Istoric Aplicarea hipnozei la copii dateaza de pe vremea practicilor mesmerice din secolul al XVIII-lea. Dupa discreditarea teoriei magnetismului animal in 1784, a eistat un interes minor pentru acest domeniu pe parcursul secolului al XIX-lea si a primei !umatati de secol XX. Incepand cu anii 1"#$ si 1"7$ a aparut o crestere marcata a interesului asupra acestui su%iect in &'A. In &(, interesul pentru hipnoza la copii a crescut dupa aparitia )*ritish 'ociet+ o perimental and linical /+pnosis) 0*'/ in 1"78, prin asocierea unor proesori si psihologi practicieni. &n alt moment de cotitura a ost reprezentat de pu%licarea in 1"81, de catre 2ardner si 3lness, a cartii )/+pnosis and /+pnotherap+ ith hildren), primul manual pe aceasta tema, care a ost completat cu inca doua editii in 1"88 si 1""#. Alte sinteze 0treceri in revista au ost incluse ca si capitole in 2i%son si /eap 01""1 si 5oannou 01""1. /ipnoza este utilizata la copii si adolescenti pe scara 5oannou, deoarece aceasta grupa de varsta este cea mai usor hipnotiza%ila si cu cel mai %un raspuns la sugestia terapeutica. u toate ca tratamentul dureaza semni6cativ mai scurt timp decat la alte varste, cele mai recente relatari sunt anecdotice. opiii au o antezie %ogata si o viata imaginara %ogata cu o imaginatie creativa, care le creste hipnotiza%ilitatea, aducand-o la un )pea) intre 8 - 19 ani 03lness si 2ardner, 1"88. Acest aspect al personalitatii copiilor este oarte util pentru inductia hipnozei si pentru utilizarea imageriei diri!ate. opiiii agreaza eperienta hipnotica, avand putine complicatii
cu tehnica, raspunsul la tratament este rapid, cresterea increderii in sine, a independentei si a stimei de sine 6ind stimulate. 2ard6eld 01""9 a6rma ca hipnoza aciliteaza si mo%ilizeaza actorii comuni prezenti in orice orma de psihoterapie. /ipnoza a!uta la dezvoltarea relatiei terapeutice, ormand speranta si epectanta pozitiva pentru schim%are, oerind eplicatii si interpretari accepta%ile pentru clienti, incura!and comportamentele noi si a!utand la modi6carea gandirii distorsionate. /ipnoza nu este o terapie in sine, ci mai degra%a un contet oarte util in care o serie de manevre psihoterapeutice pot 6 aplicate. Asocierea dintre hipnoza si psihoterapia cognitivcomportamentala este %ene6ca pentru rezolvarea pro%lemelor clientilor copiii si adolescenti si a!uta totodata si la mentinerea starii de sanatate la cazurile urmarite pe perioade mai lungi de timp.
Demersul imaginativ al copiilor. Sugestibilitate si hipnotizabilitate la copiii si adolescenti. Scale. opiii raspund prompt la hipnoza datorita capacitatii lor de a 6 a%sor%iti si cuundati in antezie 02ardner, 1"74. i intra natural in hipnoza, destul de recvent in cursul unor !ocuri imaginate pe care le ac impreuna cu prietenii lor. :sihoterapeutul utilizeaza capacitatea copilului de a intra intr-o lume a !ocului imaginar, utila scopurilor terapeutice. Acest precursor al comportamentului hipnotic incepe in !urul
varstei de 9 - ; ani si este cunoscut su% numele de protohipnoza 0/ilgard, ermenul de responsivitate este utilizat mai degra%a decat de suscepti%ilitate, acoperind capacitatea copilului de a eperimenta hipnoza, si mai mult, talentul copilului decat al terapeutului. /ilgard 01"7" a sta%ilit chiar si la adulti o corelatie intre demersul imaginativ si hipnotiza%ilitate. Autorul citat a gasit ca tinerii adulti cu hipnotiza%ilitate inalta au agreat eperientele imaginative in copilarie si parintii lor au incura!at acest demers sau nu l-au o%structionat. '-a constatat o mai mare capacitate imaginativa la copiii unici sau la primii nascuti 0copiii de rang 1 si la adultii supusi la un nivel moderat de pedepse din partea parintilor in cursul copilariei, care sunt mai receptivi la hipnoza datorita tendintelor lor disociative. Desi s-a incercat o corelare a responsivitatii la hipnoza %azata pe teoriile dezvoltarii copilului si au ost eectuate o serie de cercetari in acest sens 03lenss si 2ardner, 1"88, lipseste deocamdata o teorie coerenta. :redictorii pentru o inalta responsivitate includ o inalta motivatie pentru reusita, atitudinea generala de incredere a copiilor in adulti si lipsa anietatii ara control.
ista si unele o%servatii care remarca contri%utia actorului genetic la nivelul hipnotiza%ilitatii, alaturi de in?uentele am%ietale si de atitudinea pozitiva a copilului ata de hipnoza 0:latnic si col., 1""1. @u eista dierente semni6cative legate de se in privinta responsivitatii la hipnoza la copiii. Declinul responsivitatii la hipnoza odata cu inaintarea in varsta se poate eplica datorita declinului a%ilitatilor imaginative si datorita rezultatului socializarii care solicita sa 6i mai rational si realist. esponsivitatea la hipnoza la copiii poate 6 testata cu a!utorul 'tandorD /+pnotic linical 'cale or hildren. ista in cadrul scalei si o adaptare pentru copiii intre 4 - 8 ani. 'cala cuprinde= sugestii pentru greutatea %ratului, rigiditate, halucinatii auditive, vizuale, regresie de varsta, inductia visului si sugestii posthipnotice. valuarea hipnotiza%ilitatii poate 6 utila clinicianului in alegerea metodei de hipnoza si in evaluarea responsivitatii la hipnoza si la prognozarea rezultatelor hipnozei. :sihoterapeutul poate evalua masura in care progresele terapeutice inregistrate se datoreaza hipnotiza%ilitatii sau altor actori terapeutici. u toate acestea, nu este necesar ca copiii sa 6e oarte hipnotiza%ili cand sunt a%ordati terapeutic pentru dierite pro%leme, cu eceptia unor dureri acute, aectiuni dermatologice sau astm, la care s-a putut demonstra o inalta corelare intre responsivitatea la hipnoza si evolutia clinica 0Badden si Anderton, 1"89. In practica, multi clinicieni nu utilizeaza scalele de hipnotiza%ilitate pentru ca le considera pierdere de vreme si ca ar avea relevanta scazuta.