Universitatea de Agronomie
Ion Ionescu de la Brad
Facultatea de Horticulturã
Referat bibliografic
Grãdinile ºi parcurile din România
Îndrumãtor: ªef lucr.dr. Chelariu Liliana Studentã: Isar Minodora Specializarea Peisagisticã An II, Gr.483
IAªI-2015
CUPRINS
1. Istoric.Generalitãþi 2. Grãdinile din Transilvania pânã în secolul al XIX-lea 3. Gradinile din Þara Româneascã pânã în secolul al XIX-lea 4. Grãdinile din Moldova pânã în secolul al XIX-lea 5. Grãdinile ºi parcurile din secolele XIX ºi XX 6. V.Ulysse de Marsillac,de la retiro la grãdinile cu dulap 7. Date istorice despre grãdinile naturale ºi amenajate din Bucureºti în secolul al XIXlea 8. Concluzii 9. Bibliografie
1.Istoric.Generalitãþi
În contextul evoluþiei generale a artei grãdinilor care a înregistrat analogii ºi transfe r de idei ºi de material biologic de la un popor la altul, România s-a aflat în calea unor interferenþe ale occ identului cu orientul. Deºi existã unele mãrturii ale tradiþiei culturii plantelor ornamentale pe teritoriul þãrii noastre încã din epoca dominaþiei romane, informaþii mai precise despre începutul grãdinãritului dateazã din epoca feudalã. Conform izvoarelor istorice,în sec.al II-lea î.Hr. în Dacia s-au produs cereale ºi s-au cultivat pomi fructiferi.Denumirile de origine latinã a unor specii de flori:salvie,busuioc,mentã, pomicole ºi forestiere sunt o dovadã a faptului cã aceste plante au fost cultvate de foarte mult timp în þara noastrã. Tranzitul popoarelor nomade,dezvoltarea comerþului ºi a navigaþiei au permis introduc erea altor specii cultivate în curþi ºi în jurul mãnãstirilor,locuinþelor etc.
Ceva mai târziu,în interiorul zidurilor de apãrare a cetãþilor,se gãseau grãdini amenajate î cop utilitar ºi estetic.ªi în apropierea cetãþilor au fost cultivate plante decorative în straturi de formã geometricã,în vase de piatrã pe lângã heleºteie ºi fântâni,iar ferestrele ºi balcoanele caselor au fost împodobite cu dife e specii de flori.Ca ºi în tot restul Europei cultivarea plantelor medicinale era o îndeletnicire des întâlnitã.
Pânã în secolul al XVIII-lea majoritatea grãdinilor erau caracterizate în primul rând de fu ncþia utilitarã,pe suprafeþe mici în incinta mãnãstirilor,în jurul catedralelor ºi bisericilor sau în apropierea reºedinþelor familiilor influente ºi avute.Parcurile în stil clasic francez au fost expresia unei anumite tr epte de dezvoltare a statului respectiv ºi nu au avut corespondent în þara noastrã.Caracterul feudal al celor trei pri ncipate româneºti s-a resimþit ºi în modul de amenajare a grãdinilor pe lângã diferite construcþii.Datoritã dezvoltãrii diferen te a principatelor româneºti determinate de evenimentele istorice,evoluþia grãdinilor s-a deosebit pânã în secol l al XIX-lea.(Dagmar Viºoiu;2004.) Gradul de dezvoltare a artei grãdinilor rezultã ºi din modul lor complex de amenajare ,din suprafaþa întinsã pe care o cuprindea adeseori,din diversitatea sortimentului de plante folosite,a severitãþii cu care erau pãzite etc.Astfel I.Biro în lucrarea Castelele Transilvaniei citeazã documente din care rezultã cã,începând cu anul 1 552,fuseserã introduse sancþiuni pentru cei care aduceau prejudicii grãdinilor.El aratã cã la Alba-Iulia exista ,încã din 1576,o grãdinã cu terase numeroase,consideratã în scrierile vremii drept o adevãratã grãdinã suspendatã. În parcul de la Fãgãraº,sortimentul de plante cuprinde,printre altele,tei,trandafiri,cr ini,rezede,micºunele,albãstrele
ºi lãcrãmioare.Într-un act datat din 1672 se cerea unui consul din Italia sã aducã în þarã ro portocali în vederea cultivãrii lor. Mãrimea grãdinilor ºi parcurilor rezultã dintr-un document din 1684 care certificã divers e amenajãri executate în parcul de la Iernut,pe 400 de jugãre(peste 200 ha),ºi dintr-un plan al Sibiului,unde la poarta Heltau este reprezentatã o grãdinã având lungimea cât distanþa dintre 3 bastioane ale cetãþii.
Aceste parcuri ºi grãdini înfiinþate,de regulã,pe lângã vechile curþi domneºti,cetãþi ºi mãn rimul rând,un caracter utilitar si erau construite în stil regulat-geometric.
Cu timpul însã,cãtre sfîrºitul secolului al XVII-lea ºi în secolul al XVIII-lea,un oarecare vânt economic ºi diversele influenþe de la curþile europene favorizeazã amenajarea la noi în þarã a unor parc uri supuse arhitecturii renaºterii.O ºtire în acest sens ne furnizeazã,încã din 1660,Gabriel Thomasi,care semnaleazã a Tâgoviºte o grãdinã realizatã dupã Moda italianã , iar Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brîncovea nu,în lucrarea Revoluþiile Valahiei,se referã la grãdina palatului de la Mogoºoaia,aratând cã aceasta avea o formã pãtratã,fiind amenajatã în stil italian.În Moldova, anul 1739, Grigore Vodã reconstruieºte la Iaºi Curtea e la Frumoasa ,care avea la rãsãrit-dupã spusele unui cronicar anonim- o grãdinã foarte frumoasã ºi în grãdinã ca pe forma de Þarigrad . În Transilvania amenajãrile din parcurile de la Avrig ºi Bonþida(1750-1760),precum ºi cel e din Gorneºti(17891892) ºi Albeºti sunt realizate în stil francez.În aceste parcuri,aleile se axeazã pe pala t la fel ca în construcþiile lui Le Nôtre;scãrile sunt largi, iar monumentele, bazinele, glorietele etc. în stil baroc.
Cãtre sfârºitul secolului al XVIII-lea,influenþa curentului romantic-englezesc se resim te în construcþia parcurilor ºi la noi-la fel ca în întreaga Europã.În parcuri,aleile devin sinuoase,vegetaþia este dispusã î mod natural,se adaugã grote,pavilioane de vânãtoare,ca în Parcul Stowe din Anglia, ferme, mori, mormînte ca în P arcul de la Ermenonville etc. Multe parcuri mai vechi sunt transformate în acest sens sau se aduc noi adãugiri.As tfel,într-un document din 1779 care se referã la parcul din Avrig,se aratã cã: aleea ºi boschetele se apropie cu încetul d e desãvârºire, parcul englezesc aratã din ce în ce mai bne. Aceleaºi transformãri sunt aplicate ºi parcurilor din Bonþida ºi altele.Parcuri cu elemente în stil natural au mai fost amenajate în comunele Vlaha, Surduc, Luna de Jo s(Cluj), Brîncoveneºti, Dîmbovicioara, Corunca(Mureº), Criº, Tîrnãveni, Cetatea de Baltã, o parte din parcul de la M ogoºoaia, laVãcãreºti
ºi Frãsneºti în Þara Româneascã, la Cãiuþi în Moldova etc.În Transilvania, în Moldova mai sun în aceastã perioadã o serie de grãdini particulare orãºeneºti,din care unele deschise chiar pen tru public.Astfel,dupã cum aratã Teutch,la Sibiu,o grãdinã particularã de pe lângã poarta Heltau devine o grãdinã public în Moldova,A.Rosetii aminteºte de o grãdinã la Adjud.
În secolul al XIX-lea se înregistreazã o dezvoltare rapidã a oraºelor,a cãror populaþie creº simþitor.
În aceste condiþii,zonele de apãrare,care nu mai erau necesare,se transformã cu timpul în spaþii verzi exterioare,iar în interiorul oraºelor încep sã fie executate grãdini publice ºi aºa-zisele promenade .( Son ., Palade L., Iliescu Ana-Felicia, 1979)
2.Grãdinile din Transilvania pânã în secolul al XIX-lea
La Alba Iulia a fost înfiinþatã la iniþiativa lui Gabriel Bethlen în 1567 o grãdinã cu mai m lte terase descrise în documente drept o grãdinã suspendatã . Moda timpului cerea înconjurarea cetãþilor cu grãdini ºi parcuri în care sã aparã ºi specii ce.Astfel la Alba Iulia se creeazã un parc în care s-au plantat tei,lalele ºi narcise.Contele Apafi amen ajeazã la Fãgãraº un parc cu tei ºi specii floricole:trandafiri, crini, lãcrãmioare, albãstrele ºi micºunele. Din izvoarele istorice rezultã preocuparea familiilor nobiliare pentru realizarea unor parcuri:în 1672 baroana Ana Bornemisa ar fi adus prin intermediul unui consul din Italia rodii ºi portocali,în 1 684 la Iernut a fost amenajat un parc de 400 de iugãre(peste 200 ha).
Grãdinile din Sibiul secolului al XVII-lea se regãsesc în cel mai vechi plan cunoscut al acestui oraº(1698).Lângã poarta Heltau,în afara zidurilor oraºului s-a situat o grãdinã pe o suprafaþ ativ mare,reºedinþa de varã a lu Brukenthal,cu un plan geometric ºi multe caracteristici ale grãdinilor di n Evul Mediu-monotonie, rigiditate, lipsã de varietate si dispoziþie simetricã a plantaþiilor ºi aleilor dar ºi câtev elemente aparþinând Renaºterii. Sfârºitul secolului al XVII-lea ºi începutul secolului al XVIII-lea,se caracterizeazã prin tr-un avânt al construcþiilor.Se creeazã câteva parcuri care amintesc de cele franceze(scãrile sunt lar gi.monumentele,bazinele ºi glorietele în stil baroc),ca de exmplu în Parcul de la Avrig al baronului Brukenthal ,cel de la Bonþida al familiei Banffy,precum ºi cel din Gorneºti ºi Albeºti.
Planul Parcului de la Avrig (jud. Sibiu), dupã Marcus, R., 1958
Parcul de la Avrig este dispus în douã pãrþi distincte care reprezintã douã etape succesive ce indicã orientarea realizatorilor de parcuri din Ardeal.În curtea de onoare a fost o grãdinã cu partere d e flori cu borduri din vegetaþie tunsã.Bazinul cu o formã tipic barocã,canalul de apã trasat riguros, aminteºte de arhitect ura canalelor din marile parcuri ale Franþei secolelor XVII ºi XVIII,zidul înalt care înconjoarã micul parc din jur ul castelului,vegetaþia fasonatã în forme geometrice sunt dovezi pentru consecvenþa stilului francez adaptat.L a sfârºitul secolului apar grãdini-parcuri peisagere cu toate caracteristicile romantismului sec. al XVIII-le a.O a doua partea a parcului Avrig are aspectul unui parc englezesc,cu grupuri de conifere ºi foioase pe o alee care duce spre sere.În aceastã perioadã aleile ºi boschetele unei pãrþi ale parcului din Avrig seamãnã cu parcul englezesc,se intr oduc specii exotice ca Liriodendron tulipifera,iar grupurile de arbori ºi arbuºti se dispun dupã principiile de compoziþie ale parcurilor peisagere.
158 palatul Brukenthal Avrig
Palatul Brukenthal din Avrig (Sursã: http://www.cjsibiu.ro/tara-oltului/palatul-b rukenthal-din-avrig/ )
Parcul de la Bonþida instalat în perioada 1750-1760(planurile au fost elaborate de Johann Kristian Erras) pe 230 ha în stil francez,are o asemãnãtoare istorie cu celelalte parcuri transilvãnene,acesta este transformat pe parcurs întrun parc în stil peisager.Dupã planul întocmit de Lazlo Ianoº în 1831 aleile devin sinuoase ,vegetaþia nu mai este tunsã ºi dispusã în aliniamente,elementele arhitecturale ale parcului se completeazã cu gr ote,ruine,pavilioane de vânãtoare,morminte ca în parcurile Stowe sau Ermenonville.
Influenþa stilului francez este resimþitã ºi în grãdina creatã în apropierea catedralei de la ba Iulia.Conform unor mãrturii în 1816 în aceastã grãdinã s-ar fi aflat doisprezece brazi argintii,tunºi in formã d belisc,o glorietã ºi o fântânã artezianã.Dintre speciile de flori au fost amintite:trandafirii, floarea soarelu i ºi nemþiºorii, iar dintre arbori:stejarul, frecvent varietatea pyramidalis. Stejarul,mai ales forma sa piramidalã,constituie un element des folosit în parcuril e tramsilvãnene. Între 1789-1792,în jurul castelului familiei Teleky s-a amenajat parcul de la Gorneºt i,pe malul Muresului,tot sub influenþa stilului francez.Castelul a fost înconjurat de un ºanþ cu apã legat de un braþ al Mureºului,aºadar traseul apei a fost sinuos(în cele franceze traseul canalelor era geometric),dupã pierderea utilitãþii iniþiale, ºanþurile au fost transformate într-un lac.Parterele de flori, au o compoziþie care exclude simetria r igidã urmãrind forma naturalã a terenului.Centrul grãdinii este realizatã dintr-o peluzã fãrã flori;grãdina simplu ºi foarte afinat amenajatã, cu un aspect romantic, este oarecum izolatã de restul parcului. În acest parc dintre arbori creºteau: stejari piramidali, molid înþepãtor, pin de Himalai a, mesteacãn, arþar, sãlcii, sãlcioare; ºi dintre arbuºti:ienuperi târâtori, spirea, liliac, trandafiri, forsitia, vibu rnum, euonimus.În 1875 au fost aduse de la Budapesta din atelierul sculptorului italian Martineli un grup de ºase statui: Junona, Neptun, Pan, Venera, Bachus ºi Ceres, care au decorat parcul împreunã cu cele douã coloane în stil ioni c, pe care urcau trandafiri agãþãtori.
Dupã Teutsch,în 1738 la Sibiu o grãdinã particularã lângã poarta Heltau devine grãdinã publi ste grãdini relativ mici în acea perioadã se amplasau ºi pavilioane pentru distracþie,ca de exemplu: cafenele, chioºcuri de muzicã ºi popicãrii.
În sec. al XIX-lea,odatã cu dezvoltarea industriei ºi creºterea numãrului de locuitori di n oraºe,spaþiile de apãrare devenite inutile se vor transforma în parcuri ºi grãdini publice.Cele ce apar pe locul fostelor ziduri sau ºanþuri,aflate chiar în centrul oraºelor se vor numi promenade ,promenade ce sunt formate din simple a liniamente de
158 palatul Brukenthal Avrig arbori(stejari sau castani) între care se plimbau pietnonii sau echipajele ºi mici p avilioane pentru distracþii. La Cluj,în 1827 s-a început plantarea terenului denumit Dumbrava furnicilor ,de-a lung ul râului Someº,urmând a fi transformat într-o promenadã,cu alei plantate cu castani pe patru rândur i,pentru pietoni ºi trãsuri, (circulaþia pietonilor a fost separatã de cea a trãsurilor), pe traseul peisager a fos t dispusã o ºcoalã de înot, un manej, o arenã fãrã tribune, un pavilion pentru muzicã ºi o cafenea.
Planul parcului-promenadã din Cluj (1838), dupã Marcus, R., 1958
Promenade mai mult sau mai puþin reuºite au fost amenajate la : Miercurea Ciuc, Fãgãraº, Mediaº, Sebeº, Orãºtie, Dej, Haþeg,Târgu Mureº, Oradea si Arad.Numai la Timiºoara apare o situaþie de excepþie, la s fârºitul sec.al XVIIIlea ºi începutul sec. al XIX-lea,se proiecteazã ºi se amenajeazã cursiv un lanþ de parcuri în lungul canalului Bega.
3.Gradinile din Þara Româneascã pânã în secolul al XIX-lea
Locuitorii acestor þinuturi au fost preocupaþi de grãdinãrit încã din secolele XIV-XV.
Din opera lui Emil Cioran, Cãlãtoriile Patriarhului Macarie (1900) reies impresiile lui Paul din Alep din timpul cãlãtoriilor sale la mãnãstirea Tismana(o fântânã cu jocuri de apã la intrare ºi plantaþii de astani-plantaþia de castani era din timpul lui Mircea cel Bãtrân(386-1418)), Cozia(o fântânã împodobitã cu chipur omeneºti ºi un numãr mare de nuci plantaþi cu ocazia vizitei patriarhilor la mãnãstire,asemeni obiceiul ui)ºi Mitropolia Târgoviºte înconjuratã de grãdini de trandafiri ºi cu frumoase straturi de diferite flori. Influenþa stilului italian asupra grãdinilor de la sfârºitul sec.XVI ºi XVII se datoreazã p robabil legãturilor pe care Petru Cercel(1581-1583)le avea cu Italia. La sfârºitul sec.al XVII-lea apare un nou stil arhitectural în þarã,cel brâncovenesc,ce rep rezintã o împletire a vechilor tradiþii româneºti cu elemente valoroase din arhitectura italianã ºi orientalã. Pridvorul,elementul arhitecturii populare româneºti,preluat ºi de arhitectura religio asã este pus în evidenþã în arhitectura brâncoveneascã reprezentând loggia ,un salon deschis spre terasele grãdinii,ter asele par o prelungire a
încãperilor palatului prin detalii arhitecturale ºi plantaþii.
Un lord englez,Paget,a vizitat þara în 1702 amintind cã palatul domnesc din Bucureºti a r fi avut douã grãdini(una mare ºi una micã).Crearea unei grãdini mici separate pentru doamnã,atât la palatul domnesc din Bucureºti cât ºi la Mogoºoaia,aminteºte de tradiþiile orientale de a izola femeile de la activitatea publi cã a curþii.Secretarul personal al domnului a consemnat observaþia în lucrarea Revoluþiile Vlahiei ,forma pãtratã în stil itali a grãdinii palatului de la Mogoºoaia.
Palatul Mogoºoaia era dispusã din douã unitãþi: grãdina din incinta vechilor ziduri,cu tera sele aflate spre lac influenþatã de arhitectura brâncoveneascã ºi arta grãdinilor veneþiene ºi restul parcului inc iv malul lacului opus
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg palatului amenajat în genul celor peisagere englezeºti.Cu toate descrierile, nu au p utut face aprecieri asupra compoziþiei sau artei peisagere, dar se pare cã parcul a fost surprinzãtor de reuºit ame najat pentru acea perioadã.
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg Palatul Mogoºoaia (Sursã: http://pasiunirelaxare.blogspot.ro/2014/02/palatul-mogoso aia.html )
La sfârºitul sec. al XVII-lea ºi începutul sec. al XIX-lea,apar grãdini deschise publicul ui mai ales la Bucureºti(un chioºc pe malul lacului Herãstrãu ºi unul înconjurat de o plantaþie de dealul Cotrocenilor,u nde se remarcã ºi o amenajare cu terase ºi garduri vii).Grãdina publicã în Bucureºti apare efectv în acelaºi timp cu amenajarea celei de la ºoseaua Kiseleff.În 1832,încep lucrãrile de pavare ºi plantare a acesteia;iar pentru înfi inþarea unei grãdini de-a lungul ºoselei este invitat arhitectul peisagist Mayer de la Viena. Grãdina peisagerã de la ºoseaua Kiseleff realizatã dupã planurile lui Mayer este foarte r euºitã,relieful destul de inexpresiv al terenului a fost îmbogãþit cu elemente create artificial:movile, stâncãrii, un lac, fântâni, plantaþiile au fost de mare efect ºi au fost instalate locuri mai restrânse pentru relaxare ºi odihnã.
Planul Grãdinii Kiseleff, conceput de Meyer, dupã Marcus, R., 1958
Cea mai importantã lucrare a peisagistului Mayer este încã parcul Ciºmigiu preocupãrile p entru amenajarea parcului Ciºmigiu pe un teren mlãºtinos cu izvoare subterane,unde creºtea trestia ºi papur a sunt mai vechi decât creaþia lui Mayer.Începerea lucrãrilor de secare conform documentelor din arhivã specifi c anul 1837.Deoarece apa Ciºmigiului era la un nivel inferior Dâmboviþei a fost propus regularizarea cursului a cesteia.S-au întreprins lucrãri susþinute pentru amenajarea lacului,de fizare a malului ºi înãlþãrii terenului.Grãdina creatã mijlocul sec. al XIXlea oglindeºte în aspectul sãu, ideile romantice ale vremii.
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg Planul iniþial al Grãdinii Ciºmigiu (arh. Meyer), dupã Marcus, R., 1958
Vegetaþia a fost compusã din specii autohtone:jugastru, arþar, stejar pedunculat, cer , tei, ulm, plopi albi ºi negri, anini, salcie albã, rãchite, carpen, com, mãlin, mãceº ºi meri decortivi.
Realizarea parcului naþional,situat de-a lungul lacului Herãstrãu,a început din anii 19 20-1930,când au fost elaborate proiecte concepute de Pinard ºi Rebhund,iar între anii 1930-1935,dupã asanar ea lacului din zona de sud ºi vest,compoziþia generalã ºi traseul aleilor au aparþinut arhitectului Octav Doicescu,iar compoziþia vegetaþiei lui Fr.Rebhun.Din aceastã etapã de amenajare au rãmas insula trandafiririlor,plantaþiilor de pe maluri si alei,din care se evidenþiazã cea a stejarilor roºii.Au fost folosite specii lemnoase diverse ºi de mare e fect peisagistic ºi s-a urmãrit valorificarea lacului prin deschiderea unor perspective cât mai lungi.Lângã aleile sec undare au fost plantate foarte des grupuri de arbori ºi arbuºti,aºa încât dupã numai câþiva ani perspectivele au fost limita la înãlþimea omului obþinându-se ambianþa de parc înainte de a ajunge vegetaþia lemnoasã la maturitate.Reuºite su t plantaþiile de plopi piramidali ºi sãlcii pletoase de pe malul lacului,iar grupul de plopi piramidali pla ntaþi pe insula din mijlocul lacului amintesc de mormântul lui J.J.Rousseau din parcul de le Ermenonville.Dupã 1944,parcu l a fost extins spre nord,prin înfiinþarea unor plantaþii extinse ºi construirea unui teatru în aer liber,a unor pavlioan e pentru bibliotecã ºi expoziþii, a unui grup de dotãri pentru distracþii ºi locuri de joacã pentru copii,stabilirea unui numãr mare de partere ºi realizarea multor mozaicuri în preajma costrucþiilor ºi statuilor.
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg Parcul Ciºmigiu (Sursã: http://www.eastcomfort.com/blog/tag/cazare )
Planul Grãdinii Ciºmigiu, reamenajatã de Rebhun, dupã Marcus, R., 1958
La Craiova,grãdina marelui logofãt Ioan Bibescu era celebrã datoritã extinderii(125 ha)ºi amenajãrii deosebite ºi serelor cu lãmâi, leandri ºi alte plante exotice,urmând a fi cumpãratã în 1853 ºi trecând în traþia oraºului.
4.Grãdinile din Moldova pânã în secolul al XIX-lea
Înainte de sec. al XVII-lea nu se cunosc multe detalii,lipsesc documente istorice ºi cercetãri referitoare în acest domeniu,se presupune cã monumentele civile ºi religioase construite pe vremea domnie i lui ªtefan cel Mare sau Petru Rareº,au fost însoþite de plantaþii decorative,nu numai utilitare.În Moldova,în 1739,G rigore Vodã,ridicã în apropierea Iaºului o curte domneascã pe locul Frumoasa ,pe ruinele unei ctitorii mai ve chi.Aºezatã pe o înãlþime,dar fãrã sã domine oraºul,din balcoanele curþii de la Frumoasa se deschide panoram pânã spre Dealul Copoului.În arhitectura clãdirilor iau fiinþã elemente clasice influenþate de arhit ectura rusã din acea perioadã.Existau douã grãdini una de fructe ºi alta de plimbare,lacul este realizat dintr -un izvor care curge de la baza colinelor ºi este oprit de un dig puternic,întãrit cu pari ºi pãmânt ºi care este delimi at de cca.800m lungime.În mijlocul digului se situeazã o deschizãturã cu un canal prin care se scurge apa la o m oarã apropiatã.Lacul este plin
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi de peºte ºi are bãrci de preumblat dupã descrierea unui ambasador ºi unui abate(N.A.Bogdan,O raºul Iaºi,1913).
Grãdina Copou,amenajatã la începutul secolului al XIX-lea este restauratã în timpul domni ei lui Mihai Sturdza.Grãdina cu arbori batrâni nu mai coincidea afluxului mare de vizitatori veniþi pe jos pentru plimbare,cãlare sau în cãleºti.Din acest motiv în 1852,este creatã o frumoasã promenadã care urcã versantul D ului Copou pe o lungime de 50 m lãþime.Pentru întoarcerea caleºtilor au fost prevãzute ronduri ºi supralãrgim ,pietonii se puteau deplasa pe un drum sinuos între arbori decorativi ºi grupuri de flori.Din planul top ografic al plantaþiilor de pe Dealul Copoului din 1859 rezultã compoziþia urbanã de avangardã pentru acea vreme.
În timpul rãzboiului(1941-1944),grãdina a fost parþial distrusã ºi de aceea a fost necesarã r facerea ei.
Parcul Copou (Sursã: http://en.wikipedia.org/wiki/Copou_Park )
Parcul Copou (Sursã: http://www.infopensiuni.ro/cazare-iasi/obiective-turistice-ia si/parcul-copou-din-iasi_334 )
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi 5.Grãdinile ºi parcurile din secolele XIX ºi XX
În sec. al XIX-lea ºi începutul celui de-al XX-lea majoritatea grãdinilor ºi parcurilor a u fost proiectate în stil mixt.În aceastã perioadã au fost depuse eforturi mari pentru achiziþionarea multor speci i exotice prin aclimatizarea plantelor din alte continente ºi regiuni ale globului cu o climã oarecum asemãnãtoare cu cea din România.
Ciºmigiul este reamenajat de arhitectul german Fr.Rebhun,care începând din 1910 exerci tã o activitate importantã în numeroase parcuri din întreaga þarã. Fr.Rebhun a transformat în primul rând vechea promena dã cu plopi într-un parter mare,parter cu o compoziþie deosebitã,conceput ca un imens covor neîntrerupt de alei,de la intrare pânã la ruinele de sub poalele dealului prin adâncirea peluzei care apare acum continuã,þinând c ont de dimensiunile reduse ale aleilor va fi plantat un rând dublu de tei tuns în formã geometricã.La început tãierea p lopilor bãtrâni a întâmpinat rezistenþã din partea edililor ºi a publicului deoarece pânã la ridicarea teilor umbra urm a sã le lipseascã.Arhitectul peisagist creeazã un parter de flori dupã modelul covoarelor româneºti ºi completeazã plantaþ a între rândurile de tei cu elemente verticale,din 5 în 5m;a fost plantat câte un exemplar de tisã tunsã ca o sferã, iar între tise pe stâlpi urcau glicine cu frunze verde-galbenã, cu flori violete combinate cu Poligonum cu flori albe, astfel încât ritmul de forme ºi culori variazã în cursul anului.Efectele obþinute prin combinarea tiselor, fors yithiilor, spireii vanhoutei, yucca filamentosa, clematitelor, buxusului tuns sunt completate de vase de ceram icã dispuse pe pietre ºi înconjurate de muºchi ºi plante perene pitice.Peluza centralã cu Bellis perenis sugereazã smalþul cera micii vechi.În partea de nord a grãdinii,este amplasatã o grãdinã de trandafiri în diferite culori,în care se foloses c mici ziduri de piatrã, pergole din lemn brut, lanþuri din fier forjat.Creaþia atinge o valoare deosebitã.Peri metrul rondului este format din tise tunse sub forma unor conuri alungite; pe fondul verde al vegetaþiei compacte sunt proiectate pe socluri înalte de piatrã, 16 statui din marmurã albã a unor importanþi scriitori români. Tot Rebhund a reamenajat parcul de la ºoseaua Kiseleff,aleile sinuoase se traseazã din nou în general mai drept ºi se lãrgesc,legãtura între cãile de circulaþie majorã care traverseazã sau sunt tangente, iar
rãdinii îi este asiguratã numeroasele alei transversale,compoziþia vegetalã fiind foarte des dispusã; în aliniamen te existã multe piaþete sau supra lãrgiri cu bãnci sau locuri de joacã pentru copii ºi cu toate cã lipseºte unitatea com poziþiei acest parc rãmâne un loc de plimbare important.
Parcul Libertãþii care dateazã din sec. al XVIII-lea,în care locuitorii Bucureºtiului se recreau sau sãrbãtoreau era construit dintr-o parte denumitã Trocadero .Pe vechiul drum al Giurgiului a fost ridic atã fântâna Cantacuzino în 1870,iar aliniamentele aleii din dreapta intrãrii,cu o lãþime de peste 15m erau create din plopi monumentali cu o vârstã de 150-200 ani.Pentru proiectarea parcului Libertãþii,cu prilejul organzãrii expoziþi ei internaþionale din 1906,a fost chemat din Franþa E.Redont,un discipol a lui E.Andre.Planul general al expoziþi ei a fost elaborat de arhitectul St.Burcuº,îndrumat de C.I.Istrati.
Axa de compoziþie trasatã de Redont începea dintr-o piaþã circularã de la intrare ºi ducea l malul lacului amenajat la baza dealului Filaret,unde a fost amenajatã o grotã artificialã sub terasa superioa rã.În faþa grotei sunt amplasate sculpturi-opera lui Paciurea,sculpturi instalate pe grupurile de stânci care ieºeau din apa adunatã din bolþile grotei,statui remarcabil încadrate în peisaj.La intersecþia aleilor principale transve rsale ºi în piaþeta pavilioanelor principale sunt dispuse jocuri de apã diferite a cãror efect ia amploare,culminând cu marea oglindã de apã a lacului ºi grota.Diferenþe de nivel sunt eºalonate prin scãri rustice. Parcul este amenajat în stil mixt,aleea centralã cu acces pentru mulþi vizitatori este tratatã arhitectural,cu vegetaþie tunsã,bazine ºi jocuri de apã,straturi geometrice de flori,o altã parte a parcului este în stil peisager cu vegetaþie grupatã pitoresc,malurile sunt sinuoase,traseul aleilor este liber si elementele r omantice specifice epocii cum ar fi: geamia, turnul lui Vlad Þepeº.
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi Planul Parcului Carol I (1906), dupã Marcus, R., 1958
Alte realizãri mai deosebite din Bucureºtiul sfântului secol al XIX-lea ºi începutul seco lului XX sunt Grãdina Puºkin,Parcul Palatului Regal(Cotroceni) ºi Grãdina Icoanei. În împrejurimile Bucureºtiului existã o serie de amenajãri,dintre cele mai importante se precizeazã: Pãdurea Bãneasa,Pãdurea-Parc Snagov,Parcul Palatului de la Mogoºoaia,Parcul complexului cinema tografic Buftea,Pãdurea Pusnicul,Andronache,Pantelimon ºi Cernica.
Parcul Herãstrãu,amplasat în partea de nord a Bucureºtiului,în cursul lacului cu acelaºi nu me,se întinde pe o suprafaþã de aproximativ 190 ha.În perioada 1920-1930 au fost elaborate diferite proie cte de cãtre arhitecþii Pinard ºi Rebhun.Pânã în 1935 au fost trasate aleile ºi a fost rezolvatã compoziþia generalã dupã planu e arhitectului Octav Doicescu,de vegetaþie s-a ocupat în aceeaºi perioadã Fr.Rebhun.Din aceastã primã amenajare a parcului se contureazã valoarea insulei trandafirilor, a plantaþiilor de-a lungul aleilor ºi a cel or de pe maluri cu plop piramidal,(element vertical pentru introducerea ritmului ºi în contrast cu sãlciile pl etoase). Prin utilizarea speciilor de arbori ºi arbuºti variaþi a fost realizabilã deschiderea u nor perspective cât mai lungi pentru a pune în evidenþã lacul.
La sfârºitul secolului al XIX-lea,în Bucureºti au existat un numãr de 60 de grãdini mari,di n pãcate multe s-au evaporat odatã cu sistematizarea oraºului. Amenajarea parcului Complexului Peleº din oraºul Sinaia,a început în 1881,dupã ce constru cþiile au ajuns în faza finalã cu lucrãri de drenare ºi terasare.Parcul de aproximativ 4 ha era în stilul c elor englezeºti ºi într-o armonie impecabilã cu peisajul ºi arhitectura construcþiilor.Amenajarea parcului s-a continuat
sub îndrumarea lui Rebhun.Chiar dacã cea mai mare parte a parcului este în stil peisager, terasele din îm prejmuirea castelului amintesc renaºterea italianã.Zidurile de sprijin, treptele, balustradele, specii de flori, ar buºti ºi liane, bazine sculptate în piatrã, vase, statui ale zeitãþilor greco-romane,cupe de fântâni,basoreliefuri sunt dovada talen tului deosebit al peisagistului.Unitatea complexului arhitectural este conferitã de plantaþiile alese cu gust care fac legãtura între masivul verde-închis alcãtuit din molid ºi sporadice, exemplare de fag în apropierea vãii ºi vârfurile abrupte ale muntelui.Aleea de acces spre castel este reuºit trasatã, plantatã cu fag roºu, tuia, mes teacãn ºi castan.Vizitatorul poate vedea mai întâi castelul iar dupã ce trece de corpul gardã i se înfãþiºeazã valea cu ce te palate :Peliºorul sau Foiºorul.Farmecul deosebit al plantaþiilor i se cuvine ºi asocierii diferitelor specii cu frunziº de culori diferite în toate anotimpurile.În imediata vecinãtate a palatului se situeazã exemplare foarte mar i de Chamaecyparis ºi Thuja, precum ºi specii cu un colorit deosebit cum ar fi :ienuperi albaºtri, tuie aurie, arþa r cu frunze panaºate.ªi colecþiile de
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi dalii ºi trandafiri în straturi simple, întrerupte de vase sau rãºinoase tunse în forme geom etrice sau multicolore. Lianele ca:Hederã,Poligonum,Tecoma,Lonicera ºi Ampelopsis,urcã pe zidurile de sprijin în tr-o combinaþie care oferã o înflorire aproape permanentã ºi o variaþie de culoare ºi a formei frunzelor.Spre Pel iºor ºi spre Foiºor se-ntind alei sinuoase care traverseazã alternativ prin pãdure, pajiºti sau pe lângã pârâul Peliºor.
Grãdina lui Plinius este compusã din plante cultivate de romani: buxus, mirt, salvie, laur, iasmin ºi trandafiri îmbinatã armonios de statuia zeiþei Ceres ºi de un sacrofag roman descoperit în apropierea Clujului.Totuºi aceasta nu poate fi consideratã o adevãratã grãdinã romanã,numai o coleþie de plante folosite în acea rioadã lipseºte din compoziþie ºi modul de grupare specific.Zona rezervatã florei României remarcatã nu numai ca suprafaþã este expusã pe regiuni ºi anume:flora Olteniei ºi a Banatului,flora Carpaþilor Meridionali ºi O rientali,flora Moldovei ºi a Bucovinei,a Dobrogei,flora munþilor Apuseni ºi a Câmpiei Transilvaniei.
A treia zonã importantã a acestei grãdini este secþiunea sistematicã ,în care plantele sunt gate dupã principii fitogenetice.Tot în aceastã parte sunt amplasate plantele medicinale ºi cele economice .
O plantaþie deosebitã la Braºov,este prima promenadã numitã a castelului ,de la sfârºitul s XVIII-lea,pe coasta muntelui Tâmpa ºi cea care se întinde pe aproape 10 ha pe locul fostelor ziduri ºi ºanþuri de apãrare dãrâmate la începutul sec. al XIX-lea.Parcul oraºului are formã dreptunghiularã, compoziþia nu este deosebit de evidenþiatã dar prezintã un centru de interes bine conturat.Cea mai mare parte a aleilor sunt drepte ºi mãrginite de plantaþii de aliniament,plantaþia este rigidã în raport peisajul înconjurãtor,vegetaþia a fost formatã din salcâm globulos, castan ºi conifere, gardurile vii au fost tunse ºi au fost folosite statui ca ornament.Origi nalitatea acestei grãdini are drept corespondent introducerea florilor perene ca: Lupinum poliyphillus, Delphinum cu ltorum, Phlox paniculata, Solidago, Dahlia variabilis. De amintit ar fi numeroasele scuaruri ºi pieþe în a cãrei a menajare au fost mult utilizate florile perene.
Dintre parcurile ºi grãdinile României un loc important îl ocupã Parcul dendrologic de la Simeria,amplasat pe partea stângã a Mureºului,pe 70 ha,cea mai mare parte a acestei suprafeþe se gãseºte pe prim a terasã a albiei, în luncã iar o micã parte pe versantul celei de a doua terase.La începutul sec. al XIX-lea,lu nca a fost transformatã într-un parc de agrement lângã un conac.Aesculus hippocastanum e prima specie exoticã adusã în 185 0,în perioada 18701880 încercându-se introducerea a aproximativ 500 de specii din China ºi Japonia din c are numai o micã parte a putut fi aclimatizatã ºi pãstratã.În 1920 s-a intensificat cultura speciilor exotice iar s pecifice acestui parc sunt magnoliile plantate în poieni precum ºi diferitele specii rare:liriodendron, specii de carya, rãºinoase monumentale Thuja gigantea, specii de chamaericyparis, de bambus ºi de polygonum.La trasarea a leileor nu s-a þinut cont în mod deosebit de compoziþie,însã dispunerea vegetaþiei este foarte reuºitã în raport cu orientarea faþã de luminã luând amploarea într-o succesiune diferitã de luminiºuri cu forme ºi specii variate.Caracterul plantaþiei este peisager.
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) Planul Parcului de la Simeria (Sursã: http://www.replicahd.ro/images/replica193/S pecial1.htm )
Panoramã Parcul Simeria (Sursã: http://www.panoramio.com/photo/78548864 )
În 1898,primarul Craiovei îl aduce din Franþa pe arhitectul peisagist Redont,elevul c unoscutului peisagist Eduard Andre,pentru elaborarea proiectului ºi reamenajarea parcului Bibescu.Proiectul ela borat de Redont a prevãzut ºi naºterea unui lanþ de bulevarde plantate,constituit numai parþial.Pe malurile Jiului a apãrut parcul-pãdure Lunca
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) Moflenilor,plantaþiile au fost concepute într-un sistem unitar,iar elementele compon ente au avut scopuri ºi rezolvãri diferite.Lucrãrile întreprinse pentru realizarea parcului oraºului au fost publicate în 1904 la Paris de E.Redont ºi au constat în asanarea Vãii Fetei ºi instalarea unei succesiuni de lacuri la nivele difer ite.Trasarea aleilor a fost fãcutã în stilul ºcolii peisagere franceze de la sfârºitul sec.al XIX-lea, aleea sinuoasã de centu rã, largã, a permis accesul cãlãreþilor ºi trãsurilor, de-a lungul aleilor principale vegetaþia a fost itrodusã liber pe eluze ºi aliniamente, romantismul specific este îmbinat prin ridicarea unei ruine ºi podului suspendat, iar cel rustic printr-o lãptãrie ºi case pentru grãdinari ºi paznici, nelipsind o belvedere.
Planul lui Redont nu a putut fi realizat în totalitate, în partea centralã nu a mai f ost ridicatã marea construcþie, pãstrându-se traseul vechi al grãdinii Bibescu ºi nici colþul botanic nu a fost înfiinþat.Dis oziþia vegetaþiei este deosebitã, foarte deasã la marginea parcului în aºa fel încât construcþiile înconjurãtoare nu fi vãzute, imprimându-se în acest fel impresia cã parcul ocupã o întindere mult mai mare.Rãºinoasele apa în grupuri compacte ºi nu sunt asociate cu foioasele,în plantaþiile de aliniament de-a lungul aleilor apar întreruperi pentru privirea luminiºurilor din masive.Pe malurile lacului se gãsesc grupuri de chiparoºi de baltã ºi sãlc ii plângãtoare,de pe pod se puteau vedea nuferii din lacul superior.Cu toate cã unele specii de arbori ºi arbuºti introduºi iniþial, au dispãrut acest parc.
Planul Parcului Bibescu, dupã Marcus, R., 1958
Parcurile din Timiºoara,care în majoritate se întind de-a lungul canalului Bega,au fo st înfiinþate succesiv în decursul unui secol ºi jumãtate.În 1850,pe un teren mlãºtinos între cartierele Cetate ºi Iose in este costruit de Scudier un parc,dupã care se amenajeazã promenada care ducea la Teatrul Naþional ºi Parcul Popor ului între cartierul Cetate
ºi Fabric.
Datele istorice gãsite pânã în prezent specificã anul 1858 ca datã a începutului de amenajar a primelor douã parcuri din Timiºoara.
În parc a fost ridicatã statuia generalului Anton Scudier care a fost demontatã în 1921 ºi pus un ceas care în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial a fost luat de armata sovieticã.În acea vreme parcul purta numele Stalin.Exemplarele de arbori rãmaºi din acea perioadã, platani, câþiva stejari, frasini ºi câ eva exemplare exotice de nuc negru, salcâm japonez ºi castan sãlbatic au fost plantate în pepiniera lui Alfred Mühl e.
Parcul Scudier(Parcul Central) trasat la început ca un parc peisager în stil englez esc avea mari peluze pe care au fost plantate grupuri de arbori estetici,compoziþia aleilor nefiind unitarã,intrãrile au fost întâmplãtoare ºi din acest motiv la începutul sec. al XX-lea se reamenajeazã parcul,aleile vor fi trasate pe ba za unor principii judicioase,se dispun douã axe de compoziþie aproape perpendiculare, tratate arhitectural, cu parte re cu flori ºi arbuºti.Pentru a înlãtura nepotrivirea între aleea principalã, cu vegetaþie bine dezvoltatã care nu putea fi transplantatã, cu un traseu care nu era în prelungirea intrãrii a fost creat un fel de vestibul axat pe intrare, o soluþie ingenioasã pentru o asemenea situaþie.Aleea principalã este încadratã de castani, parterul are la fiecare co lþ o tisã tunsã în formã de con
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) care imprimã aleii ritm.În intersectarea aleilor principale este un rond instalat de trandafiri pitici în centrul cãruia existã un soclu pe care a fost amplasat un vas plat care centra compoziþia cu un mic palmier.Azi în locul vasului se aflã monumentul Soldatului necunoscut. Aspectul general al parcului este cel al un ui parc de oraº.Dintre specii se pot remarca: pini, ienuperi piramidali, platani, brazi argintii, tui.De la intra rea situatã în dreptul podului peste Bega,cu doi metri peste nivelul general al parterului se cuprinde cu uºurinþã compoziþia acestei pãrþi a parcului.
În jurul anului 1852,guvernatorul Timiºoarei Cronin Cromberg a dispus plantarea de arbori ºi efectuarea într-o primã formã a parcului care face legãtura cu cartierul Fabric.Denumirea sa de-a lungul u timpului a fost Parcului Cronin Stadtpark, Regina Maria, Poporului.Înainte de amenajarea parcului,pe acest teren au existat fortificaþii militare.Terenul a fost cumpãrat de Primãria oraºului Timiºoara ºi toate ºanþurile au fost ac perite.Actualul parc se suprapune peste cel vechi, dar ultimul se întindea foarte mult spre est, pânã la actua la catedralã catolicã Milenium.Parcul era strãbãtut de Canalul Morilor, un braþ al Begãi.Analizând planul se con statã cã reþeaua de alei era total diferitã de cea de astãzi, în centrul parcului exista o cabanã militarã ºi un chioº pentru fanfara militarã, a cãror arhitecturã apare desenatã pe plan.Restul parcului se înfãþiºeazã ca o alternanþã de su erbate.Aleile sunt mãrginite de garduri vii. Dacã la parcul Central nu exista un caracter specific al parcului,parcul Poporulu i putea fi denumit parcul tiselor .De la intrarea pe aleea principalã care cobora spre braþul mort al Begãi(azi asa nat),au fost aliniate pe o parte ºi cealaltã un ºir de tise bãtrâne frumos tunse.Tisele de diferite vârste tunse geomet ric în conuri,cuburi ºi cilindri au amintit de arta topiaria .În mijlocul peluzei de la capãtul aleei cu tise s -a aflat un fag roºu impreºionant,înconjurat de tufele colorate de hortensii.Un efect deosebit s-a obþinut prin amplasarea unui plop alb pletos în spatele tiselor de un verde închis.Pe malul râului plopii,aninii ºi sãlciile ple toase au adus o atmosferã de luncã.
Parcul Tiselor din Timiºoara (1858), dupã Marcus, R., 1958
Parcul Copiilor a fost amenajat în perioada 1858-1891,dus la capãt cu prilejul expo ziþiei agroindustriale.Fiind parcul cel mai apropiat de cetate ,purtând ºi numele împãratului Franz Josef,cu siguranþã cã a primordialã a fost cea recreativã.Nici un vestigiu nu atestã amenajarea acestui parc într-un stil re gulat.Se deduce,pe baza arborilor existenþi,care au fost plantaþi în acea perioadã cã stilul adoptat a fost cel peisager,în ca re accentul principal s-a pus pe amenajarea falezei pentru promenadã ºi câteva goluri în jurul cãrora au fost plantaþi pin i,stejari ºi Ginkgo biloba.Tot de atunci dateazã ºi aleea de stejari înfiinþatã pe suprafaþa parcului, central.C ele câteva exemplare monumentale de stejari,cu vârste mult mai mari sunt desigur vestigiile unei plantaþi i mai vechi.Este posibil ca ele sã
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) aparþinã etapei de amenajare a malurilor canalului Bega.Denumirile ulterioare ale pa rcurilor au fost: dupã 1919 Mihai Eminescu, dupã 1950 Parcul Pionerilor iar în prezent Parcul Copiilor. Parcul Copiilor cuprindea o plantaþie impresionantã de stejari, grupuri de molizi ºi pini.Înãlþimile stejarilor monumetali sunt impresionante,iar asocierea stejarilor cu grupurile de pini cree azã contraste de culoare ºi formã reuºite.Pavilionul pentru comercializarea jucãriilor ºi alimentelor, aºezat într-un luminiº era un element arhitectural cu culori vii ºi armonioase bine reuºit.La intrarea în oraº exista un parter bogat cu el emente vegetale variate ºi cu statui colorate de pitici.Terenurile de joacã ºi sport erau nelipsite în acest parc avân d destinaþii speciale.Traseul aleilor era sinuos ºi întâmplãtor,nu judicios.
Din ºirul de parcuri care însoþesc Canalul Bega face parte ºi Parcul Rozelor.Într-o hartã c are dateazã din jurul anului 1900,în care este preconizatã sistematizarea oraºului,este amintitã existenþa unui patinoar situat în adâncitura în care astãzi se aflã terenurile de tenis. Creºterea interesului pentru plante ornamentale se manifestã pe de o parte prin pãtru nderea în Banat a celor mai noi varietãþi create pe plan european ºi prin creºterea remarcabilã a producþiei de astfel d e plante.Încã din 1770,istoricul italian Francesco Griselini menþioneazã existenþa unei pepiniere care o ferea plante ornamentale persoanelor doritoare.La sfârºitul secolului al XIX-lea exista una din cele mai mari pepiniere de specii ornamentale din sud estul Europei,aparþinând lui Alfred Mühle.
Din aceastã pepinierã s-au remarcat pânã astãzi câteva exemplare de arbori rari de dimensiu ni excepþionale.Statisticile vremii consemneazã cã, anual, bãnãþenii produceau la sfârºitul dece lui al treilea al secolului XX aproape o jumãtate de milion de exemplare de trandafiri aparþinând la cir ca 2000 de varietãþi.Din necesitatea de a împãrtãºi publicului aceastã largã colecþie ºi de a crea premisele selecþiei r mai bune soiuri a fost amenajat în anul 1928 Parcul Rozelor.Concomitent s-a înfiinþat ºi Uniunea Amicii Ro zelor din România.În
toamna anului 1940,în urma dictatului de la Viena,Institutul Botanic al Universitãþii din Cluj se mutã la Timiºoara.Conducerea municipiului încredinþeazã acestei instituþii crearea unei Grãdini bota nice municipale la Timiºoara din care va face parte ºi rozariul.Parcul Rozelor va deveni un rozariu ºtiinþif ic sub îndrumarea directorului Alexandru Borza.Catalogul varietãþilor de trandafiri cultivaþi în rozariu i nclude 834 de specii ºi varietãþi.O primã încercare de reabilitare a Parcului Rozelor este în anii 1954-1955,în stil ul caracteristic culturii comuniste parcul primind numele de Parcul de Culturã ºi Odihnã. Într-o denivelare a terasei râului au fost amenajate terenuri de sport ºi un amfiteat ru care ocupã întreaga lãþime a terenului între stradã ºi râu.Amplasarea acestui teatru de varã este defectuoasã ca orientar e ºi blocheazã circulaþia în parc nepermiþând folosirea integralã a parcului în timpul spectacolelor.Arhitectura scen ei cu forme care amintesc de evul mediu închide perspectiva spre râu ºi nu se potriveºte nici timpului ºi nici scopului ,acesta fiind elementul cel mai discordant din acest parc.Pergolele albe,învãluite în trandafiri urcãtori, tisele tu nse în forme geometrice simple, aranjate armonios toate elementele vegetale ºi vasele de piatrã artificialã,au amplifi cat punctele de atracþie.
Alpinetul(Flora),a ocupat 0,6 ha ºi a fost delimitat spre stradã de un aliniament d e Prunus pissardi,iar spre Bega de sãlcii pletoase.Terasele ºi treptele din zidãrie de piatrã brutã mãrgineau plantaþiile în me geometrice.Dintre specii se enumerã:ienupãrul târâtor, varietaþi de Sedum, Saxifraga, iriºi, narcise.Aspectul acestui alpinariu a fost complet schimbat în anii 1970.
Scuarul Gheorghe Doja,este o amenajare foarte reuºitã ce are între formã ºi conþinut, cores pondenþã.Compoziþia este subordonatã punctului central-monumentului, fapt necesar într-o asemenea amenaj are comemorativã.Terenul este puþin denivelat faþã de strãzile care îl împrejumuiesc, accesul este permis cu ajutorul unor trepte.Intrarea majorã a fost marcatã prin ºase plopi piramidali excepþionali care marcheazã prin verticalitate a lor ºi amintesc de calitãþile revoluþionare ale eroului Doja,pe axa principalã.
Arboretumul Bazoº,situat la o distanþã de 20 km de oraºul Timiºoara,se întinde pe o suprafaþ e aproximativ 70 ha.În jurul anilor 1910-1915, s-a constituit o colecþie valoroasã de arbori ºi arbuºti, di ntre care mulþi exotici.O compoziþie arhitecturalã a întregului parc nu poate fi sesizatã, este o amenajare a unor porþiuni în colecþieexpoziþie.Planul iniþial al parcului ºi planºe de detaliu originare(1910-1913) mai existã, poate fi remarcatã marea varietate a formelor, culorilor ºi esenþelor.Varietatea este caracteristicã tuturor gr upelor, nu existã nicãieri un singur fel de vegetaþie.Unele din speciile exotice sunt unicate în þarã, iar acest parc ar treb
ui sã constituie o sursã pentru specii decorative ºi exotice. (Dagmar Viºoiu 2004)
În secolul al XIX-lea se realizeazã ªoseaua Kiseleff din Bucureºti;Pãdurea-parc Bãneasa este amenajatã pentru plimbãri;se planteazã malul Lacului Tei ºi dealul Mitropoliei lângã vechile curþi domneºti;se inaugureazã,în anul 1844,Grãdina Ciºmigiu executatã dupã planurile arhitectului peisagist Mayer care,pentru în ceput,planteazã aici 30
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) 000 de arbori ºi arbuºti aduºi ðin diferite locuri.Tot Mayer realizeazã parcuri la Mãgurele, Filipeºtii-de-Pãdure º.a.
La Craiova,în anul 1853,pe locul unde era grãdina marelui logofãt Ion Bibescu,pe o su prafaþã de circa 125 ha,se pun bazele actualului Parc al Poporului .
Alte parcuri sunt înfiinþate la Ciºmigiu,Brãila,la Sinaia în jurul Castelului Peleº-Bran et c.O serie de parcuri mai sunt semnalate în aceastã perioadã în Bucureºti în jurul caselor familiilor Brîncoveanu, Ghic , Filipescu, Moruzi, Golescu, Cantacuzino; Parcul Bãlenilor de la Rãdila de lîngã Ploieºti se bucurã,de asemenea, de frumoase aprecieri.
În Moldova,Grãdina Copou din Iaºi,cunoscutã încã de la începutul secolului al XIX-lea,este r amenajatã pe vremea lui Mihai Sturza.Obeliscul cu lei din aceastã grãdinã este executat de Sungurov ºi Gheorghe Asachi.Grãdina fiind neîncãpãtoare,în anul 1852 se amenajeazã în apropierea ei aleea Grigore Ghica-Vodã de 5 0 m lungime ºi 50 lãþime.Nicolae Iorga pomeneºte la Iaºi de existenþa unei grãdini domneºti a lui Mihai Sturza a briera Socola.Un plan datând din 1859 aratã modul de organizare a parcului în jurul Palatului domnesc din Iaºi ,astãzi Palatul culturii.
În Transilvania se creeazã în secolul al XIX-lea numeroase parcuri pentru public.Astf el,la Cluj,în anul 1838,pe locul Dumbrãvii furnicilor care fusese plantatã în 1827,se amenajeazã Parcul Promenadã ,ia 72 se pun bazele actualei grãdini botanice.Tot aici se semnaleazã exstenþa,în anul 1865,a unei soc ietãþi a parcurilor.La Sibiu,în 1857 se incep lucrãrile la parcul Sub arini ºi Dumbrava ,la Braºov se amenajeazã promenada
Varte .Alte parcuri ºi promenade se amenajeazã la Fãgãraº, Miercurea-Ciuc, Mediaº, Sebeº, De e, Arad.La Timiºoara se realizeazã începînd cu ultimele decade ale secolului al XVIII-lea un ºir de p arcuri de-a lungul canalului Bega.
Începutul secolului al XX-lea gãseºte la lucru alþi arhitecþi.Astfel,E.Redont conduce o s erie de lucrãri de amenajare în Parcul Libertãþii din Bucureºti,începând cu anul 1906,iar Rebhun continuã lucrãr din Grãdina Ciºmigiu,ºi reamenajeazã ºi extinde parcul Kiseleff.Tot Redont mai amenajeazã:Grãdina Puºkin Ioanid) din Bucureºti(reamenajând-o în stil peisager francez),actualul Parc al poporului din Craio va º.a.,iar Rebhun executã planurile pentru Parcul din Buzãu ºi pentru Grãdina Copou din Iaºi.
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) Grãdina Ioanid, Bucureºti, dupã Marcus, R., 1958
Parcul Crângul din Buzãu, dupã Marcus, R., 1958
În aceeaºi perioadã mai au fiinþã ºi alte parcuri ºi grãdini din þarã,în timp ce altele sânt e sau extinse.Se
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) continuã lucrãrile începute la Grãdina botanicã din Bucureºti ale cãrei baze au fost puse de rof. Dimitrie Brîndza,în 1865,se amenajeazã Grãdina din Roman pe 16 ha,Parcul expoziþiei din Iaºi,se îmbogãþeºte în pl exotice Parcul din Simeria,se reamenajeazã la Timiºoara o serie de parcuri printre care Pãdurea verde ,Parcul tineretului. Dupã 23 August 1994 amenajarea parcurilor ºi grãdinilor la noi în þarã ia un mare avânt.
Ceea ce caracterizeazã,în primul rând,aceste amenajãri este grija faþã de om.Spaþiile verzi unt contruite pentru a satisface multiple necesitãþi.Ele se construiesc pe lângã fabrici ºi uzne ca mijloc de lup tã împotriva poluãrii aerului,pe lângã sanatorii ºi instituþii curative,pe lângã centrele de învãþãmânt,grãdiniþe d tierele de locuinþe,în cadrul acþiunii de sistematizare a satelor, pe lângã terenuri sportive,ca cent uri verzi în jurul oraºelor etc.În parcuri ºi grãdini iau adeseori fiinþã zone cultural-educative(teatre de varã,biblioteci e tc.), zone destinate practicãrii sporturilor, zone prevãzute cu distracþii pentru copii etc.La amenajarea acestor par curi participã numeroºi oameni ai muncii care presteazã ore de muncã patrioticã.
În Bucureºti existã parcul Herãstrãu(190 ha),unde s-a construit un teatru de varã cu 3500 l ocuri,douã biblioteci,trei pavilioane pentru expoziþii, restaurante, terenuri de joc pentru c opii etc. Parcul Tei s-a reamenajat. Parcul sportiv 23 August(70 ha) prevãzut cu un stadion de 80 000 de locuitori pent ru spectatori, un teatru de varã cu 3500 locuri ºi alte terenuri sportive:parcul Tineretului(83 ha), avînd inclusã Sala po livalentã(planºa I), parcul Nicolae Bãlcescu din cartierul Griviþa Roºie(15 ha), numeroase parcuri ºi grãdini în noile c artiere de locuinþe Floreasca, Titan, Colentina, Drumul Taberei(planºa III) etc., Pantelimon(parcul Mo rarilor-planºa II).Au fost reamenajate numeroase parcuri ºi grãdini mai vechi :parcul Libertãþii, grãdina din Piaþa Pal atului etc.Au fost reamenajate pãdurile-parc din zona verde a Bucureºtiului:Bãneasa, Snagov.Au fost creat e spaþii verzi pe tot întinsul litoralului românesc.De asemenea au fost extinse pe mari suprafeþe.
Parcul Tineretului (planºa I)
Situat la capãtul bulevardului Dimitrie Cantemir,parcul ocupã o suprafaþã de 83 ha,în zon a denumitã altã datã Valea Plîngerii. Condiþiile dificile de teren (prezenþa unor depozite masive de gunoi,a unor rîpr pute rnic erodate ºi a unei bãlþi insalubre)au ridicat probleme grele atît proiectãrii cît ºi execuþiei parcului. Proiectul,întocmit de cãtre arh.V.Donose(Institutul Proiect Bucureºti),a avut în vedere realizarea unui vast spaþiu verde pentru satisfacerea necesitãþilor de odihnã ºi de recreare a populaþiei din zona sud icã a oraºului,constituind totodatã un cadru interesant pentru desfãºurarea unor manifestãr organizate ale tineretu lui bucureºtean. În acest scop,în cuprinsul parcului a fost amplasatã Sala polivalentã,destinatã unor acþiun i-culturale de amploare ºi competiþiilor sportive;de asemenea ,o mare platformã dalatã,decoratã cu grupuri statuar e,poate gãzdui serbãri în aer liber.Dotãrile parcului cuprind ºi spaþii mari de joacã pentru copii,situate în apropi erea zonelor de locuinþe,spaþii pentru odihnã,un debarcader,grupuri sanitare. Parcul dispune de un lac de formã alungit-sinuoasã,însumînd 13 ha;cele trei insule,dint re care douã sînt legate de mal prin mici poduri,constituie repere vizuale agreabile,încadrîndu-se armonios în con figuraþia malurilor. Prin modelarea terenului,cu diferenþe de nivel pînã la 16 m,variabile în funcþie de micro relieful iniþial ºi de necesitãþile compoziþiei,se pune în valoare oglinda lacului,se creeazã poziþii favorabile de observare a diferitelor sectoare ale parcului. Compoziþia de ansamblu a þinut cont de prezenþa Sãlii polivalente,plasatã pe taluzul sudi c al lacului.Cãtre ea conduce artera principalã de acces în parc ºi de la ea se deschid vederi ample,avantaj ate de cota mai rdicatã.
Traseul aleilor este simplu ºi funcþional,conferind unitate compoziþiei.Intrarea prin cipalã,în prelungirea Bd.D.Cantemir,deschide spre interiorul parcului o perspectivã monumentalã,încadratã de b azne cu fîntîni în perdea verticalã.În mod ingenios,deºi artera principalã descrie o curbã largã,vederea dominantã de l intrare în lungul acestea intercepteazã axial un mare bazin circular cu jocuri de apã,punct focal ºi pen tru perspectiva dinspre Sala polivalentã.
Alte elemente interesante ale compoziþiei sînt:un rozariu circular,uºor concav cu dia metrul de 200 m,prevãzut cu alei interioare dalate-piesã care concentreazã perspectivele dinspre cotele superioa re învecinate;un parter curbat,cu lãþime variabilã,încadrat de alei plantate cu platani,conducînd spre marea platformã dalatã c re dominã priveliºtea.
Aleile urmãresc relieful terenului,permiþînd observarea gradatã a peisajului de pe cote diferite. Dispunerea plantaþiilor creeazã deschideri pentru liniile de vedere,separã diferitele zone ale parcului,mascheazã aleile de pe cotele superioare ºi aleile cu trepte care strãbat pantele,îmbracã taluzuri le etc.Peluzele largi sînt decorate cu pete de flori sau,în apropierea aleii principale,sînt strãbãtute de covoare ºerpuitoare de flori. Compoziþia de ansamblu este interesantã,caracterizatã printr-o judicioasã echilibrare ºi dimensionare a elementelor componente,prin unitatea ºi,în acelaºi timp,prin varietatea peisajului.
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg
Planul Parcului Tineretului din Bucureºti,dupã Marcus, R., 1958
Parcul Tineretului (Sursã: http://www.eastcomfort.com/blog/tag/cazare )
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg Parcul Morarilor(planºa II)
Parcul este în curs de realizare,dupã proiectul întocmit de arh.Sofia Popescu(Inst.Pr oiect-Bucureºti). Terenul destinat amenajãrii,în suprafaþã de 12 ha,este cuprins între ºos.Pantelimon ºi ºos. gului,ocupând spaþiul dintre blocurile de pe aceste artere.Acest aspect deficitar al amplasament ului,lipsit de contractul direct cu strada,determinã un caracter închis ºi o folosinþã mai restrînsã a parcului. Caracteristicile iniþiale ale terenului (o fostã groapã plinã de reziduuri de la fabric a de postav din apropiere)au impus o modelare general concavã(cu o diferenþã maximã de nivel de 10 m),avînd în centru o o glindã de apã în suprafaþa de 1,2 ha,cu o formã neregulat sinuoasã,alimentatã din pînza freaticã.
Datã fiind poziþia parcului,dotãrile prevãzute au avut în vedere necesitãþile locuitorilor c rtierului:douã zone rezervate terenurilor de joacã pentru copii(unele dispuse denivelat ºi legate cu tre pte),o zonã cu terenuri de tenis,un debarcader pentru agrementul cu ambarcaþiuni mici,numeroase spaþii de odihnã.În apropier ea acceselor din ªos.Pantelimon ºi în vecinãtatea lacului,s-a proiectat o mini-expoflorã care va gãzdui frumo ase decoraþii florale. Traseul aleilor este sinuos,cu excepþia acceselor printre blocuri dinspre arterel e exterioare de circulaþie.Aleea de centurã urmãreºte cotele ridicate ale telenului ºi face legãtura cu cãile principale de intr are. Compoziþia vegetaþiei,dispunerea liberã a acesteia,în armonie cu formele conturate de a lei,va alcãtui un peisaj interesant,plin de varietate.
Podul Morarilor (Sursã: http://www.hailabord.ro/2013/06/parcul-national-morarilor -apusuri-duminica.html )
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg Parcul Morarilor (Sursã: http://lomo.ro/imagine/12047/ )
Parcul Drumul Taberei(planºa III)
Terenul,în suprafaþã de aproape 12 ha,beneficiazã de o poziþie bunã în cartierul Drumul Tabe ei,fiin amplasat între arterele Drumul Taberei,Alex.Moghioºoi ºi Compozitorilor. Proiectul de amenajare,realizat de ing.Tamara Ionescu(Inst.Proiect-Bucureºti),se bazeazã pe o compoziþie liberã,avînd ca element central o frumoasã piesã de apã cu suprafaþa de 1,2 ha.Amplasarea in trãrilor principale,schema aleilor ºi distribuþia vegetaþiei s-a fãcut þinînd cont de crearea unor pe rspective care sã punã în valoare oglinda de apã,situatã în uºoara denivelare a terenului(circa 3 m faþã de limitele e xterioare).
Aleea de centurã,reunind intrãrile în parc,înlesneºte petonilor parcurgerea direcþiei strãzil r în interiorul limitelor parcului,la adãpostul plantaþiei compacte de arbori ºi arbuºti. Traseul sinuos al aleilor urmeazã direcþiile fireºti de strãbatere a parcului pe toate direcþiile. Centrul compoziþional-piesa de apã ºi decoraþiile florale din apropierea ei-poate fi adm irat de pe înãlþimea unei belvederi,amplasatã pe movila artificialã din limita sud-vesticã a parcului(diferenþã de n ivel 7 m). Pentru jocurile copiilor s-au prevãzut trei terenuri înconjurate de vegetaþie.
Proiectul prezentat în planºa III reprezintã o soluþionare esteticã ºi funcþionalã valoroasã
ar fi fost de dorit sã fie transpusã fidel pe teren.Actuala configuraþie a parcului Drumul Taberei a prelua t din proiect întãririle,piesa de apã,movila artificialã.Modificãrile fãcute de beneficiar,fãrã concursul proiectantului,aici, ca ºi în alte situaþii,nu sînt totdeauna în mãsurã sã îmbunãtãþeascã nivelul calitativ al soluþiei de amenajare.
Considerãm cã ºi în cazul spaþiilor verzi,relaþia proiectare-execuþie este necesar sã urmeze eleaºi reguli ºi obligativitãþi ca ºi în alte domenii de activitare.(Sonea V., Palade L., Iliescu Ana-Fel icia, 1979)
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg Grãdinuþa lui Negruzzi
În scrisoarea din 1839,Negruzii vorbea despre
grãdinuþa
de la moºia sa.
Nu ºtiu dacã grãdinuþa româneascã,atribuitã în text persoajului masculin Onisim Cerenþel,e tate chiar aceea de la Iaºi a autorului,cum credea G.Cãlinescu.
Toatã grãdinuþa mea înconjuratã cu gard viu acum tot înflorit încape într-o singurã pla nei dvoastrã.Asta însã va sã zicã cã nu sînt într-însa reproduse în miniaturã mai toate cele ce se dvoastre.Parcul meu se compune de doi plopi plutaºi,trei paltini,cîþiva ulmi ºi salcii,ºi c a lux am ºi un viºen cu flori pline.Pîrîul meu are izvorul sãu într-o bute mare,ascunsã într-un ungher ºi îmbrãcatã cu iede mei,pe care argatul o împle în toatã dimineaþa,ºi apoi prin un cep sloboade apa care,dupã ce ºerpuieºte p n pat de prundiº,vine de se aruncã prin o cascadã de o palmã de naltã,într-o bãltiþã,unde merlele,cintiþile ºi gang scaldã.Acest clepsydru þine douã ore,de aceea nu-mi permit luxul de faire jouer les eaux decît cînd vãd cã bãltiþa va sã sece,sau cînd vreun oaspe îmi face onoare a-mi vizita grãdina.Parterul meu e semãnat cu chir agro pyron,neghinã lolium perenne ºi trifoi.Neghina,atît de uricioasã în grîu,face cel mai frumos efect ca gazon,încît are cã e un covor verde împestriþat de dediþe pulsatilla ºi de brînduºe galanthus nivalis.Unde ºi unde am rãsãdite fl numai flori române.
Împestriþarea ,eterogenia ºi amestecul(plopi,sãlcii,viºin),înãlþimea ºi vigoarea copacilor,v invadatoare ºi abundentã care se caþãrã ºi îmbracã,ciripitul pãsãrilor,toate intrã în componenþa acestui mod amoenus. Dacã citim atent fragmentul de mai sus,constatãm cã este structurat pe douã paradigme.Pr ima se referã la grãdina doamnei,la cea de tip francez în general,cea de a doua la paradisul lui Cerenþel:
plat-bandã grãdinuþã parc doi plopi pîrîu o bute mare cascadã de o palmã faire jouer les eaux bãltiþã parter pir gazon neghinã
6.V.Ulysse de Marsillac,de la retiro la grãdinile cu dulap
Bucureºtiul are trei promenade pe care le-aº numi civilizate ºi altele care,din ferici re,nu sînt aºa.Prima se numeºte ªoseaua Kieseleff...Se compune dintr-un drum lat,pietruit,pe care merg,fãrã osebire,cãruþe cu fîn,caleºti trase de cai superbi ºi care trase de boi sau de bivoli.Nu rareori vezi cîte o trãsurã cãreia nu i-ar s ta rãu nici în Bois de Boulogne,opritã de un ºir de cãruþe care îþi amintesc de migraþiile primitive...La intrarea î ea se aflã o fîntînã artezianã...,la dreapta ºi la stânga alei de tei,masive de verdeaþã,covoare de gazon,iar în spate,într-o vîlcea pe care nimeni nu o viziteazã,un bazin înconjurat de stînci artificiale care îi dau aspectul unu i lac cãruia nu-i lipseºte decît limpezimea...O alee în diagonalã duce la o grãdinã vestitã odinioarã în cronica galantã bucur nã, Herãstrãul...Scuarul Sfîntul Gheorghe dateazã de un an numai ºi este umbros ºi cu flori.Încon oarã biserica ºi se aflã pe locul fostei mînãstiri pe care incendiul a distrus-o acum cîþiva ani.Un grilaj elegan t îi deseneazã incinta,alei sinuoase înconjurate de masive îsi oferã meandrele plimbãreþilor... (La Voix de la Roumanie, 11 octombrie 1861).
Domnul Thillaye,arhitectul Guvernului,a fost însãrcinat sã facã un plan care a fost apro bat ºi care va fi adus la îndeplinire.E simplu ºi va fi foarte frumos.Se suprimã strada ce merge de-a lungul Pal atului,care va fi regularizatã ºi mutatã de-a lungul cladirii numite hanul Kretzulescu.Tot terenul care rãmîne ,inclusiv acela al fostei strãzi,va fi transformat în grãdinã.Se va profita cã terenul este în pantã,pentru a se face trei terase c are se succedã,cu o trecere linã de la una la alta.Pe strada Mogoºoaia,un perete cu grilaj în partea superioarã va p roteja prima terasã.Aceasta va fi împodobitã în mijloc cu o frumoasã fîntînã artezianã,cu exaedre,vase de flori ºi efecte de n.Dacã,mai tîrziu,vor fi destui bani,se vor pune ºi statui.Urmeazã apoi o grãdinã englezeascã terminatã u o grotã de stîncãrie,iar
în partea cea mai joasã a terenului,o alee de arbori batrîni formînd arcadã.Înspre Palat,o s carã în spiralã din fontã modelatã va permite Pricipelui ºi principesei sã coboare în grãdinã.Înspre stradã,va exista o artã deschisã publicului mai multe ore pe zi ºi,de asemenea,ori de cîte ori Alteþele lor nu se vor a fla în Bucureºti (La Voix de la Roumanie,16 iunie 1864). Pe nedrept sînt calomniate promenadele din Bucureºti,cãci existã unele fermecãtoare...Nimi c mai minunat,de
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg exemplu,decît grãdina Ciºmigiu,de la 4 la 8 dimineaþa.De cîþiva ani,vegetaþia,activatã cãldur erii ºi de terenul nemaipomenit de fertil,a devenit magnificã.Peluzele sînt verzi ºi catifelate de ar ump le de gelozie faimoºii boulingrins din parcurile englezeºti.Parterele au flori superbe.Copacii sînt stufoºi ºi aleile umbroase.Cînd briza matinalã scuturã toate acele parfumuri ºi face sã cadã ca o ploaie de perle roua nopþii,o ne spusã voluptate pune stãpînire pe toate simþurile ºi ai vrea sã uiþi viaþa.nemaigîndindu-te decît la plãceri.Singu ru neplãcut în Ciºmigiu e acela care ar trebui sã-i dea tot farmecul.Vreau sã zic lacul.Þi-e milã sã vezi l ebedele murdãrindu-ºi pieptul de satin alb de acea mîzgã verzuie ce locuieºte în apã.Neajunsul ar fi uºor de îndrep at.N-ar trebui decît sã se paveze sau sã se asfalteze fundul lacului, ceea ce nu ar costa prea mult,apoi sã se desfunde canalul ce trebuie sã aducã aici apa Dîmboviþei.Am avea astfel o apã curgãtoare ºi limpede care nu numai cã ar fi p utã vederii,dar ar ºi asana întreaga grãdinã ºi cartierul vecin.Nimic nu ar împiedica sã se adauge ºi farmecul cano ajului.S-ar plasa pe lac gondole elegante, în care ar fi plãcut sã visezi, în sunetele muzicii lãutarilor, ascunºi înt -un masiv de verdeaþã.Nãdãjduim chiar cã am putea vedea atunci o cabanã-restaurant pe insulã.Mesele ar fi elicioase acolo.O promenadã mai puþin poeticã, dar mai salubrã pentru moment este cea din piaþa Sfîntul Gheorg he.
Trotuarul care merge acum de-a lungul strãzii Mogoºoaia face ca ªoseaua sã fie accesibi lã tuturor.Ne grãbim sã adãugam cã un serviciu de omnibuze,destul de bine organizat,îi ajutã pe cei ce nu vor sã m eargã pe jos sau nu pot plãti luxul unei trãsuri.Oamenii de lume nu cunosc decît marea alee de tei,unde obiºnuie sc sã admire,sã se admire ºi sã fie admiraþi .Dar înafarã de aceastã alee banalã,mai existã alei umbroase,masive stufoase, onduri de flori ºi fermecãtoare retiros,locuri solitare unde privighetoarea dã concerte în fiece noapte.. .O plimbare pe clar de lunã în aceste grãdini prea solitare este unul dintre lucrurile cele mai fermecãtoare la car e poþi visa... (Le Journal de Bucarest,4 iunie 1871).
Cultura florilor e foarte rãspânditã în România;la þarã aproape fiecare casã de þãran are o acratã florilor ºi plantelor mirositoare,ca busuiocul,mãghiranul,nalba,trandafirul,garoafa, micsandrele,narcisele galbene etc.În oraºe,casele sînt îconjurate de grãdini de agrement,sere ºi oranjerii.Oraºul Bucureºti e douã mari grãdini cu aspect foarte pitoresc ºi mai multe scuaruri,unde se cultivã florile ºi esenþele cele ma i variate;are,de asemenea,ºi o grãdinã botanicã.La Iaºi ºi în multe alte oraºe,municipalitãþi ºi persoanele particulare într de agrement,de comerþ ºi de experienþã. Printre plantele mirositoare care cresc în cîmp în stare sãlbaticã,apar mai ales izma, sa lvia, muºeþelul, cimbrul, levãnþica ºi sulfina,care sînt frecvent folosite în familii... (Le Journal de Bucarest,6 iun ie 1872). Pentru a compensa pierderea acelor promenade fermecate,nu s-ar putea oare consac ra cîteva dintre acele milioane risipite în lume spre a face promenade unde arta ar veni în ajutorul naturii,completîn d-o?Aþi ghicit poate cã iar vreau sã vã vorbesc despre grãdina de iarnã de pe Bulevard.Voi reveni pînã ce orice speranþã va fi rdutã,aºa cum este pentru frumoasa mea terasã de la Sãrindar...
Iatã cum aº face.Aº sãpa mai întîi o imensã subteranã,de la strada Mogoºoaia pînã la Colþea. rintr-o grotã fãcutã în grãdinã.În acea subteranã,luminatã cu globuri colorate,aº plasa acvarii,caver erite cu stalactite,cascade etc.,fãrã ca ele sã afecteze pivniþele diverselor stabilimente care s -ar afla în grãdinã...Sub bolþile de cristal,aº desena un parc magnific,cãruia i-aº da toate rafinamentele de lux pe care l e presupun asemenea stabilimente.Stufoase,vaste alei cu nisip,peluze,rîuri curgînd printre flori,fîntîni art eziene în bazine de marmurã,statui ce se înalþã în mijlocul verdeþii,chioºcuri,saloane de conversaþie etc.Ar fi i spensabil ºi foarte uºor sã se punã în parc o scenã unde s-ar juca piese ºi vodeviluri,unde s-ar da concerte... (Le J ournal de Bucarest,1 august 1872).
Grãdina Preotului Ilie
În ultimul sfert al secolului al XIX-lea ºi în primul deceniu al celui urmãtor,a exista t la Bucureºti o grãdinã frumoasã precum raiul.Din pãcate,mãrturiile despre ea sînt rare,nu pentru cã era particula rã,cãci altele,de pildã aceea a lui Eliad sau a lui Ioanid,par a fi fost,cam pe la aceeaºi datã,mult mai bine cuno scute.Acestea erau însã lãsate spre petrecere publicului,de sãrbãtori,în timp ce grãdina preotului Ilie putea fi numai vizit atã.În 1934,ea þinea deja de domeniul trecutului,iar D.Caselli,care o prezintã în nr.140 al Gazetei municipale,la rubrica Bucureºtii odinioarã ,nu mai avea despre ea decît informaþii livreºti,preluate de G.M.Ionescu ºi Al.Macedonski.Ce -i drept,ambele surse erau
de prima mînã,cãci grãdina se gãsea în plinã splendoare în 1902,cînd G.M.Ionescu publica Isto otrocenilor.Mai mult,anumite amãnunte conþinute în paginile respective,precum ºi extinderea capitolului ne fac sã credem cã însuºi preotul furnizase date orale sau scrise pentru redactarea lor.De asemenea,Macedo nski vãzuse el însuºi grãdina,nu pe la 1913,cum credea Caselli.Atunci era doar publicat textul în care autorul declara cã vãzuse grãdina cu mult înainte ºi nici mãcar nu mai ºtia dacã mai existã.Dar,cu toate cã o vãzuse cu ani de zile în urmã,rel a lui concordã cu prima,dovedind fidelitatea memoriei bazatã pe o impresie extraordinar de puternicã:
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg Se afla pe înãlþimea acelui deal,ºi-n stînga ºoselei prãfuite,o casã cum sînt mai toate în m noastre.Dar la spatele gardului înalt,ce întidea curticica popei,dealul se prãvãlea deodatã pînã spre o înti pie ºi întocmea o largã ºi adîncã vãgãunã scobitã acolo de mîncãtura apelor.
În acea vãgãunã,spre a nu zice prãpastie,îºi fãcuse înþeleptul popã de la Cotroceni faimoasa ce va fi rãmas,cred,în mintea acelor cari vor fi vãzut-o,ca un petic de rai.Trebuie a se ºti însã cã a ea grãdinã era sãditã ºi rãsãditã numai din trandafiri,afarã de o boltã de coacãze ce se afla în fundul ei.Trandafirii acestei grãdini,vestiþi în toþi Bucureºtii,se vindeau,cei de rînd cu cinci lei suta,iar cei mai de seamã cu zece.Cu m treceai pe portiþa gardului,dupãcare nici nu bãnuiai cã poate sã fie aºa cuib de fericire,privirea þi se rãtãcea odatã pe ceva greu de spus.Pe amîndouã coastele vãgãunei se agãþau trandafirii stufoºi,încãrcaþi de frunze ºi flori e,tocmai în fund,alþi trandafiri ,numai unul ºi unul...;necrezut de frumoºi erau trandafirii ce scîn teiau ca purpura,ce pãreau cîteodatã sînge ºi cîteodatã flacãrã.Petalele lor erau aici rubine ºi aici hiacint ºi granat. cã nicãieri nu se vor fi adunat atîtea popoare de trandafiri la un loc.Se aflau printre dînsele ºi trandafir i de argint curat,ºi galbeni ca aurul cel mai feciorelnic...
Fie realitate,fie imagine a istoricului,gradina nu se fãcea remarcatã prin formele, dispunerea sau hibridãrile arborilor,ci numai prin mulþimea ºi varietatea lor.Lista domeniilor în care acþioneazã ºtiinþ ºi tehnica grãdinarului Ilie mai cuprindea viticultura,despre care se spune ca doar fusese pusãpe aceleaºi ba ze raþionale ,ºi apicultura,asupra cãreia popa Ilie fãcea studii , fiind în curent cu tot ce se produce mai nou : peste 100 de stupi împodobesc locul.
Aprecierea cã stupii împodobeau poate sã fie,desigur,a istoricului.Dar simpla lor pre zenþã în grãdinã este semnificativã,cãci nu ºi-ar fi avut locul în nici una franþuzeascã,artistic aranjatã sau unde se practica horticultura
adevãratã.Grãdina preotului Ilie avea ceva din acestea amîndouã:avea o bazã ºtiinþificã ºi co plante oarecare,ci specii,diferenþiate ºi inventariate,asupra cãrora se intervine tehic pentru ameliorare,altoire sau aclimatizare.Apoi era artistic aranjatã,desigur nu dupã modelul arhitectural,ci dupã a cela pictural:plantele erau ordonate,repartizate în compartimente,dispuse pe verticalã sau dupã culori. Aranjamentul grãdinii este pitoresc;pe coastã se vãd:brazii,pinii,molifþii ºi alte plante rare,pe vale sãlcii,plopi etc.,fiecare gen ºi specie de arbori,arbuºti,flori etc.,toate plantele sînt aranjate în rãzoare dupã locul ce convine fi ecãreia dintr-însele (oricum,de subliniat cã aranjamentul era fãcut dupã locul ce le pria lor,ºi nu dupã acela dat de crit eriile artistice).
De fapt,grãdina preotului Ilie se deosebea radical de cele cu care ar fi putut sã s e înrudeascã.Modelul ei imaginar pare a fi fost mai degrabã...grãdina Domnului,în care se aflã de toate,ºi stupi,ºi viþã-de-vi plopi,ºi cireºi,trandafiri împãrãteºti ºi flori de cîmp,bolþi de coacãze ºi ape curgãtoare.Aºa o ºi percepea Macedonski, rînd despre ea cã era un petic de rai , o grãdinã fermecatã ,una precum cele de prin O mie ºi un pþi .Era aranjatã,dar într-o manierã care o fãcea sã fie perceputã nu ca lucrare umanã,ci ca loc nepãm n prin luxurianþa vegetaþiei,curcubeul culorilor,belºugul florilor sau îmbãtarea dumnezeiascã a miresmelor.Po a Ilie re-creeazã hortus deliciarum,readucînd în acelaºi microspaþiu plantele astfel diseminate pe pãmînt ca p rintr- spargere în cioburi a celulei iniþiale.El readuce laolaltã plantele de la munte(brazi,pini,molifþi)cu cele de la ºes(sãlcii,rãchite),pomii cu florile,pe cei fructiferi cu cei de pãdure,trandafirii cu florile de cîmp,viþa-de-vie cu mãrãcinii.Dacã pentru grãdina geometricã operaþia fundamentalã era aceea de a despãrþi plantele,de a le izola unele de a ltele ºi de a le ordona,pentru grãdina paradisiacã esenþialã era reunirea lor,într-un spaþiu atît de benefic î sa le cuprindã pe toate ºi unde sã creascã în voie,încîlcite ºi viguroase,dese ºi înalte.Nu te miri aflînd cã variaþ lui preoþesc era atît de mare încît la fiecare pas-se spunea în Istoria Cotrocenilor-gãseºti ceva nou,car te intereseazã,care-þi produce o nespusã placere.
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg 7.Date istorice despre grãdinile naturale ºi amenajate din Bucureºti în secolul al XIX-lea
Aºa cum am mai spus,spaþiile naturale de folosinþã publcã,mari ºi mici,din afara sau din in inta oraºului,au fost extrem de numeroase în tot cursul secolului al XIX-lea.Dacã ar fi sã le amintim pe cel e mari ºi exterioare,ar trebui sã începem cu Filaretul,de peste 40 hectare,care a fost din vremuri vechi un parc cetãþene sc ,dupã cum aprecia G.Costescu.Pe la 1814 La Filaret,la izvoare/Unde-i umbrã ºi rãcoare ,se adunau meseriaºii-p ovestea Eliade Rãdulescu pentru a petrece împreunã,cu mese întinse,ºi pentru ceremonialul prin care erau acceptaþi în rândurile lor ucenicii merituoºi.François Recordon ,care a vãzut locurile pe la 1815,descria atît geridul la care se întreceau arnauþii,aruncându-ºi suliþele din goana cailor,cît ºi valea largã,înconjuratã de dealuri împ cu vii,chioºcul ºi superbul bazin de la care plecau drumuri ºi mai multe rânduri de sãlcii mari,la umbra cãr ora se vedea o fîntînã turceascã destul de frumoasã .Chioºcul de privealã fusese construit pe la 1792,apoi imediat renovat cu picturi ºi stîlpi de piatrã,iar fîntîna era cît o construcþie foarte înaltã,pardositã cu marmurã albã,pe curgea prin niºte canale.O scarã de marmurã ducea la etaj,iar de streºini atîrnau clopoþei de sticlã.(Montaign e,(Euvres completes,Journal de voyage en Italie,Gallimard,Paris,1962,p.1234))
Sã mai spunem,revenind la Filaret,cã în 1835 Genilie spunea cã acolo existã cea mai frumoasã mai desfãtãtoare plimbare ºi adunare mare toamna:pentru verdura cîmpiei,bunãtatea apei izvorîtoare ºi viile ce înfrumuseþeazã culmea delului arcos .
Pentru Pappasoglu,Filaretul îºi pãstra încã, în 1871, farmecul ºi statutul de grãdinã, dupã e altele, artistice, fuseserã create( frumoasa preumblare în grãdina spaþioasã a Filaretului, zisã Cîmpul Libertãþ sînt ºi frumoase fîntîni de izvoare ).
O alta,la fel de apeciatã,a fost Colentina,pe care atît de entuziast o descris Evli a Celebi pe la jumãtatea secolului al XVII-lea:rîu,heleºteu,livadã plinã cu lalele,mare de trandafiri ºi ierburi,copaci fãrã numãr cîntãtoare.În 1821,Grigore Ghica avea acolo un puþ cu 12 gãleþi pentru udatul florilor(C.C.Giurescu) ,ceea ce constituia la data aceea un efort considerabil.Ceva mai înainte,în 1816,Ludwig von Sturner o indica dre pt loc de plimbare publicã.
De la Mãrcuþa la Plumbuita,domeniul Colentina cuprindea toatã partea esticã a oraºului,in cluzînd ºi Grãdina Tei,ulterior de sine stãtãtoare.În estul extrem al domeniului,înspre mînãstirea Pantelimon,u nde tot Ghiculeºtii îºi aveau palatul,existase un chioºc de privealã pe culmea dealului ºi o ciºmea.Sã reþinem nu n i geometria perfectã a formelor naturale(balta semicerc sau cîmpia ovalã)despre care am mai vorbit ºi care nu ar fi putut decît sã facã superfluã sau sã relativizeze geometria formelor artificiale. Pe la 1877 Colentina pãrea cã nu mai este un astfel de spaþiu.Marsillac o trecea în rîndu l promenadelor solitare,deci puþin interesante pentru alþii decît el.
Un alt loc devenit solitar la data la care scria Marsillac,loc ce se bucurase ºi el de o intensã frecventare pînã atunci,era Bãneasa(cam pe lîngã fîntîna Mioriþa).Pappasoglu atesta cã dumbrava Bãnesei fusese rea cea desfãtãtoare a societãþii bucureºtene ,locul unde se cînta,se juca ºi se fãceau întreceri cu butcile ºi mai tîrziua cu droºtile ºi cabrioletele .
Dar gloria dumbrãvii Bãnesei avea sã se stingã.Bãneasa nu mai este numãratã în rîndul grãdin între timp termenul îºi pierduse semnificaþia de spaþiu natural originar,sinonim cu zãvorul,crîngul sau livada,referindu-se numai la spaþiile naturale amenajate,în special la grãdinile de varã,cu multã vegetaþie,dar º cu restaurante ºi spectacole.De la vechea la noua accepþie a grãdinii,trãsãturile definitorii s-au pãstrat.P rintre ele nu s-a aflat niciodatã componenta esteticã. Alãturi de Filaret,Colentina ºi Bãneasa,Herãstrãul a fost una dintre cele mai vechi grãdini naturale din afara oraºului.
Potrivit mãrturiei lui Recordon,care a stat cîþiva ani pe la noi ºi a fost secretarul l ui Caragea,puþine locuri erau,pe la 1815,atît de plãcute ºi de frecventate ca Herãstrãul : Ei îºi îndreaptã foarte adesea caii c oc numit Kerestro,nu mai departe de oraº,iar acolo coboarã din trãsuri pentru a face cu picioru l plimbãri în sus ºi în jos,pe malurile unui încîntãtor lac,în mijlocul cãruia se aflã o insulã unde s-a clãdit o mînãstire; prezintã o înfãþiºare minunatã mai ales datoritã verdeþii ce înconjoarã mînãstirea.Numeroasele ºi strãlucitele echi care se încruciºeazã pe cîmpia învecinatã,ca ºi grupurile de lume bunã care se plimbã pe peluzã,contribuie ºi ele farmecul locului... Marsillac afirmã cã Ferestreul sau Herãstrãul era unul dintre locurile celebre pe harta
întîlnirilor galante.S-ar zice ca grãdina,pentru cãlãtorii strãini îºi pierduse cu totul imaginea de oazã a fericirii amoroa e pe care o avusese pentru înaintaºii lor din Evul Mediu ºi dupã aceea.Departe de contrazice caracterul sacru al ac estui spaþiu,imaginea era congruentã cu el.Grãdina era închipuitã ca un paradisium voluptatis,un loc edenic,tainic ºi protejat,al fuziunii erotice libere ºi primitiv inocente.Dacã toposul livresc ºi cu atît mai mult cel iconografic al grãdinii erotice au fost modeste la noi,practica ei a fost intensã ºi a durut mult mai mult decît dincolo,unde spaþiul ei real a fost de timpuriu supus
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg gradina interdicþiilor ºi disciplinei.
Un loc important îl ocupã ºi Cotroceniul,poate mai cu îndreptãþire decît altele,pentru cã pe 1855 el chiar avea statutul de grãdinã publicã,alãturi de Kiseleff ºi de Ciºmigiu.
Dar,cu mult înainte de a-l avea ºi de a fi amenajat,fusese unul dintre locurile nat urale cele mai apreciate.Avea,întru aceasta,toate componentele tipice:iazvoare,fîntînã de marmurã cu icoana Maicii Domnului, chioºc;în plus,se afla pe lîngã o mînãstire,cuprindea un spaþiu întins ºi variat(deal,cîmpie).Ciºmeaua Beizadelelor a f agnetul care a transformat spaþiul din jur într-un minunat loc de petrecere al bucureºtenilor(Ionnesc u-Gion).Reparatã periodic,Ciºmeaua Beizadelelor a funcþionat pînã la începutul secolului XX,cînd a fost aband onatã.
Recordon vãzuse Cotroceniul pe la începutul secolului al XIX-lea,gãsinsu-i une infinité d agréments ,dintre care nu explicita,din pãcate,dect pliveliºtea întregului oraº pe care o oferea chioºcul.Cotroce nul devine foarte prezent dupã 1855.Apare atunci o însemnare de copacii ºi tufele ce sînt a se scoate din pãduri sau a se lua din pepinierele grãdinilor publice ,în scopul completãrii ºi îndreptãrii boschetelor ºi grupelor grãdinii Co Plantaþiile,printre cele cerute se aflau plopi,mesteceni,frasini,ulmi,salcîmi,dar ºi bignonia catalpa, s pirea, caprifoi, lemn-cîinesc, liliac, dracilã, cãlin.De plantaþii se ocupa Ulrich Hofmann,director al Grãdinilor publice.ªi în dos arul 43/1857 din Arhivele Ministerului Lucrãrilor Publice se vorbeºte despre plantaþii la Palatul de la mînãstirea C otroceni.Un alt act aratã cã în 1860 Costovici urma sã rãsãdeascã 3000 de porumbari(prunus spinosa),o plantã comunã,ghimpo sã,cu fructe comestibile mici ºi negricioase.O hîrtie din anul urmãtor vorbea despre cei 150 de ara ci vopsiþi în verde cu care sã se lege florile precum ºi daliile puse acolo.Dacã vopsitul în verde trãdeazã o oarecare grijã eticã,necesitatea
aracilor ºi a daliilor indicã prezenþa unei flore viguroase,de facturã comunã,aºa cum erau ºi porumbarii rãsãdiþi mai înainte.
Ar mai fi de amintit în seria aceasta ºi alte mari grãdini naturale periferice,deºi dat ele despre ele sînt mult mai sãrace.Mogoºoaia,cu frumoasa ei pãdure de pe lîngã reºedinþa ªtirbei,unde tot Marsillac afirm þineau mari serbãri cîmpeneºti,mai ales în lunea Rusaliilor.Apoi Bellu,care a fost pînã la jumãtatea seco ului al XIX-lea o celebrã grãdinã de petrecere.Studiile spun cã transformarea ei în cimitir s-a produs dupã 18 64,dr sunt documente care aratã cã schimbarea avusese deja loc în 1856( o hîrtie din 11 mai vorbea despre apa pe ntru udatul grãdinii cimitierului ).Este adevãrat cã tot pe atunci se vorbea despre celelalte grãdini publice ,c eea ce înseamnã cã era încã socotitã una din ele,avînd pentru moment nu un statut ambiguu,ci unul dublu.
Grãdina Giafer
(Sursã:http://www.amosnews.ro/arhiva/amintirile-bucurescilor-gradina-giafer-01-062008)
Era deja cunoscutã sub numele acesta pe la 1817.În Ciocoii vechi ºi noi,Nicolae Filim on o enumera printre acelea în care locuitorii oraºului mergeau sã petreacã.Locul respectiv,cu mulþi nuci,era doar o p arte din fosta Livadã Domneascã ºi se afla vizavi de biserica Sfîntul Constantin,ocupînd toatã întinderea pînã la c le studenþeºti de
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg gradina pe Bulevardul Elisabeta,clãdite în 1933.Pe la 1870 mai exista încã un heleºteu,la întretãiere Cãii Plevnei cu Strada Berzei.Giaferul se pare cã era un punct de întîlnire al tuturor meseriaºilor,unde veneau sã benchetuiascã la mese sau pe iarbã,sã asculte lãutarii sau sã joace poarca(aºa se numea golful nostru),sã admire turci pe frînghie,maimuþe,cadîne cu dairea,scamatori sau sã priveascã spectacolul comico-satiric al Geamalei.
Ceva mai departe,între Operã ºi Casa de Culturã a Studenþilor,se afla Crîngul Procopoaiei,c onsiderat la rîndu-i grãdinã .Aºa a rãmas pînã cînd nemþii veniþi în timpul ocupaþiei din 1916-1918 s-au gãsit sã zarzavaturi.Dar ei puseserã varzã ºi cartofi pînã ºi în Ciºmigiu,preferînd practicile utilita lor de petrecere.Tot acolo,de cealaltã parte a Dîmboviþei,se afla localitatea de la Sfîntul Elefterie care a f ost încã de la finea veacului XVIII pentru Bucurescenii cheflii un loc de petrecere (G.M.Ionescu).Elementul ei c entral îl constituia insula de pe Dîmboviþa,pe care se afla biserica,înconjuratã de o pãdure deasã.Sulzer o descria ca pe un p aradis terestru: poziþia ei cea rãpitoare,situatã sub poalele colinelor acoperite cu vii,care se pierd în grãdini le cele mai plãcute de pometuri,ce se întind pînã în malurile Dîmboviþei. Pe un braþ al acesteia,în faþa insulei,se sa de petrecere a marelui vornic Filipescu,avînd în faþa ei,înainte de 1800,o preafrumoasã grãdinã.Principelui lexandru Ipsilanti i-a fost oferit acolo un bal cu focuri de artificii.Pînã catre 1870 pãdurea,crîngul ºi pajiºtile înflorite au continuat sã existe,dupã cum îºi amintea cu nostalgie Marsillac,impresionat ºi el de farmecul lor nat ural.
De acolo,pe aceeaºi parte,revenind cãtre Izvor,urma Grãdina Castriºoaia.Cãtre sfîrºitul seco ului,Pappasoglu o mai pomenea sub numele acesta,deºi de o bunã bucatã de vreme era mai degrabã numitã Warenberg, dupã cel ce devenise în 1841 proprietarul grãdinii cu apã rece cu cascadã .În altã parte bãile acestea ar fi fost iguranþã numite... duºuri,dar la noi referinþa naturalã era mai familiarã ºi poate char mai atrãgãtoare.Se pare anii urmãtori au
împodobit-o cu patru sute de lãmpi colorate,cãci seara ºtrandul se transforma în salã de spe ctacole,unde evoluau orchestre ºi cîntãreþi strãini.Se spune cã însuºi Tolstoi a trecut pe acolo.Potrivit lui Potr rãdina Warenberg a existat pânã pe la 1880.
Aproape de ea,în direcþia arãtatã se afla Grãdina lui Mimi.Am gãsit o referire într-un docum nt din 1853,cînd era vorba sã se construiascã un pod în partea care o despãrþea de Grãdin cu cai.Avea ºi ea bãi c cadã,unde se aruncã cu repeziciune apa pe trupul omului ºi se pare cã era frecventatã de femeile galan te.Urma Grãdina cu cai,de acolo ºi pînã în piaþa Kogãlniceanu,pe strada care îi poartã ºi azi numele.Ocupînd ºi ea o pa osta Livedea Gospod,se întindea pe malul Dîmboviþei peste un zãvoi.Nu se ºtie exact de cînd data,dar în do umentul din 1853 amintit puþin mai sus i se spune deja aºa,dupã caruselul cu cãluþi coloraþi ºi dupã caii adev i circului de acolo.Oferea ºi ea bãi,restaurante ºi spectacole în aer liber.Se spune cã reprezentaþiile te atrale de acolo erau renumite ºi cã Eminescu a lucrat ca sufleor.Grãdina cu cai a existat pînã în 1882.
Kiselefful
Planul Grãdinii Kiseleff, conceput de Meyer, dupã Marcus, R., 1958
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg gradina Puþinã lume ºtie astãzi cã acolo a existat cea mai mare promenadã din cea de-a doua jumãtate secolului al XIXlea.ªi mai puþini ºtiu cã acolo a fost ºi o grãdinã artisticã minunatã,amenajatã într-o mãsur pãrea incredibilã astãzi.În ce au constat acele amenajãri ºi de ce se ºtie atît de puþin despre ele tã douã întrebãri la care voi rãspunde în paginile urmãtoare.
Capul Podului Mogoºoaiei,adicã începutul ªoselei Kiseleff,fusese de mult un loc fast pe harta oraºului.Avea întru aceasta toate dotãrile standard: havuz cu apã bunã de izvor,desemnatã ca zoodopighi ,adicã zvorul Tãmãduirii,adusã de departe pe olane în 1786;chioºc cu toatã podoaba ,înãlþat de Mavrogheni; podoaba ºi mîngîierea privelei de obºte ,de douã hectare ºi jumãtate,desenatã,pare-se,tot de tor,cu un rond central de la care porneau 16 triunghuri;avea alei cu pomi,lalele,garoafe ºi trand afiri.Pentru primiri oficiale ºi alte solemnitãþi era luminatã feeric ºi se dãdeau focuri de artificii.(C.C.Giurescu). Doar biserica ,ce dãinuie ºi azi,ºi chioºcul mai existau pe la 1831,aºa cum reiese clar d in Regulamentul Organic.
Sigur este faptul cã unele plantaþii s-au fãcut atunci,de vreme ce printr-un contract din noiembrie 1840 un oarecare Ioan Ioanovici se angaja sã sãdeascã la aleea publicã 2000 de tei pe lîngã ceilalþi ce sînt iainte puºi ,dar care între timp se uscaserã .Tot din actul respectiv aflãm cã ºoseaua era plinã de gropi,pe care a elaºi antreprenor urma sã le acopere,punînd nisip peste toatã ºoseaua în fiinþã astãzi ,adicã de la începutul ei pî mijloc .Îi revenea respectivului fînul din spaþiile ce despãrþeau copacii.Datã fiind modestia acestor amenajãri ,doar numãrul paznicilor poate sã surprindã,ºi anume trei.Înþelegem reacþia lui Genilie,care se arãta rezer at faþã de aleaua cea mare,lungã de un cart de ceas si latã de zece stînjeni,compusã de trei drumuri printre t ei,începutã la 1832 ºi încã neinsprãvitã... Aºa stãteau lucrurile ºi acestea erau sãvîrºite atunci cînd Adunarea Obºteascã hotãrãºte sã
statuie generalului Kiseleff drept recunoºtinþã.Acesta refuzã categoric,propunînd sã se facã în loc rare de folos obºtesc ,ºi anume,preciza el,cunoscînd bine oraºul,o fîntînã,un pod,o ºosea.Folosul obºtesc e terpretat,ca pieþele pentru preumblare,ºi în acelaºi sens,aºa cã se stabileºte amenajarea unei...grãdini.Î explicit, decizia de înfiinþare a ei lua drept temei deprinderea ce a luat tot publicul de a se îndrepta cãtre ºoseaua din capul Podului Mogoºoi , dupã cum se spunea în porunca pe care domnitorul Gheorghe Dimitrie Bibescu o t rimite Departamentului din Nãuntru, cerîndu-i elaborarea proiectului. Douã planuri figureazã, într-adevãr, în acelaº osar.Pe primul, nedatat, semnat de inginerul topograf A.Zane,se poate vedea cã ºoseaua era trasatã(cu cinci benzi : la mijloc pentru trãsuri, ºanþuri despãrþitoare de o parte ºi de alta, apoi o bandã pentru pietoni la stînga º la dreapta, din nou ºanþuri, apoi la exterior cîte o bandã pentru cãlãreþi).Dar plantaþiile nu erau încã realizat osul planului se calcula numãrul de salcîmi trebuincioºi dacã se puneau douã rînduri de pomi sau dacã se punea patru rînduri. Oricum,neîndoielnic este cã în anul 1843 nu era de pãstrat decît ºanþurile ºi ºoseaua din e staþia de trãsuri iniþialã ºi cea finalã,aflate la 600 de stînjeni una de cealaltã(aproximativ 1200 de etri).Doar un mic teren în dreapta figura ca deja plantat cu copaci.În rest,spaþiile din dreapta ºi din stînga ºosele i,inclusiv cele douã alei de o parte ºi de alta,figurau ca terenuri de transformat în grãdini.Începea o odisee pasionan tã.
La trecerea domnitorului Barbu ªtirbei,Filipescu intra în negocieri la Viena cu arhi tectul peisagist Carl Friedrich Wilhelm Meyer ºi cu grãdinarul Harrer.Vin amîndoi în þarã ºi,imediat,pe 4 decembrie,Meyer sem eazã primul contract,angajîndu-se sã proiecteze o grãdinã publicã pe terenul aleii Kiseleff ,pe o întind de 300 metri lungime ºi 200 lãþime.Un raport din 22 decembrie îl aratã deja preocupat de alee,recomandînd o nouã d spunere,în numele cãreia pomii trebuiau chiar sã fie scoºi ºi replantaþi,pentru ca teii sã nu se mai amestece cu salcîmii( Mai frumos atît pentru alee cît ºi pentru laturile sale este de a sãdi numai salcîmi sau numai tei,pentr u cîte patru rînduri de pomi ).
Grãdina avea la acea datã,sere,lîngã bisericã,iar pentru îmbogãþirea ei se practicau altoiri. stau multe flori,existau si bãnci.Numai cã Meyer,departe de a fi mulþumit,adresa un cuprinzãtor raport cu privire la horticultura ºi înfrumuseþarea arhitectonicã a locului .Cerea ca lucrãrile de la bazinele ºi heleºteul proiec at sã se termine cît mai repede,apoi cerea construirea pavilioanelor,corturilor,ºi bolteilor ogivale de frun ziº pentru a completa scenele principale ale grãdinii (în limbajul de specialitate,scenele desemnau locurile cu peis aje diferite cîmpenesc,muntos,acvativ,forestier etc. destinate sã producã efecte diferite asupra sp ectatorului). Dupã moartea lui Meyer ,se întocmeºte la 19 iulie 1853 o Catagrafie completã a grãdinii.Ni mic nu ne poate da astãzi o imagine mai fidelã a ei decît aceastã catagrafie,care cuprindea mai multe inventare,ºi
anume: -Inventar al copacilor decorativi ºi al tufiºurilor care se gãsesc în pepiniera Kiseleff .Citez,dintr-un total de 25055 de exemplare:berberis purpurea, bignonia catalpa, bignonia radicans, migdali, dafin i, foarte multe gleditsia triacanthos, hybiscus siriacus, pini, nenumãraþi trandafiri, aproape o mie de exemplare din paisp rezece varietãþi de spiraea, tuya orientalis, clematite etc. 7.Inventar al plantelor de bazã care se gãsesc în rezerva grãdinii,în total 8558 de exempl are:100 de anemone din trei varietãþi,525 de gura-leului,325 de nalbe,peste 200 de crizanteme de nouã varietãþi,peste 2000 de garoafe din mai multe varietãþi,digitalis purpurea,zambile,lalele,piretru,salvia officinalis,odolea etc. 8.Copaci ºi tufe care de la 20 august 1852 au fost mutate în diferite locuri,contra chitanþei primite de la domnul
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg gradina Séminet(inspectorul grãdinilor):2255 de bucãþi. 9.Diferite plante de ghiveci,de varã ºi de bazã,care din ordinul lui Séminet au fost mut ate din grãdina Kiseleff la domnul Matthäus Karl:3372 de bucãþi. 10.Plante care,din lipsã de loc,au fost duse,contra chitanþei din partea domnului Br acken Hammer,în sera din Ciºmigiu,pentru trecerea peste iarnã,dar nu au mai fost date înapoi:299 de bucãþi. 11.Inventar al diferitelor flori care cresc în ghivece ºi iarna sînt cultivate în serã.În to tal 11475:camelia japonica, cineraria, citrus, fuchsia, gladiole, glocsinia, heliotropum, crini peste zece v arietãþi, pelargoium peste 16 varietãþi, colecþii de Rosa Bourbon în 30 de varietãþi, colecþii de Rosa Remontant ºi de Rosa Semperflo rens(peste trei mii de exemplare din mai multe varietãþi), Rosa The, dar ºi micºunele, rozmarin ºi verbine.( Dolo res Toma,2001)
8.Concluzii
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg gradina Aflatã sub influenþa multor popoare arta grãdinilor în România a reprezentat o manifestare a pasiunii pentru frumos care se regãseºte ºi în prezent nu numai în acest domeniu.
Civilizaþia actualã poate fi îmbogãþitã de arhitectura peisajului prin amenajarea de spaþii v rzi,grãdini ºi legat de tot ceea ce este frumos ºi îmbogãþeºte sufletul omenesc.
158 palatul Brukenthal Avrig http://4.bp.blogspot.com/-gK95wWEEnsQ/Uwiir-wACWI/AAAAAAAABNA/byZekex-m5w/s1600/ 34997351.jpg http://3.bp.blogspot.com/--48rzTW48UQ/UwiirkgpVSI/AAAAAAAABNE/c5bZ7VjYJTY/s1600/ 36631730.jpg http://1.bp.blogspot.com/-fJhiBii-_bo/UwiiyYBzn4I/AAAAAAAABNw/XOtgxvVhIdY/s1600/ DSC_5633.jpg http://4.bp.blogspot.com/-dAW_QgeFNsA/UwiizSG4VJI/AAAAAAAABN8/tKT8dtBj6VY/s1600/ IMG_9516.jpg http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/Cismigiu-Garden-Bucha rest-3.jpg http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Gradina_Copou.jpg Parcul Copou din Iasi http://www.replicahd.ro/images/replica193/special2.jpg Parcul Dendrologic Simeria (Hunedoara) http://www.eastcomfort.com/blog/wp-content/uploads/2014/09/tineretului.jpg https://lh6.googleusercontent.com/-2_aCPkS_uHk/UbdBKfIVm1I/AAAAAAAALx0/-XCvohd9s 0o/s800/pod%2520parcul%2520morarilor%2520bucuresti2.jpg http://img.lomo.ro/2011/08/12048.jpg gradina 9.Bibliografie
Ana Felicia ILIESCU Dagmar VIªOIU
Arhitecturã peisagerã ,Editura Ceres Bucureºti 2003
Evoluþia Artei Grãdinilor ºi Parcurilor ,Editura Mirton Timiºoara 2004
Dolores TOMA Despre grãdini ºi modul lor de utilizare ,Editura Polirom Iaºi 2001 Ricã MARCUS Parcuri ºi grãdini în Romînia ,Editura Tehnicã Bucureºti 1958 SONEA V., PALADE L., ILIESCU Ana Felicia Arboriculturã ornamentalã ºi arhitecturã peisagerã ,Editura Didacticã ºi Pedagogicã Bucureºti 1979 http://www.cjsibiu.ro/tara-oltului/palatul-brukenthal-din-avrig/ http://pasiunirelaxare.blogspot.ro/2014/02/palatul-mogosoaia.html http://www.eastcomfort.com/blog/tag/cazare http://en.wikipedia.org/wiki/Copou_Park http://www.infopensiuni.ro/cazare-iasi/obiective-turistice-iasi/parcul-copou-din -iasi_334 http://www.replicahd.ro/images/replica193/Special1.htm http://www.panoramio.com/photo/78548864 http://www.eastcomfort.com/blog/tag/cazare http://www.hailabord.ro/2013/06/parcul-national-morarilor-apusuri-duminica.html
http://lomo.ro/imagine/12047/ http://www.amosnews.ro/arhiva/amintirile-bucurescilor-gradina-giafer-01-06-2008