1. Schimbarea de sistem. Modelul Kornai. Modelul lui Janos Kornai este nuantat si are puterea de a explica evolutiile nu doar din perspectiva schimbarii politice. Teoria schimbarii conceputa de Kornai porneste de la analiza comparata a celor doua sisteme: comunist si capitalist. Modelul se structureaza pe blocuri problematice, vizand trasaturile esentiale ale celor doua sisteme. Modelul sistemului socialist in viziunea lui Kornai Modelul sistemului capitalist in viziunea lui Kornai 1. puterea partidului comunist 1. puterea politica favorabila proprietatii private 2. pozitia dominanta a proprietatii de stat si mecanismelor de piata 3. preponderenta coordonarii birocratice 2. pozitia dominanta a proprietatii private 4. restrictie bugetara slaba si crestere economica 3. preponderenta coordonarii prin piata extensiva 4. restrictie bugetara tare 5. economie de penurie cronica, piata 5. inexistenta penuriei cronice, piata vanzatorului, penurie de forta de munca, somaj la cumparatorului, somaj cronic, fluctuatii in locul de munca cadrul ciclului de afaceri Se observa ca din schema blocurilor lipseste, in modelul sistemului capitalist democratia, Kornai considerand ca ea nu este obligatorie pentru functionarea acestui model. Ceea ce trebuie retinut cu privire la acceptiunile acestui economist este faptul ca abordarea este exclusiv din perspectiva pozitiva, adica se analizeaza pur si simplu existenta celor doua sisteme. Exista numeroase incercari de a explica cauzele si formulele de iesiredin comunism si trecere la capitalism.Modelul Kornai are puterea de aexplica evolutiile nu doar din perspectiva puterii politice.Modelul deanaliza conceput de Kornai, se structureaza pe blocuri problematice , infapt acestea vizand trasaturile de esenta ale celor doua sisteme. Grila arevaloare comparativa evident si explica chiar si intuitiv ce trebuie facut ,ce tip de proces trebuie declansat pentru ca un sistem sa evolueze sprecelalalt , in fapt ca un sistem sa piarda trasaturile distinctive si sa leinsuseasca pe cele ale sistemului contrar . Teoria schimbarii conceputede Kornai porneste de la analiza comparata a celor 2 sisteme coexistente,cel comunist si cel capitalist. Abordarea este exclusiv din perspectiva pozitiva ,adica se analizeaaza pur si simplu existenta celor 2 sisteme.Modelul de analiza conceput de Kornai se structureaza pe blocuri problematice, de fapt acestea vizand trasaturile de esenta ale celor 2sisteme. STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL SOCIALIST: Bloc 1- puterea de necontestat a partidului communist ; Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii de stat ; Bloc 3- preponderenta coordonarii birocratice ; Bloc 4- restrictia bugetara slaba, reactia aproape inexistenta le preturi,cerere economiei extensive ;Bloc 5- economie de penurie cronica, piata vanzatorului, penurie deforta de munca . STRUCTURA BLOCULUI IN SISTEMUL CAPITALIST :Bloc 1- puterea politica favorabila proprietatii private si mecanismelor de piata ; Bloc 2- pozitia dominanta a proprietatii private ; Bloc 3- preponderenta coordonarii prin piata ; Bloc 4- restrictie bugetara slaba, reactivitate puternica la preturi ;Bloc 5- inexistenta penuriei, piata cumparatorului, somajcronic,fluctuatii in cadrul ciclului de afaceri . Schema blocurilor modelelor celor doua sisteme si conturareaevolutiilor transformatoare dintre ele nu se pot lipsi , decat cu riscul redefinirii postfactum a tranzitiei , de reperele motivante si de impactul transformational al trecerii la democratie.
1
2. Criterii de interpretare a sensului schimbarii. Modelul Balcerowicz. Criterii de apreciere a sensului schimbarii de sistem: 1) Relatii cu alte state (relatia unui stat cu alte state din zona) 2) Relatia dintre stat si societate 3) Relatia dintre stat si institutii 4) Relatia dintre stat si economie 1) → tari independente → tari dependente Functia de tranzitie → eliminarea dependentelor → externe – prin liberalizare politica, economica, privatizare si ruperea dependentelor de sistemul comunist → interne – dependenta de stat, paternalism etc. 2) → sisteme democratice → sisteme nedemocratice ● Prin tranzitie se urmareste realizarea celor 3 mecanisme ale democratiei: ● modalitatea democratica generala de desemnare si asigurare a alternantei la putere a celor de conduc societatea → societatea civila → societatea de drept 3) → raportul dintre stat si sindicate → raportul dintre stat si biserica 4) → raporturile externe – mana vizibila a statului → raporturile interne – mana invizibila a pietei Concluzii: - capitalismul a coexistat si cu sisteme democratice si cu sisteme nedemocratice, pe cand socialismul doar cu nedemocratice - cei care pledeaza pentru democratie, dar resping piata libera si privatizarea sunt incoerenti - optiunea pentru piata este tangenta cu optiunea pentru dreptul democratic - atat in democratie, cat si in conditiile pietei, faptul ca exista informatii asimetrice nu constituie o cauza explicita a esecului
2
3. Faze ale transformarii postcomuniste (dupa Brzezinski) Brzezinski a elaborat un adevarat model explicativ al tranzitiei postcomuniste. In conceptia lui, tranzitia postcomunista cunoaste 3 faze si vizeaza transformari pe 4 tronsoane: legalitate, politica, economie, ajutor extern. Faza 1(1-5 ani): - scop politic → transformarea - scop economic → stabilizarea Modelul ordoneaza eforturile de schimbare incepand cu sistemul politic, in timp ce economia trebuie sa cunoasca stabilitate functionala, randamentala, competitiva. Trebuie mentinut echilibrul in domeniul economic si trebuie sa se evite fenomenele de criza, care ar putea impiedica scopul politic (transformarea). Tronsonul legalitatii: - eliminarea controlului arbitrar al statului Tronsonul politic: - inceperea democratizarii vietii sociale ;-sprijinirea libertatii mijloacelor de comunicare in masa - desfiintarea partidului – stat totalitar ; -infiintarea de coalitii favorabile schimbarii Tronsonul economiei: - liberalizarea preturilor ;- limitarea subventiilor - decolectivizarea afacerilor; - privatizarea spontana Tronsonul ajutorului extern: - sprijin pentru stabilizarea monedei - acordarea in regim de urgenta a unor ajutoare sau credite Faza 2 (3-10 ani): - scop politic → incheierea transformarii si stabilizarea sistemului politic - scop economic → transformarea mecanismului economiei Tronsonul legalitatii: - adoptarea cadrului legal pentru proprietate si afaceri Tronsonul politic: - structurarea administratiei locale ; - formarea unor coalitii politice stabile - manifestarea unei noi elite politice Tronsonul economiei: - restructurarea sistemului bancar ; - inceperea privatizarii - aparitia companiilor private mici si mijlocii ; - inlaturarea monopolului statului din economie - aparitia noii clase economice Tronsonul ajutorului extern: - credite pentru infrastructura ; - asistenta de specialitate in diferite domenii - acorduri comerciale preferentiale ; - investitii straine Faza 3 (5-15 ani): - scop politic → consolidarea sistemului democratic al statului de drept - scop economic → sustinerea dezvoltarii Este faza maturitatii transformarilor. Independenta justitiei se alatura existentei partidelor democratice stabile si sectorului privat in vederea functionarii statului, punandu-se in valoare principiul separatiei puterilor in stat. Tronsonul ajutorului occidental se concretizeaza prin includerea tarii in sistemul de organizatii occidentale.
3
4. Esenta terapiei de soc. Consensul de la Washington. Modelul terapiei de soc reprezinta o serie de masuri, recomandari si sugestii lansate de Jeffrey Sachs cu suportul FMI si BM, prin pactul numit Consensul de la Washington. Modelul a fost interpretat ca o reteta magica, singura in masura sa asigure necesarul transformarii economiei colectiviste intr-una de piata. Timp Percepţia asupra realităţii Piaţă Mod de aplicare
Centrul de greutate, esenţa Rolul statului Producţia Finalitatea tranziţiei Costuri Institutiile
Terapia de şoc -presupune o scurtă perioada de timp, tranziţia realizându-se brusc, aproape spontan; -se bazează pe un model teoretic; percepţie idealistă asupra realitaţii; -apare spontan, odata cu liberalizarea preturilor şi garantarea proprietăţii private; -„dintr-o dată”, printr-o serie de măsuri concomitente: Liberalizarea preţurilor („laissez-faire”); Demonopolizare economică (eliminarea controlului statului în economie); Macrostabilizare economică; Privatizare accelerată (restituire sau redistribuire de proprietate); Comerţ exterior; Convertibilitate internă (curăţarea pieţei sau boom-ul caselor de schimb valutar); Dezvoltarea serviciilor; Protecţia socială; -liberalizarea preţurilor; -statului nu i se atribuie nici un rol, este exclus din procesul tranziţiei; -pune în prim-plan serviciile -crearea unei pieţe operaţionale ca expresie a concurenţei dintre agenţii economici; -costuri ridicate ale aplicării reformelor rapide de schimbare; -infrastructura instituţională nu este o prioritate, realizându-se ulterior introducerii proprietăţii private.
Continuitate vr. Ruptură
Ruptură discontinuă sau tip şoc-distrugând vechea structură socială cu scopul de a construi una nouă
Rolul condiţiilor iniţiale Rolul cunoaşterii
Prima soluţie de inginerie socială-cea mai bună-nu este“distorsionată”de condiţiile iniţiale Se pune accent pe cunoaşterea explicită sau tehnică a proiectului final
Atitudinea de cunoaştere
A şti ceea ce faci
Metafora prăpastiei
A sări peste prăpastie dintr-o singură mişcare
Metafora reparării corabiei
Repararea corabiei într-un doc uscat. Docul uscat creează punctul arhimedian în afara apei, astfel incât corabia poate fi reconstruită fără a fi deranjată de condiţiile de pe mare.
Metafora copacului
Transplantarea bruscă, într-o manieră decisivă, pentru a obţine beneficii şi a depăşi şocul cât mai repede posibil
transplantării
La modul originar, in nici o tara nu s-a aplicat terapia de soc (elemente partiale in Polonia si Iugoslavia). Terapiei de soc, numita de la Big-Bang pana la reforma economica radicala, i s-au adus modificari de catre initiatorii ei, introducandu-se pana si aspecte de reforma graduala. Ceea ce s-a numit modelul terapiei de soc a fost o suita de masuri,recomandari si sugestii lansate de Jeffrey Sachs.Este un model pur teoretic si pragmatic.Demonopolizarea viza aproape 4
exclusiv scoaterea din joc a statului , cuconsecinte bizare , de abandonare de catre stat a proprietatii.De asemenea masurile de macrostabilizare , formula sub care s audezvoltat politicile neomonetare de gestionare a echilibrelor generale ineconomie. In ansamblul masurilor terapiei de soc vizeaza si convertibilitateainterna. Masura de convertibilitate interna este posibila pe fondulconsolidarii economiei de piata si functionalizarii regulilor sale.Masurile de privatizare aveau rolul sa schimbe consistent mecanismuleconomic si sa reconfigureze structura economiei si a societatii.Modelul terapiei de soc recomanda si aplicarea unor masuri pentrudezvoltarea serviciilor , sector deficitar in toate fostele economiicomuniste.Masuri de creare a sistemului de protectie sociala:- deschiderea economiei spre exterior;deschiderea economiei de consum prin liberalizarea importurilor.Macrostabilizarea- s-au dezvoltat politici monetare de gestionare aechilibrelor generale in economie, stabilizarea productiei a fost o problema.Privatizarea- neconfigurarea structurii societatii si a economiei, metodade transfer a proprietatii de la stat la privat, privatizarea ca asumare ariscului antreprenorului a fost neglijata.Restructurarea- s-a creat pe reforma proprietatii ca restituire, nu a beneficiat de un capital solid sau capacitate de inovare
5. Esenta terapiei graduale. Viziunea grupului de la Viena. Formula cea mai elaborata a terapiei graduale a fost cea a grupului de la Viena, concretizata in lucrarea “Socul pietei”. In esenta, schema tranzitiei graduale vizeaza procese transformationale de natura liberala. Timp Percepţia asupra realităţii Piaţă Mod de aplicare
Centrul de greutate, esenţa Rolul statului Producţia Finalitatea tranziţiei Costuri Institutiile
Terapia gradual -presupune o perioada de timp îndelungată,tranziţia realizându-se treptat; întro anumita ordine; -ţine seama de condiţiile specifice fiecărei ţări; percepţie realistă a realităţii; -este o instituţie care trebuie creată, nu apare de la sine în urma liberalizării preturilor şi garantării proprietăţii private; -secvenţial, în 5 trepte: Crearea contextului socio-economic (norme, reguli, legi, instituţii); Crearea pieţei (apariţia reţelelor de distribuţie, consolidarea politicii de credit); Masuri privind diminuarea influenţei negative a distrugerii vechiului mecanism economic şi stabilizarea producţiei (încurajarea întreprinzătorilor, eliminarea produselor de calitate slabă, aplicarea unei politici montare prudente, reglementarea cadrului legal al relaţiilor contractuale); Criză economică – creştere economică (depăşirea crizei şi stimularea creşterii); Crearea contextului internaţional (integrarea în UE) -acţiunea omului care işi doreşte schimbarea -arbitru neutru în asigurarea coerenţei schimbării; -se urmăreşte stabilizarea producţiei şi creşterea calităţii produselor – se are în vedere privatizarea raţională şi înzestrarea cu capital propriu; -Trecerea de la criza economică la creştere – de recuperare, de ajungere din urmă până la creştere durabilă; -costuri reduse cu aplicarea reformelor şi costuri de reversibilitate mici; -sunt privite ca reguli ale jocului, economia de piaţă nu poate funcţiona fara un cadru institutional concret, care trebuie creat la începutul tranziţiei; crearea unei infrastructurii instituţionale se face în timp;
5
Continuitate vr. ruptură Rolul condiţiilor iniţiale
Schimbare continuă-încercând să păstreze capitalul social ce nu poate fi uşor reconstruit Schimbări treptate (îmbunătăţiri continue) luând în considerare condiţiile iniţiale
Rolul cunoaşterii
Se pune accent pe cunoaşterea practică locală care permite numai anticipare locală şi nu se aplică schimbărilor vaste sau globale
Atitudinea de cunoaştere Metafora prăpastiei Metafora reparării corabiei
A şti că nu ştii ceea ce faci A construi un pod peste prăpastie Repararea corabiei pe mare. Nu există nici un “doc uscat”sau nici un punct de sprijin ”arhimedian” pentru a schimba instituţiile sociale din afara societăţii. Schimbarea începe întodeauna cu instituţiile date.
Metafora copacului
Pregătirea şi protejarea rădăcinilor principale, una câte una, pentru a preveni şocul asupra întregului sistem şi pentru a îmbunătăţi şansele unei transplantări normale
transplantării
Acest model concepe totul ca pe un efort propriu al tarii si economiei in cauza. S-a aplicat cu succes in Ungaria. 6. Schema functionala a tranzitiei postcomuniste. Schema functionala a tranzitiei este una de natura cumulativa a experientei teoretice si practice in privinta schimbarii postcomuniste. In centrul schemei se afla procesele tari ale tranzitiei, lansate ca esenta a schimbarii prin Consensul de la Washington si formeaza triunghiul de aur al tranzitiei. Declansarea acestora inseamna singura optiune pentru economia de piata de tip capitalist. In esenta, ceea ce trebuie facut este sa se desfasoare actiuni de accelerare a transformarilor definite de cele 3 procese, restul venind de la sine. Pentru gestionarea proceselor din triunghiul de aur a fost necesara introducerea unui triunghi suplimentar (denumit triunghi al tranzitiei efective), referitor la crearea institutiilor, elaborarea politicilor publice si constructia sistemului decizional. Acestea din urma asigura partea cea mai consistenta a tranzitiei, si-anume destramarea unui sistem si construirea altuia total diferit. Pentru ca schema sa fie completa, a fost adaugat si un ultim triunghi, cel al finalitatii, cu privire la crestere economica, dezvoltare si modernizare. Prin intermediul acestora, se incheie tranzitia si se marcheaza stadiul deplin al transformarilor, ceea ce conduce la intrarea in pragul civilizatiei lumii globale. Din punt de vedere politic finalizarea tranzitiei a constat in ajungerea laun regim liberal bazat pe democratie si stat de drept, iar don punc devedere economic finalizarea tranzitiei a constat in ajungerea la oeconomie de piata de tip capitalist.Structura functionala a tranzitiei postcomuniste cuprinde 3 triunghiuri: 1.triunghiul de foc al tranzitiei ; 2.triunghiul tranzitiei efective ; 3.triunghiul finalitatii tranzitiei. 1.Triunghiul de foc are in vedere urmatoarele procese:-liberalizarea-privatizareastabilizarea.Odata cu modificarea acestor procese au fost introduselibera initiativa, rolul regulator al pietei si proprietatea privata 6
.2.In ceea ce priveste triunghiul tranzitiei efective acesta are in vedere:-crearea institutiilor -elaborarea politicilor publice-imbunatatirea sistemului decisional.Cel de-al 2-lea triunghi face cel maimult referire la sfera politica.Acest triunghi incepe cu reforma constitutiei si presupune elaborarea denorme democratice care permit elaborarea legilor primare, secundare sivalidarea bunelor practici. 3.Cel de-al 3-lea triunghi are in vedere procese precum-cresterea economica ;-dezvoltarea ;-modernizarea. Cu alte cuvinte in perimetrul acestui triunghi sefinalizeaza tranzitia. Finalizarea tranzitiei presupune existenta uneieconomii de piata functionale, unui stat de drept consolidat, uneidemocratii solide si a unei clase de mijloc puternice. 7. Liberalizarea economiei. Cazul Romaniei. Liberalizarea are ca obiective reducerea interventiei directe a statului in economie si crearea de noi institutii de control indirect. Masurile de liberalizare se refera la liberalizarea preturilor, a initiativei, a comertului, a fluxurilor externe, financiara si monetara. In ceea ce priveste Romania, etapele liberalizarii, sunt 3 la numar. In cadrul primei etape, liberalizarea a fost inteleasa ca model de reforma a vechiului sistem. In etapa a doua, liberalizarea a vizat sensul definit de Consensul de la Washington prin optiunea pentru modelul terapiei soc. In etapa a treia, liberalizarea s-a referit la alinierea la standardele europene. In ceea ce priveste prima etapa, a fost vorba de o liberalizare formala, adica un aspect modificat al sistemului socialist, in maniera lui Gorbaciov, care a esuat in Romania. Aceasta etapa a reprezentat pentru tara noastra iesirea din comunism concomitent cu intrarea in postcomunism. Etapa a doua de liberalizare s-a suprapus cu prima. In cadrul acesteia, liberalizarea a avut sensul de transformari care duc la functionarea sistemului capitalist. Terapia de soc a fost cea care a impus desfiintarea mecanismelor specifice socialismului cu scopul de a se ajunge la o economie de piata de tip capitalist. Saltul la functionarea unui sistem de economie de tip american, s-a dovedit in cele din urma imposibil. In cadrul celei de a treia etape, strategiile de liberalizare au devenit concrete, procesul ca atare de liberalizare finalizandu-se ca proces de conformare la standarde precise. Privind liberalizarea preturilor, aceasta trebuia realizata dupa demonopolizare, ceea ce putea conduce la cresterea nejustificata a preturilor in vederea maximizarii profiturilor. Referitor la liberalizarea comertului exterior, dezavantajul era deprecierea cursului de schimb si deschiderea excesiva a economiei catre exterior, ceea ce provoca o crestere exagerata a preturilor. Liberalizarea constituie interfata dintre procedurile politice si asteptarilesocietatii in raport cu performantele proiectului de schimbare.A vizat atat partea politica cat si partea economica.Liberalizarea politica- repede sub forma revolutiei, democratie, pluripartidIn urma liberalizarii nu se pot astepta rezultate consistente in modspontan si in toate directiile.Liberalizarea procesuala:*obiectivele liberalizarii: reducerea interventiilor indirecte a statului ineconomie si crearea de noi institutii de control direct*liberalizarea- procesul gradual, etapizat in fct de maturizarea pietelor,de consolidarea lor institutionala, de functionarea relatiilor concurentiale.*liberalizarea vizeaza: cresterea eficientei la niv microec, formareacapacitatii
7
intreprinderilor de a se adapta la un mediu concurential.*eliminarea controlului statului asupra productiei si a preturilor a condusla functionarea sistemului de preturi libere ca instrument de reglare pe piata*concomitent cu masurile de liberalizare a preturilor erau necesaremasuri de creste a concurentei pe piata internaLiberalizarea presupune :-Probleme financiare ,decapitalizarea intreprinderilor -Liberalizarea sectorului financiar -Deprecierea monedei in raport cu valuta-Liberalizarea contului curent de capitalEtapele liberalizarii:Liberalizarea a fost inteleasa ca model de reforma, a socialismului propus de Gorbaciov .Liberalizarea a vizat sensurile diferite ale consensului de la Washington prin optiunea terpiei de soc: a reprez trecerea propriu-zisa laliberalizare , s-a suprapus pe prima etapa, terapia de soc a supus atitudinimai consistente pt destructurarea mecanismelor specifice socialismului Liberalizarea a luat forma compatibilitatii cu standardele modeluluieuropean de economie:-modelul economie are parametri precisi, se bazeaza pe o logisticarodata reprezentata de procese de integrare in UE-preturi convergente catre preturi internationale-structura distorsionata de preturi din vechiul sistem e combinata cu ostructura importanta de preturi mondiale-deprecierea cursului de schimb actioneaza ca o ancara a programului demacrostabilizare- crestere exagerata a preturilor. 8. Restructurarea economiei. Cazul Romaniei. Restructurarea economiei este un proces de consolidare a pietelor functionale si de crestere a capacitatii microeconomiei de a se adapta la mediul concurential. Restructurarea se face printr-un mix de politici monetare si fiscale atasat unui mix de politici sectoriale. Specialistii considera ca restructurarea trebuie sa inceapa odata cu programele de liberalizare si macrostabilizare. Privatizarea reprezinta pivotul principal al restructurarii intrucat orienteaza spre piata activitatea intreprinderilor care au apartinut statului. Strategia de restructurare presupune obiective, principii, programe si instrumente ale programelor de restructurare. Obiectivele se refera la crearea unui sistem concurential bazat pe criterii de rationalitate economica, principiile trebuie sa fie compatibile cu functionarea economiei de piata, iar programele vizeaza decizii privind intreprinderile care se descentralizeaza, se dezvolta sau se inchid si decizii privind necesarul de forta de munca. Caile prin care se putea realiza o restructurare eficienta erau: cresterea investitiilor in infrastructura, in capitalul uman si in tehnologia avansata si promovarea economisirii. In perioada de tranzitie, in Romania au existat atat stimuli interni, cat si stimuli externi cu privire la procesele de restructurare. Acestia presupuneau declansarea restructurarii la initiativa proprietarilor si a creditorilor. Au existat complicatii in functionarea acestor stimuli astfel ca in multe cazuri, intreprinderile au avut un actionarat confuz, statul dirijand chiar daca era actionar minoritar. Pe de alta parte, sectorul financiar nu a ajutat procesul de transformare, bancile nu au impus restructurarea, iar piata capitalului s-a confruntat cu lipsa de lichiditate. Specialistii au fost insuficienti, iar capacitatea de finantare a privatizarii a fost una redusa. Romania s-a confruntat cu limitari puternice ale procesului de restructurare. Romania a folosit o strategie de restructurare caracterizata prin “protectie si descurajare”, protejand vechile intreprinderi prin acordarea de subventii de la buget, preturi mici la energie, climat investitional turbulent, sistem juridic instabil, coruptie.
8
Restructurarea reprezinta chiar reforma economica.E cel mai costisitor procesFara restructurare, liberalizarea si macrostabilizarea nu isi au bazele de pornire si se golesc de continutE un proces de consolidare a pietelor functionale si de argumentare acapacitatii microeconomice de a se adapta la mediul concurentialAcest proces tinteste:-performantele pietei interne ;-competivitatea externa a economiei.Se face printr-un mix de politici monetare si fiscale atat unui mix de politici sectorialeApar anumite costuri ale restructurarii de reguli socialePrivatizarea reprezinta pivotul principal al restructurariiTrecerea proprietatii de stat la indivizi fara echivalent a facut ca fortarestructurata a privatizrii sa fie renta.Stimularea privatizarii spontane a fost marginalizataDaca restrucurarea e inadecvata-pierdere de piata interna sau externa. Masuri de restructurare 1.crearea unui sistem concurential bazat pe criterii de rationalitateeconomica ; 2.performanta impusa de natura interesul particular si a initiativei private;3.cresterea competivitatii prin punerea in valoare a avantajelor competitive ;4.consistenta pietei interne si cresterea puterii de absorbtie ;5.difuzarea sociala a prosperitatii si transformarea protectiei sociale catresectorul privat . Caile unui proces de restructurare eficient: 1.cresterea investitilor in infrastructura ;2.promovarea economisirii si a investitiilor ; 3.cresterea investitiilor in capitalul uman ;4.programe de sprijinire a intreprinzatorilor si promovarii industriei micisi mijlocii ; Programele de restructurare vizeaza: 1.deciziile privind intreprinderea care se descentralizeaza, se inchide sause dezvolta ; 2.deciziile privind determinarea sectoarelor si regiunilor unde sestimuleaza amploarea de noi intreprinderi ;3.decizii privind necesarul de forta de munca si proiecte concrete decalificare si recalificare ;Acest pogram trebuie sa contina masuri atat disciplinare a sectoarelor vechilor intreprinderi de stat cat si pentru incurajarea infintarii de noiintreprinderi cu capital privat. Subiectul 9 – Privatizarea, pivot al restructurarii. Cazul Romaniei Reforma proprietatii este nucleul dur al tranzitiei la economia de piata si modul cum ea se desfasoara reprezinta tabloul de bord al ansamblului proceselor transformationale. Obiectivul central al reformei proprietatii este dezetatizarea (privatizarea) si este fundamentat pe observatia ca statul se dovedeste mai degraba un prost administrator al economiei. Privatizarea este transferul legal al drepturilor de proprietate de la stat sau de la societatile comerciale cu capital majoritar de stat catre agentii privati. Procesul de privatizare este important din cel putin 3 motive: stimuleaza procesul de restructurare, disciplineaza sectorul firmelor (impune constrangeri tari la nivelul firmelor, poate exista transfer de know - how), obliga la stabilirea riguroasa a drepturilor de proprietate si a guvernantei corporative eficiente. In ROMANIA, primul pas în vederea privatizării a fost constituit de adoptarea Legii nr.15/1990, prin care fostele întreprinderi de stat din vremea regimului comunist au fost transformate în societăţi comerciale sau regii autonome. Cu toate ca in tara noastra au fost creeate institutii speciale pentru conducerea si organizarea procesului de privatizare( Agentia Nationala pentru privatizare, Fondul
9
proprietatii de Stat si Fondurile proprietatii private, inclusiv institutii guvernamentale, Consiliul pentru Coordonare Strategie si Reforma Economica, ministere economice, care au atributii in acest domeniu) in conceperea, coordonarea si desfasurarea privatizarii, pe langa rezultatele bune obtinute s-au constatat si deficiente, indeosebi determinate de faptul ca : a)nu s-a stabilit de la inceput o strategie coerenta a privatizarii in cadrul stategiei generale a reformei economice; b)nu s-a realizat o coordonare a tuturor institutiilor cu atributii in domeniul privatizarii; c) nu s-a efectuat un control ferm si eficient al procesului de privatizare si nici nu au fost stabilite responsabilitatile fiecarei institutii si verigi organizatorice. Din desfasurarea de pana acum a privatizarii, rezulta ca , chiar daca au aparut dificultati, s-au obtinut rezultate semnificative. Privatizarea este transferul legal al drepturilor de proprietate de la stat laagentii privati .Dilemele privatizarii:1.viteza de implementare a acestui process2.ordinea de prioritate: restructurare-privatizare: daca restructurarea serealizeaza prima creste atractivitatea intreprinderii pentru posibiliiinvestitori, se obtin castiguri mai mari si se evita somajul ridicat pentru o perioada scurta de timp; privatizarea intarziata, apare pericolulsubventionarilor neeconomice.3. metoda de management in procesul privatizarii: este eficienta privatizarea spontana sau cea controlata?Sustinatorii privatizarii spontane sustin ca :-o tranzitie rapida este imperativa;-exista proprietari care urmaresc maximizarea profitului este mai bunadecat absenta unuia;-maximizarea profitului va duce la o alocare eficienta a resurselor , lacresterea veniturilor bugetare , la cresterea bunastarii.Sustinatorii privatizarii controlate sustin ca:-risipirea proprietatii nu este de neglijat;-masurile luate in graba privind scoaterea la licitatie a unor firme , potduce la scaderea preturilor lor la vanzare,-veniturile obtinute din privatizarea prin vanzare catre capitalul strain pot fi obtinute numai o singura data si de aceea ele trebuie maximizate.4.A fost legata de forma de proprietate: cu proprietari straini sauautohtoni? Privatizarea prin proprietari straini are o serie de avantaje:- valuta obtinuta din vanzarea intreprinderii folosita poate fi folosita pentru diminuarea datoriilor externe;-orientarea spre piata a managementului occidental conduce la odisciplina financiara ridicata ;-infuzia de capital strain poate duce la modernizarea industriei central siest europene.Dezavantaje: -cresterea somajului;-pierderea suveranitatii nationale.-probleme legate de modul de calcul a valorii reale a firmelor datoritafaptului ca practicile contabile est europene nu coincid cu celeoccidentale.5.beneficiile proprietatii concentrate comparativ cu beneficiile proprietatii dispersate.Avantajele programelor de improprietarire a angajatilor (MEBO ):muncitorii vor intelege legatura dintre perfotmnta, rentabilitate siviabilitate la nivelul firmei ;-va creste performanta salariatilor.Dezavantajele programelor:-intarzierea aparitiei unei piete reale a fortei de munca si a restructurariiindustriale ;-nu se poate realiza capitalizarea societatilor.Etapele procesului de privatizare:-formarea consensului ;-legislatie, strategie a privatizarii ;-decizia asupra privatizarii.In Romania restrictiile privatizarii au afectat mult mai mult procesul de privatizare comparativ cu celelalte tari in tranzitie, astfel incatgradualismul a condus la o eficienta scazuta.-slaba capitalizare
10
interna, lipsa expertilor si a inflastructurii specifice,crearea si gestionarea investitiilor care sa gestioneze procesul,sprijinulinsuficient din partea societatii au constituit tot atatea frane pentrudinamizarea transferului proprietatii de la stat la proprietatea privata.Datoriile mari ale firmelor catre stat si pietele interne financiare si decapital insuficient dezvoltat au facut ca majoritatea privatizarilor sa sefaca prin metoda vanzarii catre straini. Subiectul 10 – Macrostabilizarea economiei. Cazul Romaniei Tranzitia incepe prin procesul de liberalizare. Liberalizarea are cel mai mare potential de a strica echilibrul economiei, tocmai de aceea in orice proces de tranzitie sunt adoptate si masuri de stabilizare. Prin stabilizare intelegem un echilibru la toate nivelurile economiei. Prin urmare este nevoie de stabilitate atat la nivelul microeconomiei cat si la nivelul macroeconomiei, astfel este nevoie de o stabilitate la nivel politic, fiscal, bugetar, monetar cat si international (sau extern pentru a masura competitivitatea rezultata in urma restructurarii economiei reale). Stabilizarea economiei liberalizate este atat cauza cat si efect in tranzitie, cat si un rezultat pozitiv ca urmare a inlocuirii vechiului sistem cu cel nou. Reusita macrostabilizarii sta la baza cresterii economice sustinute (rata scazuta a inflatiei, acoperirea datoriei externe, curs de schimb stabil, stabilitatea sistemului bancar) confera credibilitate economiei respective. Rolul mixt al statului intr-o economie aflata in tranzitie este o trasatura esentiala. Pachetul de politici privind macrostabilizarea a fost asemanator in toate tarile aflate in tranzitie, insa diferentierea a constat in secventialiatatea si viteza de reactie la dezechilibrele aparute. Masurile pentru restabilirea echilibrului intr-o economie sunt: Liberalizarea preturilor Politica monetara restrictiva Echilibrarea bugetului guvernamental Politici prudente ale veniturilor Liberalizarea comertului exterior Obiectivul fundamental al macrostabilizarii il reprezinta controlul inflatiei; aceasta se poate controla prin: politici monetare restrictive, politici fiscale restrictive, actiuni asupra cauzelor structurale ale inflatiei. O alta problema esentiala in tarile aflate in tranzitie o reprezinta deficitele bugetare datorate veniturilor reduse la bugetul de stat si cresterii cheltuielilor bugetare. Finantarea deficitelor bugetare s-a facut in mod inflationist, astfel incat in Romania rata inflatiei este cea mai mare comparativ cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est. ROMANIA: Aceasta inflatie ridicata a generat un cerc vicios: inflatie mare → asteptari inflationiste ridicate → neincredere in moneda nationala → perturbarea deciziilor agentilor economici → diminuarea increderii investitorilor straini → inflatie mare. Creditele neperformante, deficitele bugetare si subventiile acordate de guvernele romanesti au fost actiuni care nu au fost in concordanta cu planul de macrostabilizare. Programul de macrostabilizare trebuia sa cuprinda si masuri la nivelul economiei reale cum ar fi: privatizarea rapida, evitarea formarii monopolurilor, libera concurenta, libera intrare si iesire pe/de pe piata, liberalizarea pietei muncii 11
reformarea sectorului financiar si celui bancar implementarea unui sistem riguros de protectie sociala
-trebuie sa urmarim stabilizarea la nivel macroec. Cat si la nivelmicroec.stabilizarea trebuie sa sustina liberalizarea printr-un set de masuri siformule startegice.stabilitatea economica are valoare efectiva de repr. suportului pentruasigurarea stabilitatii sociale pt, reconfigurarea noului echilibru instructura sociala specifica.-stabilitatea economica : - libertatea e si cauza si efect in tranzitie; camagistrala transformationala nici nu are relevanta decat in conjuncturacu liberalizare si favorizand-o pe aceasta.-cresterea economica sustinuta repr. semnalul unei macrostabilitatiseusite a economiei respective.rolul mix al statului intr o ec aflata in tranzitie reprezinta o trasaturaesentiala.Masuri pt. macrostabilizare:Liberalizarea preturilor – scaderea subventiilor; renuntarea la preturileadministratePolitica monetara restrictivaEchilibrarea bugetului guvernamental – cresterea taxelor si impozitelor si scaderea cheltuielilor guvernamentaleLiberalizarea comertului exterior – convertibilitate interna a monedei;deprecierea monedei nationaleAceste masuri fac parte din mixul de politici ale tranzitiei si au menireasa minimalizeze efectele restructurariiMixul de masuri pt controlul inflatiei:1Politica monetara restrictiva – au influenta redusa asupra cauzelor structurale a cresterii preturilor 2Politici fiscale restrictive – pp scaderea impozitelor directe pt a crestestimulentele de a munci si investi3Actiuni asupra cauzelor structurale – masuri de crestere a W; prudenta privind cresterile salarilale si corelarea lor cu W; cresterea pretuluienergiei pt a forta restructurarea -problema decidentilor de politica macroeconomica a fost ca si-au ganditstrategia doar pe TS neintelegand stabilitatea pe TL-in RO inflatia ridicata a constituit punctul de plecare pentru un cercviciosInflatie mare - > asteptari inflationoste ridicate; neincredere in monedanationala;distorsionarea deciziilor ag. economici.Masuri structurale la nivelul ec reale pt macrostabilizare.-privatizare rapida si impieicarea formarii de monopol, liberalizarea sifelexibilizarea pietei muncii.-reforma sect. financiar si a celui bancar, reforma fiscala-crearea unui sitem riguros de protectie sociala.Microdinamizarea – pentru ca la nivel macro masurile demacrostabilizare sa fie eficiente e nevoie de invest care sa asiguremicrodinamizarea sist de companii: - dezvolateare intensiva/extensiva.
12
Subiectul 11 – Tintirea directa a inflatiei si mixul de politici In anul 2005 Romania a implementat regimul de tintire directa a inflatiei. Aceasta politica monetara este benefica, pentru contextul macroeconomic actual, pentru ca este caracterizata de o rata a inflatiei exprimata printr-o singura cifra si de o consolidare a stabilitatii macroeconomice – conditii necesare pentru aderarea la UE. Tintirea inflatiei (inflation targeting) presupune o serie de elemente componente: urmarirea constanta a tintei de inflatie, eliminarea interventiei politicii monetare in ceea ce priveste sprijinirea atingerii altor obiective macroeconomice sporirea credibilitatii bancii centrale ( evitarea ajustarii tinei inflatiei anuntate initial ) publicarea de catre banca centrala a unui raport asupra inflatiei ce include si o prognoza inflationista Tintirea inflatiei reprezinta o strategie de politica monetara in care deciziile sunt adoptate in functie de realizarea unui anumit nivel al inflatiei anuntate. Sistemul tintirii directe a inflatiei recunoaste importanta fenomenului inflationist in economie iar stabilitatea preturilor este cea mai eficace masura in vederea atingerii unei cresteri economice pe termen lung. In vederea atingerii tintei de inflatie prognozate, banca centrala poate ajusta anumite instrumente de politica monetara. In acest scop sunt necesare urmatoarele elemente: tintirea inflatiei sa fie o prioritate absoluta, independenta bancii centrale, armonizarea politicii monetare cu politica fiscala (consolidarea fiscala este conditionata de existenta disciplinei fiscale. In absenta ei deficitele bugetare se maresc astfel incat nu mai pot fi sustinute financiar). Principalele conditii pentru o functionare viabila a regimului de inflation targeting sunt: sistem financiar bine dezvoltat, curs de schimb flexibil, transparenta si responsabilitatea bancii centrale. In anul 2005 in ROMANIA, BNR si-a asumat raspunderea pentru atingerea tintei inflatiei. In acelasi an a inceput procesul de trecere de la un curs de schimb cu flotare controlata la un curs de schimb cu flotare libera. Punctele de plecare (premisele) in vederea trecerii la regimul de tintire a inflatiei in Romania sunt: rata anuala a inflatiei formata dintr-o singura cifra independenta deplina a BNR, capacitate marita de prognozare a inflatiei stabilitate sporita in sistemul financiar consolidarea credibilitatii BNR in urma aplicarii cu succes a procesului de dezinflatie Totusi BNR nu poate aplica pe deplin masurile de tintire a inflatiei din doua considerente: nivel scazut al monetizarii (datorita inflatiei ridicate din ultima perioada nivelul indicatorilor de intermediere financiara este scazut) nivel ridicat al ratei rezervelor minime obligatorii
13
Subiectul 12 – Analiza politicii fiscal – bugetare in perioada de tranzitie Reforma sistemului fiscal face parte din procesul de restructurare dar este si o componenta a programului de stabilizare. Noul sistem bugetar trebuia sa fie simplu, transparent, sa stimuleze crearea de noi afaceri si sa suplimenteze veniturile la buget. Reforma sistemului fiscal in tarile aflate in tranzitie s-a facut lent, aceastea au in general niveluri de impozitare de doua ori mai mici decat cele alea statelor dezvoltate. Statele aflate in tranzitie au introdus impozite pe profitul intreprinderilor, TVA si impozitul pe venitul persoanelor fizice. Tranzitia a adus o serie de schimbari: elminarea planificarii economiei erodarea bazei de impozitare cresterea numarului producatorilor (a platitorilor de taxe si impozite) eliminarea restrictiilor privind metodele de efectuare a platilor fata de intreprinderi si contribuabili In economia de piata sistemul fiscal trebuia sa aiba drept obiectiv cheltuirea veniturilor in cel mai eficient si echitabil mod. Cheltuielile publice au avut un nivel foarte mare astfel incat in multe dintre statele aflate in tranzitie nu s-a putut ajunge la echilibrarea deficitelor bugetare. Nivelul ridicat al acestora s-a datorat implicarii statului in prea multe activitati in continuare. Datorita acestor dezechilibre fiscale investitiile sunt afectate, creste datoria publica astfel stabilitatea macroeconomica este amenintata. In anul 2004 Guvernul Romaniei a introdus cota unica de impozitare de 16% asupra veniturilor persoanelor fizice si asupra priftului firmelor. Se credea ca aceasta cota unica va permite relaxarea fiscala, dar ulterior au aparut alte noi taxe si impozite. O alta influenta negativa asupra economiei o reprezinta cota ridicata de contributie la asigurarile sociale. Reducerea fiscalitatii se rasfrange atat asupra cererii agregate cat si asupra ofertei agregate dar in proportii diferite. Reducerea fiscalitatii are o influenta mai mare asupra cererii agregate, respectiv o influenta mai mica asupra ofertei agregate. Pe termen scurt scaderea ratei de impozitare determina o modificare mica a cheltuielilor de consum ale menajelor. Pe termen lung scaderea ratei de impozitare determina o puternica modificare a cheltuielilor de consum si astfel a cererii agregate. Pentru obtinerea unei cresteri economice sustenabile si a unei stabilitati a preturilor pe termen lung BNR trebuie sa promoveze o politica monetara proactiva (cresterea ratei de referinta a dobanzii).
14
Subiectul 13 – Limitarile romanesti ale strategiilor de restructurare Restructurarea a fost un proces prin care au trebuit sa treaca toate tarile postcomuniste. In cazul Romaniei aceasta a fost un esec. Triunghiul de foc al Consensului de la Washington este compus din liberalizare, stabilizare si restructurare. Liberalizarea a fost prima masura adoptata, a avut si efecte imediate insa nu pe deplin eficiente. Liberalizarea nu este suficienta pentru crearea pietei, stabilizarea necesita o oarecare forma de interventionism iar pentru aceasta unele mecanisme ale fostului sistem trebuiau sa functioneze in continuare. Restructurarea, in cazul Romaniei, nu a fost nici acum finalizata. Limitari romanesti ale strategiilor de restructurare: Implicarea statului in adoptarea deciziilor in intreprinderi (chiar daca era actionar minoritar) a afectat procesul de restructurare Bancile nu au impus restructurarea Piata de capital s-a confruntat cu lipsa lichiditatilor Specialisti insuficienti Capacitate de finantare a privatizarii redusa Lipsa mobilitatii factorilor de productie (se ingreuneaza cresterea economica, forta de munca ieftina inseamna de fapt somaj, ar trebuie efectuate investitii in capital uman) Exporturi romanesti reduse Dependenta exporturilor deimporturi Ponderea investitiilor straine directe in totalul investitiilor brute ale Romaniei sunt sub limita necesara dezvoltarii accelerate
15
Subiectul 15 – Cresterea economica, dezvoltarea si modernizarea. Cazul Romaniei Toate masurile adoptate de guvernele tarilor aflate in tranzitie au ca scop cresterea bunastarii societatii. Pentru a atinge acest scop, dezvoltarea economica trebuie sa fie sustenabila. In Romania obiectivul principal este de a se obtine o functionalizare a economiei astfel incat sa se armonizeze cu normele impuse de UE. In tarile aflate in tranzitie s-a adoptat un proces care are drept scop modernizarea structurilor interne pentru a pune bazele unei economii de piata functionale si a unui sistem democratic bazat pe statul de drept. Toate masurile adoptate in procesul de tranzitie au ca scop cresterea, dezvoltarea prin care sa se asigure societatii in cauza intrarea si mentinerea in modernitate. Romania trebuie sa parcurga o tranzitie interna bazata pe liberalizare politica si economica, pe restructurare generala prin prisma privatizarii si pe stabilizare macroeconomica pentru a fi mai aproape de tendintele din lumea globala. Orice tranzitie trebui sa aiba drept finalitate asigurarea cresterii, dezvoltarii si modernizarii. Tarile aflate in tranzitie trebuie sa obtina macrostabilizare economica, apoi sa demareze procesul de crestere „de recuperare” (catching -up) iar intr-un final pe baza functionalizarii interne sa se atinga cresterea economica sustenabila. Procesul de „catching-up” este un proces complex si indelungat. Acesta presupune urmatoarele procese: Cresterea fortei de munca Investitii in capital uman Investitii in capital fizic Schimbari tehnologice Mediu institutional adecvat Rolul adecvat al guvernului
16
Subiectul 16 – Romania in context regional si european. Iesirea din periferie Perioada actuala este unica in istorie datorita trecerii fostelor tari socialiste de la economia planificata la economia orientata spre piata. Tarile foste socialiste au avut evolutii diferite in atingerea acestui scop, in unele tranzitia a avansat iar in altele stagneaza. Tarile cu o evolutie mai rapida sunt Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, Lituania, Slovacia si Slovenia iar cele cu o evolutie lenta sunt: Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova, Romania, Rusia, Armenia. Pentru ca tranzitia sa se realizeze cu succes este necesara o dezvoltare a institutiilor interne. La inceputul tranzitiei toate economiile au avut pierderi insa unele dintre acestea au avut capacitatea de a recupera pierderile anterioare, dar nu si Romania, Bulgaria, Polonia, Rusia care au recuperat foarte putin. Unele tari au avut stimulente puternice (aderarea la UE si NATO) pentru a implementa reforme economice. Viteza de implementare a acestor reforme si conditiile initiale existente in economie influenteaza evolutia tarilor aflate in tranzitie. Romania a inceput procesul de tranzitie de pe o treapta inferioara fata de celelalte tari aflate in tranzitie. Tranzitia in Romania va fi finalizata atunci cand aceasta se va alinia cu tarile membre UE din punctul de vedere al convergentei reale. Convergenţa reală presupune diminuarea decalajelor dintre ţări cu privire la nivelul productivităţii şi cel al preţurilor, ceea ce implică creşterea veniturilor din ţările în curs dezvoltare către nivelul existent în ţările industrializate, fiind sintetizata prin nivelul PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumparare. Momentul de referinta al inceperii tranzitiei il reprezinta anul 1989, an pana in care economiiile tarilor Europei Centrale si de Est erau centralizate. Acest tip de economie a produs dezechilibre majore. Romania a avut un context diferit fata de celelalte tari deoarece planul politic a fost restrictiv, fara alternative fata de Polonia sau fosta Cehoslovacie. Un alt aspect nefavorabil de care a influentat negativ Romania a fost prabusirea CAER-ului ce a condus la colapsul exporturilor fapt ce a dus la cresterea datoriei publice externe. Un alt factor negativ este faptul ca Romania nu detine resurse naturale pe care sa le poata valorifica pentru a-si asigura o sursa de venituri temporara. Solutii pentru iesirea din periferie: dezvoltarea infrastructurii asociata cu reducerea costurilor de tranzactie politica de coeziune (alocarea fondurilor sub formă de cercuri concentrice, în valuri, spre exterior) aplicarea unui mix de masuri pentru atragerea investitiilor formare permanenta de capital uman, retinerea lucratorilor calificati si atragerea altora stimularea sectorului IMM-urilor crearea unui mediu propice inovarii, spirtului antreprenorial acordarea de facilitati fiscale firmelor care investesc in cercetare dezvoltare
17
