Universitatea ,,Vasile Goldiş“, Arad Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Educaţie Fizică şi Sport Master – Psihologie clinică şi psihoterapii, anul I
Studiu de caz
Coordonator: lect.univ.dr. Anca Mustea
Student: Sipos Gabriella Kinga
2013
Cadru teoretic Depresia este o maladie mentală caracterizată printr-o modificare profundă a stării timice, a dispoziţiei, în sensul tristeţii, al suferinţei morale şi încetinirii psihomotorii, asociindu-se în general cu anxietatea, depresia întreţine la pacient o impresie dureroasă de neputinţă globală, de fatalitate disperată, iar uneori antrenează ruminaţii subdelirante pe tema culpabilităţii, a indignităţii, a autoaprecierii, putând conduce la luarea în considerare a sinuciderii şi, uneori, la realizarea acesteia. (Larousse, 1998, p.101). Depresia presupune un pattern pervaziv de cogniţii şi comportamente depresive, care apar la începutul vieţii adulte şi se manifestă într-o varietate de contexte, care au la bază un sentiment de descurajare, lipsă de bucurie şi nefericire. (D.S.M. IV, apud. V. Perciun 2001, p.35). Depresia în sens medical riguros, este o boală a dispoziţiei sau a funcţiei timice, dar studiile timice arată că sunt implicate şi procese cognitive, depresia având răsunet la nivelul funcţionării întregului organism. (P. Loo, 1991, p.13). Se caracterizează prin indispoziţie, tristeţe, inhibiţie motorie, scăderea libidoului, idei suicidare
Formele de manifestare a tulburărilor depressive: 1. Tabloul clasic al tulburărilor depresive 2. Inhibiţia psihomotorie şi a gândirii a cadrului depresiv 3. Anxietatea şi depresia 4. Simptome fizice 5. Tulburările somnului 6. Tulburările vegetative Subiectul studiului de caz v-a fi prezentat conform defeniţiilor şi caracteristicilor mai sus prezentate.
Introducerea cazului Subiectul (S.I.) în vârstă de 40 de ani, femeie, mama unui copil care a fost diagnosticat cu oligofrenie. Acuză slabă capacitate de atenţie şi concentrare, fatigabilitate, insomnii, lipsa poftei de viaţă, iritabilitate, nivelul energiei psihice este redus, sentimente de culpabilitate. A fost internată în secţia de psihiatrie cu diagnosticul de depresie reactivă, unde i s-a recomandat psihoterapia. În momentul actual ramânând şomeră de la serviciu, a fost nevoită să se ocupe mai mullt de gospodărie. . Mama sa s-a înbolnăvit şi nu a mai putut să aibă grija de fiul său diagnosticat cu oligofrenie. Soţul, o fire mai autoritară şi rece nu o susţine deloc în depăşirea situaţiei în care se afla. S.I. crede că soţul ei se poartă urât pentru a o determina să se mute din casa la mama sa, unde ar urma să aibă grijă de copil şi de mamă. Ca urmare S.I. se simte copleşită de viaţă, nu doarme noaptea, se simte foarte tristă şi deprimată, i se pare că a intrat întro situaţie fară ieşire, prezinta un tonus scăzut al activităţii, lipsa interesului şi a sentimentului plăcerii, se simte vinovată pentru că nu a avut grijă de copil şi la lăsat mamei care acum s-a înbolnăvit, nu poate lua decizii şi are ganduri care o „ bântuie”.
Prezentarea problemei Pe fondul unei tip de personalitate dependentă, fiind rejectată şi criticată de tatăl ei (factori predispozanţi), datorită faptului că mama sa s-a îmbolnăvit şi trebuie să se mute la ea să o ajute (factori declanşatori) S.I. se simte rejectată de soţ. Are sentimente de inutilitate datorită faptului că nu mai lucrează (factori favorizanţi). Are sentimente de vinovaţie faţă de copilul său cu handicap (factori favorizanţi), cum ca nu s-a ocupat de el. Are sentimente de incapacitate datorate faptului că nu mai are loc de munca (factori favorizanti). M. s-a aşteptat la suport din partea sotului dar acesta nu a venit, toate acestea ducând la o depresie reactivă de intensitate mare ce a facut-o să se interneze în spital, apoi cerând ajutorul unui psihoterapeut. Nu mai are placerea să efectueze nici o activitate, stă mult în pat şi urmăreşte gândurile care de devalorizare care nu îi dau pace, a slăbit şi manifestă o inapetenţă severă. Prezintă gânduri de devalorizare „soţului nu-i pasă de mine”, gânduri de vinovaţie - “mama s-a îmbolnăvit pentru că i l-am adus pe F. pe cap, şi eu n-am facut nimic ca s-o ajut”, gânduri de incapacitate-“ nici la servici nu au mai avut nevoie de mine”, nu sunt suficient de bună.
Istoricul S.I. mai are o soră mai mare care nu mai stă în localitate cu restul familiei, ea s-a înţeles bine cu mama şi cu sora când a fost mică dar cu tatăl nu prea, el era alcoolic şi agresiv şi le bătea mult. Performanţele şcolare lui S.I. erau scăzute - „Profesorii îmi spuneau mereu: Brânză bună în burduf de câine. ”Relaţiile cu ceilalţi copii au fost reduse - „Am avut prieteni puţini” Tatăl său a decedat când avea 28 ani şi era deja căsătorită. S-a căsătorit la de 25 ani când la întâlnit pe actualul soţ, acesta i-a făcut curte o perioadă scurtă apoi s-au căsătorit şi S.I. s-a mutat la el. La scurt timp după căsătorie a venit şi copilul F. dar acesta nu părea a fi la fel ca toţi copii,ea a deveint îngrijorată a umblat prin spitale să afle ce are, F. este diagnosticat cu oligofrenie grad II. Soţul este cadru militar la o unitate din zonă are un caracter rigid, este rece şi orgolios, el nu s-a ocupat de loc de copil mai ales cănd a văzut ca acesta are un retard. Soţu ei a preferat să o lase doar pe S.I. să se ocupe de copil, aceasta în cele din urmă şi datorită faptului că avea servici şi datorită faptului că soţul său nu accepta copilul a fost nevoită să lase copilul la mama sa. În ultima vreme M. a fost scoasă în şomaj de la servici şi a rupt legatura cu colegele. Prietene apropiate nu are. Cea ce priveşte istoricul el medical, a fost operată de colecist în urmă cu cinci ani, pacienta este bine orientată spaţio temporal, intelectul este normal dezvoltat. Nu consumă alcool, ia antidepresive şi anxiolitice recomandate de medicul psihiatru.
Evaluarea relizată S-a aplicat testul : Inventarul de depresie Beck - La acest test pacienta a obţinut 23 de puncte ceea ce denotă o depresie moderată spre severă.
Conceptualizarea cazului Pe fondul unei tip de personalitate dependentă, fiind rejectată şi criticată de tatăl său (factori predispozanţi), datorită faptului că mama sa s-a îmbolnăvit şi trebuie să se mute la ea să o ajute (factori declanşatori) S.I. se simte rejectată de soţ. Are sentimente de inutilitate datorită faptului că nu mai lucrează (factori favorizanţi). Are sentimente de vinovaţie faţă de copilul său cu handicap (factori favorizanţi), cum ca nu s-a ocupat de el. Are sentimente de incapacitate datorate faptului că nu mai are loc de munca (factori favorizanti). S.I. s-a aşteptat la suport din partea soţului dar acesta nu a venit, toate acestea ducând la o depresie reactivă de intensitate mare ce a facut-o să se interneze în spital, apoi cerând ajutorul unui psihoterapeut.
Aspecte pozitive şi puncte tari ale clientei S.I. este o femeia puternică, cu o constituţie solidă sănatoasă, are putere de muncă şi mecanismele de coping sunt de rezolvare de probleme, şansele el de însănătoşire sunt mari. S.I. a dezvoltat depresia deoarece credinţele ei centrale formate în copilărie (factori declanşatori sau activat) atunci când soţul nu i-a acordat suport în urma somajului şi îmbolnăvirii mamei sale care avea grijă de băiat. Lipsa unei comunicări mai bune cu soţul a dus la neînţelegeri şi inferenţe arbitrare cu privire la devalorizare şi rejectare din familie.
Planul de intervenţie şi evaluarea progresului În cazul pacientei s-ar recomandă următoarele tehnici de terapie: Tehnici comportamentale - planuri de activităţi zilnice, stabilirea unor sarcini gradate, monitorizarea activităţilor, antrenament asertiv Tehnici cognitive - tehnici de distragere, numărarea gândurilor Tehnici cognitiv comportamentale - identificarea gândurilor negative, adresarea de întrebări gândurilor negative Strategii preventive - identificarea convingerilor, adresarea de provocări Strategii hipnoterapeutice - de întărire a eului, de relaxare, de modificare a stilului atribuţional, de crearea de expectaţii pozitive şi accesarea resurselor latente (metoda teatrului interior)
Concluzii Acest caz a sosit din secţia de psihiatrie, ceea ce a fost destul de dificil deoarece clienta era obişnuită cu alt stil de interviu, vorbea foarte puţin şi aştepta să fie întrebată. Pacienta, iniţial, nu credea ca poate fi ajutată. Suportul social este necesar pentru a ajuta pacienta să primească intăriri pozitive. Rezultatele finale nu sunt cunoscute de mine, aşadar nu pot descrie funcţionalitatea tehnicilor propuse.
Bibliografie Larousse - Dicţionar de psihologie (1998) DSM IV.
