GEOPOLITICA ROMÂNIEI
Înainte de a începe analiza descriptiv a României, doresc a expune pe scurt câteva dintre definiiile geopoliticii, porninând de la origini i de la diverse interpretri ale fenomenului de ctre cei ce au l-au studiat. ³Într-o prim accepie, geopolitica este tiina efectelor pe care le au organizrile spaiale dominante(state, imperii, sisteme moniale etc) asupra vieii popoarelor, respectiv influena vieii colective în toate formele ei, în frunte cu viaa popoarelor, asupra spaiului. Geopolitica, aadar, este tiina relaiilor dintre organizarea etnic a spaiului i organizrile economice, politice, culturale, religioase(orice spaiu dispune de spaii sacre), imprimate în structuri i sisteme spaiale, teritoriale. Popoarele, elitele acestora, marie i micile grupri omeneti se distin d istingg între ele i prin reprezentri asupra spaiului, care, în forma lor cea mai reprezentativ, îmbrac o forma hrilor mentale, încât geopolitica este deopotriv tiina acestor reprezentri colective asupra spaiului.´ Alte accepiuni definitorii ale geopoliticii sunt urmtoarele: y
y
y
Geopolitica studiaz instituia statului ca unitate indisolubil între teritorii(studiat de geografia politic); neam (studiat de demografie) i economie (studiat de geoeconomie); Geopolitica studiaz potenialul statului ± rezultatul unei serii de însuiri (populaie , mediu poli po litic, tic, cultural, sistem de drept etc); Geopolitica studiaz distribuia puterii în spaiu, capacitatea unui stat de a-i proiecta puterea asupra unui spaiu;
³Geopolitica a fost mereu atras spre definirea i deci de imperativul identificrii tipurilor de configuraii noologice(ale spaiului), utilizând într-o direcie surprinztoare morfologia spiritului. R. Kjellen este suedezul care a folosit pentru prima dat termenul de geopolitic, în cadrul unei conferine din anul 1888. Kjellen a formulat imperativul noii tiine
. Prin urmare, geopolitica este tiina care unific tezele vechi ale statului cu antitezele geografiei i se constituie, ca atare, la intersecia elementelor : geografic, etnic, economic, social i juridic. ´
³Începutul luptelor geopolitice, pe continentul european i în zonele geografice adiacente, îi are originea în scinziunea lumii cretine de la 1054 când pretendenii la divizare i dominare s-au grupat pe criterii religioase în Imperiul Roman de Apus(Occidentul) i Imperiul Roman de Rsrit(Bizanul). Dac în Occident steagul cretintii catolice i protestante a fost purtat agresiv de germani(Sfântul Imperiu Roman de Naiune German), urmat de Reich-ul nazist i Imperiul habsburgic ± transformat apoi în cel Austro-Ungar- în Orientul ortodox portdrapelul luptei devine rapid Imperiul arist, cel care se considera urma legitim al Bizanului. Dei geografic România se afl dispus în Centrul Europei, în viziunea geopolitic a diriguitorilor lumii, ea continu s fie plasat undeva la periferia sud-estic a btrânului continent, respectiv în aa zisa zon gri sau balcanic. Plasând România la marginea Continentului, politicienii i strategii interesai aduc în actualitate o concepie geopolitic i geostrategic mai veche, potrivit creia Europa de azi se termin la graniele URSS aa cum înainte de primul rzboi mondial se termina la hotarele îngroate de teroare ale imperiului arist. Pentru români, o atare viziune, susinut cu cinism de teoreticienii marilor puteri, se situeaz în afara realitii i evoluiei noastre istorice, ea constitiundu-se constitiundu-se într-un paradox al lumii de ieri i de azi. În baza unei atare doctrine politice, în ultimele dou, în ultimele dou secole ale mileniului trecut, România aflat la confluena celor trei mari imperii repace, austro-ungar, otoman i rus, cu cele dou variante, arist i sovietic, a continuat s fie vzut i disputat în funcie de interesele de putere ale acestora, pe teritoriul nostru strbun dându-se aspre batalii acaparatoare. Implicat, câteodat, i eliminat, de cele mai multe ori, din dispuitele i aranjamentelor celor mari, România, cu inteligen dar i cu mari sacrificii,a tiut s se adune i s gseasc resursele revenirii la liman.´ ³În urm cu cinci luni, când am lansat campania de solidaritate civic pentru Delta Dunrii, ziua afirma destul de clar c aciunea Ucrainei pe canalul Bâstroe, cu efectele sale nefaste în teritoriul României, se înscrie în cadrul agresiunilor de tip militar, cu toate consecinele ce decurg din aceasta. Avertismentul nostru era adresat cu îngrijorare autoritilor actuale ale României, care preau c nu întreprind nimic concret pentru contracararea operaiunii Ucrainei desfurate la grania NATO cu spaiul CSI. Dup cinci luni de campanie susinut a societii civile româneti i a organizaiilor internaionale de mediu, tvlugul diplomatic a prind avânt. Aprarea militar a rii a rmas îns în acelai stadiu stadiu deplorabil. Sptmâna trecut, în miez de noapte, nave militare ucrainene au amplasat ilegal noi balize pe lâng cele deja existente fix în apele teritoriale ale României. Operaiunea declanat de Ucraina pe braul Chilia al Dunrii constituie o adevrat declaraie de rzboi. Reacia statului român este - i de aceast dat ± extrem de ciudat. Ministerul român al Afacerilor Externe îl
convoac pe ambasadorul ucrainean, i îi transmite c Ucraina trebuie s îi retrag de urgen balizele din apele româneti. ro mâneti. Alt ciudenie a organelor statului, conform unor surse din rândul Armatei Române, strategia adoptat în ultimii ani a dus la hcuirea aprrii întregii zone sud-est dunrene, inclusiv a mijloacelor de operare navale. Trebuie subliniat în ciuda umflrii în pene a M.A.P.N. o dat cu intrarea rii în NATO, atât surse avizate din organizaie, cât i militari profesioniti români îi menin serioase rezerve privind abnegaia pentru valorile euro-atlantice ale multor cadre de vârf, foste cârtie ale Moscovei, azi înfocate susintoare ale Washingtonului« ´
³La începutul secolului 21, dup mai bine de un deceniu de la redobândirea speranelor în democraie dup nefasta stpânire a comunismului sovietic în Europa de Est, preedintele Rusiei, a ordonat un atac direct la adresa valorilor euro-atlantice i statelor care le promoveaz în aceast zon. Printre acestea, România, aflat acum pe o adevrat ±linie de foc-, traneele NATO i ale UE la porile rsritene ale Europei. Toate actele îndreptate împotriva României în ultima perioad, conjugate cu strategiile Rusiei pe termen lung în zona Istmului Ponto-Baltic i a Caucazului, conduc la definirea unui cadru clar de operaiuni, de tip militar la înfruntrile Europei extinse ,aprate i de trupele Statelor Unite ale Americii. Operaiunea este în continu desfurare i nici pomeneal s se apropie înc de apogeu. Vai de România dac autoritile, atât de ocupate cu încastrarea în aceleai fotolii i dup alegeri, nu vor avea o reacie prompt i elaborat, împreun cu aliaii americani i europeni. ´ ³În România, preedintele hotrte s celebreze 23 august, o srbtoare care în mentalul poporului român are o singur rezonan : comunist. În Republica Moldova, la ordinul i sub directa supraveghere a generalului Vladimir Voronin, se adopt aa numita Politic Naonal de Stat, prin care se legifereaz limba moldoveneasc i poporul moldovenesc, românii ro mânii fiind trecui ca a asea minoritate din Basarabia. Practic, se reediteaz sovietizarea forat. Mai mult, clcând peste memoria holocaustului românesc de peste Prut, generalul KGB a început o serie de manifestri dedicate srbtoririi a 60 de ani de la eliberearea Moldovei de sub dominaia fascist românogerman. În Transnistia nerecunoscut, baza militar extins a Federaiei Ruse, se gsete sub pretextul interzicerii, dup 12 ani de fiinare, a colii româneti, copii fiind asediai i azi de trupele miliieneti. Autoritile separatiste acuz profesorii c predau elevilor Istoria României fasciste. În Ucraina, dup ce România avertizeaz c se va adresa Tribunalului Internaional de la Haga în prvina Insulei erpilor i a platoului continental al Mrii Negre, se accelereaz brutal lucrrile la proiectul distructiv
al unui canal prin mijlocul Rezervaiei naturale Delta Dunrii. La 24 august ± o zi tragic pentru Basarabia, pentru România ± zi ce marcheaz întâmpltor independena Ucrainei i totodat preluarea motenirii URSS, inclusiv a inuturilor rpite României de I.Stalin, preedintele Leonid Kucima inaugureaz primul tronson al canalului Bâstroe, în pofida tuturor protestelor europene i internainale. Legea i dreptul internainal sunt sfidate fi de cea mai bun aliat a Federaiei Ruse, care, la cererea preedintelui, a decis s renune la prioritatea unei posibile integrri în NATO i UE. Dac pentru cecenii exterminai de Rusia în mas s-a gsit eticheta de teroriti, pentru români, prin intermediul Transnistriei, se va reactualiza apelativul de fasciti, cu o lovitur care ar putea ajunge pân la culpabilizarea i condamnarea României la instanele internaionale. ´
³Conexarea Rusiei Sovietice la proiectul geopolitic balcano-ponticmediteraneean, susinut de Turcia i Republica de la Weimar, aridicat mari probleme de securitate României, pus în situaia situaia de a face fa presiunilor presiunilor i ameninrilor de tot felul a celor trei mari puteri în zon. Dup rezolvarea chestiunilor interne, ca urmare a ocului primit pe timpul primului rzboi mondial, poftele geopolitice i geodtrategice ale Moscovei vor fi pe deplin satisfcute, cu ajutor britanic i american, prin extinderea dominaiei ± de ast dat bolevice ± în Centrul i Estul Europei. Intrm practic, într-o nou etap, numit ±Rzboi Rece-, nimic altceva decât o cinfruntare multilateral, dintre cele dou sisteme politice antagoniste ±comunism i capitalism - i care vor domina relaiile internaionale timp de patru decenii. decenii. Prbuirea comunismului european i, ca urmare, încheierea ±Rzboiului Recenu va însemna nici pe departe sfâritul luptelor pentru reîmprirea sferelor de influen i asigurarea, în consecin, a supremaiei politice, economico-financiare i militare pe Continent. Din contr, am putea spune c, în noul context politic european i mondial, interesele competitorilor pentru trasarea conturului noii hri geopolitice prezentate fi sau mascat, sub forma UE,NATO sau Spaiul Schengen ± se vor manifesta i cu mai mare pregnan. Fr a-i pstra configuraia teritorial i, natural, ideologic din etapele de lupt anterioare, nu putem s nu ne dm seama i s admitem c la la confruntrile politice postcomuniste postcomuniste particip mereu acealeai state sau grupri de state ce au dat dat natere i au acionat acionat în spiritul conceptelor geopolitice geopolitice ale trecutului : pangerman i panslavist. În toate aceste frmântri i jocuri de interese, geopolitice i geostrategice, mai vechi sau mai recente, România a fos permanent vizat, vatra strmoeasc strmoeasc i bogiile bog iile ei constitiund obiect de disput i expansiune a puterilor europene. Dac în anumite
momente istorice critice, de cuceriri i teroare teutonic sau slav, românii au reuit s încurce iele egocentritilor, aceasta se datoreaz pe lâng voina i sacrificiul lor întru aprarea independenei naionale- poziiei geografice solide, ce a jucat un rol de tampon între Est i Vest, cât i caracterului României de ar latin, cu populaie majoritar ortodox. În termeni geopolitici, confruntrile pe seama României, cu toate necazurile i influenele lor nefaste, se vor intensifica pe msura realizrii , sub Alexandru Ioan Cuza, i a cuceririi independenei de stat, la 1877. Pe fondul sporirii expansiunii pangermanismului i panslavimului în peninsula Balcanic, împiedicarea româniei s se consolideze ca stat european, independent i unitar, devine obiectivul strategic prioritar al celor dou tendine. ´
