DATE GENERALE PRIVIND EFECTELE UTILIZÃRII CALCULATORULUI LA COPII SI ADOLESCENTI

DATE GENERALE PRIVIND EFECTELE CALCULATORULUI LA COPII SI ADOLESCENTI

UTILIZÃRII

Roxana CHIRITÃ*, Gabriela CHELE**, Cristinel STEFÃNESCU***, Mircea ILINCA****, Vasile CHIRITÃ*

Rezumat Care este efec efectul tul utiliz utilizãrii ãrii calculatorului calculatorului asupra mintii copiio copiiorr Este calcuatorul calcuatorul bun sau rãu pentru pen tru cop copii ii Ac Acest este e înt întreb rebãri ãri sun suntt în ate atenti ntia a pãr pãrint intilo ilorr si edu educat catori orilor lor rap raport ortând ându-n u-ne e la prezen pre zenta ta tot mai fre frecv cvent entã ã a cal calcul culato atorul rului ui la ser servic vici, i, în sco scoli li si aca acasã. sã. Cer Cercet cetãri ãrile le au identificat cã utilizarea patologicã a calculatorului afecteazã functionarea socialã, psihologicã si ocupationalã. Deci, bazându-ne pe datele gãsite în literatura de specialitate, acest articol examineazã impactul utiliz izã ãrii calcula lattorului a copii si adolescenti. Cuvinte cheie: utilizarea calculatorului, copii, social, psihologic, ocupational. Abstract What is the effect of the computer on the mind of a child It is the computer good for children or bad for them These questions are of great concern to parents and educators, faces as we are with the growing presence of computers in the workplace, in schools, and at home. Resear Res earch ch has ide identi ntifie fied d pat pathol hologi ogical cal co compu mputer ter use whi which ch has bee been n ass associ ociate ated d wit with h significan signi ficantt soci social, al, psyc psycholog hological, ical, and occu occupation pational al impai impairment rment.. There Therefore, fore, based upon the finding from literature, this paper examines the impact of computer use at children and teenagers. Key words: computer use, children, social, psychological, occupational.

* Profesor, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi, Sef de sectie , Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi ** Medic rezident, Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi ** * Sef de lucrãri, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi **** Profesor, Universitatea Tehnicã "Gh. Asachi" Iasi

Calculatorul intrã din ce în ce mai mult în viata noastrã de toate zilele, tinzând, sã devinã un bun de larg consum. Astãzi observãm cu totii tendintele de implementare a tehnicilor de informatizare si de comunicare în viata cotidianã. Ca sã realizãm amploarea acestui fenomen, ajunge sã spunem cã la nivelul anului 2004, în Romania au fost înregistrate nu mai putin de 5 milioane de persoane care folosesc regulat Internetul, prognoza pentru 2005 fiind ca acest numãr sã creascã la 5,5 milioane. Acest fenomen de masã are atât implicatii pozitive, cât si negative, ce nu pot fi neglijate. (1) Majoritatea specialistilor considerã cã nu trebuie sã ne întrebãm dacã instruirea elevilor se îmbunãtãteste prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate maii bine ma bine calit calitãt ãtil ilee unic unicee ale ale aces acesto tora ra,, care care le deos deoseb ebes escc de alte alte me medi dii: i: interactivitatea, precizia operatiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentãri multiple si dinamice ale fenomenelor si, mai ales, faptul cã pot interactiona consistent si diferentiat cu fiecare elev în parte. Potrivit Departamentului pentru Educatie al SUA, 32% dintre copii au folosit Internetul înainte de a ajunge în scoala primarã. (2) În 2002, 83% din familiile americane care au cel putin un copil cu vârsta

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.





cuprinsã între 2-17 ani, detin un calculator acasã si 78% din acestea sunt conectate la internet. (3) Peste 90% din copii si adolescenti cu vârste cuprinse între 5-17 ani folosesc calculatorul si dintre acestia tia 59% navigh igheazã pe internet.(2) Astãzi Astãzi,, copiii copiii afirmã afirmã cã utiliz utilizeaz eazãã frecv frecvent ent calcul calculato atorul rul pentr pentruu educat educatie ie si distractie. Studiile preliminare aratã cã impactul negativ poate fi semnificativ mult mai sever decât ca cel datorat televizorului, filmelor sau muzicii. Doar 2% din copii (13-17ani) petrec mai mult de 8h pe sãptãmânã la calculator pentru jocuri si aceasta nu influenteazã timpul pentru televizor. Dar se constatã o scãdere a timpului pentru activitãti sportive sau sociale. (3) v Peste 90% din copiii cu vârste între 13-17 ani stiu cum sã foloseascã computerul. Nu s-au evid eviden enti tiat at dife difere rent ntee într întree sexe sexe în ceea ceea ce priv prives este te util utiliz izar area ea sa. sa. (4) (4) Odat Odatãã cu cres creste tere reaa rolu rolulu luii calc calcul ulat ator orul ului ui în viat viataa copi copiilo ilorr au apãr apãrut ut si întrebãrile: 1. Poate calculatorul sã motiveze cu adevãrat copii ca sã învete mai bine si mai repede 2. Trebuie ca copii sã înceapã sã utilizeze calculatorul de la vârsta de cinci ani pentru ca sã beneficieze de un servici bine plãtit mai târziu 3. Realizeazã calculatorul o "conectare" la viata realã 4. Cum va fi afectatã dezvol dezvoltar tarea ea lor psiho psiho-co -compo mporta rtamen mental talãã Meritu Meritull activi activitãt tãtilo ilorr desfã desfãsur surate ate la calculator ar trebui reevaluate deoarece timpul petrecut acasã la calculator poate înlocu înlocuii alte alte activi activitãt tãtii cu rol mai import importan antt pentru pentru dezvo dezvolta ltarea rea copiilo copiilorr. Pãrintii se simt fericiti si sunt coplesiti de bucurie atunci când copilul îsi des descope coperã rã abil abilit itãt ãtil ilee de a folo folosi si calc calcul ulat atoorul rul si apoi poi inte intern rnet etul ul.. Desi cercetãrile asupra efectelor utilizãrii calculatorului sunt încã putine si ambiguii totusi specialistii au evidentiat consecinte pozitive si negative. S-au urmãrit efectele asupra: stãrii fizice; dezvoltãrii psiho-cognitive; dezvoltãrii rela relati tiil iloor si a inte intera racctiu tiunii nii socia ociale le;; si a perc perceeperi periii rea realitã litãti tii. i. (3) (3) A)

Efectele

asupra

stãrii

fizice:

Utilizarea îndelungatã a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate Poate determina initial disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui, pentru ca ulterior sã observãm diferite pozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze) (5) Favori Favorizea zeazã zã apariti aparitiaa tendin tendinite itelor lor,, num numite ite chiar chiar ninten nintendin dinite ite (dupã (dupã num numele ele jocul jocului ui Ninten Nintendo) do),, carac caracter teriza izate te prin prin durere durere sever severãã la nivelu nivelull tendon tendonulu uluii extensorul extensorului ui degetului degetului mare drept urmare a repetatelo repetatelorr apãsãri apãsãri pe butoane din timpul jocului (5) Este Este un fact factor or trigg trigger er pent pentru ru criz crizel elee epile epilept ptic icee (epi (epile leps psia ia foto fotose senz nziti itivã vã determinatã de "licãririle frecvente" sau imaginile rapide luminoase). La 5% dintre epileptici aceasta poate fi precipitatã de stimuli externi ca de exemplu flash light, sau alti stimuli vizuali: sursele de luminã naturalã, lumina soarelui care se reflectã pe suprafata apei, printre frunzele copacilor, si cele artificiale,





fiind televizorul. La acestea se pot asocia lipsa de somn, stresul sau alte cauze care scad pragul convulsivant. La 50% dintre cei cu epilepsie fotosenzitivã EEG este normal iar modificãrile apar la stimularea fotonicã intermitentã. Un studiu european care investigheazã acest tip de epilepsie la 352 de copii si adolescenti din patru orase mari ale Europei, aratã cã jocul Super Mario World provoacã crizele epileptice mult mai frecvent decât televizorul. Dar depinde si de tipul de televizor, cele jucate la un televizor de 50Hz determinã mai frecvent crize de epilepsie decât cele pe televizoare de 100 Hz. (7) Atacurile sunt declansate la cei mai multi de stimuli luminosi cu 16-25 Hz, desi s-au întâlnit si cazuri la care pragul inferior era sub 3 Hz sau peste 60 Hz. (8) Acestea apar cel mai frevent înainte de 20 de ani, la fete f ete mai des decât la bãieti. Tabloul clinic poate fi diferit dar crizele tonicoclonice sunt cele mai frecvente, uneori uneori pot apare apare la încep început ut crize crize mioclo mioclonic nice. e. (9) Persoa Persoane nele le cu epilep epilepsie sie fotosenzitivã prezintã atacuri doar când se expun la factorii triggeri mai sus enuntati. Opiniile actuale ale specialistior se referã la faptul cã jocurile video si de pe calc calcul ulat ator or nu sunt sunt trig trigge geri ri pent pentru ru epil epilep epsi siee decâ decâtt dacã dacã exis existã tã un patte pattern rn caracteristic al individului. La persoanele cu epilepsie este posibil ca atacurile sã fie declansate prin concentrarea intensã si sustinutã necesarã la aceste jocuri. (9) Nu existã dovezi concludente care sã evidentieze epilepsia indusã de monitorul calculatorului. Noile monitoare LCD (liquid crystal displays) si TFT (Thin Film Transistors) sunt superioare calitativ si de preferat ca sã fie utilizate. Dar totusi monitorul rãmâne un factor trigger prin timpului îndelungat petrecut în fata acestuia, a concentrãrii intense necesare activitãtii. (7) Timpul tot mai mare pe care care îl petre petrecc în faþa faþa calc calcul ulat ator orul ului ui duce duce la redu reduce cere reaa dura durate teii de somn somn,, coºmaruri, inversarea programului de somn. Unul din cinci copii, dintre cei care deþin un computer, îºi petrece mai puþin timp dormind decât proprii pãrinþi la aceeaºi vârstã. Timpul fiind mai mic cu 2 pânã la 5 ore. Rezultatele au fost obþinute în urma interogãrii a peste 1000 de pãrinþi care au instalat copiilor un calculator în dormitor. (8) Deprivarea de somn cauzeazã obosealã excesivã ce interferã cu funcþionarea socialã ºi ºcolarã, poate duce la scãderea rezistenþei sistemului imun având ca consecinþã creºterea vulnerabilitãþii pentru boalã. (10) Alte efecte: cefalee, tulburãri de alimentaþie (bulimie), scãderea acuitãþii vizuale, modificãri ale frecvenþei cardiace (9). B)

Efectele

asupra

dezvoltãrii

psiho-cognitive:

Utilizarea îndelungatã a calculatorului poate determina tulburãri emotionale: anxietate, iritabilitate, tolerantã scãzutã la frustrare, pânã la depresie. (10) Multi Multi adol adoles esce cent ntii pref prefer erãã sã folo folose seas ascã cã comp comput uter erul ul atun atunci ci când când se simt simt abandonati de familie sau când stau mult timp singuri acasã, pãrintii fiind la





mod. Poate înlãtura sentimentul de nesigurantã si disconfort prin puterea de distragere a atentiei si creerea unei senzatii temporare de securitate, calm, putere de control a situatiei, intimitate, pânã la euforie, exaltare." Ei au o stimã de sine scãzutã si sentimentul de devalorizare. (11) Young (1997) trãgea concluzia cã cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atrasi de interactiunea anonimã de pe internet. Orzack subliniazã comorbiditãtile utilizãrii nocive a calculatorului ca fiind depresia si tulburãrile bipolare (12). Putem vorbi de o culturã a Cyberspatiului care are propriile seturi de valori, standarde, limbaj si semne care dau sentimentul de a apartine la un grup si creeazã oportunitatea de a evada dincolo de limitele impuse de societate (13) Utiliz Utilizare areaa calcul calculato atorul rului ui îmbunã îmbunãtãt tãtes este te perform performan antel telee cogni cognitiv tivee (11). (11). Cerc Cercet etãr ãrile ile s-au s-au cent centra ratt pe evid eviden enti tier erea ea dezv dezvol oltã tãri riii unui unui set set spec specif ific ic de aptitu aptitudin dinii a intelig inteligent entei ei vizual vizuale, e, import important antee în utiliz utilizare areaa calcu calculat latoru orului lui Aplicatiile de la computer, în special jocurile, sunt proiectate sã sublinieze imaginile imaginile vizuale mai mult decât informatiile informatiile verbale. verbale. Aceste aptitudini aptitudini pot fi utile în domeniul stiintei si tehnologiei, unde manipularea imaginilor pe ecran este importantã. Numeroase jocuri pentru calculator necesitã acelea si aptitudini ce sunt evaluate în testele inteligentei nonverbale, ca Wechsler si Stanford Binet. (2) Expunerea la numeroasele imagini ale tehnologiei electronice pot contribui la cresterea selectivã a scorului inteligentei nonverbale fatã de cei din secolul trecut. De exemplu, compararea mediei la testul nonverbal, Raven Progressive Matrices, la adultii englezi cu aceasi vârstã din 1942 versus 1992 aratã o cres creste tere re impo importa rtant ntãã la cei cei din din urmã, urmã, pentr pentruu toat toatee vârs vârste tele le test testat atee (14) (14).. Un studiu (1995) realizat pe elevi din clasa a VIIa si XII-a aratã cã cei care au acces la un calculator au note mai bune la matematicã si englezã decât cei care nu au. Desigur, elevii cu computer acasã fac parte din familii cu un nivel material si social crescut, factor ce este înalt corelat cu performanta scolarã. Dar între ei, cei care îl folosesc în mod frecvent au rezultate scolare mai bune decât ceilalti. În alt studiu se aratã cã copii care participã la un program de utilizare a calc calcul ulat ator orul ului ui dupã dupã termi termina nare reaa scol scolii ii au fãcu fãcutt ma mari ri prog progre rese se la citir citire, e, matematicã, gramaticã, au cunostinte mai multe despre computer si au obtinut rezultate mai bune la testele de la scoalã comparativ cu copii care nu au participat la acest program. Fetele folosesc calculatorul la fel de des ca bãietii si chiar cu mai multã încredere decât acestia. Dar acestea îl folosesc mai mult pentr pentruu alte alte activ activitã itãti ti decât decât pentru pentru jocuri jocuri.. Aceste Acesteaa prefer preferãã jocuri jocuri bazate bazate pe realitate, o temã destul de rar întâlnitã, fatã de bãieti care le preferã pe cele bazate pe fantezie. Adolescentele preferã jocuri cu personaje atrãgãtoare, cu subiecte complicate si





lor C)

în Efectele

domeniile asupra

dezvoltãrii

tehnice. aptitudinilor

sociale:

Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile de personalitate, dinami dinamica ca familie familiei,i, mo modul dul de comuni comunicar caree la copii copii si adoles adolesce centi nti (14). (14). M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at Purdue University subliniazã cã tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori si functionarea socialã la adoles adolesce centi nti.. Utiliz Utilizare areaa îndelu îndelunga ngatã tã a calcul calculato atorul rului ui duce duce la tulbur tulburãri ãri de comportament: retragere socialã, introversie, agresivitate verbalã sau fizicã, comportament exploziv iritant atunci când i se cere sã facã altceva (14). Folosi Folosirea rea interne internetul tului ui poate poate interf interfera era cu proces procesul ul de dezvol dezvoltar taree a psiho psiho-sexualitãtii, cu suisurile si coborâsurile sale, cu pãrtile sale de lumini si umbre, de spectaculos si banal. S-a vãzut o tendintã de erodare a autoritãtii parentale, copii o acceptã mai putin. Aceasta depinde de tipul de activitate realizatã la calculator si de timpul petrecut în fata ecranului (11). Pentru a dezvolta competenta socialã necesarã copii trebuie sã interactioneze cu altii. S-a evidentiat o crestere a numãrului "prietenilor electronici" la utilizatorii de calc calcul ulat ator or odat odatãã cu o dimi diminu nuar aree a rela relati tiilo ilorr de prie priete teni niee care care impl implic icãã interactiunea socialã. Mai mult, unul din cinci copii cu vârste cuprinse între 8-18 ani au declarat cã au computer în dormitor. Aceasta duce la izolare si scade timpul pentru alte activitãti sociale, interferând cu dezvoltarea si mentinerea prieteniilor, 60% din ei petrec timpul singuri la calculator. Francie Alexander, autoarea unui ghid de folosire a Internetului pentru copii relateazã din experienta sa cã "una dintre lectiile favorite ale copiilor (5-10 ani) este trimiterea unui mesaj e-mail cãtre bunici. Oricui îi place sã primeascã scrisori, iar copiilor nu prea le place sã astepte. Avantajul este cã îi pot scrie bunicii si vor primi un rãspuns peste cel mult o jumãtate de orã….. Componenta socialã a utilizãrii computerului este cel putin la fel de importantã ca lectiile învãtate cu ajutorul calculatorului. Faptul cã folosesc Internetul împreunã cu colegii de clasã îi ajutã pe copii sã lege relatii mult mai usor" (6). Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii si adolescenti (11). Un nivel moderat de utilizare are un impact social minor dar utilizarea excesivã (pe (peste ste 30h/s 0h/sããptãm ptãmâânã) nã) si jocu jocuri rile le vio violent lentee pot duc duce la cres restere tereaa comportamentului agresiv, a ostilitãtii la copii. Încã din 1980 armatele englezã si americanã utilizeazã jocuri video violente pe pentru tru a dese esensib nsibil iliz izaa solda ldatii tii si ai fac face ma maii capa capabi bili li sã ucid ucidãã. Cercetãrile expunerii la jocurile violente pe calculator sau video sugereazã o crestere a comportamentului agresiv prin dezvoltarea gândirii si a sezatiilor agresive , scãzând comportamentul prosocial (11). Programele TV care contin





intermediul internetului în mod frecvent. Cercetãrile aratã cã efectele asupra competentei sociale depind în parte de cât de dese sunt contactele cu familia si prietenii sau cu strãini si noi cunostinte. D)

Efec Efecte tele le

util utiliz izãr ãrii ii

calc calcul ulat ator orul ului ui

asup asupra ra

perc percep eper erii ii

real realit itãt ãtii ii::

Lumea virtualã creatã de computer (jocuri, internet) depãrteazã copii de cea realã. Prin intermediul jocurilor copilul interactioneazã cu personaje simulate si creaturi diferite si prin intermediul internetului adolescentii îsi asumã diverse identitãti în interactiunea cu strãinii. Acestea fac ca limita real - virtual sã nu mai fie clarã la copii si adolescenti (16). În timp ce se joacã pe Internet cu personajele favorite de desene animate, copiii învatã sã recunoascã literele si, între timp, computerele devin o parte din viata lor. Ei vãd site-uri cu povesti interactive si lectii animate, prin intermediul cãrora cãrora se împrie împrieten tenes escc cu literel literele, e, cu num numere erele le sau cu sunete sunetele. le. „Nu fac diferenta între lumea realã si lumea Internetului” , „asta pentru cã s-au nãscut în epoca Internetului si îl privesc ca pe o parte a vietii de zi cu zi” afirmã cercetãtorii americani (4). Ministerul Educatiei din Japonia si-a revizuit, în 2002, recomandãrile fãcute scolilor, în sensul de a promova accesul mai larg al elevilor la informatii on-line. De atunci, foarte multe scoli generale si-au impus sã-i învete pe elevii din clasele mai mari cum sã foloseascã internetul pentru studiul individual, crearea de site-uri web si folosirea postei electronice. Potrivit Ministerului Comunicatiilor din Japonia, la sfârsitul anului 2003 aproape 62% dintre elevii japonezi cu vârste între 6 si 12 ani au declarat cã folosesc internetul (1). Internetul oferã o imensã libertate de comunicare. Aceastã libertate este pe de o parte ceva favorabil, pentru cã ajutã la depãsirea unor constrângeri artificiale, iar pe de altã parte, alcãtuieste un mediu extrem de propice pentru lansarea celor mai bizare si nocive lucruri. Majoritatea tinerilor sunt atrasi spre calculator prin jocuri. Dar existã jocuri si jocuri. Iar unele dintre acestea, folosite excesiv, pot sã devinã dãunatoare. Existã în prezent o industrie extrem de prof profit itab abil ilãã dedi dedica catã tã prom promov ovãr ãrii ii jocu jocuri rilo lorr elec electr tron onic ice. e. De la mici micile le calculatoare de buzunar, cu un joc sau douã, pe care le vedem adesea butonate cu pasiune în mijloacele de transport în comun, pe stradã, în parc sau la scoalã, pânã la cluburile dotate cu automate de jocuri sau calculatoare, chiar dintre cele mai performante, destinate în exclusivitate promovãrii jocurilor. Esenta jocului constã în utilitatea sa ulterioarã. Un joc ar trebui sã-i deprindã pe cei care-l practicã cu activitãti care sã le dezvolte gândirea, capacitatea de concentrare sau cea de creatie. creatie. Existã jocuri de sah, de logicã, de strategie, strategie, de creatie, creatie, dar si... faimoasele jocuri de actiune. Dacã primele categorii corespund teoriilor cu privire la necesitatea jocului ca mijloc de învãtare, cele din urmã solicitã numai dexteritatea, capacitatea de reactie si, poate, de atentie. Aceste jocuri pot crea dependentã. Cred cã multi pãrinti nu-si dau seama de efectele nocive pe care le poate avea calculatorul, folosit numai în acest fel, asupra copiilor lor. Poate cã unii sunt chiar mândri cã odraslele lor sunt foarte dibace si petrec mult timp la calculator, fãrã sã se gândeascã la folosul antrenãrii de fapt spre agresivitate si violentã. În 1998, s-a arãtat cã 80% din copii sunt familiarizati cu jocul Duke







si adolescenti si a modului în care pãrintii trebuie sã intervinã astfel încât sã nu se ajungã la consecinte negative.

DATE GENERALE PRIVIND EFECTELE UTILIZÃRII CALCULATORULUI LA COPII SI ADOLESCENTI

Recommend Documents