Recuperare Avc

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Reabilitarea medicală a bola!"l"i c" accidet !a#c"lar cerebral Protocol cliic a$ioal PCN % &'&

1

Chişinău, 2012 A(robat la )edi$a Co#ili"l"i de e*(er$i al Mii#ter"l"i Săătă$ii al Re("blicii Moldo!a di +,-&.-.+&./ (roce# !erbal r- 0 A(robat (ri ordi"l Mii#ter"l"i Săătă$ii al Re("blicii Moldo!a r- &1.1 di .,-&.-.+&. c" (ri!ire la a(robarea Protocol"l"i cliic a$ioal // Reabilitarea medicală a bola!"l"i c" accidet !a#c"lar cerebral2

Elaborat de colecti!"l de a"tori3 A4a5ia Morar"

d.h.ş.m, profesor universitar, şef catedră Reabilitare medicală, Medicină

fizică, Terapie manuală, !M" #$icolae Testemi%anu&

Ole4 Pa#cal

d.h.ş.m, conferen%iar universitar şef 'aborator (C) şi $eurorecuperare

*M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie din Republica Moldova

Elea 6ami$c7i

medic reabilitolo, CR-+R

Li"ba M"tea"

d.ş.m., cercetător ştiin%ific superior 'aborator (C) şi $eurorecuperare,

*M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie

E"4ei" A4a(ii

d.ş.p., /inetoterapeut, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie

Diaa Co8ocari

terapeut ocupa%ional, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie

A4ela Cebotari

looped, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie

Rece9e$i o5iciali3 Victor :7ica!;i

d.h.ş.m., profesor universitar, şef catedră farmacoloie şi farmacoloie

clinică, !M" #$icolae Testemi%anu&

Valeti Valeti :"d"mac d.h.ş.m.,profesor universitar, şef catedră medicina de laborator, !M" #$icolae Testemi%anu& :ri4ore Bi!ol d.h.ş.m., profesor universitar, !M" #$icolae Testemi%anu& Testemi%anu& Ale*adr" Coma director, en%ia Medicamentului Maria C"m(ăă director eecutiv, Consiliul $a%ional de -valuare şi creditare n !ănătate I"rie O#oia" vicedirector, Compania $a%ională de siurări n Medicină

2

Chişinău, 2012 A(robat la )edi$a Co#ili"l"i de e*(er$i al Mii#ter"l"i Săătă$ii al Re("blicii Moldo!a di +,-&.-.+&./ (roce# !erbal r- 0 A(robat (ri ordi"l Mii#ter"l"i Săătă$ii al Re("blicii Moldo!a r- &1.1 di .,-&.-.+&. c" (ri!ire la a(robarea Protocol"l"i cliic a$ioal // Reabilitarea medicală a bola!"l"i c" accidet !a#c"lar cerebral2

Elaborat de colecti!"l de a"tori3 A4a5ia Morar"

d.h.ş.m, profesor universitar, şef catedră Reabilitare medicală, Medicină

fizică, Terapie manuală, !M" #$icolae Testemi%anu&

Ole4 Pa#cal

d.h.ş.m, conferen%iar universitar şef 'aborator (C) şi $eurorecuperare

*M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie din Republica Moldova

Elea 6ami$c7i

medic reabilitolo, CR-+R

Li"ba M"tea"

d.ş.m., cercetător ştiin%ific superior 'aborator (C) şi $eurorecuperare,

*M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie

E"4ei" A4a(ii

d.ş.p., /inetoterapeut, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie

Diaa Co8ocari

terapeut ocupa%ional, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie

A4ela Cebotari

looped, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie

Rece9e$i o5iciali3 Victor :7ica!;i

d.h.ş.m., profesor universitar, şef catedră farmacoloie şi farmacoloie

clinică, !M" #$icolae Testemi%anu&

Valeti Valeti :"d"mac d.h.ş.m.,profesor universitar, şef catedră medicina de laborator, !M" #$icolae Testemi%anu& :ri4ore Bi!ol d.h.ş.m., profesor universitar, !M" #$icolae Testemi%anu& Testemi%anu& Ale*adr" Coma director, en%ia Medicamentului Maria C"m(ăă director eecutiv, Consiliul $a%ional de -valuare şi creditare n !ănătate I"rie O#oia" vicedirector, Compania $a%ională de siurări n Medicină

2

CUPRINS ABREVIERILE PRE A- PARTEA INTRODUCTIVĂ ............................................................................................................... >  .1. 3ianosticul................................................................................................................................ 4  .2. Codul bolii................................................................................................................................... 5  .6. tilizatorii..................................................................................................................................... 5  .7. !copurile protocolului............................................................................................................... 5  .4. 3ata elaborării protocolului protocolului....................................................................................................... 5  .5. 3ata următoarei revizuiri revizuiri........................................................................................................... 5  .8. 'ista şi informa%iile de contact contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat participat la elaborarea

protocolului.......................................................................................................................................... 5  .9. 3efini%iile folosite folosite n document................................................................................................. 8  .:. *nforma%ia epidemioloică epidemioloică............................................................................................................. 9 B- PARTEA :ENERALĂ .................................................................................................................... ? (.1. +erioada de reabilitare precoce............................................................................................ : B.1.1. Faza acută a AV AVC C (1-14 zile) ...................................................................................... 9 B.1.2.Faza acută a AVC (15-1 lună)...................................................................................... 9 B.1.3.Faza subacută a AVC (1-3 luni)................................................................................... 10 (.2. +erioada de reabilitare tardivă.............................................................................................. 11 (.6. +erioada de reabilitare cronică;sechelară........................................................................... 12 C- &- AL:ORITMII DE CONDUITĂ ................................................................................................... &1 C.1.1. loritmul ............................................................................................................................ 16 C.1.2. loritmul (........................................................................................................................... 17 C.1.6. loritmul C........................................................................................................................... 14 C-.- DESCRIEREA METODELOR/ TE6NICILOR @I A PROCEDURILOR ...............................&, C.2.1. Clasificarea ........................................................................................................................... 15 C.2.2. "actorii de risc ...................................................................................................................... 18 C.2.6. -valuarea n )C................................................................................................................. 18

C.2.3.1. Evaluarea cn!r" Clasi!icării #nterna$inale a Func$inării% &izabilită$ii 'i ănătă$ii  * (C#F).................................................................................................................................. 1+  C.2.3.2. E,e"lu e alicare a "elului C#F entru acientul cu accient vascular  ...................................................................................................................................... 19 cerebral ...................................................................................................................................... C.2.3.3. Evaluarea /inetică..................................................................................................... 19 C.2.3.4. Evaluarea !unc$inală............................................................................................... 20 ..................................................................................................... 20 C.2.3.5. Evaluarea c0ni$iei ..................................................................................................... C.2.3.. Evaluarea li"baului 'i vrbirii ................................................................................. ................................................................................. 20 ..................................................................................................... 20 C.2.3.. Evaluarea is!a0iei ..................................................................................................... ................................................................................................ 21 C.2.3.+. Evaluarea "alnutri$iei ................................................................................................ C.2.3.9. Evaluarea vezicii urinare 'i !unc$iei intestinale ......................................................21 C.2.3.1. Evaluarea urerii ..................................................................................................... ..................................................................................................... 21 .......................................................................................... 22 C. 2.3.11. 2.3.11. #nvesti0a$ii e labratr ..........................................................................................

C.2.7. -tapizarea cronoloica a procedurilor terapeutice ......................................................... 22 C.2.4. -chipa de recuperare.......................................................................................................... 26 C.2.5. Conl%inutul terapiei ............................................................................................................... 27 C.2.8. Momentul ini%ierii recuperarii ............................................................................................... 27 C.2.9. 3urata şi intensitatea tratamentului recuperator ............................................................. ............................................................. 27 C.2.:. -laborarea planului de reabilitare...................................................................................... 27 Tabelul Tabelul 1.-emplificarea c
3

reabilitare.............................................................................................................................................. 24 C.2.10. Tratamentul medicamentos de preven%ie şi combatere a complica%iilor medicale. .25 C.2.11. Tratamentul fizical recuperator n )C ........................................................................... 66 C.2.11.1. inetteraie............................................................................................................... 67 C.2.11.2. 6eraie cua$inală................................................................................................. 3  C.2.11.3. Fiziteraie.................................................................................................................. 39 C.2.12. Recuperarea coni%iei....................................................................................................... 71 C.2.16. Recuperarea limba=ului şi disfaiei ................................................................................. 72 C.2.13.1. 7ecuerarea a!aziilr ................................................................................................ 72 C.2.13.2. 7ecuerarea izartriei ............................................................................................... 76 C.2.13.3 7ecuerarea is!a0iei ................................................................................................ 43 C.2.17. Recuperarea prin metode ale medicinei complementare şi alternative ...................74 C.2.14. sisten%ă de consiliere...................................................................................................... 74 D- RESURSELE UMANE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI................................................................................................................................. 0, 3.1. *nstitu%ii de reabilitare n perioada precoce ......................................................................... 75 3.2. *nstutu%ii de reabilitare n perioada tardivă ........................................................................... 78 3.6. *nstitu%ii de reabilitare n perioada cronică;sechelară........................................................ 79 E- INDICATORII DE MONITORIARE IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI ...........................>+ ANEE................................................................................................................................................... >&  nea 1. !cala de evaluare )C a *nstututului $a%ional de !ănătate >$*[email protected]  nea 2. *ndeul (arthel..................................................................................................................... 44  nea 6. !cala "*M >Măsurarea *ndependen%ei "unc%ionale@...................................................... 45  nea 7. !cala Cateorii "unc%ionale de mbula%ie...................................................................... 48  nea 4. !cala (er............................................................................................................................ 48  nea 5. !cala medical Research Council >MRC@ pentru evaluarea for%ei musculare............48  nea 8. !cala shAorth modificată >M!@ pentru evaluarea spasticită%ii................................. 49  nea 9. Testul de evaluare a mersului pe distan%a de 10 metri.................................................49  nea :. !cala Rivermed >evaluarea membrului superior@........................................................... 4:  nea 10. !cala 3' >cticită%ile )ie%ii Bilnice@ modificată n perioada precoce de reabilitare ................................................................................................................................................................. 50

 nea 11. !cala 3' >acticită%ile vie%ii zilnice@ modificată n perioada tardivă de reabilitare ... 51  nea 12. !cala de evaluare a calită%ii vie%ii zilnice >'@............................................................ 52  nea 16. !cala de evaluare cuantificată orientativă a tulburărilor de limba= >phasia !creenin Test@....................................................................................................................................................... 56  nea 17. Chestionarul "olstein ,,Mini D Mental test& >[email protected]  nea 14. Testul screenin al deluti%iei.......................................................................................... 55 BIBLIO:RA
4

ABREVIERILE ctivities of 3ailF 'ivin@ AP  cupunctură AVC  ccident vascular cerebral BCV (oala cerebroGvasculară C"unctional *ndependence Measurement@ !cale shAorth@ MMS Chestionarul Mini Mental !tate MRC !cala clinică de evaluare manuală a for%ei musculare >Medical Research Council@ NI6SS !cala de evaluare )C a *nstututului $a%ional de !ănătate OMS raniza%ia Mondială a !ănătă%ii PE: Iastrostoma endoscopică percutanată OL -valuarea calită%ii vie%ii >ualitF of 'ife@ TO Terapie ocupa%ională V
ischemic >data de debut@ n teritoriul arterei cerebrale medii stni cu hemipleie dreaptă, hemianopsie dreaptă, disfazie motorie, sindromul umărului dureros pe dreapta. Comorbiditate: Cardiopatie ischemica. "ibrilatia atrială, forma cronică, tahisistolică. 3iabet zaharat, tip **, subcompensat. 2. Diagnostic principal: (oala cerebroGvasculară. ccident vascular cerebral hemoraic >data de debut@ n teritoriul arterei cerebrale medii dreapte cu hemipareză severă stnă, sindrom de neli=are a hemispa%iului stn, sindrom dureros reional comple. Comorbiditate: ?ipertesiunea arterială, r. ***, risc adi%ional foarte nalt. Cardiopatie ischemică. nor pectoral de efort, C" **. *nsuficien%a cardiacă r. *** >$J?@.

5

A-.- Cod"l bolii CIM &+F3 &,& &,&-& G &,.-&FH &,1 &,1-+ G &,1-?F A-1- Utili9atorii3 · ficiile medicilor de familie >medici de familie şi asistente medicale de familie@K · Centrele de sănătate >medici de familie@K · Centrele medicilor de familie >medici de familie@K · *nstitu%iile;sec%iile consultative >neuroloi, medici reabilitoloi@K ·  socia%iile medicale teritoriale >medici de familie, neuroloi, medici reumatoloi@K · !ec%iile de neuroloie ale spitalelor raionale, municipale şi republicaneK ·

!ec%iile neurorecuperare ale spitalelor municipale şi republicane >neuroloi, medici

reabilitoloi@ Notă: +rotocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de al%i specialişti.

A-0- Sco("rile (rotocol"l"i3 1.  spori calitatea asisten%ei de reabilitare medicală a pacien%ilor cu )C la diferite etape de asisten%ă medicalăK 2.  reduce rata de recuren%e şi complica%ii la pacien%ii ce au suportat )CK 6.  ma=ora independen%a func%ională a pacien%ilor ce au suportat )CK 4.  reduce rata de invalidizare şi mortalitate prin )C. A->- Data elaborării (rotocol"l"i3 decembrie .+&. A-,- Data "rmătoarei re!i9"iri3 decembrie .+&0

A-- Li#ta )i i5orma$iile de cotact ale a"torilor )i ale (er#oaelor care a" (artici(at la elaborarea (rotocol"l"i N"me/ (re"me <"c$ia de$i"tă Lef catedră Reabilitare medicală, Medicină fizică,Terapie Moraru afia, doctor habilitat n medicină, profesor universitar manuală !M- #$.Testemi%anu&, coordonator  Lef 'aborator (C) şi $eurorecuperare, *M!+ *nstitutul de +ascal le, doctor habilitat n medicină, conferen%iar universitar $euroloie şi $eurochirurie din Republica Moldova ?ami%chi -lena Medic reabilitolo, CR-+R Munteanu 'iuba, doctor n medicină Cercetător ştiin%ific superior 'aborator (C) şi $eurorecuperare, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie  apii -ueniu, doctor n pedaoie Hinetoterapeut, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie Co=ocari 3iana Terapeut ocupa%ional, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie 'ooped, *M!+ *nstitutul de $euroloie şi $eurochirurie Cebotari nela

6

Protocol"l a 5o#t di#c"tat/ a(robat )i cotra#emat De"mirea i#tit"$iei Per#oaa re#(o#abilă % #emăt"ra Comisia Ltiin%ificoGMetodică de profil ,,$euroloie, *on Moldovanu, prof. universitar  $eurochirurie şi Medicină Tradi%ională& Consiliul $a%ional de -valuare şi creditare  n !ănătate  en%ia Medicamentului niversitatea de !tat de Medicină iş "armacie $. Testemi%anu& Compania $a%ională de siurări n Medicină Consiliul de eper%i al Ministerului !ănătă%ii

A-'- De5ii$iile 5olo#ite ; doc"met

 Accident vascular cerebral: dezvoltarea rapidă de semne clinice localizate sau

lobale de disfunc%ie cerebrală cu simptome ce depăşesc 27 de ore, put
interven%ii eterioare fără activitate voluntară din partea sistemului neuromuscular. Terapie ocupaţională: formă de tratament care foloseşte activită%i şi metode specifice pentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfăşura activită%ile necesare vie%ii individului, de a compensa disfunc%ii şi de a diminua deficien%ele fizice. Logopedie: este ştiin%a despre fizioloia şi patoloia procesului de n%eleere, de comunicare,

despre prevenirea şi tratamentul pedaoicGcolectiv al defectelor n domeniul n%eleerii şi comunicării. Diartria: forma de perturbare a limba=ului prin modificarea debutului, melodiei,

ritmului, tonului vocii, timbrului.  A!aia globală: se caracterizează prin atinerea tuturor modalită%ilor de comunicare.  A!aia motorie: se caracterizează printrGo importantă reducere calitativă şi cantitativă a limba=ului oral, uneori pseudomutism, tulburări fonetice, sintactice, apraie bucofacială.  Nn%eleerea orala este pu%in alterată.  A!aia senorială: tulburarea limba=ului oral la nivel impresiv şi epresiv prin folosirea parafaziilor, =aronofaziilor. 7

 Actul de deglutiţie: presupune amplasarea hranei n cavitatea bucală, tranzitul ei prin

stadiile orale şi fariniane cu trecerea ei n esofa prin sfincterul cricofarinean. Dis!agia: reprezintă no%iunea utilizată pentru caracterizarea dificultă%ilor de deluti%ie.

A-?- I5orma$ia e(idemiolo4ică  ccidentul vascular cerebral este a treia cauză de mortalitate după afec%iunile cardiace şi boala neoplazică şi prima cauză n rndul bolilor neuroloice. )C reprezintă o problemă ma=oră, cu implica%ii socioGeconomice importante, pentru că pacien%ii care supravie%uiesc deseori răm
 Nn anul 2011 n RM au fost nreistrate 12 076 cazuri noi de )C. Nn structura mortalită%ii n RM bolile cerebroGvasculare ocupă locul ** cu 159.2 cazuri la 100 000 popula%ie. Terapia recuperatorie este necesară n etapele ini%iale pentru 80 G 90O dintre supravie%uitori, iar pe termen lun aproimativ 40O men%in necesitatea ntre%inerii sau  mbunătă%irii abilita%ilor şi posibilită%ilor lor.

8

B- PARTEA :ENERALĂ "#$# %erioada de reabilitare precoce &p'nă la ( luni de la debutul A)C*

&-&-
I G !ec%ia terapia intensivă G nitate specializată de  )C G !ec%ie de neuroloie a spitalului poliprofil

D"rata medie de #(itali9are

Sco("ri

Iter!e$ii de reabilitare

II III IV 10 D 17 de zile G +rofilaia secundară a )ezi Tabelul 4, 9H recuren%elor )C Caseta 20, 21,22,26,28,29,2:, G +revenirea tratamentul 60,67,69,70,71 şi complica%iilor medicale G Men%inereaideomotricăa

schemelor motoriiK G +revenirea deformărilor şi atitudinilor vicioase - Manaementul disfaiei &-.-%9i (Jă la &%&/> l"iF +  !ec%ie de reabilitare 19 D 21 de zile G +rofilaia secundară a )ezi Tabelul 2, 5K Caseta 20,21,22,26,27, 24 recuren%elor )C medicală n spital G +aturi de reabilitare G +revenirea şi tratamentul 28,29,2:, 60,61,67,64,65,68, medicală n spital poliprofil complica%iilor medicale 69,6:,70, 71 - "acilitarea farmacoloică a procesului de neurorecuperare - +romovarea capacită%ii de control asupra mişcării realizate de un muşchi sau de rup muscular sineric - Reeducarea reac%iilor  posturale şi echilibrului n posturile de bază tehnicilor de - Nnvă%area transfer asistat - Nnvă%area activită%ilor de

autoservire din pozi%ia aşezat >mbrăcareaGdezbrăcarea, efectuarea iienii personale, alimentarea şi al.@ - 'ărirea c
Remedierea func%iilor  conitive >tulburările de aten%ie, memorie, limba=, percep%ie spa%ială, calcul şi praie@ &-1- Perioada de reabilitare (recoce de la & % , l"iF -

G Centre specializate G !ec%ii specializate G Cabinete specializate

21 D 27 de zile G +rofilaia secundară a recuren%elor )C G +revenirea şi tratamentul complica%iilor medicale G "acilitarea farmacoloică a procesuliui de neurorecuperare G +romovarea controlului motor  >mobilitatea, sensibilitatea, mobilitatea contolată, coordonarea şi abilitatea@, reeducarea mersului G Nnsuşirea tehnicilor de transfer  independent G Nnsuşirea activită%ilor de autoservire din ortostatism >mbrăcareaGdezbrăcarea,  ncăl%areaGdescăl%area, efectuarea iienii personale@

)ezi Tabelul 6, 8 Caseta 20,21,22,26,27,24,25, 28,29,2:,60, 61, 66,67,64, 65, 68,69,6:,70, 71

epreiv - Manaementul disfaiei *ncluderea n activitatea verbală cu scop determinat -

*mplicarea tehnicilor de stimulare a abilită%ilor  compensatorii a func%iilor conitive -

Monitorinul depresiei postG)C şi a anietă%ii B-.- Perioada de reabilitare tardi!ă de la , l"i % & a de la deb"t"l AVCF G !ec%ii specializate 19 D 21 de zile G +rofilaia secundară a )ezi Tabelul 7, 4 G Cabinete specializate recuren%elor )C Caseta G Tratament ambulatoriu n G +revenirea şi tratamentul 21,22,26,27,24,25,28,29,61, comunitate cu supraG complica%iilor medicale 62,66,67,64, 65,68,69,6:,70,7 G "acilitarea farmacoloică a veherea echipei procesuliui de neurorecuperare multidisciplinare - Nnvă%area mişcărilor paliative -

Consolidarea şi perfec%ionarea controlului motor, echilibrului, coordonării şi paternelor corecte  n ac%iunile motrice -  Nnsuşirea activită%ilor de autoservire prin promovarea mişcărilor paliative -

 utomatizarea uzuale -

mişcărilor 

*ncluderea activă şi conştientă  n activitatea verbală -

*ncluderea conştientă n compensarea defectelor de vorbire şi n%eleere -  plicarea metodoloiilor şi tehnicilor de interven%ie asupra -

aten%iei, memoriei, percep%iei spa%iale, calculării şi praisului  n func%ie de eteroenitatea deficitului conitiv

G Manaementul depresiei postG)C şi a anietă%ii G naliza comprehensivă i ş interven%ii asupra func%iilor psihosociale

B-1- Perioada #ec7elarăKcroică de reabilitare mai m"lt de & a de la deb"t"l AVCF

G Cabinete de reabilitare 19 D 21 de zile G Tratament ambulatoriu n comunitate cu supraveherea echipei multidisciplinare G !ta%iuni balneare

G +rofilaia secundară a )ezi Tabelul 4, 9 recuren%elor )C G +revenirea şi tratamentul Caseta complica%iilor medicale 21,22,26,27,24,25,28,61, G Nntre%inerea func%iilor n stările 62,66,67,64, 65,68,6:,70,71 cronice, prevenirea deteriorării şi dezabilitării proresive performan%ei G Creşterea ocupa%ionale pentru 3'Guri, muncă şi distrac%ie rezultatelor  G Men%inerea ob%inute şi prevenirea deradării vorbirii impresive şi epresive G "ocusarea asupra compensării şi optimizării deficitului conitiv G*nterven%ii terapeutice conitive enerale n depresia postG)C şi stările de anietate G siurarea n%eleerii comprehensive a func%ionării psihoGsociale a pacientului;  nri=itorului, a mediului, resurselor, obiectivelor şi interării n comunitate

C-&- AL:ORITMII DE CONDUITĂ

1 3

1

4

1

5

C-.- DESCRIEREA METODELOR/ TE6NICILOR @I A PROCEDURILOR C-.-&- Cla#i5icarea o9olo4ică Ca#eta &- Clasi!icarea C,-+$.  ,($#. ?emoraia intracerebrală n emisfere, subcorticale ,($#$ ?emoraia intracerebrală n emisfere, corticale ,($#/ ?emoraia intracerebrală n emisfere, nespecificate ,($#0 ?emoraia intracerebrală n trunchiul cerebral ,($#1 ?emoraia intracerebrală n cerebel ,($#2 ?emoraia intracerebrală intraventricular  ,($#( ?emoraia intracerebrală cu localizarea multiplă ,($#3 lte hemoraii intracerebrale ,($#4 ?emoraia intracerebrală, fără altă specificare ,(/#. ?emoraia subdurală >acută@ >netraumatică@ ,(/#$ ?emoraia etradurală netraumatică

,(/#4 ?emoraia intracraniană >netraumatică@ nespecifică ,(0#. *nfarct cerebral datorită trombozei arteriale precerebrale ,(0#$ *nfarct cerebral datorită emboliei arterelor precerebrale ,(0#/ *nfarct cerebral datorită ocluziei, stenozei arterelor precerebrale ,(0#0 *nfarct cerebral datorită trombozei arterelor cerebrale ,(0#1 *nfarct cerebral datorită emboliei arterelor cerebrale ,(0#2 *nfarct cerebral cu stenoză a arterelor nespecificate

Ca#eta .- Clasi!icarea clinică 1. )C ischemic tranzitoriu 2. )C ischemic involutiv >minor stro/e@ 6. )C ischemic lacunar · motorK · senzitivK · atacticK · cu dizartrie şi cu #stinfarct cerebral@ 5. )C hemoraic · ?emoraia subarahnoidă · ?emoraia intarcerebrală · ?emoraia subdurală Ca#eta 1- Clasi!icarea 5n !uncţie de teritoriul vascular   . Teritoriul carotidianP ·  rtera carotidă internă · artera cerebrală anterioară · artera cerebrală medie (. Teritoriul vertebroGbazilarP · artera cerebrală posterioară · artera bazilară · artera vertebrală 1

6

C-.-.-
)
Ireutatea ponderală mică la naştere   namnesticul familial de )C sau *T 

6actorii de risc modi!icabili7 bine documentaţi

?ipertensiunea arterială  Tabaism 



3iabet zaharat

+atoloie carotidiană  "ibrila%ie arterială 

 nemie falciformă  3islipide mie 

!til alimentar   be zitate 

 

*nactivitate fizică Terapia hormonală postmenopauzală

C-.-1- E!al"area ; AVC C-.-1- E!al"area ; AVC  Nn procesul de recuperare a pacien%ilor cu )C se recomandă utilizarea scalelor standardizate pentru documentarea deficien%elor neuroloice, nivelului de dizabilitate, independen%ei func%ionale, suportului pentru familie, calită%ii vie%ii, precum şi proresului reabilitării. +acien%ii trebuie testa%i pentru deficien%e motorii, senzitive, conitive, de comunicare, de deluti%ie, depresie de către clinicieni cu instruire specială. !e recomandă ca evaluarea ini%ială să includă istoricul complet al bolii şi eaminarea fizicală, n special, focusată pe următoareleP - "actorii de risc pentru recuren%ă de )CK - Comorbidită%i medicaleK - $ivelul de conştien%ă şi statusul conitivK - Testarea screenin a deluti%ieiK - -aminarea teumentelor pentru risc de escareK - "unc%ia intestinală şi a vezicii urinareK - Mobilitatea, n raport cu necesitatea de asisten%ă pentru mişcareK - Riscul dezvoltării trombozei venelor profundeK - *storicul de administrare a antiplachetarelor şi anticoaulantelorK - Consiliere pentru familia şi nri=itori. !cala $*?!! este recomandată pentru utilizare n faza acută şi subacută >n primele 6 luni de la debutul. )C@ la prezentare;spitalizare a bolnavului sau cel tnea 1@.

+entru evaluarea func%iilor oranismului şi a activită%ilor pacien%ilor sunt recomandateP - *ndeul (arthel >nea 2@K - !cala de Măsurare a *ndependen%ei "unc%ionale "*M >nea 6@P 1 7

- scala 3' >nee 10, 11@.

C#/#0#$# Evaluarea con!orm Clasi!icării ,nternaţionale a 6uncţionării7 Diabilităţii 8i 

9ănătăţii -9 &C,6* Caseta 2# Evaluarea con!orm Clasi!icării ,nternaţionale a 6uncţionării7 Diabilităţii 8i 9ănătăţii -9 &C,6*

!tare de !ănătate >Tulburare sau (oală@

"unc%ii şi structuri  ctivită%i

ale oranismului

 

+articipare

"actori de

"actori

mediu

personali

3ianosticul func%ional trebuie să cuprindă toate dimensiunile func%iilor şi structurilor corpului, activită%ile şi aspectele participării relevante pentru procesul de reabilitare.

1

8

C#/#0#/# Exemplu de aplicare a modelului C,6 pentru pacientul cu A)C#

Accidet !a#c"lar cerebral

Acti!ită$i

<"c$iile or4ai#m"l"i slabiciune "usculară e!icit e crnare tulburari senzitive tulburari e vrbire tulburări e 8n$ele0ere tulburăruri e aten$ie urere 'i al.

Partici(are

t rans!eruri%

activită$i r!esinale

rtstatis"% "ers "anevrare e biecte

rela$ii e !a"ilie recreere 'i etrecerea ti"ului liber 

utilizarea "ilacelr e transrt 

via$a scială

activită$i ale vie$ii ctiiene sălat% 8"brăcat% reararea "eselr% cu"ărături 

 articiare la activită$i litice 'i reli0iase



lcul e "uncă

v8rsta 'i se,ul   c"rta"entul !a$ă e  rble"e e sănătate strate0ii e a !ace !a$ă

!acilită$ile .e lcuit 'i .e transrt 

!a"ilie 'i rieteni  servicii e săătate 'i asi0urare atituini sciale

"ulti"rbiitate

C#/#0#0# Evaluarea ;inetică Ca#eta ,- Evaluarea ;inetică

*i'carea activă tehnicile de evaluare eneralăP 3', "*MK tehnici de evaluare specificăP scala Rivermed, (er, shAorth, bilan%ul articular, bilan%ul muscular@ 6nusul "uscular a. Tonusul muscular de repausK b. Tonusul de ac%iuneK

c. Tulburările de tonus muscular. 7e!le,ele 6ulburările crnării a. 3ismetria şi hipermetriaK b. deodoco/ineziaK c. sineria.

1 9

ensibilitatea a.!ensibilitatea subiectivăK b. !ensibilitatea obiectivăP - eteroceptivă G superficialăK - proprioceptivă G profundă >mioartro/inetică G posturală, /inestezică@K - sim%ul discriminării tactile şi dureroaseK - sim%ul stereonozicK - sim%ul schemei corporale. 6ulburările tr!ice 'i ve0etative C#/#0#1# Evaluarea !uncţională Ca#eta - Evaluarea !uncţională

-valuarea func%ională vizează stabilirea nivelului func%ional n activită%ile vie%ii zilnice. !e recomandă utilizarea *ndeului (arthel, scalei 3', "*M, $*?!!, Calitatea vie%ii zilnice şi al. C#/#0#2# Evaluarea cogniţiei  Ca#eta '- Evaluarea cogniţiei 

-valuarea conitivă vizează determinarea capacita%ilor şi limitelor pacientului cu )C n vederea eprimării dorin%elor, necesită%ilor şi n%eleerii, precum şi capacită%ii lor de a contribui la planul de tratament >inclusiv aprobarea formelor şi directivelor avansate@ şi capacită%ii de a  n%elee instruc%iunile care influen%ează succesul procesului de reabilitare. !e recomandă ca evaluarea conitivă să fie adresată următoarelor domeniiP tulburările de aten%ie, memorie, calcul. !e recomandă ca evaluarea abilită%ii de comunicare să fie adresată următoarelor ariiP neli=are spa%ială, limba=ul, cititul, scrisul şi praie. C#/#0#(# Evaluarea limbanea 16@. C#/#0#=# Evaluarea dis!agiei  Ca#eta &+- Evaluarea dis!agiei 

!e recomandă ca to%i pacien%ii să fie evalua%i prin protocol simplu de testare a disfaiei pvezi anea 14 @. !e recomandă ca testarea deluti%iei să fie efectuată de către looped sau alt personal instruit >e. asistentă medicală, terapeut ocupa%ional@ 3acă pacientul prezintă derelări de deluti%ie se recomandă evaluarea completă a deluti%iei. -aminarea trebuie efectuată de către looped care va determina fizioloia deluti%iei şi va stabili recomandările pentru manaement şi tratament al deluti%iei. !e recomandă ca to%i pacien%ii cu disfaie şi risc nalt de aspira%ie >e. )C n trunchiul cerebral, sindrom pseudobulbar@ să fie eamina%i prin videofluroscopia;deluti%ia bariului modificat.

2

0

C#/#0#3# Evaluarea malnutriţiei  Ca#eta &&- Evaluarea malnutriţiei 

$utri%ia şi hidrata%ia adecvată pot fi compromise n cazul tulburărilor de conştien%ă, derelărilor  de deluti%ie >disfaie@, deficitelor senzoriale şi de percep%ie, reducerii mobilită%ii sau depresiei, care poate cauza lipsa interesului pentru alimenta%ie. -valuarea nutri%iei şi hidratării include monitorizarea alimenta%iei, aprecierea masei corporale, scaunului şi mic%iunilor, calcularea caloriilor, determinarea nivelului de proteine serice, electroli%ilor şi a hemoramei.

1. !e recomandă ca to%i pacien%ii cu )C să fie evalua%i n privin%a nutri%iei şi hidrata%iei imediat după spitalizare sau prezentare. Monitorizarea alimentării şi utilizării suficiente a lichidelor trebuie efectuată zilnic, iar masa corporală să fie măsurată reulat. 2. !e recomandă o varietate de metode pentru men%inerea şi ameliorarea alimenta%iei şi utilizării suficiente a lichidelor. ceasta necesită tratarea unor probleme specifice care influen%ează alimenta%ia şi hidratarea, asiurarea asisten%ei n procesul de alimenta%ie n cazul unde este necesar, utiliz
-valuarea func%iei vezicii urinare la pacien%ii cu )C este obliatorie şi includeP - precierea reten%iei de urină prin folosirea scanării ultrasonorafice a vezicii urinare sau prin cateterizări permanente şi intermitenteK - Măsurarea frecven%ei mic%iunilor, volumului şi controlului vezicii urinareK - -valuarea prezen%ei dizuriei. !e recomandă eliminarea cateterului "oleF n primele 79 de ore pentru prevenirea riscului ma=or de infec%ie a tractului urinar. Nn cazul n care cateterul "oleF este folosit, el trebuie eliminat c
+acien%ii pot avea durere preeistentă a )C sau durere dezvoltată după )C. 3urere postG)C poate include durere articulară cauzată de spasticitate, imobilitate, slăbiciune musculară, cefalee, durere centrală neuropată, durere n articula%ia humerală şi altele. 1. !e recomandă evaluarea durerii prin utilizarea scalei vizuale analoice > de la 0 pnă la 10 puncte@.

2. !e recomandă evaluarea etioloică a durerii >e. musculoscheletală sau neuropatică@, localizarea, caracteristici calitative şi cantitative, intensitatea, durata, determinarea factorilor  care aravează sau ameliorează durerea.

2

1

C#/#0#$$# ,nvestigaţii de laborator 

+entru urmărirea evolu%iei bolii cu scopul prevenirii eventualelor complica%ii şi evaluarea eficien%ei tratamentelor aplicate sunt necesare următoarele teste de laborator  Ca#eta &0- I!e#ti4a$ii de laborator  *nvestia%ii hematoloiceP hemoleucorama trombocite -

coauloramaP timpul de protrombină, *$R, TT+Q >timpul de tromboplasitnă par%ial activat,

3GmeriiQ, fibrinoenul@ *nvestia%ii biochimiceP licemie uree creatinină, profil lipidic transaminaze serice ionoramaQ rorama roculturaQ ?emoculturaQ

-

$otăP Q G la necesitate *ntroducerea probelor hepatice, coauloramei şi inoramei este necesară după caz pentru dianosticul şi monitorizarea efectelor adverse >hepatotoice, nefrotoice, modificările metabolismului electrolitic, etc.@ ale preparatelor farmacoloice utilizate, precum antidepresive triciclice, anticonvulsivante, antiinflamatoare nesteroidiene, analezice neopioide, bifosfona%i, antibiotice şi alte preparate antibacteriene.

C-.-0- Eta(i9area croolo4ica a (roced"rilor tera(e"tice Ca#eta &>- Etapiarea cronologica a procedurilor terapeutice  Nn func%ie de stadiul proceselor patoenice şi de sanoeneză ce au loc n perioada acută şi tardivă a )C sunt eviden%iate 6 perioadeP 1. +erioada de recuperare precoce >p5 D 12 luni@K 6. +erioada cronică;sechelară >la 1 an de la debut@. -ste recomandabil ca tratamentul pacien%ilor cu )C sa fie ini%iat ntrGo unitate specializată de uren%e neurovasculare >unitate de )C@ sau n lipsa lor D n sec%iile de neuroloie a unui spital poliprofil. +acien%ii cu tulburări de conştien%ă şi;sau deluti%ie, cu patoloie cardiacă asociată, crize epileptice sau dezvoltarea hidrocefaliei acute ocluzante, de reulă, trebuie spitaliza%i n sec%ie de terapie intensivă.  sisten%ă de reabilitare trebuie ini%iată n primele 82 de ore după dezvoltarea )C, chiar  din sec%ia de terapie intensivă, unitate )C sau sec%ie neuroloie, apoi urmată n sec%ia de reabilitare medicală n cadrul spitalului de acu%i. nită%ile medicale specializate de reabilitare sunt esen%iale n spitalele de acu%i. colo trebuie să eiste sec%ii sau paturi speciale sub supraveherea medicului specialist reabilitolo mpreună cu echipă mobilă de reabilitare ce oferă sfaturi şi tratamente pacien%ilor din terapie intensivă şi din alte sec%ii de acu%i. +acien%ii cu dizabilită%i severe şi complee din spitalul de acu%i trebuie transfera%i n sec%iile specializate n cadrul spitalului de recuperare medicală poliprofil >e. sec%ia neurorecuperare postG)C@ sau ntrGun centru specializat de reabilitare neuroloică. rmătoarea etapă de acordare a asisten%ei de neurorecuperare sunt serviciile ambulatorii de 2

2

reabilitare n cadrul policlinicilor, centrelor medicilor de familie, centrelor comunitare de reabilitare sau sta%iunilor balneare specializate. Criterii de includere a pacientului cu A)C 5ntr+un program complex de recuperare &"randstater 5n deLisa*:

1. !tatus neuroloic stabilK 2. 3eficit neuroloic semnificativ persistentK 6. 3izabilitate care afectează cel pu%in 2 din următoarele cateoriiP mobilitate, activită%i de autonri=ire, comunicare, control sfincterian, deluti%ieK 7. "unc%ie conitivă suficientă pentru a nvă%aK 4. bilitate de comunicare suficientă pentru a lucra cu terapeu%iiK 5. bilitate fizică suficientă pentru a tolera proramul activK 8. biective terapeutice realizabile.  ctivitatea serviciului de reabilitare medicală se bazează pe principiul de muncă n echipă multiGprofesională de reabilitare.

C-.->- Ec7i(a de rec"(erare Ca#eta &,- Ec>ipa de recuperare -chipa de reabilitare pentru pacien%ii cu )C trebuie obliatoriu sa cuprindă medici neuroloi cu competen%ă n terapia recuperatorie a )C, medic specialist n medicina fizică şi reabilitare medicală, /inetoterapeut, terapeut ocupa%ional, looped, neuropsiholo, asistenta medicală specializată n recuperarea neuroloică şi la necesitate D medic cardiolo, dietetician, ortoped, urolo, psihiatru, asistent social. -chipa lucrează n comun cu persoana cu dizabilită%i şi familia acesteia n stabilirea unor  scopuri concrete, realiste şi oportune ale tratamentului n cadrul unui proram coordonat de reabilitare >"iura1@. !pecialiştii din echipă de reabilitare efectuează evaluarea func%ională şi eplorează influen%a factorilor contetuali asupra func%ionării. Rezultatele investia%iilor specialiştilor  formează baza pentru planul de reabilitare şi deciziile luate de echipă de reabilitare. !unt alese interven%iile necesare, e. terapiile fizicale, psihoterapia, terapia ocupa%ională, terapia conitivă, loopedia, tratamentul medicamentos sau interven%ii sociale. Medic reabilitolo4

ietotera(e"t

Tera(e"t oc"(a$ioal

A#i#teta medicală

Paciet )i

Lo4o(ed

membrii 5amiliei

Ne"ro(#i7olo4 cliic

A#i#tet #ocial


3

Notă3 'a necesitate echipa de reabilitare poate fi completată şi cu al%i specialişti. C-.-,- Co$i"t"l tera(iei Ca#eta &- Conţinutul terapiei  a.Tratamentul medicamentosK b. Tratamentul fizical de reabilitare >HT, T, "T@K c. Recuperarea limba=ului şi disfaieiK d. Recuperarea conitivăK e.sisten%ă de consiliere. C-.-- Momet"l ii$ierii rec"(erării Ca#eta &'- -omentul iniţierii recuperării  Recuperarea pacien%ilor cu )C trebuie ini%iat imediat după stabilirea dianosticului de  )C şi cpfizioterapie antialică, masa=, radia%ii infraroşii, infiltra%ii şi al.@ care trebuie sa fie urmate de aplicarea modalită%ii terapeutice de bază. Timpul minim şi maim dedicat fiecărei proceduri trebuie individualizat n func%ie de toleran%a şi suportabilitate. Toleran%a depinde de severitatea )C, stabilitatea medicală, statusul mental şi nivelul func%ional. *ntensitatea şi ritmicitatea procedurilor  trebuie realizată de echipa de recuperare condusă de medic reabilitolo. -ste recomandată efectuarea unui proram zilnic de 2 ore, n una sau două etape, minim 4 zile pe săptămană, cel pu%in n perioada imediat următoare a accidentului vascular cerebral. lterior, n condi%iile unei evolu%ii favorabile şi a efectuării independente a proramului recuperator de către pacient, şedin%ele supraveheate pot avea loc de 2 ori pe săptăm
C- .-?- Elaborarea (la"l"i de reabilitare Ca#eta .+- Elaborarea planului de reabilitare Medicul reabilitolo este responsabil de elaborarea planului de reabilitare şi stabilirea duratei n care acesta trebuie aplicat. biectivele şi scopurile planului de reabilitare trebuie orientate pe problemele identificate n procesul de evaluare. +acientul participă activ la elaborarea acestuia mpreună cu to%i membrii ai echipei de reabilitare care este centrată pe pacient. +lanul trebuie să includă următoarele informa%iiP G dianosticK 2

4

problemele cu care se prezintă pacientul şi func%iile păstrate >conform cadrului C*"@K - scopurile individului. +lanul trebuie să fie revizuit şi actualizat reulat de către echipa de reabilitare şi formează baza de comunicare a membrilor echipei asupra proresului pe parcursul reabilitării. -

Tabel"l &- E*em(li5icarea cJtor!a (robleme c"(ri#e ; (la"l de reabilitare realizarea;ameliorarea ntrenarea posturii şi a mişcării mersului, urcarea scărilor, utilizarea -plorarea şi instruirea pentru utilizarea dispozitivelor de asistare transportului public şi privat@ pentru mobilitate Comunicare meliorarea comunicării, vorbirii  ntrenamentul este centrat pe terapia şi n%eleerii de limba= şi vorbire pentru ameliorarea limba=ului şi a articulării -plorarea şi instituirea pentru utilizare a tehnoloiei de asistare, după caz Comportament şi Nmbunătă%irea comportamentului Medica%ie, psihoterapie, terapie dispozi%ie $ormalizarea dispozi%iei comportamentală şi conitivă. Reducerea depresiei şi anietă%ii prin consiliere şi medica%ie Medica%ie analezică, terapii fizicale, 3urere Reducerea durerilor   manaementul stresului, strateie de confruntare şi al. +romovarea continen%ei vezicii şi a Reantrenarea vezicii, eerci%ii de *ncontinen%ă planşeu pelvian, medica%ie, utilizarea intestinului cateterelor şi stomelor. *ncapacitate de Realizarea capacită%ii de a se spăla,  naliza păr%ilor componente ale autonri=ire pieptăna, mbrăca şi aGşi face toaleta activită%ii, refacerea abilită%ii folosind metode alternative şi;sau echipamente şi;sau reantrenare *ncapacitate de a se *nstruire asupra preătirii meselor   naliza păr%ilor componente ale descurca şi efectuării activită%ilor casnice activită%ii, refacerea abilită%ii folosind metode alternative sau surse de a=utor  independent acasă +ierderealocului de muncă

 Nntoarcerea la locul de muncă

şi;sau echipamente şi;sau reantrenare

naliza păr%ilor componente ale activită%ii şi ntoarcerii la locul de muncă, refacerea abilită%ilor, adaptarea la meserie, recalificare, adaptări la locul de muncă şi echipamente, ameliorarea accesului şi spri=inului la locul de muncă. 2

5

C-.-&+- Tratamet"l medicameto# de (re!e$ie )i combatere a com(lica$iilor medicale

Rezultatele recuperării postG)C pot fi compromise prin dezvoltarea complica%iilor  medicale. cestea au un impact neativ asupra proresului recuperării şi constituie factori predictivi puternici pentru un rezultat func%ional nefavorabil şi pentru mortalitate. Cele mai frecvente complica%ii n timpul recuperării postG)C suntP escare, infec%ia urinară şi pulmonară, inclusiv pneumonia de aspira%ie, durerea la nivelul umărului, durere neuropată centrală, epilepsia vasculara, depresia, oboseala, demen%a postG)C, căderi accidentale şi al. Ca#eta .&- Escare de decubit  Pro5ila*ia e#carelor3 1. "olosirea de către pacient a unei saltele speciale antiGescare. 2. Nntoarceri n pat la 2 ore >dacă pacientul nu are saltea antiGescară@ sau la 7G4 ore >atunci cde 2G6 ori ;zi@ n strat sub%ire de unuenteP - cu ac%iune antiseptică de tip !ulfadiazină - cu ac%iune hidrofilică; biotrofică; discret antifibrotică de tip ?ialuronat de Binc - cu ac%iune şi eficien%ă multivalente de tip hemoderivat deproteinizat din sne vi%el >el, cremă, unuent@  Nn tratamentul escarelor de radul ** se recomandă folosirea pansamentelor cu hidrocoloizi >e. ?Fdrocol@. -scare de radul *** se tratează local cu aplicarea badi=onării la marinea lor cu betadină, iar direct se pot aplicaP - RifampicinăK - Comprese; pansamente speciale cu preparateP a@de tip alinat uscate >!orbalon@ b@ umectabile >cu solu%ie Riner@ c@ absorbabile şi umectabile >Tender et@. d@ cu efecte multivalente inclusiv asupra unor ermeni frecvent implica%i n suprainfectarea escarelor şi relativ rezisten%i la terapia antibacteriană, e@pansamente cu antibiotice şi >sau@ cu nanoGcristale de arint, - (acitracină S $eomicină >unuent@ la nivelul leziunilor stafilococice cutanateP acneice, foliculite, care pot fi favorizante n caz de producere de escare@ la nivelul zonelor afectate de suprainfectarea acestora.  Nn cazul escarelor de radul ** şi *** se recomandăP - toaleta teumentelor din =ur cu apă şi săpun de cel pu%in 2 ori pe zi, urmată de epunere la aer 20G50 de minuteK $u se recomandă aplicarea directă pe plaa de escară a unuentelor sau cremelor. -scarele de radul *) complicate septic necesită tratament antibiotic conform antibioramei din secre%ia plaii sau după caz şi tratamentul chirurical.

Ca#eta ..- 9pasticitatea !pasticitatea este o problemă frecventă n faza cronică şi poate avea efecte adverse asupra activită%ilor curente şi a calită%ii vie%ii. +entru combaterea spasticită%ii sunt folositeP 2

6

terapia posturală - /inetoterapia pasivă;activă - terapia ocupa%ională >aplicarea ortezelor@ - fizioterapia >aplicarea factorilor fizici performan%i@ - farmacoterapia
Ca#eta ..- 9pasticitatea Mobilizarea insuficientă a membrelor paretice;pleice n contetul unui deficit motor sever  şi a spasticită%ii duce n timp la adoptarea unor posturi vicioase, a retrac%iilor tendinoase sau a redorilor articulare. n proram /inetoterapeutic corect şi folosirea unor măsuri corespunzătoare de contracarare a spasticită%ii asiură evitarea astfel de complica%ii. Ca#eta .0- Epilepsia post+A)C   )C este cea mai comună etioloie a epilepsiei secundare >60O la pacien%ii peste 50 de ani@. 3efini%ia acceptată include prezen%a a cel pu%in 2 crize intrGun interval de minim 27 de ore. Crizele cu debut precoce survin n primele 2 săptămni după )C şi se datorează activită%ii ecitatorii crescute mediată de lutamat eliberat din %esutul hipoic. Crizele tardive sunt consecin%a dezvoltării liozei şi distruerii neuronale n aria infarctizată. Crizele apar mai frecvent la pacien%ii cu )C hemoraic, infarcte venoase şi n localizările emisferului drept, precum şi n teritoriul arterei cerebrale medii.

Tratamentul se ini%iază după a doua criză. !unt de evitat anticonvulsivantele de prima enera%ie >"enitoin@ datorită profilului farmacocinetic şi interac%iunii cu anticoaulantele şi salicila%ii. Nn tratamentul epilepsiei vasculare sunt recomandateP - analo structural al neurotransmi%ătorului I( >Iabapentina@ - deriva%i de carboamină >Carbamazepin@ - 'amotriin Iabapentina este un anticonvulsivant eficient şi siur. 'amotriina este mai bine tolerată dec
2

7

Ca#eta .,- Durerea 3urerea după )C este n eneral determinată de leziunea directă a structurilor cerebrale implicate n controlul durerii, dar eistă şi forme de durere enerată de modificări musculoG scheletale, articulare sau de creşterea ecesivă a tonusului muscular. A- DUREREA NEUROPATĂ CENTRALĂ Tratamentul durerii neuropate centrale cuprindeP aF Tratamet medicameto#3 - antidepresive triciclice >amitrptilina@K - inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei >sertralina, fluoetina@K - anticonvulsivante >carbamazepina, abapentina, preabalina şi al.@. bF Tratamet 5i9ical3 - /inetoterapie posturală pasivă;activă fizioterapie >electroterapie antalică cu T-$!@ cF- Tera(ie alterati!ă3  acupunctura >+@.

-

B- SINDROMUL DUREROS RE:IONAL COMPLE  Nn )C simptomatoloia sindromului dureros reional comple apare de cele mai multe ori  n intervalul de 1 G 7 luni de la debut. -volu%ia clinică este dominată de acuzele alice. 3ebutul asociază edem distal, vasodilata%ie, tulburări ale sudora%iei, modificări ale fanerelor. +e măsură ce simptomatoloia proresează apar osificări şi deenerări articulare şi tendinoase, osteoporoza. Nn stadiul final mamitriptilina@, b@ in:ibitri selectivi ai recatarii sertninei >sertralina, fluoetina@ - nticonvulsivanteP carbamazepina, abapentinul, preabalinul şi altele. - nioliticeP diazepam, alprazolam, bromazepam. - )asodilatatoareP nicerolina, papaverina şi al. - Corticoizi >n doze mari, pe termen scurt@ II- Tratamet 5i9ical3 - posturare, masa=, /inetoterapie individuală pasivă;activă, "$+K - fizioterapie >electroterapie antalică cu T-$!, aplicarea de căldură alternativ cu scăderea temperaturii@K - terapie ocupa%ională. c@ (loca=ul simpatic chirurical >blocarea anlionului stelat@. d@ Terapie alternativăP +. Cea mai importantă interven%ie terapeutică este men%inerea libertă%ii de mişcări articulare a membrului respectiv. Hinetoterapia va ameliora n final simptomatoloia, cu reducerea edemului, si scăderea riscului de apari%ie a modificărilor osteoarticulare. C- UMARUL DUREROS 6EMIPLE:IC POST%AVC ,,mărul dureros hemipleic& este o complica%ie frecventă a accidentului vascular cerebral şi se  nt
2 8

pacientului hemipleic postG)CP - dezechilibrul tonusului rupelor musculare situate n =urul articula%iei scapuloGhumerale - tendinita bicipitală - leziunile coifului rotatorilor - sublua%ia inferioară a capului humeral - sindromul durerii reionale complee !ublua%ia deseori precede şi nso%eşte sindromul umărului dureros >60 G 40O dintre pacien%i@. Manaementul sindromului umărului dureros includeP I- Tratamet 5i9ical3 - posturare, /inetoterapie individuală pasivă;activă, "$+ - terapie ocupa%ională - electroterapie antalică >T-$!@ - electrostimulare a muşchilor supraspinos şi deltoid - acupunctură II- Tratamet medicameto#3 - ntiinflamatoare nesteroidiene G ibuprofen, diclofenac, /etoprofen, meloicam şi al. - naleziceP a@ neiie G paracetamol b@ iie G tramadol c@ c"bina$ii G paracetamol S tramadol

+ozi%ionarea corecta a umărului n toate momentele şi n toate activită%ile cotidiene. +romovarea reluării motilită%ii active a musculaturii umărului prin reluarea unei biomecanici reionale normale.

D- DUREREA OSTEOARTICULARĂ A MEMBRULUI INsteroidian sau nesteroidian@ poate fi utilă pentru controlul durerii. Ca#eta .- steoporoa de imobiliare 8i căderile +rocentul leziunilor severe este mic >4O@, dar semnifica%ia clinică este importantă, etrem de nefavorabilă privind recuperarea, ca urmare a imobilizării, hipovitaminozei 3, constituind un factor  suplimentar de creştere a morbidită%ii şi mortalită%ii. !unt benefice eerci%iul fizic, suplimentele de calciu şi vitamina 3, bifosfona%ii, elemente care mbunătă%esc rezisten%a osoasă. +rotec%ia şoldului poate reduce inciden%a fracturilor la pacien%ii institu%ionaliza%i, fiind limitată n afara acestui mediu.

"armacoterapiaP 1. Bi!s!na$i - aci alenrnic - aci ibanrnic 

3urata de administrare continuu. 2. uli"ente e calciu cu vita"ina &3 2

9

Ca#eta .'- Tulburări s!incteriene Tulburările sfincteriene sunt prezente n primul an la pacien%ii cu accident vascular cerebral  ntrGun procent de aproimativ 40O. A- INCONTINENŢĂ URINARĂ *ncontinen%ă urinară este cel mai frecvent ntlnită la pacien%ii postG)C >70 G 50O din pacien%ii cu )C acutK 24O la eternare şi 14O după 1 an@ şi reprezintă un indicator  nefavorabil privind pronosticul func%ional. -tioloia este multifactorialăP anomalii ale mecanismelor de evacuare normala, infec%ii de tract urinar inferior si ,,incontinen%ă emo%ională&. *nterven%iile fizice asupra vezicii urinare >reantrenarea vezicii şi eerci%ii la nivelul eta=ului pelvin@ pot fi benefice. lte procedee mecanice sau fizice nu sGau dovedit a fi eficiente. "armacoterapiaP G anticolinericeP ibutinină administrată n doza de 2,4 m de doua ori pe zi ameliorează semnificativ problemele de continen%ă vezicală. B- RETENŢIE DE URINĂ !e recomandă cateterizarea şi autocateterizarea. "armacoterapiaP - eriva$i e isc:inlină G drotaverina - alcalizi e bellană G bromura de scopolamoniu C- INCONTINENŢĂ PENTRU
"armacoterapiaP - Antiiareice diosmectita, loperamid - Antibacteriane intestinale nifuroazid, furazolidona şi al. D- CONSTIPAŢIA "armacoterapiaP - laativele stimulante - laativele osmotice - supozitoarele cu licerina şi al.

Ca#eta .?- ,n!ecţia urinară Cel mai frecvent infec%ia urinară la pacien%ii postG)C este asociată cu cateterizările >infec%ia nosocomială, nsă ea poate fi drept manifestare de acutizăre a unor afec%iuni uroenitale cronice preeistente@.  Nn combaterea infec%iilor urinare nosocomiale un rol important reprezintă profilaia lor. Pro5ila*ia e#(eci5ică la bolnavii cateteriza%iP - modificarea materialului cateterului poate scădea inciden%a infec%iei urinareP cu late; siliconate, cu biocide sau antibiotice >e.P $itrofurazon, Ciprofloacină@, acoperite cu oid de arint; heparină; fosforilGcolină. - manipularea sterilă a cateterelor de unică folosin%ă >fie; intermitente@K - prevenirea traumatizării uretreiK 3

0

men%inerea unui sistem nchis de drena=K - renun%area la cateter cprevine totodată şi formarea calculilor@K această recomandare trebuie nuan%ată n cazul pacien%ilor care a=un să facă sonda= intermitent G 7 şi mai multe sonda=e pe zi, pe termen lun. $u se recomandă ca vezica urinară să fie supusă unei distensii ecesive. Nntre 2 cateterizări intermitente nu trebuie să se acumuleze mai mult de 600 S;G 40 ml pentru a nu se favoriza astfel pe deGo parte contactul prelunit al urinei, sub oarecare presiune cu uroteliul şi pe de alta refluul vezicoGureteralK - prevenirea formării calculilor urinari, prin combaterea unor bacterii producătoare de ureaze >+roteus, +rovidencia, Moranela@ sau blocarea sintezei de urează cu acid acetohidroamicK - elemente de inspec%ie, posturare şi favorizare G ravita%ională sau;şi asistată fizical /inetic G a drena=ului urinar. Pro5ila*ia c" atibiotice la bolnavii cu vezică neuroenă, cateteriza%i pe termen lun. !e recomandă administrarea prin rota%ie de antiseptice şi modulatoare ale p?Gului şi; sau solubilită%ii con%inutului urinei >bumetanid, citrat hidroen de potasiu şi sodiu, canefron şi al.@ 3e asemenea, se aplică preparate farmacoloice multifunc%ionale ce combină mai multe inrediente >e. 3C*P heamina S citrat piperazina S /helin@. !olu%ii antiseptice >albastru de metilen, permananatul de potasiu şi al.@ pot fi folosite n serii de maimum 6 consecutiv şi nu mai des de 1 maimum 2 cure lunar pentru instila%ii vezicale. Nn cazul vezicii neuroene de preferin%ă se recomandă cateterismul intermitent care reduce riscul reapari%iei infec%iei urinare. Tratamet"l i5ec$iilor "riare  ntibiotice n func%ie de urocultură şi antibioramăP - fluorochinolone - cefalosporine - aminolicozide - beta lactamine !chimbarea sondei urinare la interval de 6 G 7 săptăm
Ca#eta 1+- ,n!ecţii pulmonare (neu"atia e stază) !unt reprezentate de pneumonii; bronhopneumonii, inclusiv de ,,ventilator& >pacien%ii sosi%i  n clinica de recuperare, după ce au fost intuba%i; ventila%i mecanic n T*, sau cei ce sunt traheostomiza%i cu canulă traheală permanentă@. Pro5ila*ia i5ec$iilor ("lmoare 'a pacien%ii cu canulă traheală, toate manevrele locale trebuie să fie perfect aseptice >cu mănuşi, mască@, iar local un pansament steril uscat cn condi%ii perfect sterile@K - prevenirea aspira%iei din stomac, administrarea de antiacide, pozi%ia semiGaşezată, folosirea de sonde astrice de calibru micK -

 n terapia intensivă se preferă o sedare mai redusă a pacien%ilor >dacă e posibil G pentru păstrarea 3

1

refleului de tuse@K alimenta%ia enterală este preferată, se aspiră secre%iile orofariniene şi se fac spălături cu ser fizioloicK - umidificatoarele; nebulizatoarele să fie perfect sterile, iar apa din ele să fie sterilă. Tratamet"l i5ec$iilor ("lmoare tratament antibiotic# - antipiretice: paracetamol şi al. - antiin!lamatoare nesteroidiene P ibuprofen, diclofenac, /etoprofen, meloicam şi al. -

5l"idi5iate%e*(ectorate D acetilcisteină, bromhein şi al. 3urata de administrare, de reulă, este de 10 G 14 zile.

-

Ca#eta 1&- Trombembolismul venos >tromboza venoasă profundă, embolia pulmonară@ >7O@ +rofilaia includeP - hidratare adecvatăK - mobilizare precoceK - ciorapi de compresiune radatăK - heparină cu reutate moleculară micăP G nadroparina, enoaparina şi al. Ca#eta 1.- Depresia 3epresia postG)C se asociază cu rezultate slabe ale recuperării şi  n final cu evolu%ie nefavorabilă. +revalen%a 66O la pacien%ii postG)C şi cu 16O la subiec%ii de aceeaşi vinfarcte multiple sau infarct unic strateic n hipocamp, talamus, nuclei bazali, irusul anular@ sau a vaselor mici >lacunarism;leucoaraioză@.

 lte mecanisme includ hipoperfuzia, tulburări hipoicGischemice şi afec%iuni asociate deenerative. l%i factori de risc includ infarcte cerebrale bilaterale, leziuni de lob frontal, ?T, diabetul zaharat, dislipidemia, fibrila%ia atriala. Tratamentul demen%ei include recuperarea conitivă i ş farmacoterapia. 3in substan%ele medicamentoase sunt recomandateP - Memantina n doză zilnică 10G20 mK -

*nhibitorii colinesterazeiP

a.3onepezil D doză zilnică 4G10 m b. Rivastimină D doza zilnică 5G12 m c. Ialantamină D doza zilnică 15G27 m 3

2

Ca#eta 10- ,n!luenţarea !armacologică recuperării neurologice post+A)C  !tudiile clinice recente suerează utilitatea mai multor clase de medicamente pentru recuperarea dizabilită%ilor după accident vascular cerebral, n asociere cu abordările fizioterapeutice şi ocupa%ionale. -ste recomandată utilizarea framentelor active de factori neurotrofici derivate din creier  porcin >Cerebrolizina@. !chema de administrare propusa este următoareaP perioada de introducereP 20 G 60 ml;zi, 10 zile, urmata de tratament cronic intermitent >10 ml;zi, 10 zile lunar timp de 1 an si apoi 10 ml;zi, 10 zile, o data la trei luni pe termen lun@. MetaGanaliza a mai multor studii clinice randomizate =ustifică administrarea preparatului Citicolina  n tratamentul medicamentos al ictusului cerebral ischemic şi hemoraic chiar din faza acută a )C.  dministrarea Citicolinei scade semnificativ rata de deces şi invalidizare a bolnavilor cu )C, accelerează recuperarea reac%iilor motorii şi senzoriale, mbunătă%eşte caracteristicele neuropshiholoice. Citicolina se indică c
!e recomandă administrarea -Ib 851 G etrasul standardizat de Iin/o (iloba care  mbunătă%e te parametri neuroloici şi psihomotori la bolnavii postG)C. Ritm de administrareP 70 m de 6 ori;zi, pe termen lun. !tudiile recente suerează un rol benefic al amfetaminei n procesul de reabilitare al pacien%ilor  cu )C. *nhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei >fluoetina şi al.@ prin efectul facilitator asupra ecitabilită%ii corticale induc o facilitare a performan%elor motorii la pacien%ii cu )C. 3e asemenea, sGa demonstrat a o sinura doză de levodopa, administrată n asociere cu fizioterapia mbunătă%eşte recuperarea motorie n reabilitarea după accidentul vascular cerebral. ;tă < "aclo!en este un rearat "irela,ant care "ani!estă  ac ți une antisastică rnun$ată. El este rec"anat 'i utilizat entru c"baterea sasticităț ii% 8n secial cauzate e leziuni "eulare% rezistente la a"inistrarea "irela,antelr care sunt 8nre0istrate 8n ;"enclatrul e tat al "eica"entelr al 7*. =a ra actuală bacl!enul nu ate !i substituit e nici-un "eica"ent alternativ% iar lisa acestui rearat  !ar"acl0ic se"ni!icativ scae calitatea trata"entului recueratr la un nu"ăr "are e blnavi cu leziuni  sinale 'i inuce necesitatea rcurării lui e către acienț ii in a!ara ț ării.

C-.-&&- Tratamet"l 5i9ical rec"(erator ; AVC Ca#eta 1>- Tratamentul recuperator 5ncepe imediat c'nd starea pacientului a devenit stabilă

+roramul de recuperare /inetică va cuprindeP a. +osturăriK b. Mobilizări pasiveK c. Ridicarea n aşezatK d. Ridicarea din aşezat n ortostatism şi inversK e. ntrenarea echilibrului,coordonării şi stabilită%iiK f. ntrenarea mersuluiK . Reeducarea membrului superior. Modalită$i de iter!e$ie3 a. !upraveherea posturăriiK 3

3

b. -ducarea nso%itoruluiK c. Mi=loace de /inetoterapie de interven%ie la patul pacientuluiK d. Mobilizarea proresivă la patK e. Transferuri >asistate sau independente@K f. )erticalizareaK . -erci%ii cu mi=loace tehnice a=utătoareK h. -erci%ii la masă de năl%imea fotoliului rulant >masa (obath@K i. )ariante de mersK  =. -erci%iile de reeducarea mersuluiK /. Mobilitatea n fotoliul rulant >n sec%ie, n spital, n afara clădirii@. Idica$ii metodice3 - Mişcările ce alcătuiesc fiecare eerci%iu trebuie concepute şi selec%ionate n aşa fel ncrespira%iei, cardiovasculare etc.@K ranizarea diferen%iată a modalită%ilor de repetare a eerci%iilor pot influen%a diferit dezvoltarea oranismuluiK n acest contet, intră şi no%iunea de contraindica%iiK astfel, n func%ie de aten%ionările G indica%iile medicale, de bolile asociate ale pacientului, trebuie adaptată ori forma eerci%iului, ori modul de eecu%ie >tehnica@, ori a=ustată dozarea efortuluiK aceste activită%i se desfăşoară sub o şi mai atentă implicare şi monitorizare din partea specialistului >/inetoterapeutului@. -

E!ide$a (ro4ram"l"i 9ilic )i a e!ol"$iei idi!id"ale a (aciet"l"i/ se faceP la internare, la eternare, iar n unele cazuri se fac şi evaluări intermediare. !istematizarea activită%ii se materializează prin sintezele statistice anuale. Recomadări (etr" reamea8area loc"i$ei (aciet"l"i/ modificările necesare sau adaptate, n func%ie de deficitul motor şi de posibilită%ile financiare >ale familiei pacientului@ cu scopul de a se reintera n familie, societate şi de reinser%ie profesională, dacă este posibil, condi%iile socioGeconomice reprezent
Tabel"l .- Rec"(erarea ietică ; (erioada (recoce  faza acută )C@ biective

*ilacele

1. -vitarea, corectarea apari%iei deforma%iilor, posturări n pozi%ie func%ională prin folosirea de redorilor articulare şi atitudinilor vicioase, atele simple, mulate plastice, uşoare elastice sau deposturărilor. cu arcuri, benzi adezive corectoare, orteze fie şi mobile, ntinderi pasive prelunite >stretchin@ pe musculatura antaonistă celei paralizate

3 4

2. -vitarea atrofiei musculaturii paralizate

elemente de facilitare >at
6. Recuperarea sindromului vasculoGtrofic

posturarea elevată, ortezare, mănuşă, banda=, ciorap elastic

7. Creşterea func%iilor fibrelor musculare restante mobilizări pasive, pasivoGactive cu ntinderi scurte la capătul mişcării folosind elementele de sănătoase facilitare eteroceptive >atinerea uşoară, contactul manual@, tehnici "$+, *', *', CR, !*, *, schemele de facilitare din metode Habat >diaonalele de fleie şi etensie pentru membrele superioare aplicate n func%ie de tipul leziunii@, mobilizări active şi active cu rezisten%ă, electrostimulare, biofeedbac/

4. Men%inerea;mbunătă%irea mobilită%ii şi for%ei eerci%ii active pe toată amplitudinea de mişcare, eerci%ii izometrice, eerci%ii active cu rezisten%ă sementelor neafectate de paralizie 5. Reeducarea reac%iilor posturale şi echilibrului eerci%ii şi tehnici de nsuşire ini%ială a  n posturile de bază controlului, a echilibrului, a coordonării şi a patternelor corecte n ac%iunile motriceK eerci%ii de reeducare a balansului n posturile de bazăK eerci%ii de reeducare a controlului şi echilibrului static n posturile de bază 8. Nnsuşirea tehnicilor de transfer asistate

eerci%ii de rostoolire din decubit dorsal n decubit lateral, ridicarea din decubit lateral  n şez
Tabel"l 1- Rec"(erarea ietică ; (erioada (recoce de reabilitare faza subacută )CF

biective

1. +romovarea controlului motorP G "bilitatea G stabilitate G "bilitate cntrlată

*ilacele

G eerci%ii cu alternan%a aonistGantaonist, eerci%ii pe amplitudini de mişcare diferite, tehnici de mişcare cu opriri succesiveK G eerci%ii cu contrac%ie n zona scurtă a musculaturii, eerci%ii cu contrac%ie concomitentă a musculaturii aonistGantaoniste, cocontrac%ieK G eerci%ii pe lan% /inetic nchis ntrGuna sau mai multe articula%ii, pe amplitudini diferite, cu  ncărcare; descărcare de reutate, cu modificări de ritm şi viteză de reac%ieGrepeti%ieGeecu%ieK 3

5

G cr.nare 'i abilitate

2. Recuperarea sindromului umărului dureros prinP

G b$inerea un0:iurilr articulare nr"ale rin9 inhibi%ia hipertoniilor  musculare >miotatice, miostatice, antalice@K creşterea elasticită%ii >ntinderea@ %esutului contractilK creşterea elasticită%ii >ntinderea@ %esutului necontractilK asuplizarea tuturor %esuturilor  moi periarticulareK creşterea amplitudinii mişcărilor artro/inematice >alunecare, rota%ie con=unctă, detrac%ie@K creşterea for%ei musculare de cocontrac%ie periarticulară de tip izometricK izoton >concentric, ecentric, izo/inetic, pliometric@K auoton D pe toată amplitudinea sau n zonele scurtă; medie; lună a muşchiului.

G eerci%ii pe lan% /inetic deschis, ntrGuna sau mai multe articula%ii, pe amplitudini diferite, cu modificări de ritmGviteză, nvă%areGconsolidareG perfec%ionare a secven%ialită%ii normale a mişcărilorK eliminarea mişcărilor perturbatoare; inutileK educarea; reeducarea ambidetrieiK  mbunătă%irea preciziei D pentru mişcări simple, simetrice, asimetrice, homoG şi heterolaterale ale sementelor corpului.

G mobilizări pasive, relaări postizometriceK G eerci%ii cu alternan%a   aonistGantaonist, eerci%ii pe amplitudini de mişcare diferite, tehnici de mişcare cu opriri succesiveK G eerci%ii cu contrac%ie n zona scurtă a musculaturii, eerci%ii cu contrac%ie concomitentă a musculaturii aonistGantaoniste, cocontrac%ieK G tehnici "$+

6. Reeducarea reac%iilor posturale şi echilibrului G eerci%ii de reeducare a balansului n posturile compleeK eerci%ii de reeducare a controlului şi  n posturile complee echilibrului static n posturile compleeK eerci%ii de reeducare a orientării şi stabilită%ii posturale, eerci%ii de reeducare a controlului şi echilibrului dinamicK tehnici de biofeedbac/

7. Nnsuşirea tehnicilor de transfer independente G eerci%ii de rostoolire din decubit dorsal n decubit lateral, ridicarea din decubit lateral n şez
G eerci%ii cu spri=in unipodalK eerci%ii cu balans de pe un picior pe altul, eerci%ii pentru reeducarea strateieiP umerilor, şoldurilor, enunchilor, paşilor miciK eerci%ii pentru controlul şoldului şi enunchiului la membrul afectat, eerci%ii pentru a=ustarea dorsofleiei plantare afectate, eerci%ii pentru reeducarea fazelor de mers, eerci%ii de nsuşirea mersului cu bastonP unipod, tripod, urcareaGcobor
3

6

Tabel"l 0- Rec"(erarea ietică ; (erioada de reabilitare tardi!ă biective

*ilacele

1. Consolidarea şi perfec%ionarea controlului G eerci%ii şi tehnici de reeducare a ritmului şi postural, a echilibrului, a coordonării şi a tempoului n eecutarea activită%ilor motriceK patternelor corecte n ac%iunile motrice eerci%ii şi tehnici de dezechilibrare posturalăK tehnici de biofeedbac/ 2.  Nmbunătă%irea controlului muscular prin G tehnici de biofeedbac/ >activă şi pasivă@ formarea; perfec%ionarea imainii corecte a mişcării 6. Men%inerea mobilită%ii, troficită%ii musculare şi G mobilizăriK posturări de corec%ieK diaonalele combaterea atitudinilor vicioase a membrului Habat, manşon de fiareK eerci%ii cu alternan%a aonistGantaonist, eerci%ii pe amplitudini de afectatP mişcare diferite, tehnici de mişcare cu opriri succesive 7. Combaterea atitudinilor defectuoase ale G mobilizări pasiveK posturări de corec%ieK orteze aparatului locomotor  4.  Nnvă%area mişcărilor paliative G eerci%ii complee şi combinate cu c- Rec"(erarea ietică ; (erioada croicăK #ec7elară biective

*ilacele

1. +rofilaie secundară a deposturărilor 

G posturări corective, tehnici "$+, mobilizări pasive G ortezări, mobilizări pasive, stretchin 2. +rofilaia ter%iară a deficien%elor G eerci%ii analitice de corec%ie a fazelor de mersK 6. Corectarea paternului de mers variante de mers 7. Men%inerea; creşterea antrenamentului la efort G eerci%ii libereK mers pe distan%ăK variante de mersK bicicleta erometrică, eerci%ii de respira%ie, eerci%ii prin circuit C#/#$$#/# Terapia ocupaţională

Tabel"l ,- Rec"(erarea acti!ită$ilor 5"c$ioale ; (erioada (recoce  faza acută )C@  Activitatea

1. Transferul >asistat; independent@

2. limenta%ia 6. *ienă 7. NmbrăcareaGdezbrăcare

*ilacele - 3in decubit dorsal n decubit lateral >dreapta;st
7

- Trenului inferior din şez
Tabel"l - Rec"(erarea acti!ită$ilor 5"c$ioale ; (erioada (recoce  faza subacută )C@ 1. Transfer 

 Activitatea

2. *ienă 6.  limenta%ie 7.  NmbrăcareaGdezbrăcarea 4.  Nncăl%areaGdescăl%area 5. 'ocomo%ie;ambula%ia

*ilacele - 3in şez
Tabel"l '- Rec"(erarea acti!ită$ilor 5"c$ioale ; (erioada de reabilitare tardi!ă 1. 'ocomo%ie

 Activitatea

2.  limenta%ie 6.  Nncăl%areaGdescăl%area 7.  NmbrăcareaGdezbrăcarea 4. *ienă

*ilacele

- Treptele - +
Tabel"l ?- Rec"(erare acti!ită$ilor 5"c$ioale ; (erioada de reabilitare croicăK #ec7elară

 Activitatea

*ilacele - +e teren accidentat 1. 'ocomo%ie - Cu depăşirea obstacolelor  - Cu diferite obiecte n mncheie nasturi, trae 2.  NmbrăcareaGdezbrăcarea fermoarul etc@ 6.  Nncăl%areaGdescăl%area - Cu abilită%i complee >se leaă la şireturi,  ncheie catarame, capse etc@ 7. *ienă - Cu abilită%i complee >se spală pe minii, pe fa%ă, pe din%i, pe corp, se ştere cu prosopul etc@ 4.  Nntre%inerea spa%iului său de via%ă i ş a -  re ri=ă de obiectele personale -  Nndeplinirea unor treburi casnice sau a=ută la obiectelor personale  ndeplinirea lor >aşează, ştere, aşterne, spală etc@

3

8

C#/#$$#0# 6iioterapie

Tabel"l &+- Tratamet"l 5i9iotera(e"tic Perioada de reabilitare (recoce 1G17 zile@

14 zile G1

lună@

1. -lectroterapia nu se indică 2. Masa=ul >selectiv@ se ncepe la cteva zile după accidentul vascular şi doar  după stabilizarea stării pacientului.  Nn )C ischemic D la 2 D 7Ga zi de la debutul bolii  Nn )C hemoraic D la 5 D 9Ga zi de la debutul bolii *ni%ial durata masa=ului este de 10 minute şi se creşte proresiv la 20 de minute. Masa=ul se efectuează ncepnd cu sementele proimale ale etremită%ilor  afectate spre sementele distale. $# Electroterapia

 -lectrostimularea muşchilor paretici, muşchilorGantaoniştilor muşchilor  spastici, zilnic, $r 20G70 >de eemplu G C!M D Reim ntrerupt, C **, frecven%a :0G140 ?z,  G 84O, i;p 2P6, 2G6min;cin )C ishemic@ G reiunea ulerului C ) G Th*), reim nentrerupt, induc%ia 24G64 mTl, durata 10G14 minute, $r. 10G14, zilnic sau peste o ziK  Crioterapia locală >puni cu hea%ă sau comprese reci, criopachete cu el etc.@ muşchilor periferici, durata 4G60 min., $r. 5G12 /# -asa

>n staiul ini$ial% !lasc se indică masa= tonifiant, masa= trofic muscular si vascular. >n staiul e sasticitate 'i uă eă'irea acestui staiu se ur"ăre'te G combaterea spasticită%ii prin vibra%ii ale musculaturii, G masa= cu hea%ă, G masa=ul ulerului, G combaterea dezaărilor prinP masa=ul muşchilor periferici, masa= CFria, elona%ii, trac%iuni ale coloanei vertebrale şi ale membrelor. 1G6 luni@

$# 6iioterapie patogenetică

 ionoforeză sol. acid nicotinic 1G2O, sol. eufilină 2O, sol. papaverină 0,1G0,4O > n caz de )C ischemic@ sau sol. iodură de potasiu 2G4O >n caz de )C hemoraic@ transorbital, intensitate D psol. sulfat de manesiu 2G4O, sol. eufilină 2O, sol. acid nicotinic 1G2O, sol. drotaverină@, sedative >sol. natrii brom 4O@ reiunea ulerului. * D 10G14 m, durata 14G20 sec. $r.14G20 zilnic sau peste 1 ziK  somnul electroenP frecven%a 10?z, intensitatea 4G14m, durata 60G70 minute $r. 10G14  electroterapia transcraniană >R! >#WXYZ[\Z][^G809_&@ +C 16 cm, durata 4G 14 min, $r. 20G24K microunde decimetrice, manetoterapia@K 3

9

laseropunctura pe punctele bioloice active corporale >intensitate 40 m)t;cm`, durata 60 sec;punct@ şi auriculare>intensitate 14 m)t;cm` durata 14 sec;punct@, durata sumară 4minute. ·

-asa< manual:

*asa seativ · masa=ul ulerului C"baterea sasticitătii rin · vibra%ii ale musculaturii, · masa= cu hea%a C"baterea eza,ărilr rin · masa=ul sistemului nervos periferic · masa= CFria · elona%ii · trac%iuni ale coloanei vertebrale şi ale membrelor C"baterea c"lica$iilr · a durerilor G prin masa= antalic · a dezaărilor G prin mişcări postmasa= · a edemelor G prin masa= de drenare limfatica · a depresiei G prin masa= sedativ /# 6iioaterapia simptomatică

 A. 6rata"entul sasticită$ii "usculare · curen%ii interferen%ialiP ini%ial la bra%Gse folosesc 7 electrozi, frecven%a rapidă, durata de 20 minute, intensitate uşoară, apoi 4 minute frecven%a lentă. lterior electrozii se mută la nivelul ambei afectate, o şedin%ă pe zi, 10G12 şedin%e pe serie. · decontracturări pentru membreP electrodul neativ se plasează pe muschii antaonişti, intensitate de 10G12 m, durată de 10G14 minute, 1 şedin%ă pe zi, 10G12 şedin%e pe serie · manetoterapia pe muşchiiGfleori ale mpuni cu hea%ă sau comprese reci,criopachete cu el etc.@ muşchilor spastici · băile calde, 68C, durata de 14G20 minute, $r.5G9, peste o zi · băile alvanice patrucelulareP polul pozitiv amplasat pe membrele superioare, iar cel neativ pe membrele inferioare, intensitatea de 14 m, durata de 14G20 minute, 1 şedin%a pe zi, 20 de şedin%e pe serie. · presopunctură prin metodă de inhibi%ie, zilnic sau peste o zi · Masa= manualP - peria=ul şi vibra%ii musculaturii spastice - masa= cu un calup de hea%ă efectuat 10G20 min. pe musculatura spastică - masa= CFria · acupunctura >tehnica care vizează reducerea hipertonusului muscular@ B. Fiziteraia antal0ică 4

0

curen%i pulsativi n doze conven%ionale, zilnic sau peste o zi, $r 5G10 T-$!Gterapia · · ultrasonoterapia >sau ultrafonoforeză preparatelor analetici@ D reiunea articula%iei afectate, $r. 9G10, peste o zi unde scurte pe articula%iile dureroaseP durata de 20 dminute, 1 şedin%ă · pe zi, doze calde *** şi *) cu ecluderea articula%iei cotului ·  mpachetări cu parafinăP la 40G50 C pe articula%iile dureroase, durata de 20G60 minute, 1 şedin%ă pe zi, 10G14 şedin%e pe serie >cu ecluderea articula%iei cotului@ C. Fiziteraia sti"ulatare · electrostimulare a muşchilor paretici, muşchilorGantaonişti, zilnic, $r  14G60, 2G6 serii cu interval de 6G5 săptăm
 Nn această perioadă se efectuează procedurile enumerate pentru faza subacută a )C urmărind scopul de a mbunătă%i rezultatele ob%inute anterior. Perioada de reabilitare #ec7elarăKcroică  Nn această perioadă se efectuează activită%ile enumerate pentru faza subacută a )C urmărind scopul de a mbunătă%i rezultatele ob%inute anterior.

C-.-&.- Rec"(erarea co4i$iei Ca#eta 1,- Recuperarea cogniţiei  *mplicarea multiplelor arii de deficit conitiv la pacien%ii cu )C impune beneficierea de o varietate de abordări de recalificare conitivă multidisciplinarăP

7ecuerarea e!icitului e aten$ie - Nn faza acută se recomandă utilizarea tehnicilor interven%ionale conitive enerale. - Nn faza postacută se recomandă aplicarea antrenamentului specific al aten%iei. 7ecuerarea "e"riei -

!e recomandă antrenamentul compensator al memoriei n cazul tulburărilor uşoare de memorie.

!e recomandă aplicarea strateiilor complee de antrenare a memorieiP tehnici de recuperare fară a=utoare eterne, cu folosirea a=utoarelor eterne nonGelectronice şi folosirea tehnoloiilor de asisten%ă electronică a memoriei. - !e recomandă aplicarea strateiilor complee de antrenare a memorieiP strateii specifice de nvă%are >nvă%area cu mpiedicarea erorilor@, utilizarea sofAare de antrenament computerizat şi strateii specifice de antrenament asistat de calculator al memoriei >ritm propriu, feedbac/, personalizare, prezentări vizuale, aplicarea antrenamentul vizualGimainar, a memoriei de lucru, tehnica prin oranizator vocal portabil, tehnoloia realită%ii virtuale prin antrenarea memoriei spa%iale, nvă%ării verbale şi vizuale@. 7ecuerarea acalculiei -

4

1

!e recomandă aplicarea strateiilor de recuperare ale disfunc%iilor procesării numerelor şi de calcul prin aplicarea tehnicilor de reconstituire şi bac/Gup bazate pe abilită%ile reziduale ale pacientului. -

 riile de interven%ieP recuperarea abilită%ilor de transcodare, prorame prin folosirea strateică a cunoştin%elor reziduale de aritmetică. 7ecuerarea ne0liării sa$iale unilaterale !e recomandă aplicarea tehnicilor standard de recuperareP - antrenamentul scanării vizuale - tehnica spa%ioGmotorie sau vizioGspa%ioGmotorie - tehnici pentru orientarea trunchiului - tehnici de aplicare a vibra%iilor la nivelul tului - tehnici de folosire for%ată a ochiului stn - ochelari cu prismă - feedbac/Gul video - tehnici de stimulare electrică transcutanată a muşchilor cervicali - tehnici de stimulare vestibulară. - tehnici de aten%ionare vizuală prin stimuli /inetici - tehnici prin folosirea antrenamentului asistat de computer -

C-.-&1- Rec"(erarea limba8"l"i )i di#5a4iei C#/#$0#$# Recuperarea a!aiilor  Ca#eta 1- Recuperarea a!aiilor 

A5a9ie totală mi*tăF - +rimul pas vizează stabilirea unui contact cu pacientulK - rmează deschiderea unui canal de comunicare, la nceput estual, apoi linvisticK se lucrează și n olindăK - Renunţarea la stereotipii prin tăcerea totală >pacientului i se pune deetul pe ură@ sau la fiecare repetare, neareK - Manipularea de obiecte simple >de eemplu, să ntoarcă ceasul, să folosească tacculori, forme eometrice, obiecte identice, imaini suprapuse@. $otăP 3upă 6 luni afazia totala capătă altă formă de afazie, care se tratează corespunzător acestei forme. A5a9ie motorie - Testarea screenin pentru determinarea prezen%ei şi radului afazieiK - tilizarea metodelor alternative de comunicare >esturi, mimică, desene, scrisul@K

 Nncercări de deblocare prin automatisme >numele, adresa, profesia, starea civilă, zilele săptăm
Iimnastica aparatului fonatorK - -erci ţii de respira ţieK - !onorizareP vocale, consoane, silabe, apoi cuvinte și propoziţiiK - 3esemnare de imaini și obiecteK - 3enumiri de acţiuniK - Iruparea imainilor pe cleume, mbrăcăminte etc.@K - Iruparea imainilor pe sunete >pere, mere sau prune, mure@K - *mainea și cuv
-

!chema corporală >denumiri@K 'eie cu voce tare D nt
propoziţii și fraze >nu pe litere de la nceput@K 4

2

Irafie cu stlitere, cuvinte, propozi ţii scurte@K - Reeducarea pe muzică D n momentul n care toate celelalte metode nu dau rezultatK - 3ezleare de interame simple, rebus D toate pentru mbunătăţirea vocabularuluiK - Către final se propune alcătuirea unei povestiri scurte pe o tematică >e. anotimpuri,  mbrăcăminte, alimente@ la nceput pe un suport vizual, apoi după pove ști, articole din ziare, scrisori sau chiar evenimente trăite >ecursii@K ;tă Materiale utilizateP seturi de imaini, =ocuri, proba de asemănare și proba de ecludere, proba povestirilor absurde și corecte și nu n ultimul rnd, litere mobile și căr ţi școlare. -

A5a9ie #e9orială aronul fonemic, fiind nso ţit cel mai adesea de looree și anosonozie relativă, pacientul trebuie convins să asculte ce i se spune și să se folosească de semne nonlinvistice. dată ce stabilim ce fel de =aron fonemic este >cu sau fără tulburări de n ţeleere@ vom trece la eerci ţii specificeK -

'a nceput se evită automatismeleK - !e lucrează pe partea nonverbală >cu obiecte, imaini@ pentru no ţiuni spaţiale, temporale și apoi așezarea n serie sau n succesiuni loice >evenimente cu leături ntre eleP ospodina toacă leume, apoi face ciorbă@K - -erci ţii de selectare și discriminare audioGverbale >eempluP de a diferen ţia sunetele + și ( D papaGbaba@K - !e ncepe cu recunoa șterea vocalelor și apoi a consoanelor, eerciţii cu imaini pe rupe de sunete și se lucrează la articularea corectă a acestora unde este cazulK - 3acă diferenţele ntre fenomene sunt bine n ţelese, se demarează o altă etapă D repetiţia, ce va duce la ăsirea autocontrolului pacientului privind produc ţiile verbale și de a elimina proresiv parafaziile. 'ectură cu voce tareK - 3ictare de enunţuri linvistice propuse D itemi comporteempluP -a aleară pe stadionK -l fueK -a stă@K - -erci ţii de clasificareK - 3e asemănare simplă >eempluP ratăGmi acul și aţa@, apoi desemnare n interiorul unei clase >mobile, flori, leume@, apoi desemnarea antonimelor >co ș plin;ol@. 3escrieri de imaini simple și apoi imaini cu acţiuniK - -erci ţii de defini ţie >Ce este o linură -ste un tacCine sapă roapa altuia cade sinur n ea@. -

C#/#$0#/# Recuperarea diartriei  Ca#eta 1'- Recuperarea diartriei 

1. Iimnastică respiratorieK 2. Iimnastică a aparatului fonatorK 6. -erciţii pentru delutiţieK 7. -erci%ii fără sunetK 4. Metode alternative de comunicare n cazul anartriei şi dizartriilor severeK 5. -erci%ii cu sonorizăriGvocale, consoane, silabe simple şi apoi complee prin repetare şi leie cu voce tare. C#/#$0#0# Recuperarea dis!agiei 

Ca#eta 1?- Rec"(erarea di#5a4ieiModificări dietice care sunt cheia componentă n proramul de tratare a disfaiei. 4

3

V?sczitate și te,tură 'ichidele pot fi ndesite cu diferiţi aenţi de ncheare. 3atorită aleerii corecte a consisten%ei alimentelor și băuturii, pacientul cu disfaie poate nhi ţi cu ușurinţă. Clasi!icare visczităţ ii ali"entelr $ivelul *. +iure, puddin, carne omoenizată n mierK $ivelul **. *aurt, supăGpiure, chefir, chiselK $ivelul ***. !uc de tomate și băutură de iaurtK $ivelul *). pă și ceai.  Aausuri nutritive și :iratarea ;tă  Nn cazul n care pacientul nu ob ţine suficient substan ţe nutritive pe cale orală, acestuia i se indică nutriţia parenterală. +entru a preveni deshidratarea, pacientului i se oferă deseori reulat lichide și alimente boate n lichide. +erfuzii intravenoase pot fi indicate n cazul n care nu poate fi menţinut nivelul de hidratare. #0iena cavităţ ii bucale *iena cavităţii bucale este importanta pentru prevenirea infec ţiilor pulmonare. 3upă fiecare masă cavitatea bucală este curăţită minuţios. E,erci ţi i și te:nici e !acilitare 3ouă tipuri de eerci ţii pot fi recomandate pacien ţilor cu disfaieP a.3irectă >eerciţii menite să ntărească mu șchii care participă la nhi ţire@K b. *ndirectă >eerciţii efectuate n timpul nhi ţirii@. 6iuri e e,erci ţi i a. -erciţiile pentru buze facilitează abilitatea pacientului de a men ţine lichidele n cavitatea bucalăK b. -erciţiile pentru limbă sunt utilizate cu scopul de a manipula bolul alimentar și propulsia acestuia prin cavitatea bucalăK c. -erciţiile pentru obra=i u șurează mișcările de rotare a bolului alimentarK d. -erciţiile de respirare sunt recomandate pentru a mbunătă ţi puterea aparatului respiratorK e. Nncordarea limbii facilitează starea peretelui posterior al farineluiK f. -erciţii de ridicare a capului măre ște mișcarea anterioară a compleului larinean și deschiderea păr ţii superioare a sfincterului esofaian. Exemple de te>nici de !acilitare ;tă 'a pacien%ii cu disfaie se va utiliza stimularea electrică. !timularea electrică se administrează

prin aplicarea unui stimulator cu baterii ncărcate electric și conectat la o pereche de electrozi situaţi pe e. stimulatorul #)ital!tim&@. !timularea neuromusculară farineală profundă este o tehnică terapeutică care se utilizează pentru a mbunătă ţi deluti%ia. Te>nica compensatorie

!e recomanda cu scopul de a reduce aspira%ia sau de a intensifica cură%irea larinelui. a. @zi$inarea acientului  C
permite prote=area căilor respiratorii şi previne căderea ocazională a alimentelor  n trahee. c. @zi$inarea 8n at  3acă pacientul nu poate fi transferat n fotoliu, i se creează o pozi%ie semiaşezat n pat. Cu acest scopP - +acientul este ridicat pu%in pe căpăt
C-.-&0- Rec"(erarea (ri metode ale mediciii alterati!e )i com(lemetareCa#eta 0+- -etode ale medicinii alternative 8i complementare# - acupuncturaK - homopatiaK - refleoterapiaK - meloterapiaK - fitoterapia. C-.-&>- A#i#te$ă de co#iliere Ca#eta 0&- Asistenţă de consiliere are misiunea de a sus%ine şi oferi posibilită%i persoanelor  cu dizabilită%i postG)C pentru recuperarea şi interarea lor optimală n familie şi comunitate. -a este acordată de către membrii echipei multidisciplinare din momentul ini%ieirii tratamentului de reabilitare şi includeP - persoana cu dizabilită%iK - membrii familiei pacientuluiK - persoanele de supravehere; nri=ireK - asistentul socialK - asistentul spiritual; preotK - =uristul etc. $otăP 3intre membrii echipei este deleat un responsabil care oferă informa%ii curente despre evolu%ia bolii, posibile complica%ii şi consecin%e, precum şi rezultatele aşteptate ale reabilitării. -

 sisten%ă de consiliere vizeazăP - educarea şi consilierea sub formă interactivă a pacientului, familiei, supravehetorului;  nri=itorului cu privire la natura bolii şi manaementul tratamentului recuperatorK - oranizarea ntrunirilor cu membrii familiei cu scop de informare privind problemele medicale şi psihoGsociale estimate la diverse etape de reabilitare şi minimalizarea distresului persoanelor implicate n procesul recuperatorK - elaborarea şi distribuirea materialelor informative educative >buclete, chestionare, video etc.@ cu suport psihoGsocial, =uridic şi de altă natură necesar persoanelor cu dizabilită%i, membrilor de familie, supravehetorilor; nri=itorilor.

4

5

D- RESURSELE UMANE NECESARE PENTRU RESPECTAREA RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI D-&- I#tit"$ii de Per#oal3 · Medic reabilitolo reabilitare ; · Hinetoterapeut (erioada (recoce · Terapeut ocupa%ional · "izioterapeut · 'ooped · $europsiholo clinic ·  sistenta medicală ·  sistent social Di#(o9iti!e medicale3 ·

· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·

· · · · ·

Masă de /inetoterapie

!caune !caune de /inetoterapie !caun de fitness !caun (obath !cări "otoliu rulant Cadru de mers Cadru mobil !uport de mers +lacă de transfer Cr=e canadiene Cr=e (astoane de imnastică +aralele (icicleta erometrică !tepper )erticalizator rteze !altea de imnastică Cearşafuri de alunecare Centuri de asiurare lindă Mini fitness Cutii de diferite dimensiuni !tabilorafia computerizată Treadmil +lăci basculante pentru echilibru +lasă -levator -lectostimulatoare >T-$!K $M-!@

·

!et dispozitive pentru recuperarea m
·

!et pentru recuperarea conitivă !et, combină pentru splintare

·

4 6

· · · · · · ·

Materiale ilustrative şi didactice Tablă Calculator 3ictofon Casetofon )ideofluoroscop !timulator )ital!T*M

Tratamet"l medicameto# >vezi casete 17G28@

D-.- I#tit"$ii de

Per#oal3 reabilitare ; (erioada  Medic reabilitolo tardi!ă  Medic terapie manuală  Hinetoterapeut  Terapeut ocupa%ional  "izioterapeut  'ooped  $europsiholo clinic  sistenta medicală  sistent social Di#(o9iti!e medicale3  Masă de /inetoterapie  !caune  !caune de /inetoterapie  !caun de fitness  !caun (obath  !cări  "otoliu rulant  Cadru de mers  Cadru mobil  !uport de mers  +lacă de transfer   Cr=e canadiene  Cr=e  (astoane de imnastică  +aralele  (icicletă erometrică  !tepper   )erticalizator   rteze  !altea de imnastică  Cearşafuri de alunecare  Centuri de asiurare  lindă  Mini fitness  Cutii de diferite dimensiuni  !tabilorafia computerizată

 Treadmil

4 7

· · · · · · · · · · · · · · ·

+lăci basculante pentru echilibru +lasă -levator -lectostimulatoare >T-$!K $M-!@ !et dispozitive pentru recuperarea m
Tratamet"l medicameto# >vezi casete 17G28@

D-1- I#tit"$ii de

Per#oal3 reabilitare ; (erioada  Medic reabilitolo croicăK #ec7elară  Hinetoterapeut  Terapeut ocupa%ional  "izioterapeut  'ooped  $europsiholo clinic  sistenta medicală  sistent social Di#(o9iti!e medicale3  Masă de /inetoterapie  !caune  !caune de /inetoterapie  !caun de fitness  !caun (obath  !cări  "otoliu rulant  Cadru de mers  Cadru mobil  !uport de mers  +lacă de transfer   Cr=e canadiene  Cr=e  (astoane de imnastică  +aralele  (icicletă erometrică  !tepper   )erticalizator   rteze  !altea de imnastică

4 8

· · · · · ·

· · · · · · · · · · · · · · · ·

Cearşafuri de alunecare Centuri de asiurare lindă Mini fitness Cutii de diferite dimensiuni !tabilorafia computerizată

Treadmil +lăci basculante pentru echilibru +lasă -levator -lectostimulatoare >T-$!K $M-!@ !et dispozitive pentru recuperarea m
Tratamet"l medicameto# >vezi casete 17G28@

4 9

E- RESURSELE UMANE NECESARE PROTOCOLULUI
PENTRU RESPECTAREA

PREVEDERILOR

Metoda de calc"lare a idicator"l"i N"mitor  N"mărător 

&-   spori calitatea   !everitatea deficien%elor  !cala $*?!!, *ndeul procesului curativ neuroloice şi (arthel, !cala "*M la pacien%ii după disfunc%ionalită%ilor   )C .-

1-

0-

de $umărul total pacien%i, dianostica%i cu  )C care au făcut tratament n condi%ii de sta%ionar, pe parcursul ultimului an   reduce rata de +ropor%ia pacien%ilor care $umărul de pacien%i $umărul total de complica%ii pe parcursul unui an, au care au dezvoltat  )C pacien%i cu )C care se medicale la dezvoltat )C cu cu complica%ii află sub   supraveherea pacien%ii neurolo, după complica%ii neuroloice neuroloice şi;sau nonG medicului  )C şi; sau nonGneuroloice neuroloice, pe reabilitolo şi medicului parcursul ultimului an  de familie, pe parcursul 100 ultimului an  meliorarea de +ropor%ia pacien%ilor, pe !cala "*M. $umărul $umărul total func%ionalită%ii parcursul unui an, cu pacien%ilor, pe parcursul pacien%i cu )C care se pacien%ilor după anamnestic de )C care ultimului an, cu află sub   supraveherea  )C au puncta=ul de (l 40, anamnestic de )C care medicului reabilitolo, pe parcursul ultimului au puncta=ul (*40 an   reduce rata +ropor%ia deceselor prin $umărul de decese prin $umărul total de sau  )C mortalită%ii prin  )C şi;   şi;sau pacien%i cu ) care se  )C complica%iilor lui, pe complica%iilor lui, pe află sub   supraveherea parcursul unui an parcursul ultimului an  medicului de familie, pe 100 parcursul ultimului an

5

0

ANEE3 Scale cliice de e!al"are Ae*a &- Scala de e!al"are a AVC a I#t"t"t"l"i Na$ioal de Săătate NI6SSF +acientP   3ata naşteriiP   *M!+P   3ata eaminăriiP   $ivel ini%ial >scorul n puncte@ 2 ore după tratament >scorul n puncte@ 27 ore după debutul simptomelor SG 20 minute >scorul n puncte@ 8G10 zile >scorul n puncte@ 6 luni >scorul n puncte@ 3ata şi ora eaminăriiP   -aminatorulP   I#tr"c$i"i -amina%i n ordinea stabilită. Nnreistra%i rezultatele n fiecare cateorie după subscala propusă. $u vă ntoarce%i napoi şi nu schimba%i scorurile. rma%i instruc%iunile pentru fiecare compartiment. !corul trebuie să reflecte ce este capabil să facă pacientul şi nu ce crede eaminatorul că poate  ndeplini. -aminatorul trebuie să nreistreze rapid răspunsurile. Cu ecep%ia compartimentelor  unde este indicat, pacientul nu trebuie hidat >de e. repetate ntrebările@.

A(recierea #cor"l"i 1. 2. 6. 7.

0 puncte D eamen neuroloic normal şi status mental intact 72 puncte scorul maimal, stare etrem de ravă 17 puncte D ictus cu clinică uşor şi moderat eprimată 14G20 puncte D ictus sever


5

1

I#tr"c$i"i &a Ni!el de co)tie$ă

-aminatorul trebuie să aleaă modalitatea de comunicare n caz dacă evaluarea este obstruc%ionată de sondă endotraheală, limba de comunicare, banda=e;traume orotraheale. Cu scorul 6 se punctează numai n caz dacă pacientul nu face nici o mişcare >dec
Iter(retarea #calei Scor"l 0 g lertK răspunsuri prompte 1 g $ealertK dar capabil de a răspunde adecvat la stimuli minori 2 g $ealertK necesită stimuli repeta%i pentru a răspunde, sau este obnubilat şi necesită stimuli puternici sau dolori pentru a face mişcări >nu    stereotipe@ 6 g Răspunde numai prin mişcări reflee sau autonomeK sau este total neresponsiv, flasc, arefle.

&b =trebări de orietare +acientul este ntrebat n ce lună suntem şi ve., repetă o mişcare, două sau nici una@. +acien%ilor cu traume, amputa%ii sau alte obstacole fizice se vor alee ordine potrivite de o treaptă. $umai prima ncercare va fi punctată. .- Pri!irea orietarea 4lobilor oc"lariF $umai mişcarea orizontală a lobilor oculari va fi testată. !e punctează mişcările voluntare sau reflee >oculocefalice@. 3acă pacientul prezintă devierea 0 g normal con=uată a lobilor oculari ce poate fi restabilită 1 g pareza par%ială a văzului, privirea este prin mişcare voluntară sau refleă, scorul va fi 1. anormală la unul sau ambii ochi, dar devierea 3acă pacientul prezintă pareza periferică izolată >$C sau pareza totală a vederii este absentă ***, *) sau )*@, scorul este 1. +rivirea poate fi testată 2 g devierea for%ată sau pareza totală a văzului la to%i pacien%ii afazici. +acien%ii cu traume oculare, nu se restabileşte prin manevre oculocefalice banda=e, orbi sau cu alte perturbări ale acuită%ii vizuale vor fi testa%i n vederea mişcărilor reflee. !tabilirea contactului vizual şi apoi urmărirea cu privirea va depista prezen%a parezei văzului. 1- Vederea 0 g cuadrantele inferioare şi 1 g hemianopie par%ială

   

  

  

   5

2

superioare@ sunt testate prin confrontare, utiliznd deetul pentru urmărire. Nn caz de orbire unilaterală sau enucleere c- Acti!itatea motorie a bra$"l"i (ra%ul este plasat n pozi%ia potrivităP etins la :0 rade cu palmele n =os n pozi%ie pe şezute şi 74 rade din pozi%ia clinostatică. !e punctează dacă bra%ul cade p
,- Acti!itatea motorie a (icior"l"i +iciorul este plasat n pozi%ia potrivităP etins la 60 rade. !e punctează dacă bra%ul cade p
2 g hemianopie completă 6 g ?emianopie bilaterală >inclusiv cecitatea corticală@

0 g mişcări simetrice 1 g pareza minoră >atenuată plica n;l, asimetria zpareza totală sau aproape    totală a =umătă%ii inferioare ale fe%ei@ 6 g pareză completă uni sau bilaterală >absen%a mişcărilor faciale n =umătatea superioară şi inferioară ale fe%ei@ 0 g 'ipsa devieriiK bra%ul este men%inut n pozi%ia cerută mai mult de 10 sec 1 g deviereK bra%ul este men%inut n pozi%ia cerută mai pu%in de 10 sec, dar nu loveşte patul sau alt suport 2 g aplicarea unei for%ei antiravita%ieP bra%ul nu se men%ine n pozi%ia necesară, deviază spre pat,    dar sunt depuse unele eforturi antiravita%ie 6 g lipsa mişcărilor antiravita%ieP bra%ul cade 7 g lipsa mişcării  (! g bra%ul amputat 4a. bra%ul stn 4b. bra%ul drept 0 g 'ipsa devieriiK piciorul este men%inut n pozi%ia 60 rade mai mult de 4 sec 1 g deviereK piciorul este men%inut n pozi%ia cerută mai pu%in de 4 sec, dar nu loveşte patul sau alt suport 2 g aplicarea unei for%ei antiravita%ieP piciorul nu se men%ine n pozi%ia necesară, deviază spre    pat, dar sunt depuse unele eforturi antiravita%ie 6 g lipsa mişcărilor antiravita%ieP piciorul cade 7 g lipsa mişcării  (! g piciorul amputate 5a. piciorul stn 5b. piciorul drept

- Ata*ia membrelor  !copul sec%iunii este depistarea leziunii cerebelare unilaterale. Testa%i cu ochii deschişi. Nn caz de defect 0 g absentă vizual testa%i n c
  

5

3

amputare la nivelul şoldului scorul va fi (!, cu eplica%ie ulterioară. Nn caz de cecitate pacientul este ruat să atină nasul cu deetul cu mpacientul nu simte puncta%i cu 0 sau 1. +acien%ii cu ictus vertebrobazilar  atinerea@ şi hipoestezie bilateral vor fi puncta%i cu 2. 3acă pacientul nu răspunde sau este uadripleic, puncta%i cu 2. +acientul n coma automat va fi punctat cu 2. ?- Limba8"l Cea mai mare parte de informa%ie despre nivelul de conştiin%ă va fi ob%inută pe parcursul sec%iunilor  0 g nonGafatic, normal precedente. Nn această sec%iune pacientul este ruat 1 g afazia uşoară sau moderatăK scăderea să descrie ce vede n desenul ataşat, de a numi evidentă a coeren%ei şi n%eleerii, fără limitarea obiectele pe paina cu obiecte, şi a citi lista eprimată a capacită%ii de a eprima pacientul şi repeta cuvinte din lista propusă. 3acă pacientul are pronun%ă şters doar unele cuvinte şi poate fi afazie severă, va fi punctată claritatea vorbirii n%eles cu pu%in efort@    2 g dizartrie severăK vorbirea pacientului spontane. $umai dacă pacientul este intubat sau are alte bariere nu poate fi n%eleasă, sau pacientul este fizice pentru vorbire, va fi punctat cu (! cu mut;anartric eplica%iile necesare. $uGi spune%i pacientului de ce  (! intubat sau are alte bariere fizice pentru este eaminat. vorbire &&- Ne4lect e*tiderea )i iate$iaF 0 g fără derelări *nforma%ie suficientă pentru a demonstra nelect este 1 g inaten%ie vizuală, tactilă, auditivă, spa%ială colectată din sec%iunile anterioare. 3acă pacientul sau personală prezintă tulburări severe ale cnu recunoaşte    stimulii cutana%i sunt normaliG scorul normal. 3acă pacientul este afazic dar eecută pe ambele păr%i D m
5

4

Ae*a .- Ide*"l Bart7el NrACTIVITATEA @I SCORUL dKo &ALIMENTARE 0 g imposibilă 4 g a=utor pentru a tăia, a ntinde untul, etc., sau are nevoie de dietă modificată 10 g independent .BAIA 0 g dependent 4 g independent >sau poate intra doar la duş@ 1ARANAREK =N:RIIRE 0 g dependent 4 g şi poate nri=i sinur fa%a; părul; din%ii; barba 0=MBRĂCARE 0 g dependent 4 g are nevoi de a=utor, dar poate ndeplini aproape =umătate din ac%iuni fără asisten%ă 10 g independent >inclusiv nasturi, fermoare, şireturi, etc.@ >TRANIT INTESTINAL 0 g incontinent >sau are nevoi de clisme@ 4 g accidente ocazionale 10 g continent ,MICŢIUNE 0 g incontinent sau cateterizat şi incapabil să se descurce sinur  4 g accidente ocazionale 10 g continent UTILIARE C 0 g dependent 4 g are nevoi de oarecare a=utor  10 g independent 'TRANS1 sau 2 persoane, suport fizic@, poate să şadă 10 g a=utor minor >verbal sau suport fizic@ 14 g independent ?MOBILITATE PE TEREN PLATF 0 g imobil sau  40 de 74 m. 4 g independent n fotoliu rulant, inclusiv col uri,  74 m. 10 g mere cu a=utorul unei persoane >verbal sau fizic@  74 m. 14 g independent >dar poate folosi un mo=loc asistiv, de e. baston@ &+- !cări 0 g incapabil 4 g are nevoie de a=utor >verbal, fizic, din partea altei persoane sau mi=loc de sus%inere@ 10 g independent TOTAL + G &++F

SCORUL

  

  

     

     

  

  

  

  

  

5 5

Ae*a 1- Scala
NIVEL

 *ndependen%ă completă , *ndependen%ă modificată >dispozitiv asistiv@ De(ede$ă modi5icată > !upravehere >subiect g 100O@ 0 sisten%ă minimă >subiect g 84O@ 1 sisten%ă moderată >subiect g 40S@ De(ede$ă com(letă . sisten%ă maimală >subiect g 24O@ & sisten%ă totală >subiect g mai pu%in de 24O@ LA INTERNARE

LA ETERNARE

<ĂRĂ AUTOR

CU AUTOR

URMĂRIRE

A"to#er!ire A- limentare B- *ienă C- NmbrăcatGpartea superioară a corpului D- NmbrăcatGpartea inferioară a

corpului <- Mers la toaletă

Cotrol"l #5icteria :- Controlul vezical 6- Control al defeca%iei Tra#5er"ri I- +at, scaun, fotoliu rulant - C >ater Closed@

- Cadă, duş De(la#are L- Mers; fotoliu rulant M- !cări

M. Mers !. !caun . mbele

M. Mers !. !caun . mbele

M. Mers !. !caun . mbele

 . uditivă ). )izuală

. uditivă ). )izuală

. uditivă ). )izuală

). )ocală $. $onGvocal  . mbele

). )ocală $. $onGvocal . mbele

). )ocală $. $onGvocal . mbele

Scor motor #"btotal Com"icare N- Nn%eleere O- -primare

). mbele

). mbele

). mbele

Abilită$i #ociale P- *nterac%iune sociale - Capacitatea dea rezolva probleme

R- Memoria Scor co4iti! #"btotal Scor"l
5

6

Ae*a 0- Scala Cate4orii <"c$ioale de Amb"la$ie NrCATE:ORIE CARACTERIARE + $efunc%inalitate +acientul nu poate mere sau necesită a=utor de la 2 sau mai multe persoane & 3ependen%ă D nivel 2 +acientul necesită spri=in ferm şi continuu din partea unei persoane . 3ependen%ă D nivel 1 +acientul necesită spri=in continuu sau intermitent din partea unei persoane pentru a=utor cu echilibrul sau coordonarea. 1 3ependen%ă D supravehere +acientul necesită supravehere verbală sau a=utor poten%ial din partea unei persoane fără contact fizic. 0 *ndependen%ă D pe teren plan +acientul poate mere independent pe teren plan, dar necesită a=utor la scări, pante sau suprafe%e denivelate. > *ndependen%ă +acientul poate mere independent oriunde. Ae*a >- Scala Ber4 e!al"area ec7ilibr"l"iF INTERPRETARE

IUA INTERNĂRII

IUA ETERNĂRII

DATA

1 3in pozi%ia şez
:RAD

DESCRIERE

+ & . 1 0 >

 bsen%a mişcării >la ncercarea de contrac%ie voluntară@   Contrac%ie palpabilă, dar fără mişcare vizibilă   Mişcare cu sementul scos de sub ac%iunea ravita%iei Mişcare mpotriva ravita%iei Mişcare mpotriva rezisten%ei, dar mai slabă dec
:RADUL PAREEI +leie !everă !everă

Moderată  

şoară

G 5

7

Ae*a - Scala A#7ort7 modi5icată MASF % e!al"area #(a#ticită$ii DESCRIERE :RAD Tonus muscular normal + & Creştere uşoară de tonus muscular, manifestat printrGo #aă%are& şi eliberare sau o rezisten%ă minimă la capătul sectorului de mobilitate atunci cmai pu%in de =umătate@ sectorului de mobilitate 1 Creştere mai importantă a tonusului muscular pe aproape tot sectorul de mobilitate, sementul afectat mobiliz

Ae*a '- Te#t"l de e!al"are a mer#"l"i (e di#ta$a de &+ metri COTAŢIE INTERPRETARE $u sunt limitări pentru activită%ile cotidiene !e consideră mobilitatea redusă cu limitare func%ională 'imitare severă a mobilită%ii, care impune asisten%a /inetoterapeurului +acientul este instruit să meară cu viteza pe care o consideră confortabilă şi să utilizeze orice fel de spri=in are nevoieK !e cronometrează timpul de parcurere a distan%ei de 10 metri din care se poate calcula viteza de deplasareK Testul presupune deplasarea pe osinură direc%ie fără ntoarcere. Q &+ #ec"de Q .+ #ec"de R 1+ #ec"de

-

-

-

5

8

Ae*a ?- Scala Ri!ermed e!al"area membr"l"i #"(eriorF NrdKo

1.

INTERPRETARE

9i"a

9i"a

iter% ării

e*ter  %ării

3ecubit dorsal, membrul superior este elevat, umărul venind apoi n protrac%ie >eleva%ia este făcută cu a=utorul terapeutului. +rotrac%ia de sine stătător@

2.

3ecubit dorsal, %ine%i mna ntinsă n eleva%ie >umărul este n rota%ie eternă@ timp de cel pu ţin 2

6. 7. 4.

5. 8. 9. :. 10. 11. 12. 16. 17. 14.

secunde. Terapeutul a=uta pacientul să a=ună la această pozi%ie, pacientul străduinduse să o men%ină sinestătător. $u permite%i prona%ia. Cotul trebuie să fie %inut la 60 a etensiei totale "leia şi etensia cotului >ca n punctual 2@. Cotul trebuie să se etindă peste la fel ca n punctul 7, numai că mişcările trebuie făcute cu viteză@ !ta%i cu msă testează func%ionalitatea mambele meste model care implică coordonarea, viteza, memoria ca şi func%ionalitatea bună a 5

9

m
TOTAL Ae*a &+- Scala ADL acti!ită$ii !ie$ii 9iliceF modi5icată modi5icată ; (erioada (recoce de rec"(erare

Nr-

ACTIVITĂŢI

&- -fectuarea transferului pe partea dreaptă .- -fectuarea transferului pe partea st- Transfer n scaun C ,- +oate să se spele pe fa%ă - +oate să se spele pe m- +oate să pună şi amesteca zahărul n cană superior  &,-  Nmbrăcarea trenului superior  inferior  &-  Nmbrăcarea trenului inferior  &'- 3ezbrăcarea trenului superior  &?- 3ezbrăcarea trenului inferior  .+- +oate mbrăca ciorapii .&- +oate dezbrăca ciorapii ..- +oate ncăl%a pantofii .1- +oate descăl%a pantofii .0- Comunică cu cei din =ur  .>- +oate urca n cadă .,- +oate cobor din cadă .- +oate nchide;deschide robinetul

EVALUAREA LA INT INTERNA ERNARE RE

EVALUAREA LA ET ETERNA ERNARE RE

TOTAL3

6

0

Ae*a &&- Scala ADL acti!ită$ile !ie$ii 9iliceF modi5icată ; (erioada tardi!ă de rec"(erare

Nr-

ACTIVITĂŢI

&.10>,'?&+&&&.&1&0&0&,&&'&?.+.&...1.0.>.,..'.?1+1&1.11101>1,-

-fectuarea transferului de partea st
EVALUAREA LA INTERNARE

EVALUAREA LA ETERNARE

6

1

1- +oate face ordine n odaie 1'- Realizarea cumpărăturilor 1?- Manevrarea medicamentelor 0+- Cunoaşterea factorilor de risc TOTAL Ae*a &.- Scala de e!al"are c"ati5icată a calită$ii !ie$ii "alit o5 Li5eF  =NCNTAT

MULŢUMIT

MAI DE:RABĂ

MULŢUMIT

&

. 1

0 > , 

' ?

&+

&& &. &1

Confortul materialP casă, m
//A@A ȘI

MAI DE:RABĂ NEMULŢUMIT

NEMULUMIT

NE
AȘA2



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&

 

, ,

> >

0 0

1 1

. .

& &



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&

&0

'ectura, audi%iile muzicale, vizionarea de divertisment



,

>

0

1

.

& 6 2

&> +articiparea la ac%iuni recrea%ionale active &, *ndependen%a, capacitatea de rezolvare a propriilor  probleme



,

>

0

1

.

&



,

>

0

1

.

&

SCOR TOTAL &&.F

Ae*a &1- Scala de e!al"are c"ati5icată orietati!ă a t"lb"rărilor de limba8 A(7a#ia Screei4 Te#tF DENUMIRE >,,Cum se numeşte aceasta& D se acordă 2 puncte pentru fiecare obiect denumit corect@ 1.  +i 2.  Mse arată pacientului ambele fe%e ale m
VORBIRE AUTOMATĂ >răspuns corect g 2 puncte, răspuns incorect g0 puncte, pentru  ntrebările 6G4, pacientul este ruat să completeze epresia@ &-  $umăra%i p1 punct dacă nu ordonează corect@ .-  -numera%i zilele săptăm1 punct dacă nu ordonează corect@ 1-   "ără doar şi ............. 0-   Cu v-   3upă faptă şi ........... REPETARE >,,Repeta%i aceste cuvinte& D răspuns corecte g 2 puncte, răspuns incorect g 0 puncte@ 1.  )as 6.  lfabet 2.  Carte 7.  !ub vehicul pod de lemn 4.  'una arintie străluceşte pe cerul ntunecat RĂSPUNSURI DAK NU >,,)ă voi pune nişte ntrebări. Răspunde%i cu da sau nu& D răspuns corect g 2 puncte, răspuns incorect g 0 puncte@ &-  )ă numi%i *onescu >sau alt nume care nu este al pacientului@ .-  )ă numi%i ..........  >numele corect al pacientului@ 1-   'ocui%i n *slanda 0-   'ocui%i n ...........  >satul unde locuieşte pacientul@ >-   +urta%i mănuşi la picioare ,-   Nmi atin ochii >eaminatorul şi atine nasul@ -   'uni vine nainte de =oi '-   )ara vine după primăvară ?-   n pui este mai mare dec+acientul este ruat să arate spre obiectele denumite de eaminator D de e. ceas, pat, pi, etc. D răspuns corect g 2 puncte, răspuns incorect g 0 puncte@ 6

3

1.  2.  6.  7.   4.  

URMAREA INSTRUCŢIUNILOR >răspuns corect g 2 puncte, răspuns incorect g 0 puncte@ 1.  răta%i răta%iGmi Gmi nasul nasul 2.  3eschide% 3eschide%ii ura ura 6.  3uce%i 3uce%i mrăspuns corect g 2 puncte, răspuns incorect g 0 puncte@ 1. 3eschide%i ura >,,Citi%i >,,Citi%i asta cu voce voce tare, apoi face%i ce scrie&@ 2. !tr,,Citi%i >,,Citi%i restul indica%iilor n n se arată pacientului o fotorafie timp de 10 sec.P ,,!pune%iGmi tot ce pute%i despre această imaine. )orbi%i continuu p !erbali9ări iteli4ibile  +H >%&+  >H &&  &+ ("cteF

SCRIS >,,)ă ro să scrie%i următoarele cuvinte& D răspuns corect g 2 puncte, răspuns incorect g 0 puncte@ 1.  +at 2.  $umăr 6.  eroplan 7.  Calculator 4.  !ub podul cel neru INDE EPRESIV 3enumire  )orbire automată  Repetare  !cris  "luen%a lilimba=ului   Total 

INDE RECEPTIV Răspunsuri da; nu  ;20 Recunoaşterea Recunoaşterea obiectelor    ;20 rmarea rmarea instru instruc%i c%iuni unilor lor   ;20 ;20 Scor total K&++ Citirea instruc%iunilor     ;20

;10 ;10 ;10 ;10 ;10 ;40 Total   

 ;40

ORIENTARE TEMPORO%SPAŢIALĂ >se indică prezen%a cu ,,S& şi absen%a absen%a cu ,,G &@ &@   :RADK :RADK VARIA VARIANTĂ NTĂ >5- #e!er #e!eră3 ă3 lobalăK  #e!er #e!eră3 ă3 mităGtranscorticală; receptivăK   medie medie33 epresivăK ")oară3 dizartrie; moderată anomie@ de Ainterpret. apro., simplif. a palierelor de scorP 0G2: g5- #e!eră K 60G4: g #e!erăK 50G8: g medieK 90G:0 g ")oară@ de DIARTRIE   

6

4

Ae*a &0- EAMINAREA MINIMĂ A STĂRII MENTALE C7e#tioar"l
SUBTESTE

&-

Orietare tem(orală

 n; anotimp; lună; dată; zi a săptăm
Orietare #(a$ială

SCOR POSIBIL +%> +%>

jară; localitate; ora; spital; eta= 1-

Memorie imediată

!e numesc 6 obiecte cu pauză de 1 sec. ntre ele. Cere%i pacientului să le repete pe toate trei cuvinte. >$ota%i cu 1 punct fiecare cuv
Ate$ie )i calc"l

!ă numere napoi de la 100, din 8 n 8 D de 4 ori >$ota%i cu 1 punct fiecare scădere corecta@. >-

,-. ,-1

-& -. -1

+%>

Memorie (e terme #c"rt

!ă repete din nou cele 6 cuvinte de mai sus >$ota%i cu 1 punct fiecare cuv
+%1

+%1

Limba8

!ă denumească obiecte indicate >de e.P un u n creion, un ceas@ !ă repete următoarea propozi%ieP ,,"ără dacă, şi, sau dar& !ă eecute un ordinP ,,'ua%i această h
+%. +%& +%1

Citire

!ă citească şi să eecute un ordin scrisP ,,Nnchide%i ochii& !ă scrie o propozi%ie completă !ă copieze un desenP

+%&

SCOR TOTAL TOTAL

+ % 1+

+%& +%&

SCOR

PACIENT

6 5

 NnterpretareP Scor MMSE 29 G 60 27 G 28 20 G 26 11 G 1: 0 G 10

Starea 5"c$iilor co4iti!e $ormală Tulburări conitive moderate 3emen%ă uşoară 3emen%ă moderată 3emen%ă severă

Ae*a &>-

Te#tarea #creei4 a de4l"ti$iei

e c"letează in ri"ele 24 re uă internarea in clinica. 1. +acientul este in stare de vehe sau poate fi trezit Reac%ionează la adresare

3 2. +acientul poate fi aşezat +oate controla pozi%ia capului 3

$ $

Dacă un răspuns este N? @ stopaţi testarea

E!ectua$i evaluări reetate !iecare 24 re. Cnveni$i asura ali"entării 'i :irata$iei cu "eicul. 6. +acientul poate tuşi dacă este ruat 3 $ 7. +acientul poate controla saliva >la timp sa o nhită, şi sa nu permită scurerea din ură@ 3 $ 4. +acientul poate line buzele 3 $ 5. +acientul poate respira liber 3 $

3acă răspunsurile la intrebările 6G5 sunt pozitive D testa%i n continuare 3acă un raspuns este neativ D cere%i consulta%ia specialistului. 8. Cum este vocea pacientului G umedă sau răuşită Da G cere$i co#"lta$ia #(eciali#t"l"i

N" G coti"a$i te#tarea

6

6

Ae*a &> >continuare@ Te#tarea #creei4 al de4l"ti$iei +acientul este aşezat feri%i prima linuri%ă de apă "ără probleme

 pare tusea, dispneea, sufocarea, lasul devine umed, +acientulsesiza%cevanuneobifaceşnuit ncercări pentru a nhi%i, apa se varsă

din ură, apare tusea lasului devine răuşit şi umed, apare dispneea

feri%i a doua linuri%ă de apă

+acientul $+I >nimic prin ură@, necesită consulta%ia specialistului  n deluti%ie

+acientul $+I >nimic prin ură@, necesită consulta%ia specialistului  n deluti%ie

"ără probleme

feri%i a treia linuri%ă de apă

 pare tusea, dispneea, sufocarea, lasul devine umed, sesiza%i ceva neobişnuit

+acientul $+I >nimic prin ură@, necesită consulta%ia specialistului  n deluti%ie

"ără probleme

feri%i =umătate de pahar cu apă

 pare

tusea,   dispneea, sufocarea, lasul devine umed, ceva sesiza%i neobişnuit

+acientul $+I >nimic prin ură@, necesită consultatia specialistului  n deluti%ie

6 7

 Nn caz că nu sunt dificultă%i prescrie%i dietă corespunzătoare. Convine%iGvă că pacientul are pozi%ia corectă pentru alimentare şi urmări%i pacientul cum se alimentează. Nn caz că ave%i dubii cere%i consulta%ia specialistului n deluti%ie. Repeta%i testarea n caz că starea pacientului se nrăută%eşte. 3acă nu ave%i dubii continua%i lucru dar fi%i pruden%i n continuare.

BIBLIO:RA2@PC3000626 2. (erteanu M. (iofeedbac/Gul electromiorafic. (aze neurofiziopatoloice şi aplica%ii n recuperarea medicală. (ucureştiP niversitară #Carol 3avila&, 2005. 6. (ruce ?. 3ob/in, M.3. Rehabilitation after !tro/e. $ -nl  Med 2004K642P1588G97. 7. (urlea I., (urlea M. 3ic%ionar eplicative de loopedie. *aşiP !endacom 'ibris, 2007. 4. Clinical Iuidelines for !tro/e Manaement. !tro/e "oundation, 2010. 5. Clinical Iuidelines for !tro/e Rehabilitation and RecoverF. $ational ?ealth and Medical Reserch Council. ustralian Iovernment. 8. Cinteză 3., +oenaru 3. rtezarea n recuperarea medicală. (ucureştiP 'ibra )p, 2007.

9. Clinical +ractice Iuideline for the Manaement of !tro/e Rehabilitation. The merican ?eart ssociation;  merican !tro/e ssociation. )ersion 2.0. !. 2010 >AAA.healthualitF.va.ov;stro/e;stro/efull221.pdf@ :. 3imulescu 3., Chiri%i I. Terapia posturală n afec%iunile aparatului locomotor. (ucureştiP niversită%ii din (ucureşti, 2009. 10. 3Aor/in R.?., kConnor .(. et al. +harmacoloic manaement of neuropathic painP evidenceG based recommendations. +ain 2008K162P268G41.

11. -(R!R 200: D The evidenceG(ased RevieA of !tro/e Rehabilitation D >AAA.ebrsr.com@ D pdate 200:. 12. "oleF $, Teasell R, !alter H, Hruer -, Martino R. 3Fsphaia treatment post stro/eP a sFstematic 16. 17. 14. 15. 18. 19.

revieA of randomised controlled trials. e ein 2009K68P249G257. Ihid de evaluare şi tratament de recuperare după accidente vasculare cerebrale. Ihiduri de dianostic şi tratament n neuroloie. -di%ia a **Ga revizuită şi adăuată.;Coordonator ştiin%ific +rof. 3r. vidiu (ă=enaru;. (ucureşti. matea, 2010, p.179G176. Ihidul -"$! de recuperare conitivăP Raportul rupului de lucru al -"$! >2004@. Ihiduri de dianostic şi tratament n neuroloie. -di%ia a **Ga revizuită şi adăuată. ;Coordonator ştiin%ific +rof. 3r. vidiu (ă=enaru;.(ucureşti. matea, 2010, p.157G197. Ireener ., -nderbF +., hurr R. !peech and lanuae therapF for aphasia folloAin stro/e. Cochrane 3atabase !Fst Rev 1:::PCd000727. Iutenbruner C., ard ntonF (., Chamberlian M nne. Cartea albă a specialită%ii de medicină fizică şi de reabilitare n -uropa. -ditura niversitară Carol 3avila&, (ucureşti, 2005. Hiss *. "izioG/inetoterapia şi recuperarea medicală n afec%iunile aparatului locomotor. (ucureştiP Medicală, 2002. Marcu )., 3an M. Hinetoterapie;+hFsiotherapF. radeaP niversită%ii din radea, 2005. 6

8

1:. Manaement of patients Aith stro/eP rehabilitation, prevention and manaement of complications, and dischare plannin. $ational clinical uideline.  uideline developerks handboo/, 2009 edition >AAA.sin.ac.u/;uidlines@. 20. nose I. Recuperare, medicină fizică şi balneoclimatoloie D no%iuni de bază şi actualită%i. )olumul *. (ucureştiP Medicală, 2009. 21. nose I., +ădure '. Compendium de neuroreabilitare. (ucureştiP niversitatea Carol 3avila, 2009. 22. +rotocolul clinic na%ional ccidentul vascular cerebral ischemic& >aprobat de Consiliul de -per%i al M! din 14.08.2009, AAA.ms.ov.md. +rotocoale clinice na%ionale@. 26. +opescu C.3., (ă=enaru . -t al. +rotocol terapeutic pentru recuperarea deficitelor neuroloice la pacien%i după accident vascularGcerebral şi traumatism cranioGcerebral. Revista RomAAA.scribd.com;doc;...;tGIuidelinesG!tro/eGRehabG+rotocolG"inal@ 28. !tro/e Care +athAaF  resource for health professionals. Metropolitan ?ealth and ed Care !ervices 3ivision, )ictorian Iovernment 3epartment of ?uman !ervices, Melbourne )ictoria.  ustralia. ulF 2009 >AAA.health.ov.au;internet;main;publishin.nsf;..;stro/ecare.pdf@ 29. !benhe T. Hinesioloie. Ltiin%a mişcării. (ucureştiP Medicinală, 2002. 2:. Xq .. ]wxy\{ []\qXZ\w{. y\P 2008. 60. |}[X]x{ ~.., \]XY |.•., _^€] .. ‚ƒZ][\„{  x][X. y\P ]wxy\{ XZ][\Z}[\, 2009. 61. …[€xy\{ †.~., ‡[} ‡..,…[€xyˆ .‚. Xx\{ Z][\„{. y\P 2009. 62. _[w\ .‰., Š[€X .. |]^^[\]yˆ xy}XYZ. ‡[\Z]y] [}yZ. y\P |‹…†~ŒG]\, 2004. 66. Xyˆ .., ƒ]XY †.|. yyZ\xX]x] []]ˆ Ž}xw } qXYx€ y [\ƒx€^ Ž[^\^ \Ž\ƒ. oy\P ~yyw\w{ ]Ž]ZX, 2000. 67. +amela . 3uncan, Richard BoroAitz et al. Manaement of dult !tro/e Rehabilitation Care.  Clinical +ractice Iuideline. !tro/e. 2004K65P207:D2045.

6