„FEMEIA ÎN ROŞU” de Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş - Perioada postbelică - roman postmodernist - (roman apărut după 1980)
Romanul postbelic „Femeia în roşu” este postmodernist şi inedit mai întâi prin faptul că are trei autori, Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş, apoi, pentru că o primă variantă a fost scrisă în 17 ile în anul 1!"# şi, nu în ultimul rând, prin senaţionalul subiectului ima$inativ despre două destine care se intersecteaă% unul al $an$sterului american &ohn 'illin$er şi celălalt al unei românce din Ardeal, Ana (ersida )umpănaş* +omanul a apărut în decembrie 1!! la -ditura )artea +omânească şi a primit (remiul .niunii /criitorilor în 1!!1* 0ormula romanescă proprie romanului2 este aceea de 3pule4 Mircea )ărtărescu2, confi$urată pe mai multe planuri şi re$istre narative, care se intersecteaă şi se imbricheaă se suprapun parţial, ca solii de peşte 5 n*n*2 mi$ălos, mi$ălos, astfel încât se realieaă un mi6a mi6a de elemente elemente interte6tuale îndepărtate îndepărtate în spaţiu sau timp, repreentând diverse epoci şi localităţi româneşti ori americane, caracteristici specifice (ostmodernismului* Aciunea romanului se compune din relatările mai multor 3surse4, care au intrat în contact, direct sau indirect, cu prota$oniştii, iar autorii înşişi devin personaele propriei cărţi, numele lor fiind alcătuit din iniţialele prenumelor adevărate% Emunu !Nedelciu"# A$ !%abei" şi Emdoi !Mi&'ieş"$ /ubiectul ilustreaă scrierea romanului propriu8is de către „cei trei corei”, cuvântul fiind e6plicat în subsolul pa$inii ca termen uridic şi însemnând 3doi sau mai mulţi participanţi cu contribuţii de autor la săvârşirea infracţiunii4* (Structura şi compoziţia textului narativ)
(tructura romanului este circular', prin faptul că începutul şi )inalul se constituie din capitolul intitulat 3Autopsie4, iar celelalte 19 capitole au titlurile în limba latină* *ompo+iional, subiectul este relatat de mai mulţi naratori în diverse ipostae, fie sub formă epistolară, fie ca martori sau persoane care îi cunoscuseră pe cei doi prota$onişti, fie documente, scrieri bio$rafice, filme sau consideraţii auctoriale, precum şi multe inserţii, toate acestea fiind numerotate cu titulatura „(ursa”* :n primul capitol 3'rumul 3'rumul fantomelor42, se specifică ivorul de inspiraţie pentru subiectul acestui 3roman despre senaţional4% un articol scris de americanul ;ill< =oto>, =oto>, relatările unui nepot căruia prota$onista îi povestise povestise aventurile din viaţa ei, precum şi documente documente doveditoare doveditoare foaia de deces deces a femeii )umpănaş Ana Ana (ersida, casnică, în vârstă de ?? de ani, cu 3iua şi ora decesului, 9 aprilie 1!@7, ora 1", actele de la cimitir etc2* (ovestea senaţională senaţională se petrecuse cu ? de ani în urmă în America, în care rolul principal l8a avut ardeleanca Ana ,ersida *ump'naş , o româncă din Ardeal* 'in mărturia Sursei 2, se compune succint bio$rafia femeii care se se născuse la )omloş, o comună comună din Ardeal, Ardeal, şi emi$rase în America în 1!1@ împreună cu soţul său, )iolac* Acolo, l8a cunoscut pe $an$sterul -o&n .illin/er, care a subvenţionat8o, astfel încât a reuşit să aibă 3un restaurant, hotel şi cafebar4 unde vindea băutură în vremea prohibiţiei, stabilimentul funcţionând şi ca bordel* Atunci când chestorul din )hica$o a cerut8o de nevastă cu pretenţia să treacă treacă averea pe numele numele lui, femeia a refuat refuat şi de aici i s8au tras toate necaurile* necaurile* A fost arestată şi condamnată la 1@ luni de închisoare plus confiscarea între$ii averi* /in$ura soluţie a fost să8l predea poliţiei pe 'illin$er, 'illin$er, în schimbul schimbul căruia i s8a promis promis retrocedarea averii, averii, a banilor şi a biuteriilor biuteriilor confiscate, precum şi libertatea de a părăsi America* America* )onsemnul stabilit cu poliţiştii americani pentru recunoaşterea $an$sterului $an$sterului trebuia să fie momentul când ea va arunca batista şi se va apleca să o ridice* 0emeia se întâlneşte cu 'illin$er la cinemato$raful 3Bio$raph4 şi bărbatul este ciuruit de poliţişti* :nsă 3chestiunea cu femeia în roşu, în rochie roşie e o poveste4, susţine cu fermitate Sursa 2* 'upă plecarea din America, America, 3=uşa Ana4 Ana4 a circulat un an prin lume ca să i se piardă urma, fiindu8i teamă de răbunarea bandei lui 'illin$er, 'illin$er, iar prin 1!C?81!C# 1!C?81!C# se întoarce în ţară ţară şi se stabileşte la =imişoara, =imişoara, unde are un amant mai tânăr decât ea, care însă a părăsit8o când a rămas fără bani* Sursa 2 declară că vineri tuşa Ana i8a spus că $ăsise o persoană care să8i reolve întoarcerea în America, iar duminică dimineaţa fusese $ăsită moartă* Dui i se păruse anormal faptul că stătea pe recamier, 3în furou, fardată, cu $enunchii la
$ură, cumva crispată4* Nu s8au $ăsit nici bani, caseta cu biuterii dispăruse, dar reultatul autopsiei consemna că murise 3de moarte naturală, de inimă4* Sursa 2 mai susţine că 3tuşa Ana4 era analfabetă, deoarece venea mereu la ea o femeie ca să8i reolve toată corespondenţa* Sursa 3, 'oamna (*, contraice mai multe aspecte declarate de Sursa 2, între care faptul că numele adevărat al femeii era Ana (a/e, pentru că se căsătorise cu un avocat foarte bo$at, susţinând că semna Ana )* /a$e, iar româneşte 3precis ştia să scrie şi să citească4* 'espre moartea femeii, Sursa 3 aflase că fusese stran$ulată, însă locatarii actuali auiseră 3că ar fi murit $âdilată4* Alte surse susţin varianta că ea l8ar fi vândut pe 'illin$er din $eloie şi că la întâlnirea de la cinemato$raf ea purta o rochie roşie* :ntr8o carte americană despre 'illin$er se află şi foto$rafii ale româncei care8l trădase şi în care fi$ureaă Ana /a$e, 3o femeie ori$inară din +omânia4* 'in nişte documente bancare, reiese faptul că 3tuşa Ana era pro6enetă4 şi se salveaă de condamnare trădându8l pe 'illin$er* E bio$rafie a Anei relatată la persoana a FFF8a aduce preciări interesante privind viaţa acesteia în America, dar stârneşte şi destule confuii le$ate de destinul prota$onistei, sporind astfel latura senaţionalului* 'eşi căsătorită, Ana îl cunoaşte pe =on<, un $rec cu care se asociaă în afaceri şi cu care, se pare, îl concepe pe băieţelul ei, /teve* 'upă moartea suspectă a soţului ei, )iolac, Ana se ocupă mai mult de bordelul la care lucreaă şi ea, local clandestin, unde se intra printr8o cabină telefonică* 3(ensiunea4 masca practicarea prostituţiei, clienţii provenind din toate mediile sociale, atât din lumea interlopă, cât şi din poliţie* )onvins că Ana este analfabetă, =on< falsifică în condica 3pensiunii4 înre$istrările financiare şi intră în panică atunci când o surprinde pe femeie controlând re$istrul de casă* Alfabetiarea Anei se petrecuse în urmă cu trei ani, însă ea continua să se prefacă analfabetă, având astfel numeroase avantae* 'upă terminarea (rimului +ăboi Mondial se proclamă prohibiţie în America, însă =on< continuă aproviionarea cu alcool şi schimbă numai numele în 3spea> eas<4, în local intrându8se tot prin aceeaşi 3falsă cabină telefonică4* 'eşi afacerile mer$eau foarte bine, Ana se teme de faliment şi se căsătoreşte cu un avocat de ori$ine română, Ale6andru /uciu, is Ale6ander /a$e, însă acesta nu câşti$a mai nimic, aşa că tot ea trebuie să8l întreţină* :n anul 1!9@, amorul dintre prietena şi an$aata ei, (oll<, şi poliţistul Martin se consolideaă şi el ve$heaă afacerile prohibite ale Anei /a$e* =ot acum, $recul =on<, proteatul celebrului $an$ster Al )apone, este răpit şi ucis de o bandă adversă, iar când Ana este chemată să identifice cadavrul, leşină la vederea orbitelor $oale* :ncepând cu capitolul 3'orinţa de a îndrepta4 se reconstituie destinul /an/sterului .illin/er , construit ca un cola de relatări alternative ale celor care se ocupaseră de aflarea detaliilor% bio$raful, proiecţionistul filmului şi traducătorul* Bio$raful reconstituise viaţa $an$sterului din documente, mărturii, scrisori şi alte dovei certe* -o&n 0erbert .illin/er rămăsese de mic fără mamă şi fusese crescut de sora mai mare, Audre<, iar când împlinise nouă ani tatăl se recăsătorise cu -lisabeth, cu care are un alt băieţel, Gubert* )a urmare, fiul cel mare, &ohn, este ne$liat şi lăsat să8şi facă de cap, aşa că se ocupă cu ocuri de noroc, afuri şi crime* )ondamnat, trăieşte o perioadă cumplită, 3de iad4, la o închisoare de ma6imă si$uranţă* Acolo, se împrieteneşte cu banda unui criminal redutabil, (iermont, care8l instruieşte pentru momentul când va fi în libertate, îl învaţă totul despre spar$erea băncilor şi ascunătorile cele mai si$ure, precum şi cum să $ăsească prietenii cei mai loiali* 'upă ce este eliberat, 'illin$er comite afuri, crime, tâlhării, iar faima lui se e6tinde pentru că şi alţi bandiţi săvârşesc diverse infracţiuni în numele lui şi el devine astfel principalul inamic al poliţiei americane* &ohn 'illin$er simte că se strân$e laţul în urul său, de aceea îşi araneaă fu$a în Me6ic* Ana, care promisese poliţiştilor că îl va preda pe $an$ster, îi anunţă despre intenţia acestuia, apoi le propune lui 'illin$er şi amantei lui, (oll<, să petreacă seara împreună şi să mear$ă la un film* Ana îl informeaă pe poliţistul Melvin (urvis că se vor duce toţi trei la cinemato$raful 3Bio$raph4, 3repreentaţia de la ora opt umate4* Ademenirea lui 'illin$er de către româncă nu a fost dificilă, deoarece pentru el petrecerea însemna seara de adio, dimineaţa în ori urmând să se refu$iee pentru totdeauna în Me6ic* (en+aionalul cucereşte teren# suspansul este e1ploatat cu cele mai di2erse mi3loace artistice# epice şi stilistice$ :n acea seară, pe 44 iulie 5678 , urma să fie capturat unul dintre cei mai periculoşi $an$steri americani* :ntr8o parte şi alta a cinemato$rafului sunt amplasaţi numeroşi poliţişti şi a$enţi 0*B*F*, alţii se află chiar la uşa de acces, astfel că 3'illin$er n8o să mai poată scăpa decât dacă o să o ia în sus4* (oliţistul (urvis tremură de dorinţa ca, în sfârşit, să pună mâna pe banditul căutat în toate statele
americane şi8l vede apărând între cele două femei% 3- vesel* E veselie sinceră, netrucată* .n bărbat care iese de la cinemato$raf însoţit de două femei frumoase4* (oliţiştii au scos pistoalele, îl urmăresc surescitaţi pe bărbatul care îşi ba$ă mâna în buunarul drept de unde scoate un )olt, apoi o ia la fu$ă deşi este somat să se oprească* A$enţii încep să tra$ă asupra lui 'illin$er care continuă să aler$e, dar $loanţele îl nimeresc şi îl omoară* (rinderea şi uciderea 3inamicului public numărul unu4 al Americii provoacă o adevărată isterie, toată lumea având pe bue numele eni$maticei 0emei în +oşu, articolele din presă fiind alimentate de interesul publicului încă vreo doi ani* Anne /a$e a încasat cei cinci mii de dolari ca recompensă pentru serviciile aduse, dar nu i s8a anulat mandatul de e6pulare* :ntoarsă în +omânia, Ana îi face o viită doctorului =it Diviu, care n8o recunoaşte imediat, femeia având acum vreo patrueci şi cinci de ani, fiind îmbrăcată ele$ant, cu 3o superbă blană de nurcă, un şal de mătase strâns în urul $âtului şi o căciulă din aceeaşi blană ca şi manşonul4* Alte personae sunt implicate în declaraţii, mărturii sau vonuri despre Ana (ersida )umpănaş, ori se insereaă scurte te6te sub titlul 3conflict de competenţă4, varietate narativă care completeaă pule8ul subiectului, ar$umentând înscrierea romanului în (ostmodernism* .ltimul capitol, 3Autopsie4, îi readuce pe cei trei corei în 1!"#, cu intenţia declarată de a f ace o 3autopsie $enerală4 a te6tului scris, ceea ce înseamnă 3a vedea cu propriii ochi4, întrucât literatura 3tot asta înseamnă% a tăia pentru a înţele$e4* /e reitereaă concluia autopsiei care stabilise moartea naturală a 3femeii )umpănaş Ana, în etate de ?? de ani, din =imişoara4, preciându8se ca dia$nostic o boală de inimă şi o boală de ficat, fără să se constate vreun semn de violenţă* Finalul romanului este scris de către autori% 3Acesta era finalul cărţii noastre la sfârşitul lui au$ust 1!"#* Acum, după rescrierea din au$ust8septembrie 1!"7, finalul arată cam aşa% HDa început se deschid ochii, urechileIJ4* Mircea *'rt'rescu demonstreaă că r omanul „Femeia în roşu” de Mircea Nedelciu# Adriana %abei şi Mircea Mi&'ieş este repre+entati2 pentru ,ostmodernism# mai întâi prin faptul că perspecti2a narati2' şi dimensiunea temporal' sunt „maleabile”# discontinue# naraiunea este aleatorie# iar persona3ele „sc&imb' m'şti dup' m'şti”# re+ult9nd „o tipic' pro+' opt+ecist'”$ )ompoiţia romanului este comple6ă, se distin$ alte trei romane posibile, fiecare cu altă strate$ie narativă% unul urmăreşte destinul Anei şi este risipit pe tot cuprinsul cărţii, al doilea este un roman documentar, iar al treilea roman este construit prin ficţiunea autorilor, după toate re$ulile postmodernităţii* E trăsătură specifică operelor postmoderniste o constituie interte1tualitatea, în subiectul romanului fiind inserate şi alte destine în afară ce acela al Anei (ersida )umpănaş, între care% bio$rafia lui Ectavian Nacu, un vecin din )omloş evoluţia lui =it Diviu, medic şi admirator al lui 0reud destinul avocatului /a$e etc* Kiiunea lui Mircea )ărtărescu privind construirea romanului 30emeia în roşu4 este aceea a unui 3ori$ami proaic postmodern4, având componenţa unui 3a$re$at cu sute de piese4 datorată şi faptului că a fost scris de o 3echipă4 de autori* Mircea *'rt'rescu, „Un origami postmodern” , din volumul „Postmodernismul românesc” , -ditura Gumanitas, Bucureşti, 1!!!2
