UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTA ACULTATEA TEA DE INGINERI I NGINERIE E SI MANAGEMENT MANAGEME NT IN ALIMENTA ALIME NTATIE TIE PUBLICA SI AGROTURISM
PROIECT TEHNOLOGIA CRESTERII ANIMALELOR OVINE RASA MERINOS
STUDENT STUDE NT:CAP :CAPRA RA ALEXANDRAALEXAN DRA-RALUC RALUCA A COJOCARU OANA-COSTINELA RAICAN RAICA N GEORGIANA GEORG IANA PROFESOR COORDONATOR :CALIN ION
BUCURESTI 2013
GRUPA 8212 GRUPA GRUPA 8212 GRUPA 8216
IMPORTANTA IMPORTANTA CRESTERII CRESTE RII OVINELOR OVINEL OR
IMPORTANTĂ
Reprezintă o îndeletnicire foarte veche, practicată cu plăcere de gospodarii din zona de deal şi munte,acea st a fi in d ma ni fe st ar ea dr ag os te i şi a p a s i u n i i o a m e n i l o r p e n t r u c r e ş t e r e a o i l o r î n s c o p u l a s i g u r ă r i i veniturilor necesare consolidării gospodăriei, cât şi pentru acoperirea nevoilor proprii de consum. Din aceste aceste considerente, creşterea creşterea ovinelor se poate poate practica şi în unele unele gospodării gospodării din din zona de de şes a Românie României,i, cu toate toate că oaia oa ia este es te considerată ca fiind principala concurentă a bovinelor, animale ce se dezvoltă bine în toate zonele ţării.Cu alte cuvinte, în gospodăriile din zona de deal şi munte ovinele se cresc în turme mari, deoarece această îndeletnicire oferă câştiguri importante crescătorilor de oi, care, prin tradiţie, se nume nu mesc sc ciob cioban anii sau sau oieri. n zonele de câmpie , de d e obicei, o bicei, gospo darii se ocupă în special de creşterea şi e!ploatarea bovinelor,această acţiune fiind considerată ca activitate de bază, pe lângă care, în e!ploataţie aceş aceşti tiaa mai mai cres crescc un numă r d e " # p ână la "## oi. n sco pul realizării unei eficienţe economice care să asigure un câştig satisfăcător pentru crescător, se recomandă ca în zonele de deal şi munt e să fie organ izat e e!p loat aţii fami famili lial alee de de cre creşt şter eree a ovinelor şi o capacitate de circa $%# oi şi mioare, activitate ce se poate dime di mens nsio iona na dup dupăă posi posibil bilită ităţil ţilee date date de con condiţ diţiil iilee loc locale ale.Ca .Ca o part pa rtic icul ular arit itat atee a creşterii acestei specii, trebuie să menţionăm de la început că e!ploatarea ovinelor nu este legată, în mod special, de e!istenţa e!clusivă a terenului pentru producerea fura&elor devolum, ca de altfel pe ntru nt ru b ovin ov in e. ' vine vi nell e r epre ep rezi zi nt ă spec sp ec ia care ca re p oate oa te s ă(ş ă( ş i as igu ig u re hran hr anaa pri p rinn prac pr acti ti care ca reaa transhumanţei, metodă metodă foarte veche aplicată aplicată de ciobani. ciobani. )ranshu ranshuman manţa ţa este, este, de de fapt, fapt, plimb plimbare areaa *pendu *pendular larea+ovin ea+ovinel elor or din di n zon zonel elee de deal de al şi munte în zonele de şes, pentru consumarea e!cedentului de fura&e de v olum ol um e!istente în e!ploataţiile e!ploataţiile familiale familiale asociative sau sau la societăţi comerciale comerciale
IMPORTANTA IMPORTANTA CRESTERII CRESTE RII OVINELOR OVINEL OR
IMPORTANTĂ
Reprezintă o îndeletnicire foarte veche, practicată cu plăcere de gospodarii din zona de deal şi munte,acea st a fi in d ma ni fe st ar ea dr ag os te i şi a p a s i u n i i o a m e n i l o r p e n t r u c r e ş t e r e a o i l o r î n s c o p u l a s i g u r ă r i i veniturilor necesare consolidării gospodăriei, cât şi pentru acoperirea nevoilor proprii de consum. Din aceste aceste considerente, creşterea creşterea ovinelor se poate poate practica şi în unele unele gospodării gospodării din din zona de de şes a Românie României,i, cu toate toate că oaia oa ia este es te considerată ca fiind principala concurentă a bovinelor, animale ce se dezvoltă bine în toate zonele ţării.Cu alte cuvinte, în gospodăriile din zona de deal şi munte ovinele se cresc în turme mari, deoarece această îndeletnicire oferă câştiguri importante crescătorilor de oi, care, prin tradiţie, se nume nu mesc sc ciob cioban anii sau sau oieri. n zonele de câmpie , de d e obicei, o bicei, gospo darii se ocupă în special de creşterea şi e!ploatarea bovinelor,această acţiune fiind considerată ca activitate de bază, pe lângă care, în e!ploataţie aceş aceşti tiaa mai mai cres crescc un numă r d e " # p ână la "## oi. n sco pul realizării unei eficienţe economice care să asigure un câştig satisfăcător pentru crescător, se recomandă ca în zonele de deal şi munt e să fie organ izat e e!p loat aţii fami famili lial alee de de cre creşt şter eree a ovinelor şi o capacitate de circa $%# oi şi mioare, activitate ce se poate dime di mens nsio iona na dup dupăă posi posibil bilită ităţil ţilee date date de con condiţ diţiil iilee loc locale ale.Ca .Ca o part pa rtic icul ular arit itat atee a creşterii acestei specii, trebuie să menţionăm de la început că e!ploatarea ovinelor nu este legată, în mod special, de e!istenţa e!clusivă a terenului pentru producerea fura&elor devolum, ca de altfel pe ntru nt ru b ovin ov in e. ' vine vi nell e r epre ep rezi zi nt ă spec sp ec ia care ca re p oate oa te s ă(ş ă( ş i as igu ig u re hran hr anaa pri p rinn prac pr acti ti care ca reaa transhumanţei, metodă metodă foarte veche aplicată aplicată de ciobani. ciobani. )ranshu ranshuman manţa ţa este, este, de de fapt, fapt, plimb plimbare areaa *pendu *pendular larea+ovin ea+ovinel elor or din di n zon zonel elee de deal de al şi munte în zonele de şes, pentru consumarea e!cedentului de fura&e de v olum ol um e!istente în e!ploataţiile e!ploataţiile familiale familiale asociative sau sau la societăţi comerciale comerciale
agricole din aceste zone.Deşi, ca practică, această metodă este foarte veche, în condiţ con diţiil iilee ţării ţării noa noastr stree ea poa poate te fi fi recom recomand andată ată,în ,în cont co ntin inua uare re,, pent pe ntru ru creş cr eşte tere reaa şi e!ploatarea ovinelor, deoarece în perioada de toamnă(iarnă devine destulde eficientă datorită faptului că este mai uşor să plimbi turmele în diferite perioade ale anului în funcţie de fura&ele fura&ele ce se pot asigura pe mirişti, mirişti, porumbişti sau alte păşuni, decât să fie transportate cantităţi însemnate de fura&e voluminoase de la şes la deal şi munte. IMPORTANTA :
Cresterea ovinelor este o activitate traditional-. Diversitatea productiilor pe care le realizeaz-, consumul redus de energie si natura fura&elor pe care le consum-, confer- cresterii si e!ploat-rii ovinelor caracterul unei activit-ti durabile si de perspectiv- /!ist- posibilitatea realiz-rii de e!port de carne de ovine care s- aduc- venituri mari produc-torilor OBIECTIVE URMĂRITE:
0timularea organiz-rii de e!ploatatii, sau asociatii, în vederea cresterii tineretului ovin pentru îngr-sare în vederea asigur-rii cu carne a pietii interne si e!terne. Cresterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor. 0porirea veniturilor cresc-torilor prin comercializarea comercializarea productiei marf-. 1odificarea directiilor prioritare de e!ploatare pentru productia carne ( lapte. PROGRAM PENTRU SUSTINEREA PRODUSULUI 2meliorarea efectivelor de ovine pentru productiile de carne si lapte prin
folosirea îns-mânt-rilor artificiale si a berbecilor amelioratori pentru productia de carne si lapte. mbun-t-tirea structurii dimensionale a e!ploatatilor cu profil de îngr-sare a tineretului ovin. 3ntroducere a grilei de clasificare a carcaselor, conform standardelor 4/. OBIECTIVE DE REABILITARE SI REDRESARE PE TERMEN MEDIU SI LUNG
Relansarea sectorului în vederea s timul-rii consumului de carne la intern si a e!portului de carne de ovin-. 2linierea la standardele Comunit-tii /uropene privind modul de acordare a subventiilor si clasificarea carcaselor. carcaselor. Recâstigarea pietelor e!terne pentru carnea de ovine, pe relatia t-rilor arabe si a comunit-tii /uropene .
CAP 1 ! SITUATIA CRESTERII ANIMALELOR "SPECIA ALEASA# SI A PRODUCTIEI ALESE PE PLAN MONDIAL
SITUA$IA CRE%TERII OVINELOR PE PLAN MONDIAL Resursele naturale, posibilităţile sporite de asigurare a hranei, caracteristicile mediului, particularităţile biologice şi fiziologice, cerinţele economice, tradiţia şi transformările sociale derulate în anumite zone ale globului, reprezintă tot atâtea mi&loace de influenţă a răspândirii şi a creşterii ovinelor la nivel mondial. /!ploatarea ovinelor în condiţii optime este posibilă doar în zonele cu un climat temperat şi oceanic, cuprinse practic între latitudinea nordică şi sudică de 5##C, între limitele izotermelor medii anuale de ("##C şi 6 $%# C cu precipitaţii atmosferice sub 7## mm 8 an. n mod obişnuit climatul cald dar uscat este propice creşterii şi e!ploatării ovinelor cu lână fină 1erinos şi de pielicele de tip 9ara:ul. Ca o consecinţă a adaptării speciei ovină la condiţiile de mediu, oile crescute în zonele semiaride au talia mai mică şi pigmentaţia cutanată mai intensă, iar cele răspândite în zonele reci prezintă o pigmentaţie mai slabă şi au talia mai mare. 0pecificitatea climatului întâlnit în diferite zone a contribuit în mod hotărâtor la formarea unor rase cu însuşiri morfologice caracteristice şi cu producţii ridicate. 2stfel, climatul oceanic din 1area ;ritanie a contribuit la formarea unor rase precoce, cu dezvoltare corporală accentuată şi performante din punct de vedere productiv. Datorită însuşirilor valoroase şi a capacităţilor superioare de adaptare la alte condiţii de mediu, aceste rase s(au răspândit apoi în diverse zone ale globului, fiind astăzi întâlnite atât în /uropa cât şi în 'ceania, 2merica de
ranţa, 3talia, ?olonia+. Rasele de oi cu lână fină sunt crescute cu precădere în 0pania, ?ortugalia şi >ranţa, iar cele specializate pentru producţia de lapte sunt crescute şi e!ploatate în mod deosebit în >ranţa, 3talia, 0pania şi =recia.
n /uropa centrală *România, ;ulgaria, 0lovenia, 0erbia şi 1untenegru, Croaţia, 1acedonia, =recia, )urcia+ se cresc oi din tipul morfoproductiv de lână fină, lână fină(carne, lână grosieră(lapte, lână semifină(lape şi de pielicele. n zona orientală a /uropei situată pe teritoriul e!(sovietic, condiţiile pedoclimatice foarte diverse concură la creşterea unui însemnat efectiv de ovine aparţinând unor tipuri morfo( productive variate *lână fină, lână fină(carne, lână grosieră(lapte, carne(grăsime şi pielicele(lapte+. De asemenea, în aceste zone densitatea ovinelor este variabilă, crescând de la nord spre sud *?ascal C, "@@A+. n 2merica Batină cele mai mari ţări crescătoare de ovine sunt 2rgentina şi 4rugua. n aceste ţări, precum şi în Chile, ?eru şi enezuela, sunt e!ploatate cu precădere oi care au lâna fină, semifină şi mi!tă şi de lână(carne, precum şi metişi de diferite generaţii proveniţi din încrucişarea raselor englezeşti de carne cu cele locale. Eările situate în 2frica cresc un număr mai redus de ovine, dar care aparţin în marea lor ma&oritate unor tipuri primitive, tardive şi slab productive e!ploatate pentru lână grosieră, lapte şi carne. /!cepţie face sudul continentului unde condiţiile favorabile permit şi e!ploatarea în condiţii optime a oilor cu lână fină, a celor specializate pentru producţia de carne şi pielicele. După anul $###, conform datelor publicate de >2', la nivel mondial evoluţia numerică a efectivelor de ovine a înregistrat fluctuaţii nesemnificative pe fiecare din cele cinci continente. 2stfel, din datele prezentate în tabelul " reiese clar că efectivul de ovine a înregistrat diminuări în $##" cifrate la $,"F tendinţă ce s(a menţinut la aceeaşi valoare şi în $##$. Comparativ cu anul $### în anul $##$ reducerea de efectiv a fost de doar ",$F iar în $##5 efectivul mondial de ovine a crescut cu #,7F. E&'()*+, ./+&(' '&+ (, +&( /'+,( "4++ ++&+5+#
C'+)( Asia Africa Europa America de Nord si Centraa !ceania America de "ud #ota mondia
2005 237.945 414.395 148.759
Perioada de timp 2006 2007 241.795 248.694 410.513 413.575 139.807 137.866
2008 254.702 424.709 137.925
2009 258.332 440.778 139.725
18.613 18.782 18.848 18.984 18.864 160.828 150.926 145.761 138.566 135.563 76.333 73.692 71.642 69.467 69.335 1056873 1035515 1036376 1044353 1062597
2naliza efectivelor prezente în fiecare dintre cele cinci continente reliefează faptul că cel mai numeros, ca pondere, se află în creştere şi e!ploatare în 2sia. 2cestă zonă a lumii deţinea, din efectivul mondial, cca G@,$F în anul $##% ponderea creşte la G@,75F în $##7 şi a&unge la 5",%#F la finele anului $##H. 2ceeaşi
tendinţă de creştere uşoară a efectivelor de ovine, sub aspect numeric şi a ponderii, se constată şi pe continentul african. n acest caz, efectivul de ovine din anul $##% reprezenta $$,%"F din cel mondial adică $GA.@5% mii indivizi, creşte an de an şi a&unge la un total de $%5.A#$ mii indivizi în anul $##A şi la $%H.GG$ mii în anul $##H. ?otrivit aceleiaşi surse, efectivele totale din 2merica de
E&'()*+, ./+&(' '&+ 7+/+7,( *+ /9/',
#ara A$eria &ur'ina (aso Camerun E$)pt Et*iopia +en)a ,i-ia ai auritania oroc Ni$er Ni$eria "ene$a Africa de "ud "udan #an/ania #unisia
2000 17.948%94 6.393%10 3.550%00 4.351%83 13.428%48 7.043%58 6.000%00 6.292%40 6.835%00 14.783%90 4.140%07 20.000%00 4.344%00 29.344%96 42.363%00 3.550%02 6.544%00
Perioada de timp 2001 2002 2003 17.988%48 17.615%93 17.298%79 6.584%89 6.782%44 6.800%00 3.650%00 3.753%00 3.800%00 4.390%73 4.469%13 4.671%24 12.235%00 10.950%68 11.438%20 8.521%11 7.939%56 7.609%09 5.150%00 4.124%00 4.500%00 6.607%02 6.200%00 6.881%85 7.688%88 8.034%88 8.396%45 16.576%40 17.299%70 17.172%30 4.391%90 4.500%00 4.500%00 20.500%00 21.000%00 21.500%00 4.497%00 4.542%00 4.678%00 28.680%27 28.550%72 28.800%00 44.802%00 46.095%00 47.043%00 3.488%53 3.501%23 3.507%77 6.576%20 6.926%25 6.860%57
2004 18.738%20 6.800%00 3.800%00 5.105%00 14.321%78 7.353%80 4.500%00 7.225%84 8.774%29 16.335%50 4.500%00 22.000%00 4.540%38 28.850%00 48.136%00 3.514%44 6.833%00
2005 18.700%00 6.900%00 3.800%00 5.100%00 15.000%00 9.938%80 4.500%00 7.966%71 8.800%00 16.743%00 4.500%00 22.500%00 4.613%51 28.780%00 48.000%00 3.521%23 6.850%00
n 2merica de
2006 18.700%00 7.000%00 3.800%00 5.110%00 16.575%52 10.000%00 4.500%00 8.364%00 8.850%00 17.026%30 4.500%00 23.000%00 4.700%00 29.100%00 48.000%00 3.521%00 6.850%00
E&'()*+, ./+&(' '&+ 7+/+7,( *+ /9/',
#ara 2000 A/er-aidan 4.896%10 C*ina 120.956%21 ndia 58.200%00 ndonesia 7.144%00 ran 53.245%00 +a/a'*stan 9.693%40 on$oia 14.165%60 Pa'istan 23.800%00 Ara-ia "audita 7.421%91 ")ria 15.424%72 #urcia 30.238%00 #ur'menistan 6.000%00 /-e'istan 7.706%00 emen 5.836%00
2001 5.102%80 127.352%24 58.900%00 7.225%69 53.900%00 8.691%30 14.694%20 23.938%00 7.563%34 13.998%46 29.435%00 6.800%00 7.840%00 6.016%00
Perioada de timp 2002 2003 2004 5.279%69 5.553%05 6.002%92 131.095%11 133.160%22 135.893%21 59.600%00 60.400%00 61.100%00 7.426%99 7.401%12 7.640%68 53.900%00 53.900%00 53.900%00 8.725%40 8.939%40 9.207%50 15.191%30 13.876%40 11.937%30 24.084%00 24.236%00 24.398%00 7.934%49 13.505%20 30.256%00 7.500%00 8.000%00 6.193%00
7.005%84 12.361%80 28.492%00 8.230%00 8.100%00 6.483%00
7.009%90 13.497%48 26.972%00 10.350%00 8.310%90 6.548%00
2005 2006 6.392%46 6.676%03 143.793%21 155.731%22 61.789%00 62.500%00 7.810%70 8.245%33 53.900%00 54.000%00 9.920%20 10.789%30 11.797%00 12.000%00 24.566%00 24.700%00 7.000%00 15.292%70 25.174%00 12.570%00 8.919%50 6.589%00
7.000%00 15.300%00 25.000%00 13.150%00 8.800%00 6.600%00
2stfel, în Cuba în anul $##5 se afla pe stoc cu peste A@F mai multe ovine faţă de anul "@@H. Ba fel şi în Canada şi 1e!ic efectivele au crescut în perioada respectivă cu G5F şi respectiv "5,@F. n cazul altor state şi teritorii din zona respectivă efectivele de ovine sunt în număr redus şi nu au înregistrat fluctuaţii importante în intervalul respectiv de timp. n zona 'ceaniei evoluţia efectivelor de ovine a avut o scădere în anul $##5 cu peste "$F faţă de numărul total de ovine înregistrat la finele anului "@HH şi aceasta pe fondul reducerilor masive de efective din principalele ţări crescătoare situate în zona respoectivă. 2stfel, în
E&'()*+, ./+&(' '&+ 7+/+7,( *+ /9/', + A4+/, N' + C,( "4++ ++&+5+#
#ara Canada Cu-a eic "tatee nite ae Americii
2000 662.000 1.784%70 5.804%41
2001 717.000 2.329%68 5.948%76
7.825%00
7.215%00
Perioada de timp 2002 2003 793.000 947.800 3.037%92 2.991%05 6.045%99 6.164%76 7.032%00
6.965%00
2004 993.600 3.080%29 6.417%08
2005 20 975.600 1.005% 3.120%71 3.200% 6.819%77 6.819%
6.623%00
6.321%00 6.090%
n cazul statelor situate în 2merica de 0ud tendinţa conturată este de a reduce uşor efectivele totale de ovine. Cele mai mari reduceri s(au înregistrat în 4rugua unde în anul $##5 efectivul total era de @,% milioane ceea ce înseamnă o diminuare cu 5GF faţă de cel din $###. 2lte state mari crescătoare cum ar fi ;razilia şi(a păstrat apro!imativ constant efectivul, iar în 2rgentina reducerea a fost de doar AF în perioada respectivă de timp. E&'()*+, ./+&(' '&+ 7+/+7,( *+ /9/', + O/,+, "4++ ++&+5+#
#ara Austraia sands (ii Po)nesia (rence/a Noua Caedonia Noua eeanda Papua Noua uinee
2000 117.491%00 7.000 420 2.800 44.400%00
2001 115.456%00 7.000 440 2.700 45.679%89
6.200
6.200
Perioada de timp 2002 2003 118.552%00 110.900%00 7.000 7.000 440 440 2.600 2.500 42.260%00 40.010%00 6.300
6.300
2004 106.200%00 6.000 440 2.297 39.545%61 7.000
2005 2006 99.300%00 94.500%00 6.000 5.000 440 440 2.300 2.300 39.250%40 40.049%00 7.000
n alte state precum Chile, Columbia ?aragua şi enezuela efectivele totale de ovine au înregistrat creşteri cuprinse între $F şi "#F. 2şa cum este cunoscut începând cu anul "@@# /uropa a fost zona cu cele mai profunde transformări sociale şi economice. Cum este şi firesc toate acestea au influenţat în mare parte structura şi forma de proprietate asupra terenurilor agricole şi asupra efectivelor de animale. ?e acest fond evoluţia efectivelor de ovine a fost în nota conturată la nivel mondial adică de diminuare uşoarăa efectivelor aflate pe stoc la nivel continental. /voluţia efectivelor de animale din principalele state europene crescătoare de ovine, înregistrată pe intervalul $### J $##7.
E&'()*+, ./+&(' '&+ 7+/+7,( *+ /9/', +
7.000
A4+/, S) "4++ ++&+5+# #ara Ar$entina &oiia &ra/i C*ie Coom-ia Ecuador (a'and uiana (rence/a u)ana Para$ua) Peru "urinam ru$ua) ene/uea
2000 13.500%00 8.409%13 14.268%39 3.754%11 1.994%40 2.081%00 707.596 2.600 130.000 394.564 13.565%81 7.385 16.495%00 475.341
2001 13.703%40 8.574%55 14.399%96 4.116%00 2.195%60 2.195%87 700.000 2.600 130.000 398.111 14.296%72 7.800 14.491%00 450.830
Perioada de timp 2002 2003 13.561%60 13.500%00 8.751%92 8.901%63 14.784%96 14.638%93 4.144%00 4.090%00 2.288%00 2.248%98 2.195%87 2.248%98 710.000 690.000 2.600 2.600 130.000 130.000 402.092 406.112 14.686%31 14.252%61 7.400 7.500 13.198%00 12.083%00 471.216 485.066
2004 2005 2006 12.400%00 12.450%00 12.450%00 8.901%63 8.596%40 8.550%00 14.287%20 14.182%00 14.182%00 4.050%00 3.750%00 3.680%00 2.044%67 2.100%00 2.150%00 2.380%72 2.645%00 2.880%00 690.000 690.000 690.000 2.600 2.600 2.600 130.000 130.000 130.000 410.171 422.985 524.524 14.025%40 13.995%21 14.050%00 7.600 7.700 7.700 10.801%00 9.975%00 9.508%00 511.784 520.225 530.194
E&'()*+, ./+&(' '&+ 7+/+7,( *+ /9/', + E)'7, "4++ ++&+5+#
#ara A-ania &u$aria (ranta ermania recia n$aria taia Nore$ia Portu$aia usia "er-ia si ontene$ru "pain 'raina area &ritanie
2000 1.872%00 2.847%53 10.316%00 2.870%00 8.884%15 858.000 10.893%71 2.399%00 5.800%00 16.482%70
Perioada de timp 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1.941%00 1.939%00 1.905%80 1.844%00 1.903%00 1.800%00 2.773%70 2.548%88 2.286%40 1.571%41 1.728%36 2.074%70 10.240%00 9.577%61 9.442%97 9.335%74 9.255%55 9.150%83 2.724%00 2.743%00 2.771%00 2.721%50 2.658%00 2.170%00 8.930%42 8.950%97 8.992%50 9.205%00 8.932%00 2.170%00 909.000 934000 1.129%00 1.136%00 1.103%00 1.296%00 10.894%00 11.017%00 8.311%00 8.138%00 7.952%00 8.000%00 2.294%00 2.352%71 2.452%81 2.417%26 2.421%71 2.400%00 5.850%00 5.584%00 5.578%00 5.478%00 5.500%00 5.500%00 13.412%50 12.603%00 12.560%80 13.035%01 13.728%50 14.669%42
2.402%00 24.857%00 1.539%60 44.471%00
2.195%00 24.190%00 1.198%40 44.656%00
1.917%00 963%10 1.691%20 1.756%09 1.838%00 23.965%00 1.782%67 23.813%17 23.485%95 24.000%00 1.059%50 24.400%00 967.100 950.100 893.000 42.261%00 36.716%00 35.834%28 35.729%09 35.500%00
Ba nivel european creşteri ale efectivelor de ovine s(au înregistrat în state precum =recia şi 4ngaria, unde la finele anului $##5 faţă de efectivul din $### se înregistra o creştere cuprinsă între $F şi respectiv GG,HF. CAP 2 ! SITUATIA CRESTERII ANIMALELOR "SPECIA ALEASĂ# SI A PRODUCTIEI ALESE PE PLAN NATIONAL
SITUA$IA CRE%TERII OVINELOR PE PLAN NA$IONAL 3zvoarele istorice descoperite şi datele păstrate până în prezent confirmă faptul că ovinele sunt crescute pe teritoriul actual al României încă din cele mai vechi timpuri, iar numeroşi istorici, scriitori şi poeţi, subliniază contribuţia acestei specii la unitatea de limbă şi tradiţie a poporului român. 2stfel, =. Călinescu în ,,3storia literaturii române de la origini până în zilele noastreK, arată că ,,balada 1ioriţa sintetizează e!istenţa pastorală a poporului românK. n ceea ce priveşte creşterea şi arealul ocupat de către această specie, în anul "@HG, 2. ?op şi colaboratorii, citaţi de C. ?ascal, arătau că ,,e!istenţa unor suprafeţe întinse de păşuni, configuraţia geografică şi climatul temperat, alături de cerinţele faţă de producţiile ce se obţin de la această specie, au determinat răspândirea ei pe întreg cuprinsul ţării, incluzând toate zonele de reliefK. ?ână în a doua &umătate a secolului al L3L(lea ovinele crescute în ţara noastră erau reprezentate în principal de rase şi tipuri tardive, rustice însă foarte bine adaptate climatului de tip temperat continental şi rezistente la boli cum ar fi rasa Eurcană, diverse populaţii de 0togoşă şi un efectiv mai redus de ovine Eigaie. n totalitate, aceste efective erau neameliorate şi se caracterizau în principal prin rezistenţă organică deosebită, adaptabilitate ridicată şi rusticitate accentuată.
EVOLU$IA EFECTIVELOR DE OVINE ;N $ARA NOASTRĂ ?rimele date statistice referitoare efective de ovine crescute în ţara noastră datează din anul "H7#. n acel an numărul total de ovine era de 5.5"" mii indivizi după care evoluţia numărică înregistrază o curbă ascendentă înregistrându(se o sporire a acestora cu %%,%F la finele anului "H@A şi cu apro!imativ @HF la sfârşitul anului "@$#. n perioada interbelică numărul cel mai mare de ovine se afla în creştere şi e!ploatare în anul "@GH şi era reprezentat de peste "# milioane ovine. ncepândul cu anul "@H7 curba ce redă evoluţia numerică a efectivului total de ovine crescut în ţara noastră ,intră pe o pantă descendentă.Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă în mare măsură se datorează desfiinţării marilor ferme şi comple!e zootehnice de stat şi cooperatiste pe de o parte şi a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte. n aceste condiţii, nemaideţinând teren agricol, păşuni sau fâneţe, marii crescători au purces la diminuarea efectivelor de animale, inclusiv a celor de ovine. 2sfel, pe fondul diminuării interesului faţă de producţia de lână dar şi a vânzărilor reduse de material biologic de reproducţie, efective valoroase care aparţineau unor nuclee de elită, constutite în cadrul fiecărei rase autohtone şi de import, au fost valorificate la
producţia de carne, fiind livrate, într(o pondere de peste @#F în viu, pe pieţele tradiţionale aflate în ţări din orientul apropiat şi în cel mi&lociu. Ba nivel mondial, România era situată în "@H# pe locul "# în ceea ce priveşte efectivul de oi şi pe acelaşi loc la producţia de lână,ocupând,de asemenea,şi un loc important în primele ţări producătoare de carne. >aţă de anul "@H@ reducerea efectivelor a fost cu $@,"F la finele lui "@@5, cu 5#,GHF în "@@A şi cu %#,#@F la finalul anului $###. După anul $##", în evoluţia efectivelor totale de ovine din ţara noastră,se conturează două tendinţe diferite ca sens şi valoare. ?rima tendinţă se referăla întervalul $##"J $##$ şi practice coincide cu cea conturată de&a, adică de reducere a efectivului. 2stfel, în $##$ se constată o reducere a efectivului total cu 5#7 mii capeteceea ce în valori relative înseamnă %,G#F. 2 doua tendintă corespunde cu intervalul de timp $##$ J $##5 şi se caracterizează printr(o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte numărului total de ovine. >aţă de anul $##$, în anul $##G,are loc o creştere a efectivelor totale cu 7" mii iar în $##5 cca 5"7 mii indivizi adică cu #,HF şi respectiv cu %,A5F. )ot în $##5, la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu "# mii capete faţăde cel înregistrat la sfârşitul anului $###. 2cest reviriment înregistrat are la bază introducerea subvenţiilor acordate crescătorilor de ovine care dispun de efective incluse în contolul oficial al producţiei fie în sistem '? fie în cel ??. SITUAŢIA ACTUALĂ A CREŞTERII OVINELOR ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂDE NORD-EST
e$iunea situat:;n nordterea >i epoatarea oineor din =ara noastr:. arietatea condi=iior pedocimatice precum >i tradi=ia popua=iei din /on: au f:cut ca pe dierse arii% mai mari sau mai mici% s: se ;nt?neasc: rase diferite% apa=in?nd unor tipuri morfoo$ice >i productie diferite. #oate acestea au contri-uit din pin a conturarea unor tendin=e ocae ;n care preferin=ee cresc:torior sunt diferite de a /on: a /on: c*iar ;n interioru aceuia>i ude=. odific:rie surenite a acest ;nceput de mieniu a indus modific:ri profunde ;n ceea ce prie>te epoata=iie a$ricoe >i a num:ruui de oine eistent ;n fiecare dintre acestea. ai mut dec?t at?t% apicarea m:surior de seec=ie >i a controuui oficia se deruea/: etrem de aneoios datorit: $raduui mare de dispersie a efectieor ;n teritoriu >i a num:ruui redus de oine eistent ;n fiecare epoata=ie. "iutua=ia tinde s: se ;m-un:t:=easc: datorit: interen=iei or$anismeor statuui prin acordarea de su-en=ii pentru posesorii de turme incuse fie ;n contro producti fie ;n conserare $enetic:.
RASE ŞI POPULAŢII DE OVINE CARE SE CRESC ÎN PARTEA DE NORD – EST A ŢĂRII Condiţiile pedoclimatice specifice zonei de nord(est a ţării creeazăc ondiţii optime de creştere şi e!ploatare a ovinelor. Desenul geografic şi diversitatea condiţiilor impuse de relieful specific în care se află oile din regiunea de nord J est a ţării este unul inedit şi diferă de cel naţional prin multitudinea raselor şi populaţiilor locale care se află în creştere şe e!ploatare în această zonă a României. După anul "@@#, trecerea la economia de piaţă a favorizat apariţia unor noi tendinţe care şi(au pus amprenta în mod semnificativ pe evoluţia ulterioară a efectivelor. RASE DE OVINE CRESCUTE ÎN PARTEA DE NORD - EST A ŢĂRII PENTRU LÂNĂ FINĂ ŞI SEMIFINĂ ?artea răsăriteană a regiunii de dezvoltare nord J est este una tradiţională creşterii oilor pentru prodicţia de lână fină şi semifină şi lapte. n această parte a ţării, înainte de anul "@H@, au fost introduse şi aclimatizate efective mari aparţinând acestui tip morfoproductiv, însă importane din 2ustralia şi
este fină spre robustă.3ndivizii acestei linii dispun de o rezistenţă organică deosebită şi au o bună capacitatede adaptare la noi şi diverse condiţii de creştere specifice zonelor colinare şi de şes. =reutatea corporală la categoriile de ovine adulte este cuprinsă între limitele %% şi A% :g la femele şi H# ( ""# :g la masculi tineretul ovin are o foarte bună viteză de creştere în primele 7 luni de viaţă. Datorităgradului ridicat de precocitate, tineretul ovin femel poate fi utilizat la reproducţie începând cu vârsta de "# luni. ?roducţia de lână în ansamblul său, corpul este bine acoperit cu lână fină, deasă, lungă, uniformă şi cu luciu intens. Ca o particularitate genetică se evidenţiază albul intens al lânii, însuşire consolidată, cu important efect economic. Nuviţele din co&oc au forma prismatică şi un aspect interior clar cu fibrele bine conturate. /!tinderea lânii pe e!tremităţi este foarte bună,abdomenul fiind foarte bine acoperit cu lână fină şi deasă. Din punct de vedere calitativ,lâna din co&oc se caracterizează prin următorii parametriO ( fineţea medie este cuprinsă între $# şi $"P ( lungime relativă H ( "# cm ( prezintă A ( H ondulaţii uniforme8cm liniar (usucul este incolor, de consistenţă uleioasă şi de bună calitate, acoperind fibrele de lână în peste $8G din lungimea lor. Cantitatea de lână obţinută după tuns este cuprinsă între % ( A :g la oi şi @ ( "" :g la berbeci, iar randamentul lânii la spălare este de %%F. 1erinos de ?alas este una dintre cele mai valoroase rase autohtone, fiind formată în prima &umătate a secolului trecut. 2ceasta are, pe lângă aptitudinile foarte bune pentru lână fină şi carne, şi alte însuşiri valoroase şi bine consolidate, fapt pentru care a fost utilizată intens în ameliorarea ovinelor din zona sa de formare. 2 fost creată pentru condiţiile pedoclimatice specifice stepelor cu climat temperat şi cu o medie anuală a precipitaţiilor atmosferice situată sub 5%# mm rările iniţiale de formare a rasei 1erinos de ?alas au început în anul "@"@ la 'ieria ?alas, actualmente 3nstitutul de Cercetare şi ?roducţie pentru Creşterea 'vinelor şi Caprinelor ?alas ( Constanţa. 0copul formării acestei rase, după cum afirma însuşi creatorul acesteea <. )eodoreanu, a fost de obţinere a unui tip de ovine cu o conformaţie corporală specifică oilor cu aptitudini mi!te, iar procesul deformare a rasei 1erinos de ?alas s(a derulat într(o perioadă mai mare de timp şi a cuprins trei etape distincte. >iecare etapă a avut deziderate specifice însă, încă de la început s(a acordat o atenţie deosebită hrănirii oilor, renunţându(se la metoda creşterii şi întreţinerii 1erinosului în aceleaşi condiţii cu Eigaia. /fectuându(se o analizăa istoriei genetice a 1erinosului de ?alas, s(a constatat că în anul "@%G au fost aduşi la ?alas "# berbeci 1erinos transilvănean. 2cest fapt a făcut posibil carasa amintită să aibă o influenţă ma&oră în genofondul 1erinosului de ?alas e!primată printr(o participare de $A F din numărul total de gene. Ca formă superioară de perfecţionare a rasei şi aplicarea unui anumit grad de selecţie, din anul "@%H s(a trecut la creşterea pe bază de linii şi familii. n anul "@A" pentru îmbunătăţirea unor însuşiri calitative ale lânii *mătăsozitate, luciul, calitatea usucului şi randamentului lânii la spălare+ s(a recurs la încrucişări de infuzie cu reproducători masculi aparţinând rasei 1erinos australian.
2vând în vedere însuşirile productive specifice, se poate atribui 1erinosului de ?alas, alături de alte rase cu lână fină importate din e!(4R00, un rol ma&or în ameliorarea materialului ovin crescut în Dobrogea şi partea de sud(est a ţării. 1erinos de ?alas prezintă unele însuşiri morfologice şi fiziologice care îl deosebeşte de celelalte tipuri şi rase de oi cu lână fină crescute în ţara noastră. 2ctualmente, indivizii rasei se caracterizează printr(un aspect armonios al diferitelor regiuni anatomice şi printr(o dezvoltare corporală bună. >ormatul corporal este uşor dreptunghiular, însă apropiat de cel medioliniar, cu profilul caracteristic tipului morfoproductiv mi!t de lână fină(carne. =reutatea corporală medie este de "## :g la berbeci şi 7# :g la femele. 2u constituţia robustă, vitalitatea ridicată, o bună precocitate şi dispun de o foarte bună capacitate de valorificare a hranei. 'vinele acestei rase întreţinute în aer liber valorifică foarte bine păşunile şi îndeosebi cele cultivate. Ba efectivele aflate într(o stare de întreţinere bună, e!teriorul este corect, armonios şi cu aspect specific tipului de ovine cu o masivitate accentuată. Produc!" d# $%&'( Corpul, în ansamblul său, este bine acoperit cu lână fină albă, deasă, lungă, uniformă, cu aspect e!terior de pătrate încheiate. Nuviţele din co&oc au forma prismatică, aspectul interior al acestora este de regulă clar şi mai rar semiclar. /!tinderea lânii este foarte bunăpe e!tremităţi, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină şi deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se observă unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca mărime. Calitativ, lâna din co&oc se caracterizează prin următorii parametriO fineţea fibrelor $$ J $G P, rezistenţa la tracţiune H,G g8cm, e!tensibilitate G7,7%F. Culoarea lânii, la indivizii întreţinuţi în condiţii optime de alimentaţie şi cazare, este adesea albă imaculat. >ibrele de lână ce compun şuviţele au o lungime relativă de A ( @ cm şi prezintă7 ( H ondulaţii clare şi uniforme8cm liniar. Desimea fibrelor de lână este de %%## ( 7### foliculi8cm$. 4sucul este , în general, de calitate bună având o consistenţă uleioasă, acoperind fibrele de lână în peste $8G din lungimea lor. Cantitatea medie de lână recoltată după tuns este cuprinsă între % ( A :g la oi şi H ( "" :g la berbeci. Randamentul lânii la spălare este variabil, având limitele cuprinse între GH ( 57 F. Datorită calităţilor sale deosebite, lâna este apreciată în industria te!tilă. P')/*+, /,
?recocitatea accentuată, dezvoltarea corporală bună, conformaţia specifică raselor cu aptitudini de carne, calitatea bună a carcasei şi cărnii fac din 1erinos de ?alas o rasă apreciată şi pentru această producţie. )ineretul ovin îngrăşat intensiv realizează greutăţi corporale vii de peste G%:g la vârsta de "%# zile, rezultând sporuri medii zilnice mai mari de $$# g. Consumul specific de hranăeste de %,%
4.<., iar după sacrificare se obţin carcase de bună calitate, cu mase musculare evidente şi &igouri globuloase. Ba categoriile tinere de ovine supuse însă îngrăşării grăsimea subcutanată este dispersată în strat uniform, iar cea interioară în cantităţi moderate. Carnea din carcasă nu prezintă miros caracteristic ovinelor. Randamentul la sacrificare este diferit în funcţie de categoria de vârstă fiind cuprins între 5% ( %# F în cazul tineretului din anul precedent şi oilor adulte reformate şi de %$ F la batali. Din greutatea totală a carcasei rezultate în urma sacrificărilor, în funcţie de stadiul de îngrăşare şi categoria de vârstă respectivă, carnea deţine o pondere de 7H ( A%F, oasele "% J $# F, iar grăsimea "# J "$ F. Einând cont de aceste valori, raportul mediu ce se stabileşte între greutatea oaselor şi cea a cărnii este de " O 5. ?roducţia de lapte. ?rivitor la producţia de lapte, aceasta se caracterizează printr(o mare variabilitate, deoarece rasa 1erinos de ?alas nu a făcut obiectul unor acţiuni de selecţie ample şi de durată în vederea creşterii capacităţii lactogene la oile mame. n aceste condiţii, producţia de lapte pe lactaţie variază între limite e!trem de largi fiind cuprinsăîntre G# l şi "7# l. Cu toate acestea, în ma&oritatea situaţiilor, potenţialul lactogen al oilor aflate într( obunăstare de întreţinere satisface cerinţele de creştere şi dezvoltare în condiţii normale pe durata perioadei de alăptare a doi miei gemeni, rezultând, adesea, şi o producţie medie suplimentară de lapte marfă pe lactaţie de cca. $% l.
CAP( ) – STUDIU ASUPRA PIE*EI DIN ROMÂNIA +PRIVIND PRODUC*IA ALEASĂ , – rod d# c"r&#. roduc'/or! !0or/"&1!2 !0or/"/or!2 #3or/"/or!2 r!&c!"$#$# 4or0# 5u6 c"r# 5# r#"$!7#"7' 89&7"r#"2 r#1ur! d# d#54"c#r#2 #/c( - 9& #r!o"d" :;;<-:;;=> @n =ara noastr: rasa erinos de Paas a auns a un $rad foarte -un de ameiorare% pe cae $enetic: >i prin ;m-un:t:=irea condi=iior de mediu >i de
aimenta=ie. Pentru a reai/a un pro$res $enetic cert detiindui caracter sunt mut mai numero>i. Constatarea principa: care deri: din aceast: remerc: se refer: a faptu c: ;ntri ;nt?mp:toare% media aorior fenotipice se suprapun peste media aorior $enotipice. @n $enera% erita-iitatea specific: produc=iei de ?n:% c?t >i a ;nsu>irior ei caitatie pre/int: aori suficient de ridicate% pentru a permite practicarea seec=iei fenotipice. @n ca/u rasei erinos de Pasa afat: ;n cre>tere >i epoatare a "CCCE" Perieni >i "C A$ronoa :c:ciuni performan=ee reai/ate comport: unee particuarit:=i determinate ;n principa de modu ;n care a fost diriat procesu de seec=ie dar >i de infuen=a diferit: datorat: factorior de mediu.
@n continuare anai/a dateor arat: c: re/utatee o-=inute ca urmare a apic:rii seec=iei oineor pentru cre>tere $reut:=ii coocuui sunt diferite. Pe ansam-u% produc=iie medii o-=inute ;n cei trei ani sunt superioare a efectiee crescute a "C A$ronoa :c:ciuni% ;ns: a controu efectuat ;n 2007 cee mai mari produc=ii medii au fost reai/ate de oinee afate a "C Cresacti aa=i. @n ca/u -er-ecior pepinieri produc=iie medii cee mai mari au fost reai/ate de cei de a "C Cresacti aa=i care au aut cantit:=i superioare
cu 22%14 >i respecti 23%20 fa=: de cei de a :c:ciuni >i de a Perieni. Cu toate acestea% toate produc=iie medii o-=inute de a -er-ecii pepinieri afa=i ;n cee trei epoata=ii a$ricoe arat: c: procesu seec=iei a fost corect diriat%permi=?nd o-=inerea unor cantit:=i superioare de ?n:. Anai/a performan=eor productie confirm: faptu c: produc=ia de ?n: a ;nre$istrat aori ;n cre>tere ;n ca/u -er-ecior de a Perieni >i anume de a 8%511B0%124 a controu din 2005 a 8%911B0%208 ;n 2006 >i a 9%677B0%212 '$ a ce din 2007. @n acest ca/ apicarea seec=iei >i coro-orat: cu ac=iuni care au i/at ;m-un:t:=irea condi=iior de cre>tere >i aimenta=ie au permis ca produc=ia medie de ?n: s: cresc:% fa=: de 2005% cu 4%48 ;n 2006 >i cu 11%98 ;n anu 2007. @n afara acestor aspecte tre-uie remarcat >i faptu c: ;n anu 2008 au fost incuse ;n controu produc=iei de ?n: -a/at pe cunoa>terea ori$inii >i -er-eci pepinieri apar=in?nd unor cresc:tori indiiduai din ude=u aa=i. Produc=iie medii o-=inute ;n anu 2004 au fost de peste 9%5 '$ fapt ce confirm: c: materiau -ioo$ic este unu de ;nat: aoare -ioo$ic:. Controu producti reai/at a oie mame ;n acea>i intera de timp scoate ;n eiden=: superioritatea materiauui -ioo$ic crescut de "C A$ronoa :c:ciuni din ude=u &ac:u. Comparati cu produc=iie reai/ate de oie mame de a Perieni% cee de a :c:ciuni reai/ea/: performa=e superioare cu 26 ;n 2003 >i cu 24%44 ;n 2004. Aceast: superioaritate producti: eprimat: ;n aorii a-soute eiden=ia/: faptu c: ;n anu 2003 produc=ia medie a fost superioar: a oie mame de a :c:ciuni cu 1%586 '$ ?n: >i cu 1%859 '$ ?n: ;n 2004. @n anu 2004 efectiu afat a "C Cresacti aa=i reai/ea/: o produc=ie medie de ?n: superioar: cu 20%28 fa=: de produc=ia reai/at: de oie de a Perieni >i inferioar: cu 5%1 fa=: de cea reai/at: a :c:ciuni. Aceste diferen=ieri eprimate ;n aori a-soute arat: ca a controu efectuat ;n anu 2004 efectiu de a aa=i reai/ea/: o performan=: producti: superioar: cu 1%47 '$ fa=: de efectiu de a Perieni >i inferior: cu 0%338 '$ comparati cu produc=iie medii reai/ate de oie de a :c:ciuni.
Epica=iie acestei eou=ii deruate ;n sensuri diferite sunt $reu de $:sit ;ns: pot fi puse >i pe seama $raduui diferit a de/ot:rii corporae deoarece este cunoscut faptu c: ;ntre aceasta >i $reutatea coocuui de ?n: se sta-ie>te o corea=ie po/iti:.
atee arat: c: seec=ia pentru produc=ia de ?n:% parae cu m:rimea $reut:=ii corporae de a 50 a 70 '$ este eficient: ;ns: ;n ca/u oior erinos de Paas care sunt epoatate >i pentru produc=ia de carne este mai indicat: ca $reutatea corpora: a oior din stocu de -a/: s: fie men=inut: ;ntre 60 >i 65 '$. Ate aspecte urm:rite ;n cadru cercet:rior efectuate si a determinarea aorior specifice principaeor ;nsu>iri de care depinde caitatea ?nii. ,in$imea >ui=ei constituie un criteriu important urm:rit ;n seec=ia oior cu ?n: uniform:% repre/ent?nd totodat: >i un criteriu ;n sta-iirea destina=iei ?nurior -rute >i anume pentruD card:% pieptene% tricotae% stofe >i p?s:. Concomitent cu ameiorarea un$imii ?nii are oc >i ;m-un:t:=ire a randamentuui% iar ;n pre/ent seec=ia oior cu ?n: fin: se face pe -a/a un$imii specifice ?nurior de pieptene. aportu dintre un$imea fi-reor >i un$imea >ui=eor aria/: dup: !/can de a 1%210 B 0%080 a ?na fin: a 0%870 B 0%080 pentru ?na semifin:. Ate determin:ri% cum ar fi de pid: cee efectuate de c:tre ,an$ >i C*andri% arat: c: aoarea raportuui este de 1>i 1%43 cu o deia=ie standard s0%05. Atunci c?nd este anai/at: ?na ;n ansam-u ei% ;n ca/u un$imii se distin$ dou: no=iuni diferiteD un$ime reati:< sau ;n:=imea norma: a >ui=ei >i un$imea a-sout:< determinat: pe firu ;ntins p?n: a dispari=ia ondua=iior. Aceast: ;nsu>ire% conform metodoo$iei apicate ;n =ara noastr:% se determin: cu ce mut patru s:pt:m?ni ;nainte de data decan>:rii campaniei de tuns% iar ;n ca/u oineor incuse ;n controu oficia -a/at pe aprecierea ori$inii >i productiit:=ii se definitiea/: a a doie tuns. Aprecierea un$imii reatie a fi-reor de ?n: pe pro-e preeate de a -er-eci eiden=ia/: faptu c: a controu efectuat ;n anu 2002 aorie cee mai mari au fost consemnate ;n ca/u efectiuui pre/ent a "C A$ronoa :c:ciuni.
@n ca/u acestora un$imea reati: a aut aori de 9%517 B 0%104 cm% iar cea a-sout: a fost de 11%896 B 0%021 cm ceea ce ;nseamn: c: aceasta din urm: a fost superioar: cu 20 fa=: de un$imea a-sout:. ,a controu efectuat ;n 2003 si pentru cea a-sout: ;n ca/u am-eor oturi de -er-eci reproduc:tori.Aceast: situa=ie se datorea/: condi=iior mai dificie ;nre$istrate ;n ace an% c?nd perioada de sta-ua=ie surenea dup: o perioad: ;ndeun$at: de secet:% iar aceast: stare asociat: cu o asi$urare su- necesar a tuturor cerin=eor nutri=ionae a 37 condus pe o parte a reducerea cantit;=ii de ?n: iar pe de at: parte >i a reducerea un$imii >ui=eor de ?n:.
Lu&?!0#" 4!6r#$or d# $%&' d#/#r0!&"/' $" o8!&#$# d# r"5' M#r!&o5 d# P"$"5 !&c$u5# 9& co&/ro$ 9& #r!od" :;;@ – :;;=
,a mioare corea=ia fenotipic: sta-iit: este una po/iti: >i foarte semnificati:% fiind ;ns: >i mai str?ns: comparati cu aoarea acesteia determinat: a oie adute. aorie determinate sunt apropiate de atee citate de iteratura de speciaitate din =ara noastr:. ,a aceea>i ras: A. rsescu >i coa-oratirii determin: a mioare o corea=ie ;ntre $reutatea ?nii >i un$imea fi-reor de 0%262B 0%029 >i cu un $rad foarte semnificati pentre PF0%1 iar pentru oie adute corea=ia determinat: ;ntre un$imea ?nii >i produc=iie o-=inute a tunderie
uterioare este de 0%211 B 0%224 fiind de asemenea foarte semnificati: pentru acea>i pra$ a semnifica=iior statistice. atee o-=inute ca urmare a detrmin:rii un$imii reatie >i a ceei a-soute scoate ;n eiden=: faptu c: prin prisma aorior re/utate procesu seec=iei se deruea/: cu intensitate mai mare a "C Cresacti din ude=u aa=i. e atfe a acest efecti de oine au re/utat nu numai cee mai un$i >ui=e ci >i cee mai mari produc=ii medii de ?n:% fapt ce confirm: ;nc: o data ;n pus c: ;ntre aceste dou: caractere cantitatie se sta-ie>te o corea=ie po/iti: >i foarte semnificati: >i c: seec=ia oior din aceast: ras: pentru aceast: produc=ie dup: un$imea >ui=eor a prima tundere poate fi eficient:. Acest fapt constituie un rea aanta pentru munca de seec=ie deoarece permite o-=inerea unor informa=ii etrem de importante priitoare a performan=ee productie uterioare ;nc: de a primu tuns de -a/:. (ine=ea fi-reor% eprimat: prin diametru acestora este componentu care are o infuen=: mai mic: asupra cantit:=ii de ?n: sp:at: >i uscat:% ;ns: este principau indicator de care depinde caitatea ?nii >i ca atare repre/int: >i un criteriu etrem de important uti/at ;n ca/u seec=iei oineor cu ?n: uniform:. mportan=a acestei ;nsu>iri deri: din faptu c: a aceea>i $reutate a ?nii% cea cu fine=ea mai -un: permite o-=inerea unui metra sporit de fire toarse. eterminarea o-iecti: a fine=ei fi-reor de ?n: se reai/ea/: cu autoru mioaceor optice% metod: care permite >i cunoa>terea ampitudinii aria=iei >i eprimarea ei printri pe mai mute pro-e preeate din /one diferite ae corpuui impic: un proces etrem de aneoios >i a-orios. ai mut dec?t at?t efectuarea repetat: a acestor detrmin:ri cu prieu fiec:rui contro% a>a cum se practic: a -er-ecii pepinieri% impic: c*etuiei supimentare care conduc a maorarea costurior de produc=ie. Pornind de a aceast:remarc: este firesc s: ne ;ntre-:mD este necesar: detrminarea repetat: a diametruui fi-reor sau este de auns o sin$ur: eauare f:cut: o sin$ur: dat: ;n ia=a indiiduui din nuceu de seec=iG eferitor a aceast: pro-em: oc*nacs >i coa-oratorii.% ;n anu 1978% su$era c: un r:spuns se poate o-=ine prin cacuarea coeficientuui de repeta-iitate. Potriit dateor eistente ;n dierse surse -i-io$rafice din =ar: >i str:in:tate% coeficientu de repeta-iitate osciea/: ;ntre 0%5 >i 0%7. @n =ara noastr: oc*nacs H1974I a determinat repeta-iitatea diametruui fi-reor de ?n: a erinosu transi:nean pe -a/a aorior repata-iit:=ii ;n timp a diametruui fi-reor C 0%88 >i aun$e a concu/ia c: este suficient: efectuarea unei sin$ure determin:ri pe ;ntrea$a ia=: a animauui. n at aspect de care tre-uie s: se =in: seama ;n actiunie oficiae de contro >i de seec=ie a oineor ; repre/int: *erita-iitatea specific: diametruui fi-reor de ?n:. @n anu 1956 #urner% ;n sinte/a f:cut: pentru erinos >i ate rase ;nrudite% indic: imitee *2 0%2 >i 0%5. Aceea>i 40 determin:ri efectuate de c:tre "*eton tot pentru erinos indic: aori ae coeficientuui de *erita-iitate cuprinse ;ntre 0%47 >i 0%57% iar oc*nacs a sta-iit imitee *2 0%34 < 0%54. #oate aceste aori arat: c: de fapt diametru fi-reor dispune de o -un: transmitere ereditar: >i poate fi utii/at cu succes ca un criteriu cu pondere
maor: ;n seec=ia fenotipic: oior cu ?n: fin:. @n cadru cercet:rior efectuate a fost determinat: fine=ea fi-reor de ?n: pe pro-e preeate din re$iunea spetei pentru fiecare cate$orie de oine din cee trei unit:=i care au fost incuse ;n efectuarea controuui oficia ;n interau 2007 >i 2009. aorie cee mai mari au fost detrminate a cate$oriie de oine care aeau >i cea mai mare produc=ie de ?n:. Pentru o seec=ie eficient: este important de cunoscut care este raportu optim dintre diametru fi-reor >i $reutatea coocuui de ?n:% cunosc?ndui randamentu ?nii a sp:are. Pe -a/a unor cercet:ri intense desf:>urate ;n acest sens #oro' >i coa-.% constat: c: reducerea diametruui de a 25 a 21 J induce >i o reduce a randamentui cu 2 < 3 . @n ederea p:str:rii a parametrii optimi a tuturor ;nsu>irior de care depinde caitatea ?nii% pentru erinos >i $rupee de rase ;nrudite cu acesta% oe*ner recomand: ca diametru s: nu fie mai mic de 23 J. @n cadru cercet:rior efectuate se poate o-sera c: cee mai mari aori ae diametruui ?nii au fost detrminate pe pro-ee recotate de a oinee din ude=u aa=i. Ca aoare fine=ea fi-reor a fost mai mic: a oinee de a :c:ciuni >i intermediar: a pro-ee preeate de a oie de a Perieni. epre/entarea $rafic: a eou=iei diametruui fi-reor de ?n: a cate$oriie afate a primu tuns de -a/: eiden=ia/: faptu c: a miorii de a :c:ciuni dup: o cre>tere cu 4%2 a diametruui ;n ca/u controuui efectuat ;n anu 2008% ca urmare a cre>terii ri$uro/it:=ii ;n ceea ce prie>te re=inere masteriaui -ioo$ic de pr:si: a controu efectuat ;n 2008 fine=ea fi-reor de ?n: se situea/: suaorie cacuate ;n anu 2006. @n ca/u miorior de a Perieni diametru fi-reor cre>te a fiecare contro aun$?nd de a 21%917 B 0%124 a 22%414 B 0%019J a determin:rie efectuate pe pro-e preeate ;n anu 2008. @n ca/u efectiuui de mioare de a Perieni eou=ia diametruui fi-reor de ?n: ;nre$istra/: un sens contrar. Astfe% pe pro-ee preeate a controu efectuat ;n 2006 a re/utate o fine=e medie de 22%501 B 0%121 J diametru se reduce a 21%108 B 0%034 a controu din 2007 >i a 21%013 B 0%082 a ce din 2008. Aceste date confirm: reai/:rie o-=inute ca urmare a apic:rii cu ri$uro/itate a metodoo$iei de seec=ie >i contro a produc=iei. n ucru etrem deimportant care nu tre-uie sc:pat din edere ;n apicarea controuui >i ;n seec=ia oineor de pr:si: se refer: a uniformitatea fine=ei pe un$imea aceeia>i fi-re. ,ucr:rie de dercetare efectuate p?n: ;n pre/ent indic: o anumit: u>urin=:%;ntruc?t aorie determinate pentru *erita-iitatea acestei ;nsu>iri indic: *2 02% < 0%5. Este c*iar mai importanta se seec=iona pentru uniformitatea fine=ei dec?t pentru o fine=e ea$erat:% deoarece ;ntre diametru fi-reor >i un$ime >i ;ntre diametru >i ondua=ii corea=ia de mute ori este una ne$ati:. D!"0#/ru$ 4!6r#$or d# $%&' $" o8!&#$# d# r"5' M#r!&o5 d# P"$"5 !&c$u5# 9& co&/ro$ 9& #r!od" :;;@ – :;;=
Cor#$"!" 4#&o/!!c' d!&/r# d!"0#/ru$ 4!6r#! ! "$/# c"r"c/#r# d# roduc!#
atee o-=inute permit constatarea faptuui c: ;n $enera corea=iie diametruui fi-reor de ?n: cu ate caracteristici productie sunt aria-ie ca intensitate ;ns: nu >i ca sens. Principa concu/ie care se desprinde se refer: a faptu c: diametru fi-reor de ?n: are o detrminare ereditar: independent:% iar seec=ia oior numai dup: cantitatea de ?n: tuns:% poate duce a pierderea fine=ei ;ntruc?t ;ntre diametru fi-reor >i $reutatea coocuui de ?n: corea=ia ce se sta-ie>te este una intens: >i po/iti:. sucu >i randamentu. sucu repre/int: produsu de secre=ie a $andeor anee situate ;n profun/imea straturior dermice >i se depune% a eterior% pe fi-ee de ?n: prote?ndu<e de ac=iunea a$en=ior eterni de natur: fi/ic: sau c*imic: din mediu ;nconur:tor. Caitatea >i cantitatea de usuc infuen=ea/: caitatea $enera: a ?nii dar >i randamentu acesteia a sp:are.e aici re/ut: c: ;n actiitate de seec=ie tre-uie acordat: aten=ie sporit: >i acestor ;nsu>iri. andamentu repre/int: raportu dintre cantitatea de ?n: -rut: >i cea sp:at:% cu umiditatea de 17 pentru ?na fin: >i semifin: >i 15 pentru cea $rosier:. aoarea randamentuui ?nii a sp:are aria/: ;n func=ie de ras:% ?rst:% re$iune corpora:% condi=ii de cre>tere >i ;ntre=inere% etc. in totaitatea factorior de infuen=: rasa este ce mai important pentru c: de aceasta depinde o serie de ;nsu>iri care sunt str?ns e$ate de randament.
Anai/a acestor date confirm: infuen=a seuui >i a ?rstei oineor ;n eprimarea acestei ;nsu>iri. Cee mai mari aori au fost determinate ;n toate situa=iie pentru pro-ee preeate din ?na -er-ecior pepineri. in cadru acestei cate$orii de oine% a controu efectuat ;n anu 2006% cei de a Perieni pre/entau un randament superior cu 7%74 fa=: de datee cacuate pentru -er-ecii de a :c:ciuni% iar a controu efectuat ;n anu 2008 mascuii de a Perieni aeau un randament a ?nii a sp:are superior cu 10%7. Eisten=a acestor diferen=e eiden=ia/: faptu c: ;n seec=ia oineor de reproduc=ie eist: o anumit: ri$uro/itate >i ;n consecin=: performan=ee reai/ate de acest efecti de a Perieni sunt superioare ceor de a :c:ciuni.
R"&d"0#&/u$ $%&!! $" 5'$"r# $" o8!&#$# d# r"5' M#r!&o5 d# P"$"5 !&c$u5# 9& co&/ro$ 9& #r!od" :;;@ – :;;=
Cor#$"!! 4#&o/!!c# d!&/r# r"&d"0#&/ ! "$/# 9&5u!r! c"$!/"/!8# "$# $%&!!
atee o-=inute arat: c: randamentu ?nii a sp:are se coreea/: po/iti >i foarte intens cu cantitatea -rut: de ?n: dar >i cu un$imea >ui=ei. @ns: corea=ia ne$ati: detrminat: ;ntre randament >i $reutatea corpora: confirm: faptu c: seec=ia oior numai dup: $reutatea ie nu presupune >i o sporire a aorii specifice randamentuui ?nii a sp:are. @n ucr:rie de referin=:din str:in:tate #urner detrmin: ;ntre randament >i ?na nesp:at: tot o corea=ie ne$ati: cu aoare de a K0%09 a K0%05L a fe ca >i ;n ca/u aceia>i ;nsu>iri coreate cu re/eree de piee unde rp < 0%21 a K 0%11. ,a noi ;n =ar:% P;ruescu >i coa-oratorii s:i sta-iesc ;ntre un$imea >ui=ei >i randament% o corea=ie fenotipic: po/iti: Hrp 0%561I >i indic: a o cre>tere a un$imii >ui=ei cu 160 o sporire a randamentuui cu 142. @n cadru ucr:rior de contro% efectuate a oine pentru produc=ia de ?n:% ;n =ara noastr: cantitatea >i caitatea usucuui% ;mpreun: cu $radu de p:trundere a impurit:=ior ;n masa ?nii seresc a aprecierea su-iecti: pe -a/: de note% a randamentuui ?nii a sp:are.
CAP < - CARACTERISTICILE TEHNOLOGIEI INTENSIVE DE PRODUCȚIE ȘI O SCURTĂ PRE=ENTARE A ANIMALELOR ALESE SAU ALE PRODUSELOR ALESE
R"5" M#r!&o5 d# P"$"5
erinosu de Paas in rasa curata se creste in o-ro$ea iar ca ameiorator a ator rase s
C"r"c/#r!5/!c!$# r"5#!.
Au $reutatea medie de 54<85 '$ a femee >i 80<145 '$ a -er-eci. Produc=ia de ?n: aria/: ;ntre 3%5<8 '$ a oi >i 5<13 '$ a -er-eci. ecordu a fost de 24 '$ ?n: a -er-ec.
Produc=ia de apte aun$e a 133 M an% proificitatea a 121 miei . (ine=ea fi-reor de ?n: K 20%0<22%5 microniL randamentu ?nii a sp:are K 50<55.
"
ncrucisarie efectuate cu rasa e de (rance au aut ca scop ameiorarea ite/ei de crestere% sporirea capacitatii de conersie a *ranei% ;m-unatatirea conformatiei% cresterea randamentuui a sacrificare si a indicior de caitate ai carcaseor. upa anu 1983 popuatia a fost ;nc*isa reproducti fiind sistate ;ncrucisarie cu rasa e de (rance% proced?ndu
cu proificitate ridicata si 33 $ene proenite de a rasa erinos de Paas% rasa -ine adaptata a conditiie de mediu din /ona de crestere Ho-ro$ea si C?mpia om?naI. asa erinos de Paas < a fost creata ;n cadru nstitutuui de Cercetare e/otare pentru Cresterea !ineor si Caprineor Paas% fiind omoo$ata ca rasa ;n anu 1960. @n urma perfectionarii% erinosu de Paas a deenit o rasa mita% de ?na fina si carne% cu precocitate ridicata. Poate fi considerata cea mai perfectionata rasa de oi din om?nia fiind competitia pe pan internationa cu rase de tip merinos si poate fi foosita a ameiorarea productiior raseor ocae. Conformatia corporaa este armonioasa% cu un format me/omorf% masia%orientata pentru productia de ?na si carne. C"r"c/#r!5/!c!$# r"5#!. < productia de ?na -er-eci K 12<14 '$% oi 6<8 '$L < $reutatea corporaa -er-eci K 99%8<103%2 '$L < oi K 57%6<60%1 '$L < finetea fi-reor de ?na K 20%0<22%5 microniL < randamentu ?nii a spaare K 50<55L < indici de reproductieD fecunditatea K 95%6%proificitatea K 111%3% miei ;ntarcati pe oaie K1%06 capete. (ormarea acestei rase a ;nceput a sf?ritu secouui a QQ<ea prin ;ncruci:ri de a-sor-Rie dintre -er-eci din rasee erinos Ne$retti i erinos am-ouiet cu oi Si$aie i Surcan:. Oetero$enitatea accentuat: a indii/ior re/utaRi a determinat utii/area uterioar: a -er-ecior de ras: erinos precoce $erman% erinos de "traopo i erinos de Paas ;n ederea masii/:rii i un$irii fi-reor de ?n:. "
fri$% drumuri i% ;ndeose-i% poi reci i condens% motie pentru care p:unatu tre-uie s: se reai/e/e ;n apropierea ad:posturior. #aia este miocie% format corpora p:trat% tip morfoo$ic me/omorf% tip fi/ioo$ic respirator. Este o ras: cu speciai/are uniatera: < ?n: fin: dar i cu unee aptitudini pentru carne% ;n efectiee ;n care% ;n utimii ani s
#aia HcmID 68M64 reutatea H'$ID 60<80M35<40 ,un$imea o-ic: a trunc*iuui HcmID 68M64 ,:r$imea pieptuui HcmID 18<17 Perimetru toracic HcmID 90M79 Perimetru fuieruui HcmID 9M7
Taru i ?na sunt a-eL ;n efectiee mai puRin ameiorate apar uneori pete mici ru$inii sau -rune pe ar i miei de cuoare nea$r: HF 1I care este recesi:. Capu reati mic% scurt i drept a oiL este uor -er-ecat a -er-eci care au% frecent% coarne mari i r:sucite. !ie fie c: nu au coarne% fie c: ;n puRine ca/uri% au coarne mici. rec*ie sunt miocii% purtate atera i uor o-ic. #runc*iu este de dimensiuni miocii% trenu posterior are de/otare modest:L mem-ree reati scurte% cu apom-uri corecte i osatur: re/istent:. aoritatea eempareor au sa-:% 1<2 craate i orR% mai aes a -er-eci. nee animae% reati puRine au cute mari pe piee pe tot corpu. ,?na pre/int: aria-iitate inter i intraindiidua:. Coocu H3%5<7 '$ a oi i 7<12 '$ a -er-eciI este compus din uiRe care cu forma de paraeipiped% cu-% tetraedru etc. ,un$imea uiReor este de 7<8 cmL au 5<8 onduaRiiMcm. sucu este foarte a-undent% frecent de caitate mediocr:. andamentu a sp:are este mic% 34<38 a efectiee cu ?n: scurt: H5<6 cmI i de 40< 55 a oinee a care s
CAP > ! ANALI=A ECONOMICĂ PRIVIND RENTABILITATEA PRODUCȚIEI DE CARNE: "/?()+(+ 7')/ț+@ &+)+@ 7'.+@ ,, 7'.+)()+ 7ț ,+4,( &+) 7ț 7')9 4,+ 7+4 7ț /,/,9 7ț 7')9 7()/,@ 7ț 97/+,(+ț+ ș+ ,(ț+ ++/,'+ (, ,(#
SPECIFICARE Efectie totae de oine >i caprine
UM
:;;B :;;: :;;)
:;; :;;
:;;< :;;@
:;; :;;=
:;B;
:;BB
mii cap 7.776 7.945 8.125 8.404 8.921 8.406 9.334 9.780 10.059 9.623 11.331
Produc=ia totaa de mii tone 114 carne ;n iu
118
135
166
114
101
110
104
104
100
reutatea medie a sacrificare
27
23
28
19
18
21
17
17
16
'$Mcap
23
IMPORTANŢĂ
Cre>terea oineor este o actiitate tradi=iona:. iersitatea produc=iior pe care e reai/ea/:% consumu redus de ener$ie >i natura furaeor pe care e consum:% confer: cre>terii si epoat:rii oineor caracteru unei actiit:=i dura-ie >i de perspecti:L Eist: posi-iitatea reai/:rii de eport de carne de oine care s: aduc: enituri mari produc:torior. DINAMICA EFECTIVELOR ŞI A PRODUCŢIEI DE CARNE ÎN PERIOADA :;;B-:;BB OIECTIVE URMĂRITE
"timuarea or$ani/:rii de epoata=ii% sau asocia=ii% ;n ederea cre>terii tineretuui oin pentru ;n$r:>are ;n ederea asi$ur:rii cu carne a pie=ii interne >i eterne. Cre>terea consumuui intern de carne de oaie pe cap de ocuitor. "porirea eniturior cresc:torior prin comerciai/area produc=iei marf:. odificarea direc=iior prioritare de epoatare pentru produc=ia carne < apte. PROGRAM PENTRU SUSŢINEREA PRODUSULUI - CARNE
Ameiorarea efectieor de oine >i caprine pentru produc=iie de carne prin foosirea ;ns:m?n=:rior artificiae >i a -er-ecior >i =apior ameioratori pentru produc=ia de carne. @m-un:t:=irea structurii dimensionae a epoata=ior cu profi de ;n$r:>are a tineretuui oin. ntroducere a $riei de casificare a carcaseor% conform standardeor E. OIECTIVE DE REAILITARE ŞI REDRESARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
150%0
eansarea sectoruui ;n ederea stimu:rii consumuui de carne a intern >i a eportuui de carne de oaie. Ainierea a standardee Comunit:=ii Europene priind modu de acordare a su-en=iior >i casificarea carcaseor. ec?>ti$area pie=eor eterne pentru carnea de oaie% pe rea=ia =:rior ara-e >i a comunit:=ii Europene. OIECTIVE DE REAILITARE ŞI REDRESARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
eansarea sectoruui ;n ederea stimu:rii consumuui de carne a intern >i a eportuui de carne de oaie. Ainierea a standardee Comunit:=ii Europene priind modu de acordare a su-en=iior >i casificarea carcaseor. ec?>ti$area pie=eor eterne pentru carnea de oaie% pe rea=ia =:rior ara-e >i a comunit:=ii Europene.
C,7 6 ! CONCLU=II ȘI RECOMANDĂRI
)otalitatea rezultatelor şi datelor obţinute pe parcursul derularii cercetărilor desfăşurate în vederea stabilirii nivelului performanţelor productive la care au a&uns, ovinele aflate în creştere şi e!ploatare în partea de nord(est a ţării, ca urmare a aplicării controlului performanţelor productive, ne permit formularea următoarelor recomandăriO ". n vederea susţinerii cauzelor comune se impune înfiinţarea asociaţiilor de crescători de ovine constituite pe rase, cu rol de promovare a intereselor fermierilor. $. /!tinderea acţiunilor oficiale de control a performanţelor productive şi la alte nuclee valoroase deoarece numai în acest fel pot fi depistaţi genitorii cu o înaltă valoare zootehnică, iar utilizarea acestora la reproducţie diri&ată poate constui o cale sigură de realizare a progresului genetic la generaţiile viitoare. G. 0tabilirea criteriilor şi nominalizarea unităţilor cu rol de testare a modului în care reproducătorii îşi transmit caracterele şi însuşirile lor valoroase. G.". 0tabilirea valorii de ameliorare pentru fiecare reproducător acceptat în testare şi utilizarea intensă la însămânţări artificiale a celor confirmaţi ca fiind amelioratori. 5. /laborarea planurilor de ameliorare pentru fiecare rasă aflată în creştere şi e!ploatare în partea de nord a ţării. %. )recerea la formarea şi creşterea pe bază de linii şi familii ca formă superioară de ameliorare a efectivelor de ovine.
