Cauzele si Efectele Urbanizării Urbaniza Urban izarea rea est estee def defin inita ita ca pro proces cesul ul de tra transf nsform ormare are a str struct ucturi urilo lorr soc social ialee si pr profe ofesio sional nale, e, o restructurare a formelor de existenta rurala si a vechilor forme urbane după modele noi [1] [1].. Urbanizarea mai este definita drept cre șterea in timp a popula ției ora șelor in rela ție cu popula ția regiunilor rurale. ț ia Defini ț ia unei zone urbane in ciuda numeroaselor defini țiilor a unei zone urbane!ora ș, o zona urbana este de obicei definita ca un areal unde au loc activitati nelegate de agricultura agricultura "industrie si servicii# si unde locuiesc muncitorii acestora. $e asemenea, ora șul mai are si un statut legal oferit de guvernul na țional sau provinciar si este asociat cu forme specifice administrative. Urbanizarea si rata de urbanizare:
Urbanizar Urbani zarea ea est estee un un pro proces ces des deseo eoriri aso asocia ciatt cu cu ind indust ustria rializ lizare are,, mod modern erniza izare re si de dezvo zvolta ltare. re. $e asemenea, se refera la procentul dintre numărul locuitorilor care locuiesc la ora ș si popula ția unei tari. %arile dezvoltate "&m de ', Europa de (est# sunt mai urbanizate dec)t tarile in curs de dezvoltare. Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a apărut prin concentrarea unei popula*ii +ntrun anumit spa*iu -i sa extins prin procese de migrare, sporul natural al popula*iei -i prin transformarea treptată a unor zone rurale +n ora-e. &stăzi, zonele urbane sunt zone complexe reziden*iale, industriale, culturale, administrative, -tiin*ifice, de +nvă*ăm)nt, comer* , av)nd complexe căi de comunica*ie interne -i externe. Urbanizarea prezintă o tendin*ă generală de cre-tere +n prezent, deoarece aduce o serie de facilită*i pentru desfă-urarea mai comodă a vie*ii, printrun acces mai larg -i calitativ crescut al popula*iei la serviciile publice "sisteme de alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate, sisteme de management al de-eurilor etc.#. ra-ul +nsă reprezintă un ecosistem specific, un complex de factori naturali si artificiali, care asigură o serie de facilită*i pentru desfă-urarea mai comodă a vie*ii, dar, +n acela-i timp, expun popula*ia la diverse riscuri -i disconforturi, +n func*ie de modul de organizare -i folosire, mai mult sau mai pu*in echilibrată, al acestora. &desea, +n sistemeleurbane, factorii artificiali se extind din ce +n ce mai mult, +n detrimentul celor naturali. $ezvoltarea unei a-ezări umane este determinată semnificativ de schimbările care se produc +n structura economiei locale, +n structura popula*iei -i +n cultura comunitară. Ea trebuie să *ină seama +nsă de caracterul limitat al resurselor "de capitalul uman, natural -i financiar disponibil la nivel local#, urmărinduse alocarea echilibrată -i eficientă a acestora de către autorită*ile publice. &utorită*ile &utorită*ile administra*iei publice locale trebuie să +ncura/eze responsabilitatea civică comunitară -i individuală, parteneriatul +n realizarea proiectelor de dezvoltare locală, ini*iativele private. 0ata de urbanizare se refera la procentul anual de cre ștere a popula ției in zonele urbane ale unei tari. tudiile au arătat ca urbanizarea este invers propor ționala cu rata de urbanizare a ora șelor "ex &frica#.
Surse de cre ștere demografica la ora șe: 2igrația migra ția ruralurbana ruralurbana este o sursa ma/ora ma/ora de cre ștere a popula ției ora șelor mai ales in statele din lumea a 333a. &ceasta migra ție este influen țata de 4 factori factorul de +mpingere si cel de atragere. 5actorul de +mpingere se refera la acei factori care for țează gospodăriile sa se mute de la zone rurale la cele urbane. 5actorul de atragere se refera la atragerea oamenilor de la tara la ora ș cu mira/ul bogatiei. porul natural ora șele mai cresc in popula ției nu numai din pricina imigrărilor dar si din cauza sporului natural. 0olul sporului natural este la fel de important ca si cel al migra ției. 'aveta popula ția urbana mai poate creste "pe timpul zilei# din cauza muncitorilor care fac naveta zilnic de la periferia ora șului si de la sateli ții acestuia la ora ș pentru a merge la munca. Implicaț iile iile cre șterii popula ț iei iei urbane 6resiune asupra sectoarelor urbane "locuin țe, infrastructura, economie, mediul +ncon/urător +ncon/urător,, educa ție,
sănătate#. Exista aceasta aceasta presiune din cauza nevoii extinderii extinderii infrastructurii infrastructurii si serviciilor pentru pentru a putea servii +ntreaga popula popula ție a ora șului. Creștere urbana nebalansata daca cre șterea urbana este concentrata intro singura zona a unei tari atunci distribuția spațiala a popula ției acelei tari poate fi debalansata. $e exemplu pot apărea megaorasele. &cest
termen se refera la dominanta demografica, economica, sociala si politica a unui ora ș asupra unui sistem urban "exemplu 7ang8o8 este de 9: de ori mai mare dec)t al 33lea ora ș ca mărime din %hailanda #. 2egaorasele sunt specifice tarilor din lumea a 333a dar se găsesc si in zonele dezvoltate ale lumii. Creșterea economica spre deosebire de primele 4 implica ții ale cre șterii ora șelor, unii vad ora șele ca motoare ale cre șterii si sus țin ca creșterea urbana e benefica pentru cre șterea economica. tudiile au arătat o relație pozitiva intre rata de urbanizare si dezvoltarea economica "excep ție făc)nd &frica#. Controlarea cre șterii urbane:
perspectiva de acomodare cei ce vad in dezvoltarea urbana un lucru inevitabil si pozitiv "deoarece duce la creștere economica# cred ca cre șterea urbana nu ar trebuii controlata ci +ncura/ata prin atragerea popula ției rurale. perspectiva de interven ție cei ce vad in cre șterea urbana un lucru negativ "deoarece duce la presiune asupra sectoarelor urbane si la megaorase# cred ca aceasta ar trebui controlata prin canalizarea popula ției si locurilor de munca departe de marile ora șe. 6rocesul de urbanizare +n 0om)nia a fost indirectă legătură cu procesul de industrializare, prin migrarea popula*iei dintre rural spre urban. ub aspectul dinamicii sociale el poate fi apreciat ca o restructurare socială ca urmare raportului +n produc*ia de bunuri. ;n con*inutul existen*ei sociale a popula*iei se disting următoarele schimbări, datorate fenomenului de urbanizare pe plan economic < trecerea la munca retribuită= pe plan fizic < trecerea la un cadrul nou de via*ă, cu condi*ii superioare de locuire, cu facilită*ile oferite de oracu vestimenta*ia adecvată acestuia etc.= pe plan ergonomic < prin exercitarea unor profesiuni -i ocupa*ii noi, prin impunerea unui alt ritm de utilizare a timpului -i o nouă organizare a acestuia= pe plan familial < restr)ngerea familiei la unadouă genera*ii= Experien*a a demonstrat că aceste mi-cări au fost deseori provocatoare de convulsii at)t +n planul existen*ei individuale "unii indivizi manifest)nd adevărate crize de inadaptare, răm)n)nd astfel la marginea grupurilor sociale#, c)t -i +n planul existen*ei comunitare, prin formarea unei categorii neasimilate, neadaptate, adevărată perturbatoare a mecanismului vie*ii urbane. Urbanizarea de la trecut la viitor
$in anii >?: numărul locuitorilor la ora ș sa dublat o data la 4: de ani iar procentul lor din popula ția lumii a crescut in medie cu @A. &stăzi popula ția lumii care locuie ște la ora șe depaseste 4,B miliarde adică @,@ A din +ntreaga popula ție a %errei. $ar in 4:1: numărul locuitorilor de la ora ș va depă șii pe cel al locuitorilor de la tara 9,?BD versus 9,9:. ;nsa distribu ția locuitorilor nu este egala, /umătate din ei se găsesc in D tari China, 3ndia, U&, 0usia, 7razilia si aponia. 3maginea urbanizării este diferita de la tara la tara. 6e de o parte in 4!? din tarile lumii popula ția rurala inca este ma/oritara "tari din &frica si &sia# si pe de alta parte in ?4 de tari numărul oră șenilor depaseste @?A "tari din Europa, &merica de 'ord, &m Fatina#. &stăzi +nsa cre șterea foarte mare in popula ția orașelor se găsește in tarile in curs de dezvoltare, in special in zona &siei "mai mult de ??A# care in mare măsura determina caracterul contemporan al urbanizării lumii. ub aspect geografic vectorul urbanizării se +ndreaptă de la vest spre est. Cu toate ca mai precis ar fi termenul de +ntoarcere +nspre est, deoarece estul e considerat mai urban dec)t vestul inca din vremea antichității pana in mi/locul secolului al G3Glea. Fa +nceputul anilor >D: &sia sia recapatat hegemonia in numărul total de oraseni, depă șind Europa. 6robabil ca &frica va fi pe locul 4 in vreo doua decenii. e a ștepta ca pana in 4:4: popula ția urbana sa atingă valoarea de 4.4@? milioane in &sia si DD in &frica. Una din caracteristicile izbitoare ale urbanizării moderne este cre șterea rapida a numărului de megaorase "peste B milioane de locuitori# si concentrarea popula ției lor. Fa mi/locul secolului fiecare a @ tara avea un ora ș cu peste un milion de locuitori, in zilele noastre fiecare al 9lea stat. 3n prezent pamantul are 9@4
de aglomera ții urbane cu o popula ție de peste 1 milion unde trăiesc aproape 9@,DA din oră șeni si 1@,BA din popula ția lumii. 3n procesul formarii ora șelor pozi ția tarilor din lumea a treia sa +ntărit. 3n ultima /umatate de secol popula ția orașelor din statele dezvoltate practic sa dublat dar in tarile in curs de dezvoltare numărul orășenilor este de șase ori mai mare, iar popula ția orașelor mari sa +nzecit. &zi mai mult de o treime din orașele cu mai mult de 1 milion de locuitori se găsesc in estul, sudvestul si partea centrala a &siei, o alta treime se găse ște in &merica de 'ord si Europa 3n ultima /umătate de secol lista primelor 9: de ora șe ale lumii sa schimbat. 3n 1H?: doua treimi din lista era ocupata de ora șe din Europa si &merica de 'ord, dar in 1HH: nu mai era dec)t o treime din ele. 3n aceasta perioada ora șe ca 2ilano, 7erlin, 6hiladelphia, aint6etersburg, $etroit, 'apoli, 2anchester, 7irmingham, 5ran8furt, 7oston si Iamburg au dispărut de pe lista ora șelor frunta șe. 3n acela și timp eul, a8arta, $elhi, 2anila, Jarachi, Fagos, 3stanbul, Fima, %eheran, 7ang8o8 si $acca au re+mprospătato. $upă pronosticurile științifice numai numai D ora șe din tarile dezvoltate vor ramane in lista %o8Ko, 'eL Mor8, Fos &ngeles, 6aris, 2oscova, sa8a, pana in 4:1: si 4: ar trebui sa fie +nlocuite de către megaorasele din &sia, in special 3ndia si China. Evoluția si dominarea stilului de via ța urban este departe de a fi un simplu accident. ra șele oferă posibilitati exclusive pentru afaceri, activitati creative si bogatie. Un factor care a influen țat dezvoltarea orașelor a fost acela ca aici educa ția, sănătatea si serviciile sociale se găsesc la un standard mai +nalt dec)t in zonele rurale. 3n lume, exista tari cu un grad de urbanizare "efectul popula ției care traieste in centre urbane raportat la totalul popula ției# de 1::A, precum ingapore, sau cu peste H:A "&ustralia, 7elgia, 3srael, JuLeit, Fiban#. $isparitati exista mai ales intre regiunile urbanizate si regiunile rurale. 6erformantele cele mai evidente pe linia dezvoltării economice si eliminării discrepantelor sunt evidente in cazul regiunilor cu grad ridicat de urbanizare.
7ibliografie &sandului Faura N Elemente de $emografie O, Editura Universitatii N &lexandru 3oan Cuza O, 3a și, 4::@ Țarca 2. N $emografie O, Editura Economica, 7ucure ști, 1HH@ Fect. univ. dr. Elena 2aria 2inea, N Urbanism si &mena/area %eritoriului O , uport de curs pentru +nvă*ăm)nt la distan*ă, anul 4::@
