Indrumar Pentru Examenul de Licenta

Coordonator Ioan LIŢĂ LIŢĂ

Îndrumar pentru examenul ex amenul de licen lic enţă

Editura Universităţ Universităţiiii din Piteş Piteşti 2014

Editura Universitãtii din Pitesti

(tr. )*rgu din !ale+ nr.,+ ,,---+ Pite"ti+ /ud. Arge" tel0fa#1 -23 4.2,.52

Copyright © 2014 – Editura Universităţii din Piteşti Toate drepturile asupra acestei edi ţii sunt rezervate Editurii Universit ăţii din Piteşti. Nicio parte din acest volum nu poate fi reprodus ă sub orice formă, f ără permisiunea scrisă a autorilor .

Editor: lector univ. dr. Sorin FIANU Contribuţia autorilor:

Prof. dr. ing. Gheorghe Şerban – Microprocesoare Şl. dr. ing. Marian Răducu – Circuite Electronice Fundamentale Şl. dr. ing. Ionel Bostan – Circuite Integrate Analogice, Circuite Integrate Digitale, Proiectare logică

Şl. dr. ing. Alin Mazăre – Circuite Integrate Digitale, Proiectare logică Prof. dr. ing. Ioan Liţă – Tehnici de comunicaţii/Comunicaţii analogice şi digitale Şl. dr. ing. aniel !i"an – Comunicaţii de Date Prof. dr. ing. Ale#andru $ne – Programare orientată pe oiecte Şl. dr. ing. Adrian %afiu – Inginerie !o"t#are Şl. dr. ing. !aleriu Ionescu – $eţele de Calculatoare Ş.l. dr. ing. Lu&iniţa Mirela 'onstantinescu – Teoria Circuitelor Electrice şi Teoria C%mpului Electromagnetic

Şl. dr. ing. 'onstantin (toica – Con&ertoare Electromagnetice Ş.l. dr. ing. Mariana Iorgulescu – Maşini electrice

Referenţ Referenţi ştiinţ tiinţifici:

- prof. univ. dr. ing. Silviu IONIŢĂ - conf. univ. dr. ing. Ştefan OPREA

Îndrumar pentru examenul de licenţă licenţă Coord: Ioan LIŢĂ LIŢĂ e-ISBN: 978-606-560-383-7

Editura Universitãtii din Pitesti

(tr. )*rgu din !ale+ nr.,+ ,,---+ Pite"ti+ /ud. Arge" tel0fa#1 -23 4.2,.52

Copyright © 2014 – Editura Universităţii din Piteşti Toate drepturile asupra acestei edi ţii sunt rezervate Editurii Universit ăţii din Piteşti. Nicio parte din acest volum nu poate fi reprodus ă sub orice formă, f ără permisiunea scrisă a autorilor .

Editor: lector univ. dr. Sorin FIANU Contribuţia autorilor:

Prof. dr. ing. Gheorghe Şerban – Microprocesoare Şl. dr. ing. Marian Răducu – Circuite Electronice Fundamentale Şl. dr. ing. Ionel Bostan – Circuite Integrate Analogice, Circuite Integrate Digitale, Proiectare logică

Şl. dr. ing. Alin Mazăre – Circuite Integrate Digitale, Proiectare logică Prof. dr. ing. Ioan Liţă – Tehnici de comunicaţii/Comunicaţii analogice şi digitale Şl. dr. ing. aniel !i"an – Comunicaţii de Date Prof. dr. ing. Ale#andru $ne – Programare orientată pe oiecte Şl. dr. ing. Adrian %afiu – Inginerie !o"t#are Şl. dr. ing. !aleriu Ionescu – $eţele de Calculatoare Ş.l. dr. ing. Lu&iniţa Mirela 'onstantinescu – Teoria Circuitelor Electrice şi Teoria C%mpului Electromagnetic

Şl. dr. ing. 'onstantin (toica – Con&ertoare Electromagnetice Ş.l. dr. ing. Mariana Iorgulescu – Maşini electrice

Referenţ Referenţi ştiinţ tiinţifici:

- prof. univ. dr. ing. Silviu IONIŢĂ - conf. univ. dr. ing. Ştefan OPREA

Îndrumar pentru examenul de licenţă licenţă Coord: Ioan LIŢĂ LIŢĂ e-ISBN: 978-606-560-383-7

Cuvânt înainte

6n facultatea noastră a7e& 8atru 8rogra&e de studii 8entru care susţine& susţine& anual licenţa1 $lectronică A8licată9 Reţele "i (oft:are 8entru )eleco&unicaţii9 'alculatoare9 $lectro&ecanică. Pentru a obţine di8lo&a de licenţă+ absol7enţii acestor s8ecializări trebuie să 8ro&o7eze un e#a&en for&at din două 8ărţi1 o 8robă teoretică "i un 8roiect cu realizare 8ractică. Pentru 8roba teoretică fiecare candidat 7a 8ri&i un set de ;ntrebări din disci8line funda&entale "i un set de ;ntrebări din disci8line de s8ecialitate+ confor& tabelului de &ai /os1 Program de studiu

Discipline fundamentale fundamentale

Discipline de specialitate

$lectronică $lectro nică A8licată

'ircuite $lectronice
Micro8rocesoare 'ircuite Integrate Analogice

Reţele "i (oft:are 8entru )eleco&unicaţii

'alculatoare

$lectro&ecanică

Proiectare logică Progra&are orientată 8e obiecte )eoria 'ircuitelor $lectrice "i )eoria '*&8ului $lectro&agnetic

)ehnici co&unicaţii0'o&unicaţii analogice "i digitale 'o&unicaţii de ate Inginerie (oft:are Reţele de 'alculatoare

de

'on7ertoare $lectro&agnetice $lectro&agnetice Masini electrice

Această lucrare conţine un 8achet de ;ntrebări de 7erificare a celor &ai i&8ortante cuno=tinţe 8e care absol7enţii trebuie să le aibă la finalizarea studiilor. Preciză& că aceste ;ntrebări au fost elaborate cu s8ri/inul cadrelor didactice didactice titulare "i se ;ncadrează ;n te&atica ;n 7igoare 8entru e#a&enele de licenţă. >i7elul acestor ;ntrebări este 7ariabil1 la unele se 8oate răs8unde foarte ra8id iar altele sunt necesare anu&ite calcule 8entru a a/unge la răs8unsul corect. Lucrarea se dore"te a fi un 8ri& instru&ent de 7erificare a cuno=tinţelor cuno=tinţelor ;naintea ; naintea susţinerii susţinerii e#a&enului de licenţă "i+ 8e 7iitor+ ea 7a fi ;&bunătăţită continuu.

Autorii

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Microprocesoare - întrebări Licen ţă -

Prof. dr. ing. Gheorghe Ş erban

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: ELECTRONICĂ APLICATĂ Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Microprocesoare pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt.

1 2 3 4 5 6 7

Denumirea temei

Circuite de memorie ROM, SRAM, DRAM utilizate in sisteme cu microprocesoare (organizare, capacitate, realizarea de exensii de memorie, conectarea la magistralele microprocesoarelor). Structura generala a unui microprocesor; structura generala a unui microsystem. Procesoare CISC; procesoare microprogramate; procesoare interpretoare; caracteristici, structura. Procesoare RISC; procesoare realizate în logică cablată; procesoare executive; caracteristici, structura. Structura unitatilor aritmetico-logice din microprocesoare; indicatori de stare. Mecanisme specifice existente in microprocesoare: stiva, intreruperi, lucrul cu subrutine, memoria cache; caracteristici. Operarea cu microprocesoare, instrucţiuni.

Bibliografie:

[1]. David PATTERSON, John HENNESSY Computer Organization and Design The Hardware/Software Interface, 4th ed., Morgan Kaufmann Elsevier 2009 (a se vedea şi traducerea în lb. română David A. Patterson, John L. Hennessy Organizarea şi proiectarea calculatoarelor, Interfa ţ a hardware/software; Editura All, Bucure şti, 2002); [2]. Andrew S. TANENBAUM Structured Computer Organization, 4th ed., Prentice-Hall, Inc., 2001 (a se vedea şi traducerea în lb. român ă Andrew S. Tanenbaum Organizarea Structurat ă a Calculatoarelor, Agora, Tg. Mure ş , 2004) [3] Barry BREY, The Intel Microprocessors – Architecture, Programming and Interfacing, Prentice Hall, 8th ed., 2009

3



1. Caracteristici generale ale unui procesor RISC. 2. Caracteristici generale ale unui procesor CISC. 3. Schema de principiu a unui procesor Von Neuman (Princeton). 4. Schema de principiu a unui procesor Harvard. 5. Simbolul unei memorii ROM de 8kocte ț i. 6. Simbolul unei memorii ROM de 16kocteț i. 7. Simbolul unei memorii ROM de 32kocteț i. 8. Simbolul unei memorii ROM de 256kocteț i. 9. Simbolul unei memorii ROM de 64kocteț i. 10. Simbolul unei memorii ROM de 128kocteţi. 11. Simbolul unei memorii ROM de 1Mocte ţi. 12. Simbolul unei memorii SRAM de 8kocte ţi. 13. Simbolul unei memorii SRAM de 16kocteţi. 4



14. Simbolul unei memorii SRAM de 32kocteţi. 15. Simbolul unei memorii SRAM de 256kocteţi. 16. Simbolul unei memorii SRAM de 64kocteţi. 17. Simbolul unei memorii SRAM de 128kocteţi. 18. Simbolul unei memorii SRAM de 1Mocteţi. 19. Simbolul unei memorii DRAM de 4kocteţi. 20. Simbolul unei memorii DRAM de 16kocteţi. 21. Simbolul unei memorii DRAM de 64kocteţi. 22. Simbolul unei memorii DRAM de 256kocteţi. 23. Schema de principiu a unei memorii RAM. 24. Clasificarea memoriilor RAM. 25. Clasificarea memoriilor ROM. 5



26. Organizarea memoriei interne la microcontroler-ul 8051. 27. Operarea cu stiva la microcontroler-ul 8051. 28. Notaţii specifice folosite în limbajul de asamblare la microcontroler-ul 8051. 29. Tipuri de instrucţiuni de salt la microcontroler-ul 8051. 30. Tipuri de instrucţiuni pentru lucrul cu subrutinele la microcontroler-ul 8051. 31. Principiul de lucru cu întreruperi la microcontroler-ul 8051. 32. Caracteristici ale canalelor timer de la microcontroler-ul 8051. 33. Caracteristici ale porturilor paralele la microcontroler-ul 8051. 34. Elemente de multifuncţionalitate la microcontroler-ul 8051. 35. Configuraţii de operare hardware la microcontroler-ul 8051. 36. Instrucţiuni de operare pe bit la microcontroler-ul 8051. 6



37. Moduri de tratare a întreruperilor la microprocesorul Z80 (generalităţi). 38. Tratarea întreruperilor în modul 2 la microprocesorul Z80. 39. Lucrul cu stiva la microprocesorul Z80. 40. Caracteristici ale circuitului timer Zilog Z80 CTC. 41. Caracteristici ale circuitului timer Intel 8253. 42. Caracteristici ale circuitului de tip port paralel Zilog Z80 PIO. 43. Caracteristici ale circuitului de tip port paralel Intel 8255. 44. Setul de regiştri la microprocesorul Z80. 45. Setul de regiştri la microcontroler-ul 8051. 46. Indicatorii de condiţii de la microcontroler-ul 8051. 47. Rolul semnalului /EA la microcontroler-ul 8051. 48. Rolul semnalului ALE la microcontroler-ul 8051. 7



49. Rolul semnalului /PSEN (/PSEL) la microcontroler-ul 8051. 50. Indicatorii de condiţii de la microprocesorul Z80. 51. Semnale din magistrala de control a microprocesorului Z80 şi funcţia lor. 52. Instrucţiuni de salt la microprocesorul Z80. 53. Instrucţiuni pentru lucrul cu subrutine la microprocesorul Z80. 54. Ce efect are execuţia instrucţiunii EXX la microprocesorul Z80? 55. Ce efect are execuţia instrucţiunii LD (1234h),HL la microprocesorul Z80? 56. Ce efect are execuţia instrucţiunii DAA la microprocesorul Z80? 57. Ce efect are execuţia instrucţiunii CPL la microprocesorul Z80? 58. Ce efect are execuţia instrucţiunii LD (1234h),HL la microprocesorul Z80? 59. Ce efect are execuţia instrucţiunii LDIR la microprocesorul Z80? 8



60. Ce efect are execuţia instrucţiunii CPIR la microprocesorul Z80? 61. Ce efect are execuţia instrucţiunii JR et1 la microprocesorul Z80?

62. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOV 31h,#31h la microcontrolerul 8051? 63. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOV @R0,#31h la microcontrolerul 8051? 64. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOVX @DPTR,A la microcontrolerul 8051? 65. Ce efect are execuţia instrucţiunii MUL A,B la microcontrolerul 8051? 66. Ce efect are execuţia instrucţiunii JB 21h,et1 la microcontrolerul 8051? 67. Ce efect are execuţia instrucţiunii MUL A,B la

microcontrolerul

8051? 68. Ce efect are execuţia instrucţiunii DIV A,B la 8051? 9

microcontrolerul



69. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOV 31h,32h la microcontrolerul 8051? 70. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOVC A,@A+DPTR la microcontrolerul 8051?

10

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Circuite Electronice Fundamentale - întrebări Licen ţă -

Ş l. dr. ing. Marian R ăducu

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: ELECTRONICĂ APLICATĂ Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite Electronice Fundamentale pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt.

1 1.1 1.2 1.3 2 2.1 2.2 2.3 3 3.1 3.2 3.3

Denumirea temei

Amplificatoare de semnal mic cu reacţie negativă Definire, clasificare şi caracterizare fizică Principalele topologii de amplificatoare cu reacţie Efectele reacţiei negative asupra caracteristicilor amplificatoarelor (amplificare, banda de frecvenţă, neliniaritate, rezistenţă de intrare/ieşire) Stabilizatoare electronice de tensiune Definire, clasificare şi caracterizare fizică Stabilizatoare parametrice de tensiune Stabilizatoare electronice cu reacţie negativă Oscilatoare armonice Definire, clasificare şi caracterizare fizică Oscilatoare armonice RC şi LC Frecvenţa şi condiţiile de oscila ţie

Bibliografie:

[1] E. Sofron, Bazele electronicii analogice, Ed. MATRIX ROM, Bucure şti, 2009. [2] M. Raducu - Circuite electronice fundamentale. Note de curs, Pite şti, 2009, 2010, 2011, 2012. [3] M. Răducu, Electronică analogică. Teorie şi aplica ţ ii, Editura MATRIX ROM, Bucure şti, 2009. [4] D. Dascălu, L. Turic, I. Hoffman - Circuite electronice, E. D. P., Bucure şti, 1981. [5] D. Dascălu, A. Rusu, M. Profirescu, I. Costea, - Dispozitive şi circuite electronice, E.D.P., Bucure şti, 1982.

11



1. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea emitor comun. 2. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea sarcină distribuită. 3. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea colector comun. 4. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea bază comună. 5. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea sursă comună. 6. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea drenă comună. 7. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea poartă comună. 8. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea sarcină distribuită. 9. Să se deseneze un amplificator cu amplificarea în tensiune, av ≈ -1. 12



10. Să se deseneze un amplificator cu impedanţă mare de intrare şi amplificarea în tensiune, av ≈ 1. 11. Să se deseneze schema unui amplificator cu impedanţă mare de intrare. 12. Să se deseneze schema unui amplificator cu amplificare mare în tensiune. 13. Să se precizeze influenţa reacţiei negative asupra: amplificării şi benzii de frecvenţă. 14. Să se precizeze influenţa reacţiei negative asupra: distorsiunilor de neliniaritate şi impedanţelor de intrare şi de ieşire la un amplificator. VCC R 1

15. Pentru circuitul din fig. alăturată se cere

R L

vo

C

T

să se identifice tipul de reacţie negativă vi

şi elementele reţelei de reacţie negativă;

R 2

R E

VCC R C

16. Pentru circuitul din fig. alăturată se

R B

cere să se identifice tipul de reacţie negativă şi elementele reţelei de

C

vi

reacţie negativă. 13

R 1

vo T



VCC


R 3

R 1

vo

cere să se identifice tipul de reacţie

T1

vi

negativă şi elementele reţelei de reacţie negativă.

T2

R 2

VI

C

R 4 R 5

VCC


vo

C1 R 1

T1

cere să se identifice tipul de reacţie vi


R 4

R 2

R 3

T2 C2

R 5

R 6

19. Se consider ă un amplificator de tensiune cu av = 1000. Asupra sa se aplică o reacţie negativă, funcţia de transfer a reţelei de reacţie fiind, fv = 0,1. Se cere amplificarea în tensiune a circuitului cu reacţie negativă. 20. Se consider ă un amplificator de tensiune cu av = 10000. Asupra sa se aplică o reacţie negativă, funcţia de transfer a reţelei de reacţie fiind, fv = 0,01. Se cere amplificarea în tensiune a circuitului cu reacţie negativă.

14



21. Se consider ă un amplificator de tensiune cu av = 100000. Asupra sa se aplică o reacţie negativă, funcţia de transfer a reţelei de reacţie fiind, fv = 0,001. Se cere amplificarea în tensiune a circuitului cu reacţie negativă. 22. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip serie la intrare şi serie la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de intrare şi cea de ieşire?

23. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip serie la intrare şi paralel la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de

intrare şi cea de ieşire? 24. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip paralel la intrare şi serie la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de intrare şi cea de ieşire? 25. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip paralel la intrare şi paralel la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de intrare şi cea de ieşire? 26. Ce tip de reacţie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieşire) se aplică unui amplificator de tensiune? (Nu uita ţi că un amplificator ideal de tensiune are Ri →∞ şi Ro → 0). 15



27. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator de tensiune cu reacţie negativă. (Poate fi cu AO). 28. Ce tip de reacţie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieşire) se aplică unui amplificator de curent? (Nu uita ţi că un amplificator ideal de curent are Ri →0 şi Ro → ∞). 29. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator de curent cu reacţie negativă. (Poate fi cu AO). 30. Ce tip de reacţie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieşire) se aplică unui amplificator transimpedanţă? 31. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator transimpedanţă cu reacţie negativă. (Poate fi cu AO). 32. Ce tip de reacţie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieşire) se aplică unui amplificator transadmitanţă? 33. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator transadmitanţă cu reacţie negativă. (Poate fi cu AO). 34. Să se prezinte o schemă de oscilator armonic de tip RC. 16



35. Să se dimensioneze reţeaua Wien a unui oscilator armonic astfel încât frecvenţa de oscilaţie să fie, fo = 2 kHz. 36. Să se dimensioneze reţeaua Wien a unui oscilator armonic astfel încât frecvenţa de oscilaţie să fie, fo = 10 kHz. 37. Să se prezinte un exemplu de schemă de oscilator în trei puncte Colpitts. Care este relaţia de calcul pentru frecvenţa de oscilaţie? 38. Să se prezinte un exemplu de schemă de oscilator în trei puncte Hartley. Care este relaţia de calcul pentru frecvenţa de oscilaţie? 39. Condiţia de oscilaţie Barkhausen (condiţia de amplitudine şi condiţia de fază). 40. Să se deseneze o schemă de etaj diferenţial de amplificare cu tranzistoare bipolare şi să se estimeze amplificarea diferenţială de tensiune. 41. Să se deseneze o schemă de etaj diferenţial de amplificare cu TEC-J şi să se estimeze amplificarea diferenţială de tensiune. 42. Modelul natural de semnal mic al tranzistorului bipolar. 17



43. Modelul de semnal mic cu parametrii hibrizi pentru tranzistorului bipolar. 44. Modelul de semnal mic al tranzistorului unipolar. 45. Să se definească rezistenţa de ieşire, RO pentru un stabilizator electronic de tensiune. 46. Să se definească coeficientul de stabilizare a tensiunii de ieşire, în raport cu variaţia temperaturii ambiante, ST . 47. Modelul liniar al diodei Zener în regiunea de strîpungere. 48. Schemă de stabilizator electronic de tensiune parametric cu dioda Zener. 49. Schemă de stabilizator parametric de tensiune cu diodă Zener şi tranzistor bipolar. 50. Schemă de stabilizator parametric cu diodă Zener şi tranzistoare bipolare în configuraţie Darlington. 51. Schemă de stabilizator de tensiune cu VO = 5V.

18



52. Schemă de stabilizator de tensiune cu VO = 12V. 53. Exemplu de schema de generator de curent pentru polarizarea unei diode Zener cu anodul la masă. 54. Exemplu de schema de generator de curent pentru polarizarea unei diode Zener cu catodul la +VCC. 55. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu AO, cu reacţie negativă. 56. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo < VREF. 57. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo > VREF. 58. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo = VREF. 59. Schemă de SET cu limitarea curentului de ie şire la valoare constantă, Isc=1A. 60. Schemă de SET cu limitarea curentului de ie şire la valoare constantă, Isc=2A. 61. Care este rolul referinţei de tensiune într-un stabilizator electronic de tensiune? Exemplu de referinţă de tensiune. 19



62. Să se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacţie negativă de tip serie la intrare şi serie la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)? 63. Să se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacţie negativă de tip serie la intrare şi paralel la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)? 64. Să se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacţie negativă de tip paralel la intrare şi serie la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)? 65. Să se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacţie negativă de tip paralel la intrare şi paralel la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)? 66. Să se deseneze o schemă cu două TB cu amplificare mare de curent şi să se estimeze amplificarea în curent. 67. Reţeaua Wien: schemă electrică şi funcţie de transfer pentru R1=R2 şi C1 = C2.

20



68. Un circuit electronic are patru borne: două borne de alimentare şi două borne de ieşire. Tensiunea de ieşire este sinusoidală. Ce funcţie realizează circuitul? 69. Există circuite electronice care au şi reacţie negativă şi reacţie pozitivă? Dacă da, desenaţi schema unui astfel de circuit şi precizaţi care sunt cele două reţele de reacţie. 70. Care este rolul unui stabilizator electronic de tensiune într-o sursă de alimentare?

21

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Circuite Integrate Analogice - întrebări Licen ţă -

Ş l. dr. ing. Ionel Bostan

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: ELECTRONICĂ APLICATĂ Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite integrate analogice pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt. 1

2 3 4

5

6 7

Denumirea temei

Recunoaşterea în schemele electronice a principalelor blocuri func ţionale specifice CIA (surse de curent constant, oglinzi de curent, referin ţe de tensiune, etaje diferenţiale, etaje de amplificare cu sarcini active, etaje de ieşire, circuite de compensare a fazei); Cunoaşterea principalilor parametrii electrici ce caracterizează funcţionarea blocurilor funcţionale enumerate la subpunctul 1; Calculul parametrilor electrici pentru o schemă dată de oglindă/sursă de curent (valoarea curentului de ieşire, rezistenţa internă); Calculul parametrilor electrici pentru o schemă dată de amplificator diferenţial folosind conceptul de semicircuit pe: a. modul diferen ţ ial (amplificare diferenţială; rezistenţă de intrare diferenţială); b. modul comun (amplificare în tensiune pe mod comun; rezisten ţă de intrare pe mod comun, rejecţia modului comun); Calculul parametrilor electrici pentru o schemă tipică de AO cu structur ă Miller: a) calculul curenţilor statici de polarizare şi a puterii disipate; b) calculul rezistenţei de intrare pe modul diferenţial şi pe modul comun; c) calculul amplificării în tensiune pe modul diferen ţial; Multiplicatoare analogice; Aplicaţii liniare şi neliniare cu AO;

Bibliografie:

[1] Paul Vulpoiu, Emil Sofron, Amplificatoare Opera ţ ionale în tehnologie CMOS. Manual de proiectare, Ed. MatrixRom, 2008; [2] P. R. Gray, R. G. Meyer - Circuite integrate analogice. Analiz ă şi proiectare, Ed. Tehnic ă , Buc., 1983, 1997. [3] B. Razavi, „Design of Analog CMOS IC”, Univ. of California, McGraw-Hill, 2001. [4] A. Sedra, K. Smith, “Microelectronic Circuits”, Oxford University Press, 2004. [5] M. Ciugudean, s.a., „Culegere de probleme date la concursul na ţ ional studen ţ esc Tudor T ănă sescu”, Timi şoara, 2006 .

22



Pentru schemele din figura 1, se considera: I EE =1mA , V BE =0,6V, β=200, r 0=∞.

Fig. 1

1. Care este schema cu cea mai mare amplificare în tensiune pe modul diferenţial (Ad)? 2. Care este schema cu cea mai mica amplificare în tensiune pe modul diferenţial (Ad)? 3. Care este schema cu cea mai mare rezistenţă de intrare pe modul diferenţial (Rid)? 4. Care este schema cu cea mai slaba rejecţie a modului comun? 5. Care este schema cu comportare liniar ă pentru cel mai mare domeniu al tensiunilor de intrare? 6. Care este modulul amplificării diferenţiale pentru schema din Fig. 1b? 23



7. Care este modulul amplificării diferenţiale pentru schema din Fig. 1c? 8. Ce valoare are rezistenţa de intrare pe modul diferenţial pentru schema din Fig. 1b? 9. Ce valoare are rezistenţa de intrare pe modul diferenţial pentru schema din Fig. 1d? 10. Ce valoare are rezistenţa de intrare pe modul diferenţial pentru schema din Fig. 1c? 11. Care este puterea disipată de schema din figura Fig. 1c? Pentru schemele din figura 2, se considera: V BE =0,6V, β=∞, r 0=∞.

Fig. 2

12. Care schemă electrică din figura 2 este greşită? 13. Pentru Fig. 2a se cere valoarea rezistenţei R2 pentru a obţine I0=60µA.

24



14. Pentru Fig. 2b se cere valoarea rezistenţei R2 pentru a obţine I0=120µA. 15. Pentru Fig. 2d se cere valoarea rezistenţei R2 pentru a obţine I0=30µA. 16. Pentru Fig. 2a se cere valoarea curentului de colector prin tranzistorul Q2 in ipoteza ca R1 =20k Ω 17. Pentru Fig. 2b se cere valoarea curentului de colector prin tranzistorul Q2 in ipoteza ca R1 =20k Ω. 18. Pentru Fig. 2d se cere valoarea curentului de colector prin tranzistorul Q3 in ipoteza ca R1 =10k Ω Pentru schemele din figura 3, în ipoteza că I DD=0,5mA şi λ =0, r ăspundeţi la următoarele întrebări: (! Aten ţ ie la modul în care se face ie şirea din diferen ţ ial)

Fig. 3

19. Care este schema cu cea mai slabă rejecţie a modului comun (RMC). 25



20. Care este schema cu cea mai mică amplificare in tensiune pe modul diferenţial (Ad)? 21. Care este modulul amplificării diferenţiale pentru schema din Fig. 3c? 22. Care este schema cu cea mai mare amplificare in tensiune pe modul diferenţial (Ad)? 23. Care este puterea disipata de circuitul din Fig. 3b? 24. Care este puterea disipata de circuitul din Fig. 3d? 25. Care este schema cu cel mai mare domeniu de comportare liniara fata de tensiunea de intrare? Pentru circuitele din figura 4 (reprezentând oglinzi de curent sau surse de curent), se consider ă Vcc=6V şi tranzistoare caracterizate prin: β =100, V BE =0,6V şi V A=∞ .

Fig. 4

26



26. Care este schema cu cea mai mare rezistenţă interna? 27. Care schemă reprezintă o sursă Widlar? 28. Care schemă reprezintă o sursă Wilson?

29. Care schemă reprezintă o oglindă simplă de curent? 30. Ce rol are tranzistorul Q3 din Fig. 4b ? 31. Care schemă poate fi folosită pentru generarea curenţilor foarte mici (IO<< IREF)? 32. Pentru schema din Fig. 4a, considerând β infinit, se cere valoarea rezistenţei R pentru a obţine IO=200μA; 33. Pentru schema din Fig. 4b, considerând β infinit, se cere valoarea rezistenţei R pentru a obţine IO=200μA; 34. Pentru schema din Fig. 4c, considerând β infinit, se cere valoarea rezistenţei R pentru a obţine IO=100μA; 35. În ipoteza că tranzistoarele au β finit, se cere expresia algebrică a raportul de oglindire (Io/IREF), pentru schema din Fig. 4c

27



36. În ipoteza că tranzistoarele au β finit, se cere expresia algebrică a raportul de oglindire (Io/IREF), pentru schema din Fig. 4b 37. În ipoteza că tranzistoarele au β finit, se cere expresia algebrică a raportul de oglindire (Io/IREF), pentru schema din Fig. 4c 38. Care este schema cu cel mai slab raport de oglindire (raportul

IO

IREF

mult diferit de valoarea unu )? Pentru circuitele din figura 5 (reprezentând oglinzi de curent sau surse de curent), se cer:

Fig. 5.

39. Care este schema cu cea mai mare rezistenţă interna? 40. Care este schema cu cea mai mică rezistenţă interna? 41. Care schemă reprezintă o sursă Wilson? 28



42. Care schemă reprezintă o sursă de curent de tip cascodă? 43. Care schemă reprezintă o sursă de curent de tip Sackinger? 44. Pentru care schemă/scheme este adevărată relaţia: Iout = 0,5⋅Iref ? 45. Pentru care schemă/scheme este adevărată relaţia: Iout = Iref ? 46. Pentru care schemă/scheme este adevărată relaţia: Iout = 2⋅Iref ? 47. Care este expresia aproximativă a rezistenţei interne pentru schema din figura 5d? Pentru circuitele din figura 6, reprezentând amplificatoare de curent continuu realizate cu AO, se foloseşte o alimentate diferenţială de ±6V. R ăspundeţi la următoarele întrebări:

Fig. 6

48. Care este amplificare în tensiune pentru schema din figura 6a? 49. Care este amplificare în tensiune pentru schema din figura 6b? 29



50. Care este amplificare în tensiune pentru schema din figura 6c? 51. Ce rol are rezistenta R3 din figura 6a? 52. Ce rol are rezistenta R3 din figura 6d? 53. Care este valoarea corecta pentru R3 din figura 5a? 54. Care este valoarea corecta pentru R3 din figura 5d? 55. Care este cea mai mare amplificare în tensiune ce poate fi întâlnită pentru schema din figura 6b, dacă ambele rezistenţe folosite au o toleranţă de ±5%? 56. Care este cea mai mica amplificare în tensiune ce poate fi întâlnită pentru schema din figura 6b, dacă ambele rezistenţe folosite au o toleranţă de ±5%?

57. Care este cea mai mare amplificare în tensiune ce poate fi întâlnită pentru schema din figura 6c, dacă ambele rezistenţe folosite au o toleranţă de ±5%? 58. Care este cea mai mica amplificare în tensiune ce poate fi întâlnită pentru schema din figura 6c, dacă ambele rezistenţe folosite au o toleranţă de ±5%? 30



Pentru schema din figura 7 se cunosc: Io=0,1mA , R 1=22k Ω ; µnCox= 80µA/V2, VTN = 0,75V; λ N = 0 ; 59. Ce valoare are tensiunea V2 Fig. 7

60. Ce valoare are tensiunea V1

Pentru schema din figura 8 se cunosc: V1=1,5V; V2=3,5V; I1=120µA, L1=1µm, L2=1µm, µnCox= 120µA/V2, VTN = 1V; λ N = 0 ; 61. Determinaţi W1 şi W2 pentru cele două

Fig. 8

tranzistoare Pentru schema din figura 9 se cunosc: V1=1,5V, V2=3,5V, I1=90µA, W1=16µ, W 2=8µ, µnCox= 90µA/V2, VTN = 1V; λ N = 0 ; 62. Determinaţi L1 şi L2 pentru cele două

tranzistoare 31

Fig. 9



Pentru schema din figura 10 se cunosc:

I1=100µA, 16 , 2 L1 W1

=

W 2 L 2

=

32 , 4

µnCox= 100µA/V2,

VTN = 1V; λ N = 0 ;

63. Determinaţi tensiunile V1 şi V2

Fig. 10

64. Care este expresia tensiunii de ieşire pentru schema din figura 11. Vout = f (V1, V2, Ra, Rb) Fig. 11

65. Care este expresia tensiunii de ieşire pentru schema din figura 12. Vout = f (V1, R1, R2, R3, R4, R5)

Fig. 12

32



66. Care este expresia tensiunii de ieşire pentru schema din figura 13. Vout = f (V1, R, n, x)

Fig. 13

67. Se cere schema electrică şi valorile rezistenţelor pentru un amplificator de tensiune cu AO, alimentat la ±5V, cu amplificarea AO = -20. 68. Se cere schema electrică şi valorile rezistenţelor pentru un amplificator de tensiune cu AO, alimentat la ±5V, cu amplificarea AO = +10.

Pentru schema din figura 14 se foloseşte un AO caracterizat de Voff = 2mV, restul parametrilor sunt ideali. Caracteristica de transfer in tensiune pentru acest amplificator este prezentată mai jos.

Fig. 14

33



69. Cât este valoarea tensiunii V1, respectiv a tensiunii V2? 70. Determinaţi valorile tensiunilor de intrare Vmin, respectiv Vmax, la care AO intr ă în saturaţie.

Vout = f (V1, R1, R2, R3, R4, R5)

34

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Circuite Integrate Digitale - întrebări Licen ţă -

Ş l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: ELECTRONICĂ APLICATĂ Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite Integrate Digitale pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Denumirea temei

Por ţi logice (simboluri, tabele de adev ăr, expresii algebrice); Utilizarea formelor canonice pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris printr-un tabel de adevăr dat; Utilizarea diagramelor Veitch Karnaugh pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris printr-un tabel de adev ăr dat; Determinarea expresiei algebrice şi a tabelului de adev ăr pentru un CLC cu schemă logică dată; DCD, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); MUX, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); DMUX (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); Utilizarea circuitelor MUX, DMUX în implementarea funcţiilor binare; Bistabili (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); Număr ător binare asincrone si sincrone (structur ă internă, forme de undă); realizarea de număr ătoare cu bistabili; configurarea num ăr ătoarelor. Automate FSM (definiţii, clasificări, scheme bloc de principiu)

Bibliografie:

[1]. Gh. Toac şe, D. Necula, Electronica digitala, Ed. Teora, Buc., 2005, http://dannicula.ro/ed_ci/ [2] Gh. Stefan, Circuite si sisteme digitale, Ed. Tehnica, 2000. [3] Gh.Stefan, V.Bistriceanu, Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Ed. Albastra, 2000 [4] J.F.Wakerly, Circuite digitale – Principiile şi practicile folosite în proiectare, Ed. Teora , 2003. [5] Ionel Bostan, Metode clasice si moderne in studiul circuitelor digitale - lucrari practice de laborator, Ed. MatrixRom, 2006.

35



1. Poarta SI cu 3 intr ări; simbol, tabel de adevăr. 2. Poarta SAU NEGAT cu 3 intr ări; simbol, tabel de adevăr. 3. Circuitul de echivalenţă (coiincidenţă); simbol, tabel de adevăr. 4. Circuit pentru suma modulo 2; simbol, tabel de adevăr. 5. Poarta SI NEGAT cu 3 intr ări; simbol, tabel de adevăr. 6. Poarta AND cu 2 intr ări; simbol, tabel de adevăr. 7. Poarta NOR cu 2 intr ări; simbol, tabel de adevăr. 8. Circuitul XOR; simbol, tabel de adev ăr. 9. Circuit XNOR; simbol, tabel de adev ăr. 10. Poarta NAND cu 2 intr ări; simbol, tabel de adevăr. 11. Poarta SAU cu 3 intr ări; simbol, tabel de adevăr. 12. Poarta OR cu 2 intr ări; simbol, tabel de adevăr. 13. Multiplexor 8:1; simbol, tabel de adev ăr şi rolul pinilor. 14. Decodor BCD 7 segmente; simbol, tabel de adevăr şi rolul pinilor. 36



15. Demultiplexor 1:8; simbol, tabel de adev ăr şi rolul pinilor. 16. Bistabil de tip D; simbol, funcţionare. 17. Bistabil de tip T; simbol, funcţionare. 18. Bistabil de tip JK; simbol, funcţionare. 19. Număr ător asincron pe 4 biţi; structur ă, funcţionare 20. Număr ător sincron pe 4 biţi; structur ă, funcţionare. 21. Diferenţă între număr ător sincron şi număr ător asincron. 22. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor două forme canonice. 23. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor două forme canonice.

37

Evaluarea cuno ştin ţ elor elor fundamentale la disciplinele Circuite Integrate Digitale - întrebă întrebări Licen ţă Licen ţă -

Ş l. l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan

24. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor două forme canonice.

25. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor două forme canonice. 26. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor două forme canonice.

27. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama Veitch-Karnaugh. 38



28. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama Veitch-Karnaugh. 29. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama Veitch-Karnaugh.

30. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama Veitch-Karnaugh.




32. Care este expresia algebrica a funcţiei realizate de circuitul de mai jos:




40






41






42



42. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cere implementarea functiei folosind MUX 8:1.



43




46. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cere implementarea functiei folosind MUX 8:1. 47. Care este deosebirea dintre un automat Mealy si unul Moore 48. Care este deosebirea dintre un automat Mealy imediat si un automat Mealy cu întârziere 49. Care este deosebirea dintre un automat Moore imediat si un automat Moore cu întârziere 50. Câte celule de memorie are nevoie un automat Moore imediat cu 8 stări. 51. Folosind relaţiile de definire ale operatorilor logici, demonstraţi teoremele lui DeMorgan.

44



52. Cum legaţi între ele mai multe por ţi AND cu 2 intr ări pentru a obţine o funcţie logică similar ă unui AND cu 4 intr ări? 53. Demonstraţi că poarta NAND poate fi folosită pentru implementarea oricărui por ţi logice cu 2 intr ări (AND, OR, NOR, XOR, XNOR).

54. Care sunt por ţile logice cu 2 intr ări ce pot fi utilizate în locul unui inversor? Care este modul de conectare a intr ărilor? 55. Cu ce stare logică ”blocaţi funcţionarea” unei por ţi logice OR? Care este starea logică a ieşirii în acest caz? 56. Cu ce stare logică ”blocaţi funcţionarea” unei por ţi logice AND? Care este starea logică a ieşirii în acest caz? 57. Cu ce stare logică ”blocaţi funcţionarea” unei por ţi logice NOR? Care este starea logică a ieşirii în acest caz? 58. Cu ce stare logică ”blocaţi funcţionarea” unei por ţi logice NAND? Care este starea logică a ieşirii în acest caz?

59. Cum obţineţi un DMUX 1:4 dintr-un circuit DMUX 1:8?

45



60. De ce se recomanda trasarea unor suprafeţe cât mai mari atunci când folosim diagrama Karnough în minimizarea func ţiilor logice? 61. Este diagrama Karnaugh un instrument necesar şi suficient în simplificarea funcţiilor binare? Motivaţi r ăspunsul cu un exemplu sugestiv. 62. Care este deosebirea dintre un circuit secvenţial şi unul combinaţional? 63. În ce situaţii se avantajoasă utilizarea DCD în implementarea funcţiilor binare? 64. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ie şiri active pe zero logic

65. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ie şiri active pe zero logic

66. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr 46



alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ieşiri active pe zero logic.

67. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ieşiri active pe zero logic.

68. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ie şiri active pe unu logic.

69. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ie şiri active pe unu logic. 70. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ie şiri active pe unu logic.

47

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Tehnici de comunica ţ ii/Comunica ţ ii analogice şi digitale - întrebări Licen ţă -

Prof. dr. ing. Ioan Li ţă

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: REŢELE ŞI SOFTWARE DE TELECOMUNICAŢII Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplinele Tehnici de comunica ţ ii/Comunica ţ ii analogice şi digitale pentru examenul de LICEN Ţ A -2014

Nr. crt.

Denumirea temei

1 1.1 1.2 1.3 2 2.1

Comunicatii cu modulatie liniara (ML) Modulatia si demodulatia banda laterala dubla (BLD); Modulatia si demodulatia in amplitudine (MA); Modulatia si demodulatia banda laterala unica (ML-BLU); Comunicatii cu modulatie exponentiala (ME) Forma analitica a semnalelor cu ME; Indicii deviatiilor de faza si frecventa; Forma generala a semnalelor cu ME; Modulatoare cu modulatia faza si in frecventa Demodularea pentru semnale cu ME

2.2 2.3

Bibliografie: [1] I. Lita, D. Visan, Tehnici de laborator pentru comunicatii analogice si digitale, Ed Universitatii din Pitesti, 2003 [2] I. Constantin, I. Marghescu, Transmisiuni analogice si digitale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1995 [3] I. Lita, Ghidul tehnicilor de comunicatie analogica si digitala, Ed Universitatii din Pitesti, 2002

48



1. Ce este modulatia BLD?. 2. Ce este modulatia MA-PS? 3. Ce este o purtatoare? 4. Care este expresia matematica a semnalului modulat BLD? 5. Ce este infasuratoarea semnalului BLD? 6. Ce este un modulator de produs? 7. Dati un exemplu de multiplicator in doua cadrane cu AO si TEC-J - n? 8. Ce este multiplicatorul in 4 cadrane? 9. Ce este modulatorul BLD echilibrat? 10. Care este schema unui modulator BLD cu retea neliniara? 11. Ce este un modulator BLD cu comutare in paralel? 12. Ce este un modulator BLD cu comutare in serie? 49



13. Pentru un semnal m(t) = cos ω m t cu f m = 10kHz si o purtatoare c(t) = A cos ωc t , cat poate fi f c 14. Pentru un semnal m(t) = cos ω m t cu f m = 10kHz si o purtatoare c(t) = A cos ωc t cu f c = 100kHz sa se reprezinte in frecventa SBLD . 15. Care este schema bloc a unui modulator MA? 16. Care este expresia matematica a semnalului modulat MA? 17. Reprezentati grafic in timp un semnal modulat BLD. 18. Reprezentati grafic in timp un semnal modulat MA. 19. Reprezentati un modulator de produs de tip MA. 20. Dati exemplu de modulator MA cu retea neliniara de gradul al II-lea. 21. Dati exemplu de modulator in amplitudine cu comutator serie (chopper). 22. Care este schema bloc a unui demodulator sincron pentru semnale BLD? 23. Demonstrati matematic principiul demodularii sincrone? 50



24. Ce sunt erorile de faza la demodularea sincrona BLD?

25. Ce sunt erorile de frecventa la demodularea sincrona BLD? 26. Ce este un demodulator asincron pentru MA? 27. Care este schema bloc a unui demodulator pseudosincron cu inserare de purtatoare BLD? 28. Ce este modulatia de frecventa? 29. Ce este modulatia de faza? 30. Ce este modulatia exponentiala? 31. Care este principiul realizarii modulatiei MF? 32. Care este schema bloc a unui generator de semnale modulate de faza si banda ingusta (GMPBI)? 33. Ce este metoda directa de modulare MF? 34. Care este metoda generala de demodulare ME? 51



35. Care este principiul demodulatorului MF cu mediere in timp; explicatia cu forme de unda. 36. Care este principiul demodulatorului MF cu masurarea perioadei; explicatia cu forme de unda. 37. Schema bloc a demodulatorului MF cu mediere in timp? 38. Schema bloc a demodulatorului MF cu masurarea perioadei? 39. Reprezentati spectral un semnal modulat BLD? 40. Reprezentati spectral un semnal modulat MA? 41. Ce este modulatia BLU? 42. Ce reprezinta BLI in contextul modulatiilor? 43. Ce reprezinta BLS in contextul modulatiilor? 44. Explicati modulatia BLU in contextul reprezentarii spectrale? 45. Care este expresia analitica in timp a semnalului BLU? 52



46. Care este schema bloc a modulatorului BLU cu defazare? 47. Comparati banda de frecventa la modulatiile BLD si BLU? 48. Comparati banda de frecventa la modulatiile BLD si MA? 49. Comparati banda de frecventa la modulatiile MF si MA? 50. Enumerati parametrii modulatiei MF? 51. Prezentati necesitatea modulatiei/demodulatiei in comunicatii? 52. Care sunt asemanarile principale intre MA si BLD? 53. Precizati cateva criterii de alegere a unui tip de modulatie (ex. MA/MF) in emisia/receptia unui semnal? 54. Ce este o modulatie liniara si de ce este denumita asa? 55. Ce este o modulatie exponentiala si de ce este denumita asa? 56. Ce este indicele de modulatie MA? 57. Ce este indicele de modulatie MF? 53



58. Ce este deviatia de frecventa la MF? 59. Cum se defineste banda semnalului MF? 60. Fie o purtatoare sinusoidala. Pornind de la un semnal modulator sinusoidal, sa se reprezinte grafic, comparativ, semnalele modulate obtinute, de tip MA si BLD? 61. Fie o purtatoare sinusoidala. Pornind de la un semnal modulator dreptunghiular, sa se reprezinte grafic, comparativ, semnalele modulate obtinute, de tip MA si BLD? 62. Fie o purtatoare sinusoidala. Pornind de la un semnal modulator triunghiular, sa se reprezinte grafic, comparativ, semnalele modulate obtinute, de tip MA si BLD? 63. Explicati functionarea modulatorului principial din figura?

54



64. Explicati functionarea modulatorului principial din figura?

65. In ce domeniu de valori trebuie sa se mentina indicele de modulatie MA pentru o transmisie corecta; argumentati? 66. Care dintre modulatiile MA, MF, BLD prezinta o rezistenta mai mare la perturbatii; argumentati? 67. Care dintre modulatiile MA, MF, BLD este mai eficienta energetic; argumentati? 68. Descrieti o schema de principiu pentru un modulator MF cu dioda varicap? 69. Sa se reprezinte grafic un semnal dreptunghiular modulat MF avand purtatoare sinusoidala? 70. Care este schema bloc a unui generator de semnale sinusoidale comandat in tensiune, folosit ca modulator MF? 55



Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: REŢELE ŞI SOFTWARE DE TELECOMUNICAŢII Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite Electronice Fundamentale pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt.

1 1.1 1.2 1.3 2 2.1 2.2 2.3 3 3.1 3.2 3.3

Denumirea temei

Amplificatoare de semnal mic cu reacţie negativă Definire, clasificare şi caracterizare fizică Principalele topologii de amplificatoare cu reacţie Efectele reacţiei negative asupra caracteristicilor amplificatoarelor (amplificare, banda de frecvenţă, neliniaritate, rezistenţă de intrare/ieşire) Stabilizatoare electronice de tensiune Definire, clasificare şi caracterizare fizică Stabilizatoare parametrice de tensiune Stabilizatoare electronice cu reacţie negativă Oscilatoare armonice Definire, clasificare şi caracterizare fizică Oscilatoare armonice RC şi LC Frecvenţa şi condiţiile de oscila ţie

Bibliografie:

[1] E. Sofron, Bazele electronicii analogice, Ed. MATRIX ROM, Bucure şti, 2009. [2] M. Raducu - Circuite electronice fundamentale. Note de curs, Pite şti, 2009, 2010, 2011, 2012. [3] M. Răducu, Electronică analogică. Teorie şi aplica ţ ii, Editura MATRIX ROM, Bucure şti, 2009. [4] D. Dascălu, L. Turic, I. Hoffman - Circuite electronice, E. D. P., Bucure şti, 1981. [5] D. Dascălu, A. Rusu, M. Profirescu, I. Costea, - Dispozitive şi circuite electronice, E.D.P., Bucure şti, 1982.

56



1. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea emitor comun. 2. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea sarcină distribuită. 3. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea colector comun. 4. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea bază comună. 5. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea sursă comună. 6. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea drenă comună. 7. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea poartă comună. 8. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea sarcină distribuită. 9. Să se deseneze un amplificator cu amplificarea în tensiune, av ≈ -1. 57



10. Să se deseneze un amplificator cu impedanţă mare de intrare şi amplificarea în tensiune, av ≈ 1. 11. Să se deseneze schema unui amplificator cu impedanţă mare de intrare. 12. Să se deseneze schema unui amplificator cu amplificare mare în tensiune. 13. Să se precizeze influenţa reacţiei negative asupra: amplificării şi benzii de frecvenţă. 14. Să se precizeze influenţa reacţiei negative asupra: distorsiunilor de neliniaritate şi impedanţelor de intrare şi de ieşire la un amplificator. VCC R 1

15. Pentru circuitul din fig. alăturată se cere

R L

vo

C

T

să se identifice tipul de reacţie negativă vi

şi elementele reţelei de reacţie negativă;

R 2

R E

VCC R C


R B

cere să se identifice tipul de reacţie negativă şi elementele reţelei de

C

vi

reacţie negativă. 58

R 1

vo T



VCC


R 3

R 1

vo

cere să se identifice tipul de reacţie

T1

vi


T2

R 2

VI

C

R 4 R 5

VCC


vo

C1 R 1

T1

cere să se identifice tipul de reacţie vi


R 4

R 2

R 3

T2 C2

R 5

R 6

19. Se consider ă un amplificator de tensiune cu av = 1000. Asupra sa se aplică o reacţie negativă, funcţia de transfer a reţelei de reacţie fiind, fv = 0,1. Se cere amplificarea în tensiune a circuitului cu reacţie negativă. 20. Se consider ă un amplificator de tensiune cu av = 10000. Asupra sa se aplică o reacţie negativă, funcţia de transfer a reţelei de reacţie fiind, fv = 0,01. Se cere amplificarea în tensiune a circuitului cu reacţie negativă.

59



21. Se consider ă un amplificator de tensiune cu av = 100000. Asupra sa se aplică o reacţie negativă, funcţia de transfer a reţelei de reacţie fiind, fv = 0,001. Se cere amplificarea în tensiune a circuitului cu reacţie negativă. 22. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip serie la intrare şi serie la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de intrare şi cea de ieşire?

23. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip serie la intrare şi paralel la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de

intrare şi cea de ieşire? 24. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip paralel la intrare şi serie la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de intrare şi cea de ieşire? 25. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip paralel la intrare şi paralel la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de intrare şi cea de ieşire? 26. Ce tip de reacţie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieşire) se aplică unui amplificator de tensiune? (Nu uita ţi că un amplificator ideal de tensiune are Ri →∞ şi Ro → 0). 60



27. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator de tensiune cu reacţie negativă. (Poate fi cu AO). 28. Ce tip de reacţie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieşire) se aplică unui amplificator de curent? (Nu uita ţi că un amplificator ideal de curent are Ri →0 şi Ro → ∞). 29. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator de curent cu reacţie negativă. (Poate fi cu AO). 30. Ce tip de reacţie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieşire) se aplică unui amplificator transimpedanţă? 31. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator transimpedanţă cu reacţie negativă. (Poate fi cu AO). 32. Ce tip de reacţie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieşire) se aplică unui amplificator transadmitanţă? 33. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator transadmitanţă cu reacţie negativă. (Poate fi cu AO). 34. Să se prezinte o schemă de oscilator armonic de tip RC.

61



35. Să se dimensioneze reţeaua Wien a unui oscilator armonic astfel încât frecvenţa de oscilaţie să fie, fo = 2 kHz. 36. Să se dimensioneze reţeaua Wien a unui oscilator armonic astfel încât frecvenţa de oscilaţie să fie, fo = 10 kHz. 37. Să se prezinte un exemplu de schemă de oscilator în trei puncte Colpitts. Care este relaţia de calcul pentru frecvenţa de oscilaţie? 38. Să se prezinte un exemplu de schemă de oscilator în trei puncte Hartley. Care este relaţia de calcul pentru frecvenţa de oscilaţie? 39. Condiţia de oscilaţie Barkhausen (condiţia de amplitudine şi condiţia de fază). 40. Să se deseneze o schemă de etaj diferenţial de amplificare cu tranzistoare bipolare şi să se estimeze amplificarea diferenţială de tensiune. 41. Să se deseneze o schemă de etaj diferenţial de amplificare cu TEC-J şi să se estimeze amplificarea diferenţială de tensiune. 42. Modelul natural de semnal mic al tranzistorului bipolar.

62



43. Modelul de semnal mic cu parametrii hibrizi pentru tranzistorului bipolar. 44. Modelul de semnal mic al tranzistorului unipolar. 45. Să se definească rezistenţa de ieşire, RO pentru un stabilizator electronic de tensiune. 46. Să se definească coeficientul de stabilizare a tensiunii de ieşire, în raport cu variaţia temperaturii ambiante, ST . 47. Modelul liniar al diodei Zener în regiunea de strîpungere. 48. Schemă de stabilizator electronic de tensiune parametric cu dioda Zener. 49. Schemă de stabilizator parametric de tensiune cu diodă Zener şi tranzistor bipolar. 50. Schemă de stabilizator parametric cu diodă Zener şi tranzistoare bipolare în configuraţie Darlington. 51. Schemă de stabilizator de tensiune cu Vo = 5V.

63



52. Schemă de stabilizator de tensiune cu Vo = 12V. 53. Exemplu de schema de generator de curent pentru polarizarea unei diode Zener cu anodul la masă. 54. Exemplu de schema de generator de curent pentru polarizarea unei diode Zener cu catodul la +VCC. 55. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu AO, cu reacţie negativă. 56. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo < VREF. 57. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo > VREF. 58. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo = VREF. 59. Schemă de SET cu limitarea curentului de ie şire la valoare constantă, Isc=1A. 60. Schemă de SET cu limitarea curentului de ie şire la valoare constantă, Isc=2A. 61. Care este rolul referinţei de tensiune într-un stabilizator electronic de tensiune? Exemplu de referinţă de tensiune. 64



62. Să se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacţie negativă de tip serie la intrare şi serie la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)? 63. Să se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacţie negativă de tip serie la intrare şi paralel la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)? 64. Să se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacţie negativă de tip paralel la intrare şi serie la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)? 65. Să se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacţie negativă de tip paralel la intrare şi paralel la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)? 66. Să se deseneze o schemă cu două TB cu amplificare mare de curent şi să se estimeze amplificarea în curent. 67. Reţeaua Wien: schemă electrică şi funcţie de transfer pentru R1=R2 şi C1 = C2.

65



68. Un circuit electronic are patru borne: două borne de alimentare şi două borne de ieşire. Tensiunea de ieşire este sinusoidală. Ce funcţie realizează circuitul? 69. Există circuite electronice care au şi reacţie negativă şi reacţie pozitivă? Dacă da, desenaţi schema unui astfel de circuit şi precizaţi care sunt cele două reţele de reacţie. 70. Care este rolul unui stabilizator electronic de tensiune într-o sursă de alimentare?

66


Ş l. dr. ing. Alin Maz ăre, Ş l. dr. ing. Ionel Bostan

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: REŢELE ŞI SOFTWARE DE TELECOMUNICAŢII Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite Integrate Digitale pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Denumirea temei

Por ţi logice (simboluri, tabele de adev ăr, expresii algebrice); Utilizarea formelor canonice pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris printr-un tabel de adevăr dat; Utilizarea diagramelor Veitch Karnaugh pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris printr-un tabel de adev ăr dat; Determinarea expresiei algebrice şi a tabelului de adev ăr pentru un CLC cu schemă logică dată; DCD, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); MUX, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); DMUX (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); Utilizarea circuitelor MUX, DMUX în implementarea funcţiilor binare; Bistabili (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); Număr ător binare asincrone si sincrone (structur ă internă, forme de undă); realizarea de număr ătoare cu bistabili; configurarea num ăr ătoarelor. Automate FSM (definiţii, clasificări, scheme bloc de principiu)

Bibliografie:

[1]. Gh. Toac şe, D. Necula, Electronica digitala, Ed. Teora, Buc., 2005, http://dannicula.ro/ed_ci/ [2] Gh. Stefan, Circuite si sisteme digitale, Ed. Tehnica, 2000. [3] Gh.Stefan, V.Bistriceanu, Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Ed. Albastra, 2000 [4] J.F.Wakerly, Circuite digitale – Principiile şi practicile folosite în proiectare, Ed. Teora , 2003. [5] Ionel Bostan, Metode clasice si moderne in studiul circuitelor digitale - lucrari practice de laborator, Ed. MatrixRom, 2006.

67







69

















72






73






74







75



46. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cere implementarea functiei folosind MUX 8:1. 47. Care este deosebirea dintre un automat Mealy si unul Moore 48. Care este deosebirea dintre un automat Mealy imediat si un automat Mealy cu întârziere 49. Care este deosebirea dintre un automat Moore imediat si un automat Moore cu întârziere 50. Câte celule de memorie are nevoie un automat Moore imediat cu 8 stări. 51. Folosind relaţiile de definire ale operatorilor logici, demonstraţi teoremele lui DeMorgan. 52. Cum legaţi între ele mai multe por ţi AND cu 2 intr ări pentru a obţine o funcţie logică similar ă unui AND cu 4 intr ări? 53. Demonstraţi că poarta NAND poate fi folosită pentru implementarea oricărui por ţi logice cu 2 intr ări (AND, OR, NOR, XOR, XNOR).

76




59. Cum obţineţi un DMUX 1:4 dintr-un circuit DMUX 1:8? 60. De ce se recomanda trasarea unor suprafeţe cât mai mari atunci când folosim diagrama Karnough în minimizarea func ţiilor logice? 61. Este diagrama Karnaugh un instrument necesar şi suficient în simplificarea funcţiilor binare? Motivaţi r ăspunsul cu un exemplu sugestiv. 62. Care este deosebirea dintre un circuit secvenţial şi unul combinaţional? 77


Ş l. l. dr. ing. Alin Maz ăre, Ş l. l. dr. ing. Ionel Bostan

63. În ce situaţii se avantajoasă utilizarea DCD în implementarea funcţiilor binare? 64. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ie şiri active pe zero logic


66. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei functiei folosind un DCD cu ie şiri active pe zero logic.

67. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei functiei folosind un DCD cu ie şiri active pe zero logic. 78


Ş l. l. dr. ing. Alin Maz ăre, Ş l. l. dr. ing. Ionel Bostan



79

Evaluarea cuno ştin ţ elor elor fundamentale la disciplinele Comunica ţ ii ii de Date - întrebă întrebări Licen ţă Licen ţă -

Ş l. l. dr. ing. Daniel Vi şan

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: REŢELE ŞI SOFTWARE DE TELECOMUNICAŢII Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Comunica ţ ii ii de Date pentru examenul de LICEN Ţ Ţ A -2014 Nr. crt.

1 1.1 1.2 1.3 1.4 2 2.1 2.2 2.3 3 3.1 3.2. 3.3 3.4

Denumirea temei

Modelul unui sistem de comunica ţii de date Elementele specifice unui sistem de comunicaţii de date Transmisia Transmisia simplex, duplex, semiduplex Transmisia paralelă şi transmisia serială Transmisia Transmisia asincronă şi transmisia sincronă a datelor Transmisia datelor în banda de bază Capacitatea de transmisie a canalelor de comunicaţii Rata de transmisie, rata de semnalizare Coduri de linie Transmisia datelor prin modularea unui purtator Transmisia datelor utilizând modulaţii cu salt (ASK, FSK, PSK, DPSK) Transmisia datelor utilizând modulaţii în cuadratur ă (QPSK, QAM) Transmisia datelor utilizând modulaţii cu spectru împr ăş ăştiat (FHSS, DSSS) Multiplexarea ortogonală cu diviziune în frecven ţă (OFDM)

Bibliografie:

[1] I. Lita, D. Vi şan, Comunica ţ ii ii de date, Ed. MatrixRom, Bucure şti, 2010. ăţ ii [2] I. Bănică , Comunica ţ ii ii de date, Ed. Universit ăţ ii Politehnica Bucure şti, 2000.

[3] I. Li ţă , D. Vi ş ii de date, Ed. Universit ăţ ii ii din Pite şti, 2002. şan: Introducere în comunica ţ ii [4] I. Li ţă ii în re ţ elele elele de calculatoare, Ed. ţă , D. Vi ş şan, Echipamente şi coduri pentru comunica ţ ii Universit ăţ ii din Pite şti, 2002. ăţ ii ăţ ii [5] I. Lita, Lita, D. Vi şan, Tehnici de laborator pentru comunica ţ ii ii analogice şi digitale, Ed Universit ăţ ii

din Pite şti, 2003.

80

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Comunica ţ ii de Date - întrebări Licen ţă -

Ş l. dr. ing. Daniel Vi şan

1. Prezentati schema bloc a unui sistem de comunicatii de date. 2. Care sunt elementele specifice unui sistem de comunicaţii de date? 3. Realizati descrierea unui sistem de comunicaţii de date pe baza circuitului universal de date cu şapte componente? 4. Care sunt cerinţele specifice cele mai importante impuse unui sistem de comunicaţii de date? 5. Ce inseamna comunicatie simplex? Realizati o schema bloc pentru exemplificarea acestui mod de transmisie. 6. Ce inseamna comunicatie duplex? Realizati o schema bloc pentru exemplificarea acestui mod de transmisie. 7. Ce inseamna comunicatie semiduplex? Realizati o schema bloc pentru exemplificarea acestui mod de transmisie. 8. Prezentati principiul transmisiei paralele a datelor. 9. Prezentati principiul transmisiei seriale a datelor.

81



10. Prezentati principiul transmisei asincrone. Realizati o diagrama pentru exemplificarea acestui mod de transmisie. 11. Prezentati principiul transmisei sincrone. Realizati o diagrama pentru exemplificarea acestui mod de transmisie. 12. Definiti metodele de transmisie punct-la-punct şi punct-la-multipunct. Realizati o diagrama pentru exemplificarea acestor moduri de transmisie. 13. Prezentati o metoda de sincronizare pentru transmisia asincrona de date. 14. Ce este rata de semnalizare in comunicatiile de date? Care este unitatea de masura a acestui parametru? 15. Cum se defineste rata de transmisie in comunicatiile de date? Care este unitatea de masura a acestui parametru? 16. Care este capacitatea de transmisie a unui canal de comunicaţii de date? 17. Propuneti doua metode pentru cresterea capacitatii de transmisie a unui canal de comunicaţii de date.

82



18. Ce inluenta are raportul semnal/zgomot asupra capacitatii de transmisie a unui canal de comunicaţii de date? 19. Cum se realizeaza reprezentarea electrică a datelor în banda de bază? Prezentati reprezentarea unipolar ă si bipolara a datelor. 20. Ce distorsiuni şi erori apar în sistemele de comunicaţii de date? 21. Ce influenta are cuplajul în curent alternativ asupra transmisiei datelor prin linii de comunicaţie metalice? Exemplificati grafic. 22. Care este regula de codare in cazul codului RZ? Exemplificati grafic pentru secventa 11000101. 23. Care este regula de codare in cazul codului AMI? Exemplificati grafic pentru secventa 10010110. 24. Care este regula de codare in cazul codului CMI? Exemplificati grafic pentru secventa 11000101. 25. Care este regula de codare in cazul codului Manchester? Exemplificati grafic pentru secventa 11000101. 26. Ce este un circuit scrambler si pentru ce este utilizat? Prezentati diagrama de principiu a unui circuit scrambler. 83



27. Ce este un circuit descrambler si pentru ce este utilizat? Prezentati diagrama de principiu a unui astfel de circuit. 28. Ce fenomene conduc la apari ţia interferenţelor intersimbol (ISI) in comunicatiile de date? 29. Ce este diagrama ochiului si la ce este ea utilizata in comunicatiile de date? 30. Enuntati criteriile cele mai importante de alegere a metodei de modulaţie în transmisiunile de date? 31. Ce este modulatia ASK? Exemplificati grafic pentru secventa 100101. 32. Ce este modulatia OOK? Exemplificati grafic pentru secventa 100101. 33. Ce este modulatia FSK? Exemplificati grafic pentru secventa 100110. 34. Prezentati schema bloc simplificata a unui modulator FSK cu fază discontinuă. 35. Prezentati principiile de demodularea a semnalelor FSK binare (BFSK).

84



36. Ce este modulatia BPSK? Exemplificati grafic pentru secventa 010110. 37. Cum arata diagrama fazoriala pentru BPSK? 38. Prezentati schema bloc a unui modulator BPSK. 39. Prezentati schema bloc a unui demodulator BPSK cu circuit de extragere a ceasului 40. Ce este modulaţia QPSK? 41. Prezentati principiul de generare a semnalului modulat QPSK. 42. Care este diagrama fazorială a semnalului QPSK? 43. Prezentati principiul unui receptor pentru semnale QPSK? 44. Ce este modulaţia QAM? 45. Prezentati o schema simpla, de principiu, pentru generarea unui semnal QAM cu 16 puncte. 46. Prezentati un exemplu de constelaţie de puncte pentru semnalul 16 QAM? 85



47. Prezentati un exemplu de constelaţie de puncte pentru semnalul 4 QAM? 48. Explcati de ce utilizarea unui semnal 16 QAM permite o viteza de transmisie a datelor mai mare decât 4 QAM? 49. Cum este influentat raportul semnal/zgomot prin utilizarea unui semnal 16 QAM în schimbul unui semnal 4 QAM? Explcati motivele acestei influente. 50. Care este diferenta dintre modulatiile QPSK si QAM? 51. Care este principala cerinţă avută în vedere la proiectarea constelaţiei QAM in comunicatii de date? 52. Care dintre modulatiile QAM si QPSK permite o rata mai mare de transmisie a datelor? Justificati raspunsul. 53. Ce influenta are offset-ul de curent continuu asupra transmisiei de date bazate pe modulaţia QAM? 54. Care sunt avantaje ale folosirii tehnicilor de transmisie cu spectru împr ăştiat:? 86



55. Ce este tehnica DSSS? 56. Ce este tehnica FHSS? 57. Care este principiul pe care se bazeaza transmisia de date cu spectru împr ăştiat? 58. Care sunt proprietăţile sistemelor de comunicatii de date bazate pe transmisie spectru împr ăştiat? 59. Prezentati un exemplu de transmisie a unui semnal de date unipolar, utilizând tehnica DSSS. 60. Prezentati grafic impr ăştierea si recuperarea spectrului unui semnal de date utilizând tehnica DSSS. 61. Care sunt avantajele si dezavantaje tehnicii de transmisie DSSS? 62. Ce efect are impr ăştierea si recuperarea spectrului unui semnal de date asupra amplitudinii interferenţelor? 63. Prezentati o schema bloc de generare a semnalelor FHSS si spectrul obtinut.

87



64. Prezentati o schema bloc pentru achiziţia iniţială (sincronizare) a semnalelor de tip DSSS. 65. Ce este tehnica OFDM? 66. Care este diferenţa cea mai importanta între tehnicile OFDM şi FDM? 67. Prezentati grafic o comparaţie între tehnica de transmisie cu subpurtătoare ortogonale şi tehnica clasică de mutiplexare în frecvenţă. 68. Care sunt avantajele principale ale tehnicii OFDM? 69. Prezentati grafic ce influenţa are fading-ul asupra unei transmisii de date OFDM. 70. Explicati mecanismul prin care se obtine reducerea interferenţelor intersimbol (ISI) in cazul tehnicii OFDM.

88

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Proiectare logică - întrebări Licen ţă -

Ş l. dr. ing. Ionel Bostan, Ş l. dr. ing. Alin Maz ăre

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Specializarea: CALCULATOARE Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Proiectare logică pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt.

Denumirea temei

1

Por ţi logice (simboluri, tabele de adev ăr, expresii algebrice);

2

Utilizarea formelor canonice pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris printr-un tabel de adevăr dat;

3

Determinarea expresiei algebrice şi a tabelului de adevăr pentru un CLC cu schemă logică dată;

4

DCD, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale);

5

MUX, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale);

6

DMUX (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale);

7

Utilizarea circuitelor MUX, DMUX în implementarea funcţiilor binare;

8

Bistabili (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale);

9

Număr ător binare asincrone si sincrone (structur ă internă, forme de undă, avantaje/dezavantaje faţă de structurile sincrone); realizarea de numaratoare cu bistabili.

10

Automate FSM (definiţii, clasificări, scheme bloc de principiu)

Bibliografie: [1] Gh. Toac şe, D. Necula, Electronica digitala, Ed. Teora, Buc., 2005/1994; a se vedea http://dannicula.ro/ed_ci/ [2] Gh. Stefan, Circuite si sisteme digitale, Ed. Tehnica, 2000. [3] Gh. Stefan, V. Bistriceanu, Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Ed. Albastra, 2000 [4] J.F. Wakerly, Circuite digitale – Principiile şi practicile folosite în proiectare, Ed. Teora , 2003. [5] Ionel Bostan, Metode clasice si moderne in studiul circuitelor digitale - lucrari practice de laborator, Ed. MatrixRom, 2006.

89







91

















94






95






96






97




46. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de mai jos. Se cere implementarea functiei folosind MUX 8:1. 47. Care este deosebirea dintre un automat Mealy si unul Moore 48. Care este deosebirea dintre un automat Mealy imediat si un automat Mealy cu întârziere 49. Care este deosebirea dintre un automat Moore imediat si un automat Moore cu întârziere 50. Câte celule de memorie are nevoie un automat Moore imediat cu 8 stări. 51. Folosind relaţiile de definire ale operatorilor logici, demonstraţi teoremele lui DeMorgan.

98



52. Cum legaţi între ele mai multe por ţi AND cu 2 intr ări pentru a obţine o funcţie logică similar ă unui AND cu 4 intr ări? 53. Demonstraţi că poarta NAND poate fi folosită pentru implementarea oricărui por ţi logice cu 2 intr ări (AND, OR, NOR, XOR, XNOR).


59. Cum obţineţi un DMUX 1:4 dintr-un circuit DMUX 1:8?

99



60. De ce se recomanda trasarea unor suprafeţe cât mai mari atunci când folosim diagrama Karnough în minimizarea func ţiilor logice? 61. Este diagrama Karnaugh un instrument necesar şi suficient în simplificarea funcţiilor binare? Motivaţi r ăspunsul cu un exemplu sugestiv. 62. Care este deosebirea dintre un circuit secvenţial şi unul combinaţional? 63. În ce situaţii se avantajoasă utilizarea DCD în implementarea funcţiilor binare? 64. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ie şiri active pe zero logic


66. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr 100



alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ieşiri active pe zero logic.

67. Se consider ă un CLC cu 3 intr ări si o ieşire. Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ieşiri active pe zero logic.



101



102

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Programare orientat ă pe obiecte - întrebări Licen ţă -

Prof. dr. ing. Alexandru Ene

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Specializarea: CALCULATOARE Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Programare orientat ă pe obiecte pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt.

1 2 3 4 5 6 7 8

Denumirea temei

Clase elementare.Variabile de instanţă. Metode. Specificatori de acces.Constructori. Exemple de clase elementare. Instantiere obiecte si apelare metode publice din afara clasei. Vectori intrinseci. Aplicaţii. Clasa String. Aplicaţii. Moştenire. Polimorfism. Excepţii. Fişiere text.

Bibliografie: [1] Al. Ene, C. Ş tirbu - Programare orientat ă pe obiecte. Teorie şi aplica ţ ii în Java., Ed. Universit ăţ ii din Pite şti, 2008 [2] Al. Ene, C. Ş tirbu - 100 de probleme rezolvate în Java., Ed. Universit ăţ ii din Pite şti, 2007 [3] Ş t.Tanasă ,C. Olaru, Ş t. Andrei – Java de la 0 la expert, Ed. Polirom, 2003

103



1. Ce este un constructor, într-o clasă? Daţi un exemplu. 2. Se dă clasa A definită astfel: class A{ private int x; … } Daţi definiţia constructorului ce iniţializează variabila de instanţă x, cu o valoare dată ca parametru. 3. Se dă clasa A definită astfel: class A{ private int x; private int y; … } Daţi definiţia constructorului ce iniţializează variabilele de instanţă x şi y cu valori date ca parametrii.

104



4. Se dă clasa A definită astfel: class A{ private int x; private int y; private int z; … } Daţi definiţia constructorului ce iniţializează variabilele de instanţă x, y şi z cu valori date ca parametrii. 5. Se dă clasa A definită astfel: class A{ private int x; private String y; … } Daţi definiţia constructorului ce iniţializează variabilele de instanţă x şi y cu valori date ca parametrii. 6. Enumeraţi câteva diferenţe intre variabilele de instanţă dintr-o clasă si variabilele locale unei metode dintr-o clasă.

7. Ce este o constantă? Declaraţi constanta NR_ZILE_IN_SAPTAMANA atribuindu-i valoarea 7.

105



8. Se da clasa A al cărei constructor are semnătura: public A(int x); Ar ătaţi cum se instanţiază un obiect din clasa A. 9. Se dă clasa A al cărei constructor are semnătura: public A(int x, int y); Ar ătaţi cum se instanţiază un obiect din clasa A.

10. Se dă clasa A al cărei constructor are semnătura: public A(int x, int y, int z); Ar ătaţi cum se instanţiază un obiect din clasa A. 11. Se dă clasa A al cărei constructor are semnătura: public A(int x, String y); Ar ătaţi cum se instanţiază un obiect din clasa A. 12. În clasa Math este definită metoda random( ) ce generează un numar aleator intre 0 si 1. Metoda are semnătura: public static double random(); Daţi un exemplu de apel a acestei metode, dintr-o altă clasă.

106



13. În clasa Random este definită metoda nextInt( ), ce are semnatura: public int nextInt( int N ); Daţi un exemplu de apel a acestei metode, dintr-o altă clasă. 14. Ce se inţelege prin polimorfism parametric? Exemplificaţi pentru constructorul unei clase. 15. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static int f( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 16. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static void f(int x ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 17. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static void f(int x, int y ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 18. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static int f(double x ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

107



19. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static double f(int x, int y); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 20. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static double f(double x); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 21. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static void f( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 22. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static void f(String s); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 23. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static int f(String s); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 24. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static int f(int a[ ] ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 108



25. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static int f(int a[ ][ ] ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 26. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static boolean f(int x, int y); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 27. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static boolean f(int a[ ], int b[ ] ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 28. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static int f(int a[ ], int b[ ]); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 29. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static boolean f(int x); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 30. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public static boolean f(String s1, String s2); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 109



31. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public int f( ); Constructorul clasei A are semnatura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 32. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public void f(int x ); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 33. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public void f(int x, int y ); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 34. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public int f(double x ); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 110



35. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public double f(int x, int y); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Dati un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 36. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public double f(double x); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 37. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public void f( ); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 38. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public int f(int nr); Clasa A are trei variabile de instanţă private: x, z şi y, de tip int. Constructorul clasei A are semnătura: public A(int x, int y, int z); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 111



39. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public void f(String s); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 40. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public int f(String s); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 41. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public int f(int a[ ] ); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 42. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public int f(int a[ ][ ] ); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 112



43. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public boolean f(int x, int y); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 44. Ce este moştenirea, in POO ? Cum se implementează în limbajul Java? 45. Cum se tratează in Java, o excepţie care este obligatoriu de tratat? Daţi un exemplu. 46. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura: public char f(String s); Constructorul clasei A are semnătura: public A( ); Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode. 47. Specificatorii de acces private şi public , pentru variabilele de instanţă si metodele unei clase. 48. Cum se compar ă doua stringuri s1 şi s2, dacă au acelasi conţinut? (in limbajul Java)

113



49. Cum se instanţiază un vector in limbajul Java? 50. Cum se instanţiază o matrice in limbajul Java? 51. Clasa Punct are ca variabile de instanţă coordonatele x, yşi z ale unui punct ( de tipul int ). Scrieţi constructorul aceste clase. 52. Clasa Punct are ca variabile de instanţă coordonatele x, z şi y ale unui punct ( de tipul int ). Constructorul clasei are semnătura: public Punct(int x, int y, int z) Instanţiaţi un obiect Punct p. 53. Scrieţi clasa Cerc ce are ca variabile de instanţă raza cercului şi coordonatele centrului (de tip int), şi ca metode: constructorul, ce iniţializează variabilele de instanţă arie( ) ce returnează aria cercului. 54. Clasa Cerc are ca variabile de instanţă raza cercului şi coordonatele centrului (de tip int). Constructorul clasei are semnătura : public Cerc(int r, int x0, int y0). În clasa Cerc este definită metoda arie( ) ce returnează aria cercului, cu semnătura: public double arie( ) Daţi un exemplu de apel al metodei arie( ) din afara clasei Cerc. 114



55. Scrieţi clasa Cerc ce are ca variabile de instanţă raza cercului şi coordonatele centrului (de tip int), şi ca metode: setRaza( ) ce setează raza cu o valoare dată ca parametru getRaza( ) ce returnează raza perimetru( ) ce returnează perimetrul cercului. 56. Scrieţi clasa Cerc ce are ca variabile de instanţă raza cercului şi coordonatele centrului x0 şi y0(de tip int), şi ca metode: setX0( ) ce setează pe x0 cu o valoare dată ca parametru setY0( ) ce setează pe y0 cu o valoare dată ca parametru getX0( ) ce returnează valoarea lui x0 getY0( ) ce returnează valoarea lui y0 arie( ) ce returnează aria cercului. 57. Scrieţi clasa Cerc ce are ca variabilă de instanţă raza cercului (de tip int), şi ca metode:

constructorul, ce iniţializează variabila de instanţă setRaza( ) ce setează raza cu o valoare dată ca parametru getRaza( ) ce returnează valoarea razei afisare( ) ce afişează raza cercului. 58. Scrieţi clasa Cerc ce are ca variabile de instanţă raza cercului (de tip int) şi culoarea cercului de tip String, şi ca metode:

constructorul, ce iniţializează variabilele de instanţă 115



setCuloare( ) ce setează culoarea cu o valoare dată ca parametru getCuloare( ) ce returnează culoarea diametru( ) ce returnează diametrul cercului. 59. Să se scrie clasa Dreptunghi, ce are ca variabile de instanţă private, două numere întregi a şi b, ce reprezintă lungimile laturilor unui dreptunghi. În această clasă trebuie scrise metodele: metoda afisare( ), ce afişează lungimile laturilor dreptunghiului metoda suntEgale(), ce are ca parametru un dreptunghi d şi scoate ca rezultat true dacă dreptunghiul curent (cel pentru care se apeleaz ă metoda) este egal cu dreptunghiul d. 60. Să se scrie clasa Unghi, ce are ca variabilă de instanţă privată un număr întreg x, măsura în grade a unui unghi, şi ca metode: constructorul; metoda suntComplementare(), ce are ca parametru un alt unghi u, şi care returnează true dacă unghiul u este complementar cu unghiul curent; 61. Să se scrie clasa Unghi, ce are ca variabilă de instanţă privată un număr întreg x, măsura în grade a unui unghi, şi ca metode: suntSuplementare(), ce are ca parametru un alt unghi u, şi care returnează true dacă unghiul u şi unghiul curent au împreună 180 de grade;

conversieRadiani(), ce returnează valoarea exprimată în radiani a unghiului curent x. 116



62. Să se scrie clasa Dreptunghi, ce are ca variabile de instanţă private, două numere întregi a şi b, ce reprezintă lungimile laturilor unui dreptunghi. În această clasă avem ca metode: constructorul, ce face iniţializările; metoda calculPerimetru(), ce returnează perimetrul dreptunghiului; 63. Să se scrie clasa Dreptunghi, ce are ca variabile de instanţă private, două numere întregi a şi b, ce reprezintă lungimile laturilor unui dreptunghi. În această clasă trebuie scrise metodele: metoda calculArie(), ce returnează aria dreptunghiului; metoda estePatrat(), ce returnează true dacă dreptunghiul este pătrat; 64. Clasa FileReader este folosită pentru a citi un fişier text caracter cu caracter. Constructorul acestei clase are semnătura: public FileReader(String numeFisier) Ştiind că la instanţierea unui obiect FileReader se poate genera o excepţie de

tipul IOException, obligatoriu de tratat, s ă se instanţieze un obiect FileReader folosit pentru citirea fişierului date.txt

117



65. Să se scrie clasa Unghi, ce are ca variabilă de instanţă privată un număr real x, măsura în radiani a unui unghi, şi ca metode: constructorul; metoda suntComplementare(), ce are ca parametru un alt unghi u, şi care returnează true dacă unghiul u este complementar cu unghiul curent; metoda conversieRadiani(), ce returnează valoarea exprimată în radiani a unghiului curent x. 66. Să se scrie clasa Unghi, ce are ca variabilă de instanţă privată un număr real x, măsura în radiani a unui unghi, şi ca metode: afisare( ), ce afişează valoarea unghiului metoda conversieGrade( ), ce returnează valoarea exprimată în grade a unghiului curent x. 67. Să se dezvolte clasa Complex, ce are variabile de instanţă private două numere întregi re şi im (partea reală şi partea imaginar ă a unui num ăr complex) şi ca metode: constructorul ce face iniţializările; metoda modul(), ce returnează modulul numărului complex;

118



68. Să se dezvolte clasa Complex, ce are variabile de instanţă private două numere întregi re şi im (partea reală şi partea imaginar ă a unui num ăr complex) şi ca metode: metoda getRe(), ce returnează partea reală a numărului complex; metoda getIm(), ce returnează partea imaginar ă a numărului complex; metoda metoda afisare( ) ce afişează valorile celor două variabile de instanţă. 69. Să se dezvolte clasa Complex, ce are variabile de instanţă private două numere reale re şi im (partea reală şi partea imaginar ă a unui număr complex) şi ca metode: constructorul ce face iniţializările; metoda suma(), ce are ca parametru un număr complex c, prin care la numărul complex curent se adună numărul complex c (rezultatul se depune în numărul curent); 70. Să se dezvolte clasa Complex, ce are variabile de instanţă private două numere reale re şi im (partea reală şi partea imaginar ă a unui număr complex) şi ca metode: metoda getRe(), ce returnează partea reală a numărului complex; metoda getIm(), ce returnează partea imaginar ă a numărului complex; metoda suntEgale(), ce are ca parametru un num ăr complex c şi scoate ca rezultat true dacă numărul complex curent (cel pentru care se apelează metoda) este egal cu numărul complex c. 119

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Inginerie Software - întrebări Licen ţă -

Ş l. dr. ing. Adrian Zafiu

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Specializarea: CALCULATOARE Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Inginerie Software pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Denumirea temei

Fazele ingineriei programării Metodologii de dezvoltare a programelor Managementul unui proiect software Implementarea unui proiect software. Comparaţie între limbaje de programare Analiza orientată pe obiect (identificarea şi extragerea cerinţelor) Testarea programelor Întretinerea programelor Modelarea conceptuală (limbajul de modelare UML) Diagrame UML (interacţiune, secvenţe, colaborare, activităţi, stări, pachete, implementare, componente, de lansare etc.) Psihologia si etica programării

Bibliografie: [1] Stephen R. Schach, Classical and object-oriented software Engineering with UML and C++, Fourth Edition, McGraw-Hill, 1998 [2] Teodor Rus, Mecanisme formale pentru specificarea limbajelor, Ed. Academiei Române, 1983 [3] S. W.Ambler: The Diagrams of UML 2.0, http://www.agilemodeling.com/essays/ umlDiagrams.htm, 2003 [4] R. Burback: Software Engineering Methodology: The WaterSluice, PhD Dissertation, Stanford University, http://www-db.stanford.edu/~burback/watersluice/node299.html, 1999 [5] O. Gheorghie ş , A. Apetrei: Ingineria programării, http://thor.info.uaic.ro/~ogh/ip/ index.php, 2002 [6] K. Johnson: Software Cost Estimation: Metrics and Models, Department of Computer Science, University of Calgary Alberta, Canada, http://sern.ucalgary.ca/courses/seng/621/ W98/johnsonk/cost.htm

120



1. Cu ce se ocupa ingineria programării? 2. Care sunt fazele ingineriei programării? 3. Ce este faza de analiză a cerintelor? 4. Ce contine documentul cerinţelor? 5. Ce se înţelege prin scenariu tipic? 6. Ce se înţelege prin scenarii atipice? 7. Ce sunt cerinţele incomplete sau nemonotone? 8. Ce scop are faza de proiectare? 9. Ce se intelge prin planul de implementare? 10. Ce se înţelege prin planul de test? 11. Ce este faza de implementare? 12. Care sunt componentele unui sistem software? 13. Ce sunt interfeţele? 14. Ce se inţelege prin comportamentul unei componente? 121



15. Ce este înţelege prin proiectarea arhitecturală? 16. Ce este înţelege prin proiectarea detaliată? 17. În ce constă faza de implementare a unui sistem software? 18. Ce se înţelege prin scrierea codului? 19. Ce se înţelege prin integrarea modulelor? 20. Care sunt clasele de erori ce exista intr-un sistem? 21. Ce sunt erorile critice? 22. Ce sunt erorile necritice? 23. Ce sunt erorile necunoscute? 24. Ce sunt erorile de regresie? 25. Ce este faza de testare? 26. Ce sunt testele de aur? 27. Ce este testarea internă? 28. Ce este testarea unităţilor? 122



29. Ce este testarea aplicaţiei? 30. În ce constă testarea la stres? 31. Ce se înţelege prin validarea unui sistem software? 32. Ce este verificarea? 33. Ce este întreţinerea? 34. Enumerati metodologiile generale? 35. Ce este metodologia de dezvoltare secvenţială? 36. Care sunt avantajele metodologiei secventiale? 37. Care sunt dezavantajele metodologiei secventiale? 38. Ce este metodologia ciclică? 39. Care sunt avantajele metodologiei ciclice? 40. Care sunt dezavantajele metodologiei ciclice? 41. Ce este metodologia hibridă ecluză? 42. Care sunt avantajele metodologiei hibridă ecluză? 123



43. Care sunt dezavantajele metodologiei hibridă ecluză? 44. Enumerati metodologiile concrete? 45. Ce este metodologia cascadă? 46. Care sunt avantajele metodologiei cascada? 47. Care sunt dezavantajele metodologiei cascada? 48. Ce este metodologia spirală? 49. Enumerati ciclurile metodologia spirala? 50. Ce este metodologia spirala WinWin? 51. Ce este prototipizarea software? 52. Enumerati avantajele prototipizarii. 53. Ce neajunsuri pot aduce prototipurile din punct de vedere al relatiei cu clientul? 54. În ce constă metodologia Booch? 55. Ce sunt metodele formale? 56. Care sunt avantajele metodelor formale? 124



57. Care sunt dezavantajele metodelor formale? 58. Ce se înţelege prin extreme programming? 59. Ce se intelege prin abordarea sistemica a unui proiect de dezvoltare software? 60. Enumerati elementele importante ce apar în planul unui proiect software? 61. Ce se înţelege prin controlul proiectului? 62. Ce este managementul configuratiei? 63. Ce este linia de baza (baseline)? 64. Daţi exemple de entitati de configuratie. 65. Cum sunt tratate cererile de modificare? 66. Ce se înţelege prin istoricul reviziei entităţii? 67. Descrieti schema GNU. 68. Ce este patch-ul? 69. Care este diferenţa dintre update şi upgrade? 70. Ce se înţelege prin managementul echipei? 125

Evaluarea cuno ştin ţ elor fundamentale la disciplinele Re ţ ele de Calculatoare - întrebări Licen ţă -

Ş l. dr. ing. Valeriu Ionescu

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Specializarea: CALCULATOARE Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Re ţ ele de Calculatoare pentru examenul de LICEN Ţ A -2014 Nr. crt.

1 2 3 4 5 6

Denumirea temei

Modelele de referinţă în reţele de calculatoare TCP/IP şi OSI: Niveluri, protocoale şi încapsulare. Canale de comunicaţie şi echipamente folosite în reţele de calculatoare. Arhitectura peer to peer şi arhitectura server-client. Adresarea în reţele de calculatoare. Rutarea. Algoritmi de rutare. Servicii în reţele de calculatoare: web, e-mail, partajare de fişiere, DNS, DHCP. Securitatea reţelelor de calculatoare. Politica de securitate a re ţelei. Firewall. Criptarea simetrică şi criptarea asimetrică. Traficul în reț ele de calculatoare. Factori de influen ţa, tipuri de trafic. Metode de planificare a pachetelor si metode pentru planificarea fluxului de date. Virtualizarea în reț ele de calculatoare. Tipuri de virtualizare. Structuri pentru virtualizare: cluster, grid, cloud.

Bibliografie: [1] Andrew S. Tanenbaum - "Re ţ ele de calculatoare", Ed. Teora, 2004; [2] Tatiana Radulescu „Qos in retelele IP multimedia” , Ed. ALBASTRA, 2007 [3] R.,Rughiniş , R., Deaconescu, R., Ciorba, A., Doinea, B. „Re ț ele locale”, Ed. Printech, 2008

126



1. Modelul OSI 2. Modelul TCP/IP 3. Încapsularea datelor in reţele de calculatoare. Unităţi de protocol utilizate. 4. Comutaţia de circuite 5. Comutaţia de pachete 6. Comutaţia de celule 7. Protocolul Telnet 8. Protocolul SSH 9. Protocolul IP 10. Protocoale specifice nivelului transport al modelului TCP/IP 11. Protocolul UDP. Caracteristici si aplicaţii 12. Protocolul UDP. Antetul protocolului 13. Protocoale de nivel aplicaţie bazate pe protocolul UDP. 14. Protocolul TCP. Caracteristici si aplicaţii 127



15. Protocolul TCP. Antetul protocolului 16. Protocolul TCP. Rolul si stabilirea conexiunii TCP 17. Protocoale de nivel aplicaţie bazate pe protocolul TCP. 18. Protocoale de nivel aplicaţie al modelului TCP/IP 19. Protocolul DNS 20. Protocolul FTP 21. Protocolul HTTP 22. Protocolul DHCP 23. Protocoale pentru transferul de email 24. Medii de transmisie wireless in reţele de calculatoare:Infraroşu. Caracteristici 25. Medii de transmisie wireless in reţele de calculatoare:Bluetooth. Caracteristici 26. Medii de transmisie wireless in reţele de calculatoare:Wi-Fi. Caracteristici

128



27. Medii de transmisie prin fir in reţele de calculatoare: Fibra optica. Caracteristici 28. Medii de transmisie prin fir in reţele de calculatoare: Cablul torsadat. Caracteristici 29. Medii de transmisie prin fir in reţele de calculatoare: Cablul coaxial. Caracteristici 30. Detecţia erorilor in reţele de calculatoare. Cyclic Redundancy Check 31. Calcul numeric valoare Cyclic Redundancy Check 32. Echipamente folosite in reţele de calculatoare: switch 33. Echipamente folosite in reţele de calculatoare: router 34. Arhitectura peer to peer şi arhitectura server-client. 35. Adresarea în reţele de calculatoare. Calcul adresa de reţea IPv4. 36. Adresarea în reţele de calculatoare. Calcul adresa de broadcast IPv4. 37. Subretele de calculatoare. Calcul adresa de reţea pentru o subretea IPv4. 38. Subretele de calculatoare. Calcul adresa de broadcast pentru o subretea IPv4. 129



39. Adrese private IPv4 40. Rutarea in reţele de calculatoare. 41. Algoritmul de rutare:RIP. 42. Algoritmul de rutare:OSPF. 43. Explicaţi termenii: masca de reţea, adresa de reţea, adresa de broadcast, 44. Rolul gateway in reţele de calculatoare. 45. Explicaţi rolul porturilor in reţelele de calculatoare 46. Servicii în reţele de calculatoare: web, e-mail, partajare de fişiere, DNS, DHCP. 47. Securitatea reţelelor de calculatoare. Politica de securitate a reţelei. Firewall. 48. Criptarea cu chei simetrice 49. Criptarea cu chei asimetrice 50. Traficul în reţele de calculatoare 51. Tipuri de trafic:flux elastic TCP 130



52. Tipuri de trafic:flux streaming UDP 53. Variaţii predictibile si nepredictibile ale traficului in reţele de calculatoare 54. Factori de influenţa ai calităţii serviciului: latenţa 55. Factori de influenţa ai calitaţii serviciului: Jitter 56. Metode de planificare a pachetelor: Priority Queuing 57. Metode de planificare a pachetelor: Fair Queuing 58. Metode de planificare a pachetelor: Round Robin 59. Metode de planificare a pachetelor: Deficit Round Robin 60. Comparaţie Metode Leaky Bucket si Token Bucket 61. Metode pentru planificarea fluxului de date 62. Explicare termeni folosiţi in virtualizare datelor in reţele de calculatoare: IaaS, PaaS, SaaS. 63. Tipuri de virtualizare: virtualizare hardware 64. Tipuri de virtualizare: virtualizare software 131



65. Tipuri de virtualizare: virtualizare memorie 66. Tipuri de virtualizare: virtualizare stocare date 67. Tipuri de virtualizare: virtualizare reţele de calculatoare 68. Structuri pentru virtualizare: cluster 69. Structuri pentru virtualizare: grid 70. Structuri pentru virtualizare: cloud.

132

E valuarea cunoştinţelor fundamentale la disciplinele

Teoria Circuitelor Electrice şi Teoria Câmpului Electromagnetic - întrebări Licenţă -

Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE Domeniul: INGINERIE ELECTRICĂ Specializarea: ELECTROMECANICĂ

ELECTRICĂ

Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Teoria Circuitelor Electrice şi Teoria Câmpului Electromagnetic pentru examenul de LICENŢA -2014 Nr. crt. 1

Denumirea temei

Principalele mărimi fizice primitive şi derivate ale teoriei macroscopice a electromagnetismului

1.1 1.1.1 1.1.2 1.1.2 1.2 2 2.1 2.2

Mărimi ce caracterizează stările electromagnetice ale corpurilor Starea de electrizare: starea de încărcare electrică; starea de polarizare Starea de magnetizare

Starea electrocinetică Mărimi ce caracterizează câmpul electromagnetic formă integrală Legile de material: legea polarizaţiei electrice temporare; legea magnetizaţiei temporare; legea conducţiei electrice

Legile teoriei macroscopice a electromagnetismului –

Legile generale: legea legăturii între vectorii D , E şi P ; legea fluxului electric; legea conservării sarcinii electrice; legea legăturii între vectorii B , H şi M ; legea fluxului magnetic; legea tran sformării de energie în conductoare; legea circuitului magnetic; legea inducţiei electromagnetice; legea electrolizei.

3 3.1 3.2 3.3

Metode de rezolvare a circuitelor electrice liniare în regim permanent Circuite electrice de curent continuu Circuite electrice monofazate în regim armonic permanent Circuite electrice trifazate

Bibliografie: [1] Constantinescu L. M. – Note de curs: Teoria Circuitelor Electrice, Teoria Câmpului Electromagnetic

[2] Voicu, N., Constantinescu, L. M., Gavrilă, D. - Teoria câmpului electromagnetic, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005

133



Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

1. Enumeraţi mărimile primitive ale electromagnetismului şi semnificaţia lor fizică. 2. Ce este starea de electrizare şi prin ce se caracterizează? 3. Ce este sarcina electrică? Care este simbolul şi unitatea de măsură a sarcinii electrice?

4. Scrieţi expresia forţei care se exercită între două corpuri punctiforme încărcate cu sarcină electrică şi plasate în vid la o distanţă dată. 5. Scrieţi expresia forţei F 21 exercitată în vid de un mic corp încărcat cu sarcina electrică q1 , ce generează câmpul electric de intensitate E 1 , asupra unui mic corp încărcat cu sarcina electrică q2 , aflat la distanţa r 12 faţă de primul.

6.

Scrieţi expresia forţei electrice care se exercită asupra unui corp încărcat

cu sarcina electrică q plasat într-un câmp electric de intensitate E . 7.

Definiţi tensiunea electrică,

u AB , de-a lungul unei curbe (C), între

punctele A şi B, situată într -un câmp electric de intensitate E . Care este expresia tensiunii electromotoare (t.e.m.)? 134




8. Ce este starea de polarizare şi prin ce se caracterizează?

9. Ce este momentul electric ?

Care este simbolul şi unitatea de măsură a

momentului electric?

10. Ce este starea de magnetizare şi prin ce se caracterizează?

11. Ce este momentul magnetic ? Care

este simbolul şi unitatea de măsură a

momentului magnetic?

12. Ce este starea electrocinetică şi prin ce se caracterizează?

13. Ce

este intensitatea curentului electric de conducţie? Care este simbolul

şi unitatea de măsură a acestuia? 14. Cum se numeşte mărimea fizică ce caracterizează local, într-un punct starea electrocinetică a unui conductor ? Care este simbolul şi unitatea de măsură a acesteia? 15.

Care este expresi forţei magnetice, Lorentz, care se exercită asupra unui

mic corp încărcat electric aflat în mişcare într -un câmp magnetic?

135




16.

Care este expresia forţei electromagnetice, Laplace, care se exercită

asupra unui element de conductor de lungime

∆l parcurs

de curentul i

şi

situat într-un câmp magnetic de inducţie B ?

17.

Definiţi trei mărimi derivate integrale ale electromagnetismului şi

precizaţi semnificaţia fizică a acestora. 18.

Definiţi trei mărimi derivate locale ale electromagnetismului şi precizaţi

semnificaţia fizică a acestora. 19. Precizaţi mărimile ce caracterizează local, într-un punct, starea câmpului electric? Simbol, unităţi de măsură. 20. Precizaţi mărimile ce caracterizează local, într -un punct, starea câmpului magnetic? Simbol, unităţi de măsură. 21.

Legea polarizaţiei electrice temporare: enunţ, expresie matematică şi

semnificaţia mărimilor fizice (pentru medii liniare şi izotrope). 22.

Legea legăturii între vectorii inducţie electrică, intensitatea câmpului

electric şi polarizaţie: enunţ, expresie matematică şi semnificaţia mărimilor fizice. Care este expresia matematică

pentru medii liniare fără polarizaţie

permanentă? 136




23.

Legea fluxului electric: enunţ, expresia matematică a formei integrale şi

semnificaţia mărimilor fizice. 24.

Legea conservării sarcinii electrice: enunţ, expresia matematică a formei

integrale şi semnificaţia mărimilor fizice. Care este forma integrală a legii în regim static? Dar în regim staţionar? 25.

Legea conducţiei electrice în forma locală şi integrală: enunţ, expresii

matematice şi semnificaţia mărimilor fizice. 26.

Legea conducţiei electrice: enunţ, expresia matematică a formei

integrale şi semnificaţia mărimilor fizice. Teorema lui Ohm. 27. Ce este ρ[Ωm] ? Dar σ[S/m]?

28. Definiţi rezistenţa unui conductor omogen realizat dintr -un material cu o rezistivitate cunoscută, având o anumită lungime şi o anumită secţiune transversală. 29. Definiţi conductanţa unui conductor omogen realizat dintr -un material cu o conductivitate cunoscută, având o anumită lungime şi o anumită secţiune transversală.

137




30.

Legea transformării de energie în conductoare aflate în regim

electrocinetic (legea Joule-Lenz):

enunţ, expresia matematică a formei

integrale şi semnificaţia mărimilor fizice. 31.

Legea transformării energiei în conductoare aflate în regim

electrocinetic:

forma particulară pentru un circuit neramificat închis.

Interpretare.

32. Legea

magnetizaţiei temporare: enunţ, expresie matematică şi

semnificaţia mărimilor fizice (pentru medii liniare şi izotrope). Care este expresia matematică pentru medii liniare şi izotrope fără magnetizaţie permanentă?

33.

Legea legăturii dintre vectorii B, H , M : enunţ, expresie matematică şi

semnificaţia mărimilor fizice (pentru medii liniare şi izotrope). 34.

Legea fluxului magnetic: enunţ, expresia matematică a formei integrale

şi semnificaţia măr imilor fizice. 35.

Legea circuitului magnetic: enunţ, expresia matematică a formei

integrale şi semnificaţia mărimilor fizice.

138




36. Care

este forma integrală a legii circuitului magnetic în regim

cvasistaţionar (teorema lui Ampere )? 37.

Legea inducţiei electromagnetice: enunţ, expresia matematică a formei

integrale şi semnificaţia mărimilor fizice. 38. Care este legea care stă la baza deducerii primei teoreme a lui Kirchhoff în regim electric static şi staţionar? Justificaţi. 39. Care este legea care stă

la baza deducerii primei teoreme a lui Kirchhoff

pentru circuite magnetice în regim staţionar? Justificaţi. 40. Care sunt legile electrostaticii? Prezentaţi una dintre ele având în vedere:

enunţ, expresia matematică a formei integrale şi semnificaţia mărimilor fizice.

41.

Care sunt legile electrocineticii? Prezentaţi una dintre ele având în

vedere: enunţ, expresia matematică a formei integrale şi semnificaţia mărimilor fizice. 42.

Care sunt legile magnetostaticii? Prezentaţi una dintre ele având în

vedere: enunţ, expresia matematică a formei integrale şi semnificaţia mărimilor fizice. 139




43.

Care sunt legile electrodinamicii? Prezentaţi una dintre ele având în

vedere: enunţ, expresia matematică a formei integrale şi semnificaţia mărimilor fizice. 44.

Enunţaţi o lege de material dintre legile electrotehnicii, precizaţi

expresia matematică, semnificaţia mărimilor fizice care intervin şi unităţile de măsură. 45. Enunţaţi o lege de generală din legile electrotehnicii, precizaţi expresia matematică, semnificaţia mărimilor fizice care intervin şi unităţile de măsură. 46.

Care este expresia fluxului electric şi a fluxului magnetic printr -o

suprafaţă dată aflată în câmp electric sau magnetic? Precizaţi semnificaţia mărimilor fizice care intervin şi unităţile de măsură. 47.

Cât este inducţia electrică a câmpului generat de o sarcină electrică,

distribuită volumetric în interiorul unei sfere de rază „a” cu densitatea ρ v constantă, la distanţa „b” de centrul acesteia (b>a)? 48. Cât este intensitatea câmpului magnetic

la distanţa „a” de un conductor

filiform, rectiliniu, infinit lung, parcurs de curentul I ?

140




49.

Se consideră un conductor filiform, rectiliniu, infinit lung, parcurs de un

curent I. În plan cu acesta, la distanţa d , se află un cadru conductor pe care culisează o bară conductoare cu viteza v constantă faţă de conductor, ca în figură. Se va induce t.e.m. în cadru la un anumit moment de timp t ?

Dacă

da, ce fel de tensiune se induce, una de transformare sau una de mişcare?

50.

Se consideră un conductor filiform , rectiliniu, infinit lung, parcurs de

curentul i = I m sin ωt . În plan cu acesta se află un cadru dreptunghiular fix şi

rigid, la distanţa d faţă de conductor, ca în figură. Se va induce t.e.m. în cadru la un anumit moment de timp t ? Dacă da, ce fel de tensiune se induce,

una de transformare sau una de mişcare?

141




51.

Ce este un circuit de c.c. şi care sunt sursele de energie electrică în

acesta?

52. Precizaţi şi desenaţi elementele active şi pasive care pot să apară într -un circuit electric de c.c..

53. Desenaţi o sursă ideală şi o sursă reală de t.e.m. şi scrieţi tensiunea la bornele acestora la funcţionarea în gol şi în sarcină. 54. Desenaţi o sursă ideală şi o sursă reală de curent şi scrieţi curentul debitat de acestea la funcţionarea în gol şi în sarcină. 55. Desenaţi două surse de energie comandate, precizând relaţiile şi parametrii dintre mărimile comandate şi mărimile de comandă. 56. Enunţaţi teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele liniare de c.c..

57. Prezentaţi algoritmul de rezolvare a circuitelor electrice de c.c. utilizând teoremele lui Kirchhoff.

58. Ce alte metode de rezolvare a circuitelor electrice liniare de c.c. , în

afară de cea utilizând teoremele lui Kirchhoff mai cunoaşteţi? Prezenţati o asfel de metodă şi precizaţi avantajul acesteia faţă de metoda anterioară. 142




59. Precizaţi ce posibilităţi de verificare a soluţiilor obţinute în urma rezolvării circuitelor de c.c. există? 60. Care este condiţia ca o sursă reală de tensiune să debiteze putere maximă pe un consumator?

61. Cât este randamentul de transmitere a puterii de la sursă către consumator, în cazul unui consumator care satisface condiţia de adaptare la sursă? În ce domeniu este utilă adaptarea consumatorului la receptor, în electroenergetică sau în electrocomunicaţii? 62.

Cât este rezistenţa electrică a unui conductor omogen de lungime l,

secţiune S , rezistivitate ρ şi conductivitate σ ? 63. Comportarea bobinei

ideale şi a condensatorului ideal în c.c.: schema

electrică şi ecuaţiile de funcţionare. 64. Comportarea unei bobine reale în c.c. şi c.a.: schema electrică şi ecuaţiile de funcţionare. 65.

Pentru o sursă reală de tensiune determinaţi curentul de scurtcircuit şi

tensiunea la mers în gol.

143




66.

Care este rezistenţa electrică Re a „n” rezistoare de rezistenţe Rk ,

k=1÷n, grupate în serie?

67.

Care este rezistenţa electrică Re a „n” rezistoare d e rezistenţe Rk ,

k=1÷n, grupate în paralel?

68.

Desenaţi un divizor de tensiune format din două rezistoare de rezistenţe

R 1

şi R 2 . Cât este căderea de tensiune pe R 1 , dacă tensiunea totală este U?

69. Desenaţi un divizor de curent f ormat din două rezistoare de rezistenţe R 1

şi R 2 . Cât este curentul prin R 1 , dacă curentul total este I? 70. Calculaţi rezistenţa echivalentă a grupării de rezistoare din fig.

71. Calculaţi rezistenţa echivalentă a grupării de rezistoare din fig.

144







75.

Care sunt relaţiile de echivalenţă între parametrii a două surse de

energie, în cazul echivalării unei surse reale de tensiune, cu o sursă reală de curent?

145




76. Precizaţi

şi desenaţi elementele active şi pasive care pot să apară într -un

circuit electric de c.a.

77. Pentru un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 50Hz să se calculeze perioda şi pulsaţia. 78.

Se cunoaşte legea de variaţie în timp a unei tensiuni de forma

 

u (t ) = 200 2 sin 1000t +

  2 

π

(V).

Care

este

imaginea

în

complex

simplificat a acesteia?

79.

Se cunoaşte legea de variaţie în timp a unei tensiuni de forma  

u ( t ) = 400 2 cos 1000t −

π 

 (V). Care este imaginea în complex

2

simplificat a acesteia?

80.

Se cunoaşte legea de variaţie în timp a unei t.e.m. de forma

e ( t ) = 220 2 sin (1000t ) (V). Care este imaginea în complex simplificat a

acesteia?

146




81.

Se cunoaşte legea de variaţie în timp a unei tensiuni de forma  

u ( t ) = 380sin  314t +

π 

(V). Care este imaginea în complex simplificat a  4

acesteia?

82.

Se cunoaşte imaginea în complex simplificat a intensităţii unui curent

I = 5 + 5 j . Care este valoarea instantanee a acestui curent (în domeniul

timpului)?

83. I


= 10 − 10 j .

Care este valoarea instantanee a acestui curent (în domeniul

timpului)?

84.


I = 15 . Care este valoarea instantanee a acestui curent (în domeniul

timpului)?

85.


I

6 j . Care este valoarea instantanee a acestui curent (în domeniul

=

timpului)?

86. Să se calculeze reactanţa unei bobine cu inductanţa frecvenţa industrială. 147

L = 0,05 / π H, la




87. Pentru un circuit electric dat în fig. se cer: - relaţia între u şi i; - imaginea în complex simplificat a acestei relaţii ( U = f ( I ) ).

88.

Care este expresia inductivităţii unui circuit electric parcurs de curentul

i, care produce un flux magnetic Φ prin suprafaţa mărginită de circuit?

89.

Precizaţi inductivităţile electrice care pot să apară între două bobine cu

N 1

şi N 2 spire, parcurse respectiv de curenţii i 1 şi i 2 .

90.

Cum se reprezintă, în circuite electrice, două bobine cuplate magnetic?

Cum se stabileşte tipul cuplajului? 91. Care este expresia energiei magnetice a unei bobine, de inductivitate L şi

parcursă de curentul i? Unde se înmagazinată această energie? 92. Să se calculeze reactanţa unui condensator care are capacitatea electrică C = 200/ π µF, la recvenţa industrială.

148





94. Care este expresia energiei electrice a unui condensator, de capacitate C , cu tensiunea la borne U şi

cu sarcina de pe armătura pozitivă q? Unde se

înmagazinată această energie? 95. Pentru un circuit electric dat în fig. se cer: - relaţia între u şi i; - imaginea în complex simplificat a acestei relaţii ( U = f ( I ) ).


149





98. Un circuit R, L, C serie în c.a. are tensiunea la borne U = U . Care este

condiţia ca acest circuit să se afle la rezonanţă şi cât este curentul prin circuit în acest caz?

99. Un circuit R, L, C paralel în c.a.

absoarbe de la reţea curentul

I

=

I .

Care este condiţia ca acest circuit să se afle la rezonanţă şi cât este tensiunea la bornele circuitului în acest caz?

100. Care sunt puterile definite

în regim armonic permanent, expresia lor şi

unitaţile de măsură? 101. Care este expresia de calcul a puterii complexe pentru un diplol liniar

pasiv cu valoarea efectivă complexă a tensiunii U şi valoare efectivă complexă a cutentului I . Cât este modulul acesteia? Ce reprezintă din punct de vedere fizic aceasta?

150




102. Scrieţi relaţiile dintre Z , R, X; Z, R, X; S , P, Q; S, P, Q pentru un dipol liniar pasiv care funcţionează în c.a..

103.

Scrieţi expresia puterilor disipate pe un rezistor, o bobină şi un

condensator, ideale, în regim armonic permanent?

104.

Scrieţi expresia impedanţei complexe în regim armonic permanent

pentru un circuit R, L, C serie.

105. Care este

expresia de calcul a valorii medii a intensităţii curentului

electric i = i (t ) dintr-un

circuit în regim variabil de funcţionare? Dar dacă

circuitul funcţionează în regim armonic permanent, cât este valoarea medie a curentului?

106. Care este expresia de calcul a valorii efective a unei tensiuni sinusoidale u = u (t ) ?

Care este relaţia dintre aceasta şi valoarea maximă

(amplitudinea) a tensiunii?

107.

Care este forma normală “în sinus” a unei mărimi sinusoidale

(armonică) x = x(t ) ? Dar reprezentarea analitică (în complex simplificat) a acesteia?

151

valuarea cunoştinţelor fundamentale la disciplinele E valuarea Teoria Circuitelor Electrice şi Teoria Câmpului Electromagnetic - întrebări Licenţă -


108.

Care este expresia de calcul a impedanţei unui circuit R,L serie aflat în

regim armonic permanent?

109.

Care este expresia de calcul a impedanţei unui circuit R,C serie aflat în


110. Care este expresia

de calcul a impedanţei unui circuit L,C serie aflat în


111.

Scrieţi expresiile puterile ce caracterizează un circuit R, L serie aflat în

regim u

=

armonic

permanent,

U 2 sin(ϖ t + γ u )

u

=

armonic

113. Scrieţi regim u

=

alimentat

cu

tensiunea

ce caracterizează un circuit R, C serie aflat în

permanent,


este

şi absoarbe curentul i = I 2 sin(ϖ t + γ i ) ?

112. Scrieţi expresiile puterile regim

care

care

este

alimentat

cu

tensiunea


expresiile puterile ce caracterizează un circuit L, C serie aflat în

armonic

permanent,


care

este

alimentat

cu


152

tensiunea



114.

Care este expresia generală de calcul a factorului de putere k p ? Ce

formă are pentru un circuit aflat în regim sinusoidal? 115.

Precizaţi expresia de calcul a impedanţei complexe a unui dipol liniar

pasiv caracterizat prin tensiunea la borne U

şi curentul absorbit

I .

Admitanţa cât este? 116. Care este condiţia de adaptare a unei sarcini de impedanţă complexă Z la un generator de tensiune real

cu impedanţa interioară complexă Z g ,

pentru a obţine transferul maxim de putere puter e activă? 117. Cât este randamentul de transmitere a puterii active de la sursă către consumator, în cazul unui consumator care satisface condiţia de ada ptare ptare la sursă? În ce domeniu este utilă adaptarea consumatorului la receptor, în electroenergetică sau în electrocomunicaţii? 118. Ce este rezonanţa într -un circuit R,L,C şi cum se poate obţine?

119.

Ce caracteristici prezintă un circuit R,L,C serie la rezonanţă? Cum se

numeşte rezonanţa? 120. Ce caracteristici prezintă un circuit R,L,C paralel la rezonanţă? Cum se

numeşte rezonanţa? 153



121. Ce metode de rezolvare a circuitelor electrice în regim armonic

permanent cunoaşteţi? 122. În ce constă analogia dintre schemele electrice din c.c. şi schemele electrice din c.a. în complex simplificat? În ce caz analogia este completă. Daţi două exemple de elemente de circuit analoage. 123. Precizaţi ce posibilităţi de verificare a soluţiilor obţinute în urma rezolvării circuitelor de c.a. există?

124. Care sunt avantajele utilizării unui sistem trifazat faţă de unul monofazat? Explicaţi. 125. Care sunt caracteristicile unui sistem trifazat simetric de tensiuni, în

succesiunea directă? 126.

Cum se realizează un receptor în conexiune stea? Desenaţi schema

electrică. 127. Pentru un receptor trifazat echilibrat în stea cu fir neutru alimentat de la

un sistem trifazat simetric de tensiuni, de succesiune directă, care este valoarea intensităţii curentului prin conductorul de nul? Justificaţi.

154




128. Cât este curentul prin conductorul de nul la un receptor trifazat dezechilibrat în stea cu fir neutru?

129.

Cum se realizează un receptor în conexiune triunghi? Desenaţi schema

electrică. 130. Cât este curentul prin conductorul de nul la un receptor trifazat dezechilibrat în triunghi? Justificaţi.

131.

Pentru un receptor trifazat echilibrat în triunghi, ce relaţie există între

intensitatea curentului de linie şi intensitatea curentului de fază? 132. Care este numărul minim de conductoare care se poate utiliza pentru transmiterea energiei de la reţea la un consumator dezechilibrat/echilibrat în stea sau tringhi, în cazul utilizării a trei sisteme monofazate faţă de un sistem trifazat? Justificaţi. 133. Care este expresia puterii active pentru un receptor trifazat echilibrat în conexiune stea cu fir neutru,

dacă se cunosc mărimile mărimile de fază şi

caracterul impedanţelor de fază? 134. Care este expresia puterii active pentru un receptor trifazat echilibrat în conexiune triunghi,

dacă se cunosc mărimile mărimile de linie şi caracterul

impedanţelor de fază? 155



135. Care este expresia puterii reactive pentru un receptor trifazat echilibrat în conexiune stea cu fir neutru,

dacă se cunosc mărimile mărimile de fază şi

caracterul impedanţelor de fază? 136. Care este expresia puterii reactive pentru un receptor trifazat echilibrat în conexiune triunghi,

dacă se cunosc mărimile mărimile de linie şi

caracterul impedanţelor de fază? 137.

Când un receptor trifazat este echilibrat? Cum se numeşte reţeaua dacă

tensiunile de linie sau de fază ale sale formează un sistem trifazat simetric? 138.

Care este relaţia dintre intensitatea curentului de fază şi intensitatea

curentului de linie la un receptor trifazat echilibrat în conexiune stea? Dar la unul în conexiune triunghi?

139. Care

este relaţia dintre tensiunea de fază şi tensiunea de linie la un

receptor trifazat echilibrat în conexiune triunghi? Dar la unul în conexiune stea?

140. Care sunt expresiile de calcul ale puterilor la un receptor trifazat echilibrat în conexiune stea sau triunghi, alimentat de la un sistem trifazat simetric de tensiuni, cu defazajul

ϕ

între tensiunea şi curentul de fază?

156

valuarea cunoştinţelor fundamentale la disciplinele E valuarea Convertoare Electromagnetice - întrebări Licenţă -

Şl . dr. ing. Constantin STOICA Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRICĂ Specializarea: ELECTROMECANICĂ

Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Convertoare Electromagnetice pentru examenul de LICENŢA -2014 Nr. 1

Introducere. Introduc ere.

2

Sisteme de conversie electromeca nica a energiei.

3

Transformat orul electric.

4

Masina de curent alternativ trifazata.

5

Masina de curent alternativ monofazata.

Denumirea temei 1.1 Legile si teoremele campului electromagnetic electromagn etic cu aplicatie in teoria convertoarelor electromagnetice 1.2 Modelul fizic si caracterizarea din punct de vedere energetic a convertorului electromagnetic. 1.3 Materiale utilizate in constructia convertoarelor electromagnetice. 2.1 Circuite magnetice.Inductivitati. 2.2 Procedee de conversie electromecanica a energiei in camp magnetic. 2.2.1 Procedeul electromagnetic. 2.2.2 Procedeul anizotropiei de forma. 2.2.3 Procedeul histerezisului. 3.1 Definitie. Elemente constructive ale transformatorului monofazat.

3.2 Date nominale. Simboluri. Studiul transformatorului ideal. 3.3 Principiul de functionare al transformatorului. Fluxurile magnetice . 3.4 Schema electrica echivalenta. Ecuatiile de functionare. 3.5 Transformatorul trifazat. 4.1 Definitie. Elemente constructive ale masinii asincrone trifazate. 4.2 Principiul de functionare in regim de motor electric. 4.3 Producerea campurilor magnetice invartitoare cu ajutorul infasurarilor de c.a. 4.4 Schema echivalenta a m.c.a. Ecuatiile tensiunilor la m.c.a. 4.5 Cuplul electromagnetic. 4.6 Caracteristica mecanica si a randamentului la un motor asincron trifazat. 5.1 Elemente constructive ale masinii asincrone monofazate. 5.2 Principiul de functionare al motorului asincron monofazat. 5.3 Cuplul electromagnetic al motorului asincron monofazat. 5.4 Pornirea masinii asincrone monofazate. 5.5 Motorul monofazat cu poli ecranati.

Bibliografie: [1] STOICA C – Note de curs Convertoare Electromagnetice [2] GHITA C.– Parametrii Convertoarelor Convertoarelor Electromagnetice, Electromagnetice, Editura MATRIX MATRIX ROM Bucureşti, Bucureşti, 2003 [3] GHITA C.– Masini Electrice, Electrice, Editura MATRIX MATRIX ROM Bucureşti, Bucureşti, 2005

157

valuarea cunoştinţelor fundamentale la disciplinele E valuarea Convertoare Electromagnetice - întrebări Licenţă -

Şl . dr. ing. Constantin STOICA

1. Prezentati o analiza comparativa a procedeelor de tip electric respectiv de tip magnetic privind conversia energiei, plecand de la raportul densitatilor volumice de energie.

2. Prezentati schema generala a unui convertor cu energie magnetica intermediara. 3. Prezentati schema generala a unui convertor cu energie electrica intermediara.

4. Definiti proprietatile energiei electromagnetice.

5. Prezentati

o

schema

ce

pune

in

evidenta

conversia

energiei

electromagnetice in alte forme de energie.

6. Definiti convertorul electromagnetic. 7. Definiti convertorul electromecanic.

8. Studiul unui convertor electromagnetic se poate realiza pe baza a doua modele: a) Modelul de camp sau modelul Maxwell. b) Modelul de circuit sau modelul Kirchhoff. Care sunt ecuatiile lui Maxwell si cum se definesc cele doua modele asociate convertoarelor. 158

E valuarea cunoştinţelor fundamentale la disciplinele Convertoare Electromagnetice - întrebări Licenţă -


9. Prezentati materialele, proprietatile lor si pierderile care au loc in sistemul electric.

10. Prezentati proprietatile si materialele utilizate in constructia sistemului magnetic. 11. Definiti pierderile care au loc in circuitele magnetice si metodele de diminuare a pierderilor.

12. Definiti rolul materialelor electroizolante si cele sapte clase indicand temperaturile caracteristice.

13. Definiti inductivitatile proprii si mutuale specifice unui ansamblu de doua bobine cu w 1 respectiv w 2 spire, parcurse de curentii i 1 respectiv i2.

14. Definiti inductivitatile utile si de dispersie specifice unui ansamblu de doua bobine cu w 1 respectiv w 2 spire, parcurse de curentii i 1 respectiv i2.

15. Cu ajutorul a 3 desene in care reprezentati cate 2 bobine cu sensurile de parcurs ale curentilor in infasurari, puneti in evidenta urmatoarele: a) Cuplaj mutual aditional sau solenatie aditionala. b) Cuplaj mutual diferential sau solenatie diferentiala. 159



c) Cuplaj mutual nul.

16. Prezentati procedeul electromagnetic de conversie electromecanica a energiei si cuplul de interactiune a doua bobine parcurse de curent.

17. Prezentati procedeul electromagnetic de conversie electromecanica a energiei si cuplul de interactiune a unei bobine si un magnet permanent. 18. Prezentati

procedeul

anizotropiei

de

forma

specific

conversiei

electromecanice a energiei.

19. Prezentati procedeul histerezisului specific conversiei electromecanice a energiei. 20. Definiti transformatorul electric.

21. Prezentati pe scurt cele 5 sisteme componente ale unui transformator electric.

22. Prezentati o analiza a transformatorului ideal si concluziile valabile pentru transformatorul real.

160



23. Pentru transformatorul de mai jos se dau: i1 (t)= I m sin

ωt ;

w 1- nr spire

in primar ; w 2 -nr spire in secundar; Bc - inductia magnetica in coloana; S c - sectiunea coloanei. Sa se calculeze:

u2 (t); sa se defineasca si

reprezinte fluxurile magnetice ale infasurarilor primara si secundara.

Fig. 1

24.

Pentru cazul transformatorului care funcţionează în sarcină, t.e.m. din secundar produce un curent de intensitate i2 .

Acest curent determină

apariţia unui flux magneticΦ 2 . Care este sensul acestui flux faţă de fluxul magnetic Φ1 ? 25.

Cum este ca valoare, pentru un transformator ridicător de tensiune, fluxul magnetic secundar Φ2 faţă de fluxul magnetic Φ 1 din primar?

161



26.

Schema electrică echivalentă a transformatorului considerând pierderile în miez si infasurari cu reprezentarea în complex a

mărimilor electrice este urmatoarea:

Fig.2 Sa se definesca toate marimile reprezentate in circuitul din Fig.2

27.

Sa se reprezinte sensurile de parcurgere a ochiurilor si sa se scrie ecuatiile tensiunilor pentru infasurarea primara si secundara din Fig.2.

28.

Definiti regimul de functionare in gol al transformatorului si deduceti circuitul echivalent la gol din circuitul din Fig.2.

162



29.

Definiti regimul de functionare in scurtcircuit al transformatorului si deduceti circuitul echivalent la functionare in scurtcircuit din circuitul din Fig.2.

30.

La functionarea in sarcina a unui transformator electric se defineste factorul

β=I 2 /I 2n . Cum se numeste acest factor? Care este intervalul

de variatie? Ce semnificatie are? 31.

Reprezentati graficul ce defineste caracteristica externa U 2 =f(I 2 ) a unui transformator monofazat pentru cele 3 tipuri de sarcini : rezistiva ( R ), rezistiv-inductiva( R+L ), capacitiva (C).

32.

Reprezentati graficul ce defineste caracteristica randamentului η = f( β ) si in ce conditii randamentul admite valoarea maxima?

33.

Prezentati circuitul magnetic si modul de conexiune a infasurarilor unui transformator trifazat in conexiunea ΔУ0 .

34.

Prezentati circuitul magnetic al unui transformator de sudura cu sunt magnetic si caracteristica externa.

35.

Ce conditii trebuie sa indeplinesca doua transformatoare trifazata pentru a functiona in paralel pe aceeasi sarcina ?

163



Fig.3

36.

Prezentati avantajele si dezavantajele unui autotransformator electric comparativ cu un transformator electric.

Fig.4

37.

Sa se descrie elementele constructive ale masini asincrone trifazate.

38.

Sa se explice principiul de functionare al motorului asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit.

39.

Definiti relatia fortei Laplace ce se exercita asupra barelor din infasurarea rotorului si semnificatia marimilor: i,l,B

164



40.

Definiti parametrii: s, n, n 1

41.

Ce relatie matematica exista intre parametrii s, n, n 1 ?

42.

Sa se defineasca datele nominale ale motorului asincron trifazat.

43.

Sa se definesca parametrii infasurarilor de curent alternativ, m,p,y d ,q,numarul de straturi, felul pasului y1 al infasurarii.

44.

Sa se exprime campul magnetic invartitor produs cu ajutorul unei infasurari statorice monofazate cu p=1, q=1.

45.

Sa se demonstreze ca o armatura mobila echipata cu un sistem de magneti continui produce in intrefierul unei masini electrice un camp magnetic invartitor obtinut pe cale mecanica.

46.

Sa se demonstreze ca o infasurare trifazata simetrica imobila, parcursa de un sistem trifazat simetric de curenti, produce in intrefierul unei masini electrice un camp magnetic invartitor circular obtinut pe cale electrica, avand turatia n1 .

165



47.

Daca frecventa curentului din infasurarea statorului este f 1 =50 Hz , p=1 cat este n 1 ? Dar daca frecventa creste la valoarea f=60Hz ce se

intapla cu turatia motorului?

48.

Definiti regimurile de generator si frana electrica ale masinii asincrone.

49.

Definiti parametrii schemei echivalente a motorului asincron trifazat prezentata

mai

jos.

Fig.5

50.

Scrieti ecuatiile de functionare in regim de motor asincron trifazat pe ochiurile de circuit din schema de mai sus.

166



51.

Definiti bilantul puterilor electrice la functionarea in gol a unui motor asincron trifazat.

52.

Calculati t.e.m. induse in infasurarile masinilor de current alternativ.

53.

Prezentati schematic bilantul puterilor electrice intr-o sectiune longitudinala printr-un motor asincron trifazat.

54.

Exprimati cuplul electromagnetic al motorului asincron pentru alunecari s de valori foarte mici s≈(0,scr )

55.

Exprimati cuplul electromagnetic al motorului asincron pentru alunecari s de valori mari s≈(s cr ,1)

56.

Definiti formula de calcul a cuplului electromagnetic pentru motorul asincron trifazat.

57.

Ce parametrii ai masinii asincrone trifazate influenteaza cuplul electromagnetic in mod direct proportional dar invers proportional?

58.

Reprezentati graficul caracteristicii cuplu-alunecare a motorului asincron trifazat M=f(s).

167



59.

Reprezentati graficul caracteristicii mecanice a motorului asincron trifazat n=f(M).

60.

Analizati conexiunile celor doua infasurari pentru a defini doua infasurari cu nr. de perechi de poli diferiti. Care sunt avantajele utilizarii acestor infasurari ?

168



Fig.6 61.

Care sunt procedeele pentru modificarea turatiei motorului asincron trifazat.

62.

Prezentati o schema de pornire directa a m.c.a

63.

Prezentati o schema de pornire stea-triunghi. Ce conditii trebuie sa indeplinesca un motor electric trifazat pentru a putea functiona in triunghi la sistemul trifazat standard: 3*220; 3*380 ?

64.

Prezentati o sectiune transversala printr-un motor asincron monofazat cu elementele constructive.

65.

Prezentati principiul de functionare al motorului asincron monofazat. 169



66.

Prezentati o schema de pornire in monofazat, a motorului asincron trifazat.

67.

Reprezentati graficul cuplului electromagnetic al motorului asincron monofazat.

68.

Definiti metodele de pornire ale motorului asincron monofazat.

69.

Calculati valoarea condensatorului de pornire pentru un motor asincron monofazat avand puterea nominala Pn = 1,5kW.

70.

Justificati de ce motorul monofazat cu poli ecranati prezentat mai jos are cuplu de pornire.

Fig.7

170

E valuarea cunoştinţelor fundamentale la disciplinele Masini electrice - întrebări Licenţă -

Ş.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Domeniul: INGINERIE ELECTRICĂ, Specializarea: ELECTROMECANICĂ

Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Masini electrice pentru examenul de LICENŢA -2014 Nr. crt. 1

Denumirea temei

Maşina sincronă

1.1

Construcţia maşinii sincrone

1.2

Principiul de funcţionare al maşinii sincrone polifazate

1.3

Ecuaţiile tensiunilor şi solenaţiilor la maşina sincronă

1.4

Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

1.5

Conditii de cuplare in paralel a masinii sincrone

1.6

Pornirea motorului sincron

2

Maşina de curent continuu

2.1

Constructia masinii de curent continuu cu colector. Tipuri de excitatie. Regimuri de functionare

2.2

Principiul de funcţionare al masinii de cure nt continuu

2.3

Ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu in regim de generator

2.4

Ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu in regim de motor

2.5

Bilantul puterilor la masina de curent continuu

2.6

Caracteristici de functionare ale masinii de curent continuu

Bibliografie:

[1] I. Boldea, Transformatoare şi maşini electrice.: Ed. Did. şi Pedagogică, R.A, Bucureşti 1994. [2] Bala Constantin, Maşini electrice : Teoria şi încercări.Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşt i 1982. [3] Constantin Ghita, Modelarea si parametrii convertoarelor electromagnetice, Ed. Printech 2003 [4] M. Iorgulescu, Masini electrice(note de curs )

171


Ş.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu

1. Elemente constructive ale masinii sicrone.

2. Definiti unghiul intern al masinii sincrone.

3. Definiti reactanta sincrona a masinii si impedanta acesteia.

4. Prezentati deosebirea din punct de vedere constructiv a masinii sincrone cu poli inecati fata de cea cu poli aparenti.

5. Regimuri de functionare ale masinii. Aplicatii ale acestor regimuri.

6. Miezul rotoric al masinii sincrone are doua variante contructive conform figurii rmatoare:

Faceti o prezentare a fiecarui tip. 172



7. Prezentati infasurarea de excitatie a masinii sincrone.

8. Prezentati conditiile de functionare in paralel a generatoarelor sincrone.

9.

Importanta respectarii conditiilor e functionare la cuplarea generatoarelor la reteaua electrica este prezentata in figura de mai jos. Detaliati.

10. Prezentati caracteristica mecanica a motorului sincron. Metode de pornire ale motorului sincron.

11. Care este puterea motorului asincron folosit la pornirea unui motor sincron raportata la puterea acestuia din urma?

12. Avantajele utilizarii motorului sincron. 173



13. Dezavantajele utilizarii motorului sincron.

14. Care sunt avantajele si dezavantajele pornirii directe a motorului sincron?

15. Ce caracteristica este cea din figura:

Carui tip de motor apartine aceasta? 16. Prezentati caracteristica la functionarea in gol a generatorului sincron.

174



17. Prezentati caracteristica mecanica unghiulara a motorului sincron din fig. de mai jos.

18. Explicati caracteristica externa a masinii sincrone

175



19. Comentati caracteristica de reglaj a masinii sincrone prezentata in figura de mai jos:

20. Bilantul puterilor masinii sincrone in regim de motor este cel din figura:

Care sunt marimile care intervin?

176



21. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dinte cuplul electromagnetic si unghiul intern al masinii, trasata la tensiune si current absorbit constant?

22. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dintre tensiunea la bornele statorului si curentul de excitatie, când curentul debitat de stator este nul, viteza rotorului mentinându-se, de asemenea, constanta?

23. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dintre tensiunea de la bornele statorului si curentul debitat pe retea (consumatori) de catre masina când curentul de excitatie se mentine constant ca si turatia rotorului?

24. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dintre curentul de excitatie si curentul debitat în retea de catre stator , atunci

caracterul când tensiunea la borne si turatia rotorului se mentin constante, sarcinii mentinându-se de asemenea constant cos��c� t.?

25. Definiti regimul de functionare pentru masina sincrona care functioneaza supraexcitata si are Q>0?

177



26. Elementele constructive ale masinii de current continuu sunt cele din figura urmatoare:

27. Rotorul masinii de cc este realizat din urmatoarele parti componente. Dezvoltati.

178



28. Ecuatiile in regim stationar ale generatorului de cc cu excitatie independenta.

29. Ecuatiile in regim stationar ale motorului de cc cu excitatie independenta

30. Ecuatiile in regim stationar ale generatorului de cc cu excitatie derivatie.

179



31. Ecuatiile in regim stationar ale motorului de cc cu excitatie derivatie.

32. Ecuatiile in regim stationar ale generatorului de cc cu excitatie mixta.

33. Ecuatiile in regim stationar ale motorului de cc cu excitatie mixta.

180



34. Ecuatiile in regim stationar ale motde cc cu excitatie serie.

35. Explicati regimul de generator al masinii de cc

181



36. Explicati regimul de motor al masinii de cc

37. Prezentati marimile care intervin in expresia t.e.m. induse totale in masina de cc:

E = K ⋅Φ⋅Ω.

38. Prezentati marimile care intervin in expresia constantei masinii de cc:

182



39. Marimile care intervin in expresia cuplului electromagnetic al masinii de cc sunt:

40. Pentru masina electrica de cc ecuatia de functionare a masinii în regim de generator este data de relatia:

Care sunt marimile din aceasta ecuatie?

41. Prezentati semnificatia expresiei de mai jos si a marimilor care intervin:




183



45. Pentru masina electrica de cc ecuatia de functionare a masinii în regim de motor este data de relatia: Care sunt marimile din aceasta ecuatie?

46. Ecuatia cuplurilor masinii de cc in regim de motor este:

Care sunt marimile din aceasta ecuatie?

47. Definiti tipul pierderilor in masina de cc dat de relatia:

48. Prezentati schematic bilantul puterilor masinii de cc in regim de motor.

184



49. Prezentati schematic bilantul puterilor masinii de cc in regim de generator.

50. Prezentati schematic bilantul puterilor masinii de cc in regim de frana.

185



51. Caracteristica externa a generatorului cu excitatie mixta este cea din fig.

Faceti comentarii pe baza acesteia.

52. Caracteristica de reglaj a generatorului cu excitatie mixta este cea din fig

Faceti comentarii pe baza acesteia.

186



53. Definiti reactia indusului la masina de cc. Prezentati metoda de reducere a efectelor reactiunii indusului.

54. Prezentati marimile care intervin figura urmatoare si fenomenul ce il caracterizeaza

55. Prezentati fenomenul care se desfasoara conform figurii de mai jos

187



56. Definiti fenomenul de comutatie la masina de cc. Prezentati metodele de imbunatatire a comutatiei in masina de cc.

57. Comentati caracteristica de externa a generatorului de cc cu excitatie independenta

58. Prezentati caracteristica generatorului de cc cu excitatie separata la functionarea in gol

188



59. Explicatii asupra caracteristicii de reglaj a generatorului de cc cu excitatie independenta

60. Pe baza caracteristicii de mai jos prezentati motivul pentru care generatorul cu excitatie serie nu se utilizeaza in practica

189



61. Prezentati caracteristica mecanica a motorului de cc cu excitatie independenta si derivatie.

62. Prezentati caracteristica mecanica a motorului de cc cu excitatie serie. Functionarea acestui tip de motor la cupluri mici. Aplicatii ale acestuia in industrie.

190



63. Prezentati caracteristica mecanica a motorului de cc cu excitatie mixta. Aplicatii ale acestuia in industrie.

64.

Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicii de mai jos:

Care este tipul de reglaj folosit. Explicatii. 191



65. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicii de mai jos:

Care este tipul de reglaj folosit. Explicatii.

66. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicilor de mai jos

Care este tipul de motor si reglaj utilizat? 192




Pentru ce tip de motor se aplica acest reglaj? Explicatii.


Care este masina pentru care se aplica acest reglaj si care este tipul acestuia? 193

Indrumar Pentru Examenul de Licenta

Recommend Documents