RENOVAREA CLĂDIRILOR REZIDENŢIALE PRIN UTILIZAREA CONCEPTULUI DE CASĂ PASIVĂ
GHID
Proiect PASS-NET - www.pass-net.net - finanţat prin programul Intelligent Energy-Europe.
Titlu Ghid pentru renovări complexe - septembrie 2009
Autor Juraj Hazucha, Centrum pasivního domu, Republica Cehă
Traducere şi adaptare Institutul de Studii şi Proiectări Energetice - ISPE Adriana Milandru, Mădălina Anastasiu
Acest ghid a fost realizat prin proiectul european "PASS-NET" finanţat prin programul Intelligent Energy - Europe (IEE), contract nr.EIE/07/259/SI2.4466712. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii revine în totalitate autorilor. Conţinutul nu reflectă în mod obligatoriu opinia comunităţii europene, Comisia Europeană nefiind responsabilă de diferitele utilizări ale informaţiilor furnizate prin publicaţie.
RENOVAREA CLĂDIRILOR REZIDENŢIALE PRIN UTILIZAREA CONCEPTULUI DE CASĂ PASIVĂ GHID
2
Cuprins 1.
Introducere
3
2.
Cum realizăm modernizarea complexă?
8
2.1. Izolarea pereţilor
9
2.2. Izolarea plafonului
13
2.3. Inlocuirea ferestrelor
14
2.4. Etanşeitatea
16
2.5. Ventilaţia de confort în clădirile renovate
17
2.6. Sistemul de încălzire
22
2.7. Utilizarea surselor regenerabile de energie
22
2.8. Rezumatul măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice
22
3.
Partea economică a renovării
24
4.
Procesul de renovare
26
4.1. Procesul de luare a deciziei / plasarea comenzii
26
4.2. Selectarea proiectantului
29
4.3. Selectarea constructorului / faza de realizare
29
4.4. Utilizarea apartamentului renovat
30
5.
Exemple de bune practici de renovare
31
6.
Bibliografie
44
3
1. Introducere Stadiul actual al capitalului clădirilor nu este mulţumitor. Majoritatea clădirilor sunt depreciate din punct de vedere tehnic şi moral, iar deseori, spaţiul interior nu corespunde cerinţelor de igienă. Faptul că preţul energiei este în creştere contribuie la neliniştea locatarilor. Ar trebui să modernizăm? Aceasta este întrebarea pe care şi-o pune un număr mare de autorităţi şi locatari. Aproape 90% din fondul rezidenţial a fost construit înainte de 1990 şi, conform clasificării Directivei pentru Performanţă Energetică (EPBD), majoritatea acestora se încadrează în categoria D sau chiar F, însemnând “nesatisfăcătoare” sau “foarte neeconomice”. Aceste case ar putea fi numite radiatoare termice din moment ce învelişul clădirilor este depreciat. În procesul de construcţie a acestor locuinţe, nimeni nu a luat în calcul aspectele energetice din simplul motiv că preţurile la energie erau mici. În orice caz, acea perioadă este depăşită şi este imposibil să se continue risipa de surse, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere ecologic. În zilele noastre, casele şi apartamentele constituie cel mai intens sector energetic, iar întreţinerea lor consumă până la 40% din totalul consumului de energie din stat. Cartiere rezidenţiale cu blocuri multifamiliale şi au cel mai mare potenţial de economie de energie şi reducere a emisiilor CO2. Europa Centrală şi de Est şi CIS (fostele republici sovietice) pot fi caracterizate ca având un grad scăzut de eficientizare a consumului energetic a clădirilor rezidenţiale. Cele mai multe dintre clădiri au fost construite in urmă cu 25-50 ani din panouri prefabricate din beton. Tehnologiile slabe de măsurare a consumului de energie, cu ajutorul repartitoarelor sau calorimetrelor adoptate, nu au reuşit să sprijine gestionarea eficientă a acestui consum. Clădirile cu mai multe etaje, de tipul caselor multifamiliale sau blocurilor de apartamente, deţin un avantaj evident în comparaţie cu casele unifamiliale. Forma lor simplă şi compactă şi numeroasele similitudini face ca renovarea să fie mai uşoară, mai rentabilă şi, binenţeles, multiflexibilă. In România consumul energetic este de 150 - 200 şi chiar 245 kWh/m2a, din cauza pierderilor prin pereţi, ferestre, uşi, acoperişuri. Consumul propus de autoritǎţile române este de sub 100 kWh/m2a pe apartament, în timp ce costul mediu calculat de stat pentru reabilitarea termicǎ a unei locuinţe este de 3500 de Euro, În prezent, relativ puţine clădiri sunt renovate, dar o foarte mică parte a acestor case sunt modernizate din punctul de vedere al eficienţei energetice, luând în considerare dezvoltarea durabilă şi calitatea mai bună a vieţii. Acesta este un aspect extrem de important din moment ce procesul de reconstrucţie şi modernizare a blocurilor de apartamente a fost lansat, iar interesul părţilor interesate şi al proprietarilor pentru modernizarea complexă creşte. Renovarea blocurilor de apartamente pare un proces simplu, iar oamenii cred ca se reduce numai la izolarea termică. În realitate, este o problemă complexă a cărei soluţie poate fi îmbunătăţită, dar şi înrăutăţită. Acest material poate fi o sursă de inspiraţie sau un ghid pentru părţile interesate şi locatarii/proprietarii apartamentelor care urmeză să fie renovate şi, cu siguranţă pentru aceia care doresc să investească în mod rentabil un buget.
Începem! Renovări pentru standarde pasive şi consum scăzut de energie! Când ne referim la standardul Casei Pasive, ne referim şi la aşa-numitul “factor 10”, care constituie faptul ca nevoia de energie pentru încălzire este redusă de până la 10 ori ca urmare a retehnologizării. Acest lucru înseamnă că, în casele existente, în care consumul de energie pentru încălzire este de aproximativ 250 kWh/m2a, va exista un consum de 25 kWh/m2a sau mai scăzut, după modernizare.
4
Figura 1: Potenţialul de economisire a căldurii în clădirile de locuinţe actuale este evidentă. Renovările generale au ca rezultat, de obicei, un procent de 20-30% de economisire a căldurii în comparaţie cu stadiul anterior, în timp ce renovările de tip “factor 10” permit o economisire de până la 90% (sursă CPD).
În prezent, în condiţiile în care viitorul preţului la energie nu este foarte clar, aceste măsuri par să fie cele mai benefice. În procesul de retehnologizare nu este nevoie să se atingă parametrii unei Case Pasive necesitatea cererii de căldură în valoare de 15 kWh/(m2a) pentru încălzire, cu orice preţ. Măsurile realizabile din punct de vedere economic şi rezonabil cu gradul cel mai ridicat de economisire a energiei sunt extrem de importante. Analiza consumului de energie în locuinţe arată faptul că principalul consum de energie, circa 75% este pentru încălzire. Cu ajutorul componentelor Casei Pasive, consumul de energie pentru încălzire poate scădea până la 90% după retehnologizare. De asemenea, se pot obţine reduceri ale consumului de energie pentru obţinerea apei calde şi iluminării. Retehnologizarea clădirilor, în conformitate cu această metodă poate avea şi alte beneficii: prelungeşte durabilitatea clădirilor, contribuie la gradul de încredere conferit domeniului şi le face mai competitive pe piaţa imobiliară. Figura 2: Cea mai mare parte a energiei este folosită pentru încălzire. Prin urmare, obiectivul primar al modernizării, conform conceptelor Casei Pasive, este de a reduce consumul de căldură (sursă Biroul de Statistici).
5
Confort sporit Desigur, nu numai economia de energie îi poate motiva pe locatari. Nivelul crescut de confort şi calitatea spaţiului interior pot contribui, de asemenea. Suprafeţele calde ale pereţilor şi ferestrelor oferă un confort termic fără precedent, iar sistemul de ventilaţie este o sursă neîntreruptă de furnizarea a aerului curat fără a permite pierderi de căldură. Mai există un motiv pentru ventilaţia mecanică, în special în clădirile modernizate. Gradul de etanşeitate ridicat (ex. după înlocuirea ferestrelor) necesită, în mod logic, un nivel mai scăzut de energie pentru încălzire, dar pe de altă parte, poate provoca probleme de umiditate, dacă nu există suficient aer curat. Ventilaţia mecanică nu ridică motive de îngrijorare în ceea ce priveşte mucegaiul din moment ce umiditatea este ventilata continuu. Pe lânga reducerea costurilor de încălzire, traiul într-o Casă Pasivă poate reduce si anumite probleme de sănătate existente. Un sistem de ventilaţie care funcţionează continuu va furniza aer curat şi, în acelaşi timp, filtrează praful şi alte impurităţi din aerul interior. Acest lucru poate fi foarte benefic pentru cei care suferă de alergii, dar şi pentru cei responsabili de curăţenia casei.
Reabilitare sau construcţie nouă? Analiza privind reabilitarea unei construcţii existente sau înlocuirea acesteia cu o clădire nouă a b condus la concluzia că lucrările de reabilitare sunt mult mai eficiente din punct de vedere economic şi sunt de recomandat. Demolarea duce la cheltuieli enorme corelate cu procesul în sine şi, apoi la depozitarea deşeurilor. Excluzând chetuielile de demolare, retehnologizarea la standardul Casei Pasive ar costa între 30 - 80 % din preţul unei clădiri noi, în funcţie de gradul lucrărilor. De asemenea, se câştigă timp deoarece lucrările pot fi desfăşurate în apartamentele locuite. Din punct de vedere economic este recomandat ca toate măsurile să fie luate în acelaşi timp. Avantajul constă în faptul că renovarea poate avea loc chiar şi cu un buget limitat în clădirea aflată în lucru. Este absolut esential să se împartă lucrările în etape corespunzătoare, păstrând continuitatea logică.
Figura 3: Înainte de renovare Proiectul Tevesstrasse din Frankfurt (DE). Renovarea utilizează componentele Casei Pasive. Necesar anual de căldură 290 kWh/(m2a), iar cererea de energie primară (pentru încălzire, obţinerea apei calde şi electricitate auxiliară) 270 kWh/(m2a) înainte de renovare.(sursă PHI)
Figura 4: După renovare Proiectul Tevesstrasse din Frankfurt (DE). Necesar anual de căldură 17 kWh/(m2a), iar cererea de energie primară (pentru încălzire, obţinerea apei calde după renovare. Arhitect - factor 10, Darmstadt (sursă PHI).
6 În afară de economiile financiare, reconstrucţiile au redus semnificativ impactul asupra mediului în comparaţie cu clădirile noi. Materialele de construcţie conţin o cantitate mare de energie excedentară (energie gri) consumată prin producţie, transport, etc. În procesul de reconstrucţie, cantitatea de materiale utilizate este redusă semnificativ alături de cheltuielile provenite din depozitatea resturilor. Daca vrei să participi cât mai puţin la schimbările asupra climatului, cel mai bun lucru pe care poti să îl faci este să aplici retehnologizarea complexă de Casă Pasivă. Modernizarea clădirilor, în general şi în mod particular la standardul Casei Pasive atrage de asemenea şi un număr de probleme din diferite zone. Noţiunile teoretice şi soluţiile practice necesită o abordare complexă şi deseori cu mai mute soluţii complicate. Varianta cea mai eficientǎ este deci cheia renovării şi desigur constituie etapa cu cel mai mare număr de posibilităţi ce pot influenţa rezultatul, atât din punct de vedere economic, cât şi energetic. Renovările locuinţelor multifamiliale necesită discuţii lungi cu proprietarii sau locatarii apartamentelor, educarea continuă, evidenţierea beneficiilor şi demonstrarea bunelor practici. Numai în acest mod se pot evita soluţiile parţiale care pot diminua calitatea finalǎ şi alegerea materillelor folosite. Din păcate, de cele mai multe ori se aleg soluţii parţiale de reabilitare termicǎ pentru moment sau pe termen scurt, puţini beneficiari putând a se bucura de modernizări complexe.
Principalele avantaje ale renovării prin utilizarea conceptului de Casă Pasivă: Reducerea consumului de căldură prin utilizarea factorului 10 Confort termic Calitate sporită a aerului şi îmbunătăţirea sănătăţii Îmbunătăţirea rentabilităţii sau preţ crescut pe piaţă Clădire durabilă protecţie împotriva schimbărilor climatice De ce nu există suficiente modernizări complexe? Totul depinde de oameni. O modernizare complexă este o provocare care necesită echipe de ingineri experimentaţi şi o măsură de convingere a tuturor participanţilor la proiect începând cu luarea deciziei şi până la realizare. Succesul unei modernizări de calitate depinde de o mulţime de factori. Cei mai importanţi factori sunt următorii: tipul de proprietate posibilitatea de finanţare într-o anumită perioadă şi zonă calitatea proiectului şi realizarea acestuia participarea/implicarea/locatarilor apartamentelor Un tip de proprietate influenţează continuitatea modernizării, inclusiv luarea deciziei, posibilitatea de finanţare, progresele înregistrate de reconstrucţie şi utilizarea. De exemplu, un proprietar privat are o mai mare flexibilitate în luarea deciziilor decât asociaţiile de locatari, în cazul în care majoritatea locatarilor trebuie să cadă de acord. Găsirea capitalului necesar pentru realizarea măsurilor complexe constituie cea mai mare problemă a proprietarilor. Adesea, ei aleg măsuri parţiale, neorganizate şi insuficiente care, în anii următori pot bloca un procent radical din performanţa energetică a clădirii. Soluţiile complexe sunt mai ieftine şi mai eficiente decât oricare etapă parţială. Desigur că procesul de modernizare poate fi împărţit în etape coerente, dar aceste etape trebuie să aibă conexiuni pregătite pentru următoarele măsuri. În acest context, se aplică o regulă a mijloacelor cheltuite în mod eficient: „Mai bine mai puţin şi de calitate, decât mai mult şi de calitate proastă!“. Economiile de energie sunt aproape identice în ceea ce priveşte aportul
7 financiar, dar pe viitor, este posibil să fie adăugate alte măsuri de obţinere a economiilor reale şi a unei calităţi sporite. De obicei, împrumuturile pe termen lung sunt utilizate pentru finanţarea modernizărilor. La rambursarea cheltuielilor pentru modernizarea complexă la standardul Casei Pasive, ratele pot fi puţin mai mari decât în cazul unei renovări obişnuite. Cel mai mare avantaj constă în faptul că nu mai există îngrijorări legate de viitoarele preţuri la energie, deoarece consumul de energie al apartamentelor va fi minimizat. De asemenea, alegerea atelierului de proiectare cu experienţă în proiectarea caselor cu consum energetic scăzut şi caselor pasive este foarte importantă. Există un număr mare de ateliere generale care, din cauza lipsei de experienţă, descurajează investitorii în privinţa măsurilor eficiente şi percep izolarea în strat gros (mai mare de 10 cm) ca pe un experiment. De asemenea, firma de construcţii are o mare importanţǎ în succesul modernizării. Este necesar să se aleagă o societate cu experienţă demonstrată şi referinţe atestate. Este de preferat ca certificarea referinţei să fie obţinută de la emitenţii anteriori preţul, calitatea execuţiei, cooperarea, garanţia sau soluţionarea plângerilor şi solicitărilor. Satisfacţia locatarilor sau proprietarilor apartamentelor este bazată pe gradul acestora de participare şi identificare cu etapele planificate. Chiar şi cele mai bune metode care nu sunt acceptate de utilizatori nu vor fi apreciate în totalitate în timpul utilizării. Informarea locatarilor şi participarea acestora la procesul de luare a deciziei, sub forma chestionarelor, discuţiilor şi întâlnirilor este mai importantă decât ne putem imagina. Locatarii sunt cei care locuiesc în mod constant în spaţiul modernizat şi au o pondere mare de influenţă asupra dezvoltării acestuia. Întâlnirile informative, demonstraţiile, excursiile motivaţionale la exemplele de locuinţe modernizate cu succes sunt metodele cele mai bune de convingere a investitorilor şi a utilizatorilor. Modernizarea asigură, în special, un mare potenţial de economisire a energiei şi reducere a emisiilor CO2. Dar renovările nu sunt toate la fel. Cele mai multe construcţii care au fost efectuate până în present au un nivel scăzut al calităţii. Acest lucru se datorează, în principal, următoarelor probleme: lipsa informaţiilor în grupul părţilor interesate / investitotilor şi proiectanţilor lipsa de complexitate a renovărilor (măsuri parţiale) măsuri insuficiente de economisire a energiei nivel scăzut al calităţii lucrărilor şi al cooperării După renovare, din cauza motivelor menţionate mai sus, clădirile ating numai 20-30% din valoarea economiei de energie pentru încălzire şi sunt peste nivelul normelor actuale. Se poate întâmpla cu uşurinţă ca locuinţele reconstruite cu scopul de a respecta norma să nu reuşească acest lucru în primii doi ani şi se vor uza din punct de vedere moral. Prin urmare, este foarte important să se adopte cele mai bune măsuri de economisire a energiei, într-o anumită perioadă, lucru care poate fi de ajutor la menţinerea preţului pe piaţă. Reconstrucţia care nu a fost efectuată conform celor mai bune standarde poate avea în realitatea efecte negative timp de mai mulţi ani, deoarece elementele şi schimbările au ca durată de viaţă planificată între 25 şi 40 ani. Dacă ar fi nevoie ca acestea să fie înlocuite înainte de expirarea duratei de viaţă, calculele economice ar fi incorecte. Un exemplu al practicii de zi cu zi izolarea clădirilor de apartamente cu polistiren cu grosime de 5-8 cm în momentul în care este ştiut ca o izolaţie cu peste 20 cm este posibilă, opreşte viitoarea dezvoltare radicală a eficienţei energetice pentru cel puţin 20 de ani. Alături de creşterea preţurilor la energie, soluţiile necorespunzătoare de acest gen pot aduce pe viitor un dezavantaj clădirii şi utilizatorilor acesteia.
8
2. Cum realizăm modernizarea complexă? Restaurare versus modernizare / retehnologizare De obicei, restaurarea adoptă măsuri de reparare a defectelor apărute, de exemplu, controlul umidităţii infiltrate în pereţi sau repararea tencuielilor deteriorate. Acestea sunt măsurile esenţiale pentru structură. Prin modernizare sau retehnologizare se înţelege totalitatea paşilor ce duc la dezvoltarea estetică, structurală şi funcţională a elementelor structurale (inclusiv măsurile de restaurare) cu scopul de a îndeplini minimul cerinţelor standard. Astfel, în cazul în care clădirea este în curs de modernizare, trebuie păstrat minimul cerinţelor standard, nu numai standardele termice, ci şi standardele instalaţiilor realizate, utilitǎţile clădirii sau standardele de protecţie împotriva incendiilor. În acelaşi timp, retehnologizarea trebuie să ducă la dezvoltarea calităţii aerului interior din spaţiul de locuit. Următoarele secţiuni conţin măsurile care conduc la creşterea eficienţei energetice a clădirii şi a confortului sporit. Întreţinerea şi renovarea facilităţilor interioare (cablajul, instalţiile sanitare, etc.) de altfel, foarte importante, vor fi menţionate aici doar marginal.
Caracteristicile cheie ale retehnologizării în conceptul de Casă Pasivă Anumite principii de proiectare pentru casa pasivă nu sunt aplicabile asupra clădirilor existente. În ceea ce priveşte clădirile renovate, principalele măsuri de economisire a energiei care duc la standardul casă pasivă sau casă cu consum redus de energie sunt: Izolare termică de 18 - 30 cm a pereţilor exteriori Izolare termică de 25 - 40 cm a acoperişului Izolare termică a podelelor, fundaţiilor, eventualelor subsoluri sau camerelor neîncălzite Eliminarea punţilor termice Ferestre triple cu cadre de înaltă calitate Etanşeizarea învelişului clădirii, efectuarea testului etanşeitate Instalarea unui sistem de ventilaţie mecanic cu recuperare eficientă de căldură Izolare termică a conductelor de apă caldă, înlocuirea/reglarea sistemului de încălzire actual Instalarea opţională a surselor regenerabile de energie (colectori solari, biomasă) Următoarele elemente şi principii ar putea apărea sub diferite forme în toate tipurile de clădiri retehnologizate - blocuri sau locuinţe individuale realizate din cărămizi pline sau blocuri de BCA. Izolaţia în strat continuu de înaltă calitate, eliminarea punţilor termice, ferestrele (certificate pentru standadul de Casă Pasivă) corect montate şi etanşeitatea perfectă crează bazele învelişului exterior (anvelopei) de bună calitate al clădirilor retehnologizate. Ventilaţia mecanică cu recuperarea căldurii realizează schimbul aerului fără pierderi termice. Principiile sunt aceleaşi cu cele ale noilor clădiri, numai că soluţia unor detalii existente nu poate fi influenţată, ci poate fi doar îmbunătăţită.
9
Figura 5: Diferenţa semnificativă de calitate a anvelopei a două clădiri una renovată conform principiilor casei pasive (stânga) şi una nerenovată care radiază căldură (dreapta) (sursă PHI).
2.1.
Izolarea pereţilor
Grosimea necesară izolării termice este pusă sub semnul întrebării de majoritatea investitorilor. Grosimea optimă din punct de vedere economic a izolaţiilor locuinţelor multifamiliale, incluzând costurile şi valoarea energiei consumate după o durată de viaţă de 25 de ani, conform tipului de pereţi exteriori, este de 16-35 cm. Valoarea optimǎ pentru coeficientul de transfer termic la pereţi Uperete trebuie să fie ≤ 0,15 W/(m2K). Grosimea necesară a izolaţiei exterioare diferă de rezistenţa termică a construcţiei existente. Există diferenţe între rezistenţa termică a căramidei arse, a BCA sau a panourilor de beton. Unele construcţii au deja izolaţia inclusă. De exemplu, panourile prefabricate includ izolaţia termicǎ, dar lipseşte izolarea sistemului de prindere a panourilor, câteodată, nefiind uşor de a fi evaluată calitatea unei astfel de izolaţii.
Figura 6: Comparaţia preţurilor izolaţiilor, inclusiv costurile şi consumul de energie după o perioadă de viaţă de 25 de ani. Aici, grosimea optimă din punct de vedere economic este de 24 cm (sursă PHI).
10 Nu are niciun sens să se reducă costurile cu izolaţia. Trebuie să se conştientizeze că o creştere a grosimii izolaţiei nu atrage automat o creştere liniară a preţurilor. Straturile specifice sistemului de izolaţie termică (mortar adeziv, armarea tencuielii, tencuială, vopsea) rămân neschimbate crescând doar preţul izolării şi eventual, al sistemului mecanic de fixare.
Figura 7: Există punţi termice importante care sunt vizibile numai în imaginile captate cu echipament termografic (sursa Solanova Consortium).
Sarcina proiectantului de a obţine o izolare de înaltă calitate se realizează prin izolarea termică continuă a stratului exterior, fără întreruperi. Imperfecţiunile şi pauzele în stratul exterior al izolaţiei - numite punţi termice, pot avea un grad semnificativ de participare la pierderile de căldură ale clădirii. În special elementele exterioare (balcoane, mansarde, consolidări mecanice, etc) sau legăturile de construcţie (ferestre, acoperişuri, tavane, legăturile panourilor, etc) ridică probleme, necesar a fi rezolvate cu cea mai mare atenţie. Consecinţele punţilor termice sunt punctele de răcire din interior şi punctele de încălzire din exterior, unde căldura se transmite prin intermediul stratului izolat. Punţile termice pot fi identificate cu ajutorul unui echipament termografic. Zonele cu probleme sunt văzute în culori calde (Figura 7). Cu ajutorul echipamentului termografic se pot pune în evidenţă şi defecte constructive, infiltraţii de apă sau aer, vizualizarea modului de funcţionare a instalaţiilor termice şi a traseelor prin pereţi şi pardoseală, corectitudinea executării şi a montării tâmplăriilor la ferestre, termice şi multe altele.
Figura 8: Simularea detaliilor de construcţie. Înainte de procesul de izolare (stânga) şi după (dreapta). Temperatura ridicată a suprafaţei interioare din partea izolată elimină riscul defectelor de construcţie şi asigură un confort sporit (sursă Solanova Consortium).
11 În acelaşi timp, grosimea izolaţiei întregii clădiri influenţează temperatura suprafeţei interioare a clădirii. Prezenţa ocazională a punţilor termice determină o scădere locală a temperaturii suprafeţei interioare a clădirii, ceea ce conduce la condensarea vaporilor de apă în punctele reci şi, în consecinţă, la apariţia mucegaiului cu afectarea ulterioară a construcţiei. În clădirile retehnologizate conform standardului Casă Pasivă nu există riscul apariţiei unor astfel de probleme, datorită temperaturilor ridicate ale suprafeţelor interioare. Lipsa neplăcutelor diferenţe de temperatură în camere şi calitatea superioară a aerului interior constituie principalele atribute ale retehnologizărilor de calitate.
Structuri separate ale balcoanelor auto-susţinute - soluţie fără punţi termice Balcoanele existente sau construcţiile tip logii sunt sursa unor punţi termice masive care trebuie luate în considerare pe parcursul retehnologizării. Soluţia cea mai eficientă şi uşoară, este ca aceste structuri să fie separate şi înlocuite cu structuri autosusţinute ancorate local de structura clădirii. În spatele noilor balcoane trebuie realizată o izolaţie în strat continuu de aceeaşi dimensiune.
Figura 9: Structura separată a balconului este o soluţie ideală pentru construcţia liberă a punţilor termice (sursă CPD).
Ce tip de sistem de izolaţie alegem - ETICS sau faţadă ventilată? Prin ETICS (External Thermal Insulation Composite System) se înţelege sistemul de izolaţie, inclusiv tencuială, compact legată de construcţia existentă creând astfel un singur ansamblu (Fig. 10). Sistemul ETICS este cel mai des utilizat în reconstrucţia caselor multifamiliale şi blocurilor de apartamente, datorită aportului scăzut de forţă de muncă şi preţului comparativ cu celelelate sisteme. Panourile rigide de izolare sunt strâns legate şi fixate mecanic. Tipul de izolaţie utilizat de obicei este polistirenul expandat (EPE) sau polistirenul cu grafit (EPS) care este mai scump, dar cu o eficienţă a izolării termice cu 20% mai mare. De asemenea se utilizează izolaţia cu vată minerală, care asigură pe lângă o eficientă izolare termică, o protecţie ridicată împotriva focului (ex. în jurul ferestrelor, separarea focului între etaje, etc.), precum şi confortul acustic (asigurând cerinţele impuse de izolarea fonică). Limitarea generală a ETICS este utilizarea unei varietăţi de culori. În cazul suprafeţelor discontinue ale faţadelor afectate de vreme este necesară ajustarea substratului, de exemplu înlăturarea tencuielii vechi şi aplicarea unui nou strat.
12 Figura 10: Cel mai des este utilizat sistemul de contact al izolaţiei cu strat gros de EPS (sursă CPD, PHI).
Sistemul suspendat al faţadei (faţadă ventilată sau faţadă tencuită) este de cele mai multe ori ales în cazurile în care se intenţionează utilizarea materialelor fibroase pentru izolaţie (ex. celuloza) sau când din motive estetice, se recomandă placarea exterioară. Acesta oferă opţiunea unui design variat colorat al faţadei sau un alt exemplu, integrarea în faţadă a panourilor fotovoltaice. De asemenea, nu este nevoie să se ajusteze suprafaţa pentru a se lipi izolaţia, ca în cazul ETICS. Alegerea unui sistem de fixare a izolaţiei este foarte importantă în sensul evitării punţilor termice. Utilizarea încastrărilor metalice care traversează întregul strat izolant nu este adecvată din cauza punţilor termice masive. În general, un astfel de principiu se aplică şi în ETICS. In ceea ce priveşte placarea faţadelor, se utilizează elemente de lemn care elimină influenţa punţilor termice.
Figura 11: Principiul faţadei suspendate (sursă CPD).
13
Izolarea faţadei: Proiect de calitate înaltă cu detalii de arhitecturǎ Strat izolant de 16-35 cm Eliminarea punţilor termice ale structurilor (balcoane, etc.) Calitate sporită a aerului interior 2.2. Izolarea plafonului Acoperişurile deţin un procent important din consumul de energie al clădirii. O izolaţie de 20 cm este 2 suficientă pentru a obţine U = 0,24 W/(m K) la cerinţele standard ( λ = 0,035). Acoperişurile retehnologizate necesită o izolaţie cu o grosime între 30-40 cm pentru a atinge valoarea U de 0,10 - 0,15 W/(m2K). Un proiect de bună calitate pentru izolarea acoperişurilor este absolut esenţial. In primul rând este necesar să se examineze cu atenţie structura existentă a acoperişului şi să se evalueze calitatea şi funcţionalitatea materialelor specifice acoperişului. Următorul pas important este alegerea corectă a izolaţiei termice, aceasta depinzând de funcţionalitatea acoperişului şi de tipul construcţiei. Acoperişurile plate necesită o desfăşurare foarte precisă a detaliilor constructive. Astfel, se obţine efectul dorit: un mediu uscat şi, datorită unei izolări de bună calitate, un mediu confortabil fără pierderi nedorite de căldură. Acoperişurile plate tind să se deterioreze din cauza stratului impermeabil exterior al ultimului planşeu (în majoritate covor asfaltic sau folie izolatoare) care este expus unor oscilaţii mari de temperatură, datorită vremii, precum şi radiaţiilor UV. Randamentul şi durata de viaţă a acoperişurilor depind de mulţi factori, inclusiv de poziţia izolaţiei în cadrul construcţiei acoperişului. Construcţia acoperişului rece - izolaţia este plasată sub puntea structurală (construcţia acoperişului rece), structura rămânând rece şi existând un risc considerabil de apariţie a condensului; din acest motiv, acoperişurile cu punte rece nu sunt recomandate şi sunt arareori utilizate chiar şi în cladirile existente. Construcţia acoperişului fals - izolaţia termică este plasată deasupra structurii plafonului cu spaţiu ventilat sub acoperişul superior strat impermeabil. Este recomandat ca soluţie optimă de demontare a acoperişului superior şi de modificare a construcţiei în acoperiş cald. Soluţia fără punţi termice nu ar putea alftel fi posibilă. Cineva ar putea ridica breşa de ventilaţie, ar aplica izolaţia după ce acoperişul a fost demontat şi ar reinstala acoperişul superior, dar este necesar să se păstreze breşa de ventilaţie pentru a se evita condensarea. Acoperiş cu plafon cald - izolaţia termică este plasată deasupra planşeului structural şi dedesubtul stratului impermeabil. Se reduce astfel riscul apariţiei condensului, dar din cauză că stratul impermeabil este izolat termic de restul construcţiei plafonului, acesta este expus la fluctuaţii mari de temperatură cu riscuri crescute de degradare în timp. Acoperiş inversat - depăşeşte problema acoperişului cald clasic prin plasarea izolaţiei deasupra stratului impermeabil, menţinându-l la o temperatură constantă apropiată de aceea a interiorului clădirii şi protejându-l de efectele dăunătoare ale radiaţiilor UV şi împortiva acţiunilor mecanice. Acoperişul poate fi din pavaj uscat, şindrilă sau acoperiş verde. Stratul impermeabill se comportă ca strat de control al vaporilor şi, fiind pe partea caldă a izolaţiei, este menţiunt peste punctul temperaturii de condensare astfel că riscul de apariţie al condensului este eliminat. Conceptul acoperişului inversat are şi alte beneficii deoarece poate fi instalat în orice condiţii de vreme, poate fi adăugat la acoperişul existent
14 fără a scoate stratul impermeabil sau ridicat şi înlocuit/reutilizat în cazul în care clădirea este avariată. Utilizarea construcţiei acoperişului inversat necesită materiale de izolare cu rezistenţă ridicată la umiditate şi rezistenţă de compresiune cum este polistirenul extrudat (XPS), spuma poliuretanică, sticla spongioasă, etc. Opţiunea mai ieftină permite instalarea stratului impermeabil între straturile de izolaţie, unde numai stratul superior (de 4-10 cm) este rezistent la umiditate.
Figura 12: Exemplu de izolaţiei a frontonului unei mansarde cu construcţie de acoperiş inversat (sursă Treberspurg & Partner Architekten).
Izolarea acoperişurilor înclinate depinde de construcţia căpriorului, unde izolaţia poate fi instalată între căpriori, iar izolaţia suplimentară dedesubtul sau deasupra căpriorilor. Opţiunea de mai jos este mai fezabilă atunci când acoperişul a fost recent realizat. În renovarea acoperişului trebuie sa fie luată în considerare şi opţiunea unui acoperiş de protecţie în eventualitatea unor apartamente suplimentare pentru vânzare. Acest tip de realizare este utilizat cu succes în zonele în care preţul terenului pentru construcţii este ridicat.
2.3.
Inlocuirea ferestrelor
Pierderile mari de căldură sunt la nivelul ferestrelor clădirilor vechi. Căldura se pierde nu numai din cauza unui vitraj de slabă calitate, ci în principal din cauza lipsei de etanşeitate a ferestrelor la montaj. Temperaturile scăzute la nivelul ramelor şi al vitrajului pot conduce la apariţia condensului putând afecta construcţia. Un alt aspect este confortul termic care este de asemenea scăzut, din cauza slabei izolaţii a ferestrelor. Cerinţele pentru ferestre şi instalarea acestora rămân neschimbate în clădirile retehnologizate sau pentru Case Pasive noi. Ferestrele cu valoarea Ufereastră ≤ 0,8 W/(m2.K) vor asigura o protecţie termică suficientă. Punţile termice provenite din montarea ferestrelor pot fi evitate prin poziţionarea ramei la nivelul stratului de izolaţie (Figura 13) sau cel puţin în planul exterior al pereţilor. Este necesar ca fereastra să fie perfect etanşată cu benzi speciale de etanşare.
15
Figura 13: Fixarea ferestrelor este identică cu cea pentru clădirile pasive noi. Ferestrele pot fi poziţionate la nivelul stratului de izolaţie pentru eliminarea punţilor termice. Asamblarea etanşă se realizează utilizând benzi speciale (sursă CPD, Solanova Consortium).
Profile din plastic sau lemn? De cele mai multe ori, în procesul de retehnologizare sunt alese profile din plastic pentru ferestere. Numai acestea pot întruni cele mai importante trei cerinţe: rezistenţă, întreţinere uşoară şi preţul scăzut. Profilele din aluminium nu sunt foarte potrivite din cauza randamentului termic scăzut, iar profilele lemn-aluminium sunt scumpe. Profilele trebuie să aibă valoarea U<1,1 W/(m2K) sau chiar U<0,9 W/(m2K) pentru a obţine un preţ rezonabil. Dar, ce se întâmplă dacă ferestrele sunt relativ noi şi se va efectua numai izolarea faţadei? Cum pregătim ferestrele pentru o viitoare înlocuire? Aici, izolaţia trebuie plasată pe partea exterioară, servind ca soluţie temporară până la momentul în care ferestrele vor fi înlocuite. Ulterior, această izolaţie este înlăturată şi noul profil va putea fi montat fără a afecta faţada. Destul de des, ulterior renovărilor obişnuite şi înlocuirii ferestrelor, poate apărea mucegaiul în partea interioară a ferestrei. Aceasta este o problemă rezultată din combinarea punţilor termice cu ventilaţia insuficientă. Montarea ferestrei şi slaba izolare a acesteia determină o scădere a temperaturii interioare. Ventilaţia naturală insuficientă, precum şi ferestrele nou etanşate determină o creştere a umidităţii interioare, care condensează în punctele reci. În cazul retehnologizării la standardul Casei Pasive, nu mai există motive de ingrijorare. Montarea corectă a ferestrelor de calitate determină o creştere a temperaturii interioare, dar este necesar să se facă o ventilare corectă care asigură schimbul de aer necesar. Figura 14: Chiar dacă se efectuează renovarea faţadei fără înlocuirea ferestrelor, problema poate fi rezolvată. Piesa de izolare (stânga) este montată cu scopul de a izola rama ferestrei (sursa CPD).
16 Elementul important în modernizare constă în asigurarea confortului pe perioada verii utilizând o protecţie solară eficientă. Sondajul arată că locatarii unui bloc de locuinţe sunt mai nemulţumiţi de încălzirea excesivă din perioada verii decât de frigul din perioada iernii. Astfel trebuie luat în considerare în procesul de modernizare instalarea unor protecţii solare de înaltă calitate (integrate în ferestre sau obloane exterioare/interioare).
Figura 15: Jaluzele integrate între straturile de geam (sursă Internorm).
Principiile înlocuirii ferestrelor: Selectarea profilelor eficiente energetic şi a ferestrelor cu strat triplu de geam Montarea corectă a ferestrelor, de preferat la nivelul exterior al izolaţiei Montarea etanşă a ferestrelor Protecţie eficientă împotriva soarelui
2.4.
Etanşeitatea
Clădirile reabilitate trebuie să aibă aceeaşi etanşeitate bună, ca şi în cazul clădirilor noi. Majoritatea clădirilor existente sunt precum o sită prin care se pierde căldura. Cel mai rău lucru posibil poate fi ca umiditatea să condenseze şi de aici, în scurt timp, să apară mucegaiul şi problemele de igienă. Datorită etanşării prin anvelopare este absolut necesar utizarea unui sistem de ventilare cu recuperare de căldură. Dacă schimbul de aer se efectuează mai mult prin scurgerile existente decât prin schimbătorul de căldură, randamentul este redus semnificativ. Prin urmare, şi clădirile retehnologizate trebuie să atingă valoarea de etanşeitate n50 <1,0 h-1 sau de preferat valoarea 0,6 h-1 specifică pentru Casele Pasive, pus în evidenţă de testul de presiune (Blower-door). Diversele legături (punţi, ferestre, plafoane, legăturile între panouri, etc.) sunt principalele puncte care trebuie rezolvate şi izolate corespunzător.
17 Cum se asigură etanşeitatea dorită: Evaluarea clădirii / localizarea pierderilor de căldură; Elaborarea soluţiilor (detalii de arhitectură); Alegerea corectă a materialelor de etanşare (benzi, folii, scânduri, etc.); Realizarea exactă a anvelopei; Verificarea etanşeităţii prin testul de presiune. Clădirile de tip multi-etajat (de obicei cu mai mult de 5 etaje) au o expunere la vânt mult mai ridicată decât în cazul caselor unifamiliale. Din acest motiv asigurarea etanşeităţii necesită atenţie sporită.
2.5.
Ventilaţia de confort în clădirile renovate
Clădirile multifamiliale şi locuinţele individuale existente pot înregistra în timpul iernii scăderi mari ale valorii umidităţii relative a aerului interior, valori care sunt peste solicitările standardelor. Mai mult, în ciuda neetanşării clădirii şi prin urmare a super-ventilării, umiditatea relativă a aerului a fost sub valoarea de 20% în unele cazuri. Acest lucru nu este în conformitate cu normele din punct de vedere igienic. Clădirile renovate au problema opusă. Învelişul etanş şi o insuficientă ventilaţie determină creştrea umidităţii relative a aerului la peste 60%. Un astfel de mediu este ideal pentru creşterea mucegaiului şi înmulţirea acarienilor cauzatori de boli (alergii, astm, etc). Cea mai eficientă protecţie este ventilaţia continuă la intensitate optimă. Din păcate, din lipsa experienţei acest lucru nu este aplicat de locatari, în special pe perioada iernii. Ventilaţia mecanică îndeplineşte uşor aceste cereri. Aerul proaspăt este furnizat în cantitatea necesară în camerele de zi, iar aerul poluat este extras din zonele bucătăriilor, dormitoarelor şi toaletelor. Mulţumită recuperării de căldură foarte eficiente de până la 80% prin ventilaţie, pierderile de căldură sunt eliminate. Aerul proaspăt introdus în locuinţă (apartament) este preîncălzit prin recuperarea căldurii aerului uzat, evacuat. Sistemele de ventilaţie fără recuperare de căldură nu sunt satisfăcătoare din punct de vedere energetic şi al confortului, iar utilizarea lor nu este recomandată.
Sistemul de ventilare cu recuperare de căldură în clădirile retehnologizate: Are randament minim 75% Asigurǎ o alimentare constantă cu aer proaspăt = aer interior de înaltă calitate Eliminǎ pierderile de căldură prin ventilaţia simplǎ Reduce poluarea sonorǎ şi depunerea prafului Este potrivit persoanelor care suferă de alergii - posibilitatea filtrelor de polen Asigurǎ schimbul de aer - protecţie împotriva mucegaiului
Ventilaţia mecanică şi utilizatorii Ţinând cont şi de motivele şi avantajele sus menţionate, ventilaţia mecanică este tehnologia care a rezolvat cele mai multe probleme legate de renovările complexe. Unul din motive este acela că tehnologia este relativ nouă, lucru pe care oamenii nu îl cunosc şi fac greşeala achiziţionării aparatelor de aer condiţionat. Utilizatorii sunt îngrijoraţi şi de nivelul zgomotului greu de controlat. Din păcate, unele exemple negative din anii pionieratului, când lipsa experienţei şi a unor produse de calitate au stricat reputaţia ventilaţiei. In prezent exemplele pozitive arată clar că această tehnologie are viitor.
18 Următorii paşi ar putea ajuta la acceptarea mai rapidă din partea utilizatorilor: Prezentarea unei camere-exemplu (cel mai bine în clădirea retehnologizată) cu un sistem de ventilaţie care poate fi testat de utilizatori; Distribuirea de pliante informative cu răspunsuri la întrebările frecvente; Sistemul de control trebuie să fie cât se poate de simplu, cu un număr minim de proceduri (ex.închis/deschis, minim, standard, grup, vară) Manualul utilizatorului trebuie să fie oferit tuturor utilizatorilor şi să fie organizate întâlniri, discuţii. Un alt motiv datorită căruia instalarea sistemului de ventilaţie se face ocazional, este preţul. Costul mediu al unei instalaţii complete de sistem de ventilaţie este între 2500 4000 Euro pentru fiecare apartament, în funcţie de etaj şi de complexitatea montajului. Amortizarea medie a sistemului se va face în 2030 ani. Amortizarea acestei tehnologii trebuie privită prin beneficiile pe care le aduce: reducerea pierderilor de căldură prin ventilaţie (de până la 85%), păstrarea unui mediu interior sănătos, lucru fundamental în clădirile renovate. La final, ar fi păcat ca din cauza a doi cenţi pe zi, apartamentul renovat să aibă un mediu interior de calitate mai proastă decât cel dinainte de renovare. Unde se amplasează sistemul de ventilaţie? Desigur că în clădirile vechi nu s-a luat în considerare spaţiul de amplasare al unităţii de ventilaţie şi al sistemului de conducte. De regulă nu sunt disponibile camere tehnice separate şi sunt folosite alte spaţii pentru unităţile de ventilaţie: tavane false, carcase, spaţii pentru ţevile la vedere, mansarde sau subsoluri. Sistemul de încălzire rămâne de obicei acelaşi, după ce i s-au adus anumite îmbunătăţiri. Prin urmare, se foloseşte des conceptul de producere separată de încălzire şi ventilaţie simplă cu recuperare de căldură. Sistemul de ventilaţie mecanică este greu să fie susţinut, astfel că încălzirea prin intermediul aerului cald este arareori folosită în renovări deoarece locatarii sunt mai familiari cu utilizarea caloriferelor. Având în vedere spaţiul limitat din clădirile renovate, cea mai comună soluţie este trecerea conductelor prin tavan. De obicei, conductele cu secţiune circulară sunt instalate în tavanele false. În acest caz, este vizibilă numai partea de admisie a aerului poziţionată deasupra uşii. Dacă este nevoie ca ţevile să traverseze interiorul camerei se poate opta şi pentru secţiunea rectangulară care poate fi tencuită sau acoperită.
Figura 16: Este vizibilă numai partea de admisie a aerului poziţionată deasupra uşii (sursă CPD).
19 În funţie de amplasarea unităţii de ventilaţie sunt utilizate trei opţiuni / concepte de bază ale sistemelor de ventilaţie: Sistem centralizat de ventilaţie - o singură unitate pentru întreaga clădire sau secţiune a clădirii; Sistem semi-centralizat de ventilaţie - o singură unitate pentru întreaga unitate cu reglaj în apartamente; Sistem descentralizat de ventilaţie - unităţi independente pentru fiecare apartament. Alegerea uneia dintre aceste opţiuni depinde de tipul şi dimensiunea clădirii şi de spaţiul disponibil. In cele ce urmează se prezintă aceste sisteme, ce pot oferi o orientare de bază, cu evidenţierea avantajelor şi dezavantajelor fiecărui sistem în parte. Alegerea corectă a sistemului de ventilaţie trebuie făcută de specialişti cu experienţă în proiectarea sistemelor pentru casele pasive. Analiza economică se întocmeşte în mai multe alternative, ţinând cont de costurile iniţiale şi de operare, precum şi de alţi factori (ex. instalarea, curăţarea, intreţinerea, reglarea, sistemului, etc.). In urma analizei se alege sistemul optim. Sistem centralizat de ventilaţie Soluţia cu sistem centralizat de ventilaţie cuprinde o unitate de ventilaţie cu recuperare de căldură pentru întreaga clădire (sau secţiune compactă) amplasată central pe acoperiş sau în subsolul clădirii. Prin conductele de aer de diametru mare se face alimentarea cu aer şi extragerea acestuia între etaje şi apoi distribuirea în apartamente. Această soluţie este rareori aplicată în clădirile renovate din cauza limitărilor de spaţiu şi a gradului inferior de control.
Figura17: Sistem centralizat de ventilaţie (stânga) şi decentralizat (dreapta) (sursa www.energiesparschule.de, Haus der Zukunft)
20 Sistem decentralizat de ventilaţie Soluţia cu ventilaţie decentralizată presupune ventilarea apartamentelor individuale prin intermediul unor unităţi de ventilaţie mai mici. Beneficiul este gradul excelent de control şi reglarea uşoară, prin numărul minim de conducte de aer şi diametrul mic al acestora. Unităţile sunt plasate, în mare parte, în plafoanele coborâte ale coridoarelor sau în camerele de baie, cu permiterea accesului pentru întreţinere (revizii, schimbarea filtrelor, etc.). Aerul (curat şi cel evacuat) trece prin deschizăturile individuale din faţadă sau poate fi grupat.
Figura 18: Ventilaţia eficientă poate fi realizată de unitătile decentralizate de ventilaţie. Este o soluţie bună, cerinţe scăzute de spaţiu şi o sumă minimă de conducte. Amplasarea acestor unităţi se face, de obicei, în tavanele false din zona coridoarelor (stânga) sau în baie (dreapta) . (sursa Solanova Consortium, CPD).
Sistem semi-centralizat de ventilaţie Este bazat pe combinaţia între cele două concepte de ventilaţie menţionate mai sus şi beneficiind de avantajele fiecărui sistem. Este utilizat, în principal, în clădirile multi-etajate unde aplicarea conceptului central se datorează dimensiunii conductei de aer, gradului complicat de control şi reglării aerului ventilat practic imposibile. Conceptul necentralizat poate fi totuşi, prea scump. Soluţia ar fi utilizarea unei unităţi centrale cu recuperare de căldură, alături de unităţi individuale descentralizate având numai ventilatoarele montate în fiecare apartament. Se realizează în mod centralizat: preîncălzirea aerului, recuperarea căldurii. Ventilatoarele centrale pentru aer proaspăt şi evacuat sunt utilizate deseori, pentru echilibrarea diferenţelor de presiune ale sistemului. Unităţile mici din apartamente sunt echipate cu ventilatoare pentru alimentarea cu aer şi evacuarea aerului şi, eventual, cu încălzire suplimentară de aer în cazul sistemului de încalzire cu aer cald. În unele cazuri este eficient să se combine unităţile de ventilaţie cu o pompă mică de căldură cu capacitate de 1,5-2,0 kWh/(m2a) pentru obţinerea căldurii şi apei calde. Pompa de căldură utilizează căldura reziduală a aerului evacuat (ulterior recuperării de căldură) pentru încălzirea apei, care este stocată într-un mic cazan. Efectul soluţiei cu ventilaţie semi-centrală poate duce la un preţ scăzut în comparaţie cu sistemele centrale sau descentralizate. Citirea consumului de căldură şi electricitate este simplificată deoarece fiecare locuinţă are propriul consum de energie şi sistem de înregistrare. Nu în ultimul rând, întreţinerea întregului sistem, schimbarea filtrelor şi posibilele reparaţii sunt mai simple.
21
Figura 19: Utilizarea ventilaţiei semicentralizate poate fi optimă pentru clădirile multi-etajate (sursă www.energiesparschule.de, Haus der Zukunft).
Rezumat Următorul tabel compară cele 3 sisteme de ventilaţie. Sistem Sistem Sistem centralizat semi-centralizat decentralizat Nevoia de spaţiu – amplasarea unităţii de ventilaţie Nevoia de spaţiu – conducte de aer (diametru, măsură) Procesul de instalare Instalarea deschiderilor de aer proaspăt şi evacuat Aer condiţionat (încălzire, răcire, umiditate, etc.) Reglarea şi controlul individual Protecţia împotriva incediilor Protecţie împortiva zgomotului Întreţinere (schimbarea filtrelor, revizii, curătare) Identificarea defecţiunilor Costuri iniţiale Costuri de operare (consum, întreţinere) Procesul de gestionare a energiei (citire, etc.)
Soluţie optimă
Soluţie moderată
Soluţie dezavantajoasă
22 2.6. Sistemul de încălzire Sistemul de încălzire utilizat în prezent este în mare parte, la stadiul de „reabilitat oricum”. Nu există controlul reglării căldurii, pierderile pe partea de distribuţie fiind enorme. Ulterior adoptării măsurilor îmbunătăţire a eficienţei energetice, pierderile de căldură ale clădirii s-au redus semnificativ. Dacă sistemul de încălzire rămâne neschimbat, economiile de căldură vor fi departe de cifrele dorite. Se întâmplă adesea ca robinetele de reglare manuală să fie defecte (rămase în poziţie deschisă), utilizatorii reglând temperatura din interior prin deschiderea ferestrelor. Prin urmare, renovarea sistemului de încălzire pentru a obţine o reală îmbunătăţire, trebuie să includă următorii paşi: Introducerea unui sistem de reglare în instalaţia de încălzire, astfel încât să se asigure în instalaţie o temperatură a agentului termic corespunzătoare temperaturii exterioare, ceea ce conduce la pierderi de căldură mai mici; Instalarea de robineţi termostataţi la calorifere, realizându-se astfel reglarea automată a debitul conform temperaturii stabilite; Izolarea conductelor de încălzire şi de apă caldă (pentru spaţiile neîncălzite). Se recomandă grosimea izolaţiei să fie de aprox. 200% din diametrul conductei. Izolarea ţevilor este deseori neglijată şi se foloseşte grosimea minimă a izolaţiei. Studiile de caz arată că, din punct de vedere economic, este fezabil ca grosimea stratului izolant să fie dublu diametrului ţevii. De asemenea, aici funcţionează şi principiul “unde merge mia, merge şi suta”. Dacă este necesar să se efectueze o operaţiune relativ dificilă a izolării ţevilor, atunci este necesar să fie facută corespunzător.
2.7. Utilizarea surselor regenerabile de energie Măsurile de economisire a energiei sunt deseori legate de înlocuirea sursei de căldură cu una mai eficientă, în unele cazuri utilizându-se surse regenerabile de energie. Când se face trecerea de la sursa de alimentare centralizata cu o sursă locală (pentru clădiri mari), trebuie luată în considerare ca soluţie sursa de cogenerare sau centrala termică cu funcţionare pe biomasă. Utilizarea colectorilor solari (panouri solare) pentru prepararea apei calde şi / sau a panourilor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică va aduce o creştere a eficienţei energetice a clădiriii reabilitate. Aceste echipamente colectori solari sau panouri fotovoltaice sunt instalate de obicei pe faţade sau pe acoperiş.
2.8. Rezumatul măsurilor de îmbunãtãţire a eficienţei energetice În tabelul alăturat se prezintă o sinteză a celor mai frecvente probleme apărute şi a modului de soluţionarea a acestora pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii.
23
Clădirile existente - probleme
Aspecte cheie ale renovării clădirii
Pereţii exteriori nu îndeplinesc cerinţele standardului;
Izolaţie de 18 - 30 cm a pereţilor exteriori;
Punţi termice imense;
Izolarea subsolului (eventual a fundaţiilor) izolaţie de 10 - 20 cm;
Degradarea elementelelor de construcţie - ruginirea îmbinărilor, pierderi la îmbinări
Protecţie bună a faţadei: izolare faţadă / tencuire sau faţade ventilate.
Punţi termice masive la îmbinarea balcoanelor şi logiilor.
Eliminarea punţilor termice prin separarea construcţiei balcoanelor, logiilor. Acestea ar trebui reproiectate ca structuri autoportante (dacă este posibil) / refacerea balcoanelor şi lodgiilor
Construcţia/starea acoperişurilor - punţi termice imense, deteriorarea stratului impermeabil, deteriorarea parţială a acoperişului.
Izolarea acoperişului, inclusiv a mansardei izolaţie între 20 şi 40 cm;
Ferestre neetaşe: geamurile/ramele nu îndeplinesc cerinţele de transmisie a căldurii.
Inlocuirea ferestrelor: utilizarea ferestrelor care să atingă valoarea Uw ≤ 0,8 W/(m2.K)
Structuri neetaşe: pierderi de căldură importante şi punţi termice locale.
Etanşarea ferestrelor ;
Pierderi termice ridicate prin ventilaţie.
Instalarea unui sistem ventilaţie mecanic controlată cu recuperarea căldurii, randament > 75%.
Pierderi termice ridicate în sistemul de încălzire şi distribuţie, randament scăzut.
Reglarea sistemului de încălzire la un gradient scăzut;
Amenajarea corespunzătoare a acoperişului.
Montarea ferestrelor în stratul izolant.
Realizarea testului de etanşeitate: n50 <0,6 h-1.
Instalarea de robineţi termostataţi la calorifere Izolarea conductelor de încălzire şi apă caldă cu izolaţie cu grosime de 200% din diametrul conductei. Înlocuirea sursei de căldură cu una eficient energetic + utilizarea surselor de energie regenerabilă.
24
3. Partea economică a renovării Costul total al lucrărilor de reabilitare şi eficienţa lor au cea mai mare importanţă pentru investitori, calculele economice fiind cele ce servesc la motivarea alegerii opţiunii de reabilitare a clădirii. Premisele de elaborare a unei analize economico - financiare, de exemplu: evoluţia preţului energiei electrice, metoda de calcul, perioada de analiză, modul de finanţare, rata dobânzii, etc influenţează luarea deciziei în a alege o variantă sau alta de reabilitare. Calculele analizei costbeneficiu induc astfel distorsiuni, care pot conduce la alegerea unui nivel sub-optim de reabilitare. În condiţiile în care se pune problema de recuperare a investiţiei (din economiile de cheltuieli cu energia, asimilate ca beneficii) şi se preferă investiţii mici, care să se recupereze repede, dar în acelaşi timp cu economii mai mici şi durată de viaţă mai scurtă.Totuşi, alternativa cu cea mai scurtă rambursare poate să nu fie cea care generează cel mai mare profit, mai ales când este vorba de bunuri cum sunt clădirile cu o durată de viaţă de mai multe decenii. Metodele de calcul lipsite de distorsiuni, atât optimiste cât şi pesimiste, sunt prin urmare, esenţiale pentru o retehnologizarea de înaltă calitate cu beneficii pe termen lung. Distorsiuni care pot afecta calculul şi soluţiile acestora sunt următoarele: Calculele statice care nu iau în considerare rata dobânzii. Renovările sunt în majoritate finanţate prin ipotecă sau împrumut şi, prin urmare, rata dobânzii trebuie să fie luată în calcul. Creşterea exponenţială a preţului la energie. De exemplu, în cazul în care creşterea anuală a preţurilor la energie sau a surselor de energie primară este de 5% într-un ciclu de viaţă de 40 de ani, preţul ar fi de 8 ori mai mare. Acest lucru ar putea conduce la economii mai mari, dar probabil că nu se va întâmpla niciodată atât timp cât piaţa de energie va funcţiona. Metodele fixe de rambursare preferă cicluri de viaţă mai scurte cu economii mai reduse, cu scopul de a atinge cea mai scurtă perioadă de rambursare. Rate ale dobânzilor mult prea ridicate, fără a lua în considerare rata anuală a inflaţiei. Ratele reale ale dobânzii ipotecare şi ratele reale ale inflaţiei trebuie incluse în calcule. Investiţia de reabilitare pentru reparaţii trebuie extrasă din costurile de renovare aceste cheltuieli trebuie oricum efectuate. Rezultatul calculului trebuie să fie uşor de comparat pentru investitor. Din acest motiv, calculul “investiţiei/kWh economisit din energia finală” este deseori utilizat în retehnologizări. Acest lucru permite investitorului să-şi facă o idee referitoare la costul unui kWh economisit în momentul în care sunt aplicate măsurile de creştere eficienţei energetice a clădirii. Este uşor de comparat cu preţurile actuale şi viitoare la energie, pe care ar trebui să le plătească pentru energia “ne-economisită” în cazul în care renovarea nu a fost realizată. Se calculează după cum urmează [Hermelink 2009]: Investiţia iniţială este recalculată în anuităţi egale pe perioada de viaţă a investiţiei măsurilor de eficienţă energetică. Acest lucru este realizat prin înmulţirea investiţiei cu factorul corespunzător de anuitate care se bazează pe durate de viaţă şi rate ale dobânzii realiste.
25
În final, anuitatea este împărţită la economiile anuale de energie. În acest moment, “investiţia pe kWh economisit al energiei finale” poate fi comparată cu preţul actual la energie sau cu orice preţ viitor presupus al investiţiei energetice. Calculul investiţiei pe kWh economisit poate fi efectuat fie pentru întreaga renovare, fie pentru măsuri specifice de eficienţă energetică. Următoarele cifre indică preţul unui kWh economisit în urma aplicării măsurilor specifice (calcul realizat de PHI).
Figura 20: Costul pe kWh economisit ale energiei finale pentru măsurile specifice (sursă PHI)
Analiza de eficienţă trebuie să ţină seama de toate aspectele obţinute prin realizarea lucrărilor de renovare. Beneficiile măsurilor de eficienţă energetică pot fi considerate ca avantaje sau valoare adăugată a construcţiei care, cu siguranţă nu poate fi ignorată: Valoare ridicată pe piaţă, în concordanţă cu un standard înalt al calităţii aerului interior; Independenţă sporită faţă de importul de energie şi preţuri; Durată de viaţă mai mare a componentelor; Calitate mai bună a mediului interior - confort termic sporit şi calitate mai bună a aerului; Reducerea riscurilor - risc scăzut de sărăcie în cazul creşterii preţurilor la energie; Efect asupra mediului - protecţie impotriva schimbărilor climatice. Toate acestea fac ca retehnologizarea să devină o investiţie interesantă pentru viitor, unde o casă cu un consum de energie foarte scăzut poate fi şi o bună asigurare pentru pensie.
26
4. Procesul de renovare 4.1.
Procesul de luare a deciziei
În vederea realizării renovării cu o înaltă eficienţă energetică şi cu un cost optim, decizia trebuie să vină din partea proprietarului. Din păcate, deseori proprietarii nu primesc informaţii suficiente şi nici arhitecţii sau inginerii nu îi pot ajuta din moment ce nu cunosc tehnologia casei pasive. Educarea, atât a investitorului cât şi a arhitectului, este prin urmare esenţială pentru obţinerea efectului dorit. Procesul de luare a deciziei poate fi influenţat de diferite aspecte, dintre care cele mai importante sunt: Nivelul de informare a proprietarului cât şi a arhitectului, referitor la măsurile corespunzătoare şi beneficiile (explicate în secţiunile anterioare); Drepturile de proprietate; Participarea locatarilor proprietarilor apartamentelor . Drepturile de proprietate şi influenţa asupra procesului de luare a deciziei Există mai multe tipuri de drepturi de proprietate cu oportunităţi de luare a deciziei, finanţare şi realizare. Proprietar poate fi: persoană fizică; statul / municipalitatea; asociaţia de locatari; persoane juridice; proprietarul unei unităţi individuale de apartament, de obicei, din cadrul asociaţiei de locatari. Ce tip de de proprietate este cel mai bun pentru modernizările complexe? In cele ce urmează se prezintă rezultatele unui studiu întocmit pentru Republica Cehă de către Institutul pentru Dezvoltare Teritorială ce indică faptul că cel mai mare grad de motivare îl au proprietarii individuali ai apartamentelor, urmaţi de asociaţiile de locatari. Stadiul actual al retehnologizărilor nu corespunde, din păcate gradului de motivare. Tendinţa este de a aplica numai metodele parţiale de reabilitare (izolarea pereţilor exteriori, înlocuire a ferestrelor, etc.), deseori fără o continuitate logică, combinată cu o durată sau calitate nesatisfăcătoare. Principala problemă constă în posibilitătile de finanţare, în continuare prezentându-se câteva soluţii : Cheltuieli suplimentare pentru modernizare incluse parţial în chirie - această opţiune nu este încă suficientă deoarece nu toate cheltuielile suplimentare pentru măsurile de eficienţă energetică pot fi achitate prin chirii mai mari. De asemenea, există legi legate de chiria locuinţelor (noncontribuabili, chiria la negru). Împrumuturi / ipoteci - este cea mai comună sursă de finanţare pentru renovări. Pentru proprietarul individual sau asociaţia mică de locatari este mai dificil să obţină suma corespunzătoare pentru finanţare. În străinătate este o practică comună ca reconstrucţiile la standardele pasive să fie privilegiate. Băncile sau companiile de construcţii oferă cele mai scăzute rate ale dobânzii sau garantează o sumă mai mare pentru a acoperi eventualele costuri suplimentare legate de standard de casa pasivă sau casa eficient energetic. De asemenea, există companii similare companiilor de construcţii care oferă împrumuturi cu rate avantajoase ale dobânzii pentru a acoperi costurile suplimentare legate de componenetele casei pasive. Aceste costuri sunt apoi rambursate din economiile costurilor de operare. Din păcate, băncile din Cehia nu acordă o atenţie sporită nici calităţii măsurilor de economisire a energiei deja realizate şi nici ofertei de creditare, sumei sau ratei dobânzii.
27
Subvenţii - există o schemă de subvenţionare care susţine renovarea locuinţelor multifamiliale şi a blocurilor de locuinţe. Există două niveluri de susţinere pentru diferite nivele de randament energetic atinse ulterior renovării la momentul îndeplinirii cererii anuale de energie pentru încălzire în valoare de: < 30 kWh /(m2a) nivelul de sprijin este de 60 €/m2, < 55 kWh/(m2a) nivelul de sprijin este de 42 €/m2. Mai multe informaţii referitoare la schema de subvenţionare se pot găsi pe www.zelenausporam.cz . Capital propriu - este utilizat de multe ori pentru co-finanţarea împrumuturilor. Numai asociaţiile de locatari puternice şi municipalităţile deţin capital suficient pentru a finanţa principala parte a măsurilor. Participarea locatarilor la procesul de luare a deciziei Identificarea nevoilor locatarilor sau proprietarilor şi adaptarea dorintelor de renovare la aceste nevoi este extrem de importantă deoarece, la final locatarii vor fi cei care vor utiliza clădirea în viaţa de zi cu zi. În trecut şi, din păcate şi în zilele noastre, acest lucru este neglijat. Cu toate acestea, acest lucru stabileşte succesul moderizării. Dacă locatarii nu se identifică cu schimbările propuse şi nu sunt informaţi corespunzător, acest lucru poate afecta realizarea procesului şi comportamentul locatarilor pe perioada utilizării şi a obţinerii economiei de energie. De asemenea, gradul de satisfacţie a locatarilor depinde de nivelul de acceptare a măsurilor. S-a întâmplat de câteva ori ca un grup de locatari să protesteze sau să se folosească de puterea legală împotriva procesului de renovare. În principal, acest lucru a fost cauzat de îndoiala locatarilor şi lipsa de informaţii referitor la beneficiile renovării. Prin urmare, cel mai bun remediu este comunicarea efectivă cu locatarii încă de la începutul procesului de renovare. Identificarea nevoilor şi intereselor locatarilor poate avea mai multe forme. Pentru a se asigura obiectivitatea întregului proces este posibil şi deseori de preferat, să fie invitate organizaţii externe care să ajute la facilitarea întâlnirilor parţiale, să interpreteze chestionarele şi să aibă rolul de mediator şi supervisor în procesul de renovare. Facilitarea întâlnirilor şi discuţiilor sunt un proces important care poate ajuta semnificativ comunicarea între locatari în cazul opiniilor de grup exprimate. Acestea apar practic în toate cazurile şi, în scopul unui consens sau unei decizii comune, este nevoie de abilităţi profesionale care să rezolve situaţiile problematice. În cazul absenţei facilitatorilor, acest rol revine anumitor locatari, dar imparţialitatea alegerii poate fi diferită. Este important ca locatarii să fie pregătiţi să se implice încă de la începutul etapei de planificare şi de la prima informare. Acest lucru ajută la crearea grupurilor de lucru ale voluntarilor din rândul locatarilor prezenţi la prima întâlnire. Aceştia vor avea rolul de "comunicatori" între locatari, iniţiază întâlnirile de informare sau alte acţiuni. Următoarele puncte pot ajuta la implicarea locatarilor. Cele mai utilizate metode de comunicare sunt: întâlniri/seminarii/conferinţe publice; chestionare; interviuri; posibilităţi de obţinere a unor răspunsuri autorizate pe parcursul realizării lucrărilor; informări periodice.
28 Locatarii se pot implica la diferite nivele. Primul nivel - Informarea Informarea este esenţială pentru implicarea locatarilor în procesul de renovare. Există un flux de informaţii venit de la constructor către locatari. Posibilele forme de informare sunt: - scrisoare personală sau publică expediată prin poştă sau e-mail; - invitaţii; - note ale negocierilor asociaţiei de locatari; - informaţii în aviziere; - jurnal intern; - pagină de web. Al doilea nivel - Consultanţa Dialogul între arhitect şi locatari poate avea următoarele forme: - interviuri personale; - chestionare (personale, scrise, telefonice); - întâlniri/negocieri publice; - excursii. Al treilea nivel - Colaborarea În această etapă, intervine implicarea populaţiei. Cetăţenii îşi gestionează actualele probleme, îşi scriu plângerile, întrebările şi dorintele în planuri. La acest nivel, cetăţenii sunt consideraţi experţi ai propriilor case şi ai mediului interior din apartamentul propriu. Moduri de implicare: - mese rotunde - grupuri de lucru - workshop-uri Un aspect negativ al colaborarii constă într-un număr mic de locatari implicaţi. Pe de altă parte, nu este posibil ca toată lumea să se implice în proiectele mari. Prin urmare, se depune un efort pentru a înfiinţa un cerc stabil de oameni dornici să participe. Nivelul patru - Luarea deciziei în comun În acest proces, oameni îşi asumă responsabilitatea pentru decizia luată. Deciziile sunt colective, de exemplu pentru tot blocul, dar şi individuale (unde decizia priveşte apartamentul personal al unui locatar). Moduri de implicare: de exemplu, votarea.
Principii de bază ale participării locatarilor - locatarii trebuie să aibă acces la detaliile proiectului; - toţi locatarii interesaţi de participare trebuie implicaţi; - modul de tratare a rezultatelor participării locatarilor trebuie stabili încă de la început; - cererile locatarilor, sugestiile şi opiniile acestora trebuie tratate foarte serios; - procesul de participare nu va servi la manipularea sau utilizarea greşită şi trebuie să fie obiectiv.
29
4.2.
Selectarea proiectantului
Proiectul de calitate este o piatră la temelia unei renovări de înaltă calitate. Investitotul poate opta pentru utilizarea principiilor menţionate mai sus pentru creşterea eficienţei energetice, dar este nevoie de cineva care să le poată implementa în proiectul clădirii. Numai o echipă de proiectare cu experienţă în tehnologia consumului scăzut de energie sau caselor pasive poate proiecta o soluţie pentru creşterea eficienţei energetice, la un cost optim. Prin urmare, referinţele renovărilor anterioare trebuie verificate de către investitor. Preţul mai ridicat al unui proiect poate fi justificat printr-un proiect mai detaliat. Proiectul complex şi detaliat, chiar cu preţuri iniţiale mai ridicate, poate beneficia de economii substanţiale pe parcursul realizării, iar calculul bugetului cu o listă cu un singur element este mult mai simplă. Compania de construcţii poate face o ofertă clară fără să crească bugetul pe parcursul lucrărilor. Proiectul renovării clădirii trebuie să includă: - proiectarea izolaţiei corespunzătoare cu caracteristici termice ale construcţiei în conformitate cu recomandările casei pasive; - soluţia de eliminarea a punţilor termice din detaliile construcţiei (ex. ferestre, mansarde, plafoane, etc.); - proiectarea anvelopei; - optimizarea ferestrelor (tipul de geam, cadrul, umbrirea pe perioada verii, etc.); - proiectarea ventilaţiei mecanice (sistem de ventilaţie corespunzător, protecţie împotriva zgomotului şi a incendiilor, reglare şi control); - reglarea sistemului de încălzire şi izolarea corespunzătoare a ţevilor (eventual înlocuirea sursei de căldură); - calculul necesarului de energie în conformitate cu standardele naţionale şi calculele economice cost-benefit. În cazul în care există îndoieli referitoare la proiect, se poate oricând solicita inspecţia proiectului din partea organizaţiilor sau proiectanţilor externi.
4.3.
Selectarea constructorului / faza de realizare
Renovările complexe necesită nu numai o proiectare exactă, dar şi lucrări de construcţie de înaltă calitate, care nu pot fi realizate de “amatori”. Toate lucrările trebuie realizate de societăţi calificate, cu experienţă corespunzătoare şi garanţie a calităţii. Selecţia societăţii de construcţii care poate să asigure partea de logistică pe şantier, supervizarea, realizarea de primă-clasă şi calitatea (testul de etanşeitate, termografia) sunt extrem de importante. - Informarea referitor la referinţele şi experienţa companiei de construcţii; - Compararea cotaţiilor de preţ între companii; - Contractul de muncă este important, verificat, de preferat, de un avocat; - Menţionarea în contract a cererii de realizare a valorilor şi asigurarea calităţii corespunzătoare; - Trebuie incluse garanţia, taxele şi penalizările. Dacă există dubii referitor la calitatea companiei de construcţii, se pot solicita serviciile inspectorului de stat în construcţii din zonă. În mod normal, majoritatea lucrărilor trebuie desfăşurate în decursul funcţionării normale a apartamentelor. La realizarea măsurilor care necesită cooperarea locatarilor este necesar ca aceştia să fie informaţi corespunzător în ceea ce priveşte procesul, gradul lucrărilor şi programul pentru a evita eventualele inconvenienţe şi plângeri.
30
4.4.
Utilizarea apartamentului renovat
Pentru a atinge cifrele dorite de reducere a energiei, este foarte important comportamentul corespunzător al locatarilor. Este foarte dificil să schimbi obiceiurile vechi. Câteodată, locatarii au tendinţa să utilizeze ferestrele pentru a ventila camera, chiar dacă unitatea de ventilaţie funcţionează sau să reducă tempereatura din interior prin deschiderea ferestrelor în locul închiderii robinetului caloriferului. Prin urmare, manualul utilizatorului care cuprinde şi întrebările frecvente trebuie întocmit de proiectant sau de organizaţii externe şi trebuie înmânat fiecărui utilizator la finalul procesului de renovare. Este recomandat să fie ţinut un curs de instruire pentru utilizarea sistemului, fie colectiv, fie individual. Trebuie să existe posibilitatea ca locatarii să primească sfaturi viitoare. Principalele probleme ale comportamentului locatarilor, care scad valoarea măsurilor de eficienţa energetică: - Utilizarea ventilaţiei naturale prin intermediul ferestrelor, mai ales în timpul iernii, în locul utilizării ventilaţiei mecanice cu recuperare de căldură; - Rata prea mare de schimbare a aerului (intensitatea ventilaţiei) poate cauza un aer interior mult prea uscat - stabilirea gradului corespunzător în funcţie de gradul de ocupare a apartamentului; - Temperatură interioară prea ridicată - ulterior renovării, suprafeţele interioare ale pereţilor, ferestrelor etc., sunt mai calde astfel încât temperatura camerei poate sa fie scăzută păstrându-se confortul termic; - Neutilizarea robineţilor termostataţi ai caloriferelor pentru controlul temperaturii - se poate păstra temperatura presetată a camerei; - Pe perioada verii, elementele de umbrire nu sunt utilizate corespunzător, iar ferestrele sunt deschise pe timpul zilei - acest lucru poate duce la supraîncălzirea interiorului şi la disconfortul utilizatorilor; soluţia este să fie utilizate sistemul de umbrire împreună cu ferestrele închise şi ventilaţia mecanică cu derivaţia de vară. Aceste probleme menţionate mai sus apar, de obicei în timpul primului an după renovare. Dacă este nevoie, poate fi asigurată o monitorizare suplimentară (ex. deschiderea ferestrelor, utilizarea sistemului de ventilaţie, temperatura camerei, etc.). Se recomnadă întâlniri privind problemele de comportament al locatarilor şi soluţiile posibile. În unele cazuri, se poate monta un sistem automat de administrare a energiei cu dispozitive de consum, dar preţul este neavantajos în comparaţie cu posibilele economii.
31
5. Exemple de bune practici de renovare Exemplele de succes şi înaltă calitate ale renovărilor provin, în special, din construcţia caselor şi ajută la multiplicarea viitoare. Un exemplu negativ poate dăuna reputaţiei pentru o perioadă lungă de timp şi este greu de şters din memorie. Exemple de „best practice” din 10 ţări ale UE se pot găsi la www.energieinstitut.at/retrofit, multe dintre acestea sunt preluate din EU EI Education (http://ei-educatin.aarch.dk/). In continuare se prezintă câteva exemple ce constituie exemple pozitive şi merită urmate.
SOLANOVA (Dunaújváros, Hungary) Economie de energie: 82 - 90% Adresa
Dunaújvárosi Viz-, Csatorna-,Hőszolgáltató Kft., oraş Dunaújváros, Ungaria
Clima
Continentală, iarna -15 ÷ -10°C
Anul construcţiei Perioda renovării
1975 2003 - 2005
Tip clădire / Nr. etaje Suprafaţă totală
Clădire rezidenţială; 7 etaje 42 2742 m2
CONSUM DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE: ÎNAINTE DE RENOVARE: DUPA RENOVARE :
213 [kWh/(m2a)] 40 [kWh/(m2a)] = economie 82%
PROPRIETAR :
Asociaţie de proprietari
COSTUL MĂSURILOR DE ECONOMISIRE A
240 €/m2 + TVA
FINANŢAREA RENOVĂRII:
Individual de către proprietarii apartamentelor, cu ajutor financiar din partea Guvernului ungar şi al autorităţilor locale.
Nr. apt
ENERGIEI
Obiective şi rezultate Obiectivul a fost realizarea unui proiect pilot, multiplicabil. Economia de energie pentru încălzire a fost de 82% în primul sezon de iarna, iar după a doua iarnă economia a fost de 92%. Consumul total de energie pentru încălzire, înregistrat înainte de renovare de 213 kWh/(m2an) a scazut la 40 kWh/(m2an), iar după al doilea sezon a scăzut la 20 kWh/(m2an). 20% din consumul de energie pentru încălzire şi apă caldă menajeră este asigurat din SRE (panouri solare).
32 În cadrul proiectului „ECO-BUILDING” finanţat de CE, focalizat pe renovarea fondului existent de cladiri, SOLANOVA a constituit un exemplu de succes, el bazându-se pe trei strategii: - Proiectare ce ţine cont de nevoile umane; - Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii: - Optimizarea utilizării energiei solare. Rezultatul este un bun exemplu al unei renovări complete, în standard “low-energy”, apropriat de standardul “casa pasiva”. Succesul s-a datorat şi următoarelor instituţii implicate: University of Kassel, Center for Environmental Systems, Research (WZ III) - Budapest University of Technology and Economics - Energy Centre Hungary - Passive House Institute
Conceptul renovării / caracteristici principale
Izolarea faţadei, subsolului, podului, acoperişului - Geamuri cu trei foi de sticlă cu obloane integrate; - Ventilaţie mecanic controlată cu recuperarea căldurii; - Asigurarea a 20% din consumul de energie pentru încălzire din SRE ( panouri solare); - Etanşeitate; - Crearea unei zonei comune - acoperiş verde; - Satisfacerea cerinţelor proprietarilor. Comparaţie înainte / după renovare Înainte de renovare Faţade neizolate: U = 1,8 – 2,0 W/(m2 K), punţi termice mari Acoperiş U = 1,3 /(m2 K) Ferestre cu rame de lemn UW = 3,2 W/(m2 K) – in-built window Ventilaţie: Ventilaţie naturală Sistem de încălzire: Radiatoare – temperatura înalta 90/70°C
Etanşeitate: n 50 = 7 – 12 h-1, ferestre neetanse
După renovare Faţade izolate cu 16cm EPS U = 0,19 W/(m2 K) Acoperiş izolat cu 30 cm XPS + acoperiş verde U = 0,11 W/(m2 K) Ferestre cu rame de plastic; ferestre cu vitraj triplu (2+1) cu obloane integrate; UW = 1,1 W/(m2 K) Ventilaţie: Ventilaţie mecanic controlată cu recuperare de caldură, cu randament 80% Sistem de încălzire: Reducerea numărului de radiatoare – joasă temperatură 60/45°C, robineţi termostataţi 72 m 2 panouri solare – pentru a asigura 20% pentru încălzire şi apa caldă menajeră. Etanşeitate: n 50 = aprox. 1 h-1
Economie de energie şi monitorizare Consum total de energie pentru încălzire înainte de reabilitare: Consum total de energie pentru încălzire după reabilitare (după 1 iarnă): Consum total de energie pentru încălzire după reabilitare (după 2 ierni):
213 kWh/(m2an) 40 kWh/(m2an) 29 kWh/(m2an)
33 Concluzii / comunicarea cu locatarii apartamentelor Conceptul proiectului a fost precedat de un sondaj de opinie / preferinţe ale locatarilor apartamentelor, care s-a dovedit a fi foarte folositor. Rezultatul a fost creşterea gradului de mulţumire a locatarilor. Surprinzător pentru managerii proiectului a fost nemulţumirea arătată de locatari pentru confortul din timpul verii. Acest lucru a determinat schimbări în concept, cu punerea accentului pe asigurarea confortului termic pe timpul verii. Una dintre problemele cu care SOLNOVA s-a confruntat a fost aceea că renovarea s-a facut în timp ce clădirea era locuită. Numai o bună informare (numeroase prezentări ale unor proiecte de succes similare din alte ţări, întâlniri) şi o bună colaborare cu locatarii apartamentelor au făcut ca acest proiect să fie un succes. În cadrul proiectului s-au realizat numeroase analize tehnice şi un studiu socio-economic. În cadrul sondajului de opinie au fost puse următoarele întrebări: - Ce vă place cel mai mult în apartament? - Ce vă place cel mai mult pentru bloc ? - Ce aţi dori să schimbaţi în bloc? - Ce aţi dori să schimbati în apartament ? Conceptia renovării a fost modificată, ţinând cont de rezultatul acestui sondaj. Tabelul de mai jos arată gradul de mulţumire al locatarilor apartamentelor din bloc. Temperatura iarna Temperatura vara
Foarte multumiti 13,5 % 2,7 %
Multumiti 29,7 % 8,1 %
Neutru 32,4 % 27,0 %
Nemultumiti 16,2 % 27,0 %
Foarte nemultumiti 8,1 % 35,1 %
Se observa un procent aproape alarmant legat de gradul de nemulţumire pentru confortul termic pe perioada verii. Astfel s-a trecut la o noua etapa în realizarea proiectului, şi anume s-a creat o cameră demonstrativă, unde după un program stabilit de comun acord, partenerii din proiect şi locatarii din apartamente au fost prezenţi pentru a se informa despre modul de funcţionare al sistemului de ventilare. Ca urmare a acestui fapt, s-a realizat şi manualul utilizatorului, în care locatarii sunt informaţi în detaliu cum se foloseşte sistemul de ventilare. Manualul conţine răspuns la cele mai frecvente întrebări care s-au pus în perioada anterioară, precum şi sfaturi în cazul unor posibile probleme. În ciuda tuturor eforturilor de a se realiza o informare corectă este greu de schimbat comportamentul locatarilor. După prima iarnă economiile de energie au fost mai mari decât cele preconizate, dar masurătorile au aratat că media temperaturii interioare în apartamente era de de 24,7 °C. Creşterea temperaturii interioare a aerului comparat cu cea de proiect de 20°C a determinat o creştere de 50% a consumului de energie. Ca urmare, a avut loc o nouă instruire a locatarilor, astfel ca în iarna următoare s-a înregistrat un real progres. Pe timpul verii au apărut şi alte probleme: umbrirea în timpul zilei şi ventilarea pe timpul nopţii (suprarăcirea). Una din concluziile acestui proiect a fost aceea că nu este posibil să concepi soluţii şi să proiectezi fără să implici şi locatarii. Nivelul de mulţumire este direct proporţional cu voinţa lor şi convingerea cu privire la corectitudinea modificărilor efectuate.
34 În acest caz, gradul de implicare a locatarilor şi de know-how a fost mare, obiceiurile de utilizator au fost planificate departe de a fi ideale, oricum. În final nivelul de satisfacţie al locatarilor a fost foarte ridicat, aşa cum este ilustrat de figura alăturată. Nivelul de satisfacere al locatarilor apartamentelor din SOLNOVA înainte (portocaliu) şi după reabilitare (verde). De la foarte nesatisfăcuţi, la foarte satisfăcuţi. (Sursa Solanova Consorcium)
Tabelul următor arată gradul de mulţumire faţă de temperatura interioară. Foarte nemultumiţi Nemultumiţi Neutru Multumiţi Foarte multumiţi
Înainte de reabilitare 9,1 % 12,1 % 30,3 % 33,3 % 15,2 %
După reabilitare 0% 0% 2,9 % 31,4 % 65,7 %
Se observă că 65% dintre locatari sunt foarte multumiţi. Pâna când a avut loc procedura de selecţie (vara 2004) echipa de proiect nu a întâmpinat probleme în ce priveşte proiectarea şi optimizarea părţii tehnice. Această situaţie s-a schimbat când a fost practic imposibil să se găsească o companie de construcţii care să-şi arate disponibilitatea a de a pune în practică principiile practic necunoscute în Europa de Est cu un buget excluzând „prima de frică”. Acest lucru a avut ca efect o întârziere în luarea deciziei şi stabilirea preţului. În final partea financiară a proiectului arată ce shimbări majore se pot realiza în limita a 240Euro/m2 (fără TVA), fiind cunoscut ca proiectele pilot sau primele proiecte au costuri mai ridicate. Costurile pentru următoarele proiecte de reabilitari se estimează a ajunge sub 200 Euro/m2 (fără TVA). Pentru perioada de returnare se evalueză preţul pe kWh economisit pe durata de viaţă pentru care s-a considerat reabilitarea. Preţul poate fi comparat cu preţul curent sau cu o valoare estimată. Funcţie de economiile de energie realizate şi de durata de viaţă, limitele în care variază costurile kWh economisit variază de la 2,6 până la 4,5 ct/kWh + TVA. Acest lucru înseamnă că proiectul Solanova este o “afacere“, fără a mai ţine cont şi de alte efecte pozitive asociate unei asemenea renovări: - Beneficii legate de protecţia mediului înconjurator; - Bun exemplu pentru întreaga vecinătate; - Oportunităţi pentru utilizarea surselor regenerabile de energie; - O anumită siguranţă financiară a proprietarilor de apartamente vis a vis de evoluţia preţului energiei; - Calitate superioară a aerului interior: lipsa prafului, a zgomotului; - Un confort stabil atât în timpul verii cât şi al iernii; - Alimentare continuă cu aer proaspăt; - Eliminarea „mucegaiului ” - Mai mult spaţiu disponibil în camere, ca urmare a reducerii dimensiunilor radiatoarelor sau chiar a renunţării la acestea.
35
Stadiul clădirii înainte de renovare - 2002. (Sursa Solanova Consorcium)
După renovarea de succes - 2006. (Sursa Solanova Consorcium)
36
Unitate de ventilaţie pe tavanul holului unui apartament. Aceasta a fost acoperită cu tavan fals. (Sorsa Solanova Consorcium)
Colectorii solari protejează intrările şi în acelaşi timp asigură 20% din necesarul de încălzire şi apă caldă menajeră. (Sursa Solanova Consorcium)
37
CLĂDIRE DE APARTAMENTE TEVESSTRASSE (Frankfurt am Main, Germania) Economie de energie: 95%
Adresa Clima
Tevesstrasse, Frankfurt am Main, Germania Continentală, iarna -15 ÷ -10°C
Anul construirii:
1950
Perioda renovării
2005
Tip cladire / Nr. etaje:
Clădire rezidenţială din cărămidă/ 4 etaje / acoperiş de lemn
Nr apt: Suprafaţă totală:
54 3850 m2
Consum de energie pentru încălzire: Înainte de renovare: După renovare:
290 [kWh/(m2a)] 17 [kWh/(m2a)] = economie 95%
Proprietar / Constructor:
ABG Frankfurt Holding GmbH
Arhitect:
faktor10 GmbH, PHI Darmstadt
Costul măsurilor de economisire a energiei
1000 €/m2
Finanţarea renovării:
Bugetul Primăriei Frankfurt am Main
Obiective şi rezultate Studiul a arătat că această clădire necesită urgent o izolare termică. De altfel există un numar mare de clădiri date în folosinţă în perioada 1950 1970, care se afla într-o stare proastă şi care necesită o modernizare majoră. Structurile realizate între 1949 şi 1968 sunt în mare parte responsabile 30% consumul de energie pentru încălzire în clădirile rezidenţiale din Germania. Clădirile amplasate în Tevesstrasse de la nr. 36 la nr. 54 din Frankfurt au fost construite în 1950. Datorită stării acestor clădiri proiectul a cuprins o renovare majoră cu componente de Casă Pasivă. Necesarul total de energie pentru încălzire după renovare, calculat conform PHPP, a fost 17 kWh/(m2an) comparativ cu cel dinainte de renovare de 290 kWh/(m2an). Criteriul a fost de a folosi utilităţile Casei pasive pentru a asigura cea mai mare parte a necesarului de energie pentru încălzire (prin intermediul aerului introdus de sistemul de ventilare). Acest lucru nu a fost însă posibil pentru apartamentele de la parter, care au fost echipate cu radiatoare mici, pentru a acoperi efectele produse de punţi.
38 Conceptul renovării / caracteristici principale - Izolarea faţadei, pivniţei şi a acoperişului - Ferestre de înaltă eficienţă / geamuri cu trei foi de sticlă cu obloane integrate; - Eliminarea maximă a punţilor termice; - Ventilaţie mecanic controlată cu recuperarea căldurii cu randamentul recuperarii > 75 % - 45 m2 panouri solare pentru apa caldă pentru încălzire. Comparaţie înainte / după renovare
Înainte de renovare
După renovare
Faţade neizolate: Valoarea medie U a anvelopei clădirii U = 1,47 W/(m2K)
S-au folosit 2 sisteme diferite: pe pereţii masivi s-a realizat o izolare cu polistiren EIFS de 200 sau 260mm. Uperete = 0,12 W/(m2K) La nivelul aticului nou construit, un sistem de construcţie uşoară de lemn cu izolaţie între stâlpi, cuplată cu polistiren sau vată minerală. Uperete=0,093 W/(m2K)
Acoperiş: U U = 1,47 W/(m2K) Placă peste subsol: U = 1,47 W/(m2K)
Ferestre- rame de lemn cu un singur geam / rame de rame de plastic din anii `70. Umediu ferestre UW = 2,2 W/(m2K) Ventilaţie Ventilaţie naturală prin ferestre Sistem de încălzire: Radiatoare, încălzire centralizat cu gaz
400 mm izolare cu celuloză U = 0,11 W/(m2K) Pentru a economisi spaţiu stratul de izolaţie a fost montat pe partea inferioară (80 mm de panouri de spumă PU) şi partea superioară (50mm de panouri spumă PU) a plafonului subsol. U=0,177 W/(m2K) Ferestre standard casă pasivă cu triplu vitraj Ug = 0,6 W/(m2K) g=50% UW = 0,87 W/(m2K) Ventilaţie Ventilaţie mecanic controlată cu recuperare de caldură, cu randament 85%, sistem descentralizat Sistem de încălzire: Aer cald introdus prin sistemul de ventilaţie mecanic controlată, sistem descentralizat, adiţional radiatoare mici pentru apartamentele de la parter.
Economie de energie şi monitorizare Consum total de energie pentru încălzire înainte de reabilitare: Consum total de energie pentru încălzire după reabilitare:
290 kWh/(m2a) 17 kWh/(m2a)
Concluzii Eliminarea completă a punţilor termice la interiorul şi la exteriorul subsolului, aşa cum cere criteriul Casa pasivă, nu a fost posibil. Alte punţi termice (de la ancorarea balcoanelor, de la montajul ferestrelor) nu au putut fi evitate din motive structurale sau de arhitectură. Neputând optimiza toate punţile termice, necesarul de energie
39 pentru încălzire a crescut cu 2 kWh/(m2an), ceea ce raportat la dimensiunile clădirii este o valoare mică. Pentru o clădire de mici dimensiuni, efectele punţilor termice ar fi avut alt impact. Diferenţa principală între clădirile renovate şi casele pasive noi, este o izolare necorespunzătoare a plăcii peste subsol. Deoarece placa peste subsol este foarte jos, izolarea sa nu se poate face aşa cum o cere standardul de casă pasivă. Pentru a limita efectele nedorite ale punţilor termice s-au instalat radiatoare mici în apartamentele de la parter. Punţile termice au fost calculate pentru toate îmbinările critice, diferitele variante fiind comparate astfel încat instalaţia să fie cât mai eficientă şi din punct de vedere economic. Calculele efectuate cu programul PHPP s-au refăcut pe parcursul procesului de proiectare. Randamentul global al recuperării de caldură are de asemenea o influenţă majoră asupra balanţei clădirii. În acest caz producatorul declară un randament de 85%. Unităţile de ventilaţie sunt amplasate local (pentru toate apartamentele) Elementele sistemului de ventilaţie sunt instalate local în toate apartamentele. Astfel, există fluxuri semnificative de căldură de la baie şi bucătărie care preîncălzesc aerul exterior rece. Aceste conducte de aer rece trebuie să fie bine izolate şi protejate împotriva condensului. Conductele în cadrul proiectului Tevesstrasse au fost izolate cu 50 mm izolaţie cauciuc butilic pentru ţevi rotunde şi cu 50 mm izolaţie celuloză pentru conductele rectangulare, oferind în mod eficient 100 mm de izolare. Aceste fluxuri de căldură sunt luate în considerare în balanţa energetică, în conformitate cu PHPP, astfel eficienţa de recuperare a căldurii a devenit 75%. În cadrul acestui proiect, s-a realizat o etanşeitate medie n50 = 0,47 h-1. În cazul în care, etanşeitatea la aer ar fi putut fi îmbunătăţită pentru a n50=0,3 h-1, ar fi dus la economii suplimentare de până la 0,8 kWh / (m2an). Dacă, s-ar fi realizat o etanşeitate la aer de numai n50 = 0,6 h-1, acest lucru ar fi condus la un necesar de încălzire suplimentar de 0,6 kWh / (m2an). Un n50 = 1,5 h-1, ar fi însemnat un necesar de încălzire suplimentară de 4,5 kWh / (m2an). O astfel de cerere suplimentară pentru încălzire nu ar fi putut fi făcută la un cost rezonabil, pentru altfel de modernizare de clădire.
40
Clădire rezidenţială în Frankfurt/Tevesstrasse înainte (stânga) şi după renovare (dreapta). (Sursa Faktor 10 GmbH)
Balcoanele sunt ancorate local pe pereţii exteriori. (Sursa Centrum pasivního domu)
Priza de aer proaspăt şi evacuarea aerului uzat.
Apa caldă pentru încălzirea aerului de alimentare.
(Sursa Centrum pasivního domu)
(Sursa Centrum pasivního domu)
41
Unitatea de ventilaţie instalată în baie (Sursa Centrum pasivního domu)
Unitate de ventilaţie cu recuperatorul de caldură (Sursa Centrum pasivního domu)
42
AUSTRIA Inainte de renovare Constructii [valoarea U: W/m2K] Pereti exteriori Pardoseala podului Plafon subsol Ferestre Instalatii Arzator cu gaze
Înainte de renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 198 kWh/m2an (PHPP) După renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 15 kWh/m2an (PHPP) Economie de energie: 93%
[0.47] [1.75] [0.97] [2.65]
Dupa renovare Constructii [valoarea U: W/m2K] [0.13] Pereti exteriori [0.11] Pardoseala podului [0.19] Plafon subsol [0.80] Ferestre Instalatii Arzator cu gaze cu randament ridicat Ventilatie mecanica cu recuperator de caldura pentru fiecare camera
GERMANIA Inainte de renovare Constructii [valoarea U: W/m2K] [0.63] Izolarea tavanului (6 cm vată minerală) Parter neizolat Fatade neizolate [5.1] Un singur geam Instalatii Cazan individual de caldura si DHW cu eficienta convenabila Ventilatie naturala
Înainte de renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 250 kWh/m2an (PHPP) După renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 15 kWh/m2an (PHPP) Economie de energie: 94%
Dupa renovare Constructii [valoarea U: W/m2K] [0.114] Izolarea mansardei (tavanului) [0.175] Izolarea tavanului pivniţei (la parter) [0.19] Izolarea faţadelor Triplu vitraj [0.83] si rame Eliminarea punţilor termice (balcoane separate de construcţia principală şi extinse) Eliminarea şemineelor obişnuite Instalatii Sistem CHP pe bloc 43 kW-75 kW, depozitare de apă caldă în rezervoare de 250 kW Sistem PV de 140mp (18 kWp, 18.000 kWh/a) Temperatură scazută la încălzire (schimbător de căldură din apă în aer) Ventilaţie echilibrată cu recuperare de căldură 85% eficienţă
43
DANEMARCA (OESTERBRO) Înainte de renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 125 kWh/m2an (PHPP) După renovare: Necesar de energie pentru încălzire: 61 kWh/m2an (PHPP) Economie de energie: 51%
Înainte de renovare Ferestre cu U=4,05 W/m2K Consum total pentru încălzire:125kWh/m 2 Fără sistem de ventilaţie
După renovare Ferestre cu U=1,24 W/m2K Consum total pentru încălzire: 61Wh/m2 Cu sistem de ventilaţie cu recuperarea căldurii
Acest proiect a constat în reabilitarea unui bloc de locuinţe de 5 etaje, cu 76 de apartamente ce însumează 9896 m2, construit în 1926. Reabiltarea a avut loc între 1994 -1995. Proprietari: Danish Housing Association, ABB Costurile lucrărilor de modernizare: 1,78 mil.Euro Finanţare: Programul Thermie al UE, Danish Energy Authority Conceptul renovării: - Panouri fotovoltaice (178 m2 cu izolare Okalux) ce produc anual 18690 kWh, din care 105 kWh/(m2an) contribuţie pentru sistemul de ventilare; - Ferestre super performante Rationel Windows cu U=0,7Wm2K ( tripluvitraj); - Panouri solare pentru preparare acm (238m2 pe parte de vest, est şi sud a acoperişului); - Izolarea pereţilor şi a podului, 200 mm grosime izolaţie (faţadă: vată minerală bazaltică/ pod; vată minerala de sticlă); - Sistem de ventilare cu recuperare de căldură pe fiecare apartament; - Sistem inteligent de monitorizare a energiei cu CTS; Acest proiect este cel mai important proiect de reabilitare utilizând panouri fotovoltaice.
44
6. Bibliografie [1]
DRÁPALOVÁ, J.: Regenerace panelových domů Krok za krokem, ERA, Brno, 2006
[2]
FEIST, W.: Protokollband Nr. 24, Einsatz von Passivhaustechnologien bei der AltbauModernisierung, Passivhaus Institut, Darmstadt, 2003
[3]
FEIST, W.: Protokollband Nr. 29, Hochwärmegedämmte Dachkonstruktionen, Passivhaus Institut, Darmstadt, 2005
[4]
Kolektiv autorů: Sborník z mezinárodní konference Pasivní domy 2005 - 2007, Centrum pasivního domu , Brno
[5]
Kolektiv autorů: Tagungband Internationale Passivhaus Tagung 2000 2007, Conference proceedings International Conference on Passive Houses 2000 2007, Passivhaus Institut, Darmstadt
[6]
www.solanova.org
[7]
www.zukunft-haus.info
[8]
www.energieinstitut.at/Retrofit/
[9]
HERMELINK, A.: Report “Economics of retrofit” available on http://www.eceee.org/buildings/Report_EconomicsOfRetrofit_final.pdf
[10] KAUFMANN, B., PEPER, S., PFLUGER, R., FEIST, W.: Scientific monitoring of the Tevesstarsse Passive House renovation in Frankfurt a.M., 13th International Passive House Conference 2009
Austrian Society for Environment and Technology ÖGUT Project coordination www.oegut.at Contact: Gerhard Bayer, E-mail:
[email protected], Tel: +43 1 5136393 16
Interessensgemeinschaft Passivhaus Österreich www.igpassivhaus.at Contact: Günter Lang, E-mail:
[email protected], Tel: +43 650 900 20 40 Passiefhuis-Platform vzw Belgium PHP www.passiefhuisplatform.be Contact: Wouter Hilderson, E-mail:
[email protected], Tel: +32 3 235 02 81 Centrum pasivního domu CPD www.pasivnidomy.cz Contact: Juraj Hazucha, E-mail:
[email protected], Tel: +420 511 111 813 Passivhauskreis Rosenheim Traunstein e.V PHK www.passivhauskreis.de Contact: Franz Freundorfer, E-mail:
[email protected], Tel: +49 8033 304098
Passivhaus Institut Darmstadt PHI (Cooperation partner) www.passiv.de Contact: Wolfgang Feist, E-mail:
[email protected], Tel: +49 6151 826990 Arhitektonski Fakultet SveučiliŠta u Zagrebu (University of Zagreb, Faculty of Architecture) www.unizg.hr/homepage Contact: Ljubomir Miscevic, E-mail:
[email protected], Tel: +385 1 4639394 Institutul de studii si proiectari energetice ISPE www.ispe.ro Contact: Adriana Milandru, E-mail:
[email protected], Tel: +40212061002 Madalina Anastasiu, E-mail:
[email protected], Tel: +40212061004 IVL Swedish Environmental Research Institute Ltd. www.ivl.se Contact: Kaisa Svennberg, E-mail:
[email protected], Tel: +46 31 725 62 40
Mariborska razvojna agencija MRA (Maribor Development Agency) www.mra.si Contact: Peter Ekart, E-mail:
[email protected], Tel: +386 2 333 1302 Institút pre energeticky pasívne domy IEPD www.iepd.sk Contact: Lubica Simkovicova, E-mail:
[email protected], Tel: +421 2 6428 6649 Association for Environment Conscious Building AECB www.aecb.net Contact: Eric Parks, E-mail:
[email protected], Tel: +44 1759 360614
Parteneriatul proiectului PASS-NET
Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Devizia Energie şi Mediu - Secţia Studii Finanţare Proiecte tel: 021 2061326, fax: 021 210 1255, email:
[email protected]
www.pass-net.net
