ATRIBUŢIILE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 1. Atribuţia legislativă 1 – constă în activitatea de elaborare şi emitere a legilor. Termenul „lege” este utilizat, în acest context, în accepţiunea lui restrânsă, de act normativ emis de Parlament, Parlament, cu
cea mai mare forţă juridică, ce cuprinde reguli generale generale de
conduită conduită,, formulat formulatee în abstract abstract,, impersona impersonale, le, cu caracter caracter general, obligato obligatorii, rii, a căror căror respectare, la nevoie, poate fi impusă prin forţa de constrângere a statului
2
.
2. Atribuţii privind organizarea internă şi a activităţii Parlamentului – referitoare la: validarea mandatelor deputaţilor şi senatorilor, senatorilor, alegerea şi constituirea constituirea propriilor organe de conducere, adoptarea propriilor regulamente de organizare şi funcţionare, aprobarea bugetului propriu etc. 3. Stabilirea direcţiilor generale ale activităţii sociale, economice, culturale, statale şi juridice - în baza baza compete competenţei nţei gener generale ale de de care se bucură bucură ca organ organ repreze reprezentativ ntativ suprem, suprem, parlamentul stabileşte liniile principale ale dezvoltării societăţii şi ale naţiunii române, prin intermediul legilor adoptate, legi pe care Guvernul are obligaţia de a le pune în executare. Parlamentul reglementează, prin intermediul legilor, domenii importante şi foarte importante, precum: bugetul naţional, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, alegeri, instituţiile fundamentale ale statului, organizarea forţelor armate, apărarea şi siguranţa naţională, sistemul general al impozitelor şi taxelor, regimul general al infracţiunilor etc. 4. Atribuţii exercitate în legătură cu alte autorităţi publice – se referă, în principal, la alegerea, numirea sau destituirea din funcţie a unor funcţionari şi demnitari publici: Parlamentul îl poate suspenda din funcţie pe Preşedintele României (art. 95 din Constituţie); hotărăşte punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii pentru săvârşirea infracţiunii de înaltă trădare (art. 96); acordă votul de încredere Guvernului şi programului general de guvernare a acestuia (art. 103); poate retrage încrederea acordată Guvernului, ceea ce echivalează cu demiterea acestuia (art. 113); numirea în funcţie a Avocatului Poporului, a şefilor serviciilor de informaţii, a consilierilor de conturi din cadrul Curţii de Conturi (art. 140 alin. 4); fiecare cameră a Parlamentului numeşte câte trei judecători ai Curţii Constituţionale; Senatul numeşte pe cei doi reprezentanţi ai societăţii civile din 1
S-a susţinut că Parlamentului îi revine o funcţie deliberativă, care are o sferă de cuprindere mai largă decât funcţia legislativă, prima incluzând-o pe cea de-a doua – a se vedea Ion Deleanu, Instituţii şi proceduri constituţionale – în dreptul comparat şi în dreptul român, p. 578. 2 Termenul „lege” poate fi utilizat şi într-un sens larg, de act normativ, adică de o regulă generală de conduită obligatorie, emis de organul competent, după o procedură reglementată.
cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (art. 133 alin. 2 lit. b); Senatul validează în funcţie pe cei 14 membrii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aleşi de către adunările generale ale magistraţilor (art. 133 alin. 2 lit. a) etc. 5. Atribuţii de control parlamentar. parlamentar. Funcţia de control decurge din calitatea Parlamentului de organ reprezentativ suprem şi de unică autoritate legislativă, având ca suport teoretic, principiul separaţiei puterilor în stat 3. Controlul este necesar, deplin şi diferenţiat. Modalităţile de control parlamentar sunt: -
cont contro rolu lull exe exerc rcit itat at prin prin inte interm rmed ediu iull com comis isii iilo lorr pa parlam rlamen enta tare re
-
cont contro rolu lull exer exerci cita tatt prin prin inte interm rmed ediu iull dăril dărilor or de de seamă seamă,, a mes mesaj ajel elor, or, rapoa rapoarte rtelor lor,, programelor (de exemplu, audierea rapoartelor prezentate în faţa Parlamentului de Curtea de Conturi, Avocatul Poporului etc.)
-
cont contro rolu lull exe exerc rcita itatt asu asupr praa act activ ivită ităţi ţiii Preş Preşed edint intel elui ui rep repub ublic licii ii şi şi a memb membril rilor or guvernului (control politic)
-
drep dreptu tull depu deputa taţi ţilo lorr şi al sen senat ator oril ilor or de a cere cere info inform rmaţ aţii ii nec neces esar aree
-
cont contro rolu lull exe exerc rcit itat at prin prin rezo rezolv lvar area ea peti petiţi ţiilo ilorr cet cetăţ ăţen enil ilor or
-
cont contro rolu lull exe exerc rcit itat at prin prin inte interm rmed ediu iull Avo Avoca catu tulu luii Pop Popor orul ului ui
6. Atribuţii în domeniul politicii externe – Parlamentul ratifică sau denunţă tratatele şi celelalte acte internaţionale negociate de Guvern şi semnate de Preşedintele Republicii, la care care România devine parte; part e; declararea stării de război, decizia de începere sau încetare a ostilităţilor militare; participă la structurile parlamentare internaţionale 4.
3 4
A se vedea Cristian Ionescu, Tratat de drept constituţional contemporan, p. 678. A se vedea Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Drept parlamentar românesc , p. 133.
