PROIECTARE 2

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ

Limba şi literatura română 231 ore – anual anual 7 ore – – săptămînal săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare; 2. Receptarea

mesajului

citit/

audiat

prin

receptarea

adecvată

a

universului; 3. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotorică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor; 4. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale, fonetice, morfologice şi sintetice în structurarea mesajelor comunicative.

SECVENŢE DE CONŢINUT CONŢINUT:: structurale ale diverselor tipuri 1. Cunoaşterea şi înţelegerea competenţelor structurale de comunicare; 2. Lectura textelor narative şi în versuri; 3. Scrisul. Ortografia. Punctuaţia. 4. Lexicul. Fonetica. Părţile de vorbire. Părţile de propoziţie. 5. Tainele cărţii.

RESURSE BIBLIOGRAFIC BIBLIOGRAFICE: E: 1. Curriculum naţional, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Chişinău, 2010 2. Limba română, manual pentru clasa a 2 – a, Natalia Cubreacov, Maria Buruiană, Silvia Cotelea, Svetlana Galben, Editura Ştiinţa , Chişinău, 2011 3. Limba română, Culegeri de exerciţii, texte şi imagini de colorat

(Culegere), Eugenia Sarabaş, Maria Braghiş, Stela Danu, Nicoleta Sarabaş, Editura Interprint , Chişinău, 2010 4. Tainele cărţii, agendă de lectură, creaţie şi atitudine, Mariana Marin, Editura Cartier , Chişinău, 2010

1


5. Teste de evaluare: iniţială, formativă, sumativă la limba română clasa a II –a. Exerciţii pentru lucrul independent, Maria Braghiş, Editura Interprint , Chişinău, 2011

SUBCOMPETENŢE: Competenţă specifică : 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. 1.1. Sesizarea cuvîntului şi a propoziţiei ca elemente esenţiale în comunicarea între oameni. 1.2. Alcătuirea propoziţiilor /enunţurilor cu diferitele sensuri ale cuvintelor ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri. 1.3. Sesizarea la auz a corectitudinii gramaticale a propoziţiilor (acordul între cuvinte şi accentuarea corectă). 1.4. Utilizarea corectă a cuvintelor şi a propoziţiilor în discuţiile cotidiene şi în reproducerea unor informaţii. 1.5. Manifestarea dorinţei/interesului de a alcătui propoziţii despre satul/oraşul, despre colegii de clasă indicînd aspectul pozitiv al lor. 1.6. Adaptarea comunicării la interlocutor sau la o situaţie de comunicare. 1.7. Identificarea componentelor unui dialog prin conştientizarea formei: – răspuns. răspuns. întrebare – întrebare 1.8. Adresarea întrebărilor pentru interlocutori în dependenţă de statut şi vîrste diferite, aplicînd formulele de permisiune şi solicitare din eticheta comunicării. 1.9. Utilizarea eficientă a dialogului în diferite situaţii cotidiene. 1.10. Interpretarea relaţiilor relaţiilor dintre faptele relatate, ţinînd cont şi de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.11. Ordonarea ideilor într-o într-o relatare a unor conţinuturi cunoscute, în mod ghidat sau pe baza reperelor propuse. culese, după preferinţe, din 1.12. Prezentarea succintă a unor informaţii cărţile citite independent. 1.13. Expunerea informaţiei despre identitatea personală (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, pasiuni, părinţi). 1.14. Clasificarea cuvintelor ce denumesc obiecte descrise după aceeaşi formă sau culoare, dimensiune etc. 1.15. Descrierea ghidată a obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context sau a reperelor propuse. 1.16. Utilizarea corectă/civilizată a elementelor comunicării nonverbale: mimică, gest, semnale, semne etc. 1.17. Aplicarea în situaţii reale sau modelate a combinării elementelor nonverbale cu cele verbale.

Competenţă specifică : 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. 2.1.

Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă în scopul extinderii cîmpului vizual, a vitezei şi a ritmului de citire. 2


5. Teste de evaluare: iniţială, formativă, sumativă la limba română clasa a II –a. Exerciţii pentru lucrul independent, Maria Braghiş, Editura Interprint , Chişinău, 2011

SUBCOMPETENŢE: Competenţă specifică : 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. 1.1. Sesizarea cuvîntului şi a propoziţiei ca elemente esenţiale în comunicarea între oameni. 1.2. Alcătuirea propoziţiilor /enunţurilor cu diferitele sensuri ale cuvintelor ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri. 1.3. Sesizarea la auz a corectitudinii gramaticale a propoziţiilor (acordul între cuvinte şi accentuarea corectă). 1.4. Utilizarea corectă a cuvintelor şi a propoziţiilor în discuţiile cotidiene şi în reproducerea unor informaţii. 1.5. Manifestarea dorinţei/interesului de a alcătui propoziţii despre satul/oraşul, despre colegii de clasă indicînd aspectul pozitiv al lor. 1.6. Adaptarea comunicării la interlocutor sau la o situaţie de comunicare. 1.7. Identificarea componentelor unui dialog prin conştientizarea formei: – răspuns. răspuns. întrebare – întrebare 1.8. Adresarea întrebărilor pentru interlocutori în dependenţă de statut şi vîrste diferite, aplicînd formulele de permisiune şi solicitare din eticheta comunicării. 1.9. Utilizarea eficientă a dialogului în diferite situaţii cotidiene. 1.10. Interpretarea relaţiilor relaţiilor dintre faptele relatate, ţinînd cont şi de succesiunea desfăşurării subiectului. 1.11. Ordonarea ideilor într-o într-o relatare a unor conţinuturi cunoscute, în mod ghidat sau pe baza reperelor propuse. culese, după preferinţe, din 1.12. Prezentarea succintă a unor informaţii cărţile citite independent. 1.13. Expunerea informaţiei despre identitatea personală (nume, prenume, vîrstă, domiciliu, pasiuni, părinţi). 1.14. Clasificarea cuvintelor ce denumesc obiecte descrise după aceeaşi formă sau culoare, dimensiune etc. 1.15. Descrierea ghidată a obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context sau a reperelor propuse. 1.16. Utilizarea corectă/civilizată a elementelor comunicării nonverbale: mimică, gest, semnale, semne etc. 1.17. Aplicarea în situaţii reale sau modelate a combinării elementelor nonverbale cu cele verbale.

Competenţă specifică : 2. Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare. 2.1.

Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă în scopul extinderii cîmpului vizual, a vitezei şi a ritmului de citire. 2


Delimitarea ghidată a componentelor textului literar în scopul înţelegerii conţinutului ca un tot întreg. (ortografia-scrierea din 2.3. Perceperea celor două semnificaţii ale alineatului (ortografia-scrierea rînd nou) şi schimbarea ideilor. 2.4. Corelarea imaginii cu fragmentul respectiv al textului. atitudinii faţă de comportamentul personajelor 2.5. Exprimarea pozitive/negative recunoscute, după faptele descrise. 2.6. Relatarea selectivă a textelor citite conform fragmentelor indicate sau ilustrate. 2.7. Deosebirea prin comparare a structurii textului în proză cu structura poeziei (în mod ghidat); estetico-literare prin lectura, recitarea expresivă a 2.8. Exprimarea sensibilităţii esteticopoeziilor propuse şi a celor culese independent. 2.9. Sesizarea cuvintelor cu sens apropiat/opus, cu sens propriu/ figurat prin identificarea în diverse contexte. 2.10. Utilizarea vocabularului însuşit în diferite situaţii de comunicare: la alcătuirea propoziţiilor, enunţurilor, a micilor texte, în convorbiri etc. 2.11. Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de limba română. 2.12. Aprecierea textului literar prin valorificarea vocabularului. vocabularului. 2.2.

Competenţă specifică: 3. Utilizarea scrisului ca tehnică psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a gîndurilor. într-o anumită înclinaţie. 3.1. Scrierea lizibilă, îngrijită, aranjată estetic într3.2. Utilizarea eficientă a scrisului în diferite lucrări scrise, respectînd aşezare estetică în pagină. 3.3. Identificarea şi selectarea din diverse contexte a cuvintelor ce conţin ortogramele învăţate. cuvinte lor cu grupuri 3.4. Scrierea corectă din punct de vedere ortografic a cuvintelor de litere şi a celor cu cratimă (în limita standardelor de conţinut). 3.5. Utilizarea adecvată a cuvintelor cu ortograme noi în redactarea propoziţiilor, a enunţurilor proprii. 3.6. Utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie (ghidat, apoi independent). 3.7. Redactarea textelor proprii cu şi fără repere, aplicînd tehnicile de redactare învăţate. 3.8. Manifestarea conduitei adecvate în cooperare de grup în scopul elaborării în scris a unor compoziţii sau alcătuirii unui plan de idei etc. Manifestarea interesului pentru scrierea textului cu destinaţie specială bileţelul (conform regulilor de redactare învăţate).

Competenţă specifică : 4. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei lexicale, netice, morfologice şi sintactice în structurarea mesajelor comunicative. fonetice, fo 4.1. Utilizarea eficientă în diferite contexte (orale şi scrise) a noului vocabular, sesizînd diferitele sensuri. 4.2. Pronunţarea corectă a consoanelor sprijinite de diverse vocale. icarea corectă a consoanelor, a vocalelor şi a silabelor în cuvinte. 4.3. Identif icarea 4.4. Sesizarea semnificaţiei vocalei în formarea silabelor. comunicare. 4.5. Sesizarea semnificaţiei corecte a părţilor de vorbire în comunicare. dintr-un şir de cuvinte sau dintr-un mic 4.6. Clasificarea părţilor de vorbire dintrtext. 3


4.7. Aplicarea corectă a tipurilor de propoziţii şi respectiv a semnelor de punctuaţie în diferite contexte. 4.8. Utilizarea corectă a mijloacelor de intonare îndeosebi a propoziţiilor după scopul comunicării. 4.9. Identificarea ghidată a părţilor principale de propoziţie prin formularea întrebărilor. Transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers. Manifestarea interesului şi a preferinţelor pentru Competenţă specifică : 5. Manifestarea lectură. Identificarea elementelor principale ale cărţilor citite independent şi 5.1.Identificarea 5.1. discutate în grupuri sau în colectivul clasei. Deosebirea unor cărţi după conţinut: cărţi de poveşti, de poezii, de 5.2.Deosebirea 5.2. povestiri; despre plante, despre animale. Anticiparea conţinutului unei cărţi pe baza celor trei componente: titlu, 5.3.Anticiparea 5.3. autor şi ilustraţie. Exteriorizarea stării afective, a emoţiilor în timpul demonstrării cărţilor 5.4.Exteriorizarea 5.4. citite în particular. Exprimarea opiniilor şi a atitudinilor proprii faţă de cele citite. 5.5.Exprimarea 5.5. Manifestarea interesului interesului şi a preferinţelor pentru lectura suplimentară a cărţilor şi a presei periodice pentru copii.

LECTURĂ RECOMANDATĂ

1. Spiridon Vangheli Carte de citire şi gîndire, Cartea a II -a. Chişinău: Editura pentru copii Guguţă , 2006; 2. Trei urşi. Adaptare Adaptare şi desene desene de Lică Sainciuc. Sainciuc. Chişinău: Editura Cartier , 2008; 3. Ion Creangă, Punguţa cu doi bani. Chişinău: Editura Cartier, 1996; 4. Poieniţa copilăriei. / Selecţie Ala Bujor. Chişinău: Editura Epigraf , 2003; 5. Mihai Eminescu, Poezii. Chişinău: Chişinău : Editura Cartier , 2006; 6. Făguraş de poezie. Versuri – licurici licurici pentru dragii pici. Ediţia a IIII-a, completată. Chişinău: Editura Epigraf, 2008; 7. Alexandru Donici Greierul şi furnica. Chişinău: Editura Cartier, 1996; 8. Mihai Eminescu Frumoasa lumii. Chişinău: Editura Cartier, 2000.

Texte literare / cărţi culese din literatura pentru copii Fraţii Grimm „Scufiţa Roşie”

Ioan Slavici „Spaima zmeilor”

Hans Cristian Andersen „Scufiţa Roşie”

Ioan Slavici „Zîna Zorilor”

Carlo Collodi „Pinocchio”

Ioan Slavici „Crăiasa zăpezii”

Călin Gruia „Ciuboţele ogarului”

Hans Christian Andersen „Povestea porcului”

Tudor Arghezi „Cheile”

Ion Creangă „Dănilă Prepeleac”

Fraţii Grimm „Hansel şi Gretel”

Alexandru Donici „Fabule”

Fraţii Grimm „Prinţul fermecat”

Lewis Carroll „Alice în Ţara 4

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ Oglinzilor” – cap. I

Fraţii Grimm „Crăiasa albinelor”

Poveste populară „Frumoasa din pădurea adormită”

Elena Farago Poezii

Ion Druţă „Iarna”

Charles Perrault „Mama Gîscă”

Vasile Alecsandri „Iarna”

George

Topârceanu

de Ion Druţă „Sora”

„Rapsodii

toamnă”

Charles Perrault „Degeţel”

Alexandru Mitru „Tatăl şi cei zece feciori”

Charles

Perrault

din Fraţii Grimm „Bunicul şi nepotul”

„Frumoasa

pădurea adormiă”

Vladimir Colin „Povestea ceasului cu Lia Diacopol Fudulu „Vara şi iarna” inimă”

Al. Brătescu Voineşti „Privighetoarea”

Otilia Cazimir „Baba iarna intră-n sat”

Ana Blandiana „Copilărie”

Constantin Dragomir „Vrei să-ţi spun o poezie?”

Iulian Filip „Au vrut melcii să se bată”

Elena Farago „Din traista lui Moş Crăciun”

Ion Druţă „Bobocel cu ale lui”

Grigore Vieru „Moşul din leagăn”

Aurel Ciocanu „Ploaie desculţă”

Liviu Deleanu „Bucurii pentru copii”

Liviu Deleanu „Licurici pentru cei mici”

Constantin Dragomir „Copii şi păpădii”

Vasile Romanciuc „Ursul dirijor”

Arcadie Suceveanu „A fugit melcul de-acasă”

Arcadie Suceveanu „Raţa lui Arhimede” Dumitru Matcovschi „Bună dimineaţă, mamă!”

Nicolae Rusu „Alunel”

N.B. Tematica lecturii particulare este de obicei liberă, însă e bine să fie apropiată de tematica lecturii din clasă pentru a realiza legături tematice, comparaţii şi extensii valorice. Lista recomandată este flexibilă şi constituie un reper de orientare, ţinînd cont de situaţia de facto în bibliotecile personale şi locale. Atenţionăm că nu vom orienta elevii spre un anumit număr de cărţi citite pe an.

5


Subcompetenţe Nr. d/o

Conţinuturi didactice

Nr. de ore

Unitatea I „Şcoala” – 24 ore 1.11

1.

2.1 2. 5.2

1.6

3.

Multe aş mai fi făcut în vacanţă, dar... Situaţie de comunicare: cuvîntul şi propoziţia – elemente de bază ale comunicării verbale. Din nou la şcoală. Consecutivitatea ideilor într-o naraţiune. Relatarea unor conţinuturi (evenimente, întîmplări, povestioare, informaţii alcătuite după un şir de ilustraţii, benzi desenate inventate, culese din cărţi sau presa periodică pentru copii).

Alcătuirea planului de idei, ordonînd ideile. Povestirea textului după planului de idei. Scrierea ortogramelor sa/s-a.

1

1

1

Exerciţii aplicative. 4. 2.8

5.6

5. 6.

Părţile componente ale cărţii. Cartea. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii), filele cu text, imaginile, cuprinsul şi rolul lor. Elementele cărţii după care poţi afla mai mult: prefaţă, adnotarea, postfaţa (informaţie bibliografică despre scriitori). Învăţătura din cărţi. Alcătuirea regulilor de păstrare a cărţii – activitate în echipă.

Tainele cărţii. Poezia „Cartea”, de Vasile Romanciuc. Lectura corectă,

1

1 1

conştientă şi fluidă. 1.16

3.1 1.17 1.4 2.2

3.2

2.4

7.

Atitudinea cititorului faţă de cele citite. Activităţi de recitaluri a poeziilor

1

memorate, ateliere de creaţie prin ilustrarea unor versuri; ateliere de prezentare a versurilor ilustrate, ateliere de scriere, de culegere a poeziilor.

8.

Evaluare iniţială.

1

9.

Tainele căţii. Învaţă de la carte. Poezia „Cum se face o carte”, de Grigore Vieru. Invitaţie la discuţie – drumul

1

cărţii. 10.

Cum comunicăm? Eticheta comunicării.

Formule de salut, de adresare, de mulţumire. Activităţi de combinare şi stabilirea a relaţiilor dintre formele dialogului şi eticheta comunicării, justificînd utilizarea lor ca normă a comportamentului corect. 11. Comunicarea dialogată. Componentele dialogului: emiţător, receptor. 12.

„Alecedarul”, de Tudor Arghezi. Valori morale, estetice în textele literare. Tehnici 6

1

1 1

Data

Resurse didactice

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ de intensificare a vitezei automatizarea ritmului citirii.

1.4 2.3

13. 14.

1.1 15. 3.5

Să

dezlegăm

tainele

prin

textului.

Ordonarea ideilor. Citirea şi povestirea fragmentului conform fiecărei idei. Exersări de Comunicarea orală. conştientizarea a mesajului exprimat numai prin elementele comunicării nonverbale şi elaborarea / demonstrarea unor noi forme de conţinut în faţa colegilor de clasă.

Mesajele trasmise de gesturile, mimica persoanelor şi indicatoarelor rutiere.

1 1

1

Activitate în echipă. Întrebări adresate participanţilor la concursul „Toamna de aur”.

16. 5.9

2.7

17.

Atelier de creaţie. Textul oral după un şir de imagini. Dorinţa lui Oache. Aplicaţii pe baza imaginilor, presupuneri de conţinut, descoperirea exprimării comunicative în diverse situaţii: propoziţii, verbalizare coerentă, folosind informaţii din diferite domenii. Organizarea textului redactat. Exerciţii de autoevaluare în baza textului citit.

1

1

18.

Textul „Cheia”, de Mihail Sadoveanu.

1

19.

Înţelegerea textului. Textul. Componentele textului: titulul, autorul, conţinutul propriu-zis. Atitudinea cititorului faţă de cele citite. Să dezlegăm tainele textului. Alcătuirea planului simplu de idei. Povestirea textului după planul întocmit. Comunicarea scrisă. Biletul. Scrisul – în viaţa omului.

1

Textul

1

20. 21.

–

nonliterar

–

utilitar.

1

Semnificaţia bileţelului în viaţa oamenilor. Activităţi de scriere corectă a unui bileţel, respectînd tehnicile de redactare. 22.

Tainele cărţii. Poezia „Melcul şcolar”, de Vasile Versavia. Lectura corectă,

1

conştientă şi fluidă a poeziei. 23.

Să dezlegăm tainele textului. Povestirea

1

24.

(orală, liberă şi în succesiune), imitînd tonul, intonaţia şi timbrul vocii Scrierea corectă a bileţelului. Exerciţii de determinare a comunicării scrise şi orale.

1

Unitatea II „Toamna” – 21 ore 1.12

25. 26.

Textul „Cum începe toamna”, de Marin Preda. Ideile textului după aliniate. Exerciţii de precizare a elementelor textului structurale: componentele 7

1 1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 2.4 literar; aliniatele şi rolul lor pentru cititor; exersări cu determinarea aliniatelor şi formularea ghidată a ideilor de bază. 2.5 27. Intonaţia propoziţiilor. Punctul. 1 Semnul întrebării. Propoziţia după scopul comunicării: enunţiativă, interogativă, exclamativă şi semnele de punctuaţie respective. 2.10 28. Intonarea corectă a propoziţiilor. 1 Ordonarea propoziţiilor amestecate şi scrierea lor corectă. 29. „Puişorii”, de Emil Gîrleanu. Exersări 1 de relatare, povestire consecutivă a conţinutului cu încercări de formulare corectă a începutului, încheierii, folosind schema logică de repere (cine? Ce? Cînd? 5.4 Unde?). 30. Să dezlegăm tainele textului. 1 Vocabularul textului. Cuvintele cu sens opus. 31. Familia de cuvinte. Activitate în echipă. 1 32.

Intonarea

Semnul exclamării. Exersări practice cu tipurile de propoziţii, cu scopul de a indica / a simţi rolul lor în schimbarea conţinutului: afirmaţie, negaţie, interogaţie.

1

33.

Poezia „Tomna”, de Octavian Goga.

1

3.2

2.5

34.

35.

propoziţiilor.

Versificaţia: poezia, strofa, versul. Rima. Figurile de stil. Exersări de comparare a structurii poeziei cu structura textului în proză. Să dezlegăm tainele textului. Activitate în echipă. Alcătuirea propoziţiilor cu ajutorul expresiilor frumoase despre toamnă.

Tainele cărţii. Textul „Toamna”, de Spiridon Vangheli. Atitudinea cititorului

1

1

faţă de cele citite. 36.

Agenda de lectură, creaţie, atitudine.

1

Exerciţii de structurare după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii, autorul, personajele, cuvinte neînţelese, expresii artistice. 37.

Atelier de creaţie. Povestirea orală după un şir de ilustraţii. „O lecţie...”

1

Relatarea unor conţinuturi (evenimente, întîmplări, povestioare, informaţii alcătuite după un şir de ilustraţii.) 38.

Organizarea

textului

redactat.

1

Desfăşurarea ideilor într-un plan simplu (în grupuri mici). 39.

Textul „Cioc! Cioc! Cioc!”, de Emil Gîrleanu. Atitudinea, opinia faţă de comportamentul

personajelor 8

descrise.

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ Exersări de imitare a rolului personajelor potrivind vocea, timbrul, poziţia corpului, compararea lor cu alte personaje din cărţile citite suplimentar. 40.

Planul de idei. Ideile principale în baza Ordinea desfăşurării imaginilor.

1

evenimentelor. Scrierea ortogramelor ia/i-a. 2.2

41.

Tainele cărţii. Poezia „Balada unui greier mic”, de George Topîrceanu.

1

Sensurile cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător/cu sens opus; cu sens propriu/figurat; mijloace artistice: comparaţia/personificarea. 42. 3.2

Agenda de lectură. Creaţie, atitudine.

1

Exerciţii de structurare după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii, personajele, autorul, cuvinte noi. 43.

Recapitularea cunoştinţelor.

1

44.

Evaluare sumativă.

1

45.

Exerciţii de recuperare şi dezvoltare.

1

Exerciţii aplicative.

Unitatea III „Familia mea” – 19 ore 1.13

2.12

46.

47. 48.

2.7

49.

Textul „Banul muncit”, după Alexandru Mitru. Vocabularul textului. Cuvintele noi din text. Personajele literare pozitive şi negative. Exerciţii Omonimia cuvintelor. aplicative. Ortogramele la/l-a.

Textul. Componentele textului: titlul, autorul, conţinutul propriu – zis. Ordonarea propoziţiilor în text. Lectura

1

1 1 1

aliniatelor, a cuvintelor noi, a descrierilor etc. 50.

Poezia „Arborele familiei”, de Arcadie Suceveanu. Înţelegerea textului. Cuvinte

1

care exprimă emoţia postlectorală. 1.7

51.

Exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza algoritmului: emoţii şi sentimente

1

(bucuros, vesel). Familia de cuvinte. 52.

Tainele cărţii. Textul „Grămăjoară”, de Ion Druţă. Atitudinea cititorului faţă de

1

cele citite. 2.5

2.1

53.

Textul în versurilor,

versuri. Delimitarea identificarea rimelor,

lectura expresivă a textelor şi determinarea muzicalităţii versurilor. Lectura aliniatelor, a cuvintelor noi, a descrierilor, etc. 9

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 54. Activitate în echipă. Completarea 1 versurilor. Ordonarea versurilor. 55. Textul dialog. Componentele unui 1 2.11 dialog: emiţător, receptor. 56. Activitate în echipă. Exerciţii de 1 antrenare şi însuşire conştientă a componentelor unui dialog şi priceperii de a formula întrebări şi răspunsuri. 57. Textul „Nu e voie”, de Tudor Arghezi. 1 Exerciţii de valorificare a mesajului etic al textului prin analiza opiniilor; exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. 2.4 58. Proverbul. Învăţătura proverbului. 1 Atitudinea faţă de comportamentul personajelor descrise. 59. Să dezlegăm tainele textului . Familia de 1 4.2

60.

cuvinte. Omonimia cuvintelor. Tainele cărţii. Textul „Familia mea”, după Baruţu, Tudor Arghezi, lectura

1

corectă, conştientă şi fluidă. 4.3

61.

1

(bucuros, vesel). Cîmpul vizual (extindere), viteza citirii (intensificare şi automatizare), ritmul citirii.

2.5 2.9

Exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza algoritmului: emoţii şi sentimente

62.

Atelier de creaţie. Povestirea orală după un şir de ilustraţii. „O zi plină”.

1

Exerciţii de analiză a vocabularului în funcţiune.

2.3 63.

Organizarea

textului

redactat.

1

Desfăşurarea ideilor într-un plan simplu.

Copieri, transcrieri în vederea 1 automatizării tehnicii scrisului. Unitatea IV „Lumea vietăţilor mari şi mici” – 18 ore

64.

1.4

65.

66. 2.4 67.

4.5

Textul „La grădina zoologică”, după Marin Sorescu. Textul literar (fragmentul de text) şi imaginea asociată. Înţelegerea textului. Activitate în echipă. Argumente pro şi contra vieţuirii animalelor la grădina zoologică.

Cuvîntul. Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles (actualizare). Exerciţii de scriere

1

1 1

şi pronunţare a cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. 68.

Textul „Năluca”, de Cezar Petrescu.

1

Personaje literare pozitive şi negative. 69.

Exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza algoritmului: emoţii şi sentimente. Cuvinte ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri. 10

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 70. Cuvîntul şi înţelesurile lui. Cuvîntul şi 1 înţelesurile lui: asemănător – sinonime / 5.5 opus – antonime. 71. Învăţarea prin joc. Cuvinte cu acelaşi 1 sens şi sens diferit. 72. Tainele cărţii. Poezia „Într-o zi pe cînd 1 lucram”, de Ana Blandiana. Ideile textului după aliniate. Exerciţii de 2.1 precizare a elementelor structurale: componentele textului literar; aliniatele şi rolul lor pentru cititor. 73. Exerciţii de valorificare a 1 2.12 vocabularului textual pe baza algoritmului: emoţii şi sentimente. Familia de cuvinte. 74. Textul „După asemănarea lor”, de Emil 1 Atitudinea faţă de Gîrleanu. comportamentul personajelor descrise. 75. Să dezlegăm tainele textului. 1 Omonimia cuvintelor. Exerciţii de extindere a lexicului în propriul sistem de comunicare. 76. Atelier de creaţie. Compunere după un 1 şir de imagini. Aplicaţii în baza 3.7 imaginilor, propuneri de conţinut, descoperirea exprimării comunicative în diverse situaţii: propoziţii, verbalizare coerentă, folosind informaţii din diferite domenii. 77. Organizarea textului redactat. 1 3.1 Desfăşurarea ideilor într-un plan

5.5

78.

simplu. Recapitularea cunoştinţelor.

1

79.

Evaluare sumativă.

1

80.

Exerciţii de recuperare şi dezvoltare.

1

Exerciţii aplicative. 81.

Tainele cărţii. Textul „Lecţia furnicii”.

1

Lectura corectă, conştientă şi fluidă. 82.

Exerciţii de valorificare a vocabularului textual pe baza algoritmului: emoţii şi sentimente.

1

Cîmpul vizual (extindere), viteza citirii (intensificare şi automatizare), ritmul citirii.

Unitatea V „Iarna” – 21 ore 2.8

83.

Poezia „Iarna”, de Versificaţia: poezia,

Nicolae Labiş. strofa, versul.

1

Rima. Activităţi de recitaluri a poeziilor memorate, de ilustraţii a unor versuri. Înţelegerea textului. 84. 4.6

Să dezlegăm tainele textului. Valorile morale şi estetice în poezie. Cuvintele 11

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ ce exprimă sentimentele autorului. Ordonarea tablourilor poeziei. 85. Cuvinte ce denumesc fiinţe, lucruri şi 1 fenomene ale naturii. Exerciţii de 3.7 identificare în diverse contexte a părţilor de vorbire învăţate. 86. Cuvinte ce denumesc: acţiuni, obiecte, 1 însuşiri. Exerciţii aplicative de selectare a părţilor de vorbire. 2.1 87. Textul „Vreau să trăiesc prin stele”, de 1 Lectura corectă, Victor Eftimiu. conştientă şi fluidă. Exerciţii de extindere treptată a cîmpului vizual. 3.8 88. Să dezlegăm tainele textului. 1

Povestirea textului, respectînd ordinea ideilor. Exersări în formarea procedeelor de povestire globală. 89.

Cuvinte ce arată însuşiri. Cuvinte ce

1

denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri. Identificarea lor în contextele citite.

2.10 90.

Tainele cărţii. Textul „Legenda bradului”. Impresii despre carte şi

1

personajul preferat. 4.4

91.

Consecutivitatea ideilor în naraţiunea dată. Exerciţii de identificare a sensului

1

asemănător (sinonime) al cuvintelor şi a sensului opus al perechilor de cuvinte (antonime). 92. 2.5

2.6 5.5

4.1

Să dezlegăm tainele cărţii. Cuvinte ce exprimă acţiuni. Exerciţii de completare

1

a propoziţiilor lacunarecu structurile morfologice învăţate. 94.

Părţile compunerii „Povestea cu Moş Crăciun”. Antrenament de structurare

1

corectă a diverselor tipuri de compuneri: introducere, cuprins şi încheiere. 95.

Antrenament de diverselor tipuri

structurare a de compuneri:

1

introducere, cuprins, încheiere. 96.

Textul „În ajun de Anul Nou”, după Fănuş Neagu. Cîmpul vizual, viteza

1

citirii. Ritmul citirii. Exerciţii de extindere treptată a cîmpului vizual. 97.

Să dezlegăm tainele textului. Omonimia cuvintelor. Scrierea corectă a ortogramelor aplicative.

2.10

1

elevilor în tehnicile cooperării în g rup. 93.

4.2

Poezia „În seara de Crăciun”, de George Coşbuc. Activităţi de iniţiere a

sa/s-a;

la/l-a.

1

Exerciţii

98.

Recapitularea cunoştinţelor.

1

99.

Evaluare sumativă.

1 12

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 100 Exerciţii de recuperare şi dezvoltare. 1 3.6

Exerciţii aplicative. 101 Tainele cărţii. Textul „Crăiasa zăpezii”, după Hans Christian Andersen.

1

Personajele literare pozitive şi negative. Textul literar şi imaginea asociată. 3.5

102 Agenda de lectură, creaţie, atitudine. Exerciţii de structurare după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii, autorul, personajele, cuvinte neînţelese, expresii artistice. 103 Ortografia cuvintelor ce conţin grupul de litere (ce, ci, chi, che, ge, gi, ghi, ghe). Recapitulare.

1

1

Unitatea VI „În lumea poveştilor” – 22 ore 1.15

3.3

4.9

3.4

104 Povestea „Degeţica”, de Hans Christian Andersen. Vocabularul textului. Exerciţii ghidate (cu sprijinul învăţătorului) de analiză contextuală a cuvintelor cu sens propriu şi cu sens figurat. 105 Să dezlegăm tainele textului.

Povestirea textului după planul simplu de idei. Omonimia cuvintelor. 106 Tainele cărţii. Textul „Motanul”, după Charles Perrault. Preferinţe de cărţi.

107 Agenda de lectură, creaţie, atitudine. Exerciţii de structurare după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii, autorul, personajele, cuvintele neînţelese, expresii artistice. 108 Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. Exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe şi combinarea consoanelor şi a vocalelor în silabe în pronunţarea corectă a lor. 109 Evaluare iniţială (la începutul

semestrului II). 110 Textul „Judecata vulpii”, după Petre Ispirescu. Personajele literare pozitive şi

1

1 1 1

1

1 1

negative.

3.8

2.11

111 Povestirea (orală, liberă în succesiune şi selectivă), imitînd tonul, intonaţia şi timbrul vocii. 112 Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele. Sunetele vocale / sunetele consoane (citirea corectă a consoanelor sprijinit de o vocală). 113 Tainele cărţii. Textul „Răţuşca cea

urîtă”, după Hans Christian Andersen. Povestirea (orală, liberă în succesiune şi selectivă), imitînd tonul, intonaţia şi timbrul vocii. 13

1 1

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 114 Ideile textului după aliniate. Exerciţii 1 3.1 de valorificare a vocabularului textual pe baza algoritmului: emoţii şi sentimente. Cuvinte ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri. Identificarea lor în textele citite. 115 Textul „Ţăranul şi duhul apelor”, după 1 Lev Tolstoi. Aprecierea textelor literare (acceptă/nu acceptă; susţine/nu susţine). Înţelegerea textului. 116 Explorarea Exerciţii de textului. 1 valorificare a mesajului textului prin 2.5 analiza opiniilor; exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. 117 Alfabetul. Exerciţii de extindere a 1 lexicului în propriul sistem de comunicare. 118 Tainele cărţii „Filmul căpilăriei”, de 1

Arcadie Suceveanu. Sensurile cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător;

2.4

cuvinte cu sens opus; cuvinte cu sens propriu şi figurat. Mijloacele artistice: comparaţia şi personificarea. 119 Activităţi

de recitaluri a poeziilor memorate; ateliere de creaţie prin ilustrarea unor versuri. Lectură şi

1

atitudine.

4.7

120 Atelier de creaţie. Compunere după imagini cu începutul dat. Exerciţii de redactare a unor compuneri cu începutul dat.

1

121 Organizarea textului redactat. Desfăşurarea ideilor într-un plan simplu.

1

Recapitulare. 122 Evaluare sumativă.

1

123 Tainele

1

cărţii. Textul „Prinţesa şi mazărea”, după Hans Christian Andersen. Povestirea (orală, liberă în succesiune şi selectivă), imitînd tonul, intonaţia şi timbrul vocii.

124 Exerciţii de ameliorare şi dezvoltare.

Exerciţii aplicative. 125 Ideile textului după aliniate. Exerciţii de valorificare a vocabularului textual

1 1

pe baza algoritmului: emoţii şi sentimente. Cuvinte ce denumesc obiecte, acţiuni, însuşiri. Identificarea lor în textele citite.

Unitatea VII „Îndemnuri” – 21 ore 4.4

126 Poezia „Îndemn”, de Demostene Botez. Exersări de caracterizare a personajelor după faptele descrise. 127 Ideile textului. Exerciţii de precizare a 14

1 1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ elementelor structurale: de determinare a aliniatelor şi formulare ghidată a ideilor 2.5 de bază. 128 Grupurile de sunete (ia, ea, ie, oa). 1 Exerciţii de scriere corectă a cuvintelor ce conţin grupurile de litere (ia, ea, ie, oa). 4.2

2.6 5.5

4.1

129 Tainele cărţii. Textul „Doi fraţi”, din Personajele folclorul moldovenesc. literare pozitive şi negative. Textul literar şi imaginea asociată. 130 Agenda de lectură, creaţie, atitudine.

Exerciţii de structurare după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii, autorul,

1

1

personajele, cuvintele neînţelese, expresii artistice. 131 „O

minune”. Părţile principale de propoziţie (subiectul şi predicatul).

1

Exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie, pe baza întrebărilor formulate de învăţător. 2.10

3.6

4.4

132 Ordonarea ideilor unui text.

1

133 Grupurile de litere (ce, ci che, chi). Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere date.

1

134 Textul

1

„Amărăciuni”,

de

Tudor

Arghezi. Exersări în scopul alcătuirii

planului simplu de idei al textului. Majuscula iniţială în propoziţie. 135 Povestirea

după planul de idei. Atitudinea faţă de comportamentul personajelor descrise. 136 Grupurile de litere (ge, gi ghe, ghi).

1 1

Ortografia cuvintelor ce conţin grupurile de litere date. 2.5

4.2

137 Copieri,

transcrieri în vederea automatizării şi rapidităţii tehnicii scrisului. Exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe şi combinarea vocalelor şi a consoanelor în silabe, pronunţarea corectă a lor.

138 Atelier de creaţie. Compunere după

benzi desenate şi după un plan simplu de idei. Exerciţii de alcătuire a planului

2.6 5.5

1

simplu de idei şi redactare a unor compuneri baza acestora. 139 Organizarea textului redactat. Exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris. 140 Fabula „Musca la arat”, de Alexandru Atitudinea faţă de Donici. comportamentul personajelor descrise. 141 Exerciţii de valorificare a mesajului 15

1

1 1 1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 4.1 etic al textului prin analiza opiniilor. Exersări în formularea corectă a gîndurilor pe baza celor citite. 142 Textul „Coridorul ispitei”, după 1 Voltaire. Personajele literare pozitive şi negative. 2.10 143 Agenda de lectură, creaţie, atitudine. 1

Exerciţii de structurare după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii, autorul, personajele, cuvintele neînţelese, expresii artistice.

3.6

144 Tipurile de propoziţie după scopul

comunicării. 145 Tainele cărţii. Textul „Dănuţ vrea să fie harnic”. Lectura corectă, conştientă

1 1

şi fluidă. 146 Exerciţii

de

valorificare a textual pe baza

vocabularului algoritmului: emoţii, sentimente. Cîmpul

1

vizual, viteza citirii, ritmul citirii.

Unitatea VIII „În luptă cu iarna” – 18 ore 3.6 2.8

3.9

2.5

4.5 2.1

4.9

2.1

147 Textul „Piţigoii”, de Eugen Jianu. Descriere/caracterizare de animale. Exersări în conştientizarea procesului de descriere a obiectelor propuse. 148 Povestirea textului după planul de idei. Exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. 149 Scrierea lui m înainte de b şi p. Exerciţii de scriere a cuvintelor. 150 Activitate în echipă. Alcătuirea textului scurt după cuvintele – cheie. 151 Textul „Răscruce”, de Vasile Romanciuc. Valorile morale, estetice şi religioase în textele literare. 152 Înţelegerea Alcătuirea expresiilor. enunţurilor cu cuvinte cu sens opus şi sens asemănător. 153 Scrierea cuvintelor ce conţin litera x. Exerciţii de scriere corectă a cuvintelor ce conţin litera x. 154 Atelier de creaţie. Compunere după imagini. Antrenament de structurare corectă a diverselor tipuri de compuneri. 155 Organizarea textului redactat.

Autoevaluare. 156 Tainele cărţii. Textul „Zilele babei Dochia”, după Mihail Sadovenu.

1

1 1 1 1 1 1 1 1 1

Exersări de precizare a elementelor structurale: componentele textului literar; aliniatele şi rolul lor pentru cititor. 157 Agenda de lectură, creaţie, atitudine. Exerciţii de structurare după noţiuni de teorie literară: titlul cărţii, autorul, 16

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 3.2 personajele, cuvintele neînţelese, expresii artistice. 158 Poezia „Ţurţurii”, de Nina Casian. 1 Utilizarea ortogramelor sa/s-a. 159 Sensurile cuvintelor: figurat sau direct. 1 Familia de cuvinte. Exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă. 160 Textul „Zăpada şi ghiocelul”. Exersări 1 de analiză a vocabularului în funcţiune. 161 Cuvintele Formularea însuşiri. 1 întrebărilor pentru diferite enunţuri. 162 Recapitularea cunoştinţelor. Exerciţii 1

recapitulative. 163 Evaluare sumativă.

1

164 Exerciţii de recuperare şi dezvoltare.

1

165 Textul „Buburuza”, după Eugen Jianu.

1

Exerciţii aplicative. Unitatea IX „Primăvara” – 24 ore

4.4

2.5

4.2

2.6 5.5

4.1 4.4

Exerciţii practice cu scopul de a dezvolta interesul elevilor de a se transpune în rolul personajelor reale şi imaginative pentru a reda prin voce intensitate, timbrul, gesturi, mimica şi semnale caracterului lor: bunătate, vitejia, dragostea, etc.

166 Ordonarea ideilor principale ale textului. Scrierea planului de idei. Povestirea textului după planul de idei. 167 Cuvîntul – parte de propoziţie. Exerciţii de clasificare a cuvintelor după înţelesul lor şi alcătuirea propoziţiilor simple şi dezvoltate. 168 Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles. Părţile principale şi secundare de propoziţie. 169 Poezia „Pentru tine, Primăvară”, de Otilia Cazimir. Ideile textului după aliniate.

1

170 Exerciţii

1

de

valorificare a textual pe baza

vocabularului algoritmului: emoţii şi sentimente. 171 Poezia „Primăvara”, de George Coşbuc. Versificaţia: poezia, strofa, versul. Rima. Exerciţii de delimitare a versurilor,

1

1 1

1

de determinare a rimei. 2.5

4.2

172 Planul simplu de idei. Imagini vizuale

şi auditive ale textului. 173 Cuvintele ce răspund la întrebările: cine? Ce? Exerciţii de identificare a

1 1

părţilor principale de propoziţie, pe baza întrebărilor formulate de învăţător. 174 Copieri,

transcrieri

în 17

vederea

1


automatizării şi rapidităţii tehnicii scrisului. Exerciţii de despărţire a 2.6

cuvintelor în silabe şi combinarea vocalelor şi a consoanelor în silabe, pronunţarea corectă a lor. 175 Textul

„Păpădia”, Agârbiceanu. Ideile

după

textului aliniate. Înţelegerea textului. 5.5

4.1

2.10

Ioan

1

după

176 Sensurile cuvintelor. Cuvinte cu sens asemănător; cuvinte cu sens opus ; cuvinte cu sens propriu şi figurat; mijloace artistice: comparaţia şi personificarea. 177 Cuvinte ce răspund la întrebarea: ce face? Exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate. 178 Tainele cărţii. Textul „Florile”, de Vasile Voiculescu. Preferinţe de cărţi. 179 Agenda de lectură, creaţie, atitudine.


1

1

1 1

personajele, cuvintele neînţelese, expresii artistice. 180 Poezia „Umbreluţe”, de Passionaria

1

Stoicescu. Exerciţii de valorificare a textual pe baza vocabularului 3.6

algoritmului: emoţii, sentimente. 181 Vocabularul

textului.

Sensurile

1

182 Poezia „Puişorii”, de Grigore Vieru. Valorile morale, estetice în textul literar. 183 Agenda de lectură, creaţie, atitudine.

1

cuvîntului: cuvinte cu sens asemănător, cuvinte cu sens opus.

3.5


1

personajele, cuvintele neînţelese, expresii artistice. 184 Atelier de creaţie. Compunere după 2.1

benzi desenate şi după planul de idei. Exerciţii de alcătuire a planului simplu de idei şi redactarea unor compuneri pe baza acestora.

185 Organizarea textului redactat. Exerciţii

1

186 Punctuaţia: virgula la enumerare, linia

1

de autoevaluare pe baza textului scris.

3.8

1

de dialog, cratima în ortogramele învăţate. 187 Tainele cărţii. Textul „Copiii în crîng”, după Konstantin Uşînski. Valorile

1

morale, estetice în textul literar. 188 Agenda de lectură, creaţie, atitudine.

Exerciţii de structurare după noţiuni 18

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ de teorie literară: titlul cărţii, autorul, personajele, cuvintele neînţelese, expresii artistice.

Unitatea X „Hristos a înviat!” – 17 ore 4.4

189 Poezia

„Cîntec pascal”, de Vasile Romanciuc. Valorile morale, estetice şi

1

religioase în textele literare. 190 Sensurile 2.5

4.2

2.6 5.5

4.1

expresiilor.

Omonimia

cuvintelor. 191 Atelier de creaţie. Felicitarea. Textul nonliterar – utilitar. Bileţelul şi

semnificaţia lui în viaţa oamenilor. 192 Organizarea textului redactat. Exerciţii de autoevaluare pe baza textului scris. 193 Textul „Măgăruşul”, de Ion

Agîrbiceanu. Personajele literare pozitive şi negative. Atitudinea faţă de

comportamentul personajelor citite. 194 Planul simplu de idei – ordonarea şi povestirea textului. 195 Cuvinte ce răspund la întrebările: care? Ce fel de? Identificarea cuvintelor ce arată însuşirea obiectelor în diferite contexte. 196 Exerciţii aplicative de determinarea

cuvintelor însuşiri. 197 Textul „Părul din ograda bunicilor”, de Mihail Sadoveanu. Lectura corectă,

1 1 1 1

1 1

1 1

conştientă şi fluidă. Exersări de extindere treptată a cîmpului vizual. 198 Sensurile 2.10

figurat;

cuvintelor: propriu sau sensul asemănător/diferit.

Omonimia cuvintelor. 199 Tainele cărţii. „Hristos a înviat”, de Vasile Alecsandri. Valori morale şi estetice în cadrul textului literar. 200 Agenda de lectură, creaţie, atitudine.

3.6

1


1 1

personajele, cuvintele neînţelese, expresii artistice. 201 Cuvinte

unde?

3.5

ce răspund la întrebările: Cînd? Cum?. Exerciţii de

1

completare a propoziţiilor cu cuvinte care răspund la întrebările date. 202 Cuvinte ce răspund la întrebările: ce? Cînd? Cum?. Exerciţii de completare a propoziţiilor cu cuvinte care răspund la întrebările date. 203 Recapitularea cunoştinţelor.

1

204 Evaluare sumativă.

1 19

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 205 Exerciţii de recuperare şi dezvoltare. 1

Unitatea XI „În prag de vacanţă” – 26 ore 4.4

206 Textul

„Cuminţenie”, după Aurel Scobioală. Cîmpul vizual, cîmpul citirii,

1

ritmul citirii. Lectura corectă, conştientă, fluidă. 2.5

207 Transcrierea în vederea automatizării

1

de după

1

209 Exerciţii aplicative de determinare a propoziţiei simple. Consolidare. 210 Textul „Marea, o apă folositoare”, după Marin Sorescu. Cuvintele noi din text. Cuvinte care exprimă emoţia postlectorală. 211 Sensurile cuvintelor. Familia de

1

şi rapidităţii tehnicii scrisului. 208 Propoziţia Exerciţii simplă. determinare structură.

4.2

2.6 5.5

a

propoziţiilor

cuvinte. 212 Propoziţia dezvoltată. Tipurile de propoziţii după scopul comunicării.

1

1 1

Exerciţii de determinare a propoziţiilor după structură. 4.1

213 Transformarea

propoziţii simple în dezvoltate şi invers. Exerciţii aplicative.

1

Consolidare.

2.10

3.6

214 Textul „Premiul întîi”, după Marin Preda. Atitudinea cititorului faţă de cele citite. 215 Ideile principale ale textului. Povestirea textului. 216 Consolidarea cunoştinţelor. Exerciţii

de dezvoltare şi ameliorare. 217 Evaluare sumativă. (la sfîrşit de an şcolar) 218 Exerciţii aplicative de recuperare şi dezvoltare. 219 Textul „Zîna apelor şi scoica”. Cîmpul

1 1 1 1 1 1

vizual, viteza citirii, ritmul citirii. Lectura corectă, conştientă şi fluidă. 3.5

220 Agenda de lectură, creaţie, atitudine.


1

personajele, cuvintele neînţelese, expresii artistice. 221 Poezia „Vara”, de Otilia Cazimir. Ideile textului în baza aliniatelor. Exerciţii de precizare a aliniatelor şi rolul lor pentru cititor. 222 Activitate în echipă. Familia de 4.4

cuvinte. 223 Poezia „Reţetă de vacanţă”, de Vasile Romanciuc. Povestirea. 20

1

1 1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 224 Respectarea tonului, intonaţia şi 1

tempoul vocii la recitarea poeziilor. 225 Recital de poezie - Concurs.

2.5

4.2

2.6 5.5

1

226 Excursii în parc. Alcătuirea şi recitarea poeziilor.

1

227 Tainele

1

cărţii. Călătorie în lumea basmelor. 228 Tainele cărţii. Excursie la bibliotecă.

1

229 Tainele cărţii. Excursie la muzeu.

1

230 Recapitulare.

1

231 Lecţie de totalizare. Concurs: „Cine

1

ştie mai multe proverbe?”

21


Matematica 136 ore – anual 4 ore – săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii diverse; 2. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate; 3. Rezolvarea şi formularea de probleme, utilizînd achiziţii matematice; 4. Explorarea / investigarea unor situaţii – problemă reale sau modelate, integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii.

RESURSE BIBLIOGRAFICE: 1. Curriculum naţional, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Chişinău, 2010 2. Matematica, manual pentru clasa a 2 – a, Ludmila Ursu, Ilie Lupu, Iulia Iasinschi, Editura Prut Internaţional , Chişinău, 2011 3. Matematica, Ghid pentru învăţători şi părinţi, clasa a 2 – a, Ludmila Ursu, Ilie Lupu, Editura Prut Internaţional , Chişinău, 2011 4. Teste de evaluare iniţială, formativă şi sumativă, exerciţii pentru lucrul independent, Maria Braghiş, Editura Interprint , Chişinău, 2011 5. Matematica. Curs opţional, Maria Braghiş, Editura Interprint , Chişinău, 2007

22


SUBCOMPETENŢE: 1.1. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, adunare, scădere. 1.2. Efectuarea adunării şi scăderii pînă în concentrul 0-100, fără şi cu treceri peste ordin, explicînd modul de calcul. 1.3. Aplicarea adunării, scăderii şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor; afarea unor numere necunoscute în exerciţii. 1.4. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple, indicate sau identificate prin observare. 1.5. Rezolvarea problemelor, justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; tematică.

2.1. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de înmulţire, împărţire. 2.2. Efectuarea înmulţirii prin adunare repetată şi utilizînd tabla înmulţirii, a împărţirii exacte prin scădere repetată şi ca probă a înmulţirii. 2.3. Aplicarea înmulţirii, împărţirii şi a propietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 2.4. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple, indicate sau identificate prin observare. 2.5. Rezolvarea problemelor, justificînd în cuvinte proprii etapele rezolvării. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; tematică.

3.1. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptelor de număr natural, operaţie aritmetică. 3.2. Efectuarea operaţiilor aritmetice în exerciţii cu 2 operaţii, cu şi fără paranteze, explicînd ordinea efectuării operaţiilor. 3.3. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor; aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 3.4. Completarea unor succesiuni de numere asociate după reguli simple, indicate sau identificate prin observare. 3.5. Rezolvarea problemelor cu plan sau cu justificări, prin exerciţiu. 3.6. Formularea de probleme pornind de la: enunţ incomplet; schemă; operaţii aritmetice; exerciţiu; tematică. Investigarea dependenţei dintre cantitate, preţ şi cost în contexte problematice reale, legate de cumparare-vînzare.

4.1. Identificarea şi descrierea empirică a figurilor şi a corpurilor geometrice. 4.2. Completarea unor succesiuni de forme geometrice asociate după reguli simple, indicate sau identificate prin observare. 23


4.3. Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători, utilizînd unităţi standard de măsură: pentru lungime; pentru masă; pentru capacitate; pentru timp; monetare. Investigarea unor contexte problematice reale, legate de măsurări. Evaluările realizate la finele clasei a II -a vor demonstra posedarea subcompetenţelor: Identificarea, citirea, scrierea, compararea, ordonarea numerelor naturale 0 - 100. Utilizarea elementelor de limbaj matematic aferent conceptului de număr natural. Efectuarea operaţiilor aritmetice în concentrul 0 - 100: adunarea şi scăderea fără şi cu treceri peste ordin; înmulţirea şi împărţirea tabelară. Explicarea modului de calcul şi a ordinii efectuării operaţiilor în exerciţii cu 2 operaţii, fără şi cu paranteze. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor proprietăţ ilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. Completarea unor succesiuni de forme geometrice, numere naturale asociate după reguli simple, indicate sau identificate prin observare. Identificarea figurilor şi corpurilor geometrice în modele date şi în mediul înconjurător (punct, linie dreaptă, segment de dreaptă, linie curbă, linie frîntă, cerc, triunghi, pătrat; sferă, cub). Exprimarea şi compararea rezultatelor unor măsurători, utilizînd unităţile de măsură standard: standard: pentru lungime (cm, (cm, m); pentru masă (kg); pentru capacitate (l ); ); pentru timp (min, (min, ora, ziua, săptămîna, luna); monetare (ban, leu). Rezolvarea problemelor cu 1-2 1-2 operaţii: cu plan sau cu justificări; prin exerciţiu. Formularea problemelor cu 1-2 1-2 operaţii, pornind de la: enunţ incomplet, schemă, operaţii aritmetice, exerciţiu, tematică. Explorarea/investigarea unor contexte problematice reale, care reflectă 



















dependenţa dintre cantitate, preţ şi cost.

24


Subcompetenţe Nr. Subcompetenţe d/o

Nr. Data de ore Modulul I „Repetăm cu sîrguinţă, învăţăm cu uşurinţă” – 7 – 7 ore

Identificarea, citirea, comporarea, scrierea numerelor naturale 0-100.

1

Numerele naturale pînă la 20: scriere, citire, formare. Numărarea cu startul şi

1

finalul dat, cu pasul 2-10, 2- 10, înainte şi înapoi. 2

Efectuarea adunării şi 3 scăderii, în concentrul 0-100 fără trecere peste ordin. 4 Formularea problemelor simple de adunare şi scădere, pornind de la imagine.

Conţinuturi didactice didactice

Adunarea şi scăderea numerelor naturale pînă la 20 fără trecere peste ordin. Adunarea şi scăderea orală şi în

1

scris, comentînd etapele de calcul.

Numerele naturale pînă la 100: scriere, citire, formare. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii, în încercărilor şi a probelor operaţiei.

1

baza

Adunarea şi scăderea numerelor naturale pînă la 100 fără trecere peste ordin. Continuarea, completarea unor

1

succesiuni de numere asociate după o regulă legată de adunare şi scădere. 5

Măsurări.

1

6

Cine seamănă, culege. Completarea de

1

tabele, rubrici cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. Autoevaluare. Autoevaluar e. Probleme distractive. 7


1

Modulul II „Adunăm rezolvînd şi scădem împrumutînd” – 24 – 24 ore 1.1

8

9 10 1.2

11 12 13 14 15

1.3

Adunarea pînă la 20, cu trecere peste ordin (U+U=ZU). Adunarea şi scăderea orală şi în scris, comentînd etapele de calcul. Exerciţii aplicative. Adunarea pînă la 20, cu trecere peste ordin.

Scăderea numerelor naturape pînă la 20 cu împrumut de ordinul zecilor. (ZU-U=U) Adunarea şi scăderea numerelor naturale 0-100 cu trecere peste ordin şi cu împrumut de la ordinul zecilor. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100 cu împrumut de ordinul zecilor. Rezolvarea problemelor cu două operaţii. a+(a+b); a+(a-b) a+(a -b) Formularea problemelor cu două operaţii prin înlănţuirea a două probleme simple. Adunarea şi scăderea pînă la 20. Proprietăţi ale adunării şi scăderii: asociativă, comutativă, elementul neutru 25

1

1 1 1 1 1 1 1

Resurse didactice

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 0. Exerciţii aplicative. 16

Numerele

la

carnavalul

Toamnei.

1

Aflarea unor numere necunoscute în

1

Aflarea numerelor necunoscut necunoscute. e. 1.4

17

exerciţii, în baza încercărilor şi a probelor operaţiei. 18 19 20

Adunarea şi scăderea numerelor naturale de tipul: ZU+U=Z; Z-U=ZU Adunarea şi scăderea numerelor naturale de tipul: ZU+U=ZU; ZU+ZU=ZU Probleme cu două operaţii de tipul aa(b+c). Rezolvarea problemelor cu două

1 1 1

operaţii după algoritmul: condiţia, întrebarea, schema; alegerea şi justificarea operaţiilor de rezolvare; răspunsul. 21 1.5

întrebarea, justificarea răspunsul. 22 23

1.6

Rezolvarea problemelor cu două operaţii după algoritmul: condiţia,

24

schema; operaţiilor

1

alegerea şi de rezolvare;

Adunarea şi scăderea numerelor naturale de tipul: ZU-U=ZU; ZU-ZU=ZU. Adunarea şi scăderea numerelor naturale pînă la 100, cu trecere peste ordin. Rezolvarea exerciţiilor şi problemelor.

1 1 1

Consolidare. Probleme distractive. 25

Probleme

după formula de rezolvare (a+b)-c. Scrierea rezolvării cu plan sau cu justificări.

1

26

Rezolvarea problemelor cu două operaţii cu plan şi justificări. Adunarea şi scăderea numerelor naturale pînă la 100. Consolidare. Exerciţii şi probleme de măsurare.

1

27 28

29

cu

două

operaţii

Completarea de tabele, rubricile cărora pot indica: componentele adunării sau scăderii. Cine seamănă, culege. Recapitulare. Exerciţii şi probleme de consolidare. Autoevaluare.

1 1

1

30

Evaluare sumativă.

1

31

Exerciţii de ameliorare şi dezvoltare.

1

Probleme distractive.

Modulul III „Înmulţim cu hărnicie, împărţim cu dărnicie” – 62 62 ore 2.1

32

Operaţia de înmulţire ca adunare repetată. Identificarea unor situaţii şi acţiuni concrete corespunzătoare operaţiilor de înmulţire şi împărţire.

2.2 26

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 33 Componentele operaţiei de înmulţire. 1 Proprietăţile înmulţirii: comutativitatea, asociativitatea. 34 Ordinea factorilor la înmulţire. 1 Probleme simple de aflare a produsului. 2.4 35 Înmulţirea cu 1, cu 0. Proprietăţile 1 înmulţirii. Elementul neutru 1. Probleme distractive. 36 Înmulţirea cu 2. Tabla înmulţirii. 1 2.5

37 38

Probleme de mărire a unui număr de cîteva ori. Înmulţirea cu 3. Scrierea adunării

1 1

repetate prin înmulţire.

1

40

Exerciţii şi probleme de consolidare, dezvoltare a înmulţirii cu 1,0,2,3. Înmulţirea cu 4. Probleme distractive.

41

Înmulţirea cu 5. Termenii – cheie:

1

39 2.6

1

cantitate, preţ, cost.

2.2

42

Mărimi şi măsurări.

1

43

Înmulţirea mai multor numere.

1

44

Probleme de măsurare, cu înmulţiri.

1

Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 12 operaţii, care presupun o operaţie de înmulţire. 45 46 2.3

2.5

Rezolvarea problemelor cu 1-2 operaţii, care presupun o operaţie de înmulţire. Cine seamănă, culege. Consolidare.

1 1

Probleme distractive. 47

48 49 50 51

Exerciţii

şi

probleme

aplicative.

Explorarea dependenţei dintre cantitate, preţ şi costul prin rezolvarea unor probleme simple cu tematica legată de cumpărare – vînzare. vînzare. Înmulţirea cu 4 şi 5. Consolidarea şi dezvoltarea prin exerciţii şi probleme.

Rezolvarea de exerciţii şi probleme. Consolidare. Operaţia de împărţire ca scădere repetată. Probleme distractive. Legătura dintre înmulţire şi împărţire.

1

1 1 1 1

Observarea comutativităţii înmulţirii în situaţii concrete şi exerciţii. 52 2.6 53

Cazuri

speciale

de

împărţire.

Concentrarea cazurilor de împărţire a două numere egale şi de împărţirela 1 şi la 0, în baza legăturii cu înmulţirea. Împărţirea la 2. Contrapunerea măririi/micşorării de cîteva ori şi a măririi/micşorării măririi/micşoră rii de cîteva ori. 27

1

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 54 Tabla înmulţirii cu 2 şi împărţirii la 2. 1 Rezolvarea exerciţiilor şi problemelor simple. 55 Exerciţii şi probleme recapitulative 1 (înmulţirea şi împărţirea). Probleme distractive. 56 Evaluare sumativă (la sfîrşitul 1 2.3

59

semestrului I). Exerciţii de recuperare şi ameliorare. Probleme distractive. Probleme de micşorare a unui număr de cîteva ori. Împărţirea la 3.

1

60

Împărţirea

1

57 58

2.4

la

4

şi

5. Probleme

şi

împărţirea

1 1

distractive.

2.2 61

Înmulţirea

tabelară.

1

Consolidare. 2.1

62 63

SEMESTRUL II Reactualizarea cunoştinţelor din semestrul I. Probleme de comparare prin împărţire.

1 1

Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii, care presupun o operaţie de înmulţire sau împărţire.

2.3 64

Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii, care presupun o

1

operaţie de înmulţire sau împărţire.

1

67

Probleme simple de împărţire în părţi egale sau prin cuprindere. Probleme simple de mărire/micşorare de cîteva ori. Probleme de comparare prin împărţire.

68


1

69

Probleme de comparare prin împărţire.

1

65 2.4

2.6

66

1 1

Probleme aplicative. Consolidare. 70 2.4

71

Construcţia tablei împărţirii, folosind legătura cu înmulţirea. Aflarea unor numere necunoscute în exerciţii, în baza încercărilor şi a probelor operaţiilor. Aflarea unor

1 1

numere necunoscute în exerciţii. 72 2.5 73 74

Rezolvarea şi formularea problemelor cu 1-2 operaţii, care presupun o operaţie de înmulţire sau împărţire. Probleme distractive. Campionii matematicii. Cine seamănă, culege. Paşi spre performanţă. Lecţieconcurs. Probele înmulţirii. Construcţia tablei înmulţirii, folosind adunarea repetată. 28

1

1 1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 3.1 75 Probele împărţirii. 1 76

3.3

77 78

Organizarea

datelor

în

tabele.

Completarea de tabele, rublicile cărora pot indica: componentele înmulţirii sau împărţirii. Cine seamănă, culege. Probleme distractive.

Exerciţii de probleme şi consolidare.

1

1 1

Înmulţirea şi împărţirea cu 0,1,2,3,4,5. 79 80 3.4

81 82 83

3.5

84 85 86

3.6

87 88

Consolidarea prin exerciţii şi probleme de înmulţire şi împărţire cu 6. Înmulţirea şi împărţirea cu 7. Consolidarea prin exerciţii şi probleme de înmulţire şi împărţire cu 7. Înmulţirea şi împărţirea cu 8. Consolidarea prin exerciţii şi probleme de înmulţire şi împărţire cu 8. Înmulţirea şi împărţirea cu 9. Consolidarea prin exerciţii şi probleme de înmulţire şi împărţire cu 9. Înmulţirea şi împărţirea cu 10.

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

90

Tabla înmulţirii şi împărţirii. Cine seamănă, culege. Recapitulare. Evaluare sumativă.

1

91

Exerciţii de recuperare şi ameliorare.

1

89 3.7

Dependenţa dintre cantitate, preţ, cost. Exerciţii şi probleme aplicative. Înmulţirea şi împărţirea cu 6.

1

Autoevaluare. Probleme distractive. 92

Înmulţirea

şi

împărţirea

1-5.

1

1-10.

1

Consolidare. Probleme distractive. 93

Înmulţirea

şi

împărţirea

Consolidare. Probleme distractive.

Modulul IV „Calculăm şi rezolvăm cu isteţime” – 20 ore 4.1

94

Cantitatea. Preţul. Costul. Explorarea

1

dependenţei dintre cantitate, preţ, cost. Rezolvarea şi formularea unor probleme simple cu tematica legată de cumpărare – vînzare. 4.2

95

Probleme despre cumpărare – vînzare.

1

Rezolvarea şi formularea unor probleme simple cu tematica legată de vînzare – cumpărare. 96 97

Rezolvarea problemelor prin metoda reducerii la unitate. Cine seamănă, culege. Antrenarea capacităţilor prin rezolvarea de exerciţii şi 29

1 1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 4.3 probleme. Probleme distractive. 98 Exerciţii şi probleme de consolidare. 1

4.4

Autoevaluare. 99 Rezolvarea problemelor compuse prin exerciţiu. 100 Formularea şi rezolvarea problemelor cu contexte reale, legate de cumpărare – vînzare. Investigarea unor contexte

1 1

problematice reale, prin rezolvarea şi formularea de probleme. 101 Ordinea

4.1

efectuării operaţiilor în exerciţii cu paranteze. 102 Consolidăm şi dezvoltăm capacităţile prin exerciţii şi probleme. Probleme

1 1

distractive. 103 Ordinea

efecturării operaţiilor în exerciţii fără paranteze. Consolidare.

1

Probleme distractive. 4.2

104 Rezolvarea exerciţiilor fără paranteze.

1

105 Probleme compuse cu 2 operaţii. scrierea rezolvării prin plan, justificări, exerciţiu. Ordinea efectuării operaţiilor. 106 Exerciţii şi probleme cu 2 operaţii.

1

Consolidare.

consolidare. 107 Cine seamănă, culege. Probleme distractive. 108 Rezolvarea problemelor prin pan, justificări, exerciţiu. 4.3

1 1 1

109 Formularea şi rezolvarea problemelor cu contexte reale, legate de cumpărare – vînzare. Consolidare. 110 Rezolvarea problemelor de reducere la Consolidare. Probleme unitate. distractive. 111 Rezolvarea problemelor cu 2 operaţii cu justificări şi prin exerciţiu. 112 Evaluare sumativă.

1

113 Exerciţii de ameliorare şi dezvoltare. Lecţie concurs. Cît de isteţi am devenit?

1

1 1 1

Modulul V „Modelăm creativ, măsurăm inventiv” – 12 ore Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.

114 Figuri geometrice: puncte, linii (frînte, curbe, drepte) şi segmente. Asocierea unor obiecte cu modele ale formelor geometrice. 115 Figuri geometrice: cer, triunghi, pătrat. Descrierea, în cuvinte proprii, a formelor geometrice.

1

116 Corpuri geometrice: sferă, cub. Identificarea în modele date şi îm mediul înconjurător. Decuparea, modelarea figurilor geometrice.

1

30

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 117 Măsurarea timpului. Ceasul. 1 Transformări ale orelor de după – amiază, Completarea compunerea şi descompunerea a 1 -2 ore unor succesiuni în minute. de forme 118 Măsurarea timpului. Calendarul. 1 geometrice, Probleme distractive. numere naturale 119 Măsurarea lungimii. Centimetrul, 1 asociate după metrul. Unităţi de măsură potrivite, reguli simple, nestandart şi standart. indicate sau 120 Măsurarea masei. Kilogramul. 1 identificate prin observare. 121 Măsurarea capacităţii. Litrul. 1 122 Cantitatea, preţul, costul. Unităţi monetare – ban, leu. Rezolvarea 123 Cine seamănă, culege. Recapitulare prin problemelor cu exerciţii şi probleme. Autoevaluare. 1-2 operaţii: cu 124 Evaluare sumativă. plan, justificări, exerciţiu. 125 Exerciţii de ameliorare şi dezvoltare. Lecţie concurs. Cît de isteţi am devenit?

1 1 1 1

„Culegem roadele învăţării” – 11 ore RECAPITULARE FINALĂ 126 Numere aşezate în figuri. Compararea numerelor. Probleme distractive. 127 Înmulţirea şi împărţirea numerelor pînă la 10. Probleme distractive. 128 Recunoaşterea figurilor geometrice. Probleme distractive. 129 Descompunerea numerlor mai mici decît 100. Probleme distractive. 130 Paşi spre performanţă. Recapitularea prin exerciţii şi probleme. 131 Exerciţii de dezvoltare şi de a cunoştinţelor, generalizare priceperilor, deprinderilor, aptitudinilor. 132 Crearea şi rezolvarea problemelor după Completarea iamgini, condiţie, întrebare. Probleme unor succesiuni distractive. de forme 133 Organizarea datelor în tabele. geometrice, Rezolvarea exerciţiilor şi problemelor. numere naturale 134 Probleme rezolvate prin metodele asociate după studiate pe parcursul anului. reguli simple, 135 Victorină matematică: În împărăţia indicate sau ciferelor. identificate prin 136 Exerciţii şi probleme de recuperare a observare. Probleme materialului studiat. distractive. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora pentru aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.

31

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1


Ştiinţe ale naturii 34 ore – anual

1 oră – săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Receptarea informaţiilor ştiinţifice; 2. Explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare; 3. Comunicarea orală şi scrisă utilizînd stilul ştiinţific; 4. Adaptarea unui comportament adecvat în cadrul mediului natural şi al celui social.

RESURSE BIBLIOGRAFICE: 1. Curriculum naţional, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Chişinău, 2010 2. Ştiinţe, manual pentru clasa a 2 – a, Zinaida Galben – Panciu, Stela Diaconu, Ion Botgros, Editura Prut Internaţional , Chişinău, 2011 3. Tainele naturii, Curs opţional, Teste de evaluare formativă şi sumativă, Editura Interprint , Chişinău, 2011 4. Ştiinţe, Caietul elevului, Zinaida Galben – Panciu, Svetlana Galben, Stela Diaconu, Ion Botgros, Editura Prut Internaţional , Chişinău, 2006

CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Trecerea la o educaţie centrată pe elev ce prevede formarea calităţilor de personalitate considerate valori mai importante decît valorile ştiinţifice comunicate este unul dintre obiectivele majore ale noului model de proiectare curriculară centrat pe formarea de competenţe. Utilizarea competenţei drept element central al unui curriculum modern este, în general, asociată cu modernizarea învăţămîntului din Europa. În acest context, prin demersul de modernizare a curriculumului pentru disciplina Ştiinţe se urmăreşte valorizarea cadrului european al celor opt competenţe-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor specifice, selectarea seturilor de valori şi atitudini, organizarea modulară a conţinuturilor şi corelarea acestora cu subcompetenţele şi activităţile de învăţare, elaborarea sugestiilor metodologice şi La baza elaborării acestei variante de curriculum stă idealul de evaluare.

educaţional al modernităţii, este întemeiat pe principiile psihodidacticii învăţămîntului postmodern, ale didacticii active. Acesta presupune un demers de predare-învăţare-evaluare al ştiinţelor din perspectiva formării şi dezvoltării 32


unui sistem de competenţe care să asigure dezvoltarea personalităţii umane care să se implice, activ şi responsabil, în viaţa socială. Una dintre tendinţele majore constă în dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile:       

Pozitivism faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie; Interes pentru cunoaşterea trecutului şi prezentului localităţii natale, Republicii Moldova, lumii contemporane în general; Curiozitate şi respect pentru diversitatea naturală şi umană; Motivaţie pentru informare şi documentare ş tiinţifică; Iniţiativă şi disponibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor în cotidian; Atitudine constructivă şi comportament favorabil faţă de protecţia, ameliorarea şi conservarea mediului ambiant; T oleranţă faţă de opiniile altor persoane.

În această ordine de idei, curriculumul şcolar a suportat modificări şi la nivelul studierii ştiinţelor în treapta primară. Astfel, a apărut necesitatea de a fi elucidate mai profund unele aspecte: concentrarea sistemului de obiective în comp etenţe funcţionale şi semnificative; orientarea învăţării spre formarea de competenţe; flexibilitatea ofertei de învăţare; adaptarea de facto a conţinuturilor predării - învăţări -e valuării la nevoile şi interesele elevului, precum şi la exigenţele vieţii sociale, prin realizarea unor parcursuri şcolare în mod individualizat; 

  

selectarea riguroasă a competenţelor şi conţinuturilor curriculare după criterii de calitate; 

promovarea educării şi a participării tuturor copiilor la învăţămîntul de masă (susţinerea dezvoltării incluzive în şco ală). 

Din perspectivă pragmatică, principala provocare a noilor programe pentru disciplina Ştiinţe o reprezintă transpunerea, “traducerea ” conţinuturilor în experienţe de învăţare. Invocarea experienţei de învăţare în baza competenţelor marchează o nouă evoluţie în procesul de studiere a acestei discipline. Sursa de elaborare a experienţei de învăţare o va constitui - pe lîngă structurile de cunoaştere – necesităţile, interesele, aspiraţiile elevilor. Prin urmare, va conta nu doar ce se învaţă , ci şi de ce se învaţă . Paradigma disciplinei Ştiinţe are la bază viziunea de integrare. Din punct de vedere curricular, integrarea înseamnă organizarea, punerea în relaţie a disciplinelor şcolare cu scopul de a evita izolarea lor tradiţională [16]. Integrare mai înseamnă şi stabilirea clară a unor relaţii convergente între cunoştinţele ştiinţifice, deprinderile, atitudinile, comportamentele elevului şi experienţa sa de viaţă. Specific pentru disciplina şcolară „Ştiinţe” devine faptul că conţinutul integrat situează procesul educaţional într - o viziune globală a cunoaşterii ştiinţifice, care pune într -o coerenţă logică un ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice.

În favoarea disciplinelor integrate ne vin şi teoriile actuale de instruire şcolară, 33


elaborate de către oamenii de ştiinţă [2; 3; 4; 16], care ne demonstrează prioritatea însuşirii informaţiilor ştiinţifice cu caracter integrat şi coerent relaţionate în contextul unei idei ştiinţifice. Conceptul fundamental în elaborarea disciplinei integrate Ştiinţe este cel de „cunoaştere ştiinţifică ”, care este comun pentru ştiinţele din sfera naturii, precum şi pentru cele din sfera umanului: geo grafie, biologie, fizică, chimie, astronomie, psihologie, sociologie etc. Corelaţiile interdisciplinare reprezintă una dintre perspectivele cele mai adecvate în abordarea fenomenelor şi proceselor complexe, contribuind astfel la „formarea unei imagini unitare a realităţii”. Pentru aceasta se apelează la „conexiunile interdisciplinare sistematice” prin organizarea unui demers educaţional în care elevul să fie implicat în situaţii concrete şi semnificative, realizînd sarcini care cer competenţe achiziţionate la mai multe discipline şcolare. Astfel, predarea într-o manieră integrată permite o tratare orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare mai aproape de înţelegere la vîrsta respectivă. Pornind de la competenţe comune domeniilor studiate, corelate cu teme specifice ale acestor discipline, se ajunge la o abordare integrată . Subcompetenţelor li se asociază conţinuturi structurate modular care sînt abordate în unităţi de învăţare. Totodată, curriculumul şcolar la Ştiinţe prevede o continuitate prin dezvoltarea competenţelor educaţionale în curricula şcolară - gimnaziu şi liceu - la disciplinele geografie, biologie, fizică, şi chimie . Cunoaşterea ştiinţifică la această vîrstă şcolară se întemeiază pe recepţionarea directă (senzorială) a însuşirilor şi caracteristicilor generale ale obiectelor, proceselor, fenomenelor din natură şi societate. Acestea contribuie la formarea imaginaţiei şi reprezentărilor ştiinţifice despre lumea în care trăim. Procesul de cunoaştere ştiinţifică este un proces de formare a cunoştinţelor fundamentale, de dezvoltare a unui ansamblu de capacităţi intelectuale şi a unui raţionament individual şi independent. Principalele reprezentări despre lumea care-l înconjoară pe elevul de vîrsta şcolară mică care trebuie formate la nivel elementar sînt conceptele ştiinţifice despre:

natură – ca diversitate a corpurilor terestre: vii şi nevii, naturale



şi artificiale şi a celor cereşti: Soarele, Luna, planetele, stelele;

spaţiu – ca locul ocupat de fiecare corp şi de totalitatea corpurilor de pe Terra şi în



Univers;

mişcare – ca schimbare a locurilor ocupate de corpuri, ca desfăşurare a proceselor, fenomenelor din natură, a evenimentelor din societate; 



timp – ca durată a mişcării corpurilor terestre şi cereşti, a desfăşurării proceselor, 34


fenomenelor din lumea vie şi nevie, a evenimentelor din societate şi din viaţa cotidiană a omului; 

viaţă – ca relaţionare dintre lumea vie, nevie şi societate: natură –

om – natură, om – om, om – societate – om.

protecţia mediului ambiant – ca activităţi de protejare a mediului natural şi social din localitatea sa de influenţa negativă a civilizaţiei moderne. 

Ca idee ştiinţifică ce asigură integrarea, formarea conceptelor ştiinţifice fundamentale au fost considerate legităţile naturii:

poziţia şi mişcarea Terrei (de revoluţie şi de rotaţie) ca corp ceresc în Sistemul Solar; 

importanţa Soarelui pentru viaţa de pe Terra ca sursă energetică naturală; unitatea dintre material şi spiritual în dezvoltarea continuă a civilizaţiei de pe Terra. 

Selectarea conţinuturilor ştiinţifice şi organizarea lor pe module este raportată la nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de această vîrstă şcolară. Cercetările psihopedagogice realizate demonstrează că la vîrsta şcolară mică (7 – 11 ani) copilul posedă particularităţi cognitive deosebite: el dă dovadă de multă plasticitate şi receptivitate; dispune de rezerve mari ale memoriei datorită stocului redus de informaţii ştiinţifice, de o pondere mare a gîndirii concrete, manifestă o imaginaţie vie şi disponibilitate în activităţile de învăţare [2; 3; 4; 13; 14]. Subiectele textelor ştiinţifice întrunesc criteriile generale de selectare adecvată pentru vîrsta respectivă: valoare, accesibilitate, varietate, atractivitate, volum . Unităţile de conţinut nu vor constitui obiectul unor lecţii teoretice. Este important ca elevii să achiziţioneze competenţe necesare în cotidian. Curriculumul şcolar pentru disciplina Ştiinţe promovează, aşadar, ideea de realizare a actului educaţional de predare- învăţare -evaluare în cheia centrării pe elev. Demersurile metodologice concretizate în curriculum impun acţiuni de stabilire a stilului de învăţare al elevului, a particularităţilor intelectuale, a nevoilor individuale etc. în scopul realizării unei învăţări de calitate. Pentru a obţine un final educaţional comprehensiv, prin curriculumul şcolar de Ştiinţe s-a propus o prezentare raţională a unor concepte-cheie din ştiinţele fundamentale. Acestea şi-au găsit reflecţia în conţinuturile acestei discipline, realizată atît prin sistemul de competenţe educaţionale, cît şi prin informaţii ştiinţifice relevante. Pentru a răspunde cerinţelor actuale, disciplina Ştiinţe oferă un cadru interactiv de predare-învăţare-evaluare pentru susţinerea dezvoltării incluzive în 35

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ şcoli. Aceasta nu se referă doar la copiii cu dizabilităţi, ci promovează educaţia şcolară a tuturor copiilor conform conceptului şcolii pentru toţi.

Finalităţile disciplinei sînt reflectate în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programă. Curriculumul de Ştiinţe îşi propune a fi un demers comprehensiv, relevant, care să promoveze ceea ce este oportun şi, de facto, realizabil. Lucrarea se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, studenţilor şi elevilor, părinţilor.

SUBCOMPETENŢE: 1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: natură, mediu înconjurător, corp, natural/ artificial, ocrotire.

1.2. Descrierea unor caracteristici observabile ale diferitor corpuri din natură. 1.3. Compararea corpurilor din natură pe baza unor observaţii proprii. 1.4. Ordonarea obiectelor pe baza unor criterii date. 1.5. Identificarea unor efecte pozitive / negative ale activităţii omului asupra mediului înconjurător. 2.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor cheie: localitate, mediu familial, mediu şcolar, convieţuire, mediu de viaţă.;

2.2. Comunicarea, sub diverse forme ale observaţiilor efectuate asupra mediilor de viaţă ale lumii vii. 2.3. Identificarea apartenenţei la familie, grup şcolar, localitate. 2.4. Aplicarea regulilor pentru menţinerea sănătăţii acasă, la şcoală, în comunitate. 2.5. Descrierea relaţiilor (de hrănire,de reproducere) între sistemele mediului înconjurător. 2.6. Descrierea părţilor componente ale unei plante, ale corpului unui animal, ale corpului uman. 2.7. Interpretarea schimbărilor care se produc în lumea vie. 2.8. Demonstrarea importanţei simţurilor în cunoaşterea lumii înconjurătoare. 3.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor - cheie: soare, stea, planetă, Lună, Pămînt, glob pămîntesc.

36


3.2. Documentarea din diverse surse de informare cu referire la corpurile din Sistemul Solar. 3.3. Realizarea unor experimente simple în baza unui algoritm dat. 3.4. Înregistrarea grafică (tabel, schemă, fişă de observare) a observaţiilor efectuate asupra unor fenomene naturale. 3.5. Stabilirea locului unui corp în spaţiu după anumite puncte de referinţă. 4.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor - cheie: mişcare, anotimp; timp, trecut -prezent-viitor, calendar, ceas, planificare a timpului.

4.2. Argumentarea importanţei mişcării pentru vieţuitoare. 4.3. Ordonarea unor fenomene, evenimente pe baza unor criterii date. 4.4. Utilizarea instrumentelor de măsurare (citirea unui termometru, folosirea unui calendar, a ceasului). 4.5. Comunicarea sub diferite aspecte a observaţiilor efectuate. 4.6. Aprecierea importanţei protejării mediului înconjurător.

Experimente (recomandate)

1. Importanţa apei în procesul de dezvoltare a plantei . Într-un vas transparent se pun boabe de grîu, de fasole pe vată/ hîrtie de ziar umezite pe o porţiune. Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea umezită. 2. De cîtă apă are nevoie planta pentru a trăi. Se măsoară, la anumite intervale de timp, nivelul apei dintr-un vas, în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se pune în discuţie şi evaporarea apei). 3. Absorbţia prin tulpină. Se folosesc flori albe cu tulpină, introduse în apă colorată. 4. Mişcarea de rotaţie a Pămîntului în jurul axei sale. Se foloseşte o andrea înfiptă într-un măr.

37



Nr. de ore Modulul I „Natura - lumea din jurul tău” – 4 ore

1.1

1


Ce este natura? Natura – mediul înconjurător. Observaţii ghidate asupra

1

mediului înconjurător. Discuţii despre varietate şi frumuseţea plaiului natal. 1.2

2

1

Descrierea verbală, în scris, prin desene, modele, aplicaţii a corpului din mediul apropiat (forma, culoarea, dimensiunea, materialul din care este compus, utilitatea). 3

1.3

1.4

Corpurile din natură (terestre/cereşti).

Corpurile terestre (vii/nevii, Exerciţii de naturale/artificiale).

1

identificare a corpurilor vii şi nevii, pe baza însuşirilor acestora. Exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor. 4

1.5

Descrierea unui corp pe baza unui algoritm dat; interpretări ale unor acţiuni, atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător prin discuţii, jocul de rol. Alcătuirea enunţurilor cu

1

termenii: om de ştiinţă, natură, corp, corp natural, corp artificial, ocrotire.

Modulul II „Lumea vie” – 12 ore 2.1

2.2

5

6

2.3 7 2.4

8 9

Medii de viaţă ale omului (rurale, urbane; familia, şcolar şi social). Joc didactic „Familia mea”. Exerciţii şi activităţi de autocunoaştere. Ordonarea în Mediul familial. succesiune logică de enunţuri sau imagini care prezintă anumite etape din viaţa familiei. Desenarea arborelui genealogic al familiei. Mediul şcolar. Descrierea unei tile de şcoală. Drepturile şi îndatoririle copilului la şcoală. Mediul social. Regulile de respectare în public. Jocul didactic „Oglinda”.

Mediile de viaţă ale animalelor (terestru, subteran, acvatic, aerian).

1

1

1 1 1

Observaţii dirijate asupra vieţuitoarelor şi mediile de viaţă ale acestora. Activităţi de identificare a caracteristicilor comune animalelor care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (mamifere, peşti, păsări).

2.5 10 2.6 11

Medii de viaţă ale plantelor (terestru, acvatic). Clasificarea plantelor după mediul lor de viaţă. Experimente. Absorbţia prin tulpină. Părţile plantei (rădăcina, frunzele, floarea, fructul cu seminţe). Ilustrarea 38

1

1

Data

Resurse didactice

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ prin desen a unor plante cu precizarea Experimente: părţilor corpului.

12

Importanţa apei în procesul de dezvoltare a plantei. De cîtă apă are nevoie planta pentru a trăi. Recunoaşterea şi compararea mediilor de viaţă ale diferitor corpuri vii .

1

Realizarea unui jurnal de observare (plante, animale şi mediile lor de viaţă). 2.7

13

Schimbările produse în lumea vie.

1

Ordonarea în succesiune logică de enunţuri sau imagini care prezintă anumite etape din viaţa organismelor vii. 14

2.8

Perceperea

lumii

înconjurătoare.

1

Elaborarea unor proiecte tematice (adaptări ale vieţuitoarelor la mediul înconjurător, rolul simţurilor în cunoaşterea lumii). 15

Redactarea regulilor de igienă ce trebuie respectate pentru sănătatea simţurilor. Producerea unui text ştiinţific

1

de mic volum despre o vieţuitoare folosind cele cinci simţuri (văz, gust, miros, auz, pipăit). 16

Evaluare sumativă.

1

Modulul III „Corpuri cereşti” – 6 ore 3.1

17

Sistemul Solar (Soarele, planetele, Pămîntul, Luna). Observaţii directe

1

asupra cerului înstelat, Soarelui, Lunii. Exerciţii de ameliorare şi dezvoltare. 18 3.2 19

Descrierea modelului globului pămîntesc).

3.3 20 3.4

Pămîntul. Globul Pămîntesc. Experimente: Mişcarea de rotaţie a pămîntului în jurul axei sale. Realizarea proiectului de grup „Pămîntul – casa noastră comună”. pămîntului

1 1

(a

Luna. Redarea grafică a fazelor lunii.

1

Discuţii despre zborul omului în cosmos, pe Lună. 21

3.5 22

Spaţiul. Amplasarea corpurilor în spaţii: casă, clasă, şcoală, sat, oraş, terestru, cosmic. Reprezentarea tabelară a locului corpurilor în spaţiu, utilizînd relaţiile spaţiale: mai jos, mai sus, la stînga, la dreapta, în exterior, în interior, în afară. Acum sînt capabil.... Autoevaluare

1

1

Modulul IV „Mişcarea şi timpul” – 11 ore 23 4.1

Totul se află în mişcare. Tipuri de mişcare (rectilinie, circulară, în jurul axei sale – fără utilizarea 39

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ terminologiei). Observări directe asupra mişcării corpurilor din natură. Exerciţii de identificare a tipurilor de mişcare: pe linie dreaptă şi în jurul axei de rotaţie.

24 4.2

25 4.3 26 27 28 4.4 29

4.5

Anotimpurile (primăvara, toamna, iarna). Experimente

vara,

simple pentru evidenţierea schimbărilor în natură în diverse anotimpuri. Primăvara. Exerciţii de comparare a schimbării vremii în diferite anotimpuri (temperatura medie, precipitaţii, durata zilei şi nopţii). Vara. Realizarea calendarului naturii. Completarea unor scheme, enunţuri care exprimă diverse relaţii între fenomene. Toamna. Schimbările ce se produc toamna în viaţa oamenilor. Iarna. Excursii sezoniere în mijlocul naturii. Activităţi de schimbare directă a schimbărilor sezoniere.

Proiect de grup „Hora anotimpurilor”.

1

1

1 1 1 1

Organizarea pomului anotimpului. Efectele intervenţiei omului în natură (avantajele şi dezavantajele intervenţiei sale). 30

31

4.6

Timpul (măsurarea timpului, orientarea în timp – calendarul, Măsurarea diverselor ceasornicul). intervale de timp: anul, luna, ziua, ora, minutul, etc. Planificarea timpului. Experimente din activitatea zilnică pentru organizarea programului de lucru al elevului. Elaborarea unui program de activităţi pentru o zi. Exerciţii de planificare corectă a timpului pentru o zi.

1

1

32

Evaluare sumativă.

1

33

Sînt

1

34

prietenul

naturii. Un

mediu sănătos. Concursuri de afişe, spoturi publicitare privind necesitatea unui mediu sănătos. Să învăţăm iubirea de Patrie. Proiect de Completarea „Hărţii grup.

proiectului”.

40

1


Educaţia moral - spirituală 34 ore – anual 1 oră – săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Utilizarea

conceptelor

specifice

valorilor

moral-spirituale

pentru

cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor naţionale, experienţei religioase, normelor de convieţuire în societate; 2. Aplicarea

normelor din sfera valorilor umane in stabilirea relaţiilor

interpersonale pozitive; 3. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil adecvat unei lumi in schimbare; 4. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii.

RESURSE BIBLIOGRAFICE: 1. Curriculum naţional, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Chişinău, 2010 2. Educaţia Moral - spirituală, manual pentru clasa a 2 – a, A. Cara, T. Niculcea, L. Prisăcaru, Editura Lyceum , Chişinău, 2003

CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei şcolare Educaţia moral -s pirituală (EMS) pentru clasele I-a – a IV-a. Disciplina şcolară EMS se axează pe toate valorile morale, spirituale, artistice, estetice, sociale etc. achiziţionate / cunoscute la studierea celorlalte discipline şcolare, constituind un ansamblu unitar, integrativ de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini moral-spirituale, ale căror componente sînt reciproc condiţionate şi avînd drept obiectiv major pregătirea copilului pentru a aprecia şi promova valorile general-umane şi naţionale. Implementarea acestor valori va contribui la sporirea motivaţiei şi interesului pentru învăţare, materializarea experienţei specifice vîrstei prin accentuarea dimensiunii afectiv-atitudinale, practicarea unui stil de viaţă de calitate. În cadrul orelor de EMS, cadrele didactice vor orienta demersul educaţional al elevilor în perspectiva conştientizării conexiunilor între: a şti, a şti să faci, a şti să fii în scopul sporirii motivaţiei pentru învăţare a elevilor, 41


utilizării cunoştinţelor şi capacităţilor dobîndite în viaţa reală. Accent se va pune pe dimensiunea afectivă, motivaţională, atitudinală şi cea socială a educaţiei. Curriculumul este un instrument util atît pentru cadrele didactice care predau disciplina EMS, precum şi pentru ceilalţi profesori, în perspectiva formării unei viziuni inter- şi transdisciplinare.

Scopul Educaţiei moral-spirituale este formarea conştiinţei moral– spirituale în anii de şcolaritate, adică conştientizarea sensului vieţii – autoperfecţionarea propriei fiinţe (expresia morală) şi formarea unei personalităţi desăvîrşite (expresia spirituală). Conştiinţa moral-spiritulă a elevilor va fi demonstrată de atitudini, comportamente/ competenţe şi cunoştinţe cu privire la semnificaţia unor concepte şi norme din sfera valorilor umane. Conţinutul acestui curriculum are: caracter legic , deoarece exprimă raporturile esenţiale şi generale între conştiinţa şi conduita moral–spirituală, între componentele conţinutului educaţiei moral– spirituale; caracter obiectiv se bazează pe valorile general–umane descoperite şi verificate de practica milenară; caracter algoritmic - se exprimă printr-un sistem de categorii, reguli, norme, valori etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa socială; caracter sistemic - fiecare element al conţinutului educaţiei moral–spirituale este corelat cu celelalte, alcătuind un ansamblu unitar, integrativ de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi moralspirituale, care se condiţionează reciproc; caracter epistemologic - se bazează pe gnoseologie care studiază procesul cunoaşterii aşa cum se desfăşoară în cadrul ştiinţei; caracter teleologic - totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit, asigurînd o treaptă finală; caracter axiologic - are drept obiectiv major studiul valorilor autentice, a căror realitate nu poate fi pusă la îndoială, deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit, asigurînd o treaptă finală.

Administrarea disciplinei Pentru clasele primare este prevăzută 1 oră / săptămînă în componenta invariablă a planului de învăţămînt. 

Reuşita implementării disciplinei Educaţia moral -s pirituală s-ar traduce prin: a fi conştient motivat şi activ pentru promovarea valorilor general– umane: adevăr, bine, bunătate, pace, patriotism, credinţă, înţelepciune, toleranţă, dreptate, spirit de cooperare, încredere în virtuţi.

Implementarea acestor valori va contribui la stabilirea unei coerenţe necesare între conţinutul educaţiei şi mediul socio– cultural; cunoaşterea/promovarea patrimoniului cultural al poporului şi deschiderea spre alte culturi; formarea şi dezvoltarea unor comportamente adecvate, de integrare şi adaptare socială; formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive, autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi ceilalţi, cu mediul înconjurător. 42


În funcţie de condiţiile concrete – nivelul de pregătire al învăţătorului, experienţa agenţilor educaţionali (învăţător, copii, părinţi), prezenţa sau lipsa strategiilor metodologice etc. – pedagogul poate schimba ordinea anumitor subiecte din curriculumul dat, denumirea temei, poate completa conţinutul cu teme noi, de mare importanţă pentru contingentul concret de elevi etc. Prezentul curriculum permite să se elaboreze seturi didactice alternative, în perspectiva extinderii aspectul funcţional– aplicativ al conţinutului educativ moral – spiritual.

SUBCOMPETENŢE:     

Recunoaşterea unor concepte din sfera valorilor moral-spirituale în contexte diferite; analiza situaţiilor de viaţă reale şi imaginare conform normelor din sfera valorilor moral-spirituale; participarea la pregătirea şi desfăşurarea sărbătorilor de familie şi calendaristice, naţionale; exprimarea în cuvinte proprii a poveţelor lui Iisus Hristos; asumarea răspunderii pentru casa părintească, lăcaşurile sfinte, localurile culturale.

43



Nr. de ore Modulul I „Cum trebuie să fii în viaţă” – 11 ore SEMESTRUL I Discuţii recapitulative – binele, 1 adevărul, frumosul să ne însoţească pretutindeni. Poezia „Mi -au dat părinţii”, de Liviu

1


Damian.

Trăsăturile moral – spirituale ale persoanei (comportamentul). Exerciţii

2

1

de autoevaluare a comportamentului prin raportarea la exemplele învăţate.

Textul „Ecoul”. 3

Studiul de caz la tema relaţiilor: elev -elev, elev-matur, elev-părinte, elev-învăţător.

1

Textul „Gîndul cel bun”. 4

Stabilirea calităţilor personajelor din texte literare sau ale unor personaje reale.

1


1

Textul „Albina şi porumbiţa”. 5

Textul „Broasca cea făloasă”. 6


Textul

„Puişorul

cel

moţat”.

Autoevaluare. Îndeplinirea chestionarului. Comportamentul copiilor needucaţi.

7

1

1

Textul „Copilul rău”. 8

1

Faptele necuvîntătoarelor.

Textul „Iepurele şi potîrnichea”. 9

1

Pildele biblice.

Textul „Cei doi vecini”. 10

1

Pildele biblice.

Textul „Cel ce înşală”. Poveţele lui Isus Hristos. 11

Autoevaluare – Labirintul vieţii.

1

Modulul II „Vremea colindelor - Crăciunul” – 6 ore 12 13 14 15

Valori culturale ale neamului – tezaur spiritual. Colinzi. Textul „Vestea bună despre păstori ”. Discuţii la tema momentelor principale din viaţa lui Isus Hristos. Tradiţia sărbătorilor de iarnă. Textul „Căluţul”. Exerciţii de descriere a tradiţiilor sărbătorilor de iarnă.

Evaluare sumativă semestrului I.

la 44

sfîrşitul

1 1 1 1

Data

Resurse didactice

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 16 Recuperare, ameliorare, dezvoltare. 1

Povestirea orală.

17

18 19

Cartea – valoare spirituală.

Modulul III „Iubeşte-ţi aproapele” – 7 ore SEMESTRUL II Dragostea faţă de părinţi. Textul 1 „Părinţii”, de Vasile Romanciuc. Poezia „Mămica mea”, după Nichita Stănescu. Cinstirea părinţilor.

Textul „Rugăciune pentru părinţi”. 20 21 22 23

1

1 1

Ajută-ţi bunicii.

Poezia „Bunica”, de Ştefan Octavian Iosif . Textul „Fiul nerecunoscător” (legendă).

1 1

Dragostea faţă de fraţi.

Textul „Doi fraţi cuminţi”, de Elena Farago. Completarea chestionarului. Textul „ nvăţătorul nostru”, de Edmonto de Amicis. Completarea

1

chestionarului. 24

Autoevaluare.

1

Diagrama atitudinilor mele.

Modulul IV „Sărbătorile de Paşti” – 5 ore

26

Poezia „Învierea Domnului”, de Elena Farago. Textul „Hristos a înviat”.

1

27

Datini de Paşti.

1

28

Poezia „De paşti”, de Ion Pilat.

1

29

Evaluare sumativă (la sfîrşit de an şcolar).

1

25

1

Modulul V „Mai există ceva sfînt” – 4 ore 30 31 32 33

Valorile culturale ale neamului – tezaur spiritual. Monumente istorice. Valorile culturale ale neamului – tezaur spiritual. Arta populară. Frumuseţea naturii. Poezia „Eu nu sunt pasăre”, „Satul noapte”. Autoevaluarea.

45

1 1 1 1


Educaţia muzicală 34 ore – anual

1 oră – săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii fenomenului muzical– artistic din perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi estetice. 2. Identificarea mijloacelor de expresivitate muzicală conform rolului fiecăruia din ele în redarea imaginii artistice şi a mesajului ideatic al operei muzicale. 3. Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi integrarea în activităţi artistice şcolare, culturale, sociale. 4. Utilizarea

terminologiei

muzicale

specifice

pentru

reflecţie

şi

autoexprimare. 5. Receptarea şi promovarea valorilor muzicale naţionale şi universale.

RESURSE BIBLIOGRAFICE: 1. Curriculum naţional, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Chişinău, 2010 2. Educaţia muzicală, manual pentru clasa a 2 – a, Alexandru Borş, Marina Morari, Eugen Coroi, Editura Ştiinţa , Chişinău, 2011; 3. Educaţia muzicală, Caietul elevului, pentru clasa a 2 – a, Valentina Movilă Ghimpu, Editura Epigraf , Chişinău, 2011. 4. CD cu repertoriul cîntecelor şi pieselor pentru audiere.

CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI La baza prezentei variante de Curriculum sînt puse prevederile Legii învăţămîntului, principiile şi orientările conţinute în Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. Actualul Curriculum şcolar ia în consideraţie tendinţele moderne ale dezvoltării curriculare pe plan internaţional, constituie un document reglator la disciplina Educaţie muzicală şi concretizează acea arie de acţiuni spre care tinde şcoala prin ansamblul demersurilor sale educative. Putem menţiona cîteva elemente de noutate integrate în Curriculum: centrarea procesului educaţional pe elev, fundamentarea educaţiei muzicale pe formarea competenţelor muzicale ale elevilor (şi nu pe obiective), abordarea 46


interdisciplinară în studiul muzicii, valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii. Strategiile didactice la Educaţia muzicală se vor axa, în special, pe realizarea acestor elemente de noutate. În Planul de învăţămînt, Educaţia muzicală are statut de disciplină obligatorie, pentru care se prevede cîte o oră pe săptămînă, total anual - 34 de ore. Beneficiarii actualului Curriculum sînt elevii claselor I-a – a IV-a din învăţămîntul primar. Pentru profesorii de muzică, autorii de manuale, ghiduri etc. materia de studiu este structurată după principiul tematic (teme generale ale anului, trimestrului, semestrului), tematismul constituind o “busolă” de orientare în desfăşurarea procesului de predare / însuşire a artei muzicale, de aceea temele nu vor fi reformulate, omise sau înlocuite cu altele. Se pot opera modificări doar în ceea ce priveşte materialul (repertoriul) muzical pentru interpretare şi audiţie.

Administrarea disciplinei Statutul disciplinei

Obligatorie

Aria curriculară

Clasa

Nr. Nr. de ore unităţilor pe an de conţinuturi pe clase

Arte

I

1

34

II

4

34

III

3

34

IV

1

34

Metodicile europene şi româneşti anterioare recunoşteau muzica drept o artă a sufletului şi intelectului şi îşi propuneau să o trateze sub dublul ei aspect: de artă şi ştiinţă. Prevederile acestui obiectiv sînt luate în seamă şi dezvoltate numai în ultima vreme, ca o consecinţă a racordării educaţiei muzicale la standardele europene şi la vechile tradiţii naţionale. Prin specificul şi conţinutul său, cît şi prin virtuţile sale formative, muzica solicită nu numai intelectul elevului, ci şi mai ales afectivitatea, cu implicaţii directe în declanşarea unor stări, a unor trăiri şi sentimente, pregătindu-l pentru marile probleme ale vieţii. Arta muzicală acţionează şi asupra dimensiunii morale a personalităţii, contribuind la creşterea unui „suflet frumos”, armonios, cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale. Educaţia muzicală desfăşurată la treapta primară dezvoltă gustul pentru frumos şi sensibilitate a copiilor. Conţinutul de idei al cîntecelor influenţează pozitiv procesul de formare a caracterului copiilor. Aceştia învaţă să fie harnici, 47


buni, generoşi, corecţi, să-şi iubească familia, ţinutul natal, natura înconjurătoare. Cîntecele şi jocurile îi fac pe copii veseli, vioi, disciplinaţi, perseverenţi, prietenoşi. Educaţia muzicală îi influenţează pozitiv şi sub aspect intelectual. Perceperea clară a materiei, familiarizarea cu conţinutul cîntecelor şi apoi povestirea textelor acestora le dezvoltă copiilor spiritul de observaţie, le îmbogăţeşte cunoştinţele şi vocabularul cu noi cuvinte. Pledînd pentru o educaţie muzicală bine organizată, renumitul etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “un mugur prins de o ramură, ca o mlădiţă dintr-o tulpină, ca o sămînţă ce încolţeşte, prinde rădăcină şi creşte în solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestările muzicale ale copilăriei sînt “acele exprimări sonore ale bucuriei, plăcerii, satisfacţiei”. Educaţia muzicală are valenţe reale în formarea tinerilor în baza valorilor general-umane şi specifice naţionale, de aceea şi presupune două niveluri: informativ-teoretic şi formativ-aplicativ.

Nivelul informativ-teoretic vizează instruirea, dobîndirea de cunoştinţe, formarea de priceperi şi deprinderi reproductiv - interpretative. Ca rezultat al contactului cu realitatea muzicală şi prin exerciţii se formează reprezentări, noţiuni, categorii, judecăţi, capacităţi de reproducere şi interpretare, se limpezesc criteriile de apreciere valorică, se înfiripă cultura teoretică, deprinderea de a utiliza limbajul muzical şi de a descifra mesajul artistic. Nivelul formativ-aplicativ se referă la atitudinea adecvată faţă de valorile estetice muzicale şi se concretizează prin ideal estetic, sensibilitate, receptivitate la emoţiile estetice, cît şi prin capacitatea de a audia, reproduce şi a crea valori muzicale. Realizarea educaţiei muzicale pe aceste două niveluri oferă condiţii reale de formare a competenţelor muzicale specifice la elevi, cu extinderi în planul formării competenţelor generale. Astfel, competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Pentru a defini mai cuprinzător şi exact scopul educaţiei muzicale în şcoală, este necesară precizarea denumirii obiectului de studiu, care a variat de-a lungul timpului: “Cîntul”, “Cîntul şi muzica”, manifestîndu-se tendinţele de limitare a conţinutului obiectului la activitatea de cîntare şi învăţare de cîntece sau la însuşirea unor noţiuni de teorie a muzicii şi la cultivarea unor deprinderi elementare de solfegiere. Denumirea de educaţie muzicală, acceptată în tot mai multe ţări, este mai adecvată, mai complexă, ea deplasînd accentul de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală, de la deprinderi de solfegiere şi cîntare, spre cunoaşterea, înţelegerea, simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic, emoţional-psihologic şi spiritual. Educaţia muzicală, ca disciplină şcolară, are ca scop final formarea culturii muzicale în calitatea ei de parte componentă a culturii spirituale şi generale. Noţiunea de educaţie artistică (muzicală) este interpretată ca proces individual continuu de autodesăvîrşire spirituală a personalităţii prin multiplele forme de contactare cu artele frumoase, acestea fiind modalităţi de reflectare a universului în care individul se regăseşte ca element component. 48


Educaţia omului şi numai în particular a muzicianului - iată dezideratul disciplinei Educaţie muzicală în învăţămîntul preuniversitar. Educaţia muzicală, ca parte a educaţiei estetice, urmăreşte cultivarea capacităţilor copiilor de a aprecia frumosul din artă, ambianţă, natură, viaţa socială şi de a contribui la crearea frumosului prin forme de manifestare specifice vîrstei, contribuind astfel la formarea şi desăvîrşirea personalităţii. Prin forme şi direcţii de lucru specifice, această formă specifică de educaţie a constituit una din preocupările centrale ale şcolii din toate timpurile. Astfel, competenţa generală specifică ariei curriculare „Arte” este competenţa estetică, calificată drept un ansamblu de achiziţii atitudinale, comportamentale, afective, acţionale care exprimă calitatea omului de a percepe şi aprecia, a trăi şi iubi Frumosul în concordanţă cu spiritualitatea şi cultura epocii în care trăieşte. Prin îmbinarea armonioasă a modalităţilor de realizare a educaţiei muzicale şi folosirea mijloacelor audio-vizuale se contribuie la consolidarea cunoştinţelor, capacităţilor, atitudinilor muzicale care conduc spre formarea competenţelor muzicale. Competenţa muzicală reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe, abilităţi practice şi atitudini dobîndite prin învaţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului, în vederea rezolvării unor probleme dintr-un sistem de orientări valorice naţionale şi universale muzicale.

Criteriile de competenţă formată sînt: disponibilitate pentru muzică (interes, dorinţă, motivaţie); activism muzical (muncă, angajament, responsabilitate, rezultat, produs); - cunoştinţe muzicale şi despre muzică. Competenţele muzicale se pot forma doar în baza unor predispoziţii (înnăscute) şi capacităţi senzoriale specifice domeniului, muzicalitatea reprezentînd un complex calitativ de capacităţi ce asigură performanţa muzicală. -

Competenţele sînt structurate pe domeniile principale ale Educaţiei muzicale, acestea fiind reflectate în Standardele educaţionale: - audiţia / receptarea muzicii; - interpretarea vocală / corală / instrumentală a muzicii; - creaţia elementară muzicală în sinteză cu alte arte; - analiza – caracterizarea muzicii. Activitatea educaţională din cadrul disciplinei Educaţie muzicală se va efectua conform următoarelor principii: - principiul pasiunii; - principiul intuiţiei; - principiul asemănărilor şi deosebirilor; - principiul corelaţiei educaţiei muzicale cu viaţa; - principiul unităţii educaţiei, instruirii şi dezvoltării muzicale; - principiul “de la practică la teorie”. Pentru cadrele didactice respectarea principiilor „de la practică la teorie”, „de la intuire la conştientizare”, va însemna punerea accentului pe trăirea vie a mesajului muzical şi nu pe „teoretizarea” lui. 49

Repertoriu pentru interpretare vocalRepertoriu pentru audiţii Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ corală Eugen Doga, “Marş” Eugen Mamot; Grigore Vieru , “Scump Serghei Prokofiev, “Marş” învăţător” Piotr Ilici Ceaikovski, “Marşul soldăţeilor de Grigore Vieru; Grigore Vieru, “Cine cîntălemn” aşa” Melodie popular de joc : “Alunelu” Alexandru Ranga; Axentie Blanovschi, “Dansul florilor” Cîntec popular haiducesc: “Cucuşor cu pană sură” Dans popular; Grigore Vieru, “Coasa”

Frederic Chopin, “Marş funebru” din sonata si-bemol minor pentru pian Felix Mendelssohn-Bartholdy, “Marş nupţial” din uvertura “Visul unei nopţi de vară” Piotr Ilici Ceaikovski, Vals din baletul “Frumoasa din pădurea adormită” Dmitri Şostakovici, “Vals-glumă”

Dumitru Gheorghiţă; Filip Mironov, “Piţigoiul”

Serghei Rahmaninov, “Polca italiană”

Colindul de luptă: “La poartă, la Ştefan Vodă”

Orchestra de muzică populară “Lăutarii”, “Polca din bătrîni”

Colind: “Colindul de Crăciun”

Piotr Ilici Ceaikovski, “Cîntec fără cuvinte”

Grigore Vieru; “Grăuraşul”

Ludwig van Beethoven, Piesa pentru pian “Vesel- Trist”

Cîntec popular: “Am plecat să colindăm” Grigore Vieru; Grigore Vieru, “Trenul” Cîntec popular: “Cîntec de leagăn” Eugen Mamot; Grigore Vieru ,“Toboşarul” Dumitru Gheorghiţă; Grigore Vieru, “Hora albă”

Ghenadie Ciobanu, Piesa pentru pian “Tîndală şi Păcală” Dmitri Kabalevski, “Trei prietene: Ştrengăriţa, Plîngăreaţa, Răutăcioasa”. Dmitri Kabalevski, “Trompeta şi toba” Franz Suppe, “Cavaleria uşoară”

Cîntece din folclorul copiilor : “Gutuiţa”, “Ploaia”, “Copăcel”, “Paparudă”

Piotr Ilici Ceaikovski, “Marş” din baletul “Spărgătorul de nuci”

Zlata Tcaci; Grigore Vieru,“Soldaţii”

Eugeniu Coca, “Cvartetul de coarde nr. 2”, partea a II-a

Balada populară “Mioriţa”, fragment

Tudor Chiriac, Poemul “Mioriţa”, fragment Nicolae Saxu; versuri populare , “Vine, vine Tudor Chiriac, Cantata “Luci, soare, luci”, primăvara” numărul “Limba noastră” George Enescu; Georgeta Moraru, “Rapsodia romînă nr. 1”, fragment Ion Macovei, Oratoriul “Mioriţa”, f ragment

50


Ion Macovei; Grigore Vieru , “Ghioceiifrăţiori”

George Enescu, „Rapsodia romînă nr. 1”, fragment

Andrei Tamazlîcaru; Grigore Vieru, “Zburdă iedul pe muncel”

Paul Constantinescu, Suita “Trei dansuri romîneşti”, “Brîul”

Ion Macovei (prelucrare), “Caloianul”

Eugeniu Coca, “Cvartetul de coarde nr. 2”, “Hora” şi “Brîul”

Ion Macovei; Grigore Vieru , “Graiul meu”

Piotr Ilici Ceaikovski, “Dansul napolitan” Iulia Ţîbulschi, aranjament pentru voce şi Piotr Ilici Ceaikovski, Baletul “Lacul pian; Grigore Vieru, “Fluturaşii” lebedelor”, “Dansul micilor lebede” , “Păsărel” Sergiu Croitoru; Anatol Ciocanu Piotr Ilici Ceaikovski, “Dansul napolitan” Timotei Popovici; Ion Onu, “Vine, vine Piotr Ilici Ceaikovski, “Albumul pentru luna mai” copii”, “Cîntecul napolitan” Giuseppe Verdi, “Dansul micilor negri” din opera “Aida” Georges Bizet, “Marşul toreadorului” din opera “Carmen” Piotr Ilici Ciaikovski, “Marşul” din Baletul “Spărgătorul de nuci” Ludwig van Beethoven, “Marş funebru” din “Simfonia nr. 3” Ludwig van Beethoven, “Simfonia nr. 3, Eroica”, partea a II-a, fragment Frederic Chopin, “Sonata si-bemol minor”, marş funebru Ludwig van Beethoven, “Simfonia nr. 3”, partea a II-a, “Mars funebru” Ion Macovei, “Ecoul”

51



Nr. Data Resurse de didactice ore Modulul I „Marşul, dansul, cîntecul – mari ale expresivităţii muzicale” – 8 ore 1

-identificarea auditivă a celor trei mari spere ale expresivităţii muzicale: cîntecul, marşul, dansul;

1

„Compozitorul, interpretul, ascultătorul”.

Reguli de interpretare a muzicii.

-înţelegerea şi remarcarea aspectelor descriptive şi a posibilităţilor comunicative ale 3 lucrării muzicale;

Trăsăturile distinctive ale marşului, cîntecului, dansului. Noţiuni generale

1

despre cîntec, dans , marş. Exerciţii de distingere a genului muzical. Cîntecul „Ţărişoara mea”, muzică şi versuri de Grigore Vieru.

Diversitatea largă a genului din cadrul fiecărei sfere de expresivitate muzicală. Discuţii despre funcţia pe care

1

o îndeplineşte fiecare gen în viaţa omului. Cîntecul şi diversitatea lui în lumea muzicii. Cîntecul „Soarele”, din folclorul copiilor. 4

Capacitatea de integrare a sferelor de expresivitate muzicală şi formarea unor genuri muzicale distincte. Exerciţii vocale pentru expresivităţii interpretării. muzical.

5 -utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru amplificarea expresivităţii interpretative vocale;

Rolul pe care în îndeplinesc fiecare sferă de expresivitate muzicală în viaţa omului şi anumite circumstanţe de funcţionare ale lor. Audiţii muzicale ale lucrărilor reprezentative aparţinînd celor trei mari sfere de expresivitate. Subiectul

2

-interpretarea corectă, expresivă, individual sau în grup, a unor cîntece simple în limita unei octave;


1

obţinerea Sunetul

Durata sunetelor muzicale. Exerciţii cu instrumente muzicale (ritmice, ritmico-melodice), pentru consolidarea deprinderilor de interpretare instrumentală. Cîntecul „Guguiţă”, din

1

folclorul copiilor. 6

Durata de un timp. În lumea muzicii de dans. Cîntecul „Casa noastră”, de

1

Grigore Vieru, muzica de Ioan Macovei. 7

Cîntecul „Alunelul”. Durata de jumătate de timp. Cîntecul „Foaie verde siminoc”, cîntec popular.

1

Elemente determinate ale expresivităţii muzicale: melodia, ritmul. Îmbinări ritmice: optimi, pătrimi.

Autoevaluare. Îmbinarea celor trei 1 tipuri de muzică. Modulul II „Posibilităţile comunicative şi descriptive ale muzicii” – 9 ore 8

-utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru

9

Caracterul muzicii este expresia sonoră a caracterului şi trăirilor sufleteşti ale omului. Sunetele şi notele sol şi mi. Cîntecul „Împreună să jucăm”. 52

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ amplificarea 10 Muzica comunică despre sentimentele, 1 expresivităţii gîndurile omului, redă diverse tipuri de interpretative mişcare, trezeşte asociaţii spaţiale şi vocale; relaţii cu fenomenele sonore din realitatea înconjurătoare. Piesa pentru pian „Vesel, trist”. Cîntecul „Cîntă”, versurile şi muzică de Alexandru Puşcanu. -identificarea 11 Interpretarea Valsul. Căţeluşul. 1 auditivă a celor expresivă a cîntecului „Piţigoii”. trei mari spere 12 Dansul popular. Piesa „Joc”, de Eugen 1 ale expresivităţii Coca. Cîntecul „Cui îi place a hori”, muzicale: muzică de Eugen Mamot, versurile de cîntecul, marşul, Grigore Vieru. dansul; 13 Sunetul şi nota la. Portretul muzical. 1 Interpretarea cîntecului „Viaţa e una”. -înţelegerea şi 14 Evaluare sumativă la sfîrşitul 1 remarcarea semestrului I. aspectelor 15 Sunetul şi nota do. Cîntecul „Ariciul”. 1 descriptive şi a Portretul muzical în cîntec. posibilităţilor 16 Muzica şi mişcarea. Intensitatea, tăria 1 comunicative ale sunetului muzical. Nuanţele dinamice. lucrării muzicale; Cîntecul „Ecoul”. 17 Sunetul şi nota re. Tabloul muzical. 1 Dansul fulgilor de nea. Cîntecul „Ninge”.

Autoevaluare. Modulul III „Marşul, dansul, cîntecul în creaţii muzicale de proporţie” – 8 ore

-descrierea conţinutului literar al unui cîntec reliefînd valenţele poetice ale textului; -compararea lucrărilor muzicale şi caracterizarea diferenţelor sau similitudinilor;

18

Noţiuni elementare despre genuri muzicale de proporţie: opera, baletul, simfonia. Iniţiere în caracterul variat al

1

muzicii. Caracterul cantabil al muzicii. Audiţie: „Balada pentru vioară şi pian”.

19

Elementele de bază ale genurilor de proporţie: cîntecul / interpretare vocală în operă, dansul în balet.

1

Sunetele şi notele fa şi si. Scăriţa muzicală. 20

Întîlnirea sferelor de expresivitate muzicală în creaţiile muzicale de proporţie. Simgonia nr. 40 în sol Audiţie: minor. „Mica serenadă

1

nocturnă”.

21

-exprimarea propriilor impresii şi 22 sentimente despre lucrarea muzicală. 23

Cîntecul fără cuvinte. Audiţia piesei „Trilurile primăverii”, de Eugen Doga.

1

Caracterul dansant al muzicii. Audiţie

1

„Rapsodia română nr.1”, muzică George

Enescu. Intonarea fragmentului Banul

Mărăcine. Tempoul. Determinarea tempoului de execuţie a lucrărilor audiate şi interpretate pînă în prezent, folosind termenii speciali. Brîul amestecat. 53

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 24 Caracterul de marş al muzicii. Audiţie: 1 „Marş nupţial”, din opera Lohengrin. 25

Autoevaluare.

1

Modulul IV „Trăsături specifice ale imaginilor muzicale determinate de caracterul muzicii de marş, dans, cîntec” – 9 ore -utilizarea instrumentelor muzicale simple sau a jucăriilor muzicale pentru amplificarea expresivităţii interpretative vocale;

26

1

element principal al operei. Audiţie: „Duetul Papageno - Papageno”, din opera 27

28 -compararea lucrărilor muzicale şi caracterizarea diferenţelor sau similitudinilor;

Trăsăturile specifice ale muzicii determinate de caracterul de marş: ritm candenţat, tempou şi caracter energic, solemn, măreţ. Cîntecul – „Flautul Fermecat”. Caracterul de marş în genul vocal – coral, vocal – intrumental, sferele de aplicare şi efectele emoţionale produse. Nuanţele artistice ale creaţiei determinate de prezenţa caracterului de marş. Audiţie: „Marşul Triumful”, din

1

1

opera „Aida”. 29

Caracteristicile muzicii de dans: ritmuri şi tempouri specifice. Dansul –

1

element principal al baletului. Audiţie: „Dansul Napolitan”, din opera „Lacul lebedelor”.

30

Destinaţia muzicii de dans, prezenţa caracterului dansant al creaţiei.

1

Audiţie: „Spărgătorul de nuci”. 31 -exprimarea propriilor impresii şi 32 sentimente despre lucrarea muzicală. 33 34

Genuri şi forme vocal – instrumentale. Mădura de doi timpi. Interpretare vocal

1

– corală: „Vine, vine primăvara”.

Cantabilitatea în contextul variat al muzicii, expresivitatea deosebită a elementului melodic. Măsura de trei

1

timpi. Interpretare: „Dulce e ţara”.

Evaluare sumativă la sfîrşitul anului de studii. Preponderenţa cantabilităţii în genurile vocale, corale, vocal – instrumentale spre deosebire de lucrările în caracter de marş sau dans al muzicii. Interacţiunea cîntecului, dansului, marşului în genurile muzicii simfonice. Audiţie: „Simfonia jucăriilor”.

54

1 1


Educaţia plastică 34 ore – anual

1 oră – săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Explorarea diverselor instrumente, materiale şi tehnici de artă ; 2. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în exprimarea artisticoplastică; 3. Realizarea lucrărilor plastice în diverse tehnici şi materiale de artă; 4. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul artelor plastice.

RESURSE BIBLIOGRAFICE: 1. Curriculum naţional, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Chişinău, 2010 2. Educaţia plastică, manual pentru clasa a 2 – a, Elena Sambriuc, Lilia Prisăcaru, Editura ARC , Chişinău, 2011 3. Arta plastică în clasele primare, Ghid metodologic, Teodora Hubenco, Editura Prut Internaţional , Chişinău, 2000 4. Educaţia plastică în ciclul primar, Ghid metodic, Aurel Dascălu, Editura Polirom , Iaşi, 1997

SUBCOMPETENŢE: 1.1.

Să folosească în activitata plastică diverse materiale;

Să creeze lucrări cu acelaşi subiect în materiale de artă clasice şi 1.2. materiale moderne ; 2.1. Să observe particularităţile punctelor, liniilor, culorilor, formelor utilizate în natură şi în diverse contexte plastice ; 2.2. Să obţină puncte, linii, pete, forme, culori utilizînd diverse materiale şi procedee artistice ; 2.3. Să organizeze suprafeţe plastice prin îmbinarea plastic.

elementelor de limbaj

2.4. Să experimenteze în obţinerea petelor spontane. 2.5. Să redee anumite stări ale naturii folosind culorile şi nonculorile. 55


2.6. Să combine culori pentru obţinerea expresivităţilor plastice. 3.1. Să considere obiectele înconjurătoare ca surse de stimulare a creaţiei sale. 3.2. Să exprime sentimente, atitudini în compoziţii plastice. 3.3. Să experimenteze pe diverse suporturi cu ajutorul elementelor de limbaj plastic. 4.1. Să manifeste interes faţă de activitatea artiştilor plastici şi meşterilor populari. 4.2. Să demonstreze capacităţi de apreciere estetică a operelor din arta plastică naţională şi universală. 4.3.Să exprime atitudine, opinii, emoţii în procesul perceperii capodoperelor artei plastice.

CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia plastică, disciplină şcolară obligatorie, în contextul curriculumului naţional, s-a constituit în baza noului concept, care reiese din conjugarea caracterului formativ al procesului educaţional cu particularităţile specifice artelor plastice. Educaţia plastică nu are ca scop formarea artistului plastic sau a unui meşteşugar care posedă iscusit o tehnică sau alta, şi nici formarea copiatorului care poate calchia perfect realitatea care îl înconjoară, ci este un instrument de culturalizare, sensibilizare, formare a unui dialog dintre copil şi lumea artelor, totodată contribuind la formarea capacităţilor pro-active şi creative. Aceasta implică deplasarea accentului de pe abilităţile de reproducere spre producere - creare de valori şi receptarea/aprecierea valorilor create de alţii. Curriculumul de Educaţie plastică propune copilului experienţa creaţiei şi a comunicării artistice în domeniul artelor plastice şi asigură formarea competenţelor iniţiale pentru însuşirea sistemică a disciplinei de studiu. Atmosfera de instruire trebuie încadrată într-un context ludic, adică învăţarea prin joc. Implementarea eficientă a curriculumului impune respectarea coerenţei componentelor lui, utilizarea flexibilă a conţinuturilor şi acordarea priorităţii metodelor interactive de predare şi metodelor activ-participative de învăţare, valorificarea creativităţii elevilor şi profesorilor în cadrul activităţilor didactice. Formarea competenţelor la Educaţia plastică necesită acumularea de către elevi a anumitor cunoştinţe, de aceea procesul de instruire trebuie organizat astfel încît elevii să aibă oportunităţi de a crea, a evolua, a discuta şi de a căpăta experienţă artistică nu numai în clasă, ci şi în afara orelor de curs: concursuri de artă plastică, excursii la muzee, vizite la expoziţii etc. Astfel elevii 56


vor fi învăţaţi să lucreze cu diferite simboluri vizuale şi spaţiale, să gîndească în termeni de imagini: cum pot fi create, ce reprezintă, ce emoţii provoacă diverse forme plastice, să compare lucrările lor cu alte lucrări pe care le văd şi le studiază, să aplice variate modalităţi de expresie: pictură, grafică, sculpură, artă decorativă, fotografie etc. Utilizarea diverselor materiale de artă clasice şi materiale moderne (plante, fructe, aluat, nisip, sîrmă, zăpadă, textile etc.), instrumente şi tehnici mixte vor ajuta elevii să însuşească arta comunicării ideilor şi mesajelor vizuale, să rezolve probleme şi concepte complexe pe care nu le pot reda verbal. În activitatea didactică, profesorii vor apela la metode diverse şi creative, stiluri variate de predare pentru a-i ajuta pe elevi să-şi atingă scopurile puse în artă, să conştientizeze că orice problemă poate avea multiple soluţii, să cunoască şi să fie în stare să se orienteze în materia predată, aplicînd deprinderile formate la orele de educaţie plastică în procesul de studiere a altor discipline. Ideea fundamentală a actualului concept de educaţie plastică constă în faptul că imaginea artistico-plastică este rezultatul actului de creaţie şi, concomitent, metodă de instruire. Includerea actului de creaţie în procesul de instruire a elevilor este un mod eficient de optimizare a procesului de instruire şi educaţie în domeniul artelor. Studiul limbajului plastic, al materialelor de artă şi al tehnicilor de lucru cu ele sînt mijloace de creare a imaginilor artisticoplastice, prin urmare - şi mijloace de instruire. Valoarea incontestabilă a educaţiei plastice constă în formarea atitudinii pozitive a copilului faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de oameni, cultivarea propriei viziuni artistice. Familiarizarea cu limbajul artelor plastice sensibilizează elevii faţă de cultura plastică naţională şi universală şi oferă o posibilitate eficientă de formare/dezvoltare a sentimentelor estetice şi a competenţelor de percepere şi exprimare a mesajului artistico-plastic. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice include formarea competenţelor de exprimare liberă a propriilor viziuni şi preferinţe în redarea temelor şi subiectelor lucrărilor plastice. Pentru realizarea cît mai eficientă a obiectivelor educaţiei artistico-plastice la treapta primară se propune ca procesul predării –învăţării să fie axat pe următoarele principii specifice educaţiei artistico-plastice: 

Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea actului de însuşire a cunoştinţelor teoretice cu actul de formare a priceperilor şi deprinderilor practice în baza cunoştinţelor teoretice; 57


Principiul unităţii dintre senzorial şi raţional – exprimă necesitatea studierii operelor de artă plastică prin intermediul simţurilor, cunoaşterea senzorială a imaginilor artistico-plastice; reper pentru facilitarea înţelegerii particularităţilor operei de artă plastică, a cunoaşterii logice, raţionale; Principiul perceperii globale, unitare a formei şi conţinutului operei de artă – asigură perceperea operei de artă plastică în integritatea formei şi a mesajului, formarea capacităţii de pătrundere în mesajul operei prin intermediul formei; indică asupra necesităţii conexiunii aspectelor formale şi de conţinut în receptarea operei de artă plastică; Principiul educaţiei artistice în baza valorilor autentice – utilizarea la activităţile de dezvoltare a perceperii artistice a operelor valoroase cu o anumită tradiţie culturală naţională şi universală (e necesar ca elevii să vadă, prin comparaţie, şi opere false, kitsch-uri – pentru cultivarea unei atitudini corecte faţă de valorile artistice); Principiul unităţii perceperii şi creaţiei – prevede predarea-învăţarea fiecărei teme din curriculum prin conexiunea mai multor genuri de activitate: examinarea materialului didactic, audierea muzicii sau lectura corespunzătoare subiectului sau perioadei istorice studiate, verbalizarea ideii plastice, executarea lucrului practic, analiza colectivă şi individuală a lucrărilor – toate grupate optim în fiecare caz aparte pentru formarea competenţelor; Principiul unităţii dintre autoexprimarea elevului şi dezvoltarea creativităţii plastice – exprimarea liberă a viziunilor, sentimentelor copilului, ceea ce dinamizează imaginaţia şi stimulează activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) şi, de regulă, se desfăşoară într-o atmosferă de colaborare dintre pedagog şi elev. Din punct de vedere funcţional importantă este corelarea tuturor componentelor curriculumului. 









Centrarea pe competenţe stabileşte o viziune netradiţională faţă de aplicarea conţinuturilor. Astfel, conţinuturile devin mobile, flexibile şi redau viziunea autorilor în realizarea obiectivelor propuse. În consecinţă, profesorul decide care conţinuturi urmează a fi realizate pe parcursul unui an de studii, reieşind din competenţele profesionale, interesele grupului de elevi, specificul localităţii sau zonei geografice. Conţinuturile sînt informaţii care fundamentează teoretic formarea competenţelor elevilor în procesul educaţional. Conţinuturile recomandate au fost structurate în patru compartimente identice pentru toate clasele: -

Materiale, instrumente şi tehnici de artă; Elemente de limbaj plastic; Iniţiere în compoziţie; Iniţiere în domeniul artelor plastice.

Prin urmare, Educaţia plastică în învăţămîntul primar, în esenţă, este procesul de formare a competenţelor de receptare, de creare a valorilor plastice şi de comunicare artistică cu opere de artă de valoare.

58


Subcompetenţe Nr. d/o 1.1

1

Conţinuturi didactice Linia şi punctul – elemente ale limbajului plastic. Discuţii: observarea

Nr. de ore 1

caracteristicilor fizice ale lementelor de limbaj plastic în natură şi opere de artă. 2

Subiectul: „Bucuriile copilăriei”. Pata cromatică. Posedarea de obţinere a

1

culorilor compuse de gradul I. 3

Subiectul: „Peisaj de toamnă”. Expresivitatea punctului şi

tuşei.

1

Posedarea modalităţilor de plasare a punctelor şi tuşelor în spaţiul plastic.

1.2 4 2.1

Subiectul: „Punctul ne sugerează realitatea”. Redarea expresivităţii prin tuşe şi puncte. Exerciţii de obţinere a punctelor

1

cu instrumente. 5

2.2

Subiectul: „Lunca înflorită”. Efecte şi impresii realizate prin puncte şi tuşe. Punctul în arta plastică şi

1

natură. 6

Subiectul: „Albinuţe harnice”. Rolul constructiv al liniei. Linia în arta

1

plastică şi natură. 2.3

7

Subiectul: „Moldovioară – scumpă ţară”. Linia caldă. Exerciţii de redare a stărilor

1

naturii prin culori. 8

Subiectul „Floarea – soarelui”. Linia rece. Exerciţii de obţinere a liniilor cu instrumente. Cunoaşterea constructivă a liniei ondulate, rotunde.

2.4 9

drepte,

1

frînte,

Subiectul: „Împărăţia fulgilor”. Compoziţia liniară. Linia în arta plastică

1

şi natură. Utilizarea liniei în scopul obţinerii unei idei. 10

Subiectul: „Faţă de masă”. Caracteristica formelor: geometrice, realiste, spontane, calde, reci. Exemple

1

de forme realiste din natură şi opere de artă.

2.5

11 12

13

Subiectul: „Să elaborăm forme diferite”. Posedarea Forme geometrice. modalităţilor de obţinere a formelor. Subiectul: „Castelul din poveste”. Forme spontane şi elaborate. Analiza formelor realiste şi a modalităţilor de realizare.

Subiectul: „Peisaj după ploaie”. Relaţia formă – culoare. Exprimarea unei idei prin forme, linii şi culori. Subiectul: „Portretul prietenului 59

1 1

1

Data

Resurse didactice


meu”. 14

Culori

compuse

de

gradul

doi.

1

Cunoaşterea culorilor compuse. Exersări în obţinerea diferitor culori prin amestecul lor.

2.6 15 16

Subiectul: „O crenguţă de mesteacăn”. Evaluare sumativă la sfîrşitul semestrului I. Culorile compuse şi posibilităţile lor.

1 1

Obţinerea culorilor compuse, utilizînd amestecul mecanic de culori pigmentare. 3.1

17

Subiectul: „Vaze de uz casnic”. Culorile calde şi reci. Cunoaşterea

1

culorilor reci şi calde. Sesizarea şi înţelegerea semanticii contrastelor. Folosirea lor la executarea desenelor. 18

Subiectul: „Ce pot povesti culorile complementare”. Expresivităţi prin culori calde şi reci.

1

Cunoaşterea culorilor calde şi reci. Utilizarea noţiunilor date la executarea desenelor.

3.2 19

Subiectul: „Binele învinge răul”. Nuanţele culorilor. Exersări în obţinerea

1

diferitor culori prin amestecul lor. 20

Subiectul „Datini şi obiceiuri de iarnă”. Pete picturale în nuanţe a diferite culor. Exersări în obţinerea petelor

1

spontane: prin stropire, suprapunere, scurgere. 21

Subiectul: „Măşti”. Nuanţe de violet şi albastru. Obţinerea

1

nuanţelor culorilor.

Subiectul: „Peisaj de iarnă”. 22

Tonuri şi nuanţe de verde. Exerciţii de

1

obţinere a culorilor. 23

Subiectul: „Brăduţul”. Dominanta cromatică. compoziţiei cromatică.

3.3 24

plastice

cu

Organizarea dominanta

Subiectul: „Călătorie printre stele”. Proporţionare. Raportul de forme în

1

1

spaţiul plastic. Înţelegerea relaţiilor de proporţie a formelor după raportul de mărimi. 25

Subiectul: „Compoziţie pascală”. Clasificarea Compoziţia plastică.

1

compoziţiilor plastice: figurative şi nonfigurative, statice sau dinamice, plane sau volumetrice. 4.1

26

Subiectul: „Cîntecul privighetorii”. Plasarea formelor în spaţiul plastic . explorarea noţiunilor de element plastic 60

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ şi centru de interes al compoziţiei. 27

Subiectul: „Satul bunicilor”. Compoziţie decorativă. Posedarea

1

capacităţii de tratare creativă a suprafeţei plastice. 28

Subiectul: „Decorarea ouălor de Paşti”. Centrul compoziţional. Posedarea

1

modalităţilor de evidenţiere a elementului sau elementelor principale ale compoziţiei.

Subiectul: „Glastra cu flori”. 29

Compoziţie cu un centru sau două centre compoziţionale. Posedarea

1

noţiunii de centru de interes. 4.2

30

Subiectul: „Copilărie – păpădie”. Compoziţie volumetrică. Dezvoltarea la

1

elevi a imaginaţiei şi încrederii în forţele proprii.

Subiectul: „Trei lalele frumuşele”. 31

Forma

volumetrică

imaginară.

1

Obţinerea formelor volumetrice după imaginaţie. Manifestarea interesului faţă de creaţia sculptorului, meşterului popular.

Subiectul: „Pomul fantastic”. 32

Noţiuni de artă: pictură/pictor,

sulptură/sculptor, grafică/grafician.

1

Compararea şi analiza oerelor de pictură, grafică, sculptură şi artă de corativă create în diverse perioade istorice. Utilizarea terminologiei corecte în procesul discuţiei şi analizei lucrărilor plastice.

4.3 33

34

Evaluare sumativă la sfîrşit de an şcolar. Organizarea expoziţiilor cu lucrări realizate pe parcursul anului. Concursul: „Tinere talente”. Vernisajul anului. Vizitarea expoziţiilor şi galeriilor de artă, atelierelor artiştilor plastici şi meşterilor populari.

61

1

1


Educaţia fizică 68 ore – anual 2 ore – săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Cunoaşterea noţiunilor, cerinţelor şi legităţilor elementare referitoare la educaţia fizică şi aplicarea acestora în practica educaţională:  competenţe

cognitive generale;

 competenţe

cognitive specifice.

2. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază prin intermediul exerciţiilor fizice:  competenţe

psihomotorice.

3. Formarea calităţilor de personalitate, comportamentului civilizat a deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială:  competenţe

de atitudini.

RESURSE BIBLIOGRAFICE: 1. Curriculum naţional, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Chişinău, 2010 2. Împărăţia şahului, Valeriu Coadă, Lidia Coadă, Editura Poligraf-Design , Chişinău, 2010

CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Conceptul de bază al curriculumului şcolar de Educaţie fizică constă în iniţierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinţe, motivaţii, priceperi şi deprinderi de a utiliza sistematic, conştient, în mod independent, mijloacele educaţiei fizice (exerciţiile fizice, factorii naturali/igienici), precum şi de a duce un mod de viaţă sănătos atît în perioada şcolarizării, cît şi pe parcursul întregii vieţi. Elevii, absolvind şcoala, trebuie să devină conştienţi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în dezvoltarea fizică armonioasă, profilaxia bolilor, fortificarea şi menţinerea sănătăţii, obţinerea echilibrului psihofiziologic, perfecţionarea condiţiei fizice etc. – componente/factori ce asigură longevitatea speciei umane. La baza conceptului stă ideea de ameliorare a acestui curriculum, avînd ca „ţintă” mobilizarea unui ansamblu de resurse de asigurare a calităţii şi 62


capacităţii de asimilare a materiei de conţinut în procesul învăţării, inclusiv, asigurarea valorilor educaţiei pentru sănătatea corporală. Scopul prioritar al procesului educaţional la Educaţia fizică în învăţămîntul primar este antrenarea elevului în formarea incipientă de utilizare a cunoştinţelor pentru fortificarea sănătăţii, călirea organismului, sporirea capacităţii de efort fizic pentru dezvoltarea calităţilor motrice. Nu pe ultimul loc se află formarea interesului şi necesităţii de predare independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice, formarea deprinderilor de a duce un mod de viaţă sănătos prin organizarea activităţilor de integrare socială a elevilor din clasă. Astfel, concepţia de aplicare a curriculumului de Educaţie fizică stipulează statutul cotei disciplinei şcolare în Planul-cadru de învăţămînt. Educaţia fizică în sistemul de învăţămînt primar este o componentă a educaţiei generale, care utilizează exerciţiul fizic drept mijloc principal în vederea dezvoltării sănătăţii, competenţelor şcolare, deprinderilor motrice şi culturii sănătăţii. Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoaştere, capacităţi, deprinderi motrice şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilitate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Curriculumul şcolar de Educaţie fizică pentru învăţămîntul primar este inclus în Planul-cadru de învăţămînt ca disciplină de studiu obligatorie şi reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt European şi din Republica Moldova, urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului: a) dezvoltarea personalităţii copilului, a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim; b) asigurarea unei pregătiri fizice multilaterale, cu caracter profesionalaplicativ, formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 9 noiembrie 1995, nr. 62-63).

Valoarea formativă a Educaţiei fizice constă în: tehnologia implementării subcompetenţelor şi unităţilor de conţinut ce constituie o contribuţie considerabilă la sporirea stării de sănătate, capacităţilor motrice ale elevilor şi, corespunzător, a calităţii învăţării;  aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală, care cuprinde calităţile motrice, morale, estetice şi civice. 

63


Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt. 1. Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului – presupune dezvoltarea calităţilor motrice, psihice, funcţionale şi intelectuale ale elevului. 2. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor, calităţilor, capacităţilor motrice şi atitudinilor – vizează instruirea de lungă durată şi practicare a exerciţiilor fizice fără întrerupere toată viaţa activă. 3. Principiul conştientizării şi responsabilităţii pentru propria formare/dezvoltare – vizează formarea interesului de activitate motrice, dezvoltarea încrederii în sine, încurajarea şi preţuirea activităţii de creaţie. 4. Principiul funcţionalităţii – evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sport pe parcursul vieţii indiferent de politica statului şi a influenţelor conjucturistice. 5. Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului – stabileşte că Educaţia fizică exercită o mare influenţă asupra dezvoltării şi formării personalităţii umane. 6. Principiul accesibilităţii instruirii – vizează prezentarea conţinuturilor didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor. 7. Principiul creativităţii instruirii – necesită activităţi inovative, bazate pe inventivitate şi pe inovaţie didactică, care contribuie la formarea personalităţii creative. 8. Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice – reprezintă corelarea permanentă a competenţelorcheie/transversale cu conţinuturile şi finalităţile învăţării în direcţia formării cunoştinţelor, calităţilor, capacităţilor şi atitudinilor. 9. Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a personalităţii umane – urmăreşte formarea trăsăturilor superioare de voinţă şi caracter pentru perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor psihomotore şi calităţilor acestora. 10. Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane. 11. Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă – vizează orientarea procesului educaţional al sportului şcolar cu caracter de masă spre sportul de performanţă. 64


12. Principiul egalităţii şanselor – vizează delimitarea unor secvenţe de conţinut pentru toate categoriile de elevi. 13. Principiul eficienţei – prevede valorizarea maximă a mijloacelor şcolare şi surselor naturale ale comunităţii locale. 14. Principiul adaptării şi utilizării spaţiului (stadion cu piste de alergare, terenuri de fotbal, baschet, volei, handbal, oină, rugbi, teren pentru sărituri şi aruncări la atletism, pentru alergări de rezistenţă şi cross, sală de gimnastică, de forţă, de fitness, sport-aerobic, bazin de înot, sala de lupte etc.) la cerinţele şi posibilităţile pedagogice, psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şcolare.

ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE -Î NVĂŢARE La vîrsta şcolară mică, în comparaţie cu perioadele de vîrstă ale învăţămîntului gimnazial, dezvoltarea elevului este mai lentă şi mai uniformă în ceea ce priveşte creşterea în înălţime. Scheletul devine tot mai rezistent, deşi osificarea nu este încă terminată. Oasele se pot uşor deforma. Sistemul muscular este slab dezvoltat, în special grupele mari musculare ale centurii scapulare-humorale, ale spatelui, ale abdomenului, ale trunchiului. Din cauza acestei slabe dezvoltări a musculaturii şi sub influenţa negativă a unor poziţii necorespunzătoare, coloana vertebrală este expusă diferitor deformări. Aparatul respirator este încă slab dezvoltat, respiraţia fiind superficială şi scurtă. Motricitatea corpului la această vîrstă începe să se dezvolte în sensul unor acţiuni precise în mişcare. Obiectivele educaţiei fizice la această vîrstă sînt de a crea condiţii pentru dezvoltarea corectă a scheletului şi, în primul rînd, a coloanei vertebrale. Însuşirea conţinuturilor didactice se face conform principiilor didactice de bază. La selectarea diverselor exerciţii se va lua în consideraţie nu numai gradul deprinderilor motrice atins de elevi, ci va fi prevăzută şi sporirea cerinţelor faţă de indicatorii calitativi şi cantitativi ai mişcărilor. Aceasta e necesar pentru perfecţionarea sistemică a mişcărilor şi dezvoltarea funcţiilor motrice ale copiilor. Cerinţele crescînde privind însuşirea exerciţiilor vor contribui la menţinerea interesului copiilor faţă de procesul-instructiv, la tendinţa de a-şi îmbunătăţi indicii capacităţilor motrice proprii, de a nu se opri la cele obţinute. Aplicarea subcompetenţelor şi conţinutului didactic din curriculum urmăreşte proiectarea didactică în formarea incipientă a competenţelor de preîntîmpinare a ţinutei şi funcţiilor tuturor sistemelor organismului în creştere şi dezvoltare prin intermediul exerciţiilor fizice. Competenţele 65


proiectate în cadrul noilor activităţi de educaţie fizică, vor completa nemijlocit valorile activităţilor motrice ale elevilor. În cadrul procesului instructiv-educativ se ating obiectivele de formare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice, a experienţei de utilizare a exerciţiilor, fiind componenţe instrumentale-operaţionale ale elevului în vederea însuşirii calitative a calităţilor senzoriale, auditive, vizuale, kinestezice, care constituie izvorul tuturor cunoştinţelor copilului despre mişcare şi sînt la baza tuturor celorlalte procese psihice mai complexe, cum sînt percepţiile, reprezentările, gîndirea, memoria. Aplicarea terminologiei pedagogice de educaţie fizică dezvoltă însuşiri ale limbajului corect, capacităţii psihosociale, situaţii psihice ale procesului afectiv şi de voinţă. Curriculumul se aplică de către profesorul de educaţie fizică în colaborare strînsă cu cadrele didactice din învăţămîntului gimnazial, liceal şi părinţii prin dezbaterile vizănd implementarea referenţialelor de competenţă prin intermediul conţinuturilor didactice din curriculum. Începînd cu clasa I-a cadrul didactic care predă disciplina „Educaţia fizică” este responsabil de introducerea şi completarea fişei „Paşaportului sănătăţii elevului”. La finele ciclului primar fişele tuturor elevilor vor fi transmise profesorului care va continua să activeze cu elevii respectivi. În scopul informării şi documentării elevului referitor la diverse aspecte ale educaţiei fizice, începînd cu clasa a IV-a, sub egida pedagogului, elevul va completa caietul de educaţie fizică.

66


Subcompetenţe Nr. d/o să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului;

1

Aranjarea elevilor în ordine după înălţime. Aranjări: în linie pe un rînd, în

2

să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării; să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ, asigurînd o dezvoltare armonioasă a organismului;

Regulile de securitate la lecţiile de

Nr. de ore 1

educaţie fizică (cerinţele faţă de echipamentul sportiv; obligaţiunile şi responsabilităţile elevului în cadrul lecţiei de educaţie fizică; consecinţele posibile ale nerespectării regulilor respective).

să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice. să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.


3

coloană, în diverse figuri geometrice. Jocuri dinamice cu alergări, sărituri, escaladări de obstacole, aruncări, etc. Igiena personală (semnificaţia noţiunii „igienă personală”, igiena echipamentului sportiv, igiena corpului).

Comenzile: Aliniere! Drepţi! Pe loc repaos! Ştafete sportive. Noţiuni generale despre dezvoltarea fizică a omului (esenţa noţiunii şi

1

1

importanţa acesteia pentru elev; rolul exerciţiilor fizice pentru dezvoltarea sistemului cardio-vascular şi respirator). 4

Aranjarea în formaţiune pe linie în două rînduri. Igiena exerciţiilor fizice (condiţiile

1

sanitaro-igienice ale locului de practicare a exerciţiilor fizice; rolul expiraţiei în timpul exersării; dozarea efortului fizic conform particularităţilor de vîrstă, stării de sănătate, gradului de dezvoltare fizică, şi pregătire fizică).

5

Aranjare în semicerc, cerc. EDFG cu obiecte (mingi, cercuri, bastoane de gimnastică, corzi). Stafete sportive. Tehnica executării exerciţiilor de front şi formaţie. Întoarcere pe loc. Mers: cu pas obişnuit, cu ridicarea

1

genunchilor, cu pas încrucişat.

Jocul dinamic: „Conurile, ghindele şi nucile”.

6

Test iniţial de cunoştinţe elementare

1

despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman. de a-şi controla tempoul execuţiei, coordonării şi preciziei mişcării la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale.

7

Jocuri dinamice cu alergări de viteză. Elemente de atletism. Alergarea de

1

suveică 3x10. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată. 8

Jocuri dinamice cu alergări de viteză. Elemente de atletism. Alergarea de suveică 3x10. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată.

Jocuri dinamice cu alergări de viteză. 67

1

Data

Resurse didactice

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ să exemplifice 9 EDFG în formaţie strînsă. 1 relaţia dintre Şah. Alfabetul şahului. Tabla de şah: exerciţiul fizic şi tipuri de linii ale tablei de şah, dezvoltarea fizică descifrarea cîmpului de luptă, a omului; amplasarea pieselor pe liniile orizontale şi verticale. 10 Elemente de atletism. Alergarea de 1 să reproducă viteză: 30m, 40m din startul de sus. componentele de Exerciţii cu caracter aplicativ. Sărituri bază ale igienei cu coarda mare, medie, mică individual şi exerciţiilor fizice. în echipă. să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.

să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării; să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ, asigurînd o dezvoltare armonioasă a organismului;

11

12

13

14

15

16

17

Ştafete sportive. Elemente de atletism. Alergarea de

viteză: 30m, 40m din startul de sus. Exerciţii cu caracter aplicativ. Mers: cu pas obişnuit, cu ridicarea genunchilor, cu pas încrucişat. Exerciţii de front şi formaţii . Aranjarea în formaţie desfăşurată. Elemente de atletism. Alergarea în tempou moderat: 5-6 minute. Exerciţii de front şi formaţii. Aranjarea în formaţie desfăşurată. Elemente de atletism. Alergarea cu tempou moderat: 5-6 minute. Exerciţii aplicative. Alergări: obişnuit, cu ridicarea genunchilor, pe vîrfuri. Elemente de atletism. Alergarea cu tempou moderat: 5-6 minute. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă. Şah. Piesele de şah: garnitura completă (piesele albe şi negre) – reprezentarea grafică, denumirea pieselor. Exerciţii cu caracter aplicativ. Alergări: obişnuit, cu ridicarea genunchilor, pe vîrfuri. Elemente de atletism. Alergarea: 300 metri; sau cros 300-500 metri.

Ştafete sportive. Exerciţii de front şi formaţii. Deplasări:

1

1

1

1

1

1

1

la pas, în figuri – prin ocolire, pe diagonală, pe cerc.

Exerciţii de dezvoltare fizică generală

de a-şi controla tempoul execuţiei, 18 coordonării şi preciziei mişcării la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale.

Jocul dinamic: „Cine e chemat, acela prinde mingea”.

19

EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi

de forţă – viteză, mobilitate, coordonare.

Ştafete sportive. Exerciţii de front şi formaţii. Aranjarea

1

în formaţie în linie pe două rînduri, în semicerc, în cerc. Exerciţii cu caracter aplicativ. Sărituri peste obstacole individual şi în echipe.

desfăşurată. Poziţia mîinilor, a braţelor şi a picioarelor.

Cunoştinţe

despre 68

influenţa

1


exerciţiilor fizice asupra organismului din punct de vedere anatomic, fiziologic, psihologic. să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului; să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice. să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.

20

executării exerciţiilor organismului uman.

să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ, asigurînd o dezvoltare armonioasă a organismului;

fizice

1

asupra

21

Ştafete sportive. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă. Şah. Notare abreviată, amplasamentul

1

22

iniţial al pieselor de şah pe tablă. Mers: cu pas obişnuit, cu ridicarea genunchilor, cu pas încrucişat.

1

Exerciţii din gimnastica de bază. Rostogolirea înainte cu sărituri după rostogolire. 23

varietăţi

de

Exerciţii de front şi formaţii. Deplasări:

1

la pas, în figuri – prin ocolire, pe diagonală, pe cerc.

Exerciţii din gimnastica de bază – Rostogolirea înainte cu repetare. 24

să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării;

Elemente din jocurile dinamice. Test de cunoştinţe. Efectele pozitive ale

25

varietăţi de sărituri după rostogolire. Jocul dinamic „de-a puia-gaia”. Exerciţii de front şi formaţii. Aranjarea în formaţie în linie pe două rînduri, în semicerc, în cerc. Exerciţii din gimnastica de bază. Podul din culcate pe spate.

Ştafete sportive. Exerciţii de front şi formaţii. Deplasări:

1

1

la pas, în figuri – prin ocolire, pe diagonală, pe cerc. Elemente de atletism. Aruncarea mingii în ţintă, la distanţă de pe loc. 26

Cunoştinţe despre respectarea regimului igienic al organismului. Exerciţii din gimnastica de bază.

1

Echilibru pe un picior.

Ştafete sportive. 27 28

EDFG fără obiecte în formaţie strînsă. Şah. Flancul damei, flancul regelui, centrul mare, centrul mic. Evaluare sumativă. Gradul de respectare a regimului motric şi igienic.

1 1

Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. Flotări din poziţia de a-şi controla 29 tempoul execuţiei, coordonării şi preciziei mişcării 30 la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale.

culcat pe banca de gimnastică. EDFG cu obiecte (mingi, cercuri, coarde).

Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. Flotări din poziţia culcat pe banca de gimnastică. EDFG. Exerciţii speciale de forţă – viteză, mobilitate, coordonare. Căţărări: la scara fixă (în spirală, din lateral, în faţă, şerpuit, de pe banca de gimnastică). 69

1

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ să exemplifice 31 Lecţie organizatorică: prezentarea 1 relaţia dintre cerinţelor, a probelor de valuare pe exerciţiul fizic şi semestrul II. dezvoltarea fizică Jocuri dinamice cunoscute. a omului; EDFG fără obiecte în formaţie strînsă. Şah. Pionul, amplasamentul iniţial, începerea partidei. să reproducă 32 Prezentarea importanţei activităţii 1 componentele de fizice asupra sănătăţii copiilor, bază ale igienei recomandări pentru echipamentul exerciţiilor fizice. necesar şi explicarea unor norme de prevenire a accidentelor la ora de educaţie fizică. să respecte Varietăţi de mers aplicativ, alergări, regulile de sărituri, ştafete. securitate în 33 Exerciţii cu caracter aplicativ. Mers cu 1 cadrul lecţiilor pas obişnuit, cu ridicarea genunchilor, cu de educaţie pas încrucişat. fizică. Echilibru: cu variante de mers, cu variante de alergare, cu transportarea unor obiecte pe cap. să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării; să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ, asigurînd o dezvoltare armonioasă a organismului;

34

Jocuri cunoscute. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi

1

desfăşurată.

Gimnastica ritmică şi dansul. Mers şi alergare în ritmul acompaniamentului. 35

Ştafete sportive. Exerciţii cu caracter aplicativ. Alergări:

1

obişnuit, cu ridicarea genunchilor, pe vîrfuri. Gimnastica ritmică şi dansul. Pas de horă, pas alternativ. Compoziţie de 36

dans: „Hora”. Ştafete. Exerciţii cu caracter aplicativ. Alergări:

1

pe vîrfuri, cu întoarceri la viteză.

37

Gimnastica ritmică şi dansul. Pas de horă, pas alternativ. Compoziţii de dans „Hora”. Jocuri cunoscute. Exerciţii cu caracter aplicativ. Pas obişnuit, pas accentuat.

Compoziţie de a-şi controla tempoul 38 execuţiei, coordonării şi preciziei mişcării 39 la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale. 40

de

dans:

1

Polca

moldovenească.

Jocuri dinamice. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă. Şah. Notaţia în şah, capturarea de piesă, notaţia completă şi succintă a partidelor. Exerciţii cu caracter aplicativ: cu pas obişnuit, cu pas accentuat. Polca Compoziţii de dans. moldovenească.

Ştafete sportive. Complexe de gimnastică aerobică. Elemente din jocuri. Aruncarea şi prinderea mingii de volei.

Jocuri dinamice.

70

1 1

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ să exemplifice 41 Exerciţii cu caracter aplicativ. Aruncări 1 relaţia dintre şi prinderi: individual cu două mîini, cu o exerciţiul fizic şi mînă, aruncare la distanţă de pe loc din dezvoltarea fizică stînd, la ţintă. a omului; Elemente din jocuri. Aruncarea şi prinderea mingei de volei. 42 Exerciţii cu caracter aplicativ. Aruncări 1 să reproducă şi prinderi a mingii – repetare. componentele de Elemente din jocuri. Aruncarea şi bază ale igienei prinderea mingii de baschet. exerciţiilor fizice. Ştafete sportive. 43 Elemente din atletism. Aruncarea 1 mingii în ţintă, la distanţă de pe loc. să respecte Elemente din jocuri. Aruncarea şi regulile de prinderea mingii de baschet. securitate în Jocuri cunoscute. cadrul lecţiilor 44 EDFG. Exerciţii speciale de forţă – viteză, 1 de educaţie mobilitate, coordonare. fizică. Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. Flotări din culcat dorsal, ridicarea trunchiului pînă la verticală. să-şi dezvolte Ştafete sportive. obişnuinţa de 45 Exerciţii cu caracter aplicativ. Sărituri: 1 menţinere a naturale, cîte doi, în grup, peste ţinutei corecte şi obstacole. să-şi formeze Exerciţii pentru dezvoltarea unor şcoala mişcării; calităţi motrice. Sărituri cu coarda – 1 minut. să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ, asigurînd o dezvoltare armonioasă a organismului;

46

47

Jocuri cunoscute. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă. Şah. Şahul şi matul, contra şahului – apărarea sau retragerea, şahul veşnic, patu. Exerciţii cu caracter aplicativ. Sărituri: naturale, cîte doi, în grup.

1

1

Exerciţii pentru dezvoltarea unor calităţi motrice. Sărituri cu coarda – 1 minut. 48

de a-şi controla tempoul execuţiei, coordonării şi preciziei mişcării 49 la creşterea şi îmbunătăţirea motricităţii generale. 50

Jocuri cunoscute. EDFG. Exerciţii speciale de forţă – viteză,

1

mobilitate, coordonare. Tracţiuni: între doi executanţi din fandat, din spate în spate, din aşezat faţă în faţă, pe banca de gimnastică. Tracţiuni la bară, din atîrnat culcat orizontal.

Jocuri mobile. Elemente de atletism. Alergarea de

1

suveică 3x10. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată.

Jocuri dinamice cu alergări de viteză. Elemente de atletism. Alergarea de suveică 3x10. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă şi desfăşurată. 71

1

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ să exemplifice relaţia dintre exerciţiul fizic şi dezvoltarea fizică a omului;

51

1

viteză 30-40 metri din startul de sus. Exerciţii cu caracter aplicativ. Sărituri cu coarda mare, medie, mică individual şi în echipe. 52

să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice.

Jocuri dinamice cu alergări de viteză. Elemente de atletism. Alergarea de

Ştafete sportive. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă. Şah. Turnul, calul, nebunul, dama,

1

regele. 53

Elemente de atletism. Alergarea de

1

viteză: 30, 40 metri.

Exerciţii cu caracter aplicativ. Mers: cu să respecte regulile de securitate în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.

54

55

pas obişnuit, cu ridicarea genunchilor, cu pas încrucişat. Exerciţii de front şi formaţii. Aranjarea în formaţie desfăşurată. Elemente de atletism. Alergarea cu tempou moderat 5-6 minute.

Jocuri cunoscute. Exerciţii de front şi formaţii. Aranjarea

1

1

în formaţie desfăşurată. să-şi dezvolte obişnuinţa de menţinere a ţinutei corecte şi să-şi formeze şcoala mişcării; să-şi formeze deprinderi motrice de bază cu caracter aplicativ, asigurînd o dezvoltare armonioasă a organismului;

Elemente de atletism. Alergarea cu tempou moderat 5-6 minute. 56

Jocuri cunoscute. Exerciţii aplicative. Alergări: obişnuit,

1

cu ridicarea genunchilor pe vîrfuri. Elemente de atletism. Alergarea cu tempou moderat 5-6 minute. 57

58

59 60

de a-şi controla tempoul 61 execuţiei, coordonării şi 62 preciziei mişcării la creşterea şi 63 îmbunătăţirea motricităţii generale. 64

Jocuri cunoscute. Exerciţii aplicative. Alergări: obişnuit,

cu ridicarea genunchilor pe vîrfuri. Elemente de atlestism. Cros: 300500m. Exerciţii de front şi formaţii. Aranjarea în formaţie desfăşurată. Conducerea mingii de fotbal ocolind suporturi.

Jocuri dinamice cunoscute. Jocuri mobile. Conducerea mingii de fotbal ocolind suporturi. EDFG fără obiecte în formaţie strînsă. Şah. Raporturi de forţe pe table de şah.

Regulile elementare ale jocului de şah. Ştafete sportive – competiţii sportive cu

1

1

1 1 1

părinţii.

Ştafete sportive – competiţii sportive cu

1

părinţii.

Evaluare sumativă la sfîrşit de an şcolar.

1

Jocuri dinamice cunoscute.

1

72

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 65 Jocuri mobile cunoscute. 1 66 să reproducă componentele de bază ale igienei exerciţiilor fizice.

Exerciţii aplicative. Alergări: obişnuit,

1

cu ridicarea genunchilor pe vîrfuri. Elemente de atletism. Alergarea cu tempou moderat 5-6 minute. 67

Jocuri cunoscute. Jocuri dinamice cunoscute.

1

68

Lecţie de totalizare.

1

73


Educaţia tehnologică 34 ore – anual

1 oră – săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect, care să răspundă unei trebuinţe; prezentarea acestui proiect; 2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat; 3. Realizarea obiectului conform proiectului elaborat, respectînd regulamentul tehnologic; 4. Evaluarea lucrării realizate, memorizarea etapelor procesului tehnologic;

CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară

prevăzută de Curriculumul Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural, folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic şi care stimulează gîndirea creativă, formează competenţe necesare pentru viaţă. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în

procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi, pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică, sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socio-culturale, formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. Caracterul activităţilor educaţionale specifice disciplinei, contribuie la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii, exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale, economice şi culturale. Educaţia tehnologică, avînd un caracter interdisciplinar, asigură potenţialul

productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu, de comunitate în contextul întregului areal cultural.

74


Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane, proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale. „Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO, vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO, 1983, p. 13-29): a) principiul complementarităţii, prin „alternanţă şi continuitate”, între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane; b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic, politic, cultural) prin acţiune; c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice; d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele, nivelurile şi formele de educaţie. Procesul instructiv-educativ la Educaţia tehnologică este organizat în baza principiilor specifice disciplinei şi a abordărilor modulare. Prin ea se realizează: Orientarea şcolară, profesională şi socială. Păstrarea, conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi, viitori promotori ai culturii naţionale. Formarea atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea, munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă, inovatoare. Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. Interacţiunea procesului educaţional cu factorii externi din mediul social, economic şi cultural. Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie, adesea fiind confundat cu capacităţile.  







Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare. Ele încorporează cunoştinţe, capacităţi, atitudini, care pot fi probate în practică. Competenţele se formează prin experienţe complexe, cu caracter interdisciplinar. Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă, care să permitră dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică „A utiliza un demers

tehnologic” trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare. Din competenţa de bază rees patru competenţe -s inteză ale disciplinei, care, la rîndul lor, vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate, prin performanţa elevului. 75


Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului, în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Structura modulară asigură flexibilitate, dinamică, abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala, ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. Curriculum prevede următoarele module:

Treapta primară 1. Arta culinară şi sănătatea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. I-V 2. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). . . . . . . . . . . . . . . . .............................. cl. I-V 3. Croşetarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. I-V 4. Sărbători calendaristice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. I-V 5. Modelarea artistică din lut. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .cl. III-IV 6. Tricotarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. II-IV 7. Activităţi agricole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . cl. II-IV

REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP Treapta primară Clasa

Temele (Module)

Nr. de ore

Clasa I (32 ore)

1. Arta culinară şi sănătatea

10 – 12

Alegerea a două module din cele propuse

2. Sărbători calendaristice

4 – 6

3. Arta acului

16

4. Croşetarea

16

Clasa II (32 ore) 1. Arta culinară şi sănătatea

Alegerea a două module din cele

10


6

3. Arta acului

16 – 20 76


propuse

Clasa III (32 ore)


Clasa IV (32 ore)


4. Croşetarea

16

5. Tricotarea

10 – 14

6. Activităţi agricole

16


10 – 12


10 – 16

3. Arta acului

16

4. Croşetarea

16

5. Modelarea artistică din lut

16

6. Tricotarea

16


16


10 – 12


10 – 16

3. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional

16

4. Croşetarea

16 16

5. Modelarea artistică din lut 6. Tricotarea

16 10 – 14


77

16




Nr. de ore

Activităţi agricole – 4 ore Colectarea şi păstrarea în condiţii adecvate a seminţelor de păstăioase, folosind în acest sens diverse cuţite, saci de pînză.

1

Recoltarea şi depozitarea seminţelor unor plante de păstăioase. Aplicaţia din

1

seminţe. 2

Pregătirea seminţelor pentru semănat.

1

Colaj de toamnă din materiale din natură. 3

Plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. Activităţi de îngrijire a

1

plantelor de cameră.

Sărbători calendaristice 4

Confecţionarea felicitărilor pentru sărbătoarea: „De ziua ta, iubite

1

învăţător”.

Indentificarea unor mîncăruri pentru dejun, prînz, cină, considerate importante în alimentarea copiilor.

5

Arta culinară – 13 ore 1. Noţiuni despre o alimentaţie echilibrată Conţinutul variat de alimente din 1 toate grupurile alimentare. Exerciţii joc privind clasificarea alimentelor în cinci grupuri alimentare: cereale şi produse cerealiere; legume şi fructe; lapte şi produse lactate; carne, peşte şi produse din acestea; fasolea, mazărea şi altele.

6

Importanţa unui regim alimentar în sănătatea omului. Discuţii dirijate

1

privind importanţa unui regim alimentar în sănătatea şi activitatea copiilor.

2. Norme de igienă şi protecţie 7

Clasificarea alimentelor după provinienţa lor, respectarea normelor de igienă şi protecţie în timpul consumului alimentelor.

Igiena personală. Activităţi practice de

1

însuşire şi respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare. 8

9 10

Îngrijirea şi spălarea veselei, a tacîmurilor şi ustensilelor de bucătărie. Exerciţii practice privind utilizarea corectă a veselei, tacîmurilor; aranjarea corectă a mesei. Comportarea la masă. Exerciţii joc privind regulile de comportare la masă.

Păstrarea produselor perisabile (care se strică uşor, se alterează repede). Activităţi

practice şi explicaţii privind condiţiile necesare de păstrare a produselor alimentare în bună stare. Păstrarea Activităţi produselor neperisabile. practice în grup de pregătire a unor tartine simple. 78

1

1 1

Data

Resurse didactice

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ Autoevaluarea 11 Prelucrarea primară a produselor 1 respectării alimentare (spălarea, curăţarea, tăierea). normelor de Pregătirea salatei din crudităţi. igienă şi 12 Înfrumuseţarea cu diverse produse 1 protecţiei în (legume, verdeţuri, felii de ou fiert, etc.). timpul calitatea Autoevaluarea elevilor; consumului bucatelor; aspectul estetic. alimentar. 13 Menţinerea ordinii şi curăţeniei în 1 bucătărie. Activităţi practice de efectuare a ordinii (în cantina şcolii). 14 Evaluare sumativă la sfîrşitul 1

semestrului I. Sărbători calendaristice

15 Identificarea din natură şi imaginarea unor obiecte şi 16 accesorii utilizate în desfăşurarea sărbătorilor, obiceiurilor şi datinilor. 17

Modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă.

1

Pregătirea şi modelarea jucăriilor în volum pentru împodobirea bradului.

Confecţionarea jucăriilor pentru decorul locuinţei în timpul sărbătorilor de iarnă – Crăciunul, Anul Nou. Discuţii

1

dirijate despre modul de organizare a sărbătorilor de iarnă.

Împodobirea bradului şi a clasei cu jucăriile confecţionate. Exerciţii de

1

identificare a unor obiecte de ritual ce se utilizează la desfăşurarea sărbătorilor.

18

Arta acului – 9 ore 1. Obiecte de port, de uz casnic şi ritual. Aspectul tradiţional, funcţiile, 1 dimensiunile, forma. Exerciţii de prezentare a costumelor populare (cum se poartă).

2. Materiale şi ustensile. Stabilirea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor.

19

Selectarea, păstrarea şi utilizarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor.

21

20

Proprietăţile

materialelor.

Activităţi practice privind evaluarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor utilizate în confecţionarea obiectelor. Funcţiile ustensilelor. Discuţii dirijate privind elementele decorative şi cromatica tradiţională utilizată la confecţionarea obiectelor tradiţionale.

1

Cerinţe calitative în funcţie de necesitatea lor. Activităţi practice de

1

1

selectare, păstrare şi utilizare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor utilizate la confecţionarea unei batiste mici. 22

Norme de igienă şi protecţie a muncii la păstrarea şi utilizarea lor . respectarea Autoevaluarea privind normelor de igienă şi protecţie a muncii. 79

1


3. Tehnici de cusut şi brodat 23

Evaluarea calităţii lucrului îndeplinit din aspect tehnologic, în aspect estetic.

24

25 26

Punctul

înaintea

acului .

Exerciţii practice de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului; punctul tighel; punctul cruciuliţă. Punctul tighel. Activităţi practice individuale ce angajează elevii la confecţionarea unei batiste mici: croirea drept pe fir, tivirea marginilor cu ajutorul găurelelor. Punctul cruciuliţă. Activităţi practice privind executarea decorului simplu pe fundalul batistei. Găurele simple. Activităţi practice de finalizare a lucrului început: depistarea lacunelor şi corectarea lor.

1

1

1 1

Autoevaluarea lucrului îndeplinit în aspect tehnologic şi estetic. Sărbători calendaristice – 4 ore Confecţionarea obiectului proiectat, respectînd tehnologia operaţiunii şi etapele de confecţionare.

27

Confecţionarea mărţişorului din fire albe şi roşii. Exerciţii de selectare a materialelor necesare confecţionarea mărţişoarelor.

28

1

pentru

Pregătirea cadourilor de 8 martie pentru mămici, bunici. Exerciţii

1

aplicative pentru realizarea decorului. 29 30

Activităţi de evaluare a jucăriilor/felicitărilor ţinînd cond de utilitatea, aspectul estetic al acestora. Încondeierea ouălor de Paşti. Activităţi de culegere a informaţiilor noi despre desfăşurarea diverselor sărbători tradiţionale.

1 1

Activităţi agricole – 4 ore Conceperea şi organizarea procesului de înmulţire a plantelor de cameră prin butaşi şi tulpină, rădăcină şi frunze. Metode îngrijire a plantelor de cameră.

31

Plantarea plantelor de cameră şi îngrijirea lor. Activităţi de îngrijire şi

1

recoltare a plantelor de cameră. Activităţi practice de schimbare a solului la plantele de cameră. 32

Semănatul seminţelor uscate şi preventiv muiate şi încolţite în sol

1

deschis a plantelor decorative. 33

Evaluare sumativă la sfîrşit de an şcolar.

1

34

Lecţie de totalizare. Excursie Grădina Botanică (în sere).

1

80

la


Matematica distractivă (opţional) 34 ore – anual

1 oră – săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii diverse; 2. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate; 3. Rezolvarea şi formularea de probleme, utilizînd achiziţiile matematice; 4. Exploararea /investigarea unor situaţii problemă reale sau modelate, integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii.

SUBCOMPETENŢE: 1.1

recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu, în raport cu

sine şi cu repere fixe date. 1.2

identificarea citirea şi scrierea numerelor naturale.

1.3

efectuarea, citirea şi scrierea numerelor naturale 0-10

1.4

rezolvarea problemelor simple, explicînd în cuvinte

proprii mersul

lucrării. 3.1 aplicarea operaţiilor de adunare şi scădere şi a proprietăţilor acestora pentru compunerea şi descompunerea numerelor; aflarea unor numere necunoscute în exerciţii. 4.1 identificarea citirea şi scrierea numerelor naturale 0-20 4.2 compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-20 4.3 efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-20 fără trecerea peste ordin 5.1 identificarea citirea şi scrierea numerelor naturale 0-100 5.2 compararea şi ordonarea numerelor naturale 0-100

81


Subcompetenţe Nr. d/o 1.1

1.2

1.3

3.1

Vara a trecut şi noi mai mari am crescut.

2

1

3

Învăţăm de la bunici să fim hărnicuţi de mici. Ne cheamă livada ca să strîngem roada.

4

Merg la piaţărepejor,sunt de mare ajutor.

1

5

În excursie –n zăvoi mergem toţi cu paşi vioi. Numere ascunse în proverbe şi ghicitori.

1

1

8

Cine matematica îndrăgeşte,acela voinicel va creşte. Două ore cu trei iezi.

9

La şcoala celor 7 pitici.

1

10

Fata moşneagului şi lădiţa fermecată.

1

11

Păcală şi tolba cu probleme.

1

12

Noi cu bulgări de zăpadă ne jucăm,exerciţii rezolvăm. Fulguşori zglobii pentru cei mai isteţi copii. A venit în Ajun Moşul darnic şi bun.

1

Întrebări –capcană-am scris,argumentează ce ai de zis. Atent priveşte şi deosebirile găseşte.

1

1

18

Am creioane colorate,rezolv sarcinile toate. Rezolvă corect toate problemele rimate.

19

Concurs matematic.

1

20

Primăvara iată vine,calculăm acum mai bine.

1

6

13 14 15 16 4.1

4.2

17

1

1

1

1 1

1

1

1

21

23

Floricele din vîlcele de ziua mămicii mele. Scump Pămînt,noi te iubim şi cu drag te ocrotim. Ghicitori rimate pentru copii adunate.

24

Probleme năzdrăvane.

1

25

Învăţ de mic să costruiesc,lucruri noi să făuresc. Creionaşele vesele.

1

22

5.1

Nr. de ore 1

1

7

1.4


26

82

1 1

1

Data

Resurse didactice

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ 5.2 27 Să deosebesc prin culori 1 încerc:patrat,triunghi,dreptunghi şi cerc. 28 Dacă figuri geometrice vei şti,arhitect poţi 1 deveni. 29 Cu patrate ne jucăm,construim şi 1 calculăm. 5.3 30 În lumea figurilor geometrice. 1

5.4

31

Tangram.

1

32

Dacă ştim să măsurăm,mai uşor ne descurcăm. Dacă instrumentele de măsură folosim,lungimea,timpul şi masa ştim.

1

Completez, cunoştinţele evaluez.

1

33 34

83

1


Caruselul ortogramelor (opţional) 34 ore – anual

1 oră – săptămînal COMPETENŢE SPECIFICE: 1. Dezvoltarea capacităţii de a transmite corect un mesaj scris; 2. Dezvoltarea capacităţii de a recepta uşor un mesaj scris; 3. Formarea deprinderilor de a scrie corect din punct de vedere caligrafic; 4. Formarea deprinderilor de scriere caligrafică.

Argument În procesul de învăţământ, cu precădere în cel primar, limba română constituie un obiect de studiu central. Fără însuşirea corespunzătoare a limbii române nu poate fi concepută evoluţia intelectuală a elevilor, pregătirea lor corespunzătoare la celelalte obiecte de învăţământ, însăşi viaţa şi activitatea socială viitoare. Într-o cugetare neasemuit de frumoasă, Lucian Blaga spunea: “…Limba este întâiul mare poem al unui popor.” În ciclul primar importanţa limbii române ca disciplină şcolară este covârşitoare, prin ea urmărindu-se atât cultivarea limbajului oral şi scris al elevilor, cunoaşterea şi folosirea corectă a limbii, cât şi învăţarea unor tehnici de baza ale activităţii intelectuale, cum sunt: cititul, scrisul, exprimarea orală şi scrisă. Disciplinele limbii române se constituie într-un sistem unitar. Acestea se influentează reciproc şi sunt coordonate în vederea îndeplinirii unor funcţii comune. Funcţiile şi obiectivele limbii române la ciclul primar se realizează prin corelarea, în mod armonios, a tuturor acţiunilor ce se întreprind la fiecare din disciplinele ei specifice. Opţionalu pe care l-am propus pentru acest an şcolar- „Caruselul ortogramelor”-l-am ales,în primul rând datorită obiectivului major pe care îl urmăreşte perioada de început a „carierei” de elev, acela de dezvoltare a capacităţilor de comunicare şi în scris, de relaţionare, ambele fiind condiţii de bază ale desfăşurării activităţilor în clasă la toate disciplinele. De ce „Caruselul ortogramelor” ? În clasele a II-a – a IV-a se simte nevoia unei ore speciale de scriere , pentru a consolida deprinderile de scriere corectă a cuvintelor dobandite în clasele anterioare . Prezentul opţional va veni în sprijinul elevilor pentru dezvoltarea capacitatii de comunicare scrisă .

84


Competenţe specifice 1. Dezvoltarea capacităţii de a transmite corect un mesaj scris

2. Dezvoltarea capacităţii de a recepta corect un mesaj scris

3. Formarea deprinderilor de a scrie corect din punct de vedere ortografic 4. Formarea deprinderilor de scriere caligrafică

Subcompetenţe

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1.1. să distingă corect Exerciţii de despărţire a sunetele şi silabele; cuvintelor în silabe; 1.2. să scrie corect Exerciţii de scriere după cuvintele auzite; dictare sau autodictare Exerciţii de pronunţie a cuvintelor scrise cu 1.3. să transmită un mesaj cratimă; ce poate fi recepţionat uşor; Exerciţii de creaţie având grijă ca mesajul scris să fie uşor sesizat. 2.1. să asocieze forma grafică a cuvântului cu Exerciţii de sesizare a unor semnul acestuia; sinonime, omonime, 2.2. să identifice sensul real antonime şi paronime; şi figurat al unor cuvinte; 2.3. să identifice cuvintele Exerciţii de analiză a componente ale unei ortogramelor; ortograme. 3.1. să scrie corect Exerciţii de copiere; ortograme, 3.2. să cunoască şi să Exerciţii de depistare pe sesizeze ortograme scrise text a unor ortograme; corect sau greşit Exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale. 4.1. să respecte poziţia Exerciţii corectare a poziţie corectă a corpului în timpul la scris; Exerciţii de copiere, de scrierii; 4.2. să respecte liniatura transcriere, caietului, să scrie uniform cu fir continuu; Exerciţii de creaţie , 4.3. să încadreze corect în redactarea presupunând o pagină un text scris. anumită aranjare în pagină.

85


II. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Întoarcere în timp- Semnele de punctuaţie Virgula, punctul,două puncte Semnul întrebării,semnul exclamării Mimi şi literele întortocheate - Noţiuni de fonetică Sunetul şi litera.Vocalele şi consoanele Silaba.Despărţirea cuvintelor în silabe Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile oa,ua,uă,ia,ea,ie şi literele î,â Scrierea corectă şi despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin vocale în hiat(ee,ii,oo,uu ) şi litera x Sol şi cuvintele fermecate - Noţiuni de vocabular Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător(sinonime) Cuvinte cu sens opus(antonime) Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit(omonime) Mimi învaţă să scrie corect ortogramele Scrierea corectă a cuvintelor s-a/sa Scrierea corectă a cuvintelor s-au/sau Scrierea corectă a cuvintelor să - i/săi Scrierea corectă a cuvintelor i-a/ia Scrierea corectă a cuvintelor i-au/iau Scrierea corectă a cuvintelor l-a/la Scrierea corectă a cuvintelor ne-a/nea Scrierea corectă a cuvintelor ne-am/neam Scrierea corectă a cuvintelor printr-o/printr-un Sol şi Mimi învaţă pronunţarea şi scrierea corectă a părţilor de vorbire Pronunţarea şi scrierea corectă a verbelor a fi şi a lua Pronunţarea şi scrierea corectă a substantivelor Pronunţarea şi scrierea corectă a adjectivelor terminate în iu şi ui Pronunţarea şi scrierea corectă a pronumelor personale Pronunţarea şi scrierea corectă a numeralelor Mimi şi Sol au desluşit taina scrisului corect Test I Test II Test III

MODALITǍŢI DE EVALUARE Ca principale modalitati de evaluare voi folosi : -observare sistematica ; -portofoliul; -elaborarea de proiecte pe teme date ; -probe scrise ; -fise de observatii . STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ   

Utilizarea corectă a instrumentelor de scris Respectarea poziţiei corecte a corpului în timpul scrierii Scrierea corectă lizibilă, uniformă şi ordonată a literelor cuvintelor şi propoziţiilor 86

Proiectare de lungă durată, clasa a II –a, învăţător: Sergiu OPAEŢ  



Respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie Redactarea corectă şi estetică a unei lucrări scrise pe un caiet dictando sau de matematică Folosirea corectă a cratimei în actul scrierii

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. * * * „Programe orientative pentru disciplinele opţionale 2. Mădălina Florea, Florentina Ioniţă, „Caruselul ortogramelor”, Editura Booklet, Bucureşti,2012 3. Avram Mioara „Ortografia pentru toţi”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1990. 4. Graur Alexandru, „Mic tratat de ortografie”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974. 5. Şerdean Ion, Metodica predării limbii române la clasele I-IV, E.D.P. Bucureşti, 1995 6. Pădureanu Victoria, „Manual de ortografie”, Editura 3 P Magister, Bucureşti, 1995.

87




Nr. de ore

Data

Întoarcere în timp - Semnele de punctuaţie 1

Virgula, punctul,două puncte.

1

2

Semnul întrebării,semnul exclamării.

1

Mimi şi literele întortocheate- Noţiuni de fonetică 1.1. să distingă 3 corect sunetele şi silabele; 1.2. să scrie 4 corect cuvintele auzite; 5 1.3. să transmită un mesaj ce poate fi recepţionat uşor;

6

Sunetul şi litera.Vocalele şi consoanele.

1

Silaba.Despărţirea cuvintelor în silabe.

1

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile oa,ua,uă,ia,ea,ie şi literele î,â.

1

Scrierea corectă şi despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin vocale în hiat(ee,ii,oo,uu ) şi litera x.

1

Sol şi cuvintele fermecate- Noţiuni de vocabular 2.1. să asocieze 7 forma grafică a cuvântului cu semnul acestuia; 8 9

Cuvinte cu formă diferită şi sens asemănător (sinonime).

1

Cuvinte cu sens opus (antonime).

1

Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit (omonime).

1

Mimi învaţă să scrie corect ortogramele 2.1. să asocieze 10 forma grafică a cuvântului cu 11 semnul acestuia; 12 2.2. să identifice sensul real şi 13 figurat al unor cuvinte; 14

Scrierea corectă a cuvintelor s-a/sa

2

Scrierea corectă a cuvintelor s-au/sau

2

Scrierea corectă a cuvintelor să - i/săi

2

Scrierea corectă a cuvintelor i-a/ia

2

Scrierea corectă a cuvintelor i-au/iau

2

2.3. să identifice cuvintele componente ale unei ortograme.

15

Scrierea corectă a cuvintelor l-a/la

2

16

Scrierea corectă a cuvintelor ne-a/nea

2

17

Scrierea corectă a cuvintelor neam/neam

2

18

Scrierea corectă a cuvintelor printr- o/printr-un

2

88

Resurse didactice

PROIECTARE 2

Recommend Documents