Cursul 1
Consideratii generale privind justitia
08.03.2012
Justitia : Este o functie, functia de a analiza, de a decide asupra unor conflicte aparute intre parti prin aplicarea legii judecatorul infaptuieste justitia justitia este o prerogativa suverana care apartine statului. Reprezinta ansamblul institutiilor prin a caror mijlocire e permisa realizarea functiei juridice justitia e privita ca un serviciu public al al statului. Principii genrale: 1. Justitia constituie monopol de stat – in societatea moderna rolul de ainfaptui justitia si l-a asumat statul. Faptul ca justitia e monopol de stat i mplica 2 consecinte: Nici o alta autoritate nu poate infaptui justitia prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti care sa se bucure de autoritate de lucru judecat si de forta obligatorieart. 125 alin.1 Constitutia Romanieiprevede ca justitia se realizeaza de ICCJ si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Judecatorul care a fost investit cu solutionarea unei cerei nu poate refuza judecata sub sanctiunea savarsirii infractiunii de denegare de dreptateart. 3 Vechiul Cod Civil prevede ca judecatorul care va refuza de a judeca sub cuvant ca legea nu prevede sau xa e intunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarita ca culpabil de denegare de dreptate. 2. Organizarea justitiei pe sistemul dublului grad de jurisdictie -instantele de judecata nu se situeaza la acelasi nivel ierarhic si sunt grupate a.î un proces judecat intr-o instanta sa poata ajunge prin exercitarea cailor de atac in fata unei instante superioare. 3. Egalitatea in fata justitiei – e consacrata de art.16 alin.8 Constitutia Romaniei care dispune ca cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatii publice fara privilegii sau discriminari-nimeni nu e mai presus de lege. Acest principiu e reluat in Lg. 304/2004 care prevede ca justitia se realizeaza in mod egal pentru toti fara deosebiri de rasa, origine etnica, sex, limba, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau orice alte criterii discriminatorii. Acest principiu presupune ca toate persoanele sa abiavocatie de a fi judecat de instanta de judecata dupa aceleasi reguli si proceduri. Partile trebuie sa aiba dreptul la aceleasi probe, aparari sau cai de atac. 4. Gratuitatea justitiei – judecatorii nu trebuie platiti pentru solutionarea cauzelor si nici ceilalti angajati ai institutiilor care deservesc serviciului public care il constituie justitia. 5. Colegialitatea – presupune ca judecata trebuie facuta de mai multi judecatori si se opune principiului judecatorului unic. 6. Caracterul permanent si sedentar al jurisdictiilor – instantele de judecata sunt permanente, activitatea acestora se desfasoara in mod continuu fara intreruperi afara de cele cauzate de zilele nelucratoare si sarbatorile legale. Vacanta jud. care intervine in perioada 1 iulie 31 august a fiecarui an nu presupune o intrerupere a activitatii instantelor ci numai o diminuare a activitatii acestora, necesara efectuarii concediului de odihna la care au dreptul magistratii si celalalt persoanal al instantelor Si in aceasta perioada vor continua sa fie judecate cauzele in materie civila, cauze declarate de lege ca fiind urgente precun ordonantele prezidentiale, obligatia de intretinere, act.posesorii act.posesorii sau act.pe care instanta le apreciaza a fi urgente dar si cauzele penale cu arestati.
Organizarea si conducerea instantelor judecatoresti si a Ministerului Public Sediul materiei : Legea 304/2004 privind organizarea justitiei. Legea 56/1993 a CSJ in partea in care nu a fost abrogata de noua lege privind organizarea justitiei. Legea 303/2004 privind statutul magistratilor; Legea 317/2004 privind CSM; Codul deontologic al magistratilor. Potrivit Legii 304/2004 justitia se realizeaza prin urmatoarele instante: Judecatorii Tribulane Curti de Aple ICCJ.
Judecatoriile
sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti. Numarul si locul in acre sunt infintate sunt prevazute in anexa Lg. 304/2004. Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc stabilesc prin hotarare a Guvernului Guvernului la propunerea propunerea ministrului justitiei cu avizul avizul CSM.
Tribunale
instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti-sediul de regula in orasul resedinta de judet. In cadrul loc functionaeza sectii sau complete speciale pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori si familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflictele de munca si asigurari sociaqle precum si in raport cu natura si numarul cauzelor sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Tribunale specializate
potrivit Lg. 304/2004 sunt instante fara persoanalitate juridica care functioneaza la nivelul fiecarui judet si a municipiului Bucuresti; sediul de regula orasul resedinta de judet. Aceste tribunale specializate pot fi: tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca sia sigurari sociale, tribunale tri bunale comerciale, trbunale administrativ-fiscale. In Romania s-au constituit 4 tribunale specializate: Un tribunal pentru minori si familie – Brasov; 3 tribunale comerciale – in judetele Cluj-Napoca, Arges, Mures. Datorita interventie legislative a Noului Cod Civil prin care s-a esfintat notiunea de comerciant, prin legea de punere in aplicare a Codului Civil 71/2011, art.228-tribunalele comerciale au fost reorganizate ca tribunale specializate sau dupa caz, ca sectii civile in cadrul tribunalelor de origine.
Curtile de Apel
sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe judecatorii, tribunale si tribunale tri bunale specializate.- sunt in nr. de 15. Curtea de aple Bucuresti functioneaza instante specializate pt judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala. In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau complete specializate. Sectiile si completele specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptiile acestora se infinteaza la propunerea colegiilor de conducere a fiecarei instante prin hotarare a CSM.
Inalta Curte de Casatie si Justitie
e instanta suprema cu personalitate juridica si isi are sediul in capitala Romaniei. Rolul acestei instante e de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti. Potrivit legii ICCJ e organizata in 4 sectii: Sectia civila si de proprietate intelectuala; Sectia penala; Sectia a doua civila-a aparut ac uramare a reorganizarii sectiei comerciale; Sectia de contencios administrativ si fiscal. Se compune dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 4 presedinti de sectii, judecatori. In cadul acestie isi desfasoara activitatea si magistrati asistenti, iar structura acesteia cuprinde cancelaria, directii, servicii si birouri cu persoanal stabilit prin statul de functii. Activitatea de judecata a instantei supreme se desfasoara in cadrul sectiilor, a completului de 5 judecatori si in cadrul sectiilor unite potrivit competentei stabilite de lege. Sectiile ICCJ judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari in cazuri prevazute de lege. In principiu instanta suprema nu judeca in fond dar are plenitudine de competenta in rezolvarea recursurilor. Singura sectie care judeca in prima instanta e sectia penala. Sectiile ICCJ in raport de competenta fiecareia mai solutioneaza si cererile de stramutare, conflictele de competenta si orice alte cazuri prevazute de lege. Completul de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de sectia penala a ICCJ. Mai judeca si alte cauze date in competenta sa de lege precum si ca instanta disciplinara. Sectiile unite – au in competenta judecarea recursurilor in interesul legii, solutioneaza sesizarile privind schimbarea jurisprudentei ICCJ si sedsizeaza Curtea Cosnstitutionala pentru controlul constitutionalitatii legii inainte de promulgare. Pot lua decizii numai in prezenta a cel putin ¾ din numarul membrilor in functie.
Instantele militare
in Romania functioneaza instante si parchete militare, mili tare, reglementate de Lg.304/2004. Aceste instante au urmatoarea structura: str uctura: Tribunale militare; Tribunalul militar teritorial Bucuresti; Curtea militara de Apel Bucresti. Procurorii militari sunt constituiti in parchete de pe langa fiecare instanta militara. Judecatorii si procurorii au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratolor avand tot odata si calitatea de militari activi.
Curs 2
Consiliul Superior al magistraturii
15.03.2012
Este un organism cu personalitate juridica, independent, care are rolul de garant al independentei justitiei fata de celelalte autoritati publice, asigurand functionarea eficienta a sistemului judiciar si respectarea legii in desfasurarea carierei profesionale a magistratilor. Este un organism democratic de larga reprezentativitate, compunerea acestuia reflectand in principal vointa magistratilor. E alcatuit din 19 membrii din care: 9 judecatori si 5 procurori alesi in adunarile generale ale magistratilor, 2 reprezentanti ai societatii civile care se cer a fi specialisti in domeniul dreptului bucurandu-se de inalta reputatie profesionala si morala alesi de Senat, ministrul justitiei, presedintele ICCJ, si procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ.
Are doua sectii: Sectia pentru judecatorijudecatori - este alcatuita din 2 judecatori de la ICCJ, 3 judecatori de la Curtile de Apel, 2 judecatori de la tribunale si 2 judecatori de la judecatorii. Sectia pentru procurori – este alcatuita din un procuror de la parchetul de pe langa ICCJ sau de la Departamentul National Anticoruptie, un procuror de l a parchetul de pe langa curtile de apel, 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale, un procuror de la parchetele de pe langa judecatorie. Membri CSM ce compun sectiile sunt alesi de Adunarile Generale ale judecatorilor sau, dupa caz ale procurorilor prin vot secret, direct si personal dupa o procedura prevazuta de lege. Membri CSM se aleg din judecatorii si procurori numiti de presedintele Romaniei. Nu pot fi alesi membri membri ai CSM: judecatorii si procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte i nainte de 1990 sau au colaborat cu acestea; cei care au un interes personal care influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege. Validarea listelor cuprinzand magistratii alesi se face de catre Senat. Reprezentantii societatii civile in CSM sunt alesi de Senat la propunerea Organizatiilor profesionale ale juristilor, consiliilor profesionale ale facultatilor de drept acreditate, asociatiilor si fundatiilor care au ca obiect unic de activitate apararea drepturilor omului, confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national. Pot fi propusi numai specialisti in domeniul dreptului cu o vechime de cel putin 7ani in activitatea juridica, indeplinesc cerintele cerintele cerute magistratilor, nu sunt membrii de partid si si nu au indeplinit nin ultimii 5 ani functii de demnitate publica. Hotararile Senatului privind validarea si alegerea membrilor CSM se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Atributiile CSM - sunt in general legate de misiunea acestuia de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei precum si acela de a apara reputatia profesionala a magistratilor. Atributiile CSM se impart in: 1. Cele ce revin plenului CSM privitoare la cariera cariera magistratilor sunt cuprinse urmatoarele: propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a judecatorilor si a procurorilor procurorilor cu exceptia exceptia celor stagiari. Dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor; Numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire al INM; Elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurori stagiari; Propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru judecatori si procurori in conditiile legii; Indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.
In ceea ce privesc atributiile atri butiile plenului referitoare la evaluarea, formarea si examinarea magistratilor: La propunerea Consiliului stiintific(CS) al INM, stabileste numarul anual de cursanti ai INM, aproba anual data si locul pentru organizarea concursului de admitere la INM, stabileste tematica pentru concursul de admitere la INM si aproba programul de formare profesionala a auditorilor de j ustitie, emite avize si adopta regulamente in cazurile si conditiile pevazute de lege; Numeste comisia de admitere si comisia de elaborarea a subiectelor pt admiterea in INM in conditiile prevazute de regulamentul de oraganizare a examenului de admitere la INM; Organizaeaza si valideaza examenul de capacitate al magistratilor; Dispune organizarea concursului de promovare al magistratilor; Numeste comisiile de evaluare anuala a activitatii profesionale a magistratilor; Numeste si revoca directorul si directorii adjuncti ai INM la propunerea consiliului stintiific al INM, desemneaza desemneaza judecatorii si procurorii care vor face parte din CS al INM ; Aproba structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale INM la propunerea CS al INM; Numeste si revoca directorul si directorii adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri si desemneaza magistratii membrii in Consiliul de Conducere ai acestei scoli; Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege.
Atributii referitoare la organizarea is functionarea parchetelor: Aproba infintarea si desfintarea sectiilor curtilor de apel ale instantelor din circumscriptiile acestora si ale parchetelor de pe langa acestea precum si infintarea sediilor secundare ale instantelor judecatoresti si circumscriptiile acestora in conditiile legii; Avizeaza proiectul de hotarare a Guvernului privind lista localitatiilor care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor; Stabileste categoriile de procese sau de cereri care se solutioneaza in municipiul Bucuresti Bucuresti numai de de anumite instante cu respectarea respectarea competentei competentei materiale prevazute de lege; La propunerea presedintilor curtilor de apel stabileste numarul vicepresedintilor curtilor de apel, ai tribunalelor si ai tribunalelor specializate precum si judecatoriile la care functioneaza un vicepresedinte; La propunerea procurorului general al parchetului de pe langa ICCJ stabileste numarul adjunctilor procurorului genral, ai parchetelor de pe langa curtile de apel si al prim-procurorilor parchetelor de pe langa tribunale, precum si parchetele de pe langa judecatorii unde prim-procurorii sunt ajutati de adjuncti; Convoaca adunarile adunarile generale ale magistratilor in conditiile legii; Aproba masurile pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi pentru instante si parchete; Elaboreaza proiectul de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice si emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instantelor si parchetelor.
Plenul CSM mai are atributii de reglementare reglementare sau de initiator al unor acte normative ce intereseaza organizarea judiciara: Codul deontologic al magistratilor; Regulamentele de organizare si functionare al instantelor si al CSM etc.
2. Atributiile sectiilor CSM
Cele doua sectii ale CSM atat cea pentru judecatori cat si cea pentru procurori au urmatoarele atributii: Dispun detasarea si delegarea magistratilor; Numesc magistratii in functii de conducere; conducere; Examineaza recomandarile privind numirea in functie a judecatorilor in cadrul ICCJ; Analizeaza indeplinirea conditiilor legale de catre magistratii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de catre alti juristi care au fost admisi la concursul de intrare in magistratura, de catre magistratii inscrisi la concursul de promovare in fucntii de executie si de catre cei care si-au depus candidatura pentru promovare in functii de conducere; Solutioneaza contestatiile impotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuala a activitatii profesionale a magistratilor; Iau masuri pentru solutionarea sesizarilor primite de la justitiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzatoare necorespunzatoare a magistratilor; Sectia pentru judecatori este competenta sa incuvinteze perchezitia, retinerea sau arestarea prevezntiva a judecatorilor si a magistratilor asistenti; Sectia pentru procurori incuvinteaza perchezitia, retinerea, arestarea preventiva a procurorilor; Sectia pentru judecatori numeste si promoveaza magistratii asistenti ai ICCJ; Propun Presedintelui Romaniei numirea in functie si revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai ICCJ; Avizeaza propunerea ministrului justitiei de numire si revocare din functie, a procurorului general a parchetului de pe langa ICCJ, a procurorului sef al DNA,ai adjunctilor acestuia, a procurorilor sefi de sectie si aceste parchete, precum si a procurorului sef al DIICOT si a adjuctului acestuia; Aproba transferul judecatorilor si procurorilor; Dispune suspendarea suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor; Au rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor cu mentiunea ca sectia pentru judecatori judecatori are rol de instanta disciplinara si pentru magistratii asistenti ai ICCJ.
