Frunze de dor ~ comentariu literar ~
Ion Druţă e un scriitor al ideii. Dar al ideii nedespărţite de veşmântul ei artistic. Creaţia lui Druţă ne demonstrează o adevărată lecţie de exigenţă literară. „Fără teme şi subiecte senzaţionale, ără exerciţii rapante şi alambicate ca ormă, proza şi dramaturgia lui Ion Druţă, prin talent şi trudă, s!au impus "n ţară şi dincolo de #otarele $atriei noastre.%&Ion C. Ciobanu' Ion Druţă s!a dovedit a i cel mai talentat prozator &şi dramaturg' "ncă "n anii ()!*), datorită "nţelegerii +uste şi prounde a adevărului că valoarea operei de artă nu este una pur cognitivă sau instructivă, ca a istoriei sau a eticii, de exemplu, ci e una cognitiv!estetică, instructiv!estetică. -Departe in uropa , isi mai poarta ecourile sinistre ultimele salbe de tun ,razboiul e pe sirsite,dar in valea /azesului mai continua sa vina scrisori cu colturi aurii ,runze de dor, asteptarea si inrigurare la marginea satului , instientari de sanatate celor dragi sau vesti negre ,dupa ce satul se umplea de asteptare inigurata, compasiune, compasiune, lacrimi , %De!i rig , de ploua de bate vintul , la marginea satului rasar doi copii%.0en copii%.0eneau eau copiii sa imparta asteptarile si durerile satului din asprile zile de razboi, cind c#iar si geanta geanta postasului mirosea a transee, a pra de de pusca,a iod1 ne vin in memorie2in continuare si intregirea acestui tablou poeziile poetilor , a caror copilarie a coincis cu razboiul3%iar noi coplesiti ,tinindu!ne ,tinindu!ne de mina, 4 printre printre transee rataciti am ost 5. 6ceasta a ost si soarta lui 7roimas si a celorlalti copii si tineri pe care ii invoca Ion Druta. 5Deodata printre scrisori rasare un patratel cenusiu , unul dintre acelea ,dupa care niciodata nu mai scrie soldatul. $e pod se lasa o liniste adinca si numai piriiasul murmura incet, sting#erit. 8elea 6rtina albi ca varul, abia sopteste3 9aica precisa a cui sa ie: $ostasul isi coboara runtea +os buc#iseste multa vreme si in cele din urma sopteste cu virul buzelor3%;inel Co+ocaru%1 $este o +umatate de ceas vestea colindase tot satul .?(( apărută "n ediţie "n >?(@, povestirea "ntruneşte şi adânceşte câteva trăsături speciice ale poeziei lui Druţă. An liric duios, o rază cu muzica!n surdină, o măestrie anazisă psi#ologică duioşia relatării, multă dragoste pentru eroi şi pentru arbori şi case, pentru iinţele plăpânde şi mici, pentru locuri şi mai ales pentru oamenii trăitori "n acest sat de câmpie. $ovestirea „Frunze de dor” cuprinde o perioadă scurtă din primăvară până "n toamna anului >?B( ultimele luni de război şi primele luni de pace. un răstimp bogat "n evenimente de importanţă cardinală pentru om şi pentru ţară2 sârşitul războiului, "ntoarcerea la muncă paşnică, cicatrizarea unor răni suleteşti, timpurile sunt grele dar viaţa şi tinereţea triună tinerii de >*! >@ ani muncesc "n ogoare, trăiesc primele iubiri şi drame, dansează la club, "şi primesc viaţa. „Frunze de dor” este o povestire care are priză la cititor şi care "l ace să "nţeleagă mai bine oamenii din +urul său, trecutul şi rădăcinile prezentului. povestioară care merită citită şi recitită. 6utorul a scris in prin!plan aceste secvente pentru a intensiica mesa+ul antirazboinic pentru a ne introduce cu primile episoade in atmosera speciica a satului moldovenesc din perioada relectata si pentru a deini citeva din liniile mesa+ului . 6ceasta oerta deci satul in care ne poarta rumosul poem poem in proza a lui I.Druta I.Druta sat in care a descoperit pe tinara tinara si rumoasa /usanda in care se iniripa mugurii unei iubiri tinere si se intrevad primizele dramatice alei unei despartiri. Fundalul lor “Frunze de dor “ se impune ca o lucrare deosebit de umana, imbratisind o >
gama larga de statuite de la comic pina la tragic. Personajele literare $rotagonistul care are mai multe intelesuri initiator, promotor, corieu, runtasi, interpretul rolului principal intr!o piesa sau ilm . In intelesul pe cite i!l dam noi protagonistul unei opere literare este eroul purtator al ideii &mesa+ului'.De protagonist se leaga actiunea principala , ideile principale , sensul general al lucrarii, ei sint participanti principali la dezvoltarea conlictului, de ei isi leaga autorul ideal sau de oameni si rumos ,ei ii a+uta sa spuna ceea ce a vrut sa spuna. RUSANDA E in lirica mare Ion Druta e preocupat de dramele pe care le genereaza statornicia noului3 roii sint pusi ata cu noua realitate, revelindusi atitudinea ata de ea. /usanda mai receptiva la nou, orienteaza, moral si spiritual spre noile orizonturi pe care i le decide noua realitatea. #iorg#e, dimpotriva , asimileaza mai anevoe sa se amiliarizeze mai greu cu noile conditii sociale, de aceea ramine dincolo de bariera 1 6utorul ne!a prezentat asa doar doua moduri de traire psi#ologica a noii realitati conlictul se spri+ina pe ramintarile suletesti si starile de spirit ale eroilor.
PERSON!E"E Cunoasterea suletului omenesc capacitate de a desc#ide in orta noastra tainele lui, acesta e in caracteristica iecarui scriitor.Druta venea in literatura cu asa cunoastere a suletelor proectindusi destinul literar in primul rind ca scriitor psi#ologic. l venea neartiicializat de conente si metaore neincatusat de sc#eme, venind numai cu magistrala viziune a satului basm &satul lui Druta', ci si 5cu tipologia de eroi eroii lui Druta 5. Faptul acesta il putem constata de+a in povestirea 5Frunze de dor% cu eroii care divera metaoric in contextul altor persona+e in literatura anilor ().
H
povara bunatatii, a inaltat 5clopotnita%, a asteptat intoarcerea dim lume a iilor imprastiati si a ramas singur la poarta 5Altemei luni de toamna% si s!a retras in solitar impreuna cu pastorul in casuta lui batuta de vinturi si soare pe piscul lui de singuratate si pe poezie. 6sadar Druta nu numai patrunde in miezul constiintei eroilor, ci este el insusi a cea constiinta a iecarui erou iind intr!o manera sau alta un alter ego al autorului. 5/usanda tese un laicer 5, observa ca nu marc#eaza direct in text atitudinea sa ata de eroi, dar atitudinea sa o simtim din elul cum mladiaza raza, cum povesteste. Armarim dialectica eroilor sai in relatiile lor cu lumea, scriitorul e atent la actiuni, la miscarile suletesti, dar nu le descrie ci adesea le sugereaza stiind sa discireze o personalitate de probe mai subtile un gest, o reactie, un detaliu vestimentar in gesturi si mimica in peisa+, in detalii care aduce sc#imbari in conditiile sociale a eroilor, ci si despre relatiile cu eroi. 6sadar eroii in ata cu realitatea, in ata cu dragostea lor, zbuciumul suletesc, credinta si indoiala, aspiratia, incrincenarea indaradnica, eroii in ata cu trupul. 6celasi 8eon /aprumaru pretindea ca, dramele si destinele nu pot capata dezlegarea artistica daca eviti ciocnirea intre eroi si ca autoru are o atitudine pasiva, opozitia sociala pasiva pentru ca erindu!si eroii de incercarile grele el nu mobilizeaza vointa cititorului sa inringa greutatile. $arca un scriitor poate mobiliza numai daca si!arata eroii in momente grele. Dar o iubire rumoasa si curata este un model superior de relatii care oamenii nu le mobilizeaza.
