STUDIU DE CAZ
INFORMAŢII DE BAZĂ Numele și prenumel e: Ş.S.- A. Data nașterii: 06.05.2004 Sex: masculin
1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE:
Tulburările de limbaj pot apărea atât pe fondul intelectului normal, cât și la deficienţii mintal sau sensorial când, de obicei, sunt mai profunde și mai frecvente. Pe lângă termenul de „dislexie” se mai folosesc sintagme ca „tulburări în dezvoltarea lexiei”, „dificultăţi de învăţare a lexiei”, „întârzierei în asimilarea asimilarea lecturii”.
Dislexia este o dificultate de învă ț are are determinată de probleme în procesarea limbajului scris şi oral . citit-scrisului – influenţează Dislexia și disgrafia – ca tulburări parţiale ale citit-scrisului nemijlocit dezvoltarea psihica acopilului și mai cu seamă, rezultatele la învăţătură. Însușirea citit –scrisului ca achiziţie recent în condiţiile instruirii presupune din partea copilului o participare participare intenţionată, voită, afectivă și conștientă. Dificultăţile în elaborarea deprinderilor lexo-grafice lexo-grafice estompează activitatea și dereglează integrarea socială. Dislexia și disgrafia se manifestă, la școlar, prin incapacitatea sa paradoxală paradoxală mai mult sau mai puţin accentuată de a învăţa citirea și scrierea. În cazul acesta, au loc confuzii constant și repetate între fonemele asemănătoare acustic, literele și grafemele lor, inversiuni, adăugiri și omisiuni de litere și grapheme, omisiuni, inversiuni și adăugiri de cuvinte și chiar de propoziţii, propoz iţii, dificultăţi în combinarea cuvintelor în unităţi mai mari de limbaj, tulburări ale lizibilităţii, ale laturii semantic. Datorită neîndemânării de a scrie, textul este scurt, lacunar și fără unitate logică. Din cauza neînţelegerii celor
citite și chiar a propriului lor scris, redarea la dislexici si disgrafici este lacunară, plină de omisiuni sau, în alte cazuri, conţine adăugiri de elemente ce nu figurau în textul parcurs. Indicii ale dislexiei, conform vârstelor, sunt: Etapa Preşcolaritatea
I ndicii ale dislexiei
-dificultăţi în pronunţarea cuvintelor, în achiziţionare vocabularului, în achiziţionarea abilităţilor motorii fine ( legarea şireturilor, încheierea nasturilor, folosirea instrumentelor de scris ) ,dificultăţi de ritm,dificultăţi în a reda evenimentele dintr -o poveste în succesiune logică. Mica şcolaritate -dificultăţi în realizarea conexiunii literă/sunet, în asimilarea alfabetului şi a tablei înmultirii, în ortografiere şi citire ( inversiuni de litere în cuvinte,confuzii între litere/cifre asemănătoare ). Şcolarii mari -dificultăţi în învăţarea/identificarea prefixelor/sufixelor,rădăcinii cuvintelor, în ortografierea corectă a cuvintelor, în realizarea de compuneri, în redarea cronologică a evenimentelor.Un indiciu al dislexiei la această grupă de vârstă este faptul că abilităţile de cititscris se află sub nivelul vârstei. Liceenii sau tinerii -dificultăţi în citire şi scriere, în învăţarea unei limbi străine, în în stadiul post-liceal memorarea şi înţelegerea unui instructaj, în redactarea unor rapoarte,eseuri nestructurate. Aceşti tineri evită pe cât pot sarcini de tipul celor în care trebuie să citească sau să scrie . Vârsta adultă -dificultăţi de citire, în ortografierea unui număr semnificativ de cuvinte,în planificarea sarcinilor sau a timpului .Adulţii ascund cu destul succes aceste dificultăţi. Lungul şir de dificultăți pe care le aduce cu sine dislexia poate fi evitat prin utilizarea unor metode specifice: metode de predare/învăț are multisenzoriale, ( implică nu doar un simț, ci mai multe simultan: văz, auz, simț tactil ) ; metode de dezvoltare personală, ce atenuează efectele emoționale pe care le incumbă dislexia. Este bine să se lucreze individual, să se intervină din timp, să se ţină seama de ritmul de lucru al copilului şi de posibilităţile sale pentru a se evita eşecul, să fie încurajat permanent, să-i fie stârnit interesul, insuflată încrederea în propriile capacităţi şi aprecierea rezultatelor muncii depuse, să se folosească materiale didactice adecvate capacităţilor şi intereselor copilului. Este bine să se evite situaţiile cu încărcătură emoţională, care provoacă jena şi atragerea atenţiei asupra
unui
lucru
pe
care
nu
îl
poate
face.
2. STAREA ACTUALĂ A ELEVULUI: Comportament cognitive:
-
Limbaj și comunicare: vocabular sărac, posibilităţi de exprimatre reduse, vorbire
rară, ezitantă, încetinită; nu recunoaște toate literele; în scris apar înlocuiri de grafisme, nu face analiza și sinteza fonematică; face confuzii vizuale ale literelor simetrice,,b-d”, inversiuni de litere, confuzii între consoanele surde și sonore,,p- b”. 3. DOMENIUL DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT:
-
Activitatea școlară: limbă și comunicare
- Echipa de intervenţie: învăţătoarea, profesorul psiholog, familia -
Data de elaborare a progr amul ui : 1.02.2012
- Durata de desfășurare: 1.02.2012 – 15.06.2012 4. FACTORI ŞI CAUZE:
Printre cauzele care stau la baza dislexiei și disgrafiei amintesc:
Insuficienţele funcţionale în elaborarea limbajului, ale îndemânării manual, ale schemei corporale și ale ritmului;
Lipsa omogenităţii în lateralizare;
Tulburările spaţio-temporale;
Influenţa eredităţii;
Afecţiunile corticale;
Trăirea unor stări conflictuale, stresante, care favorizează oboseala excesivă. 5. PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI:
Percepţia: denumește majoritatea culorilor; diferenţiază formele de bază; are formate noţiuni temporal de bază; se orientează destul de bine în spaţiu.
Atenţia: fluctuantă; slabă capacitate de concentrare (10 -15 minute). Memoria: domină cea involuntară si de scurtă durată, redusă ca volum.
Gândirea: concretă, rigidă, slabă capacitate de analiză și sinteză; înţelege noţiuni
simple, familiare; dificultăţi privind: abstractizarea și generalizarea, formarea noţiunilor, a raţionamentelor .
Capacitatea de învăţare: manifestă lentoare
și
indiferenţă; progres puţin
semnificativ.
Capacităţi de înţelegere și con știentizare: deficit ușor, înţelege noţiuni simple, uzuale.
Afectivitatea și voinţa: ușoară imaturitate afectivă.
Atitudinea personală: ritm de lucru inconstant, predominant lent, cere ajutor atunci când nu poate rezolva o problemă de învăţare; slab interes pentru activitatea școlară, doar pentru acele activităţi pentru care are o bază de cunoștinţe și priceperi.
Socializarea: s-a integrat destul de bine în colectiv, este sociabil, comunicativ;
este mai bine privit în grupul lui de prieteni din clasă.
Deprinderi
școlare:
cunoaște și respectă, de cele mai multe ori regulile de
conduită din școală.
Evoluţia școlară: progres puţin semnificativ.
6. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE
EVALUAREA INIŢIALĂ: -
Instrumente folosite: fișa psihopedagogică, observaţia spontană
şi
dirijată,
convorbirea individuală şi de grup. 7. DIAGNOSTIC:
În urma discuţiei cu psihologul școlii am constatat următoarele: -
Medical: clinic sănătos.
-
Psihologic: intelect liminar ; deficit de atenţie, percepţie slabă, labilitate emoţională.
-
Psihopedagogic: dificultăţi de învăţare – dislexo- disgrafie.
DOMENIUL DE INTERVENŢIE: -
Cognitiv, limba română, citit- scris.
Obiectiv de referinţă: reducerea dificultăţilor de învăţare prin exersarea și dezvoltarea capacităţilor instrumentale citit- scris.
Scopul programului de intervenţie: -
La sfâr șitul programului, elevul va fi capabil să identifice, să discrimineze, să opereze cu consoanele b-d în activitatea de citit- scris fără a face confuzii între ele. OBIE CTIVE PE TERMEN SCURT:
1. Formarea comportamentului de recunoaștere pe cale vizuala și auditivă a locului b-d, în cuvinte; 2. Formarea capacităţii de fixare a sunetelor prin citire și scriere în spaţiul graf ic; 3. Formarea comportamentului de operare cu consoanele b-d în activităţile de citit- scris, realizând o corelare de plină si permanent între ele. NI VELUL DE PLECARE:
-
Elevul cunoaște majoritatea sunetelor, dar nu poate face analiza și sinteza fonematică, confundă vizual literele simetrice, face inversiuni de litere.
-
Activitatea școlară la clasă este cea obișnuită, lucrând cu elevul atât exerciţiile din timpul lecţiei de predar e cât și câte o cerinţă special concepută pentru activitatea cu care se confruntă. Limba română
-
Exerciţii de incercuire cu culori diferite a celor două litere;
-
Exerciţii de colorare cu culori diferite a celor două litere;
-
Exerciţii de completare a unor cuvinte cu literele respective;
-
Formarea la alfabetar a unor cuvinte care conţin cele două litere;
-
Citirea unor cuvinte și propoziţii care conţin litera b sau d.
EVALUAREA FINALĂ - CRITERIALĂ:
Cri ter ii de evalu are minim ale:
-
Să identifice literele b,d prin recunoașterea lor și prin verbalizare;
-
Să discrimineze forma grafemelor b, d în orice context;
-
Să citească silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice;
-
Să scrie după dictare cuvinte care conţin aceste litere. Cri ter ii de evalu are maximale:
-
Să citească propoziţii scurte formate din cuvinte care conţin literele b,d în diferite poziţii;
-
Să scrie după dictare propoziţii care conţin cuvinte în care se află grafemele b, d;
-
Să citească un text scurt la prima vedere. I nstrum ente de evaluar e:
-
fișe de lucru individuale;
-
teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv în parte. 8. CONCLUZII:
În urma evaluării rezultatelor obţinute după derularea pr ogramului de interventie, s-a ajuns la concluzia că, datorită exerciţiilor și activităţilor simple, accesibile, desfășurate în ritm propriu, elevul a depășit în mare parte dificultăţile sale, dobândind o experienţă cognitivă superioară celei anterioare, înlăturând anumite bariere în calea dezvoltării sale. A fost nevoie în primul rând de formarea și dezvoltarea structurii perceptive- motrice, pentru ca apoi elevul să poată opera cu sunetele și literele b,d. 9. RECOMANDĂRI:
-
Am constatat că abilitatea elevului pe palierul motric conduce la diminuarea dificultăţilor de învăţare, iar reluarea unor sarcini de învăţare
și
a unor
comportamente - ţintă sunt de un real folos în dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă.
-
Se recomandă stimularea de sine, întărirea motivaţiei și a încrederii în propriile forţe, precum și reluarea unor anumite activităţi în vederea consolidării achiziţiilor dobândite. 10. BIBLIOGRAFIE:
1. Verza, Emil, 1997, ,, Psihopedagogie special ă- manual pentru clasa a XIII-a , școli normale” , Editura Didactică și Pedagogică R.A., București
2. Iaurum, Gabriela, 2000, „Intervenții de remediere a dificultăților de scris-citit” Ed. Corint, Bucureşti 3. Ungureanu, D., 1998, „Copiii cu dificultăţi de învăţare”, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., București
MIHALACHE MARIANA
ŞCOALA CU CLASELE I – VIII NR. 2, TG. NEAMŢ MAGISTER XXI
