T0 a. Pe baza celor celor expuse la curs, încercaţi încercaţi să defniţi arhitectura vernaculară şi explicaţi prin ce se deosebeşte de arhitectura cultă/erudită! e ce a ost nu"ită în curs #T$ % ti"pul zero&' Arhitectura vernaculara este cea realizata de utilizatori, cu ajutorul unor mesteri, find ghidati de nevoile lor practice si spirituale, spirituale, de conditionarile mediului natural si de materialele de constructie disponibile. Principala dierenta ata de arhtiectura culta este aptul ca nu este practicata de un arhitect si nici nu exista un proiect desenat al constructiei. De asemenea, nu este teoretizata si nu are scopul de a produce o impresie, ci este rezultata din modul de viata si sistemul de valori al comunitatii respective. Este denumita T deoarece este punctul de plecare in studiul istoriei arhitecturii. b. Pe baza celor expuse la curs, co"entaţi relaţiile posibile dintre arhitectura vernaculară şi cea cultă/erudită! Arhitectura vernaculara este o sursa de inspiratie pentru arhitectura culta, un exemplu find stilul neo!romanesc care inglobeaza si motive ale arhitecturii populare. "ernacularul "ernacularul este luat ca reper si pentru relatia sa echilibrata cu mediul natural, care pentru arhitectura contemporana reprezinta o problema majora datorita dizarmoniei dintre mediul natural si cel artifcial. e. aţi un exe"plu de arhitectură actuală care să ilustreze un tip de relaţie cu arhitectura vernaculară( explicaţi relaţia şi sensul ei! #n $toc%holm exista exista un complex rezidential proiectat de &topia &topia Ar%ite%ter, care si!au propus sa reinterpreteze traditia locala a construirii construirii olosind lemnul. A ost cele trei cladiri au ost dotate tinand cont necesitatile reale ale utilizatorilor si de principiile dezvoltarii durabile, prin olosirea unor materiale ecologice, amplasarea unui sistem de panouri solare ca sursa de energie electrica si amenajarea unor spatii verzi. #n concluzie, arhitectii au incercat sa oere complexului calitati ale arhitecturii vernaculare. . )are este dierenţa dintre #re*ionalis"& şi #re*ionalis" critic&' +xe"plifcaţi! 'egionalismul critic este o tendinta de amerliorare a eectelor nocive datorate exceselor arhitecturii moderne si globalizarii olosind elementele ce oera semnifcatie unui loc, in timp ce regionalismul este o atitudine prin care se promoveaza cultura unei regiuni creandu!se un soi de patriotism l ocal, o tendinta de descentralizare. h. )redeţi că există o criză a arhitecturii vernaculare' vernaculare' ar a arhitecturii culte' ezvoltaţi subiectul co"parndule. Arhitectura vernaculara, reprezintand o transpunere a necesitatii utilizatorilor, a ajuns in timp sa nu mai poata f practicata din cauza aparitiei altor nevoi ale comunitatii pentru care existau solutii mai complexe, sau sa nu se mai incadreze in noul sistem de valori. (a extrema cealalta, exista criza arhitecturii culte rezulta din relatiile dezechilibrate cu mediul natural si cu necesitatile utilizatorilor. )odul in care s!au s!au dezvoltat constructiile a poluat mediul din mai multe puncte de vedere, iar din cauza aptului ca intre utilizator si arhitectura exista arhitectul ca intermediar, pot aparea dezacorduri intre obiectul proiectat si modul real in care va f utilizat spatiul respectiv.
T- a. )u" aţi caracteriza succint li"baul clasic şi tradiţia clasică' (imbajul clasic a luat nastere in cadrul culturii *reciei antice si este caracterizat de utilizarea in baza unei serii de reguli si a unui sistem de proportii a sistemului trilitic, ormulate de ordinele clasice, doric, ionic si corintic, ce conera cladirilor un rafnament estetic, indierent de dimensiune sau de materialele olosite. A ost preluat si inovat de romani. Traditia clasica reprezinta perpetuarea si evolutia continua de!a lungul secolelor a limbajului clasic, findu!i adaugate elemente sau semnifcatii noi. b. )u" explicaţi aptul că inventarea li"baului clasic este nu"ită în curs #o revoluţie or"ală&' )are este noutatea acestuia' *recii Antichitatii au utilizat sistemul trilitic, cunoscut din perioada neolitica, pe care l!au inovat prin decoratii specifce, create in baza unor reguli de compozitie si a unui sistem de proportii. Aceste norme erau ormulate in cadrul celor trei ordine clasice, doric, ionic si corintic, prin care grecii au reusit sa atinga un echilibru intre imaginea despre rumos si obiectul construit. Prin urmare, limbajul clasic este o revolutie a ormei sistemului trilitic. c. in cele prezentate pnă acu" la curs, cu" vă explicaţi durabilitatea în ti"p a li"baului clasic' (imbajul clasic era considerat un ideal estetic, o garantie a echilibrului si armoniei, prin urmare a continuat sa fe utilizat sub dieri te orme in cadrul a diverse programe arhitecturale. De asemenea s!a ormat un soi de obisnuita estetica iar periodic, limbajul clasic a constituit un reper pentru noile cautari. d. in cele prezentate pnă acu" la curs, care sunt "o"entele cheie în evoluţia li"baului clasic' !crearea de catre greci. !preluarea de catre romani !renasterea !neoclasicismul. e. )u" se defnete 1esutul urban' )are sunt ele"entele care îl co"pun' +esutul urban este defnit de modul de ocupare a terenului cu construcii -i amenajri, put/nd avea un caracter continuu sau discontinuu, regulat sau neregulat. Practic reprezinta asptectul unui oras, rezultat din interactiunea elementelor sale fzice cu cele intangibile si este orma pe care o are sistemul ormat din trama stradala, spatiul liber si ondul construit in urma evolutiei sale de!a lungul istoriei, sub directa in0uenta a modului de viata, ideologiei si culturii comunitatii . e ce spune" că oraul tradi1ional este un ora al sedi"entelor' +xplica1i "etaora!. 1rasul traditional este numit in acest el datorita caracteristicii sale de a se f ormat sub in0uenta fecarei etape a istoriei sale, avand ca rezultat un tesut urban cu aspect sedimentar.
*. )are sunt ele"entele concrete care intră în alcătuirea 1esutului urban' Elementele concrete, sau fzice, ale tesutului urban sunt trama stradala, ondul construit si spatiul liber2 parcuri, scuaruri, gradini publice sau private, piete sau spatii verzi.
h. )are sunt ele"entele abstracte care defnesc 1esutul urban' Elementele abstracte, sau intangibile, ce defnesc tesutul urban sunt cultura si traditia locala, memoria colectiva a comunitatii si modul de viata al locuitorilor orasului, care in0uenteaza in mod direct evolutia tesutului urban. i. a1i exe"ple care să ilustreze dieritele scări la care poate f abordat 1esutul urban! Tesutul urban este impartit in doua categorii, respectiv tesutul urban minor si major. Tesutul urban minor este denumit si domestic, deoarece reprezinta confguratia zonelelor unde se desasoara activitati cotidiene si este ilustrat in planuri la scari mai mici decat in cazul tesutului major. Tesutul urban major, numit si monumental, reprezinta caracteristicile intregului ansablu urban, reprezentat la o scara mai mare. Practic, tesutul urban minor este reprezentat in planurile urbanistice zonale sau de detaliu, iar tesutul major este relevat de planul urbanistic general al orasului. . )are este rolul ele"entelor de discontinuitate în 1esutul oraului tradi1ional' Elementele de discontinuitate ale testutului urban sunt spatiile verzi sau solul neconstruit, ce ocupa in maniera discontinua o serie de supraete apreciabile. Aceste terenuri virane pot fi zone pe care sa se poata construi, extinde sau remodela testutul urban.
spaii structurate exclusiv de cldiri3cldirile, cile de circulaie -i supraeele acoperite artifcial coexist cu spaiile verzi plantate -i cu solul neconstruit, care ocup de manier discontinu supraee apreciabile. 4aracterizeaz, 5n general, zonele de locuit de la perieria ora-elor. Deosebirea de esutul urban continuu const 5n prezena supraeelor neacoperite artifcial2 grdini, spaii verzi, plantaii, spaii comune neamenajate 6teren viran7. 4ldirile, cile de circulaie -i supraeele acoperite artifcial ocup 5ntre 89 -i :9 din supraaa terenului. 2. )u" se aplică la scara oraului revolu1ia introdusă în arhitectură de reluarea li"baului clasic în 3enatere' 'enasterea este caracterizata de redescoperirea valorilor antichitatii. #nitiata pe teritoriul #taliei, la ;lorenta, are ca punct de plecare monumentele antice, pe care arhitectii vremii le!au studiat, si cartile lui "itruviu.
trama stradala geometrica = radial concentrica sau ortogonala si piete diversifcate, simetrice, cu accese de preerin mediane l. )o"enta1i ase"ănările i dieren1ele dintre oraul tradi1ional i oraul clasic! 3eeri1i4vă la ele"entele care co"pun 1esutul urban! T-/T5 % despăr1irea blndă a. (a ce se poate reeri expresia >schimbri majore? 5n arhitectur@ Expresia se reera la seria de modifcari in domeniul arhitecturii, datorata in esenta revolutiei industriale. 1data cu noile inventii tehnologice a aparut si nevoia de noi programe arhitecturale. Aparitia betonului armat si a structurilor metalice a generat noi orme b. 4e cauze de natur tehnologic, ideologiccultural, economico!social etc. duc la desprirea de tradiia clasic@ ;olosii!v de exempleB c. 4are sunt categoriile de cauze care pot provoca mari schimbri la nivelul ormelor 5n arhitectur@ #lustrai prinexempleB d. 4are din categoriile de cauze care provoac importante schimbri ormale 5n arhitectur sunt active 5n secolulal C#C!lea@ ExemplifcaiB e. 4um credei c a in0uenat dezvoltarea tehnologic din secolul C#C arhitectura -i instituiile de arhitectur@ . 4are sunt motivele pentru care se poate susine c eclectismul -i istoricismul pun 5n criz modelul clasic@ DezvoltaiB g. 4um explicai longevitatea limbajului clasic@ 4are au ost mutaiile secolului C#C care au dus la erodarea acestui limbaj ormal@ h. 4um explicai longevitatea caracteristicilor defnitorii ale oraului tradiional@ 4are au ost mutaiile secolului C#C care au dus la punerea 5n criz a acestuia@ 6inteză a. Din cele prezentate p/n acum la curs, care sunt momentele importante 5n evoluia proesiunii de arhitect@ b. Prin ce -i de ce se modifc condiia arhitectului 5n secolul al C#C!lea@ c. Din cele prezentate p/n acum la curs, care sunt dierenele dintre ceea ce 5nelegem astzi prin arhitect a de arhitectul din Antichitate -i cel din Evul )ediu@ d. 4um vedei evoluia proesiei de architect de la me-terul!constructor la expresia sa contemporan@ e. 4omentai succint legtura dintre arhitectur -i urbanism, dintre obiectul de arhitectur -i ora-, a-a cum reiese din consultarea bibliografeiB . 4omentai complementaritatea 5ntre proesia de urbanist -i cea de architectB
