timp de 35-40 de ani. Durata exploatării eficiente depinde de corectitudinea înfiinţării plantaţiei viticole şi îngrijirea acesteia în primii ani după plantare. De aceea, la alegerea, proiectarea, pregătirea terenului, destinat pentru noile plantaţii, trebuie excluse orice greşeli. Proiectul plantaţiei În primul rând, o atenţie deosebită se acordă lucrărilor de proiectare a plantaţiilor viticole. Înfiinţarea plantaţiilor se face în baza proiectelor de organizare a teritoriului, destinat plantării cu viţe altoite sau pe rădăcini proprii, care corespund standardului SM-207:2000. În Republica Moldova, conform prevederilor legii Viei şi Vinului, înfiinţarea plantaţiilor viticole cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha se face numai în baza proiectelor elaborate de instituţiile autorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Instituţiile autorizate pentru efectuarea lucrărilor de proiectare, în baz ă de contract prestează servicii de elaborare şi transfer în natură a proiectelor. Tabelul 4: Lista agenţilor economici, care posedă licenţă pentru proiectarea plantaţiilor viticole Agentul economic IM „Weis-MD vine Co” SRL Institutul Naţional al Viei si Vinului FPC „Codru-ST” SRL ASP „SPM-Grup” Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului „Tanjar-CO” SRL Asociaţia Republicana de Stat pentru protecţia Solului
Adresa
Telefoane de contact
or. Chişinău, str. Vlaicu Parcalab 35 or. Chişinău, str. Grenoble 128 or. Chişinău, str. Stefan cel Mare 33A or. Chişinău, str. Costiujeni 16 or. Chişinău, str. Ialoveni 100B
22-04-82 28-50-25, 78-77-67 21-22-39, 22-73-66 75-35-70, 78-75-12 72-35-70
or. Chişinău, str. Academiei 8/2 or. Chişinău, str. Grenoble 106
72-45-70 73-78-20, 73-50-33
Analiza solului Solul ca factor ecologic are o importanţă majoră pentru viţa de vie, determinând cantitatea şi calitatea recoltei. În cazul în care condiţiile climaterice influenţează în general asupra conţinutului de zahăr şi a acidităţii, atunci componenţa solului determină buchetul şi plenitudinea gustului. Cunoaşterea detaliată a parametrilor solului (fertilitatea, ( fertilitatea, compoziţia mecanică, compoziţia chimică, etc.) permite luarea unei decizii corecte privind amplasarea plantaţiei, varietăţile, portaltoiul, etc. În continuare este prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului. Tabelul 5: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului Denumirea laboratorului Direcţia de observaţii asupra poluării Mediului Ambiant al Serviciului de Stat “Hidrometeo” Laboratorul de încercări, Staţia de proiectări şi Prospecţiuni Chimice de la Nord Laboratorul de testare a solului al SA “Tera – Serv” Laboratorul de testare testare a solului solului al Centrului de Deservire a Fermierilor al SA “Alfa – Nistru”
Adresa
Telefoane de contact
mun. Chişinău, str. Grenoble, 259
76-68-55
mun. Bălţi, str. P. Boţu, 83
0-231-3-21-88, 0-231-3-21-88, 3-00-29
raionul Edineţ, or. Cupcini, str. Chişinăului, 1
0-246-2-42-24 0-246-2-42-24
raionul Soroca, s. Voloviţa, str. E. Mărgineanu
0-230-2-34-44
8
Irigarea plantaţiilor viticole (analiza apei) Deşi viţa de vie este considerată o plantă tolerantă la secetă şi poate fi cultivată în regiunile cu sumă anuală mică de precipitaţii (250-350 mm), ea reac ţionează foarte pozitiv la irigare şi suferă de secetă în regiunile viticole cu precipitaţii mai mici de 600 mm. In condiţiile Republicii Moldova rentabilitatea plantaţiilor viticole irigate este înaltă. Întrucât prin irigare pot fi satisf ăcute cerinţele de apă ale plantei, eficacitatea ei este înaltă, roada sporind de 1.5-2 ori. Cu ajutorul irig ării se măresc dimensiunile strugurilor şi a bobiţelor, sporeşte fertilitatea, conţinutul de zahăr, se îmbunătăţeşte aspectul exterior şi calităţile gustative ale strugurilor. Cerinţele viţei de vie faţă de umiditate variază în funcţie de perioada din ciclul anual şi de faza de vegetaţie. La începutul procesului de vegetaţie (la dezmugurit) cerinţele viţei de vie în umiditate sunt maxime, apoi la începutul înfloritului necesitatea în umiditate umiditate scade, iar în perioada perioada înfloritului este minimă. Ulterior creşte, devenind cea mai mare în perioada umplerii boabelor, ca la începutul maturării depline a boabelor şi maturării accelerate a lemnului din nou să se micşoreze. Mişcarea sevei
Umplerea boabelor
A D
U N
Înfloritul
Maturarea boabelor
Figura 2: Curba necesita ţ ii vitei de vie in umiditate in diferite faze de vegeta ţ ie
Irigarea viilor se poate efectua prin brăzdare, aspersiune, sisteme de irigare subterane si aersol, picurare, dar cele mai răspândite sunt irigarea prin brăzdare, aspersiune şi picurare. Irigarea prin picurare asigură folosirea cea mai raţională a apei şi îngrăşămintelor minerale, a forţei de muncă, distribuirea uniformă a apei în zona sistemului radicular şi obţinerea recoltelor mari de struguri. Sistemul de irigare prin picurare include sursa de apă, blocul de distribuire şi control, regulatorul de presiune, conducta subterană, distribuitorii şi 1-2 picurătoare la fiecare butuc, amplasate direct pe sol sau la înălţimea de 20 cm. Tabelul 6: Lista companiilor care comercializează sisteme de irigare COMAPNIA / Persoane de contact “Trio” SRL „MOLDAGROCHIM” SRL SRL „Eco-Irigare” SRL „Agro-Logistica” SRL „Agrodor-Succes” SRL „Agrofit-BONUS” SRL „Strimedit” SRL „A.I.K.” SRL „Agrimatco-Service” SRL
Informaţia de contact
Tipul sistemului
Originea
43-23-16, 43-21-61 43-21-61 22-35-97; 22-47-82; 22-47-82; 22-41-17 22-41-17 43-04-19; 44-13-35 22-31-91; 27-00-40 27-00-40 59-64-76; 59-64-76; 71-58-62 27-97-37; 27-97-37; 27-97-36 24-34-88; 22-27-42; 22-27-42; 24-46-69 24-46-69 79-39-63 22-67-73; 21-09-60 21-09-60
Picurare Aspersiune, Picurare Aspersiune Aspersiune Picurare, Aspersiune Picurare, Aspersiune Picurare Aspersiune, Picurare Picurare
SUA, Ucraina SUA Moldova; Austria Rusia Grecia Spania, Grecia SUA, Ucraina Ucraina SUA
9
Criteriile principale care determină calitatea apei de irigare sunt: Concentraţia sărurilor solubile (mineralizarea) Conţinutul relativ de calciu, sodiu şi magneziu Reacţia pH Conţinutul de clor
Tabelul 7: Valorile parametrilor p arametrilor calităţii apei pentru irigare: Criteriu 1 2 3 4 5 6 7
Valorile admise
SAR (coeficientul de adsorbire potenţială a sodiului) Calciu, % din suma Ca+Mg+Na Sodiu, % din suma Ca+Mg+Na Magneziu, % din suma Ca+Mg+Na Mineralizarea, g/dm3 Reacţia pH Clor, mg/dm3
<6 40-45 30-40 50 0.7-0.8 8.2 105
În continuare este prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei. Tabelul 8: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei Denumirea laboratorului
Adresa
Laboratorul de încercări al Concernului Republican MD 2068, mun. Chişinău, str. M. Costin, 7V pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei” Laboratorul Central de control a calităţii apei mun. Chişinău, str. Studenţilor, 14 potabile al SA “Apă – Canal, Chişinău” Laboratorul de încercări al Întreprinderii Municipale or. Ungheni, str. Naţională, 2 “Apă – Canal” din Ungheni
Telefoane de contact 43-89-24 48-98-32 0-236-2-34-06 0-236-2-34-06
10
Alegerea materialului săditor Material săditor viticol se consideră viţele portaltoi, viţele de soiuri roditoare altoite sau pe rădăcini proprii, maturate de 1-2 ani sau vegetante. În Republica Moldova în conformitate cu cerinţele standardelor SM 206:2000 şi SM 207:2000, în func ţie de valoarea biologică şi starea fitosanitară a materialului de înmulţire şi săditor viticol acesta este clasificat în următoarele categorii biologice: 1. Materialul Amelioratorului - este destinat producerii materialului de înmulţire şi săditor viticol de categorie biologică „Prebază”. 2. Materialul Prebază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor de preînmulţire, producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică „Bază”. 3. Materialul Bază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor altoi şi portaltoi, producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică "Certificat”. 4. Materialul Certificat - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor producătoare de material de înmul ţire şi săditor viticol din categoria biologică „Standard” sau pentru înfiinţarea plantaţiilor de producere a strugurilor. 5. Materialul Standard - este destinat producerii materialului săditor viticol pentru înfiinţarea plantaţiilor producătoare de struguri. 6. Materialul Obişnuit - ! producerea materialului săditor viticol de categoria biologică “Obişnuit” este interzisă începând cu 01.01.2006. În continuare este prezentată lista agenţilor economici licenţiaţi în producerea şi comercializarea materialului săditor viticol. Tabelul 9: Lista agenţilor economici licenţiaţi in producerea si comercializarea materialului materialului săditor viticol Agentul economic „Sauron” SRL IM „Weis-MD vine Co” SRL Institutul National al Viei si Vinului FPC „Codru-ST” SRL ”Salcuta” SRL „Mercier Centru Europa” SRL „Sadac Agro” SRL „Mitarix” SRL „Vialtos” SA „Vorniceni” CAPC „DimCairac-Agro” SRL „Ghelir-Agro” SRL „Crocmaz Agro” SRL „Vita Podgoreanu” SRL „Elvitis-Com” SRL „Tomai-Vinex” SA
Adresa Chişinău, bd. Stefan cel Mare 162, of. 1608 Chişinău, str. Vlaicu Parcalab 35 Chişinău, str. Grenoble 128 Chişinău, bd. Stefan cel Mare 33A Chişinău, str. Sciusev 53 Chişinău, str. Vasile Alecsandri 69/1 s. Sadaclia, Basarabeasca s. Gura Galbena, Cimislia s. Larguta, Cantemir s. Vorniceni, Straseni s. Cairaclia, Taraclia s. Chirsovo, Comrat s. Crocmaz, Stefan Voda s. Cojusna, Straseni Chişinău, str. Sf. Nicolae 35 S. Tomai, Ceadir-Lunga
Telefoane de contact 21-02-08, 23-86-28 22-04-82 28-50-25, 78-77-67 21-22-39, 22-73-66 24-52-52, 22-81-55 22-62-97 (297) 57702, 57702, 57340 (241) 46350 46350 (273) 76218 76218 (237) 46294 46294 (294) 66230 66230 (298) 51332 51332 (242) 46230 46230 0-691-11-618 0-691-11-618 22-10-58 (291) 51507, 51507, 51007
Notă: Pentru a exclude efectuarea copcitului şi pentru a preîntâmpina afectarea plantelor tinere de Cancerul bacterian, viţele înainte de plantare se introduc în săculeţe izolatoare de polietilenă (cu grosimea – cel puţin 300 Mkm, lăţimea – 8-10 cm, în ălţimea – 45-50 cm). Izolatorul trebuie să fie legat deasupra rădăcinilor bazale şi sub punctul de altoire cu aţă naturală.
11
Schema de plantare Suprafaţa de nutriţie a butucilor este determinată de gradul fertilităţii şi umidităţii solului, vigoarea butucilor, sistemului de formare a lor, nivelul de mecanizare a lucrărilor în vie. Suprafaţa de nutriţie determină distanţele între plante pe rând şi între rânduri. În Republica Moldova ele variază de la 2,5 până la 3,5 m între rânduri şi 1,25-2 m în rânduri. Pentru butucii cu creştere slabă şi mijlocie distanţa între rânduri este de 3 m, iar în rânduri pe soluri sărace de 1,3-1,5 m, pe cele fertile 1,5-1,75; pentru butci viguro şi – respectiv 3,0-3,5 m, 1,5-1,75 şi 1,75-2,0 m. În condi ţiile de cultură protejată distanţa între rânduri este de 2,5-3,0 m, iar între plante în rând de 1,25-1,5 m. Timpul plantării În condiţiile Moldovei viţa de vie poate fi plantată în 3 perioade: Primăvara – în lunile martie-aprilie, imediat cum este posibilă ieşirea în câmp; • • Vara – 15 mai – 30 iunie, se plantează material săditor viticol vegetant; Toamna – în luna noiembrie (până la îngheţarea solului), imediat după scoaterea materialului săditor din • şcoala de viţe Organizarea teritoriului Organizarea unui sector viticol este un factor important pentru exploatarea cu succes a plantaţiei, de aceea este recomandat să se efectueze de un birou de proiectare experimentat. Organizarea teritoriului unui sector viticol trebuie să prevadă: Deservirea eficientă a plantaţiei; • Utilizarea raţională a solului şi a terenului agricol; • • Utilizarea eficientă a autotransportului, tractoarelor şi maşinilor agricole; Protecţia solului contra eroziunii; • Utilizarea eficientă a braţelor de muncă; • Utilizarea eficientă a investiţiilor capitale şi rambursarea lor mai timpurie. • Transferarea în natură a proiectului organizării teritoriului plantaţiei viticole se face de către biroul de proiectare utilizând dispozitivele geodezice corespunzătoare. Formarea butucului În vederea diminuării riscurilor de îngheţ şi obţinerea unei recolte maximale anual pentru soiurile de struguri de masă sunt recomandate formele protejate de conducere a butucilor pentru toate zonele viticole din RM, care prevăd îngroparea viilor în toamnă. Ţinând cont de volumul mare de lucru la îngroparea şi dezgroparea butucilor este recomandată formarea butucilor după sistemul evantai unilateral (Figura 3a) si moldovenesc de spalier unilateral (Figura 3b) cu braţe scurte sau lungi, oblice, în scopul înclinării lor spre sol.
a
b
Figura 3: Formele de butuc recomandate pentru viile protejate 12
INVESTIŢIILE NECESARE PENTRU INFIIN Ţ AREA PLANTA PLANTAŢIILOR TINERE DE STRUGURI DE MAS Ă Volumul investiţiilor capitale necesare pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole includ cheltuieli ce ţin de pregătirea solului, plantare, instalarea spalierului şi îngrijirea plantaţiilor tinere până la intrarea pe rod. Volumul de investiţii depinde şi de distanţa de plantare, sistemul de cultură, forma butucilor, termenul intrării lor pe rod, prezen ţa sau lipsa irigării, sistemul de protecţie a plantelor. În general, volumul investiţiilor constituie suma cheltuielilor directe şi indirecte începând cu pregătirea solului şi terminând cu îngrijirea plantaţiei viticole tinere până la intrarea în rod. În continuare este prezentat un exemplu de calcul al investiţiilor necesare pentru înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor tinere de struguri de masă, varietăţi apirene (f ără seminţe), schema de plantare 3 x 1,5 m şi utilizarea irigării prin picurare.
13
Tabelul 10: Calculul investiţiilor necesare pentru înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor tinere de struguri de masă UM
1
2
Vanzări
lei
Struguri de masa
kg
4
Preţ unitar
unit. unit. unit. t t ha unit. kg m3 kg kg / l
2222
20
2222
0.3
1 396 0.3 0.6 72.0 216 60 24 111 20
21945 40 14000 12000 14.0 10 20 18 70
1 1 4 250 4 210 2222 121 396 40120 2
2000 700 250 2 250 4 1 4 1
Costul lucrărilor mecanizate
ha ha ha m3 ha t/km unit t/km unit.
Transportarea producţiei din cimp (10 km) Îngroparea/dezgroparea coardelor
t/km ha
Instalarea stâlpilor Instalarea sârmei Instalarea ancorelor Formarea butucilor & t ăierea in uscat Legatul in uscat Plivitul l ăstarilor Legatul l ăstarilor Copilitul Cârnitul Îngroparea/dezgroparea coardelor Recoltarea Paza planta ţiilor 5
Cheltuieli neprevăzute (10%)
6
TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCERE PRODUCER E
60366.6
13332
31108
5 15 14 14 1 17 13 5 20 27 8 14 30 6
8
Profit Brut
Anul 4
Anul 5
60000
120000
180000
4000
8000
12000
1600
4790
4790
21945 6912 2100 2016 90
200
270
270
0 1400
0 1400
2000 2520
2000 2520
5946
3046
4060
4470
4630
700 1000
700 1000 250
700 1000 500 1000
700 750 500 1500
700 750 500 1500
320 700
480 700
4650 1008 50 480 2000 700 2000
840 2222 484 396
4 350 70 70 70 70 70 80 70 80 70 70 70 70 70 500
700
700
160 700
7710
6560
8490
8560
9660
1050
1050
1050
1050
240
680
1360
400 630
400 630
560 980 1260 3000
560 980 1680 3000
350 1050 980 980 70 160 140
240 630 420
980
980
3000
3000
320 350 480 630 630 210 980 840 3000
1533
7402.26
4406.9
7415
1782
1908
16,865
81,425
48,476
21,565
19,602
20,988
146,766
Taxe şi Impozite
Impozitul funciar Fondul social
34463
Anul 3
15840 3864
TOTAL PANA LA INTRAREA IN ROD 7
Anul 2
667
0
om/zi om/zi om/zi om/zi om/zi om/zi om/zi om/zi om/zi om/zi om/zi om/zi om/zi om/luna
Anul 1
13332
2000
Desfundarea cu scoaba (90 cm) Ar ătura de toamna intre rânduri (25-30 cm) Cultivarea intre rânduri (3, 4 ori) Irigarea prin picurare & fertilizare Stropirea plantaţiilor Transportarea stâlpilor (10 km) Să parea gropilor pt plantare Transportarea apei la plantare (10 km) Să parea gropilor pt stâlpi
Costul lucrărilor manuale Plantarea vi ţelor, tasarea si mu şuroirea Pr ăsitul in rând
Pregatirea terenului preplantare
15
Costul materialelor de producere
Material s ăditor Săculeţe izolatoare de polietilena pt tulpina subterana Echipament de irigare Stâlpi de beton armat Sarma de spalier (d=3 mm) Sarma de spalier (d=2.4 mm) Sisteme de ancorare Sisteme de tensionare Material de legat Apa la plantare ăşăminte minerale Îngr ăşă Insecticide şi fungicide 3
Cantitatea
ha ha
1 1
120 480
600
600
600
600
600
600
120 480
120 480
120 480
120 480
120 480
120 480
-17465
-82024.9
-49075.9
37835
99798
158412
14
SURSE DE SUPORT FINANCIAR Subvenţiile, acordate de către Guvernul Republicii Moldovei. REPUBLICA MOLDOVA PARLAMENTUL HOTARIRE de aprobare a Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole
nr. 14 adoptat: 09.02.2007 în vigoare: 09.02.2007 publicat în: Monitorul Oficial nr 029 din: 02.03.2007 articolul: 96 cod de clasificare:
Limba rusă
Întru executarea art.31 alin.(16) din Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006, Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Art.1. - Se aprobă Regulamentul privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, expus în anexă. Art.2. - Se abrogă Hotărîrea Parlamentului nr. 21-XVI din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului de susţinere a înfiinţării plantaţiilor viticole şi a mijloacelor destinate utilizării pentru administrarea mărcilor proprietate de stat.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI
Marian LUPU
Nr.14-XVI. Chişinău, 9 februarie 2007. Anexă REGULAMENT privind gestionarea mijloacelor fondului pentru sus ţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole I. Dispoziţii generale
1. Prezentul regulament, elaborat în conformitate conformitate cu prevederile art.31 alin.(16) alin.(16) din Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006, reglementează modul de gestionare (administrare şi repartizare) a mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţilor viticole (denumit în continuare fond ) şi m ărimea compensaţiei pentru acoperirea parţială a cheltuielilor de înfiinţare a plantaţiilor viticole producţie-marf ă, inclusiv a plantaţiilor-mamă altoi şi portaltoi.
15
2. Mijloacele fondului sînt gestionate de Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prezentul regulament. 3. Prevederile prezentului regulament se extind asupra persoanelor fizice şi persoanelor juridice, înregistrate în modul stabilit de legislaţia în vigoare, care activează în domeniul vitivinicol, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepţia unităţilor vinicole care înfiinţează plantaţii viticole conform obligaţiilor investiţionale incluse în contractul de vînzarecumpărare a pachetului de acţiuni ale statului. 4. Cuantumul fondului se stabileşte anual în legea bugetului de stat. 5. Mijloacele fondului se acumulează la un cont trezorerial al Ministerului Finanţelor şi se utilizează conform devizului de cheltuieli şi planului de finanţare, aprobate de consiliul de administrare a fondului şi de Ministerul Finanţelor. II. Administrarea mijloacelor fondului
6. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" gestionează mijloacele fondului prin intermediul unui consiliu de administrare (denumit în continuare consiliu), compus din 11 persoane, inclusiv preşedinte, vicepreşedinte şi secretar. 7. Din componenţa consiliului fac parte: directorul general al Agenţiei Agroindustriale "MoldovaVin", în calitate de preşedinte al consiliului, trei reprezentanţi din partea acestei agenţii, unul dintre care este secretar al consiliului, cîte un reprezentant din partea Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, a Ministerului Economiei şi Comerţului, a Ministerului Finanţelor, a uniunilor profesionale din viticultură şi din vinificaţie, a patronatului din complexul agroalimentar şi a federaţiei sindicatelor din ramură. Componenţa nominală a consiliului se aprobă şi se modifică prin dispoziţie de Guvern. 8. Consiliul îşi organizează activitatea în baza unui regulament, aprobat la prima lui şedinţă. 9. De competenţa consiliului ţin: a) aprobarea şi modificarea planurilor de finanţare; b) stabilirea numărului de tranşe pentru compensarea parţială a cheltuielilor de înfiinţare a plantaţiilor viticole (în continuare - compensa ţ ie ie), precum şi a cuantumului fiecărei tranşe; c) stabilirea succesiunii în distribuirea mijloacelor fondului şi asigurarea transparenţei acestei distribuiri; d) examinarea, în cadrul şedinţelor sale, a actelor prezentate de solicitanţi şi adoptarea deciziilor asupra lor; e) controlul asupra corectitudinii calculelor şi distribuirii mijloacelor fondului. 10. Consiliul se convoacă în şedinţe ordinare şi extraordinare. Şedinţele ordinare se ţin, după caz, cel puţin o dată pe lună. Şedinţele extraordinare se convoacă de preşedintele consiliului sau la cererea a cel puţin 1/3 din membri. Data şedinţei se stabileşte de preşedinte şi se aduce la cunoştinţă tuturor membrilor cu cel puţin 3 zile înainte. 11. Şedinţa consiliului este deliberativă dacă sînt prezenţi cel puţin 2/3 din membrii lui. 12. Fiecare membru al consiliului, inclusiv secretarul, deţine dreptul la un singur vot, exercitat personal. Decizia se adoptă cu votul majorităţii absolute a membrilor consiliului prezenţi la şedinţă. 16
13. Şedinţa consiliului se consemnează în proces-verbal, întocmit în termen de 3 zile din data ţinerii ei, în 2 exemplare, semnate de toţi membrii consiliului. 14. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" asigură: a) primirea de la solicitanţi a actelor, verificarea lor; b) examinarea plantaţiilor viticole nou-înfiinţate; c) pregătirea ordinii de zi a şedinţelor consiliului, organizarea lucrărilor de secretariat; d) elaborarea şi modificarea planurilor de finanţare; e) prezentarea, la solicitarea consiliului, de informaţii privind înaintarea documentelor, verificarea plantaţiilor viticole nou-înfiinţate şi acumulările de mijloace băneşti în fond; f) întocmirea de rapoarte trimestriale privind cheltuielile curente, prezentarea lor în şedinţa consiliului; g) efectuarea unor alte acţiuni în vederea gestionării eficiente a mijloacelor fondului. III. Repartizarea mijloacelor fondului
15. Mijloacele fondului se utilizează: a) 98 la sută pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole; b) pînă la 1,6 la sută pentru administrarea mărcilor proprietate de stat, pentru înregistrarea lor în ţară şi în străinătate; c) pînă la 0,4 la sută pentru suportarea cheltuielilor de acordare a consultanţei, de verificare, monitorizare şi supraveghere de autor a plantaţiilor viticole nou-înfiinţate, mijloace care se alocă trimestrial Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie. 16. Mijloacele destinate administrării mărcilor proprietate de stat se vor folosi la: a) plata taxelor de înregistrare în ţară şi în străinătate a mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparţin statului, inclusiv a taxelor de depunere a cererilor de înregistrare, examinare, publicare, eliberare a titlului de protecţie, precum şi de efectuare a unor alte acţiuni cu semnificaţie juridică ce ţin de protecţia mărcilor; b) plata serviciilor, prestate de mandatarii din ţară şi din străinătate, în vederea reprezentării, în faţa oficiilor pentru proprietate intelectuală, organelor de stat competente, instanţelor de judecată, a intereselor privind protecţia mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparţin statului, soluţionarea litigiilor legate de această protecţie; c) organizarea şi monitorizarea utilizării în ţară şi în străinătate a mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparţin statului; d) promovarea în ţară şi în străinătate a mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparţin statului. 17. Mărimea compensaţiei, în anii 2006-2007, se stabile şte în sumă de 25 mii de lei pentru un hectar de suprafa ţă utilă de plantaţie viticolă. La înfiinţarea planta ţiilor-mamă cu material săditor de categorii biologice ridicate ("prebază" şi "bază"), compensaţia se majorează cu 15 mii de lei, a plantaţiilor de producţie cu soiuri de struguri pentru
17
masă cu 10 mii de lei, a planta ţiilor cu soiuri pentru producerea vinurilor cu denumire de origine cu 5 mii de lei.
18. Se acordă compensaţie pentru plantaţiile viticole care au fost înfiinţate începînd cu primăvara anului 2004. Compensaţiile sporite pentru categoriile de plantaţii menţionate în pct. 17 se acordă începînd cu cele plantate în anul anul 2006. 19. Pot beneficia de compensaţie persoanele fizice şi persoanele juridice, indicate la pct.3, care au înfiinţat plantaţii viticole, inclusiv plantaţii altoi şi plantaţii portaltoi, conform proiectului de înfiinţare, cu material săditor, autorizat, de soiuri înscrise în Registrul soiurilor de plante, pe o suprafaţă compactă de cel puţin 5 hectare şi, respectiv, pe o suprafaţă compactă de cel puţin 1 hectar pentru plantaţiile viticole specificate la pct.20. Se admit pentru acordarea compensaţiei şi suprafeţe mai mici, începînd cu 0,5 ha, în cazul în care acestea sînt amplasate compact lîngă alte plantaţii viticole, înfiinţate anterior, cu soiuri din aceeaşi grupă agrobiologică, cu vîrsta de cel mult 1/2 din durata de exploatare a categoriei respective de plantaţii, cu un grad respectiv respectiv de îngrijire, alcătuind împreună o suprafaţă de cel puţin 5 ha. Compensaţia se acordă şi în cazul în care gospodăriile de fermier (ţărăneşti) şi întreprinderile individuale au înfiinţat plantaţii viticole pe o suprafaţă compactă de 5 ha sau mai mare, după un proiect comun sau după proiecte separate, cu soiuri din aceeaşi grupă agrobiologică. 20. Se acordă compensaţie parţială, începînd cu anul 2007, pentru o suprafaţă compact ă cu soiuri de struguri pentru masă de cel puţin 1 ha ori pentru o suprafaţă amplasat ă compact lîngă plantaţii viticole înfiinţate anterior alcătuind împreună cel puţin 1 ha. 21. Pentru a beneficia de mijloacele fondului, solicitantul Agroindustriale "Moldova-Vin", dup ă înfiinţarea plantaţiilor viticole:
prezint ă
Agenţiei
a) actele, înregistrate potrivit legisla ţiei, ce confirmă dreptul de deţinător al terenurilor agricole pe care sînt înfiin ţate plantaţii viticole; b) extras din proiectul de înfiin ţare a plantaţiilor viticole; c) actele ce confirm ă procurarea, procurarea, originea şi calitatea materialului săditor viticol; d) actul privind plantarea materialului s ăditor, confirmat de autoritatea administra ţiei publice locale de nivelul întîi şi de direcţia agricultură şi alimentaţie a unităţii administrativ-teritoriale administrativ-teritor iale de nivelul al doilea; e) certificatul de înregistrare şi atributele bancare.
Cooperativa agricolă de producţie membrilor căreia nu li s-au atribuit în natură (pe loc) cote de teren echivalent prezintă, ca acte ce confirmă dreptul de deţinător al terenului, hotărîrea adunării generale a cooperativei privind înfiinţarea plantaţiei viticole şi planul cadastral al plantaţiei nou înfiinţate confirmat de primărie. 22. Documentele depuse de solicitanţi se înscriu într-un registru special, ţinut de Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin". 23. În termen de 30 de zile după prezentarea documentelor specificate la pct.21, plantaţiile viticole nou-înfiinţate se verifică pe teren de către o comisie, alcătuită din reprezentanţi ai Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin", ai Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, ai direcţiilor agricultură şi alimentaţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, ai autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi şi ai întreprinderii viticole. Rezultatele verificării se consemnează într-un act, de un model aprobat de consiliu. 18
24. Documentele prezentate de solicitanţi se examinează în şedinţa consiliului în cel mult 30 de zile după prezentarea actului de verificare pe teren a plantaţiilor viticole nou-înfiinţate. 25. Decizia consiliului privind acordarea compensaţiei, amînarea sau refuzul de a o acorda se aduce la cunoştinţă solicitantului, de către secretarul consiliului, în termen de o săptămînă din data întocmirii procesului-verbal al şedinţei lui. 26. Beneficiarilor de compensaţii cărora pepinieriile viticole autohtone le-au oferit material săditor viticol în avans, prin coordonare cu Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin", li se acordă integral, în anul plantării, sumele respective. 27. În baza deciziilor consiliului, înscrise în procesele-verbale respective, Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" perfectează dispoziţii de plată trezoreriale, pe care le prezintă, în modul stabilit, Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor. 28. Pe măsura prezentării dispoziţiilor de plată trezoreriale, Ministerul Finanţelor transferă beneficiarilor de compensaţii sumele respective din fond, în funcţie de numărul tranşelor şi de cuantumul lor.
IV. Responsabilităţi
29. Responsabil de acumularea mijloacelor în fond este Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, iar de utilizarea lor la destinaţie, Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin". 30. Conducătorul şi contabilul-şef ai Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin" sînt responsabili personal de corectitudinea şi legalitatea operaţiunilor efectuate. 31. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" prezintă trimestrial Parlamentului şi Ministerului Finanţelor dări de seamă privind utilizarea mijloacelor din fond, conform legislaţiei în vigoare.
19
Creditele sunt o sursă alternativă de finanţare a investiţiei necesare pentru înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie. Pe piaţa financiară a RM creditele sunt oferite de câteva categorii de instituţii financiare: bănci comerciale, instituţii de microfinanţare şi companii de leasing. Mai jos este prezentată lista instituţiilor de finanţare pentru care agricultura este considerată sector ţintă. Pentru informaţii detaliate asupra activităţii fiecăreia dintre instituţiile menţionate vă rugăm să studiaţi “Ghidul Produselor Creditare“ elaborat de către Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA). Tabelul 11: Lista instituţiilor financiare care acordă creditare sectorului agricol Denumirea instituţiei financiare Bănci comerciale BC "MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A. BC "BANCA SOCIALA" S.A. BC "VICTORIABANK" "VICTORIABANK" S.A. BC "MOBIASBANCA" S.A. BC "Moldindconbank" S.A. Societatea pe Actiuni Banca de Economii BC "EuroCreditBank" S.A. BC "UNIBANK" S.A. "Banca de Finante si Comert" S.A. BC "EXIMBANK" S.A. BC "INVESTPRIVATBANK" "INVESTPRIVATBANK" S.A. BC "Universalbank" S.A. BC "ENERGBANK" S.A. Instituţii de microfinanţare Corporaţia de Finanţare Rurală “GARANTINVEST” SRL Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) Microinvest ProCredit Federaţa Asociaţiilor de Economii şi Împrumut
Adresa oficiu central MD-2006, mun. Chisinau, str.Cosmonautilor 9 MD-2005, mun. Chisinau, str. Mitropolit Banulescu-Bodoni 61 MD-2004, Chisinau, str.31 August 141 MD-2012, mun. Chisinau, bd. Ştefan cel Mare si Sfint, 81a MD-2012, or. Chisinau, str. Armenească, 38 MD-2012, mun. Chisinau, str. Columna 115 MD-2001, mun. Chisinau, str. Ismail 33 MD-2012, mun. Chisinau, str. Banulescu Bodoni 45 MD-2012, mun. Chisinau, str. Puskin 26 MD-2001, or. Chisinau, bul. Stefan cel Mare 6 MD-2001, or. Chisinau, str. Sciusev 34 MD-2004, mun. Chisinau, bul. Stefan cel Mare 180 MD-2012, mun. Chisinau, str. Vasile Alexandri 78 MD-2004, mun. Chişinau, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 180, oficiul 906 MD-2004, mun.Chişinău, str.31 August 1989, 98, oficiul 411 MD-2005, mun. Chişinău, 9 Cosmonautilor Street, office 544 MD2012, mun. Chişinau, str. Puskin, 16 MD-2004, Chişinău, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 65, oficiul 900 MD-2004 Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 180, oficiu 1110
Informaţia de contact 22-27-70, 24-46-49 http://www.maib.md 22-14-94, 22-14-81 http://www.socbank.md 23-30-65, 57-61-00 http://www.victoriabank.md 54-19-74 http://www.mobiasbank.com 57-67-82 http://www.moldindconbank.com/ 24-47-22, 24-04-70 http://www.bem.md/ 50-01-01, 50-02-22 http://www.ecb.md 25-38-01 http://www.unibank.md 22-74-35 http://www.fincombank.com/ 27-25-83 http://www.eximbank.com/ 27-43-86 http://www.ipb.md 29-59-00 http://www.universalbank.md 54-43-77 http://www.energbank.com 29-53-05, 29-53-06 http://www.microfinantare.md 23-49-70 http://www.garantinvest.md 22-24-65, 22-24-67 http://www.capmu.md
22-99-04, 22-99-03 27-14-19 www.procredit.md
Companii de leasing MAIB Leasing
MD-2001, mun.Chişinău, str.Tighina, 49/4
IMC Leasing
MD-2045, mun. Chişinău, bd. Moscovei 20
Euro Leasing
MD-2001, mun. Chişinău, str. Ismail 33
20-36-16, 20-36-17 http://www.leasing.md 49-84-44, 49-93-17, 44-97-65 http://www.imcleasing.md/ 27-27-09, 50-02-44
Galas Leasing
MD-2012, mun.Chişinău, str. A.Diordita, 2
21-34-50, 21-34-46, 21-34-47
BS Leasing Grup
MD-2045 mun. Chişinău, bd. Moscovei, 21
44-10-44, 44-10-96
http://www.euroleasing.md
20
BIBLIOGRAFIE N. Perstniov, V. Surugiu, E. Morosan, V. Corobca – Viticultura. Chişinău 2000. V. Corobca, P. Apruda, Apruda, Ch. Nicolaescu – Afaceri Afaceri in viticultura. Chişinău, ACSA, 2004. A. Overcenco – Agricultural Agricultural Atlas. Chişinău, version January 2006. Academia de Ştiinţe a Moldovei – Uvologie şi Enologie. Chişinău 2006. Ю. А. Родин – Виноград и Виноградарство. Полное руководство по выращиванию, уходу и переработке винограда. Краснодар, Когорта, 2004. В. М. Стеценко, Н. В. Держаков – Виноградарство по-новому. Москва 2006.
Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), CNFA – Studiu de piaţă: Strugurii moldoveneşti pe piaţa Rusiei. Davis Fresh Technologies, Mai 2005. Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), MEPO – Raportul mesei rotunde: Oportunităţi de dezvoltare a sectorului competitiv de producţie a strugurilor de masă in Moldova. Chişinău, Mai 2005.
Implementarea Proiectului Proiectului de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA) este posibilă graţie suportului generos oferit de poporul american prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) Pentru informaţii suplimentare vizitaţi www.cnfa.md sau contactaţi oficiul CNFA în Chi şinău la tel. 577930, sau la adresa str. Bulgară 33/1.
21
