NURSING NEUROLOGIE EXAMENUL NERVILOR CRANIENI Nervii transmit mesaje de la şi către muşchii care îi permit persoanei mişcarea şi activităţile zilnice. Afectarea nervilor cranieni produce diferite dereglări ca de exemplu: pierderea vederii la un ochi, inegalitate pupilară, o slăbire unilaterală a muşchiului maseter, pertutrbarea gustului, mirosului, paralizie facială, greutate în deglutiţie, dificultate în a ridica umerii sau a întoarce capul.Pentru a identifica prezenţa unor asemenea leziuni, trebuie testat fiecare nerv cranian prin examrnul nervilor
cranieni.
I
II
Există 12 perechi de nervi cranieni, notate cu cifre romane de l a I la XII, astfel: astfel : Nervii II- nervii olfactivi Nervii IIII- nervii optici Nervii III-nervii III-nervii oculomotori Nervii IVIV- nervii trohleari sau trohleari sau patetici Nervii VV- nervii trigemeni Nervii VIVI- nervii abducens sau oculomotor sau oculomotor extern Nervii VIIVII- nervii faciali Nervii VIIIVIII- nervii acustico-vestibulari sau acustico-vestibulari sau vestibulo-cohleari Nervii IX- nervii IX- nervii glosofaringieni Nervii XX- nervii vagi sau pneumogastrici Nervii XI-nervii XI-nervii accesori sau accesori sau spinali Nervi XII – XII – nervii nervii hipogloşi EXAMENUL NERVILOR OLFACTIVI acest nerv este testat rugând pacientul să ţină ochii închişi şi să identifice mirosul substanţa mirositoare (cafea, tutun, mentă, săpun) este ţinută în dreptul fiecărei nări, în timp ce cealaltă nară este blocată anosmia (absenţa mirosului) - apare în tumori cerebrale, AVC, fractură în etajul anterior sau baza crani craniului, ului, boli infecţioase, toxicomanii (alcoolismul, tabagismul, cocainomanie) hiposmia (diminuarea simţului olfactic)- apare în HTIC hiperosmia (creşterea sensibilităţii olfactive)- migrenă, boli alergice, premenstrual pa par osmie smie (confund (confunda ar ea mir osului) sului)-- sinuzită, meningeom frontal pot să apară şi halucinaţii olfactive în tumori temporale, epilepsie, schizofrenie, schizofrenie, bolnavul spune că simte miros de păr ars, de putred în cazul anosmiei pacientul ştie să ne spună acest lucru, iar în hiposmie se determină cu ajutorul olfactometrului unele afecţiuni pot sa apară la o singură narănară- meniongeomul meniongeomul şanţului olfactiv tumorile la baza lobului frontal şi TCC sunt cauze frecvente ale anosmiei neurogenice; cauzele rinogene trebuie excluse înainte de stabilirea diagnosticului. EXAMENUL NERVILOR OPTICI se efectuează AV (acuitate vizuală), vizuală ), câmpul vizual, examenul fundului de ochi, examenul pupilelor, a reflexelor reflexelor pupilare, motilitatea motilitatea globilor oculari; oculari; apar următoarele tulburări: amaur mauroz oza a (orbir (or bir ea sau cecitatea )- pierderea completă a vederii ambliopia- diminuarea acuităţii vizuale
î ngusta ng ustarr ea câm câmpului vizual: scotom= scotom= puncte luminoase sau o pată care maschează o parte a câmpului vizual hemianopsie= pierderea hemianopsie= pierderea vederii vederii la cei doi doi ochi în jumătatea câmpului vizual acromatopsie- abolirea percepţiei culorilor daltonism- abolirea percepţiei anumitor culori (în general, roşu şi verde)
Crăciun Ionela
Pag. 1
NURSING NEUROLOGIE
III
IV
V
hemeralopie- scăderea vederii în condiţii de iluminare redusă nictalopie- vedere mai bună seara decât ziua aceste manifestări pot să apară în: tumori cerebrale, intoxicaţii diverse, leziuni ale lobilor occipitali, H TI C examenul câmpului vizual pune în evidenţă pierderea vederii, fie pe ¼ din câmpul vizual, fie pe ½; tulburările apar în AVC, tumori cerebrale îngustarea concentrică a câmpului vizual, în care bolnavul are impresia că priveşte printr -un tub se întâlneşte în atrofii optice, isterie EXAMENUL NERVILOR OCULOMOTORI Lezarea sa duce la: ptoza (căderea) ploapei superioare diplopie (vedere dublă) midriază (dilatarea pupilei) strabism ( vedere saşie ) în mod normal, pupila este rotundă, cu dimensiuni între2-3→5 mm scăderea dimensiunii pupilei sub 2 mm= mioză (neurolues- sifilis cerebral, intoxicaţii cu morfină, pilocarpină) mărirea dimensiunii pupilei peste 5 mm= midriază (intoxicaţie alcoolică sau atropinică) în neurolues pupilele au contur neregulat în general, în neurologie apare inegalitatea pupilară (AVC, TCC, leziuni ale măduvei din regiunea toracică superioară) EXAMENUL NERVILOR PATETICI (trohleari) lezarea sa duce la diplopie (prin paralizia oblicului mare) când pacientul priveşte în jos şi în afară; este constată de pacient la coborârea scărilor când este nevoit să ţină închis ochiul afectat EXAMENUL NERVILOR TRIGEMENI este un nerv mixt, având o componentă motorie şi una senzitivă este cel mai mare nerv cranian partea motorie inervează muşchii temporali şi cei maxilari, iar partea senzitivă inervează corneea, faţa, capul şi orice membrană mucoasă testarea componentei senzitive se face din punct de vedere al durerii, temperaturii, atingerii şi prin aprecierea reflexului corneean (reflexul este diminuat sau dispărut în Zona Zoster trigeminală, stare de comă) funcţia motorie se cercetează prin pareze sau paralizii ale muşchilor masticatori în paralizia unilaterală- mandibula deviază de partea paralizată atunci când bolnavul deschide gura în paralizia bilaterală- bolnavul nu mai poate ţine ura închisă şi prezintă grave tulburări de deglutiţie leziunile iritative ale fibrelor senzitive produc nevralgia facială leziunile iritative ale fibrelor motorii produc trismusul = încleştarea maxilarelor prin contractura maseterilor leziunile distructive ale nervului trigemen provoacă anestezia feţei, a mucoasei bucale şi nazale, a corneei, paralizia muşchilor masticatori
VIEXAMENUL NERVILOR OCULOMOTORI EXTERNI (abducens) paralizia sa duce la:
diplopie strabism intern (devierea globului ocular înăuntru) nervii oculomotori (III, IV, VI)se examinează cercetând motilitatea globilor oculari, fanta palpebrală, starea pupilelor (reflexele pupilare) Crăciun Ionela
Pag. 2
NURSING NEUROLOGIE VIIEXAMENUL NERVILOR FACIALI nerv mixt, responsabil de mişcarea facială şi de senzaţia gustativă partea motorie se testează rugând pacientul să realizeze anumite mişcări faciale examinatorul observă slăbiciunea musculară- incapacitatea de a zâmbi, de a închide complet ambii ochi, de a arăta dinţii, de a strânge buzele, de a umfla obrajii aceste mişcări nu pot fi efectuate în caz de paralizie şi pot fi schiţate în pareză. paralizia facială periferică apare în meningită, tumori tresăturile feţei de partea nervului lezat sunt şterse- faţă asimetrică imposibilitatea încreţirii frunţii şi a închiderii ochiului- ochi larg deschis= lagoftalmie pliurile feţei sunt estompate fanta palperală este mai largă clipitul este mai rar şanţul nazo- labial este şters comisura bucală este coborâtă se poate asocia cu pierderea sau scăderea percepţiei gustului paralizia facială centrală apare în majoritatea AVC interesând buzele şi obrajii senzaţia gustativă este testată plasând sare, zahăr sau o substanţă amăruie pe limbă pentru a fi identificată
VIII- EXAMENUL NERVILOR ACUSTICO- VESTIBULARI(vestibulo- cohleari) nerv senzorial format din nervul auditiv, a cărui lezare produce surditate, şi nervul vestibular, a cărui lezare produce sindromul vestibular (nistagmus şi tulburări de echlibru) AUDITIV 1. simptome de iritaţie: acufene (tinitus)în una sau ambele urechi- leziuni labirintice, post TCC, neuropatii acustice hiperacuzie- în unele paralizii faciale periferice, în timpul crizei de migrenă, ca aură epileptică halucinaţii auditive- apar ca zgomote simple sau complexe, de obicei în epilepsia de lob lateral 2. simptome de deficit- hipoacuzie VESTIBULAR vertij+ greţuri, vărsături, tulburări de echilibru, transpiraţii, paloare şi lipotimie
IX
X
EXAMENUL NERVILOR GLOSOFARINGIENI asigură sensibilitatea faringelui şi mişcările de deglutiţie leziunea lui provoacă tulburări de gust în 1/3 posterioară a limbii şi abolirea reflexului de fund de gât prin anestezia fundului gâtului şi refularea pe nas a lichidelor, care nu pot fi înghiţite nevralgia glosofaringiană- apare sub formă de crize foarte dureroase, cu localizare faringiană sau la baza limbii şi cu iradiere spre ureche EXAMENUL NERVULUI VAG (pneumogastric) explorarea se face prin examene de fonaţie şi deglutiţie paralizia lui poate duce la moarte prin tulburări de ritm cardiac, tulburări respiratorii, tulburări digestive paralizia vagală unilaterală hemiparalizia velopalatină cu tulburări de fonaţie (voce nazonală), tulburări de deglutiţie pentru lichide (refularea lichidelor pe nas), abolirea
reflexelui velopalatin
în funcţie de deglutiţia pentru lichide şi solide nervul vag coopereazaă cu n. IX şi XI paralizia vagală bilaterală-apare afonia paralizia laringelui, a vălului palatin (nr. X, XI)
Crăciun Ionela
Pag. 3
NURSING NEUROLOGIE
principalele funcţii reflexe la care participă nervul vag sunt reflexul de vomă, de tuse, reglarea reflexă a funcţiei hepatice, gastrointestinale, reglarea respiraţiei şi vasomotricităţii nevralgia vagală produce dureri în CAE şi la nivelul laringelui cu fonaţie dureroasă; durerea persistă zile, săptămâni, dar poate prezenta remisiuni îndelungate
XI
- EXAMENUL NERVILOR SPINALI(accesori) lezarea sa determină paralizia laringelui, a vălului palatin şi paralizia muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez apar tulburări în flexia şi extensia capului şi mişcarea umărului paralizia nervului XI intern- paralizia vălului palatin cu tulburări de deglutiţie pentru lichide, abolirea reflexului velopalatin şi nazonarea vocii paralizia nervului XI extern: determină paralizia unilaterală a muşchiului sternocleidomastoidian, uneori cu evidenta atrofie a acestuia în paralizia bilaterală- flexia capului se face cu dificultate ramura externă a spinalului poate fi afectată în suferinţe inflamatorii şi tumorale cu localizare retrofaringiană, anevrisme ale arterelor vertebrale
XIIEXAMENUL NERVILOR HIPOGLOŞI se realizează prin cercetarea formei şi mişcării limbii - bolnavul trebuie să scoată limba şi să facă mişcări cu ea în pareze sau paralizii limba poate prezenta atrofii, devieri ale vârfului limbii spre partea bolnavă, mişcări mici apar tulburări în articulaţia cuvintelor, în masticaţie şi înghiţire astfel de tulburări apar în tumori ale bulbului, traumatisme ale bazei craniului
Ultimii nervi cranieni (IX- XII) pot fi afectaţi simultan în afecţiuni inflamatorii sau tumorale ale
bazei craniului , tumori sau encefalite de trunchi cerebral. Paralizii izolate sau recidivante de nervi cranieni pot să apară în diabet zaharat, sarcoidoză sau
pri n mecanisme imunologice alergice.
Crăciun Ionela
Pag. 4
