Curs 12 Teoria Arhitecturii Ta02

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CURS 12

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

PRINCIPIILE DE COMPOZITIE



PRINCIPII DE ORDONARE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2



Ordinea nu inseamna numai regularitate geometrica ci si conditia in care fiecare parte a intregului este dispusa potrivit in relatie cu celelalte parti si astfel incat sa rezulte o dispunere armonioasa.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




PRINCIPII DE ORDONARE Exista o diversitate si o complexitate naturala in cadrul ptogramului unei cladiri. Formele si spatiile oricarei cladiri ar trebui sa exprime ierarhia inerenta functiunilor pe care le adaposteste cladirea, utilizatorii acesteia, scopurile si semnificatiile pe care acestia le vehiculeaza si scopul sau contextul carora cladirea trebuie sa le faca fata. Daca discutam despre principiile de ordonare atunci va trebui sa tinem cont in proiectarea unei cladiri de aceasta naturala diversitate si complexitate si de ierarhia in cadrul programului. Ordine fara diversitate poate insemna monotonie dar diversitatea fara ordine poate produce haos. Un sens al unitatii in varietate este idealul. Principiile de ordonare sunt ca un fel de instrumente vizuale care fac ca diversele forme si spatii ale unei cladiri sa coexiste perceptual si conceptual intr-un intreg ordonat unitar si armonios.



PRINCIPII DE ORDONARE Axa

O linie determinata de doua puncte inj spatiu, fata de care forme si spatii pot fi dispuse in echilibru sau simetric

Simetrie

Ierarhie

Articularea importantei sau semnificatiei unei forme sau unui spatiu prin marime, contur sau amplasare fata de alte forme sau spatii ale sistemului.

Ritm

O miscare de unificare caracterizata printr-o schema de repetitie sau alterare a elementelor sau motivelor formale intr-o forma identica sau modificata.

Datum

O linie, plan sau volum care, prin continuitate si regularitate, serveste pentru a grupa, masura sau organiza o structura de forme si spatii.

SEMESTRUL

| 2009-2010 | TA02


Dispunerea echilibrata sau echivalenta de forme si spatii de fiecare parte a unei linii sau unui plan, sau fata de un centru sau o axa.

2



Transformare

Principiul dupa care un concept arhitectural, o structura sau o organizare pot fi alterate printr-o serie de modificari si permutari discrete, ca raspuns la un context specific sau un set de conditii, fara a se pierde identitatea sau esenta conceptului.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




AXA

Axa este probabil cel mai elementar mijloc de a organiza formele si spatiile in arhitectura. Axa este o linie definita de doua uncte in spatiu, fata de care formele si spatiile pot fi dispuse intr-o maniera regulata sau neregulata. Desi imaginara si invizibila, cu exceptiua ochilor mintii, axa poate fi un instrument foarte puternic, dominator si regulator. Desi implica simetria, axa cere existenta unui echilibru. Dispunerea specifica a elementelor fata de o axa va determina daca forta vizuala a unei organizari axiale este subtila sau impovaratoare, slab structurata sau formala, pitoresca sau monotona.




AXA Deoarece o axa este in mod esential o conditie liniara, ea are calitatile de lungime si directie, induce miscare si creaza vederi in lungul traiectului sau. Pentru a fi definita, o axa trebuie sa fie determinata la cele doua capete ale sale de forme sau spatii semnificative. Notiunea de axa poate fi intarita prin definirea unor limite de-a lungul sau. Aceste limite pot fi simple linii pe planul orizontal sau planuri verticale ce definesc un spatiu linear coincident cu axa.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2



O axa poate deasemenea sa fie definita si prin simpla dispunere a unor forme si spatii.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2



AXA


Elementele de capat ale unei axe servesc atat pentru a trimite cat si pentru a primi sagetile vizuale. Aceste elemente culminante pot fi:

Puncte in spatiu definite de elemente verticale liniare sau cladiri de forma centralizata Planuri verticale, cum ar fi un fronton sau o fatada simetrica, precedat de o curte sau un spatiu deschis similar Spatii bine definite, in general de forma regulata sau centralizata

Portale ce deschid vederea catre un belvedere dincolo de ele




AXA Aripile palatului Uffizi din Florenta, contureaza o axa spatiala care conduce catre Piazza della Signoria si Palazzo Vecchop, pornind de la fliviul Arno si trecand prin arcul Uffizi.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






AXA Teotihuacan, localizat langa New Mexico, a fost cel mai mare si mai influent centru ritualic al Americii Centrale. Situl era dominat de doua masive temple piramida, Piramida Soarelui si Piramida Lunii, de unde Calea Mortii se indreapta catre sudul orasului si piata centrului orasului.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






AXA Amplasat pe axa nord-sud a Orasului Interzis, o zona imprejmuita cu ziduri in orasul din interior care contine palatul imperial si alte cladiri ale guvernului imperial din China.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






AXA Torii este o poarta monumentala pe drumul de acces catre altarul Shinto, constand din doi piloni conectati la partea superioara cu o grinda orizontala de obicei curbata la partea de sus si un buiandrug sub aceasta.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






AXA

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






AXA

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






AXA

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






AXA

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2





TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




SIMETRIE Daca o conditie axiala poate exista fara o conditie simetrica prezenta simultan, o conditie simetrica nu poate exista fara a implica existenta unei axe sau a unui centru fata de care este structurata. O axa este determinata de doua puncte in timp ce conditia simetrica cere o dispunere echilibrata a structurilor echivalente de forme si spatii pe fiecare dintre partile opuse, sau in jurul unui centru sau unei axe. O compozitie arhitecturala poate utiliza simetria pentru a organiza formele si spatiile sale in doua moduri. (1) O organizare a intregii cladiri poate fi facuta simetric. De fapt orice dispunere simetrica totala se confrunta si rezolva asimetrii ale siteului sau contextului. (2) O conditie simetrica se petrece numai intr-o portiune a cladirii si organizeaza o structura de forme si spatii. Simetria locala permite cladirii sa raspunda conditiilor exceptionale ale sitului sau programului. Conditia simetrica insasi poate fi pastrata pentru anumte spatii importante in cadrul organizarii.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




SIMETRIE

Exista doua tipuri fundamentale de simetrie: (1) SIMETRIA BILATERALA Dispunerea echilibrata a unor elemente similare sau echivalente de-o parte si de alta a unei axe mediane astfel incat un singur plan poate imparti intregul in jumatati identice in mod esential. (2) SIMETRIA RADIALA Dispunerea echilibrata a unor elemente similare in mod radial, astfel incat compozitia poate fi impartita in parti similare prin trecerea unui plan la un unghi anume in jurul unui punct central sau de-a lungul unei axe centrale.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




SIMETRIE Exista mai multe moduri de a cataloga principiile de ordonare. Kim Williams detaliaza tipurile de simetrie dupa cum urmeaza. SIMETRIE BILATERALA Partile unei compozitii se oglindesc una pe cealalta fata de o axa de simetrie. SIMETRIA DE ROTATIE + OGLINDIRE Oglindirea repetata a unui element fata de simetricul sau, pastrand distanta constanta fata de un centru de rotatie SIMETRIA CILINDRICA Este cea pe care o gasim la turnuri si coloane SIMETRIA CHIRALICA (OGLINDIRE SPATIALA) Se obtine cand doua obiecte sunt fiecare imaginea in oglinda a celkeilalte fara ca cele doua sa poata fi superpozabile SIMETRIA PRIN SIMILITUDINE Elementele repetate isi modifica scara dar pastreaza o forma asemanatoare, precum acoperisurile nei pagode. (Matematica fractalilor) SIMETRIA HELICOIDALA Este un caz particular al simetriei prin similaritate, miscarea find in spirala SIMETRIA DE TRANSLATIE Repetarea unor forme sau motive dupa una sau doua directii, prin translatie



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




SIMETRIE

Mai multe simetrii, atat majore cat si secundare, pot sa sporeasca complexitatea si ierarhizarea unei compozitii si sa adapteze cerinte de program si contextuale.




SIMETRIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






SIMETRIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






SIMETRIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






SIMETRIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






SIMETRIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






SIMETRIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






SIMETRIE SIMETRIA IN SPATIUL ARHITECTURAL Doua concepte determinante: centrul si traiectul deplasarii In termenii simetriei, centrul va fi un punct iar traseul va fi o axa. In arhitectura romana, simetria axiala stricta da nastere la spatii monumentale si statice. care in general intrupeaza un sens al echilibrului mai curand decat unul al miscarii dinamice. Intr-o bazilica romana, observam ca planul este rectangular, cu o apsida la fiecare capat al axei majore si cate o usa la capatul axei secundare. Elementele arhitecturale sunt totdeuna aranjate astfel incat elementele sunt opuse: apsida cu apsida, coloana cu coloana, usa cu usa. Acelasi aranjament static il gasim la Pantheon.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2





TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




SIMETRIE SIMETRIA IN SPATIUL ARHITECTURAL Doua concepte determinante: centrul si traiectul deplasarii In arhitectura crestina, arhitectii adopta bazilica pentru a o ransforma in tiparul pentru biserica dar o adapteaza nevoilor ecleziastice. Intrarea este mutata la unul din capetele axei principale. Simetria este astfel alterata radical, ramanand numai un plan de oglindire si nici-un plan de rotire. Planul devine simetric bilateral si totodata chiralic. Axa de simetrie capata un rol simbolic important: ea devine traseu si simbolizeaza pelerinajul crstinului in drum catre Imparatia Domnului. Accentuarea traseului se realizeaza printr-un alt tip de simetrie: simetria de translatie a elementelor dispuse de-o parte si de alta. In Renastere, tipul de simetrie se modifica odata cu idealul filozofic si arhitectural al timpului. Umanismul a adaugat ideea situarii omului, creatura cea mai importanta a lui Dumnezeu, in centrul cosmosului creat de Dumnezeu. Cladirile pe plan central au fost celke care au reflectat cel mai bine aceasta ideologie, in consecinta simetriile de rotatie si olgindire au fost cele utilizate cu precadere in aceasta perioada. Centrul este materializat pe paviment de cele mai multe ori.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




IERARHIE

Principiul ierarhiei presupune faptul ca in cele mai multe, daca nu in toate compozitiile arhitecturale, exista diferente reale intre formele si spatiile ce le alcatuiesc. Aceste diferente reflecta gradul de importanta al acestor forme si spatii, dar si rolul functional, formal si simbolic pe care acestea il joaca in cadrul organizarii. Sistemul de valori dupa care este masurata relativa importanta va depinde desigur de situatiile speciale, nevoile si cerintele utilizatorilor precum si de decizia proiectantului. Valorile exprimate pot fi individuale sau colective, personale sau culturale. In orice caz modul in care sunt revelate diferentele functionale sau simbolice dintre elementele cladirii este critic pentru determinarea unei ordini ierarhice vizibile intre formele si spatiile sale.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




IERARHIE Pentru ca o forma sau spatiu sa fie articulate ca fiind importante sau semnificative pentru o organizare, trebuie sa fie facute vizibile intr-un mod aparte. Accentuarea vizuala a unei forma sau a unui spatiu poate fi realizata prin: - o dimensiune exceptionala - o forma aparte - o amplasare strategica In fiecare din aceste situatii forma sau spatiul importante ierarhic capata o semnificatie si un sens prin faptul ca constituie o excptie fata de regula, o anomalie in cadrul unei structuri altfel regulate. Intr-o compozitie arhitecturala, pot fi mai multe elemente dominante. Puncte secundare de accent avand o mai mica importanta decat principalul punct de atractie creaza accente vizuale. Aceste elemente distincte dar subordonate pot in acelasi timp sa creeze varietate si interes vizual, ritm si tensiune in cadrul compozitiei. Daca se merge prea departe insa interesul poate fi inlocuit de confuzie. Cand totul este accentuat nimic nu mai este de fapt pus in evidenta.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




IERARHIE

IERARHIE PRIN DIMENSIONARE O forma sau un spatiu domina o compozitie arhitecturala prin dimesnionarea diferita in mod semnificativ fata de celelalte elemente ale compozitiei. In mod normal aceasta dominare devine vizibila prin cresterea dimensiunii unui element. In anumite cazuri insa un element poate domina prin faptul ca este in mod semnificativ mai mic decat celelalte elemente ale organizarii, fiind plasat insa intr-o pozitie bine definita.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




IERARHIE

IERARHIE PRIN FORMA O forma sau un spatiu pot deveni dominante din punct de vedere vizual si astfel importante, printr-o clara diferentiere a conturului fata de celelalte elemente ale compozitiei. Un contrast formal lizibil este critic, fie ca diferentierea se bazeaza pe o modificare de geometrie sau regularitate. Desigur, este tot atat de important ca forma selectata pentru elementul semnificativ dpdv ierarhic sa fie compatibila cu modul de utilizare functionala.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




IERARHIE

IERARHIE PRIN AMPLASARE O forma sau un spatiu pot fi amplasate strategic pentru a atrage atentia asupra lor ca fiind cel mai important element al compozitiei. Locatiile importante dpdv ierarhic pentru o forma sau spatiu include: - Punctul unde se termina o secventa lineara sau o organizare axiala; - Piesa centrala intr-o organizare simetrica - Punctul nodal al unei organizari radiale sau centralizate - deatasat deasupra, dedesubt sau in fata compozitiei




IERARHIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






IERARHIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






IERARHIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






IERARHIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






IERARHIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






IERARHIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






IERARHIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






IERARHIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






DATUM

Datum = elementul de referinta – linie, plan sau volum – fata de care se pot raporta celelalte lemente ale compozitiei. Datum-ul organizeaza o structura aleatoare de elemente prin regularitatea, continuitatea si prezenta sa constanta. De exemplu, liniile portativului muzical servesc ca datum pentru a constitui baza vizuala de citire a notelor si relativa inaltime a tonurilor. Regularitatea interspatiilor intre linii si continuitatea acestora organizeaza, clarifica si accentueaza diferentele dintre seriile de note intr-o compozitie muzicala.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2





TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




DATUM

Data fiind o oarecare organizare de elemente diferite, un datum poate organiza elementele in mai multe moduri

LINIE

O linie poate strapunge sau constitui o limita comuna pentru o structura iar o retea de linii poate forma un camp neutru unificator pentru aceeasi structura.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




DATUM

Data fiind o oarecare organizare de elemente diferite, un datum poate organiza elementele in mai multe moduri PLAN

Un plan poate grupa o structura de elemente dedesubtul sau, sau sa constituie un fundal cuprinzator pentru elementele respective, incadrandu-le intr-un camp.




DATUM

Data fiind o oarecare organizare de elemente diferite, un datum poate organiza elementele in mai multe moduri VOLUM

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2



Un volum poate aduna o structura din elemente in limitele sale sau sa le organizeze de-a lungul perimetrului sau.




DATUM

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






DATUM

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






DATUM

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






DATUM

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






DATUM

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






DATUM

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






DATUM

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






DATUM

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






RITM Ritmul este un atribut al oricarei miscari caracterizate printr-o structura recurenta de elemente sau motive dispuse la intervale regulate sau neregulate. Miscarea poate fi a privirii ce urmareste o succesiune de elemente repetabile intr-o compozitie sau a corpului nostru aflat in deplasare intr-o secventa de spatii. In ambele situatii, ritmul include notiunea fundamentala de repetitie ca pe un instrument de organizare a formelor si spatiilor in arhitectura.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






REPETITIE Aproape toate tipurile de cladiri incorporeaza elemente care sunt prin natura lor repetabile. Grinzi si stalpi se repeta pentru a forma la randul lor travei structurale repetabile si moduli de spatii. Ferestele si usile puncteaza suprafata cladirii in mod repetat pentru a permite patrunderea luminii si aerului, vederea inspre exterior si accesul la interior. Spatiile adapostesc functiuni similare si repetitive. Dpdv vizual avem tendinta de a grupa elementele intr-o compozitie intamplatoare: - dupa proximitate sau modul cum sunt adunate; - dupa caracteristicile vizuale pe care le au in comun. Principiul repetitiei utilizeaza ambele concepte ale perceptiei vizuale pentru a ordona elementele intr-o compozitie.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






REPETITIE

Cea mai simpla forma de repetitie este o schema liniara de elemente redundante. Elementele nu trebuie sa fie perfect identice ci macar sa fie grupate intr-un mod repetabil. Pot sa aiba in comun macar un element dominant permitand ca fiecare element sa fie individual unic dar apartinand in acelasi timp aceleiasi familii.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






REPETITIE

MARIME

FORMA

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2



CARACTERISTICI DE DETALIU



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




REPETITIE

Schema structurala incorporeaza deseori repetitia elementelor verticale de sustinere la intervale regulate sau armonioase definind travei modulare sau diviziuni ale spatiului. In cadrul fiecarei scheme repetitive, importanta unui spatiu poate fi accentuata prin marime si amplasare.



TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




REPETITIE

Schema structurala incorporeaza deseori repetitia elementelor verticale de sustinere la intervale regulate sau armonioase definind travei modulare sau diviziuni ale spatiului. In cadrul fiecarei scheme repetitive, importanta unui spatiu poate fi accentuata prin marime si amplasare.




REPETITIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






REPETITIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






REPETITIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






REPETITIE

Scheme ritmice creaza continuitate si ne fac sa putem anticipa ceea ce urmeaza. Orice ruptura in schema repetitiva anunta si accentueaza importanta elementului sau intervalului ce produce intreruperea.

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2





TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




REPETITIE

O schema ritmica mai complexa poate fi creata prin introducerea intr-o secventa a unor accente sau intervale exceptionale. Aceste accente ajuta la diferentierea temelor majore de cele secundare intr-o compozitie.




REPETITIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2





TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2




REPETITIE

Segmentele radiale ale unei cochilii nautilus se dezvolta in afara in spirala intr-o maniera reverberanta dinspre centru printr-o crestere aditiva. Utilizand progresia matematica a numarului de aur se poate genera o serie de dreptunghiuri pentru a forma o similara. In ambele exemple principiul reverberatiei creaza un sens al ordinii intr-un grup de elemente ce sunt similare ca forma dar dpdv ierarhic gradate ca marime. Progresiv, schemele reverberante de forme si spatii pot fi organizate astfel: - radial sau concentric, in jurul unui punct; - secvential dupa marime de maniera lineara; - neregulat dar legat prin proximitate sau similitudine formala.




REPETITIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






REPETITIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






REPETITIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






REPETITIE

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2






CURS 13

TA02

| 2009-2010 |

SEMESTRUL

2



PRINCIPIILE DE TRANSFORMARI ALE COMPOZITIE FORMEI

Curs 12 Teoria Arhitecturii Ta02

Recommend Documents