UNIVERSITA UNIVERSITATE TEA A DE ȘTIINȚE AG AGRICOLE RICOLE ȘI MEDICINĂ MEDICINĂ VETERINARĂ VETERINARĂ ”ION ”ION IONES IONESCU CU DE LA LA BRAD” BRAD” DIN DIN IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
AMELIOR AMELIORAREA AREA ȘI PROTEC PROTECȚIA SOLULUI SOLULUI PRIN MIJLOAC MIJLOACE E AGROCHIMICE
Profesor coordon!or" Prof# $n%&# Mr%n Vo'f
S!$den! Ren!(E'en Dornen$
Iș% )*+,
1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
AMELIORAREA SOLURILOR DEGRADATE -N PLANTA ȚIILE VITICOLE
Profesor coordon!or" Prof# $n%&# Mr%n Vo'f
S!$den! Ren!(E'en Dornen$
Iș% )*+,
2
CUPRINS In!rod$cere .%/0or!nț !e/e% cerce!!e1 sco0$' ș% o2%ec!%&e'e !e/e%3 +# )# 9# :#
A/0'sre 0'n!ț%%'or &%!%co'e 4n Ro/5n% .0od6or%% ( 78r ț%3 So'$r% c$ &ocț%e &%!%co'8 .crc!er%s!%c% 6ro(c7%/%ce s0ec%f%ce3 Fc!or% de de6rdre so'$r%'or d%n 0'n!ț%%'e &%!%co'e Mod'%!8ț% de redre 4n c%rc$%!$' 6r%co' .&%!%co'3 ces!or so'$r%
Conc'$;%% B%2'%o6rf%e
3
INTRODUCERE Cu mii de ani în urmă, pe lângă activitatea de bază, care era păstoritul, locuitorii de atunci ai spațiului pe care se întinde acum România se îndeletniceau și cu viticultura. Bineînţeles, într-o formă simplă, rudimentară. Azi, nobila licoare recunoscută în lume prin soiuri alese precum eteasca Albă !i eteasca Regală, "rasa de Cotnari și "albena de #dobești $pentru vinuri albe%, eteasca &eagră $pentru vin ro!u%, 'ămâioasa Românească !i Busuioaca de Bo(otin $pentru vinurile aromate% câștigă zeci de medalii la concursurile de profil . $după .lumeasatului.ro)via-si-vinul-romanescde-la-dion*sos-la-busuioaca-de-bo(otin%. +iţa de vie este o plant relativ pretenţioas faţ de cldur, cu pretenţii mari faţ de lumin, se adapteaz u!or atât la condiţii de umiditate ridicat cât !i la cele de secet, d rezultate bune de producţie pe diferite soluri. uând în considerare aceste cerinţe, terenul pe care se poate înfiinţa o plantaţie viticol trebuie s fie amplasat într-o zon cu temperatura medie anual mai mare de / C, pe pante cu e0poziţie sudic, pe un sol cu te0tur mi1locie $lutos%, cu valori p2 de 3,4-5,6, cu un conţinut de (umus de 7-89. :e vor evita terenurile cu e0ces de umiditate $temporar sau permanent%, cu reacţie puternic acid, cu conţinut ridicat în sruri solubile, cu grosimea stratului de sol mai mic de 34 cm. &u se vor înfiinţa plantaţii de viţ de vie pe terenuri e0puse frecvent la accidente climatice. :oiurile recomandate sunt cele care valorific cel mai bine condiţiile de mediu !i î!i pun în valoare, în cel mai înalt grad, potenţialul calitativ !i productiv în arealele în care sunt cultivate. :oiurile recomandate sunt avizate cu precdere la e0tinderea în plantaţii. $după (ttp;))<<<.recolta.eu)ar(iva)infiintarea-plantatiilor-viticole%. Constituind o monocultură îndelungată, ecosistemul viticol generează o gamă largă de inconveniente, cum ar fi; eroziunea accentuată a solurilor pe terenurile în pantă, cu pierderea 4
orizontului fertil de la suprafaţa solului= reducerea conţinutului solului în materie organică= înrăutăţirea !i c(iar degradarea însu!irilor fizice, c(imice !i biologice ale solului, însu!iri ce stau la baza fertilităţii acestora= impactul nefavorabil al fertilizării c(imice !i al pesticidelor utilizate în tratamentele fitosanitare asupra mediului încon1urător, în sensul spălării nitraţilor în profunzimea solului, dar !i al acumulărilor de reziduri de pesticide în sol !i pe plante= apariţia fenomenelor de compactare antropică a solului, prin utilizarea agregatelor mecanice în perioade umede= dezec(ilibre de nutriţie minerală, care generează o sensibilitate mare la agenţii patogeni $boli, dăunători, îng(eţ, secetă etc.%. $după <<<.agrimedia.ro)articole)te(nologii-ecologicespecifice-culturii-de-vita-de-vie% 'oate aceste efecte negative resimțite asupra solurilor pe care se cultivă vi ța de vie trebuie corectate sau combătute acolo unde încă mai este posibil, astfel sporind produc țiile și îmbunătățind calitatea lor. ucrarea de față are ca scop prezentarea în linii mari a plantațiilor viticole din România, mai e0act amplasarea acestora, solurile cu vocație viticolă și factorii care duc la degradarea acestora. >deea de bază, abordată în cadrul lucrării este modalitatea de ameliorarea a solurilor pe care sunt cultivate culturile de viță de vie și măsurile care ar trebui aplicate în vederea îmbunătățirii fertilității și productivită ții solurilor destinate culturilor de vi ță de vie.
5
A/0'sre 0'n!ț%%'or &%!%co'e 4n Ro/5n% :uprafața cultivată cu viță de vie în țara noastră a atins un ma0im de 844.?44 (a în anul 7@7, după care s-a redus continuu, astfel încât în anul 6444 a a1uns la 67.444 (a. upă promulgarea egii fondului funciar $egea 75)77% e0tinderea suprafe țelor ocupate ci viță de vie s-a realizat mai ales în sectorul privat cu (ibrizi direct producători, care au atins o suprafață de 778.444 (a $?9%. lantațiile de vii roditoare nobile ocupă o suprafa ță de 785.444 (a $ 9%, din care 77.444 $58,89% sunt cultivate cu soiuri pentru struguri de vin, iar 68.444 (a $73,@9% cu soiuri pentru struguri de masă. in suprafața cultivată cu soiuri pentru struguri de vin predomină soiurile pentru vinuri albe @9, care găsesc condiții favorabile în toate regiunile viticole ale țării, soiurile pentru vinuri roșii au o pondere mai redusă 69, cultivându-se numai în podgoriile din sudul țării. $ după (ttp;))<<<.madr.ro)(orticultura)viticultura-vinificatie% Țara
noastră prezintă importante deosebiri sub raport ecoclimatic. atorită acestor
deosebiri, maturarea strugurilor, pentru același soi, se realizeaza cu circa ? - săptămâni mai devreme la "reaca $1ud. "iurgiu%, comparativ cu Clu1-&apoca. Dnele diferențe sunt generate, și de altitudine, e0punere, pantă, prezen ța unor mari bazine de apă, etc. En acest fel, rezultă unele (abitate întinse, denumite regiuni viticole care, în general, se suprapun pe provinciile istoric formate, ce prezintă unele particularită ți privind condi țiile ecologice, soiurile cultivate, te(nologiile aplicate, nivelul produc țiilor ob ținute și însu șirile calitative ale produselor viti-vinicole rezultate. otrivit particularită ților de mai sus, au rezultat următoarele regiuni viticole; >. odisul 'ransilvaniei $'ranslivania% >>. ealurile Foldovei $Foldova% >>>. ealurile Funteniei $Funtenia% >+. ealurile #lteniei $#ltenia% 6
+. ealurile Banatului $Banat% +>. ealurile Crișanei și Faramureșului $Crisana-Faramures% +>>. Colinele obrogei $obrogea% +>>>. 'erasele unării $ după #!lobeanu F., și colab, 77, Gonarea soiurilor de vi ță de vie în România, Hd. Ceres, București%.
7
So'$r% c$ &ocț%e &%!%co'8
8
