DOCTRINE Curs 1: 16.02.2015
Doctrina urbanistica Structura urbana Compozitie urbana
=> abordare globala a organizarii spatiului => configurare a spatiului
Doctrina urbanistica = termen de identitate cu valoare nominala, nu o desemnare a continutului
A configura un spatiu pornind de la o idee pt a ajunge la o finalitate finalitate intr-o alcatuire fizica
Doctrina : trimitere la politic ( pt oameni) defineste un mod de gandire, indiferent de context, scara si locul in care se desfasoara 3 capitole: 1. Orasul 2. Abordarea sistemica a teritoriului 3. Modele urbanistice fundamentale
1) Orasul -> comentariu care pune in lumina conceptul de oras (definit in antiteza urban/rural), explica ipostaze diferite ale orasului in cadrul teritoriului intensa In plan conceptual, orasul a devenit un subiect de intensa circulatie in literatura de specialitate in ultimii 15 ani Comentariul asupra orasului nu mai este privilegiat al arhitecturii sau urbanismului, ci acaparat in bine sau rau de o serie de alte specializari, dar nu este un comentariu tehnic, ci doar tangential, alcatuirea fizica, spatiala a orasului S-a dezvoltat urbanologia: comentariu strict teoretic, filosofic despre oras Termenul si conceptul de oras sunt foarte cautate 2) Abordarea sistemica a teritoriului: Doctrina – Doctrina – nu se rezuma doar la urbanism, ci este vorba despre o abordare teoretica si metodologica a spatiului organizat , sprea deosebire de spatiul in care
traim, existam, dat de natura, neorganizat, indiferent de scara la care este realizat. SPATIU ORGANIZAT = teritoriu, oras, spatiu arhitectural
Doctrina de organizare a spatiului : se face pe baza unor principii, reguli; este
vorba de o gandire -
Regulile - apartin abordarii sistemice: Ca principiu – principiu – intelegerea planificarii spatiale, a locuitului, a modelarii in organizarea spatiului Ca si consecinte cu referire la organizarea spatului
3) Modele urbanistice fundamentale Abordarea sistemica – sistemica – apare in anii ‟30, iar in anii ‟40 se incheaga curentul filosofic
structuralist Filosofia
– succesiune de curente filosofice
-
Atribut uman
Structuralismul :
-
starneste interes pt ca are o mare valoare practica, rastoarna toate doctrinele anterioare ( toate domeniile stiintifice) in anii ‟60 se constata ca aceasta abordare structuralista are limite
pentru ca nu percepe dezvoltarea, dezvoltarea, dinamica lucrurilor si va aparea un un nou curent: Apare fenomenologia : - are in vedere miscarea, evolutia ( in urbanism – procesalitatea) - nu poate poate fi infirmata existenta structurii, ci modul de abordare a structurii => structuralismul se poate atenua, disparea din punct de vedere al curentului, dar structura si abordarea structurala nu va disparea - nu exclude curentul structuralist ( pt ca toate lucrurile au o structura, dar modul de abordare a structurii poate fi discutat) Analiza structurala + analiza fenomenologica => cunoastere a lucrurilor din perspectiva structural – structural – fenomenologica fenomenologica
- Orice lucru al lumii vii, orice alcatuire spatiala este un SISTEM => abordare sistemica - Orice filosofie are o doctrina - Exista limite, impulsuri in plan doctrinar – situatia rezolvarii unor probleme in organizarea spatiului in favoarea comunitatii, in interes public => comunitatea devine o doctrina care dicteaza politicile statului. - o companie de proiectare are o doctrina -> eu pot alege sa nu mi-o insusesc => razvratire - Fiecare persoana isi construieste o doctrina pe baza dezvoltarii personale, preluand si o parte din doctrina companiei la care lucreaza
Doctrina de organizare a spatiului : se face pe baza unor principii, reguli; este
vorba de o gandire -
Regulile - apartin abordarii sistemice: Ca principiu – principiu – intelegerea planificarii spatiale, a locuitului, a modelarii in organizarea spatiului Ca si consecinte cu referire la organizarea spatului
3) Modele urbanistice fundamentale Abordarea sistemica – sistemica – apare in anii ‟30, iar in anii ‟40 se incheaga curentul filosofic
structuralist Filosofia
– succesiune de curente filosofice
-
Atribut uman
Structuralismul :
-
starneste interes pt ca are o mare valoare practica, rastoarna toate doctrinele anterioare ( toate domeniile stiintifice) in anii ‟60 se constata ca aceasta abordare structuralista are limite
pentru ca nu percepe dezvoltarea, dezvoltarea, dinamica lucrurilor si va aparea un un nou curent: Apare fenomenologia : - are in vedere miscarea, evolutia ( in urbanism – procesalitatea) - nu poate poate fi infirmata existenta structurii, ci modul de abordare a structurii => structuralismul se poate atenua, disparea din punct de vedere al curentului, dar structura si abordarea structurala nu va disparea - nu exclude curentul structuralist ( pt ca toate lucrurile au o structura, dar modul de abordare a structurii poate fi discutat) Analiza structurala + analiza fenomenologica => cunoastere a lucrurilor din perspectiva structural – structural – fenomenologica fenomenologica
- Orice lucru al lumii vii, orice alcatuire spatiala este un SISTEM => abordare sistemica - Orice filosofie are o doctrina - Exista limite, impulsuri in plan doctrinar – situatia rezolvarii unor probleme in organizarea spatiului in favoarea comunitatii, in interes public => comunitatea devine o doctrina care dicteaza politicile statului. - o companie de proiectare are o doctrina -> eu pot alege sa nu mi-o insusesc => razvratire - Fiecare persoana isi construieste o doctrina pe baza dezvoltarii personale, preluand si o parte din doctrina companiei la care lucreaza
DOCTRINA = totalitatea principiilor, tezelor fundamentale ale unui sitem politic, stiintific, religios, adica invatatura; - poate avea un caracter progresist sau retrograd, exprimand ideologia clasei sociale pe care o serveste - Larousse: “ansamblu de notiuni ale unei scoli literare sau filosofice ale unui sitem politic, economic etc, sau de dogme ale unei religii Legatura doctrina – ideologie => Ce este inainte? Ideologie sau doctrina?
Exista o ideologie care duce la nasterea doctrinei asa cum reiese din texte referitoare la acest subiect. (/exista o ideologie care se explima printr-o doctrina) Doctrina profesionala = subiect recent ca importanta in dezvoltarea unei profesii Corbusier – exprima exercitarea profesiei printr-un arbore – arbore – reprezentat de realitatea
inconjuratoare: -
Trunchi = solidaritatea profesiei Se sprijina pe radacinile din sol: educatie, context, traditie Ramuri – preocupari de naturi diferite in planul profesiei Undeva in centru se situeaza doctrina spatiului construit
Curs 2: 02.03.2015 Abordarea sistemica:
Sistem – implicit structura = termeni care nu si-au schimbat sensul, dar si l-au imbogatit foarte mult ( perioada postbelica – anii ‟50) In filosofie se denumeste curentul “structuralism” structuralism” : - redescopera structura - curentul a intrat in cadere si a ramas istoric, dar nu infirma valabilitatea conceptului de structura si implicit termenul de sistem Structura – este un “dat” al lucrurilor, indiferent ca este vorba despre un gand, un fapt, un lucru etc (orice) Nu se poate spune despre anuntul filosofic ca este perimat – pentru ca a lasat in cultura umana un patrimoniu -> metoda generata (cea mi stabila, argumentata metoda de analiza a lucrurilor, fundamentata filosofic) Orice curent dupa o perioada de apogeu decade => da nastere criticii, opozitiei, care va construi un alt curent: Un nou curent este fenomenologia (antebelic)
Fiecare curent filosofic si orice teorie se doreste a fi puternica, unica, numai ca la un moment dat (inceputul anilor ‟80) dupa o critica a structurii se ajunge treptat la o hibridare (intre structuralism si fenomenologie?) astfet incat metoda structurala este pusa sub semnul evolutiei, dinamicii. A analiza structural = a cunoaste alcatuirea respectiva la un moment dat, dar
nu general; trebuie sa se afle ce este sensibil, prin urmare il supun evolutiei in timp, comportamentului fenomenal? Sistem – Sistem – Structura Structura Concept = notiune cu caracter fundamental intr-un domeniu stiintific, care se
poate referi la un obiect, proces, fenomen, idee, gandire. Orice abordare teoretica apeleaza la conceptul caracteristic/ fundamental din domeniul respectiv -
isi gaseste o multime de expresii in practica
Sistem – Sistem – Structura Structura :
-
concepte gemene – prezinta cel mai mare interes pt intelegerea alcatuirii conceptului de sistem - Termeni vechi utilizati In antichitatea greaca structura desemna acea alcatuire de rezistenta a navelor In modernitatea contemporana, structura capata o definitie mai aproape de esenta lucrurilor Sistem – Sistem – in sensul definitiilor – foarte diferite; constituirea mai multor definitii,
aspectele surprinse fiind foarte diferite, dar esenta continutului este aceeasi Definitie: Sistem = o aglomerare de elemente sau interese caracterizate prin COVARIANTA (termen caracteristic) care atrage atentia asupra faptului ca intre aceste elemente avem de a face cu niste relatii astefel incat orice modificare a unui element produce o modificare a cel putin unui alt element in alcatuirea respectiva. Calitatea sistemului este superioara calitatii ca litatii simplei insumari a elementelor din alcatuirea respectiva. Urbanismul se defineste in acest sens ca o gestionare a intereselor si conflictelor din teritoriu – un sistem de interese in cadrul teritoriului - Interese de aceeasi natura, convergente – un fapt se rezolva mai
usor atunci cand actiunile se cupleaza decat daca se rezolva separat
Cel care a deschis drumul Teoriei Sistemelor este este Ross Ashby, care spune: ( 1950 ) “Sistemul nu mai inseamna acum un obiect, ci o lista de variabile ” (
Edmond Ncolau: intemeiatorul abordarii sistemice in Romania (‟60) “Se identifica existenta unui sistem ori de cate ori se pune in evidenta o r e l a t i e intre minim doua marimi sau obiecte.” => Abstractizare
Jacques Popper (matematician):
“Un sistem este o multime de elemente distincte, grupate intre ele cu o anumita finalitate.” Teoria sistemelor – comentariul referitor la abordarea sistemica este pus in
discutie prima data de matematicieni. A intelege sistemul ca perfectiunea organiaztorica intr-un intreg echilibrat decurgand din totalitatea relatiilor de interconditionare = STRUCTURA SISTEMULUI Structura trebuie inteleasa ca totalitatea relatiilor de interconditionare! ex: structura din stalpi si grinzi din beton armat – nu pune in evidenta imaginea ci
totalitatea relatiilor 2 CONCLUZII: 1) De natura recenta, notiunea aceasta este considerata una dintre trasaturile
esentiale ale stiintei contemporane 2) Este de facut o distinctie in unitate intre natura de obiect fizic si natura de obiect abstract, cu referire la obiectul / referinta unui comentariu Aceasta distinctie in unitate este facuta pt prima prima data de Ross Ashby in 1949 Ex; oscilatia pendulului – in baza unui impuls – incetinire pana la stagnare Cerere / oferta ( economie) Obiecte caracteristice unui alt domeniu al cunoasterii, sunt obiecte fizice diferite, dar au in comun acelasi element abstract – abstract – formula formula gravitatiei Formula gravitatiei – gravitatiei – in aceste conditii demonstreaza faptul ca un obiect fizic
care inseaamna o prezenta fizica poate sa fie transformat in cunoasterea unui obiect abstract -> ABSTRACTIZARE = reducere la esenta lui intr-o unica expresie - Cunoasterea esentei ca o sinteza face ca sa pot construi un obiect fizic pt ca in viitor sa pot construi alt obiect fizic, dar cu aceeasi esenta => CUNOASTERE SI CREATIE IN PROIECT
-
Pentru a ajunge la elemente de detaliu trebuie trebuie sa cunosc esenta pe care o descopar in baza unei analize, in baza unor obiecte fizice, din realitate, din aceeasi categorie.
CONCLUZII: 1) Sistemul este independent fata de natura sa, independenta independenta pe care si-o exercita in abstract 2) “Reprezentarile locale, specializate au cedat in fata reprezentarilor abstracte” (Ross Ashby)
Natura relatiilor intre elemente (cele care genereaza structura) – luam in
considerare o serie de factori astfel incat in raport cu ei putem comenta in sensuri diferite de relatii 1) Apartenenta relatiilor – locul in care aceste relatii se definesc – in principiu este sistemul respectiv
- Aprtenenta este a relatiilor Intalnim mai multe situatii astfel incat sistemele se diferentiaza intre ele, iar diferentierea fundamentala este generata de pozitia unui sistem fata de un alt sistem
pot avea de a face cu mai multe sisteme apropiate, care sonstituie un mediu unitar = sistemul So: - nr de elemente componente legate intre ele prin relatii care prin faptul ca tin aceasta legatura, genereaza sistemul; este vorba de o structura a lui So; aceste elemente au relatii si cu alte elemente care nu sunt in acest sistem, ci apartin unui alt sistem S1. Relatiile sunt: - Tari - Moi / slabe Relatiile tari asigura coeziunea sistemului -> genereaza structura sistemului
respectiv Relatiile slabe nu sunt atat de puternice incat sa intre in jocul coeziunii, dar asigura asezarea sistemului in mediu – legate de relatii cu alte elemente din alte
sisteme ( nu exista relatii intre sisteme ci relatii intre elemente ale celor 2 sisteme) -
Relatiile slabe pt sist. So sunt relatii tari pt Ss Scara de crestere a nivelului de importanta a sistemului atat crescator cat si descrescator Ss este constituit din sist So, S1 care la randul lor au subsisteme
A aborda sistemic = a studia un luctru ca alcatuire
in sine din unitati interioare, subsisteme, dar a se lua si pe el in consideratie ca parte a unui sistem mai mare -> infinita crestere / descrestere a
So
S1
importantei => NIVEL DE ABORDARE
(cunoastere a sist. So este in primul rand o cunoastere a ceea ce este in interior, dar trebuie atasata cunoasterea lui pe niveluri inferioare/ superioare) Ex: incapere – elem din ea + info despre spatiul din ext
Ss
Directionalitatea realtiilor – in legatura cu o relatie ne referim la directie si la sens
-
relatia se exercita vectorial
Din punct de vedere al directiei exista 3 feluri de relatii: 1) Lineare (directionalitate lineara)
-
-
Elementele se afla insiruite ca margelele Cea mai simpla alcatuire de sistem Din cauza simplitatii nu este functionala; impedimente: relatia dintre un element si unul mai indepartat nu se poate face fara a parcurge celelalte elemente Sistemul este infinit, dar nu are un loc mai important – problema centrului care nu exista 2 ipostaze mai convenabile, atunci cand este: Inelar – se creeaza imposibilitatea de crestere a sistemului; are o finalitate Linearitate in spirala – posibila prin faptul ca pastreaza unele calitati ale linearitatii si elimina unele probleme: are posibilitate de crestere, dar nu pot evidentia categorii, vorbind despre un centru de sistem care nu poate fi situat. - Rol important prin combinarea cu alte alcatuiri de acest fel (alcatuire cromozomica)
Centrul – un element caracteristic al sistemului
-
Sistemul devine functional atunci cand are centru
2) Relatie / directionalitate retimorfica sau in retea ortogonala:
-
Este subiect de analiza Este mai complexa Elementul are posibilitatea a 4 sau 6 relatii (imagine in spatialitate) Este un sistem de raltionare cu posibilitate de crestere nelimitata in toate directiile ( duce la lispa de acuzare a unui anumit loc in cadrul retelei) Ramane dificultatea traversarii elementelor intermediare Suport pt un nr mare de realitati in constructia spatiala L‟anfant – gandeste o retea de acest tip si introduce diagonale pt a face legaturi mai directe => abordare tipica pt orasul american Cerdac – reconstructia Barcelonei dupa celebrul incendiu + preluare in extinderea Barcelonei Corbusier – La Cha.....? – tipar stradal ortogonal - estompeaza lipsa de centralitate (principala dificultate) prin
-
Situarea centrului in limita marginei pe o platforma mai ridicata (asemanare cu Timgad) Folosirea cursului de apa in trama stradala intr-un mod inventiv
3) Directionalitate in retea triangulara (plan + spatialitate )
-
Prezinta o complexitate mai mare Elemente cu mare disponibilitate de relationare cu alte elemente O astfel de retea pastreaza calitatea de extindere, dezvoltare si isi insuseste calitatea elem de centralitate pt ca exista elemente de varf cu valoare unica => Directionalitate ramificata ( in copac): - Un element principal - Relatii de influenta asupra a 2 elemente de gradul 2 - Relatii de influenta asupra a 2/4/6 elemente de gradul 3 Vorbim de GRADE DE INFLUENTA / DEPENDENTA ( planuri de baza, superioare, intermediare) Relatia de pe un plan inferior pana la planul superior se face prin intermediul planurilor intermediare => termenul de IERARHIZARE - tipuri teoretice care - prezinta rigoare si rigiditate - exprima o anumita formalitate ce caracterizeaza perioada postbelica pana in anii „80
4) Polaritate = atractia care apare intre elementele sistemului ( atractie purtata de
relatii) Manifestata pe un element al sistemului - Relatie intre elementul periferic si cel central - Alcatuire de tip ierarhizat cu centru clar
Manifestata pe spatiul “gol” in sistem (interstitial)
-
Nu are element central ; orice relatie intre elemente fata in fata -> in spatiu interstitial se produce o interferenta Concordanta; similitudine principala de configuratie cu vis-a-vis-ul
Ex: axa Parisului - piata Rand Point – Place d‟Etoile? .. arcul de triumf
Din punct de vedere al sensului / scopului pe care il precizeaza vectorul :
Alcatuire sistem – Convergent - Divergent
-
Exista o anumita corelare intre polaritate si definire de sens, de scop
-
O polaritate de acest fel este inevitabil convergenta
Rand Point – situatia divergentei pt ca avem de-a face umai cu axe care patrund in spatiul respectiv – axele materializeaza vectorul si compune relatiile de divergenta / convergenta -
Intens dispersat din punct de vedere compozitional in masa constituita a Parisului ( compozitie functionala )
CONLUZII: despre natura relatiilor 1) Intotdeauna avem relatii caracteristice pt un sistem caracteristic, de aceea a
analiza o situatie caracteristica = a pune in evidenta caracteristicile sistemului respectiv, deci a cauta caracteristicile locului respectiv Unui loc ii este caracteristic un traseu => efect de dominanta = caracteristica de care trebuie sa tin seama in procesul de restructurare 2) Oricare ar fi organizarea elementelor sistemului exista o structura care defineste explicit interactiunile existentului / obiectului 3) Oricarui sistem ii este proprie o anumita finalitate, deci interactiunile dintre elemente sunt concepute in functie de aceasta finalitate: - Intre sistem si structura exista o determinare care se intoarce, adica interdeterminare in sensul ca eu cunoscund sistemul pot sa descopar structura si descoperind structura pot sa cunosc sistemul - In alcatuirile reale poate fi mai usor sa descopar structura ( relatiile) si sa cunosc sistemul => trimitere la metode de abordare a lucrurilor - Structura este generata de finalitate => ce este caracteristic? Ce am obtinut? Ce efecte de spatialitate am ontinut, model in care omul traieste in spatiul respectiv - Pot pleca intr-o analiza de la finalitate si sa descopar elemente ale structurii => nu se da un program care vizeaza finalitatea; propunem un proiect care sa o explice; Trecerea de la structura la finalitate inseamna functie: -
O structura este functionala cand asigura finalitatea Nefunctionala – nu asigura finalitatea
-
Finalitatea – o cunoastem sau o dorim, altfel o structura are mereu finalitate, poate nu cea pe care o dorim, dar exista una intotdeauna
Ex: - sitem responsabil de o functie
-
Sitem responsabil de mai multe functii Un grup de sisteme au aceeasi functie comuna, pe langa alte fnctii Multifunctionalitate – transformarea asocierii de programe intr-un program
CURS 3 Abordarea sistemica Natura relatiilor – proprietatile globale ale unui sistem sunt cele pe care sistemul se fundamenteaza; se naste; fapt pt. care ele se nimicesc; PROPRIETATILE EMERGENTE/ SISTEMICE Avem de-a face si cu PROPR. PARTIALE/ LOCALE – definite fie pe parti ale sistemului, fie pe timpi diferiti; Proprietatile emergente fac ca la configuratii specifice avem de a face cu sisteme specifice; Constatare cu referire la PROCESELE CARACTERISTICE ale sistemului = procere 1. Interioare 2. Exterioare in care sistemul este angrenat
De transformare- in interiorul elementelor
De transfer –procese intre elemente prin relatii Comportamentul sistemului fiind defapt in consecinta un concept, este un raspuns la mediu, fiind rezultatul unei determinari impuse de structura;
inseamna defapt CUM REACTIONEAZA sistemul respectiv in anumite conditii cu mediu;
Ideea de comportament- o caracteristica pentru orice sistem indiferent de natura sa => ne referim la concept pt.ca este un concept auxiliar celui de sistem;
Societatea a extins ideea de comportament la colectiv
Teoria sistemelor exstinde ideea de comportament la sistem Exp: Comportamenul unui element ca reprezentare pt sistemul din care face parte COMPORTAMENT- concept auxiliar conceptului de sistem
Consecinte in domeniul intelegerii conceptuale -3 concepte auxiliare -ideea cutiei negre preluate pt a explica conceptul de sistem= ceva ce nu poate fi precizat ca alcatuire interna – primeste informatii de la aparatajul avionului si enunta niste descifrari, concluzii; -cutia neagra=a lua in consideratie sistemul ca avand o functionare elementara in sensul cutiei negre; Sistemul primeste o actie din exterior (numina intrare.informatie)- termen general pt tot ceea ce inseamna un umpulis intr-o alcatuire; Conform teoriei functionalitatii –este o informatie care intra in procesul de productie; Conform T.Sistemelor –pt ca reprezinta un sens mai explicit
Exp: bucata de fier-> rugina=consecinta a intrarii unei actiuni/ intrarii mediului in sistemul respectiv; Exp: automobilul –sistem f complex alcatuit din subsisteme Subsistemul de directie -> volan+ax- Exista un raport de transmitie care genereaza o relatie de transmisie intre volan si autovehicul -> RELATIE INTRARE-IESIRE Schimbarea vitezei este determinata intermediar de schimbatorul de viteze -> o intrare care pregateste mecanismul; a doua intrare care cere si impune viteza respectiva ->in cutia neagra se produce ceva suplimentar decat simple transmiteri -> avem de a face cu o stare a sistemului : INTRARE -> STARE -> IESIRE 1. Conceptul de stare a sistemului
S1 va fi modificat fata de S0, va fi mai simplu sau mai bogat cu ceva-> dar ramane in limitele de functionalitate ale sistemului S0 a.i. S1 este o varianta doar a lui S0 Viarianta -> ipostaze ale sistemului care pastreaza acelasi set principipial de reguli (celeasi caract. Fundamentale) Proces de evolutie a lui S0 care in ipostaza Sn, o intrare In nu mai gaseste in interiorul sistemului o alcatuire favorabila -> Sn va exploda; Sistemul S0 se autodistruge-> intrarea forteaza situatia respectiva iar regulile nu mai pot fi pastrte; Exp: PITESTI-> noul centru avea demolare masiva prin pastrarea a 2-3 cladiri, dar constructie pe baza a cu totul altor reguli fata de cele initiale; TG.MURES-> ceea ce apare nou vine in completare, nu distruge
Pe parcursul evolutiei sistemul isi modifica usor starea in cazul n starea sistemului nu mai face fata solicitarilor si explodeaza Avem de a face cu o modificare de comportament : de stare (pe moment/etapa) sau de evolutie (in succesiunea starilor sist.) 2. Conceptul de stabilitate -rezistenta sistemului intr-un timp, pastrarea starii sistemului in trasaturile ei principale, definitorii; A. Stabilitate globala (pe tot parcusrul existentei sistemului) – se remarca prin caract, regulile principale ale sistemului care raman valabile B. De moment – referitoare la acele caracteristici care nu au rol principal in existenta sistemului; Obs.: 1.Particularitate- valabilitate generala 2.personalitate- acea particularitate care se refera la o persoane 1+2 => personalizare a casei, nu personalitate! – referinta intre care/ps. - O posibilitate de variabilitate a sistemului, variatie pe durata existentei sistemuluil; - Variabilitatea-evidentiata prin variante - Variantele – succesive -consecutive -concomitente Sistem- referim la o situatie concreta sau la un sistem de principiu, model, teoretic care poate sa fie suportul unor sisteme redate diferit pt. ca pot imagina un nr de variante de sisteme, dar reprezentand fiecare o mica modificare de loc sau de interpretare. Exp: tema program de la atelier- ideea diferentiaza variantele, dar elementele sunt aceleasil;
Definirea unei metodologii de abordare
In urmarirea solutionarii unei teme program metodologic noi trebuie sa luam in consideratie variantele concomitente si succesive in timp Concomitente : viriatii pe baza ideii; o Diferite in raport cu acelasi timp; -pe baza lor se poate defini evolutia in viitor. -necesitatea de a etapiza; de a raspunde la intrebarile ce se va putea intampla in viitor cu acest spatiu => variante consecutive care pun in evidenta evolutia organizarii spatiale respective Exista posibilitatea unei serii de variante infim definite in functie de tema program. Decizie –arhitectul era decidentul asupra modului de organizare a spatiului, dar acum ea apartine celui care comanda lucrarea; ramane si analiza comparativa a solutiilor, variantelor care sa le propuna pe cele mai bune, dar nu exista o modalitate de apreciere din toate punctele de vedere -> subiectivitate, afectivitate; Variantele au numitor comun- au legatura una cu cealalta (de ex. amplasamente diferite cu alte date tehnice) +pt ca lucrurile sa fie comparabile Tipuri de sisteme -in baza naturii relatiilor am analizat constatari; -in consecinta apar tipuri de sisteme o
CRITERII DE DIFERENTIERE –(5) 1. Stabilitatea sistemelor (durabilitatea alcatuirii in timp) a. Static – nu se schimba in timp (ex.roca) b. Dinamic –se misca, se transforma, nu suporta sa-si pastreze mult timp aceeasi constitutie (isi pot pastra sau nu caract.principale) 2. Gradul de organizare –dispunerea relatiilor in sistem a. Simple b. Complexe (multiplicitatea relatiilor pe care un element le poate avea in cadrul sistemului)
c. Integrate –in relatii apare acea legatura care sare peste un nivel intermediar, legatura de SCURCITUITARE
3. Functia in sistem – generata de iesirea din sistem a. Inchise b. Deschise a- sis.inchis- in alcatuire are cel putin o relatie inversa de feedback; iesirea poate ca integral/partial sa se intoarca asupra intrarii (monitorizare a intrarii prin iesire) Biotopul-exista intr-un areal precis a unui nr de specii care traiesc impreuna si au o relatie de determinare intre ele si au la baza piramida trofica >speciile constituie suport de viata intre ele (sus cei puternici, jos cei mai slabi) -frigider- sistem inchis (termostat care comanda functionarea motorului pt a pastra sistemul in aceleasi conditii- temp la fel;
4. Evolutia sistemului S. Continue- evolutie neintrerupta a.i. o o modificare produsa intr-un loc al sistemului datorita unei modificari dintr-un alt loc este instantanee; o S. Discontinue - Modificari prin relationare- au relatii intre ele; Daca modificarile sunt perceptibile de catre noi, avem de aface cu un sistem dinscontinuu; In general ceea ce se intampla in social e sist. continuu; 5. Gradul de certitudine al sistemului- faptul ca putem ajunge rapid la un dezastru natural; a. S deterministe; b. S. probabiliste –eventual putem presupune o dezvoltare a lor Analiza de probabilitate a sist construite => analiza prospectiva (previzioneaza in sensul relatiei de certitudine si probabilitate;
CHADWICK – `70 Initial punea in evidenta existent unor sisteme; Preia si incearca sa aplice Teoria Sist la planificare => existent sistemelor ingineresti care sunt cerute; Sisteme ecologice ->la jumatate; Ecologice- incerte
Existenta in teritoriu este o alcatuire de 4 sisteme
Ecosistem care genereaza un set de valori ce are la baza obiective si scopuri, care la randul lui genereaza un sistem de activitati sprijinit pe Fluxuri care genereaza un sistem de spatii => SUPORTUL ECOSISTEMULUI
Plecam de la organizarea activitatii pt a organiza spatiul (schema functionala)
Includerea societatii ca un sistem component => interesele societatii genereaza impreuna cu spatiul -> sistemele socio-spatiale (cele mai complexe) La sf anilor `50 BAER –comentariu inclus in Teoria Sistemelor;
Sistemul in principiu, are niste caracteristici care evolueaza pe o scara de complexitate, generand astfel complexitatea sistemului; aceasta teorie este aplicabila oricarui sistem din oricare domeniu;
Caracteristici si trasaturi/calitati 1.Interrelationare. -> organicitate 2.Verticalitate 3.Orizontalitate 4.Ordine -> ierarhizare a sistemelor 5.Scop 6.Stabilitate 7.Compexitate 8.Diferentiere (in system/intre sisteme) ->variabilitatea sistemelor 9.Energia acumulata ( stare ordonata sau neordonata a componentelor - stare de entropie a sistemului respectiv termodinamic) Un sistem inchis are un consum energetic minim. Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis 10.Feedback – legea inversa
11.Autoreglarea
-> adaptabilitatea
Un sistem complex trebuie sa aiba organicitate, ierarhizare, variabilitate si adaptabilitate.
CURS 4 SISTEM OPTIM =
In ce masura relatia raspunde cel mai bine cerintelor
Calitatea de a fi optim poate fi pusa in discutie in raport cu un anumit criteriu, scor maxim cerintelor impuse- sistemul raspunde mai mult sau mai p utin bine la un set de criterii, si intr-o evaluare globala, el realizeaza prin insumare un scor maxim in raport cu o valoare de referinta sau cu alte sisteme
Prioritatea criteriilor- criteriile sunt luate in considerare intr-o anumita ordine; acest lucru rezulta printr-o analiza cu scor: fiecare criteriu-note de la 1 la 10
Criterii cu prioritate -intreaga
-fragmentata a.i. nota 10 acordata la doua criterii cu prioritati diferite genereaza un nr diferit de pct. prin introducerea coef de prioritate=>cel care insumeaza cele mai multe puncte= SISTEM OPTIM-SOLUTIA SPATIUL CA ORDONARE IN SISTEM
Pt orgaginzarea unui sistem spatial caracteristic este luarea in consideratie viziunea pe niveluri de teritorializare a proceselor de dezvoltare –naturale, in care omul este angrenat (tot ceea ce se intampla in teritoriul supus analizei)
Viziunea pe niveluri de teritorializare= mod de abordare sistemica a teritoriului respectiv generalizare
Pt a lua in discutie sist intermediar trebuie sa descopar tot ceea ce poate fi descoperit cu privire la nivelul inf (subsisteme) sau niv superior (S ∞)
S0 =un teritoriu – abordare prin viziune pe niv de terit – nivelurile pe care alcatuirea respectiva le expune in inferioritatea sau superioritatea alcatuirii;
In principiu avem de-a face fata de un pct de referinta cu o aprofundare prin coborarea la niv inf al alcatuirii si cu o generalizare prin urcare la niv superior
Viziunea pe niveluri de teritoriu; dim inferioare pe care le am, produc o sistematizare a cunoasterii si grupez info cu caracter de aprofundare sau de generalizare
In general printr-o tema program nu este obligatoriu sa ni se dea inf despre nivelul infer/superios -> descoperim ceea ce este caracteristic in planul inf/sup
Solutii de degravare a zonei centrale a unei localitati: 1. Modernizarea arterei pe traseul existent 2. Scoaterea circulatiei in afara zonei centrale
Realizarea traseului pe artere existente
Realizarea traseului prin strap
3. Realizarea unei artere de circulatie complet in afara localitatii (autostrada)
A lua in consideratie influenta pb. La cel putin 3 niveluri de constituire; sa lamureasca cel putin inf. Abordarea pb. Sa fie in final insotita de rasp care superio/inferior
CONDITIONARI 1. Organizarea spatiului in abordarea contemporana inseamna a considerara un sistem major integrat in teritoriu, la nivelul teritoriului, avem de-a face cu o integrare intre a.economic b.social c. fizic -pb recenta, ce nu s-a intalnit si la urbanismul modern al sec trecut (abordarea separata) -gandire coroborata spre o rezolvare unica pt ca planurile nu se suprapun precis si simplu 2.
Relatiile ierarhizare – definite in esentaprintr-un raport contradictoriu intre liber si geometric, intre haotic si ordonat, intamplator si planificat Sensul termenului de organizare conducand la ceea ce inseamna spatiul organizat a.i. avem de-a face cu liber, haotic, indiferent, intamplator, iar pe de alta parte geometric, ordonat, organizat, planificat Organizarea devien o nevoie a existentei societatii, de care trebuie sa tinem seama VERNACULAR- sp organizat in mod natural, in timp (neplanificat) -astazi ne referim al o configuratie, o formalizare in organizarea spatiului si nu la organizarea sp prorpriu-zis Termenul de planificare – profesionistii il urasc Planificarea: =deschisa - Flexibila -sprijinita pe interventia si implicarea cetateanului -nu impusa, rigida, totalitara; 1996 – universul lui La Cor este universul concentiational, este ghetoul in sensul ca nimeni nu are dreptul sa faca cu forta fericit pe un vechin pt ca asta se numeste inchizitie Viena, Hundertwaser pictor- Cartierul Strimflor- volumetri jucare
~1958 arhitectol nu are nici un raport cu cladirea pe care o construieste, el este incapabil sa prevada ce fel de oameni vor locui acolo sau vor utiliza spatiul
In cadrul spatiului exista niste nevoi, acestea apartin 1. Omului ca individ a. biofizologice (animalice) b. materiale (adapost) c. Spirituale (culturale) Le raspund: a. conditiile de existenta umana b. bunurile de diverse feluri c. cultura
2. comunitatii – le raspunde viata sociala 3. naturii – le raspund resursele naturale
Conditiile de existenta genereaza 1. confortul biofiziologic 2. confortul mediului de viata = Bunurile culturale 1 + 2= CONFORTUL DE EXISTENTA , confortul social => CONFORTUL LOCUIRII IN TERITORIU (cuantificat devine o parte componenta a cifrei de … pe care diversele organizatii le acorda statului Permanenta contradictie cu starea resurselor din teritoriu -> confortul consuma resursele > existenta omului distruge ceva din mediu, nu existenta in afara unui consum; Fondul se poate regenera? In cat timp? Clubul de la Roma 1. se consuma mai multe resurse decat se pot regenera; dezvoltare zona+ curentul zeghistilor ->dezvoltarea sa nu se mai faca cu nimic; 2. retrage sustinerea dezvoltarii zero in favoarea unei dezv contralate => concept de dezvoltare durabila dezvoltarea prin planificare printr-un context de integrare
nevoia de planificare - dezvoltare relatia individ –colectivitate (public/privat)
grad de ierarhizare
Raport de dubla cointeresare – important pt planificare Planificarea –se defineste printr-o viziune strategica prospectiva avand de-a d rept motivatie definirea obiectivelor, telurilor, scopurilor = caracteristice strategice Programul implica o viziune metodologica operationala si are drept motivatie precizarea mijlocelor prin care obiectivele pot fi realizate Proiectarea se realizeaza intre viziune operational –configurativa si cere drept motivatie stabilirea configuratiei spatiale ( prin proiectarea obiectivului devine config spatiala) INTERESE – nevoi+conflicte -> PLANIFICARE -> PROGRAME -> PROIECTARE Spatializarea inseamna in prealabil planul de arh / urb ca sistem deschis si flexibil in sensul de adaptabil in timp Aceasta caracteristica = satisfacerea unor nevoi contemporane in concordanta cu modalitati de realizare contemporane Este foarte important a realiza un raspuns la nevoi contemporane prin mijloace contemporane -> relatia pe care Haegal o introducea in lista principiilor dialective= RAPORT NECESITATE-POSIBILITATE Aceasta inseamna o modernizare a cadrului de viata, o activitate pe care o releva organizarea spatiala. Considerare: 1. Relatie de parteneriat public-privat 2. Nevoia de participativitate cetateneasca 3. Nevoia de transparenta Spatiul neplanificat- interese individuale
Spatiul planificat- interese colective Integrare => operatie urbana
Parteneriat public-privat
Participativitate
Transparenta = acestea sunt principii fundamentale pt regenerarea urbana; Activitatea continua de organizare spatiala in sistem teritorial planul de urbanism (amenajare a teritoriului) ca sistem partial deschis satisfacerea nevoi contemporane modernizare cadru de viata concordanta cu modalitatea de organizare contemporana necesitate / posibilitate
Regenerarea urbana – proces de inflatie a modernizarii urbane in teritoriu -porneste din ani `50 de la ansamblul Lincoln ->N.Y. – realizarea centrului intr-o zona saraca a Manhattanului pt a moderniza
Curs 5 Planificarea spatiala
1.Suportul in urbanism si amenajarea teritoriului – ca activitate complexa de organizare in sensul dezvoltarii spatiale durabile are nevoie de doi piloni ca suport (nu conteaza scara) -Problema se rezolva pe baza planificarii in timp si prin prosma prognozei -Planificarea surprinde factorul certitudine in timp ce prognoza incearca sa realizeze un echilibru intre certitudine si incertitudine -nu putem sa realizam un program daca lucrurile pe care le luam in consideratie nu sunt certe; cu cat scara este mai mare vor exista componente cu un grad de incertitudine – ceea ce va duce la o abordare prospectiva Corelarea intre planificare si prognoza construieste un nou model de viata in teritoriu sau cel putin o modificare a unui model existent (spatial - > comportamental). Luam in considerare legatura de determinare de la modul de viata la comportament prin intermediul spatiului. 2. planificarea spatiala este o activitate de sinteza (activitate practic, teoretica si metodologica)
Activitate care se desfasoara in perspectiva cibernetica (referinta la modul de evaluare si de conducere) Activitate implicata in planificarea spatiala – normativ, creativ, social (creativconsiderat exclusiv cu referire la configurare => planificarea spatiala nu se exprima prin configuratie) – stapaneste si activitatea metodica pentru ca avem de-a face cu o creatie in ceea ce priveste inventia de metoda. Createrul creativ este de fapt propriu gandirii 3. Planificarea spatiala se caracterizeaza printr-o abordare sistematizata, adica o abordare a unui sistem organizat intr-un anume fel dpdv metodic Abordare: - multidisciplinara -interdisciplinara -transdisciplinara Abordare interdiciplinara – un obiect +o cercetare caracteristica unei specialiari
=> o concluzie cu privire la sparea sau comportamentul obiectului dpdv al disciplinei respective - dificultate – o defectiune a obiectului/ sistemului respectiv trebuie trimisa spre domeniul care corespunde defectiunii respective - colectiv de cercetatori care intocmesc un plan/schema de abordare un are cercetatorii lucreaza impreuna, se grupeaa in functie de obiective si sesizeaza aspecte asemanatoare/distincte
- pt acest lucru e important limbajul – intr-o anumita masura este comun – sa cunoasca acele elemente de utilitate generala ale ficaruia din domeniile respective => abordare comuna si concluzie unica referitoare la comportamentul obiectului respectiv Abordarea multidisciplinara -> devine metoda de cercetare – mai multi
cercetatori abordeaza obiectul respectiv in sensul propriei sale discipline; obiectul este paralel cu cunoasterea domeniilor respective -> se enunta concluzii pt fiecare din domeniile respective Progres – concluziile trebuie coroborate – desprindere de elemente, constatari care se pot asocia
Abordarea transdisciplinara - > cercetator cu dubla/tripla formare astfel incat el
este rezultatul unie cunoasteri coroborate Elemente de criteriu si cadru pt planificarea spatiala Criteriu = evaluare Cadru= devin criterii in momentul evaluarii
Acelasi set de elemente care sunt cadru cnd proiectul este deschis, in studiu si devine criteriu cnd solutia este evaluata Resurse : Economice Sociale Naturale Financiare Culturale
1. Peisaj cultural + cercetarea = abordare de context dpdv al culturii locului respectiv Problema resurselor este abordata in planificarea spatiala de cercetatori existenti in domeniul respectiv pt ca fiecare implica o cunoastere, o cercetare de specialitate dpdv cantitativ + calitativ Arhitectul/ urbanistul trebuie sa stie ce sa ceara demografului; sa inteleaga rezultatul cercetarii. 2. Impusa de spatiu – spatiul ca resursa - intelegere a spatiului ca mediu (abordare legata de ideea de mediu_ Intelegerea spatiului ca spatiu de locuit, ocupat de om Mediu = matura + tot ceea ce este imprejurul nostru: Natural
Artificial Organizatoric Juridic Social Cultural + altele in functie de aspectul care ne intereseaza cu precadere Mediu(dpdv al existentei umane) – fizic -abstract Evolutie locuinta => evolutie concept de locuinta de la simpla ocupare privata a unui spatiu (individual/ familial) la o ocupare complexa exprimata ca zona de interese comune ale unei comunitati Sensul de locuire – in afara locuintei (abordare sistemica) A locui = a fi cetatean al unei tari; a fi locuitorul unui oras etc. Locuire dpdv spatial – intindere peste tot unde omul are interese Transformare spatiu locuit -> spatiu insusit
Locuirea ca proces in teritoriu / SPATIU SI TIMPUL
LOCALIZARE (motivatie context)
Interese intentii
STARE (actiune efect)
FLUENTA (atitudine identitate)
Proces
Locul ca spatiu in care se aseaza o actiune, intamplare care devine
locul ca spatiu locuit ocupare in teritoriu, organizare spatiu – Planificarea spaiala - > proiectare strategica
Locuire(priveste starea)/ locuit (fenomen, proces) - priveste acelasi lucru, dar tinde
a avea o referinta la teritoriu, la ceea ce ramane la semnele care apar in consecinta Localizare – conditionarea intamplarii Fenomen – succesiune de intamplari e se pot produce intr-o succesiune de locuir sau
in acelasi loc intr-o succesiune de timp Starea se defineste prin determinante si efecte.
Alaliza de stare – analiza a sistemului (pt stare o caracteristica esentiala este ocuparea teritoriului) Starea lasa urme – ne intereseaza evidenta starii respective – la nivel de configuratie si identitate ( calitate fizic abordata) -Prin aceasta revenim la loc ca spatiu localizat al locuirii Locuirea – in ce consta ocuparea locului? (-capata sens sistemic –cladirea cartierul, orasul) Modul de locuire se sprijina pe un sistem de activitati in baza caruia se defineste un spatiu de locuit colectiv Calitatea locului – 4 categorii de cadru :
Conceptual Material Comportamental Socio-politic-administrativ
Componente ale locuitului pt fiecare cadru
Sau – construit – natural – comportamental – tehnic Fiecare componenta se expune intr-un anumit sens de calitate -> generand prin insumare caracteristici pt calitatea locuirii. Avem de-a face cu conceptia locuitului si siguranta locuitului Locuitul este o conditionare – circumscris teritorial, particularizat pt un anumit loc si reprezinta o forma perfectionata de organizare a spatiului Aspecte cu caracter contradictoriu care pot sa particularizeze teritorial locuitul Relatie
intamplator – planificat Calitate – cantitate (exprima densitatea de ocupare – indice
caracteristic pt calitatea locuirii) Stabilitate – mobilitate
Readuc in discutie ideea ordinii in spatiu
Curs 6 Elemente de cadru si criteriu Timpul
-
spatiul si timpul – componentele unei simbioze astfel incat nicio abordare nu este posibila spe a fi inteleasa decat una in legatura cu cealalta orice caracteristica am lua in consideratie este influentata de cealalta componenta a acestei simbioze
Planificarea spatiala este o activitate continua , cu praguri (activitate continua pt
ca nu se poate desfasura cu efect decat intr-o anumita continuitate, dar in acelasi timp luand in considerare prezenta spatiului trebuie sa luam in considerare existenta pragurilor – momente de salt in aceasta continuitate) Continuitatea- data de dituarea a ceea ce se intampla dupa momentul de prag ca sprijinindu-se pe suportul a ceea ce s-a realiat anterior. - Pragul nu inseamna o rupere ci doar o modificare de calitate pe acelasi parcurs - Considerare evolutie – in privinta reactualizarii - Stabilitate a sistemului pana cand intrarea din afara sistemului in sistem nu mai este acceptata – conditie de existenta f diferita fata de ceea ce presupune elementele de intrare si ajunge la dezintegrare Planificarea spatiala are ca scop continuitatea Solutie de intermediaritate – rezultatul intrarilor -pastrarea continuitatii => abordare prin conceptul de continuitate cu salturi
M1
M3
M01 M0
M2
Calitatea – se realieaza prin salturi cantitative (O evolutie prin calitate
inseamna salturi/ praguri) Dincolo de M1 nu avem posibilitatea unei prevederi in mom M0 In momentul M0 sunt lucruri care caracterizeaza spariului respectiv si care sunt certe, dar putem avea de-a face cu informatii certe si pr viitorul apropiat pana in M1, dar nu tot ce va caracteriza M1 este cunoscut In definirea obiectivului in Mo luam in discutie certitudinea si incertitudinea , afica locatia posibila pana la M1 a spatiului la care ne referim Se poate constata ca emementele de incertitudine se propaga, elemente de certitiudine se epuizeaza si e nevoie de o noua considerare a programului. Evolutia depaseste M1 si se situeaza catre M2. Ementele de incertitudine devin certe in M1 si se reconsidera obiectivele pt M2 Avem in momentul M1 o stare de reconsiderari, revizuire, reactualizare . Acest M1 poate fi si un moment de completa incetare a obiectivelor de la care am pornit. Vom gandii un nou obiectiv – ma angajez intr-un proces care se va constitui ca o succesiune de obiecte pe jumatate realizate
Scop – a garanta realizarea in esenta a obiectivului de la care am pornit In M1 – momentul de reactualizare – obiectivul este repus in conditiile momentului respectiv M1 si pot sa asigur o evolutie a obiectivului pana la finalitate = dezvoltare continua cu praguri – momentul in care se produce o adaptare a situatiei la cerintele momentului respectiv Momentele acestea gandite ca momente de restructurare – mom are o structura care se reaseaza in stabilitate cu sistemul = RESTABILIRE SISTEM in conditiile in care isi pastreaza caracterul Pe parcursul unui proces de lunga durata obtinem un spatiu care indeplineste dorinta si e unitar Plan de urbanism deschis ( pt ca ceea ce reorganizeaza sa se poata realiza in plan ) – legata de necesitatea de a inglba un parcurs modificat fara a afecta caracterul general al planului respectiv => complexitate in orice proiect – gandire spatiala pt etapizarea proiectului , lucru specific marilor operatii (actiune, operatiune 10-15 ani) Experienta operatiunii Defance `54 pana acum – nu se poate realiza fara etapizare – trebuie sa intre in functiune si sa poata functiona optim – statia de metrou, sp parcare, constructia pe 3 nivelui care imbratisa turnul – toate sa fie gata pt ca turnul Nobel sa functioneze. Continuitatea procesului de 60 ani de la Defance – nu putea fi intrevazuta in ansamblu de la initierea proiectului , dar gandirea initiala a fost deschisa si a permis intrarea altor elemente nu strict spatiale, desi au existat si demolari Desfasurarea actiunii in cadrul planificarii spatiale Durata in raport cu realizarea obiectivului Valabilitate – in ce masura ceva ce implicam in planurile noastre isi pastreaza valabilitatea Ambiguitate rezultata din contradictie - Valabilitatea dorita - Orice solutie isi pierde valabilitatea la un alt moment dat ulterior Posibilitatea ca o solutie sa fie transformata/ preluata de o alta solutie Modul in care a evoluat zona centrala a Londrei, a Parisului – situatiile contituite spatial sunt f diferite, dar dpdv al continuitatii prin adaptare si readaptare a spatiului se aseamana Londra – artera – degrevare a traficului de traversare - devine acum un bulevard pietonal -traficul nu e scos din zona centrala, ci coborat intr-un tunel subteran Paris – urbanism subteran legat de trama de metrou Certitudinea – necesara pt o prima etapa
-nu vom avea nicodata o certitudine totala asupra lucrurilor pe care le proiectam => ideea de MODEL (sistem) INCHIS sau DESCHIS
ORASUL CA MODEL IDEAL – orasul ca sistem inchis (se construieste si ramane ca atare – imposibil) -orase pastrate intact: - Palmanova – tip oras ideal renascentist – situatie pastrata in mod artificial - Karlsruhe – gandit ca oras ideal conceput pe un plan circular radial – dupa constructia palatului Imperial orasul a preluat alta dezvltare in conformitate cu nevoile respective astfel incat astazi se cunosc f putin urmele orasului initial - Brasilia – conceput ca simbol (vulturul)- dupa o perioada de stagnare, iesirea orasului din elementele prestabilite de plan Valabilitate – congresul uniune arhitectiilor – Raport – evolutie urbanism -cercetate asupra valabilitatii solutiilor -> concluzia ca din momentul in care apare o solutie noua – 7 ani ca sa devina proiect – 7 ani ca sa devina constructie – 7 ani pt insusirea spatiului de catre comunitate – timpul s-a concentrat <7 ani a aparut o gandite de insusire a unei idei -> valabilitatea se consuma mult mai repede astazi decat in trecut 4.Tehnologia, stiinta si arta ca mijloace de realizare
- ideea rez denivelate a inceput in europa pornind de la prima ===== avand ca model orasele americane – stockholm -urbanismul subteran – utlizat de autor `67-`68 – Arhitectura si urbanismul viitorului – criza economica – proiectele pt executie se rezuma la proiectele tip, standardizate, industrializate – modelul functionalist moare - arhitectura incepe sa gandeasca o arhitectura/ urbanism vizionar – proiecte si planse nu pt a fi realizate ci expuse – apare arta plastica de arhitectura - nu se mai pune problema valabilitatii ci inventie de solutionare pt viitor Ricolais – multe din ideile din acele proiecte in ultimii ani si-au gast rezolvarea tehnologica, spatiul urban 5. Colectivitatea umana ca beneficiar si ca realiator
-
Dpdv al situarii populatiei in teritoriu, caracterul de mobilitate, structura populatiei -> in legatura cu aceasta categorie : Colectivitatea umana este
1. Realizator 2. Beneficiar 1. –nu apar modificari in ultimii ani fara de perceptia acestei pzitii in timp
2. – apar diferente evidente – implicarea colectivitatii in gasirea solutiei urbanistice, participarea -
Ideea participarii a devenit din ce in ce mai puternica si vb de participativitate (arh + urb de interes public Idee-> principiu-> complexitate in abordare-> legislatie specifica -legea participarii in Romania – de un an jumate 6. conditia juridica -ceea ce vede posibil favorabil o lege este contrazis de alta lege - exista o contradictie – impediment pt arh/urb
Modelare pt organizarea spatiului
-pleaca de la ceea ce teoria sistemelor a dezvoltat -Modelarea + modelul – nu s-au inventat in perioada moderna, ci de cand exista omul A modela – a cunoaste, a descrie, a conduce un sistem – cibernetica (inventia matematicianului Wiener) Psihologia consonatista (cred) si cibernetica – Lugojore Odoblija – prima oara termenul de cibernetica Dezvoltarea cunoasterii prin 1. Analiza sistemului 2. Sinteza de sistem 1. –informatii asupra intrarilor, starilor si iesirilor sistemuli - Structura, functionalitate, comportament sau dinamica sistemului - Modalitate de dezvoltare – observatia, deductia, analogia Caract a.b. d. – ce inseamna a dezvolta o analogie pt a dezvolta caracteristica c.pe care nu o stiu? - A gasi o alcatuire, un obiect in care sa fie evidentiate caracteristicile a.b si o a 3a caract d – pe care o extinzi asupra obiectului pe care il ai de abordat - Extinderea unei caract pe care o gasesti in alta parte asupra obiectului care iti lipseste - Inlocuirea pct lipsa printr-o succesiunde de alte caract pt a pastra sistemul intact Mijloace –teoretice -experimentale – experiment – total -obiectul este integral realizat si supus in practica experimetarii -partial – o parte a obiectului intra in observatie -indirect – problema respectiva-fenoment,proces sau expermenteaza prin intermediul unui alt obiect (macheta) Nu e posibil a dezvolta o sinteza/ analiza fara a apela la model
J. J. Buster (cred) – stiinta a modelarii pt organizarea spatiului – dinamica -statica -in `70 – viziunea despre lume nu este altceva decat un model; o imagine, unealta – un model, toate decizile noastre pleaca de la un model Martin si March – modelul este o reprezentare a realitatii constituita prin exprimarea unor caracteristici relevante ale realitatii Ed. Nicolau – parinte cibernetica in Romania -un model M al unui sistm S este un alt sistem care din anumite puncte de vedere este echivalent cu S‟ – S‟ fiind studiat mai usor din anumite p uncte de vedere (trasatura analizata ca particularitate in cadrul sistemului) S1 s S2
Sn
exp lica
con
Sn
str uct
Cuplare si contrsuire sistem ca model model
(explica sistemul de la care am plecat si
ie
in baza lui construiesc un sistem nou Constructia de
proiect
asemanator sistemului initial
model
Model – suportul de referinte modelare
Orice proiect este un model si suporta tot ceea ce inseamna caracteristica pt un model
Curs 7 Model – facilitator: -
Pentru a explica Pentru a construi
Orice proiect: Proiectul este un instrument pentru organizarea spatiului si un model pentru spatiul respectiv - Modelul de lucru (exista si alte tipuri de modele pentru o idee, pentru un comportament etc) -> proiectul este un model de lucru >util desi este un instrument uneori foarte costisitor - Unul dintre primele modele utilizate in planificarea urbana a fost modelul gravitational (formula mecanica a gravitatiei aplicata problemei de trafic care a produs modelarea dinamica a traficului) ; foarte costisitor 1$ pentru un participant la trafic, acum co sta mai putin datorita abordarii informatice - Are totusi un cost investitional ca instrument de lucru si este necesar pentru : achizitia de informatii, logistica informatiei, cunoastere, investigare, evaluare – practica orice evaluare o facem astazi pe baza unui model -> COMPARARE cu alt obiect de aceeasi natura sau cu valori standard de referinta. Cum determinam modelul de lucru ? (proiectul) 1. Definirea temei program - Fara o tema program, un proiect nu este o solutie (nu o casa/spatiu care poarta un titlu), ci o organizare de spatiu care raspunde unor conditionari, determinari, cerinte ce trebuie precizate pentru a afla o solutie - Tema program pune la punct fiecare solicitare pentru cerinte – ex. tema program a unui concurs se relizeaza pe perioada lunga - In general, in domeniul rivat, comenditarii vin cusubiecte, nu teme program alcatuite de specialisti din birouri de arhitectura-> cand nu se da tema program, ea trebui elaborata - Prima obligatie este de a examina tema program si a face un comentariu – scheme, schite, idei Tema – identificarea obiectivului/obiectului care trebuie definit ca spatiu Program – explicarea continutului obiectivului respectiv care poate fi mai consistenta in functie de natura obiectivului si de situatia in care va fi aplicat Tema/subiect = spital de medicina generala cu 500 de paturi Program->CONDITII=ce cuprinde, cum e organizat spitalul, care sunt sectiile, fluxurile tehnologice -
PROGRAM : Determinare Cantitativa sau calitativa = legate de functionalitate 2. Definirea intentiei pe baza de selectie - O prima idee de constituire a modelului - A alege dintr-o multitudine de informatii pe cele potrivite cerintelor impuse de program - Fiecare informatie sa fie racordata : la program si intre informatii Succesiune de momente a. Definirea obiectului relevant – raspunde la intrebarile de ce este nevoie, ce este necesat, ce se cere, ce trebuie facut, ce trebuie modificat, ce ar fi necesar in viitor NEVOIE Dpdv al intelesului profesionist => DIFERENTA NECESITATE Definirea unei politici a locuirii – constructia de locuinte in viitor Cate locuinte trebuie sa se realizeze in acest teritoriu a.i. locuirea sa ajunga la nivelul de confortabila ? (a avea un spatiu locuibil corespunzator nr.lui de indivizi care locuiesc ter.respectiv-> nr de incaperi=nr indivizilor din teritoriul respectiv) - Nr locuintelor= nr familiilor - Exista situatii cu o referire mai stricta => suprafata=>norma de x mp/indivit(determinare normativa diferita de la o tara la alta si de la o situatie la alta) - Aceasta egalitate nu inseamna ca s-a atins nivelul de locuire confortabila= > trebuie sa exista un nr. De locuinte permanent libere pentru a asigura usurinta mobiliatii – in aceasta situatie sunt Norvegia, Finlanda, Elvetia - Q = momentul initial de referinta - M1= egalitate de valori M2= nevoie de spatiu locuibil
Nnevoia – se defineste in globalitate Necesarul – se defineste in raport cu actiunea Toata probleme depinde de starea si politica teritoriului ->nr indivivizilor creste constr.noi -> se intalnesc daca apare egalitate de valori – M1 (nu este o situatie pe care o politica a locuintei o poate avea ca obiectiv final.din cauza conditiei de confort care se modifica/creste) M2= curba de constructii noi depaseste curba populatiei cu o valoare de 10-15% (marja de eroare luata in considerare) – aici problema locuintei in mare rezolvata - Se evidentiaza – avem un nr de locuinte care existau inainte si un nr de locuinte care trebuie construit =>nevoie de spatiu locuibil=>aici se distruge un necesar de locuinte ce trebuie construite pana in momentul M2 b. Definirea datelor cunoasterii ->concluzii relevante asupra obiectivului, asupra unor situatii in care acesta poate fi surprins Teza = certitudine Ipoteza= afirmatie pusa sub semnul incertitudinii Putem avea in vedere o singura teza, dar o multitudine de ipoeze; fiecare teza fiind conditionata de o evolutie pe care nu o cunoastem complet la momentul definirii c. Definirea datelor privitoare la scop - Preluate din tema program - Interviu =>felul modelului-natura modelului, conditionari de natura terestra si experimenteaza delimitarile normative – normele >reglementari care definesc spatiu de joc de natura cantitativa si salitativa ale paramemetrilor caracteristici unei organizari spatiale - Alaturi de norme intervin alte date cu caracter orientativ, directiv, limitativ - Norma nu e o inventie moderna – cel mai primitiv spatiu amenajat pr existenta umana a avut o amprenta normativa desi atunci era vorba de o organizare naturala, uneori inconstienta pe masura ce aceasta actiune a devenit mai organizata apare notiunea (construirea unui templu era normata) - Norma de natura – profesionala, sociala, economica = definite la nivelul nevoilor comunitatii (ex. 8-10 m/loc) - In anii 50-60 functionalismujl va avea o actiune la nivelul statelor – actiune de normare pentru organizarea spatiului, din cauza industrializarii, prefabricarii - Rolul normei in organizarea spatiului atat in sens functional cat si in sens economic ; chiar si in tarile dezvoltate europene exista norme (statul iti plateste chiria numai pentru o suprafata normata – Suedia, Elvetia)- ex. 12mp din 20 mp, pentru restul platesti tu
d. Enuntarea modelului – pentru ca modelul sa se poata exprima => sa indeplineasca consitia unei anumite formulari explicative : daca (constatare) si daca (scop) atunci (practica), adica (comportament) Ex. daca Tanta si Costel sunt tot timpul impreuna si daca Tanta si Costel se iubesc si vor sa traiasca impreuna atunci se casatoresc sau nu si fac copii si traiesc fericiti, atunci traiesc pana la adanci batraneti. => modelul e verificat prin aceasta afirmatie 3. Traducerea modelului - Modelul trebuie tradus, explicat – corectitudinea explicatiei este foarte importanta pentru reusita proiectului + prezentat un proiect prin niste planuri sunt pentru putini de inteles, dar printr-o macheta e inteles de mai multi => trebuie sa gasim acele mijloace de exprimare ale proiectului astfel incat sa fie foarte clar inteles 4. Testarea si definirea concluziei – a aparut in ultimii 10 ani - Exista o singura testare partiala sau indirecta - Testare pe obiecte existente – totala sau pe o perioada 5. Exprimarea definitiva, finala a modelului 6. Utilizarea modelului déjà definitiv Pe parcursul acestor etape apare problema subiectivismului surprins in cadrul modelului. Raportul intre model si realitate este variabil.
M explicativ
R
M prospectiv pt. o situatie viitoare
Suprapunere model/realitate care Riscul in dezvoltarea in continuare a situatiei respective (pb.nu a existat in arhitectura si urbanism ca pb.de profesie pana recent) implicandu-l pe
defineste pb. Modelului -> pt ca de ea depinde -> definirea variantelor=> analizate=>rezulta SOLUTIA
arhitect/urbanist sa devina constient de riscurile pe care soluta le impune; riscurile rezulta din cunoasterea problemei modelului, a masurii in care proiectul se suprapune realitatii si a modului in care se suprapune- riscul intervine in analize de variante si contribuie la definirea solutiei ANALIZA DE RISC => SCOP definirea vulnerabilitatii
Solutia se defineste cand ea este cea mai buna variante posibila (rez.in urma unei analize de variante)
solutiei Durabilitatea unei organizari de spatiu este dependenta de vulnerabilitatea acelei org. (asezarea unei cladiri intr-un spatiu inundabil o data la 5 ani – a accepta gradul de vulnerabilitate care va fi cuprins in solutie) Asumare a riscului – in Franta, exista de mai mult timp – arhitectul e un fel de responsabil general al unei lucrari supravegheaza proiectul si executia lui
Curs 8 Tipuri de modele Criterii 1. Gradul de generalitate al modelului – in masura in care informatia are un caracter mai general sau este de o profunzime mai mare Domeniul de valabilitate al modelului care decurge implicit din gradul de generalitate Problema modelului ca suprapunere intre realitate si model -> in fct.de gradul de importanta si de generalitate, pe masura ce gradul de generalitate creste, scade gradul de informatie, in schimb creste gradul de risc si ponderea utopica in cadrul modelului. Atata timp cat intelegem orice proiect ca model, in masura in care insistam pe detalii, gradul de risc si nivelujl de generalitate scade=>realism mai pregnant solutiei I. DPDV al gradului de generalitate modelele sunt de 2 feluri (gradul de generalitate evaluat in raport cu intinderea sau profunzimea modelului) Intinderea si profunzimea : generale (caracter de clasa, de categorie exprima o multitudine de ipostaze cu caracter de model – cat mai putine particularitati) sau specifice (se refera la o anumita conditie particulara inf.pe care o da este mai precisa-reprezentare pe care sa o prezentam ca model de oras-model general dar daca evidentiem printr-un model un anumit tip de oras = schema caracteristica cu calitatea de model specific => implica s i ceea ce pune in evidenta modelul general + o particularizare II. DPDV al nivelului de aprofundare 1. Globale – model care priveste obiectul resp. in integralitatea sa ca sistem (PUG – model global pentru ca exprima suprinde tot ceea ce este important in legatura cu alcatuirea urbana respectiva) 2. Partiala a. Model pentru o zona din oras Partialitatea nu este doar o parte a intregului ca intindere, ci si ca plan de abordare b. Pb.de circulatie cu referire la PUG Planul de trafic pune in discutie orasul in integralitatea sa teritoriala Modele – partiale orizontale – trafic – cu referire la suprafata intregului oras - Partiale verticale – referire la oras – cartier -partialitate din plan cu ref.la integralitatea ei. !!Gradul de generalitate este determinant pentru GRADUL DE RISC, PONDEREA UTOPICA
2.Dpdv al continutului – referinta modelului -obiectul, ce vrea sa puna in evidenta modelul rep. Modele -formale
In alcatuirea si configuratia lor au un raport direc t cu realitatea
-conceptuale -analogice-materiale
1.forma obiectului spatial – fie ob.real sau teorie Ex. oras realizat pe o trama ortogonala se ia in considerare referinta la modelul coresp. Orasul propus de L`Enfant pt Washington 100 de ani mai tarziu Cerda pt. Barcelona=> a intrat in lit.ca referinta modelul din WASHINGTON – referinta este la forma 2.evidentiaza conceptia indiferent daca pune in evidenta si o anumita forma Orasul linear = tip de alcatuire urbana apreciat in anii 30. 3.dpdv al realitatii alcatuirii urbane, nu reprez.o reflectare directa, ci o interpretare la nivelul esentei – luata in considerare fata de esenta altor stari si procese din lumea reala sau a cunoasterii- ex.Matematica – teoreme=nu am de-a face cu o realitate imediata, dat prez.o relationare cu rezolvarea unei stari din realitate
Modelul gravitational – primul model de acest fel luat in considerare si folosit ca model spatial cu referire la miscare Modelul de intrare-iesire – utilizat in afectarea spatiului in legatura cu activitatea de productie Modelul curbalor de indiferenta = teorie matematica care priveste in esentializare situatii teoretice :probleme de intesectie intre curbe de naturi diferite (reprezentari in grafic ale unor stari sau procese) contradictorii - In teritoriu grup/proces care ne intereseaza dar suntem
constienti ca au loc si procese contradictorii in spatiul respectiv.
- Ex. Intr-o alcatuire urbana= unde putem sa realizam un ansamblu de locuinte – sunt sunt situate zonele in care vor
fi situate de preferinta locuintele in orasul x in urmatorii 20
de ani-presupune o politica a locuirii
Zona urbanteaa -> zone de interes ca activitate – zona de interes poluanta sau f bine deservita=>CONTRACURBE fata de pozitia ideala care definesc unspatiu intre curba ideala si curba cea mai de jos se formeaza curba rosie = realitatea corelata (?) teoretic
Pentru practic – analiza in planuri radiale- construim curba posibila
-obtinem un relief virtual care poate fi transpus in curbe de nivel = reprezentarea a teritoriului care ne intereseaza prin curbe de echidistanta care definesc zonele in care se poate interveni prin constructie noua ded locuinte -> devine politica de locuire Modelul curbelor de interferenta – urbanism Lawry 1.
2.
3.
4.
5.
3. Exprimarea modelului Modelul iconic – care se exprima prin imagine – axonometrie, plan, perspectiva Termenul iconic = exprimare cat mai directa a unei realitati vizibile in imagine – un plan mobilat devine un model iconic pt ca tine catre infatisarea realitatii dincolo de conventional Modelul real – obiectual – se constituie prin realitatea insasi – un obiect din realitate devine model ; se realizeaza post-factum, dupa ce s-a realizat o idee, un concept. Ex. unitate de locuit Le Corbusier – Marsilia devine simbolul unei abordari inovatoare moderne in ceea ce priveste locuirea : dpdv al aspectului – bloc ; dpdv al organizarii spatiale interioare- nou concept + organizare apartamentelor pe tipul locuintelor insiruite la strada, sub forma duplexurilor ; ultimul nivel + terasa (dotare + spatii comunitare) a pune intr-o constructie UNITATEA DE VECINATATE Modelul analitic – nu mai pastreaza relatia cu realitatea decat in esenta sa, rareori o concordanta monima cu realitatea decat in esenta sa , rareori o concordanta minima cu realitatea - Apare sub forma unei scheme - Conditionari : nu este niciodata exhaustiv ; orice schema poate fi completata=>duce la saturarea schemei ; nu mai este la fel de evidenta ; trebuie sa fie foarte clar sa nu se produca confuzi=>foloseste simbolurile modalitatile de reprezentare (plan e urbanism) Modelul matematic – este teorema, in esenta formula care rezulta si care se constituie ca model matematic cand aplicarea ei se face prin mijloace matematice – sisteme de ecuatii Modelul verbal – expunerea unei solutii e moment sau finale – explicatie sujccinta, esentiala asupra problemei respective – cat mai clara – se poate reprezenta subforma unei expresii scrise mai ales cand are rol metodologic
Modelul Tutcenko-sferele in influent -nicio abordare de domeniu nu se poate cunoaste in sine fara la o referire la alte domenii -implicarea vecinatatilor este mai profunda si mai ampla -precizeaza intinderea, sensul suprapunerii, relationarea intre ele
Cresterea populatiei in cadrul teritoriului – vorbeste de crestere indiferent daca populatia creste in sens pozitiv sau negativ; a lua in consideratie o serie de factori care se produc cu sens pozitiv sau care conduc la compensari sau diferentieri
1. Concentrare de natura psiho-ubana – se concentreaza intr-un punct fiecare manifestare de ingrijorare=>imprastiere a ingrijorarilor ->densitatea f.mare a acestora aproape de origine si se rarefiaza pe masura ce se indeparteaza\ 2. A. reper natural/dezvoltare naturala – capacitatea de portanta este aceeasi iar consumul de energie este sub aceasta – practica biotopului natural B. accidental – care este constientizat si se iau masuri ex. criza C. pact intre portanta si dezvoltare- produce salturi ce sunt reglate, ex. pe plan politic relatia dintre mari state – partid care sustine acumularea, celalalt consumul-succesiune la putere D. situatia dezastrului, cataclismului, razboiului atomic, distruge capacitatea de portanta a mediului -modelul organizarzarii ciclice in organizarea constructiei de locuinte
- evidentierea 4 etape referitoare la concentrarea asupra locuirii de la concept la realizare
4. Timpul de valabilitate al modelului -> durata modelului -> 3 tipuri de model: 1) Static -> nu accepta niciun fel de transformare miscare ex. Orasul ideal- conceput de promotorii renasterii in scopul de a fi odel pt construirea oraselor di timpul respectiv -> azi se mai pot vedea 3 - Palmanora - a fost prezervat - Brasilia - Lucio Costa - oras nou in jungla astfel incat sa devina un simbol prin configuratie sa reproducand silueta unui vultur 2) De echilibru (echilibru in timp) - stabilitate de moment dupa care urmeaza un cult care produce o modificare in dezvoltare - functionarii - continuitatii in dezvoltare deci de a nu avea o dezvoltare suprapusa primei etape ci adiacenta unitara
-> planul de urbanism trebuie sa intrevada si 1-2 etape care urmeaza 3) Dinamic -> implica miscarea modificarea ia in consvderatie starea efemera si in general e vorba de un model matematic procese continue de miscare
4. Scopul / Rolul modelului 4 ctegorii : I. Modelul descriptiv (analitic) II. Modelul planificativ -> teze III. Modelul prospectiv (predvctiv) -> ia in considerare scenariul IV. Modelul metodologic (explorativ) -> 2 si 3 se mai numesc modele de dezvoltare ->aceste modele de dezvoltare sunt utilizate prin OPTlMlZARE(modelul prospectiv) sau SlMULARE Realizare PUG ca model intr-un sens de planificare ca baza de simulare. Prin el simulez o strictete posibila in viitor
Curs 10 -
Cea mai mare importanta o are modelul conceptual (a gandi o rezolvare a unei probleme, a apela de la inceput la un model)
Modelul conceptual are la baza comentariul lui Fr. Choay din 1956 – L’Urbanisme Utopie et realite – pune in evidenta textele unor autori stiintifici, si mai are la baza un comentariu stiintific asupra modelului in care modelul conceptual a servit modernizarea in domeniul urbanismului. …..
-caracteristici/calitati de confort valabile ale spatialitatii -dpdv al obiectivului/scopului, ambele modele pleaca de la constatarea aceleiasi stari a orasului industrial – oras in care dezvoltarea de natura economica, industriala, nu tine seama de calitatea mediului, ci este consumatoare masi v, astfel incat orasul postindustrial se divide in 2 parti: - orasul celor avuti in care se aplica teoria, se realizeaza marile creatii – ORASUL PROLETAR - a doua revolutie industriala de dupa secolul 20 va produce o modificare in sensul ca cererile proletariatului incep sa devina in plan economic si social probleme - dupa 1890, a treia revolutie industriala – informatizarea + problema egalitatii ca mod de existenta este o nevoie (capitalismul se transforma?) Modelul progresist, ce si cel culturalist, se definesc asfel in primul rans in planul ideilor – promotorii acestor idei nu sunt profesionisti ci din alte domenii (sociologi, economi, politicieni etc) Fr. Choay – prin aceste termen tindem sa subliniem valoarea de model si caracterul reproductibil al constructiilor. Orice rezonanta structuralista va trebui inlaturata; imagini monolitice, nedestructibile din suma detaliilor lor. Owen – Anglia; Fourier – Franta - exponenti dpdv ideologic al socialismului utopic Socialismul utopic: - avea ca solutii aceleasi idei - modelul progresist se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
1. individul nu este considerat in sinea lui ca personalitate, ci ca tip; toate sensurile conditiei de existenta se intreapta catre un individ universal in determinarile sale 2. tehnica si stiinta sunt prin el? insele mijloace de rezolvare a problemei sintre individ si mediu 3. spatiul este necesar sa fie larg deschis , decupar corespunzator, bogat plantat; este o nevoie de imagine rezultata din imaginea caracteristica a orasului industrial, a spatiului mizer - din ideea decupajului corespunzator va rezulta ideea functionarii, a functiei care va deveni capital definitorie pentru evolutia moderna a urbanismului 4. evolutie estica sprijinita pe o ordine austera in concordanta cu principiul identitatii intre logica si frumusete (este logic tot ceea ce este frumos, este frumos tot ceea ce este logic – Goethe) 5. importanta deosebita locuintei prin intelegerea locuintei standard – promovarea unei traditii de ocupare a spatiului; in momentul in care se tinde carte o organizare a sptiului ? - ideea locuirii colective la englezi, preluata in Olanda - ideea locuirii colective la frencezi, preluata in Tarile Nordice , Italia si Spania Editare a atmosferei urbane: -
-
Preluat de Fr. Choay dintr-un alt autor responsabil pentru un model opus celui progresist Situatie a spatiului urban realizat in cadrul unor fronturi construite mai mult sau mai putin inalte in raport cu prospectul stradal, spatiul care nu se manifesta, in primul rand, prin deschidere Modelul progresist militeaza pentru constructia spatiilor noi prin constructie deschisa si renuntarea la atmosfera urbana Modelul progresist se exprima prin tot ce reprezinta traditie (ex arhitectura eclectica)
Ornamente obligate – in preceptiile modelului ? trebuie inclusa aceasta prescriptie -reflex de natura psihologica - modelul culturalist – Fr. Choay – acele tendinte care apar cu referire la imagine, la spiritualitate, la spatiul deja experimentat in cosntructia urbana existental pe de-o parte personalitati din construictiile orasului existenta sunt valori ?? , pesonalitati
care insista asupra caracterului manufacturei al produsului uman – se opun industriei -se dezvolta indeosebi in Anglia – Moris si Ruskin – promotirii miscarii arte si meserii – tot ceea ce este produs de om trebuie realizat ca produs artistic si mestesugaresc Caracteristici: 1. Grupul uman intereseaza, in primul rand, corbind despre valoarea spatiului; trebuie sa evaluam in raport cu nevoile grupului si unitatea organica a mediului astfel incat sa fie protejata in raport cu dezvoltarea industriala 2. Importanta nevoilor spirituale – vorbind despre ceeace este necesar – trebuie sa ne ocupam de spirit, de unde si atributul de cultural, culturalist 3. Spatiul, pentru a fi interesant, pentru a avea valori, trebuie sa fie determinat in contrast cu spatiul natural care trebuie sa-si pastreze cat mai mult din caracterul sau, din imaginea sa si care trebuie consevat 4. Nesule/resule/tesule/insule/ (nu inteleg ce scrie) trebuie definite geometric – este vorba de liniile caracteristice in organizarea spatiului, estetica sprijinindu-se pe un geometrism 5. Negarea prototipului in favoarea realizarii libere In urma acestor modele ale priurbanismului sunt putine modele care au ramas??? -obiect reproductibil – intr-un spatiu aistoric si ageografic – Fr. Choay – expresii nelocalizate -ulterior in Franta s-au mai realizat niste falanstere cat mai evoluate cu aceeiasi destinatie -dupa 1920, modul de intelegere si de abordare a acestor modele ale urbanismului se schimba – perioada modelelor urbanismului -perioada primara a arhitecturii si urbanismului modern pana in 1955- extinsa si dupa -datorita extinderii – perioada s-a numit a modelelor urbanistice fundamentale -orice conceptie de organizare a spatiului care apare ca terioe poate fi trimisa in urma ca o origine in sensul unuia dintre aceste modele -modelul progresist, modelul culturalist, si un nou tip, modelul naturalist -in principiu, referitor la modelele care apar cu o trimitere la constructie practica, concreta – nu exclude teoria si formularea modelelor
-dupa 1990 nu este caracteristica noutatea in planul practic …. C i in cel al gandirii utopi e -ideile trec in domeniul practicarii, se defines in spatii reale -exista o continuitate in planuri ideilor in raport cu modelele urbanismului Denumirea de progresist nu mai este potrivita in arhitectura contemporana de dupa 1970, pentru ca modelul culturalist nu e mai putin progresisti – produce idei si imagine noua. -mai potrivit – ideea de model functionalist -cand functionalismul devine apasator si transforma modelul 1. modelul functionalist 2. modelul culturalist 3. modelul naturalist Modelul functionalist este initiat catre sfarsitul celui de-al doilea deceniu din secolul 20 – sfarsitul anilor 20 = expozitie la Lyon – La Cite Industrielle – Tony Garnier – initiatorul arhitecturii moderne – intensa transformare si a lui Corbusier in acea perioada -blocuri punct, bara etc – realizate intr-o spatialitate noua -proiectul lui Tony Garnier a starnit interese si au aparut reflexe cu alte centre de arta urbana - perioada cea mai prolifica de arhitectura urbana - anii 1933 si 1934 – constructivism rus – arhitecti, pictori, compozitori – considerati cosmopoliti dusmani ai evolutiei proletariatului dispar in Siberia, unii pleaca in europa – Bauhaus- apoi America – modernitatea arhitecturii americane Rohe, Corbusier, Gopies? – in perioada moderna si a acestui model care intra intr-un decres al functionalitatii -Carta de la Atena (Corbusier) – al doilea congres al asociatiei Congresul Arhitecturii Moderne – primul document sde abordare stiintifica a urbanismului -Carta oraselor de la megalite - Carta urbanismului european
Cursul 11
Caracteristicile asestui model (progresist): -2 aspecte fundamentale de principiu care caract modelul progresist luand in consideratie procesul de industrializare de la inceputul sec. trecut - proces ce aduce modificari esentiale pt cadrul construit (locuirea)/ proces nef lndustrializarea ramane determinanta pentru modelul progresist. Acest model incercand sa militeze pentru indreptarea acestui proces pt folosul orasului Toate aceste modele de pana acum nu s-au opus industrializarii: " Marele oras al sec 20 este anacronic deoarece el nu e un contemporan adecvat nici automobilului .." Francoi Choy => e vb de a observa faptul ca dezvoltarea si evolutia societatii in raport cu industrializarea nu s-a realizat tot asa cum s-a realizat in ceea ce inseamna arta F. Choy semnalizeazafaptul ca arta a luat-o inaintea orasului. Orasul a acumulat consecintele negative ale revolutiilor -> in manifestarea sa concreta dupa 1910 modelul progresist funct. confirma conceptul omului tip (acel individ ideal/ anonim) Este nor de o cultivare a ideii individului anonim ln anii 20 sau 30 nu se observa in sens negativ faptul ca le Corbusier propune aceeasi rezvolvare pentru cartier/ pt locuinte -ulterior aceleasi rezolvari devin suparatoare dar caracterizeaza aplicarea modelului in lume
Caracteristicile fundamentale pe care se sprijina modelul: 1.Contradictie: a utilit pt -eficacitate -apropierea fata de om prin intermediul acelui pas anonim care punea semnul de egalitate intre toti indivizii -adaptarea nediferentiata uniforma la conditia umana -este exact ceea ce s-a intamplat si se intampla in moda: atrage printr-un element impus si se finalizeaza prin uniformismul impus -individualismu initial devine comunitarism/ unifotmism aulterior
-nevoia de igiena
2.Abolirea strazii ca "vestigii de barbarie" -strada era o constrangere -diferenta de exprimare strada - spatiu organizat implicand cladiri si carosabil; cu profil transversal - cale de circulatie => independenta drumului in raport cu casele
3.Renuntarea la aportul traditiei trecutului in ceea ce inseamna existenta/ imaginea/ evaluarea spatiului urban (explica pe de-o parte o desconsiderare a patrimoniului/ pe de alta parte o neglijare a elementului de patrimoniu in reconsiderarea spatiului urban) -traditia este un element pe care Corbusier il neglijeaza considerand ca atat in ilustrarea spatiului cat si in imaginea de arhitectura nu se poate exprima -nu exist arhitect care face refervre la persoane care au inteles si interpretat lucrarile -> ulterior devin principii -fata de '20-30 arhitectura lui Corbusier este mai eleborata -critica com s-a adus ulterior este in sensul ca nu respecta traditia de existenta a fam existente => spatiul va fi mult transformat de familia respectiva -promovarea categorica a lvniei drepte unghiul drept pica in 1957 cand relizeaza Capela de la Ronchamp - cand se realizeaza mult timp o serie de elem la care nou det apare o manifestare contradictorie la nivel de ocupatie; evolutie in procesul profesional - d p d v al esentei principiilor/ Corbusier arteaza mare parte din elem de esenta cu care s-a format si le-a expus in operele sale - trasaturi ale odelului progresist functionalist
4-5. Diferentierea functionala in sensul ca spatiul organizat pune in evidenta o stare de separare a functiunilor - principiu pe care il semnalam si in legatura cu modelul progresist al pre-urbanismului - va definii caracteristica de distingere a modelului dupa 1965
6. Promovarea esteticii de planseta caracteristica modelului progresist functionalist prin critica atribuirii in rez din teorie - este o caracteristica dovedita in practica modelului - inseamna o estetica sustinuta de model principal care este sustinuta numai in realitatea expresiei de proiect
ln baza acestui model s-a realizat marile ansambluri care mult mai tarziu si-au pierdut ceva din starea de confesie si comformitate
7. Deschiderea nemasurata a spatiului prin referire la spatiul plantat - spatiul al care nu era ingrijit/ gestionat si devenea rez pt existenta counitatii
8.Preferinta pt un anumit program = locuinta atat in timpul modelului pre-urban I. revolutia industriala = omul = exclusa mana de lucru II. revolutia industriala = omul = forta principala a dezv industriale => legat de forta mintii umane -problema locuintei incepand cu anii '50 tot pentru a putea raspunde unei necesitati (lipsa sp de locuit din cauza distrugerilor de dupa razboi) - dezvoltarea locuintelor individuale (Anglia/ Olanda/ Danemaraca) -dezvoltarea locuintelor colective (Franta/ Germania/ T. Nordice)
Constructia urbana a noilor orase si a noilor cartiere -Anglia- experienta noilor orase (orase satelit care depinde de orasul mama) F+G -> marile cartiere => apicare asiva a modelului functionalist
Toni Grnier - modelul pre-urbanismului -> principiul eficacitatii si al tipizarii impicand standardizarea a ceea ce insemna uniformitate -> d p d v al modelului obiectual/ spatial/ real care se repune in cadrul modelului teoretic este de luat in cosiderare pr lui: Grupius pt blocul de locuit industrializat la Domisburg + Dormund; 2-Unitatea de locuit a lui Corbusier - Marsilia - mai mult locuinte grupate monolit Tipizez- pentru ca am de realizat o cantitate mare de spatii cu un acelasi scop - pentru ca executia sa-mi fi mai usoara - daca am tipizat -> standardizat - daca am standardizat => prebaric = realizez elementul unic dpdv al tipului intr-un nr de exemplare Eficienta modelului se defineste la max
Aceste 3 caracteristici intra in model in anii '50 si apoi devin definitorii pentru model. Anii 91/ 92 odata cu schimbarea optarii in plan economic se realizeaza locuinte renuntarea la proiectul tip. Arh problematica nu este altceva decat o proiectare tip Oras difuz = exista in teritorii a unui oras a carui crestere urbana se disemineaza in teritorii
Modelul culturalist
-desi se initiaza odata cu inceputul sec XX nu intra in practica urbana decat 70 de ani mai tarziu Promotori - Camillo Citte/ Der Stedebaumn = referninta permanenta la orasul medieval ca exemplu al spatiului de calitate; considernte de natura estetica - Anglia - Erberzan Howard - Tomoran = consideratie de natura sociala si telurica ; despre spatiul modern dar tot in ideea abordarii culturaliste
-Unanim - a realizat proiectul pentru un prim oras gradina deschizand epoca oraselor gradina - Ledrword - realizatpratial dar din care astazi nu mai pastreaza decat cateva case Cele doua aspecte de baza sunt in principiu aceleasi ca si la modelul functionalist dar sunt luate in considerari contradictoriu 1. industria = baza de evoltie a orasului dar generata in concordanta cu ceea ce e caract. loculu 2. modelul de considerare a prioritatii fata de detalii/ prioritate a com fata de individualitate -> interpretari generate in mod diferit - Howord-> politic/ social - Citte -> istoric Consecinte 1) preferinte pentru spatiul delimitat/ limitat - in orice gandire cu referire la org spatiului 2) Diferntierea spatiala motivata -estetic/ afectiv -social 3) Analiza relationala ca preferinta fata de analvza tipologica - a-ti organiza cunoasterea unei alcatuiri spatiale pe tipuri este un mod de a gandii; organizarea in raport cu relatiile ce definesc un spatiu - dominavta ex. cladire pe un teren plat = dominanta in relatie cu declivitatea terenului 4) Afirmarea in sensul de batalve '30-'40 polimerica cu Corbusier Doctrina renasterii in sine - Venetia - nu o rolez cu plantatie/ spatiu de protectie separat ci o confund in conturul existent 5) Frumustetea imaginii - calitatea unei realitati -preluata in anii '20 de miscarea culturala modernista americana Beautiful City
Doctrine – ultimul curs
Modelul culturalist si modelul functionalist = modele definite in prima jum a sec XIX in contradictorii => ceea ce este o caracteristica pt unul din din ele, nu este pt celalalt => lucreaza cu compensatie – teoretic , practic – datorita diferentelor, fiecare pretinde o alta conjun ctura, alta oportunitate, ai momente -s-au influentat intre ele - orientarea profesionistului catre un model- orientare libera, influentata de institutionalitate, supusa modei/ tendintei. M. institutional- prin intermediul unor dispozitii/ programe, societatea profera, in raport cu obiectivele sale in anumit model – factor de determinare, in deceniile urmatoare c elui de-al doilea razboi. M. progresist/ functionalist si culturalist sunt distincte in primul rand datorita clauzei sale doctrinare, aplicatii practice ale unor ideologii diferite. - cele 2 modele expuse in anii 50-60 printr-o polemica ( intre Carbusier si Sitte) ce a antrenat masa profesionalistilor respectivi M. culturalist – neglijeaza originalitatea istorica a prezentului si specificitatea posibila a starilor sale. Istoricul de arta……… referitor la Sitte spune ca in plin secol XX vrea sa se intoarca la orasul medieval. Corbusier considera ca Sitte creeaza posibil de realiz a “ drumului de magar” ( alege calea sinuoasa a parcurgerii) ……..- in anii 30 – aplicate ideile acestui model – se aplica ideea de loc. – inchiderea spatiului => “ un loc trebuie sa fie un spatiu inchis – sensul de inchidere esential conceptiei “ => caracteristica in opozitie cu functionalist( m. contradictorii) F. Choay- trasmitere la sp medieval al modelului- cons. un model nostalgic. -> modelul culturalist nu a avut o aplicare de luat in consideratie pana la public. Lui - pana atunci doar teoretica
3. M. naturalist – model de sorginte Americana – va naste in America, justif de specif. orasului American al anilor 30 - m. def. masiv de o anumita personalitate a arh. Americane - daca si celelalte 2 modele definite prin prisma unor pers. Dar promovate si de altu, in m. naturalist FL Wright ( a generat coerent acest model naturalist)
- > se defineste pentru inceput in anii 35 la Chicago si apoi la New York ( aceeasi situatie ca functionalismul cu Tony Garnier) => asemanarea la nivel de modernitate -
pr. Broadacre City – proiect definit in primul rand prin contactul pe care sp definit il are cu natura locului respectiv concept filozofic – caracterizeaza cultura americana- ideea de libertate, democratie – si liber ce manifesta practica- preluarea ideii de libertate. |_> contradictie pentru ca Wright afirma principiile acestui proiect, sprijinit pe democratie. Wright nu a fost o persoana democrata in activitatea sa maniftand un animit totalitarism. Se constata in istoria arh. Moderneca Wright cel mai orgolios dintre profesionalisti atat, fata de beneficiari cat si colegi( accepta …… punct de vedere ale celorlalte) M. naturalist- model care pleaca de la aceeasi constatare societate umana lovita de efectele primei Rev. Industriale - nu poate exclude industrializarea Caracteristici – contact cu natura – element suprem; esenta spiritului democratic - desi modelul militeaza pentru destramarea urbanului in teritoriu, ideea de u rban nu se pierde – denumirea de city se pastraza in denumirea pr - descentralizarea organ. A sp urban - descentralizarea unui sistem acentric - echipamentele nu trbuie grupate, ca spatiul sa devina central - dispersia se realizeaza avand ca suport o rama relativ ortogonala – in noduri sa inregistreze grupari, alcatuiri dedicate unor anumite activ, - nu exista problema deplasarii - independenta asezarii o organizare care se intande pe intreg teritoriu’ se imbina spatiu cu de finitie urbana sau agrara ( firme) dependenta de tehnologie determinata – pune la baza organizarii sp mijloace de trasport care nu existau -imagini asemanatoare cu cele din filmele s.f. particulazirearea spatiului si de sustinerea diversitatii nu rpin arhitectura, ci prin natura locuirii – topografia, vegetatie – intoarcerea la natura preconizata de acest model – numele sau? Ideea democratie 1955 celebrul filozof Marcuse „Mr Eros si civilizatie - devine reper - sexul devine esential ca element abordat: revolutia sex uala - Bretori: proiectul lui Wright a fost prea timpuriu - Modelul naturalist nu impune constrangeri ca celelalte, dar nu exista model fara constrangeri
