Consilierea carierei prin colaborarea cu parintii partea 1

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali PARTEA I editor: Małgorzata Tarkowska (Polonia)

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Echipa de autori: Răzvan Ardelean (RO) Laura Ardelean (RO) Yolanda Deocano (ES) Christos Giannaulis CY) Ali Ister (AU) Nijole Janonyte (LT) Lambros Kaikitis (CY) Martin Maier (AU) Jurate Muriniene (LT) Evangelos Spanias (CY) Mercedes Santos (ES) Paul Schober (AU) Jurate Stankaityte (LT) Małgorzata Tarkowska (PL)

Despre autori: Laura Ardelean (RO) Lucrează ca proesor şi terapeut prin joc la Fundaţia „Partener” din Braşov, Braşov, România, care promovează educaţia pentru adulţi (LieLong Learning). A participat la numeroase proiecte europene.

Răzvan Ardelean (RO) Răzvan Ardelean are Masteratul în Consiliere Psihologică Psihologică şi Educaţională. A condus numeroase proiecte naţionale şi europene în domeniul educaţiei. Autor de carte educaţională “Lumina” “Lumina” (2004), “Creatorii “Creatorii de turism” (2006). A inventat şi patentat în România jocul “Şah în 4”. 4”. Este autorul unui test original on-line de orientare în carieră. Conduce un colectiv de cercetare în domeniul “Învăţării “Învăţării accelerate“ cunoscută şi ca “Învăţare prin somn”. somn”. În prezent este preşedintele Fundaţiei Partener din Braşov, România, care promovează educaţia pentru adulţi (LieLong Learning).

Yolanda Deocano Pedagog la Universitatea din Sevilla, Spania. Expert în Psiho-Pedagogie, comunicare şi seminarii. Colaborator permanent al Asociaţiei Annur, Annur, a participat la dierite proiecte europene alături de asociaţia menţionată mai sus.

3

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Christos Giannoulis Şi-a terminat studiile în Ştiinţele Economiei (MBA), a urmat cursurile de Psihologie ABO în RWTH Aachen-Germania. Director al RCI (Institutul de Cercetare şi Consultanţă), se ocupă de managementul Resurselor Umane şi consultanţă în marketing, planicare strategică, sisteme de calitate şi este consultant acreditat al Autorităţilor Guvernamentale din Cipru (Institutul de Tehnologie şi Autoritatea pentru Dezvoltarea Resurselor Umane). Purtător de cuvânt în conerinţele naţionale şi internaţionale în aria „Consilierea şcolară şi a carierei”, „Inuenţa Mass-Media asupra părinţilor şi copiilor”, „Colaborarea între părinţi şi proesori în procesul de învăţare.”

Ali Ister Studii de Economie Internaţională şi Administrarea Aacerilor. Activităţi proesionale: proesionale: coordonarea unei agenţii de management a evenimentelor, coordonare, probleme administrative şi relaţii umane pentru o bancă de sânge, director al unei întreprinderi comerciale din sectorul textil, cercetare, proiecte UE pentru Haelekar Unternehmensberatung, Insbruck, Austria.

Nijolė Janonytė Psiholog, din 2004 lucrează ca proesor în Centru de Dezvoltare Proesională Jurbarkas, Kaunas, Lituania. Dezvoltă programe de predare pentru proesori, susţine seminarii pentru proesori, părinţi şi studenţi. Preocuparea ei principală o reprezintă copiii cu nevoi deosebite, problemele acestora de integrare şi dezvoltare, la el şi particularităţile relaţiilor dintre studenţi şi părinţi.

Lambros Kaikitis Şi-a încheiat studiile în Ştiinţe Politice şi Economie (MBA) şi a obţinut Doctoratul în Ştiinţe Economice şi Politice. Director în cadrul RCI (Institutul de Cercetare & Consultanţă) Cipru. Experienţa lui în muncă este extinsă, de la a  asociat în departamentul de cercetare a Institutului de Ştiinţe Politice la universitatea din Aachen, de a participa la multe programe de cercetare, cum ar  „rolul şi ecienţa televiziunii şi a reclamelor în comportamentul politic şi social al tinerilor”, tinerilor”, „problemele „problemele politice şi sociale ale imigranţilor în Germania”.

Martin Maier Doctor în Filosoe, diplomă de Masterat în Filologie Clasică (Latină), Psihologie, Filosoe şi Pedagogie. Activităţi proesionale: proesionale: asistent ştiinţic şi conerenţiar la Universitatea Innsbruck, Austria, ormator pentru orientare vocaţională şi conducător al departamentului de e-learning la un institut de ormare vocaţională, conerenţiar la un colegiu pentru ormarea vocaţiei de proesor, coproprietar al Haelekar Unternehmensberatung, cercetare, managementul proiectului, proiecte UE.

Jurate Muriniene Lucrează ca şi consilier educaţional la centrul pentru Consilierea Tinerilor şi a Carierei. Predă managementul carierei, la Universitatea Vytautas Vytautas Magnus, dezvoltă şi conduce programe de educare şi orientare în carieră pentru proesori şi studenţi. Consultă studenţii şi părinţii asupra posibilităţilor de studiu în ţară şi în străinătate.

4

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Evangelos Spanias (CY) Şi-a terminat studiile în Contabilitate şi Finanţe, la Universitatea Universitatea de Est d in Anglia şi a obţinut MBA la institutul CIIM din Cipru. Experinţa proesională se extinde în contabilitate, audit, marketing, management, cercetare, consultanţă în marketing şi management de proiect. În 2006 a ost numit Consultant în RCI (Institutul de Cercetare şi Consultanţă).

Mercedes Santos Proesor de Engleză, Universitatea Extremadura, Spania. Colaborator permanent al Asociaţiei Annur, a participat la dierite proiecte europene alături de asociaţia menţionată mai sus.

Paul Schober Doctor în Administrarea Aacerilor, studii de jurnalism şi politică, diplomă postuniversitară în Managementul Educaţiei. Director al Haelekar Consultancy Ltd., Innsbruck, Austria. Ţine conerinţe conerinţe la Universitatea Innsbruck şi la Centrul de Management Innsbruck, seminarii şi cursuri d e ormare în antrepriză ş i educarea adulţilor. Publicaţii în aria cercetării organizaţionale, organizaţionale, dezvoltarea resurselor umane, ormarea ucenicilor, antreprenoriat, antreprenoriat, consilierea carierei şi conceperea curentelor principale..

Juratė Stankaitytė Lucrează ca psiholog la şcoala Sakiai “Varpas”, Kaunas, Lituania. Predă psihologie, susţine conerinţe, seminarii pentru instituţiile de pregătire a proesorilor. Domeniul ei special de interes îl reprezintă dezvoltarea competenţelor în managementul carierei din programele de educaţie. Conduce grupuri de dezvoltare a abilităţilor sociale, participă la proiecte şi programe naţionale şi internaţionale internaţionale..

Małgorzata Tarkowska Şi-a terminat masteratul în Psihologie – psihoterapeut, consilier în dezvoltarea carierei. Conducător al Centrului de Terapii şi Cursuri Psihologice, Lodz, Polonia. Se ocupă cu psihoterapia şi dezvoltarea carierei clienţilor ei. Proiectează drumuri în carieră, ăcând posibilă înglobarea vieţii proesionale şi a celei private. Furnizează cursuri de ormare în domeniul consilierii psihologice şi de aaceri pentru diverse grupuri proesionale, atât pentru persoanele de la conducere cât şi oentru angajaţi. Cooperează cu Institutul de Psihologie al Universităţii din Lodz, unde susţine seminarii pentru consilierii proesionali în cadrul programelor de s tudii postuniversitare.

5

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Cuprins Despre autori: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 10 INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 . 11 PARTEA 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 . 11 CAPITOLUL 1: Consilierea de grup pentru părinţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Ardelean Răzvan & Ardelean Laura (RO), Małgorzata Tarkow Tarkowska ska (PL)

1.1. Cu Cum se pregăteşte un co cons ililier pentru a lucra cu un grup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 12 1.2. Re Reguli de de co conducere a se seminariilor pe pentru pă părinţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 12 1.3. Ex Exerciţii de de “spargere a gheţii”: Ic Ice-breaking. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 15 Exerciţiul 1: Ghemul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15 Exerciţiul 2: Eşara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 16 Exerciţiul 3: Frânghia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 16 Exerciţiul 4: 4: Cu Cursa cu cu sc scaune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 16 Exerciţiul 5: Prăjitura umblătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 17 Exerciţiul 6: 6: Li Limba de de cl clopot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 17 Exerciţiul 7: 7: Să Să-i aj ajutăm pe pe ne nevăzători . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 17 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 . 19 CAPITOLUL 2: Părinţii ca un element important al procesului de consiliere în carieră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Ardelean Răzvan & Ardelean Laura (RO)

2.1. Tradiţiile de amilie ca actor determinant în alegerea carierei copilului                                                   1 9 2.1.1. Pr Prejudecăţi de de a amilie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 2.1.2. Pr Prejudecăţi cu cu pr privire la la Co Consilier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 20 2.1.3. Prejudecăţi cu privire la piaţa muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 21 2.1.4. Întreprinzător sau angajat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 22 2.2. Ex Exerciţii: Cu Cum pot părinţii inuenţa alegerile copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 23 Exerciţiul 1: Dacă aş … . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Exerciţiul 2: 2 : Î n pa papucii a ltltuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 25 Exerciţiul 3: Alegând o carieră .......................................................................................27

6

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Anexe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 . 29 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 34 CAPITOLUL 3: Cum să motivăm părinţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Yolanda Deocano şi Mercedes Santos (ES)

3.1. Teorii Motivaţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 34 3.1.1. Instinctele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 34 3.1.2. Teoria „Drive reduction” (Reducerea senzaţiei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 34 3.1.3. Teoria excitaţiei: căutarea stimulării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 35 3.1.4. Teoria „incentives” ( Te Teoria stimulilor/ nevoilor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 35 3.1.5. Teoria procesului oponent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 35 3.1.6. Teoria cognitivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 35 3.1.7. Teoria lu lui Ma Maslow. Pi Piramida ne necesităţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 35 3.1. 8. 8. Câteva remarci c u privire la teoriile motivaţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 35 3.2. Motivaţie ş i individualitate: pozitivarea s titimulilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 36 3.2. 3. 2.1. 1. Car Carac acte teri rist stic icii indi indivi vidu dual ale. e. Cum Cum să să moti motivă văm m luân luând d în cons consid ider erar aree die diere renţ nţel ele.. e.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 .366 3.3. Mo Motivaţie şi şi pe per o ormanţă. Re Relaţiile st stabilite în între ac acestea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 37 3.4. Mo Motivaţie şi şi cu curiozitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 3.5. 3. 5. Exe Exerc rciţ iţiiii - St Stra rate tegi giii de de dezvo zvolt ltat at pen pentr tru u a înc încur uraj ajaa pozi poziti tivv moti motiva vaţi ţiaa grup grupul ului ui de păr părin inţi ţi .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Exerciţiul 1: Eu sunt aşa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Exerciţiul 2: Motivarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Exerciţiul 3: Feedback . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 40 Exerciţiul 4: Vânzări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Exerciţiul 5: Ore suplimentare .......................................................................................43 Exerciţiul 6: 6: Po Pot  in interesant pe pentru că că…. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Anexe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 . 45 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 6

CAPITOLUL 4: Crearea parteneriatelor în amilie (părinţi şi copii) în dierite etape ale consilierii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 7 Ali Ister, Martin Maier, Paul Schober (AU)

4.1. Obiectivele modulului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 4.2. Introducere teoretică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 47 4.2.1. Cooperarea consilierilor consilierilor cu părinţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47 4.2. 4. 2.2. 2. Cu Cum m poa poate te un co cons nsil ilie ierr aju ajuta ta pă pări rinţ nţii ii să îş îşii con const stru ruia iasc scăă rel relaţ aţia ia cu co copi piii ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 .477

7

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali 4.3.. Exerci 4.3 Exerciţii ţii – re relaţ laţia ia dintr dintree părinţ părinţii şi copi copii:i: învăţ învăţare area, a, şcoal şcoalaa şi viit viitoar oarele ele deci decizii zii cu cu privi privire re la la o slujb slujbăă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 Exerciţiul 1: 1: Eş Eşuat pe pe o in insulă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Exerciţiul 2: Hârtia mototolită .......................................................................................51 Exerciţiul 3: Plierea instructivă.......................................................................................53 Exerciţiul 4: In Insula în curs de apariţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Exerciţiul 5: Călătoria vocaţională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 57 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

CAPITOLUL 5: Cum să ajutăm părinţii să dezvolte atitudini pentru a-şi ajuta copiii în luarea unei decizii . . . . . . . . . . . . . 6 0 Małgorzata Tark Tarkowska owska

5.1.. Inte 5.1 Intervi rviul ul de con consil silier ieree ca ca meto metodă dă de baz bazăă pent pentru ru a dezv dezvolt oltaa rela relaţii ţiile le de spr spriji ijin n ale ale păr părinţ inţilo ilorr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60 5.1.1.. Denire 5.1.1 Denireaa aşteptăr aşteptărilor ilor pări părinţilo nţilorr cu priv privire ire la propr propria ia dezvolt dezvoltare are şi a schimb schimbării ării atitu atitudinil dinilor or de de viaţă. viaţă. . . . . . . . . . . . . . .63 5.2. Valorile personale ale părinţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 64 5.3. 5. 3. Acţ Acţiu iuni ni pen pentr tru u a dezv dezvol olta ta pre pregă găti tire reaa pări părinţ nţil ilor or pen pentr tru u o schi schimb mbar aree cons constr truc ucti tivă vă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 .677 5.4.. Exerci 5.4 Exerciţii ţii – dezv dezvolt oltare areaa abilit abilităţi ăţilor lor şi şi atitud atitudini inilor lor păr părinţ inţilo ilorr pentru pentru a-i a-i ajuta ajuta pe pe copii copii în aleg alegeri erile le lor lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70 Exerciţiul 1: 1 : B un una î nţ nţelegere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Exerciţiul 2: Calităţile muncii ........................................................................................71 Exerciţiul 3: Vorbeşte-mi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 72 Exerciţiul 4: Schimbare..............................................................................................73 Exerciţiul 5: Să ajungem la rădăcini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 74 Exerciţiul 6: Sunt talentat la… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75 . 76 Anexe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

CAPITOLUL 6: Cum pot  ajutaţi părinţii în planicarea carierei copilului lor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Jurate Stankaityte, Nijole Janonyte, Jurate Muriniene (LT)

6.1. Procesul de planicare a carierei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 6.2. Au Auoevaluarea, au autocunoaşterea în în pl planicarea ca cariereig . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 81 6.22.1 6. .1.. Rol Rolul ul păr ăriinţ nţiilo lorr în în pr proc oces esul ul de lu luar aree a de deci cizi ziei ei pr priivi vind nd ca carrie ierra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 .811 6.3. Exerciţii – planicarea carierei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Exerciţiul 1: Nevoile copilului meu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 84 Exerciţiul 2: Portooliul carierei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 85 Exerciţiul 3: Învăţând de la alţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 86

8

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Exerciţiul 4: 4: Viziunea co copilului pr privind ca cariera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 87 Exerciţiul 5: Stilul decizional privind cariera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 89 Exerciţiul 6: 6 : A na naliza p os osibilelor a le legeri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 . 92 Anexe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 99 CAPITOLUL 7: Cum să le urnizăm părinţilor inormaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Christos Giannaulis, Evangelos Spanias, Lambros Kaikitis (CY)

7.1. Obiectivele modulului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 7.2. Introducere teoretică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 99 7.3. 7. 3. Cu Cum m po poat atee un co cons nsil ilie ierr să gă găse seas ască că in ino orm rmaţ aţii ii o olo losi sito toar aree pe pent ntru ru pă pări rinţ nţi.i. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 1000 7.4. Surse şi tipuri de inormaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 7.4.1. I n normaţii pe p ersonale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 7.4.2. Inormaţii despre mediul în care trăim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 7.4.3. Inormaţii sociale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 7.4.4. Inormaţia educaţională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 7.4.5. Inormaţii proesionale proesionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 7.55. Ro 7. Rolu lull co cons nsil ilie ierrul ulu ui în oer erir irea ea de in inorm rmaţ aţiii ne necces esaare cop opii iilo lor.. r.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 1033 7.6. Cum să conduci întâlnirile de grup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 7.7. Exerciţii – căutarea inormaţiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Exerciţiul 1: Inormaţii din Internet. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Exerciţiul 2: Părinţi şi Consilieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Exerciţiul 3: Prezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

9

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Introducere Această carte este scrisă pentru consilierii şcolari şi proesorii diriginţi care decid să nu lucreze numai cu copiii, dar şi cu amiliile acestora. Reprezintă un set de inormaţii necesare pentru a putea construi o legătură bună între consilieri şi părinţi, pentru a-i motiva pe părinţi să acţioneze, să stabilească obiective, să dezvolte abilităţi şi trăsături care să ajute la analizarea carierei şi la deciderea educaţiei şi a unei meserii viitoare. Această carte se bazează pe experienţa internaţională a consilierilor din dierite ţări. Constă în exerciţii practice care pot  olosite în lucrul cu părinţii. Este împărţită în două părţi. În prima parte, consilierului i se oeră instrumente olositoare (exerciţii). A doua parte îi permite consilierului să-şi dezvolte abilităţile. Poate  tratată ca o modalitate de a învăţa singur sau de a împărţi experienţele cu ceilalţi. Acest manual reprezintă o completare a cărţii „Copilul meu îşi alege o carieră”.

10


PARTEA 1

CAPITOLUL 1 Consiliereaa de grup Consiliere g rup pentru părinţi

Consilierea în grup reprezintă un subiect de interes pentru oamenii care doresc să-şi sporească ecienţa în munca de consiliere. În literatura mondială şi cea poloneză se întâlnesc multe inormaţii în legătură cu acest lucru (Rogers, 1970, Glading, 1992 şi numeroase texte prezentate în Broşurile Consilierii Proesionali din anii: 1997, 1998, 1999). Popularitatea acestui subiect are multe rădăcini. În primul rând, transormarea sistemului economic şi politic a crescut nevoia de consiliere proesională. În al doilea rând, mulţi consilieri proesionali care şi-au dobândit şi dezvoltat calicările în ultimii ani, se pot simţi incompetenţi în a lucra cu grupuri deoarece acest aspect este neglijat pe parcursul educării lor la universitate sau alte cursuri. Mai mult, încă lipsesc publicaţiile care să prezinte metode ce îi permit consilierului să le olosească în munca sa. În prezent se creează grupuri în multe instituţii. Au structuri oarte complexe şi trebuie să rezolve anumite probleme (de exemplu, în consilierea carierei, trebuie să se concentreze asupra obţinerii de abilităţi importante pentru uncţionarea activă pe piaţa muncii, construind o carieră, dezvăluind părţile puternice ale unei persoane în contact cu alte persoane şi acţionând în roluri sociale şi de muncă dierite.) În concluzie, se observă apariţia unei întrebări – ce determină două grupuri similare pregătite prin consiliere să obţină rezultate dierite. Acest enomen este destul de complex. Ar putea  eectul dieritelor dinamici de grup care derivă din structura grupului, din conguraţia specică a trăsăturilor sociale şi psihologice a membrilor ei şi modalitatea în care se procesează comunicarea în grup. Aceste elemente pot  aranjate, avându-se în vedere trei trăsături:

11

• Interacţiun Interacţiunea,acel ea,acellucru lucrucare care„săaparăceva „săaparăcevaîntreoa întreoameni”:discu meni”:discuţia,ascul ţia,ascultarea,i tarea,interpreta nterpretarea,medi rea,medierea,modal erea,modalitatead itateadeafac eaface e

aţă conictelor sau începerea unui conict. • Procedurile,modulîncar Procedurile,modulîncareungrupfac eungrupfaceschimbdeinf eschimbdeinformaţii,discut ormaţii,discutăşidecidesăaleag ăşidecidesăaleagăceamaibunăsol ăceamaibunăsoluţieposibil uţieposibilă. ă. • Conţinutul Conţinutul,problemacu ,problemacucareseconfru careseconfruntăgrupul ntăgrupulsauproblema sauproblemadiscutată. discutată.

În uncţie de tipul de grup, accentul pus pe aceste trăsături este dierit. În grupurile de învăţare, conţinutul este pe primul loc, în grupurile de prieteni – interacţiunea, iar procedurile în grupuri se stabilesc asupra unei ţinte specice (care deseori pornesc din consilierea carierei). Toate aceste trăsături trebuie să se ae în armonie pentru a putea uncţiona bine. Grupurile tind să aibă multă putere, ce poate aduce membrilor experienţe noi, să le stimuleze creativitatea şi să conducă la rezolvarea de probleme interesante. Principalul rol al conducătorului este să se asigure că potenţialul grupului este bine olosit şi aduce benecii de durată.

Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)

CAPITOLUL 1 Consilierea de grup pentru părinţi


PARTEA 1

1.1. Cum se pregăteşte un consilier pentru a lucra cu un grup În cadrul proiectului nostru, s-a desăşurat un seminar care să-i pregătească pe consilieri să lucreze cu părinţii. Principalele obiective ale acestui seminar au ost: • • • • • • • •

Cunoaşterearegulilorp Cunoaştereareg ulilorpentruac entruaconduceun onduceunseminar seminarpentru pentruungrup ungrupdepărin depărinţi ţi Dezvoltareaabili Dezvoltar eaabilităţilor tăţilorpractice practicelegated legatedeconstrui econstruireare rearelaţiilor laţiilorcupări cupărinţii nţii Cunoaştereaunor Cunoaşte reaunorexerci exerciţiidinm ţiidinmanual anual Cunoaştereaefe Cunoaşte reaefectelorpe ctelorpecarelea careleauexer uexerciţiile ciţiileceurmeaz ceurmeazăapre ăaprezentate zentatepărinţ părinţilor ilor Creşterearespo Creşter earesponsabilit nsabilităţiiasu ăţiiasuprarol praroluluipr uluiprofesieiş ofesieişiaaleger iaalegerilorpri ilorprivindmun vindmunca ca Introducereaobi Introduc ereaobiectivelor ectivelorpecare pecareleauex leauexerciţii erciţiilepent lepentruconsil ruconsilierişia ierişiaobiectiv obiectivelorînl elorînlucrulcu ucrulcucopilul copilulînsiste însistemulfami mulfamilial lial Schimbuldeexperi Schimbul deexperienţăleg enţălegatdelucr atdelucrulcupă ulcupărinţii rinţii Cunoaştereareg Cunoaşte rearegulilora ulilorasistemul sistemuluideordi uideordinecândse necândselucreaz lucreazăcupări ăcupărinţii nţii

Acesta s-a desăşurat într-un sistem de 20 de ore de seminarii şi 10 ore de muncă independentă. Pe parcursul ultimei întâlniri participanţii au prezentat rezultatele „muncii lor individuale” şi consideraţiile lor asupra subiectului prezentat. Conorm consilierilor, lucrând într-un asemenea mod a ost oarte olositor. Le-a permis tuturor să înveţe uşor şi să-şi schimbe modul de a gândi despre rolul lor în lucrul cu tinerii. Mulţi consilieri au armat că lucrul cu părinţii este esenţial în procesul de consiliere a copiilor. 12

1.2. Reguli de conducere a seminariilor pentru părinţi Obiectivele activităţilor pregătite pentru părinţi sunt: • • • • •

Integrareaîngrupşiconstruireaunei„reţeledeajutor”(carevacontinuaşidupăprogr Integrareaîngrupşiconstruireaunei „reţeledeajutor”(carevacontinuaşidupăprogramuldeformare) amuldeformare) Cunoaştereatrăsăturilorputernicecaşiconsilierpentru Cunoaştereatrăsăturil orputernicecaşiconsilierpentrucopilulsău copilulsău Cunoaştereacondiţionărilorînlegăturăcudezvoltareaprofesionalăşiîn Cunoaştereacondiţionărilorînlegă turăcudezvoltareaprofesionalăşiînţelegereaalegerilorfăcute ţelegereaalegerilorfăcutedecopii decopii Dezvoltarearelaţieicopil–părintepentruîmbunăt Dezvoltarearelaţieicopil–păr intepentruîmbunătăţireaabilităţil ăţireaabilităţilor or Dezvoltareaabil Dezvolt areaabilităţi ităţiide ide aîncepeundialogcucopilulpetemelegate aîncepeundialogcucopilulpetemelegatede de educa educaţie,alege ţie,alegereauneişcoli, reauneişcoli,a a unei uneiprofesii profesii,,

obiective pentru viitor • Dobândireadeabilităţipe Dobândireadeabilităţipentruauto-motivare,motivare ntruauto-motivare,motivareacopilului,încurajarea acopilului,încurajareadezvoltăriipasiunilorşihobby-urilor dezvoltăriipasiunilorşihobby-urilor • Prezentare Prezentareanecesităţiidevalorialefamiliei anecesităţiidevalorialefamilieiînperioadadeanalizareaeducaţieicopil înperioadadeanalizareaeducaţieicopiluluişiaalegerilorlegatedemuncă uluişiaalegerilorlegatedemuncă • Dobândireadeabilităţipe Dobândireadeabilităţipentruaacompaniacopilulpedura ntruaacompaniacopilulpedurataprocesuluideplanicareavi taprocesuluideplanicareaviitoruluilor. itoruluilor.


Programul de ormare poate  organizat pentru părinţi de toate vârstele. Grupurile pot  uniorme (de exemplu, tineri în vârstă de 16 ani), dar de asemenea, şi grupuri mixte. Oeră şansa de a ace un schimb de experienţă, olosind ca exemple părinţii copiilor mai mari. Înainte de întâlnirea părinţilor trebuie pregătită o oertă detaliată. Aceasta ar trebui să conţină: • Obie Obiectivul ctivulîntâ întâlniri lnirilor lor


1.1. Cum se pregăteşte un consilier pentru a lucra cu un grup

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali • • • • • •

PARTEA 1

Efecte Efec tele le Informaţiilepentrucareacestprogramdeformareesteorgan Informaţiilepentrucar eacestprogramdeformareesteorganizat izat Subiectele Subie cteleîntâl întâlniril nirilor or Metode Met odele ledel delucr ucru u Data,dura Data, durataşi taşilocul loculîntâ întâlniri lnirilor lor scurtăbiograeapersoaneicareconduceîntâlnirile scurtăbiograeapersoaneicareconduceîntâln irile

Fiecare întâlnire ar trebui să înceapă prin a scrie un contract cu părinţii, stabilind regulile în vigoare pe durata întâlnirilor întâlnirilor.. Reguli olositoare pentru lucrul în grup: Reguli olositoare, ajutătoare pentru lucrul în grup ar trebui stabilite de către participanţi împreună cu liderul. Este olositor să urmaţi aceşti paşi: • Aderarealacontract,deexempl Aderarealacontract,deexemplucuprivirelatimpuldeînc ucuprivirelatimpuldeîncepereşiterminarealucru epereşiterminarealucruluiîngrup luiîngrup • Regul Reguladiscreţ adiscreţiei–sepotfolosi iei–sepotfolosiinforma informaţiile ţiiledespregrup despregrupprivitnum privitnumaicaunîntre aicaunîntreg,darfărăasefaceref g,darfărăasefacereferire erirelaanumite laanumite

persoane • • • • •

Dreptull Dreptu llao aopin pinie ie Dreptuld Drep tuldeaex eaexperim perimentau entauncomp ncomportame ortament nt Reguladea Regul adeascult scultarer arerecipr eciprocăşi ocăşiaten atenţie ţie Fiecareartrebuisăseadresezecelorlalţipenume Fiecareartrebu isăseadresezecelorlalţipenume Fiecareartrebuisă-şipoatăîmpărtăşiliberimpresii Fiecareartrebu isă-şipoatăîmpărtăşiliberimpresiilesale lesale

Regulile pot  scrise sub orma unui „contract” „contract” ce poate  lipit de perete, în sala unde se desăşoară cursul. Metoda olosită pe durata acestui curs este ”învăţarea participativă” participativă”. Modul în care gândim când intrăm în acest proces este acela că niciun expert nu are toate răspunsurile, în timp ce ecare dinte noi deţine inormaţii şi experienţe personale valoroase, cu care poate contribui la desăşurarea cursului. Iată de ce deschiderea şi dialogul sunt esenţiale în această ormă de curs. Noi, ca şi traineri, trebuie să creăm un climat în care poate avea loc un dialog adevărat. Cerinţele pentru participarea la curs sunt: 1. Prezenţa: Participarea Participarea la toate sesiunile 2. Participare: Disponibilitatea Disponibilitatea de a  implicat în jocurile de rol, dezbateri etc. 3. Condenţialitate proesională proesională 4. Pregatirea temelor temelor de casă. Saturi pentru un bun trainer: 1. Modul în care este aranjată camera şi mărimea grupului sunt oarte importante. Trebuie să avem în vedere conortul participanţilor. Vom alege un loc spaţios, liniştit, atractiv. Camera, holul de la intrare trebuie să conere un sentiment de intimidate. 2. Cele mai bun aranjamente sunt în cerc sau în orma literei U, astel încât orice participant să îi poată vedea pe ceilalţi. Este


13


1.2 Reguli de conducere a seminariilor pentru părinţi

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali important ca scaunele să poată  mutate, e spre margine - eliberând centrul camerei pentru activitaţile de mişcare, e pentru ormarea unor echipe sau grupuri de interacţiune mai mici. 3. Fiţi entuziast. În orice grup există oameni cu probleme, sau care vin la întălnire obosiţi, aşa încât ţi pregătit să îi încurajaţi, să îi ajutaţi să e entuziaşti. 4. Câştigaţi încrederea participanţilor. participanţilor. Exprimaţi-vă sincer interesul şi preocuparea pentru activitatea grupului cu care lucraţi, dar şi aprecierea pentru ecare persoană în par te. 5. Creaţi o atmoseră de conort emoţional. Membrii grupului trebuie să ştie că le este permis să aibă opinii dierite şi că sunt încurajaţi să şi le exprime ără a  judecaţi sau ridiculizaţi de ceilalţi. Încurajaţi respectul pentru punctele de vedere dierite. 6. Stimulaţi coeziunea grupului. grupului. Aceasta se va realiza prin însăşi modul interactiv de lucru, dar trebuie să m atenţi la tratarea situaţiilor emoţionale care vor apărea: nimeni să nu e atacat sau jignit pentru opiniile sale, sau pentru apartenenţa la un anumit gen, categorie socială, etnie, rasă, convingeri religioase sau politice etc. Nimeni nu trebuie să se simtă respins sau exclus. 7. Încurajaţi interacţiunea grupului. Numiţi persoana care urmează să vorbească pentru ca atenţia grupului să se concentreze asupra ei. Incurajaţi-i să vorbească şi pe cei mai timizi şi retraşi. Remarcaţi similitudinile, dierenţele între părerile participanţilor,, şi legătura acestora cu subiectul în discuţie participanţilor 8. Trebuie să aveţi o strategie pentru a împiedica monopolizarea discuţiei de către o singură persoană, şi o alta strategie pentru a aduce discuţia la subiect atunci cand aceasta deviază. 9. Uneori veţi  pus în situaţia chiar de a întrerupe o persoană care vorbeşte pentru a-i comunica aptul că discuţia a alunecat, sau să lase şi altora posibilitatea să-şi exprime opinia, sau că, poate ară voie, a jignit pe cineva. Trebuie Trebuie să ţi pregătit cum să o aceţi într-un mod delicat. 10. Nu emiteţi aprecieri aprobative (da, ai dreptate!) sau negative (nu, tu nu ai dreptate!) asupra armatiilor participanţilor, deoarece în acest el, de apt comunicaţi judecăţi de orma ”Eu sunt OK tu eşti OK” versus ”Eu sunt OK tu nu eşti OK”, punându-vă astel în poziţia unui ”master” care le ştie pe toate şi care acordă calicative, în loc să ocupaţi poziţia unui egal, care are un rol de mediator mediator.. 11. Atunci când se ia o decizie, aceasta trebuie rezumată şi prezentată ca atare, pentru a marca aptul că s-a trecut de la etapa de idei şi că s-a luat o hotărâre. 12. Trebuie Trebuie să ţi pregătit să vă conruntaţi cu probleme ca: lipsă punctualitate, dierenţe de vârstă, de temperament, de mediu social sau educaţional, atitudini ostile privitoare la anumite subiecte sau abordări, atitudinea dominantă a unora dintre participanţi sau retrasă a altora, dependenţa de aptul ca părerea proprie să e conrmată, lipsă de deschidere etc. Se recomandă să începeţi lucrul cu ecare grup (inclusiv cel ormat din părinţi) prin a spune câteva cuvinte despre ormatori, persoanele care vor conduce cursul. Ei pot prezenta câteva metode de a construi relaţii în cadrul grupului. Următorul pas îl reprezintă exerciţiile exerciţiile de „spart gheaţa” ce urmează a  introduse (vezi capitolul 2.3). Oricum, când olosiţi asemenea exerciţii este esenţial să prezentaţi părinţilor obiectivul acestora astel încât să nu le considere proaste sau că nu au legătură cu subiectul principal al cursului.


PARTEA 1

14


1.2 Reguli de conducere a seminariilor pentru părinţi


PARTEA 1

1.3. Exerciţii: Ice-breaking SURSA: Angier & Aiken. (1999); Neguţescu. (2004). OBIECTIVE: De ce utilizăm exerciţiile de tip “ice breaking” (pentru spart gheaţa)?: • Exerciţiile pentru spart gheaţa dau tonul pentru întreg restul întâlnirii. Un start bun poate ace ca întregul program să meargă bine; un start deectuos poate compromite întrega întâlnire întâlnire • Exerciţiile pentru spart gheaţa realizează o tranziţie aţă de restul zilei. Aceasta marchează o schimbare aţă de activităţile obişnuite ale zilei; reprezintă o deplasare spre ceva dierit şi permite participanţilor să se adapteze • Exerciţiile pentru spart gheaţa creează oportinitatea să ne prezentăm unii altora • Exerciţiile pentru spart gheaţa conduc la o experienţă de deschidere spre participare pentru noii veniţi în grup; îi ajuta pe aceştia să se simtă mai repede ca ind o parte a grupului. Jocurile implică şi includ pe toţi paticipanţii, e ca echipă e individual. • Exerciţiile pentru spart gheaţa construiesc încrederea de sine şi stima de sine, creează o atmoseră de securitate emoţională şi, cel mai important, securitate emoţională atunci când nu câştigi. • Exerciţiile pentru spart gheaţa creează opotunitatea de a împărtăşi idei şi gânduri într-o atmoseră de siguranţă emoţională. • Exerciţiile pentru spart gheaţa la începutul întâlnirii creează o perioadă de timp pentru întârziaţi, care, astel nu întrerup întâlnirea. TIMP: 15-40 min. MATERIALE: o minge (jocul 1), o eşară (jocul 2), scaune (jocul 4), un material pentru legat la ochi (jocul 7) FORMÂ: joc Haideţi să vedem câteva jocuri pentru “spart gheaţa”. gheaţa”. EXERCIŢIUL 1:

15

GHEMUL

CAPITOLUL 1

DESFĂŞURARE: Participanţii se aşează în cerc. Trainerul are un ghem de soară pe care îl aruncă unuia dintre par ticipanţi, în timp ce îşi spune numele, ţinând bine capătul acestuia în mână. Participantul prinde ghemul, ţine de soară astel încât aceasta să stea întinsă şi aruncă ghemul altui participant, spunându-şi în acelaşi timp propriul nume. Jocul continuă până la epuizarea participanţilor, ghemul desăşurându-se. Între participanţi se creează astel o reţea de soară. Acum începe aruncarea inversă a ghemului, pentru a-l strânge. Fiecare participant, începând cu ultimul, aruncă ghemul înapoi persoanei de la care l-a primit, de data aceasta rostind numele acesteia.

Consilierea de grup pentru părinţi



PARTEA 1

EXERCIŢIUL 2:

EŞARFA DESFĂŞURARE: Participanţii se aşează în cerc. Trainerul are într-o mână o eşară, pe care o leagă în jurul corpului într-un mod specic, spunându-şi numele. Apoi dă eşara persoanei de lângă el. Aceasta o leagă într-un alt mod, spunându-şi numele. Jocul continuă până la epuizarea participanţilor, ecare legându-şi într-un mod dierit eşara (pe cap, la gât, peste un ochi, ca o brăţară la mână etc). În acest mod ecare îşi asociază numele cu un anumit mod de a lega eşara. În nal eşara ajunge la trainer. Acesta şi-o leagă într-unul din modurile arătate de ceilalţi. Participanţii încearcă să ghicească numele persoanei asociat acelui mod de a lega eşara. Cel care ghiceşte ia eşara şi o leagă înr-un mod dierit. Altcineva ghiceşte numele persoanei asociate. Jocul continuă până când trainerul consideră că au ost reţinute numele persoanelor din grup. EXERCIŢIUL 3:

FRÂNGHIA DESFĂŞURARE: Grupul se împarte în două echipe. M isiunea pe care o au de rezolvat este conecţionarea unei rânghii, pentru salvarea unui prieten care a căzut într-o prăpastie, prin înnodarea hainelor ce le aparţin. După 5 minute se măsoară rânghiile.

16

EXERCIŢIUL 4:

CURSA CU SCAUNE DESFĂŞURARE: Divideţi grupul în echipe de 5 (sau 6). Fiecare echipă are un număr de 4 scaune (sau 5), cu unul mai puţin decât membrii echipei. Fiecare echipă se aşează la linia de start aată la unul din capetele sălii. Marcăm o linie de nal la celălalt capăt al sălii. Fiecare echipă trebuie să-şi transporte toţi membrii, cu scaune cu tot, la linia de nal ără să atingă podeaua între liniile început şi nal. Scaunele nu pot  mutate prin târâre, ci doar prin ridicare şi plasare. Dacă unul dintre partcicipanţi atinge podeaua, întreaga echipă, cu scaune cu tot, se aliniază din nou la start şi reîncepe cursa. Învinge echipa ce reuşeşte prima să treacă în întregime, cu scaune cu tot, de linia de nal. EXERCIŢIUL 5:


PRĂJITURA UMBLĂTO UMBLĂTOARE ARE DESFĂŞURARE: Grupul se aranjează într-un rând. Primul este trainerul. Acesta iniţiază mişcările, şi întregul grup trebuie să-l imite. El poate să 1.3. Exerciţii: Ice-breaking Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)


PARTEA 1

acă un pas înainte, sau lateral, poate să ridice un picior şi să-l coboare, apoi celălalt. Se poate roti la dreapta, stânga sau stânga împrejur. Întregul grup trebuie să acă mişcările simultan. Apoi trainerul iese din şir. Grupul trebuie să se mişte în continuare simultan împrejur. ără a avea un lider.

EXERCIŢIUL 6:

LIMBA DE CLOPOT DESFĂŞURARE: Formaţi grupuri de 6 sau 7 persoane. Un participant stă neclintit în centrul unui cerc. Ceilalţi participanţi îl sprijină cu ambele mâini. Când participantul din centru este pregătit, cu trupul rigid şi cu ochii închişi, ceilalţi participanţi îl pasează, cu blândeţe de o parte şi de alta a cercului, ca pe o limbă de clopot. După puţin timp, participanţii îl readuc în poziţia centrală; pe urmă, un alt participant îi ia locul în mijloc. EXERCIŢIUL 7:

SĂ-I AJUTĂM PE NEVĂZĂTORI DESFĂŞURARE: Este un joc în perechi. Trainerul Trainerul prezintă codurile:

17

• Atingerepeumăr Atingerepeumăruldrept/stângînseamnă uldrept/stângînseamnă“vireazăladreapta/stânga”;oaltăbătaieuşoară “vireazăladreapta/stânga”;oaltăbătaieuşoarăpeacelaşiumărînseamnă peacelaşiumărînseamnă“mai “mai

mult”. • • • •

Atingereapespateînseamnă“mergiînainte” Atingereapespateînseamnă“ mergiînainte”;; Obătaieu Obăt aieuşoară şoară,scurt ,scurtăpes ăpespate pateînsea înseamnă mnă“stop”; “stop”; Oatingerecudegetulpeceafăînseamnă“ Oatingerecudegetulpeceafăînsea mnă“mergiînapoi”; mergiînapoi”; Omişcarecircularăcudegetular Omişcarecircu larăcudegetularatătorpecreşte atătorpecreştetulcapuluiînseam tulcapuluiînseamnărotireîn nărotireînaceadirecţie,până aceadirecţie,pânălaoprireadegetulu laoprireadegetului,care i,care

înseamn ă “stop”. înseamnă “stop”. În ecare pereche unul din parteneri va  legat la ochi şi va  condus prin cameră, printre ceilalţi participanţi, care stau în spatele lui, de către colegul său, doar cu ajutorul semnelor menţionate. Apoi rolurile se schimbă. Faceţi alte perechi pe urmă. La început putem olosi doar câteva din exerciţiile prezentate. Exerciţiile pentru “spart gheaţa” pot  olosite şi în cadrul cursului, când nivelul de energie al grupului scade sau când grupul are de rezolvat o problemă complexă şi are nevoie de odihnă. Este important ca aceste exerciţii să ne arate copilul din interiorul ecărui adult. Ne ajută să înţelegem nevoile şi dorinţele unui copil. Este de asemenea olositor când părintele trebuie să joace rolul copilului (de exemplu, în anumite scene).


1.3. Exerciţii: Ice-breaking Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)


PARTEA 1

Bibliograe: 1. Angier, Patrick Patrick & Aiken, Nick. (1999). The best big ideas or youth groups. London: Marshall Pickering. 2. Gllading S.T. (1992). Poradnictwo zawodowe zajęcie wszechstronne. Warszawa: Wydawnictwo Urzędu Pracy. 3. Neguţescu, Medeea.- coordinator. (2004). Educaţie prin joc.[Education through play]. Bucureşti: reprograa Asociaţiei Ghidelor şi Ghizilor din România. 4. Paszkowska – Rogacz A. (2003). Warsztat pracy europejskiego doradcy kariery zawodowej. Warszawa: KOWEZ. 5. Paszkowska – Rogacz A., Tarkowska M. (2004). Metody pracy z grupą w poradnictwie zawodowym. Warszawa: Warszawa: KOWEZiU. 6. Rogers C.R. (1970). Carl Rogers on encounter groups. New York: Harper & Row.

18


1.3. Exerciţii: Ice-breaking Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO), Małgorzata Tarkowska (PL)


PARTEA 1

CAPITOLUL 2 Părinţii ca un element important al procesului de consiliere în carieră

Obiectivele modulului: •Săidenticemodulîncareprejudecăţilepărinţilorpotafectadeciziacopiluluiînaalegeocarieră. •Săînveţepărinţiipotempatizacupropriulcopil.

2.1. Tradiţiile Tradiţiile de amilie ca actor determinant în alegerea carierei copilului ( Mai multe, în cartea “Copilul meu îşi alege o carieră) În procesul de alegere a carierei pentru copilul nostru, suntem inuenţaţi de multe prejudecăţi care ne diminuează opţiunile în privinţa carierei, cum ar :

19

• muncă muncăpro protabil tabilă,sig ă,sigură ură • Sănueomuncămu Sănueomuncămurdar rdară.Sănuerisc ă.Sănueriscantă, antă,sănulepunăvi sănulepunăviaţaînper aţaînpericol;Sănu icol;Sănusolicit solicitepreamu epreamulttimp lttimp,îndetri ,îndetrimentu mentull

vieţii personale; Să nu e departe de casă, să nu implice naveta, să nu e la ţară; Să nu lucreze în schimburi de noapte • Meseriiledindomeniulartisticsausportivechivaleazăcuodramăpersonală Meseriiledindomeniulartisticsausportivechivaleazăcuodramăpersonală • Anumitemeseriisuntpotri Anumitemeseriisuntpotrivitedoarpentrubărbaţi,iar vitedoarpentrubărbaţi,iaralteleexclusivpentru alteleexclusivpentrufemei. femei. • Părinţiicareauomeserieceleplace,vorcaşicopiiilorsă-iurmezeşi săaibăaceeaşimeserie;Părinţiicareauomeseriece

nu le place, nu vor ca şi copiii lor să urmeze aceeaşi meserie; Mulţi părinţi consideră că “ştiu ce e cel mai bine” pentru copilul copilul lor. Haideţi să studiem mai îndeaproape câteva din aceste prejudecăţi:

2.1.1. Prejudecăţi de amilie Duplicarea schemei de carieră a amiliei. În anumite amilii există această problemă a moştenirii unei carierei pastrată de mai multe generaţii. Iar unii părinţi sunt pur şi simplu atât de încântaţi de meseria lor încât vor să înceapă cu ei înşişi o astel de tradiţie, prin orientarea copilului spre aceeaşi. Este cazul avocaţilor, medicilor, arhitecţilor, etc. La el este cazul părinţilor întreprinzători care vor să lase aacerea amiliei pe mâna copiilor şi îi pregătesc pentru asta. Chiar dacă există argumente solide pentru părinţi să procedeze aşa: existenţa unui renume, a unei clientele ormate, a unei experienţe transmisibile direct de la părinte către copil, a unei inrastructuri Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)


Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali (birou, întreprindere), părinţii trebuie să investigheze preerinţele, aptitudinile copilului, iar acestuia trebuie să i se oere opţiuni şi posibilitatea unei alegeri. Ca părinţi ştim că cele mai multe ore le petrecem la serviciu şi de aceea un serviciu care nu ne place ne transormă în inţe apatice, morocănoase, iritabile. Vrem să aibă copiii noştri parte de aşa ceva? De aceea este indicat să ne reprimăm toate cerinţele şi indicaţiile impuse pentru a vedea mai întâi dacă şi el are înclinaţii către ceea ce ne dorim noi. Ceea ce contează cu adevărat este până la urmă să-i vedem entuziasmul, satisacţia, reusita prin roadele muncii sale. Cu desăvârşire, de cealaltă parte se situează părinţii care nu vor cu niciun preţ ca şi copiii lor să-i urmeze în carieră.. Deoarece ei înşişi, probabil, nu au ost îndrumaţi şi au ales o carieră nepotrivită, au adunat atâta rustrare încât nu vor ca şi copiii lor să se conrunte cu aceleaşi sentimente. Dar, dacă copilul chiar are aptitudini şi este atras de acea meserie, nu ar  păcat să îi reuzăm şansa de a ace ceva ce îi place? Mai sunt şi cei care îşi proiectează visul neîmplinit asupra copiilor şi vor să îşi împlinească acest vis prin intermediul lor. Ei privesc copilul ca pe un al doilea “eu”, ca o prelungire a sinelui lor. Asel ei pot supune copilul la eorturi supraomeneşti pentru a realiza un vis de care copiii sunt străini. Conştientizarea acestui apt şi acceptarea adevărului “eu nu sunt copilul meu”, schimbarea atitudinii părintelui în aceea de a-şi ajuta copilul să-şi identice propriul vis şi a trăi reuşita împlinirii acestuia împreună cu copilul este calea de dorit în această situaţie. Un mit recvent în alegera carierei este “Importanţi sunt banii”. Această abordare reduce munca la un mijloc de subzistenţă. Este cel puţin la el de important să-ţi aci munca ta cu plăcere, să-ţi poţi valorica propria personalitate conorm cu înclinaţiile, talentele şi preerinţele tale, să lucrezi într-un colectiv în care eşti apreciat, să existe posibilităţi de dezvoltare personală, şanse de promovare, programul de lucru să e potrivit cu interesele personale sau amiliale (contează când ai copii), să ai un pachet salarial bun, care poate include şi benecii extrasalariale cum ar : prime de vacanţă, asigurări de sănătate, pensie, abonament la o sală de sport sau la o clinică medicală, şi altele. Un alt mit, ce reprezintă cea mai mare provocare, este să ai un loc de muncă, oricare ar  el. Studiile arată că stresul provocat de un loc de muncă nepotrivit este atât de mare încât, după un timp, oamenii îl abandonează. Aceasta nu înseamnă că nu poţi practica ocazional o anumită activitate, pentru a dobândi experienţă sau ca o etapă de tranziţie. Totuşi, să nu conundăm niciodată cariera visată cu un loc de muncă. O limitare mai degrabă decât o prejudecată este cea legată de aspectele nanciare pe care le implică construirea carierei copilului. De multe ori decizia de a urma o şcoală, o universitate sau un loc de muncă sunt aectate de criteriul nanciar. Astel, părinţii aleg o şcoală în oraşul în care locuiesc deoarece costurile şi taxele pentru a trimite copilul în altă localitate ar depăşi posibilităţile nanciare ale amiliei. Există şi soluţii: programele dieritelor instituţii ce oeră burse de studiu, sau sistemul de învăţare la distanţă, oerit de unele universităţi.

2.1.2. Prejudecăţi cu privire la Consilier

PARTEA 1

20


Uneori Consilierul este privit ca un intrus în deciziile amiliei. Este perceput ca ind poate prea tânăr, ără experienţa de a creşte copii, alteori părinţilor li se pare că li se vorbeşte “de sus”. Unii părinţi consideră apelarea la consilier ca o recunoaştere a propriei Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)

2.1. Tradiţiile de amilie ca actor determinant în alegerea carierei copilului


PARTEA 1

incompetenţe sau aptul că au o problemă ce necesită terapie. Toate acestea provin dintr-o lipsă de inormare. Psihologul poate ace prognoze de comportament pentru situaţii pe care copilul încă nu le-a experimentat, poate indica stilul de învăţare cel mai potrivit, şi modul de a-şi dezvolta acele domenii care constituie punctele sale slabe. Consilierul poate detecta lipsa de încredere în orţele proprii a copilului, complexe, dicultăţi de învăţare sau relaţionare şi poate da sugestii pentru înlăturarea acestor neajunsuri, poate sesiza prejudecăţi ale părintelui sau copilului aţă de piaţa educaţională sau piaţa muncii, aşteptări nerealiste, o dierenţă prea mare între aspiraţii şi posibilităţi şi le poate evidenţia pentru ca amilia să aibă posibilitatea de a se conrunta cu ele. Testele de personalitate vor aduce un plus. Imaginea eronată despre sine a adolescentului nu trebuie să surprindă, adolescenţa este vremea marilor schimbări, astel încât prolul căruia îi aparţine adolescentul poate  total dierit de cel pe care îl credea. Părintele nu trebuie să se supere, să-şi acă probleme, nu trebuie să uite că el însuşi, adultul de azi, nu mai este adolescentul de ieri. Adolescentul trebuie încurajat în dorinţa de a se descoperi pe sine, de a se valoriza; de asemenea trebuie ajutat să se accepte pe sine, aşa cum este ără a-şi crea iluzii, deziluzii sau rustrări. Consilierul nu ne va înlocui niciodată ca părinţi şi nici nu va prelua ceva din atribuţiile noastre. El dă saturi competente reeritoare la opţiunile şcolare, alegerea prolului, orientarea proesională. Consilierul ne ajută să înţelegem mai bine direcţia în care şansele de realizare ale adolescentului sunt maxime. De asemenea ne ajută în procesul de căutare şi ormare a unei imagini de sine pozitive, încredere şi autoacceptare a copilului nostru.

2.1.3. Prejudecăţi Prejudecăţi cu privire privire la piaţa muncii Unii părinţi consideră că, pentru a reuşi în carieră, cele mai importante sunt cunoştinţele. Astel, copilul este supus unui program suplimentar de meditaţii, este orientat spre cele mai renumite şi bine cotate şcoli, chiar dacă prolul acestora nu se potriveşte cu talentele, aptitudinile, preerinţele tânărului. Cercetarile arată că succesul în carieră se datorează doar în proporţie de 30% cunoştinţelor. Ceea ce contează, în proporţie de 70%, sunt competenţele sociale de comunicare, relaţionare, abilităţile de prevenire şi rezolvare a conictelor, capacitatea de exercitare non-agresivă non-agresivă a autorităţii, abilităţi de lucru în echipă, capacitatea de automotivare automotivare.. Pentru dezvoltarea acestora la copii, părinţii pot cere avizul unui consilier care îi poate îndruma spre instituţii care organizează dierite programe de dezvoltare pentru acest tip de abilităţi, sau le poate recomanda activităţi ce pot  desăşurate la domiciliu. Anumite păreri susţin că alegerea carierei este o loterie deoarece oricum nu sunt suciente locuri de muncă. Unii părinţi motivează că nu se preocupă prea mult de cariera copilului pe considerentul că oricum nu pot şti ce meserii vor  căutate la momentul respectiv. În timp ce alţi părinţi vor cu tot dinadinsul o anumită carieră pentru copilul lor, ind privită ca singurul lucru ce le va aduce succes. Toate acestea sunt alse deoarece toate meseriile există pe piaţă deoarece avem nevoie de ele. Important este să i sucient de bun în ceea ce aci, pentru a  preerat la angajare. Cea mai bună perormanţă o vei obţine ăcând ceea ce ai ost creat să aci. Dumnezeu ne-a creat pe toţi capabili să reuşim: toţi ne naştem cu un bagaj individual de talente, aptitudini, care, practicate şi valoricate ne ac mai ecienţi comparativ cu cei care nu au toate aceste talente. Aşadar adevarata problema nu constă în ce ne va oeri piaţa muncii peste 5-10 ani, ci descoperirea şi valoricarea potenţialului şi înclinaţiilor copiilor noştri.

Răzvan Ardelean & Laura Ardelean (RO)

21


2.1. Tradiţiile de amilie amilie ca actor determinant în alegerea carierei copilului


PARTEA 1

2.1.4. Întreprinzător sau angajat Statisticile arată că majoritatea părinţilor preeră pentru copiii lor statutul de uncţionar în administraţia publică, considerând că aceasta este o slujbă sigură, curată, cu program x, chiar dacă nu întotdeauna oarte bine platită. Statutul de angajat la o rmă cât mai mare şi mai “sigură” “sigură” reprezintă reprezintă următoarea opţiune, părinţii orientându-se, în primul rând spre siguranţa locului de muncă. Dar genul acesta de abordare este depăşită. Trăim într-o epocă în care singura certitudine este incertitudinea şi trebuie să ne educăm copiii pentru a supravieţui în aceste condiţii. Dinamica pieţei muncii este o caracteristică undamentală a lumii de azi. În aceste condiţii soluţia nu mai este să te pregăteşti şi să-ţi găseşti o slujbă sigură, ci să te pregăteşti pentru schimbare. Lie Long Learning (învăţarea pe toată durata vieţii), exibilitate, adaptabilitate – acestea sunt coordonatele pe care trebuie să le urmeze tânărul zilelor noastre. Realitatea arată că o schimbare a locului de muncă intervine la ecare 5-7 ani în viaţa unei persoane, uneori aceasta însemnând şi o schimbare a prolului proesional, proesional, într-o măsură mai mare s au mai mică. Întrebaţi ind dacă a deveni întreprinzător este o opţiune pentru copilul lor, majoritatea părinţilor părinţilor a declarat că aceasta poate  o opţiune doar pentru copiii proveniţi din amilii care au aacerea lor.. Aceasta este de două ori o armaţie eronată. În primul rând indcă mulţi dintre părinţii care sunt întreprinzători au început ei înşişi aacerea, iar în al doilea rând deoarece majoritatea copiilor din amilii de întreprinzători vor să acă aaceri în alt domeniu. Pe de altă parte, istoria arată că cei care nu au spirit întreprinzător, chiar dacă moştenesc aacerea de amilie, în scurt timp o duc la aliment. Estimările privind viitorul par să indice aptul că se vor dezvolta tot mai mult aacerile de mici dimensiuni, care speculează nişte părţi de piată neacoperite de marile companii (nişe de piaţă). Se prevede o separare a întreprinderilor, întreprinderilor, care vor deveni pe de o parte oarte mari, iar pe de alta vor prospera micile aaceri care se adresează unor segmente de clienţi nerentabili pentru marile companii. Companiile de mărime mijlocie vor  tot mai puţine, ind treptat înghitite de concurenţă. În acest context soluţia îninţării unei companii de amilie va deveni una dintre cele mai bune opţiuni. Un bun consilier poate evidenţia înclinaţiile, aptitudinile cerute de o asemenea alegere. Unele păreri susţin că, pentru a ace aaceri trebuie să ştii să înşeli. Desigur că există şi asemenea “oameni de aaceri”, dar nu trebuie să generalizăm. Toţi cei care au reuşit în aaceri mărturisesc că onestitatea este o piatră undamentală în construirea aacerii. Fără aceasta pierzi pe rând clienţii, urnizorii, credibilitatea, şi pe termen lung alimentul este s ingura opţiune.

22



2.1. Tradiţiile de amilie amilie ca actor determinant în alegerea carierei copilului


PARTEA 1

2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii infuenţa alegerile copilului EXERCIŢIUL 1:

DACĂ AŞ FI… SURSA: Neguţescu. (2004). OBIECTIVE: să conştientizăm participanţii: • Depropria Deproprialori loridenti dentitate tate • Defap Defaptulcă tulcăceil ceilalţi alţipot potdifer diferiţi iţi • Defaptulcăpercepţiadesinepoate Defaptulcăpercepţiadesinepoatediferitădepercepţiaaltora diferitădepercepţiaaltoradespresine despresine

FORMA: activitati în care olosim creion şi hârtie; dezbateri TIMP: 15-20 min. ecare MATERIALE: creioane, hârtie, tablă sau ip-chart , Anexa 1 DESFĂŞURARE: • Dacă aş f… (20 min)

Fiecare participant completează pe o oaie de hârtie propoziţii propoziţiile le următoare (5 minute) : - Dacă aş  un animal, aş … - Dacă aş  un instrument muzical aş … - Daca aş  o apă aş … - Dacă aş  un enomen al naturii aş … În continuare ecare îşi citeşte bileţelul justicându-şi răspunsurile (DE CE ?) • Cine sunt eu? Dezbaterea temei pentru acasă din materialul despre studiul individual) Se verică tema de casă. Se ac comentarii legate de dierenţele între cum ne vedem noi înşine şi cum ne percep alţii (potrivit teoriei Fereastra Johari, anexa 1) Ferestrele nu sunt egale. Cum putem lărgi aria deschisă, micşorându-le pe celelalte ? Comunicare, deschidere, recunoaşterea punctelor slabe, acceptarea celorlalţi, prietenie (dacă nu ai prieteni, nimeni nu îţi va spune unde greşeşti), disponibilitate pentru schimbare etc. • Un prieten adevărat adevărat (20 min)

Cereţi participanţilor să scrie individual, pe o hartie, în 5 minute, 10 calităţi pe care trebuie să le aibă un prieten adevărat. În continuare treceţi pe o tablă toate calităţile, biând situaţiile în care aceeaşi trasătură apare la mai mult de o persoană. Discutaţi rezultatele. Apoi cereţi grupului să aleagă, prin dezbateri, argumentare, negociere, doar 5 dintre ele, care sunt cele mai semnicative: acesta ar  prolul prietenului ideal. Acum participanţii compară rezultatele cu cele din şa personală „Eu sunt.” pentru a vedea care din trăsăturile prietenului ideal le aparţin. Pentru o bună colaborare cu copilul trebuie să-i m un bun prieten.


23



PARTEA 1

REZUMAT: Cine eşti tu? Care este cel mai important lucru pe care l-ai aat despre tine? Ce lucruri sunt dierite între propria percepţie despre sine şi cea exprimată de alţii? Ai tu calităţile unui bun prieten?

24



2.2. Exerciţii: Cum pot părinţii inuenţa alegerile copilului


PARTEA 1

EXERCIŢIUL 2:

IN PAPUCII ALTUIA SURSA: by Ardelean Răzvan OBIECTIVE: conştientizarea aptului că opiniile se pot modica: - când schimbăm perspectiva din care privim lucrurile, - când ne punem în locul persoanei care trebuie să ia o decizie şi empatizăm cu aceasta, - când căutăm o soluţie prin prisma nevoilor şi personalităţii celuilalt FORMA: dezbatere TIME: 90 min MATERIALE: creion, hârtie DESFĂŞURARE: Etapa pregătitoare (15 min). Cereţi participanţilor să-şi amintească şi să împărtaşească oarte pe scurt, situaţii reale în care copilul îşi dorea să urmeze un anumit traseu proesional, iar părinţii unul cu totul dierit. Alegeţi de comun acord un caz dintre cele prezentate, pe care veţi construi ac tivitatea următoare. Cazul ind ales, cereţi persoanei care l-a menţionat să oere cât mai multe detalii despre amilie, copil, argumentele lor în privinţa alegerii carierei copilului. Etapa 1. (15 min) Grupul se împarte în doua echipe, ecare dintre echipe constituindu-se ca ”avocaţi” ai uneia dintre părţi. O echipă va susţine copilul, cealaltă echipă va susţine opinia părintelui. Echipele se retrag pentru a-şi construi argumentele de susţinere. Etapa 2. (15 min) Echipele se aşează aţa în aţă şi ecare încearcă să convingă cealaltă parte să-i dea dreptate, argumentând şi răspunzând la argumentele celeilalte părţi. Aceasta a ost partea uşoară ! Etapa 3. (15 min) În continuare echipele îşi schimbă rolurile! Cea care a susţinut părintele va trebui să-l susţină pe copil, şi viceversa. Echipele se retrag pentru 15 minute pentru a-şi construi argumentele şi contraargumentele. Etapa 4. (15 min) Echipele se aşează aţa în aţă şi ecare încearcă să convingă cealaltă parte să-i dea dreptate, argumentând şi răspunzând la argumentele celeilalte părţi. Nu este important dacă una din parţi reuşeşte sau nu să convingă cealaltă parte. Ultima etapă (15 min) este investigarea sentimentelor. sentimentelor. Participanţii comentează despre cum s-au simţit în ecare din situaţii. În special trebuie să investigăm sentimentele în cea de-a doua conruntare. Exerciţiul vrea să scoată în evidenţă aptul că atunci când susţii o cauză, sentimentele tale se schimbă, şi poţi accepta ceea ce, în prealabil, ai combătut! Prin acest exerciţiu putem experimenta cum e să priveşti situaţia prin ochii altuia. Astel, creşte nivelul de înţelegere şi empatie în legatură cu dorinţele şi aspiraţiile celuilalt, putem să ne identicăm mai bine cu celălalt când noi înşine am găsit argumente pentru a-i susţine cauza.


25




PARTEA 1

REZUMAT : Care au ost sentimentele pe care le-aţi încercat când aţi ost puşi în situaţia să susţineţi ceea ce anterior aţi dezaprobat (condamnat), în acelaşi timp combătând ceea ce anterior aţi susţinut ? Care este acum perspectiva asupra celor două opţiuni puse în dezbatere ?

26





PARTEA 1

EXERCIŢIUL 3:

ALEGÂND O CARIERĂ SURSA: by Ardelean Răzvan OBIECTIVE: Scopul principal este experimentarea trăirii în mod virtual a aptului de a  părinte, copil, consilier, în mijlocul unei situaţii de alegere a carierei copilului. Jocul simulează destul de bine situaţiile rele care pot apărea, iar trăirile se produc nu doar la nivel argumentativ-raţional cât şi emoţional-aectiv. În special pentru consilier este util să se conrunte cu situaţii conictuale similare celor cu care se poate întâlni în realitate. FORMA: role-play TIMP: 60 min MATERIALE: Copiaţi pe carton şi apoi decupaţi cartonaşele de mai jos, pe care le aranjaţi apoi în trei grupuri astel: Tatăl, Mama, Copilul, anexa 2 DESFĂŞURARE: Scaunele se aşează în ormă de U, cu deschiderea spre alte 4 scaune pe care vor sta protagoniştii. Avem nevoie de 4 voluntari din grup, care vor juca rolul mamei, tatălui, copilului şi respectiv al consilierului. Aceştia aleg un cartonaş din grupul corespunzător. corespunzător. Se aşează pe cele 4 scaune astel încât să poată  văzuţi şi auziţi de toţi ceilalţi. Protagoştilor Protagoştilor li se oeră 3-5 minute de linişte pentru a se putea identica cu personajul pe care trebuie să-l joace. Spectacolul începe. Se joacă sceneta unui consiliu de amilie, la care a ost invitat şi consilierul şcolar, care are ca subiect alegerea carierei copilului. Unul dintre părinţi deschide discuţia spunând că, în legatură cu alegerea carierei pentru copil el îşi are propria părere, pe care o argumentează. Sau poate începe consilierul, care spune ca se aă în vizită pentru a ace un sondaj solicitat de Guvern privind alegerea traseului educaţional/ proesional al tinerilor, tinerilor, în vederea întocmirii unor statistici şi a luării unor decizii la nivel înalt privind dezvoltarea reţelei de educaţie. Rând pe rând, ecare protagonist îşi aduce argumentele şi atacă argumentele celorlalţi.Consilierul de asemenea intervine pentru a media discuţia şi a-şi exprima părerea. Dupa circa 10 minute trainerul opreşte spectacolul şi grupul comentează, oarte pe scurt, modul în care ecare şi-a apărat opinia. Important este ca o persoană dintre spectatori să ajungă la concluzia că ea şi-ar  apărat mai bine cauza, ar  pus problema în mod dierit. Astel, se schimbă personajele, în special copilul şi consilierul, şi sceneta se reia. Jocul se reia pâna la epuizarea ideilor. ideilor. Se aleg alte cartonaşe, se joacă o nouă scenetă în care protagoniştii vor  cei care nu au participat. În acest mod spectatorii devin actori şi ind implicaţi personal ei se regăsesc total (raţional-intelectual, aectiv, volitiv) în identitatea personajului. Scopul nu trebuie să e neapărat luarea unei decizii privind cariera, deşi uneori se va putea ajunge la o soluţie comună. Un nal ericit al scenetei ar putea însemna:

27


• omaiprofundăconştientizareapr omaiprofundăconştientizareaproblemelorridicatedeconsiliereafam oblemelorridicatedeconsiliereafamilialăprivindcarieracopil ilialăprivindcarieracopilului, ului, • con consti stient entiza izarea rea dif difere erenţe nţelor lor per persona sonale le atâ atât t în pri privin vinţa ţa tem temper perame amentu ntului lui,, per persona sonalit lităţi ăţii, i, cât şi în pri privin vinţa ţa dori dorinţe nţelor lor,,




PARTEA 1

motivaţiilor,, aspiraţiilor personale, motivaţiilor • • • • •

stabilireaunorbazepentruocolaboraremaiapropiataparinte-copilşipărinte-copil-consilier, stabilireaunorbazepentruocolaboraremaiapropiatap arinte-copilşipărinte-copil-consilier, creşterea creşt ereaîncr încrederi ederiiînc iînconsili onsilier, er, luareaunordeciziicomuneprivindimplicareamaiprofun luareaunordeciziicomuneprivi ndimplicareamaiprofundăapărinţilorînalegereacarier dăapărinţilorînalegereacarierei, ei, deciziiprivindschimbareaunoratitudiniastfelîncâtomaibunăcolab deciziiprivindschimbareaun oratitudiniastfelîncâtomaibunăcolaborarecucopilulsăeposibilă, orarecucopilulsăeposibilă, deciziadeasupunecopilulunortestărispeciceprivindalegereacariere deciziadeasupunecopilulunortestărispeci ceprivindalegereacarierei. i.

REZUMAT: argumentative? • Care au ost sentimentele pe care le-aţi avut în timpul conruntărilor argumentative? • Comentaţi care consilier a găsit soluţiile cele mai bune, ş i de ce? consilier,, să vă conruntaţi cu asemenea situaţii? În ce direcţie credeţi că ar trebuie să ţi mai • Credeţi că sunteţi pregătit, ca şi consilier pregătit, şi cum veţi ace acest lucru pe viitor?

28





PARTEA 1

ANEXE

ANEXA 1: Ferestrele Johari

Eu ştiu

Eu nu ştiu

Ceilalţi ştiu

Aria Deschisă Free

Aria Oarbă Blind

Ceilalţi nu ştiu

Aria Ascunsă Hidden

Aria Necunoscută Mistery

ANEXA 2: TATAL

1

Este avocat. Insistă ca ul/ica să urmeze aceeaşi cariera deoarece e o moştenire de amilie, este cunoscut în oraş, există o clientelă ormată.

TATAL

2

Tatăl deţine o agenţie imobiliară şi doreşte ca şi copilul să urmeze aceeaşi carieră pentru a-i lăsa aacerea ca moştenire.

TATAL

3

Este inginer chimist şi insistă ca şi copilul să acă inginerie, şi să-şi găsească o slujbă sigură într-o mare companie. Nu-i plac riscurile şi nu-i înţelege pe artişti.

29

TATAL

4

Este împotrivă ca ul/ ica să urmeze o Universitate, spune că e o pierdere de vreme şi de bani. Să-şi găsească o slujbă şi să se căsătorească..


TATAL

5

Nu doreşte ca ul/ ica să acă ceea ce acesta şi-a ales deoarece el însuşi are această meserie şi a ost neericit. (trebuie să identicaţi părţile negative ale meseriei şi să vă susţineţi punctul de vedere).

TATAL

6

Atacă Consilierul susţinând că este de datoria şcolii să se ocupe de consilierea carierei, că Guvernul ace prea puţin, că nu sunt suciente locuri de muncă. Fuge de responsabilitate, nu prea îl interesează subiectul. Daca ar  ca ul/ ica să urmeze o Universitate, singura lui problemă ar  ca aceasta să se ae în aceeaşi localitate, din motive nanciare. Dar mai bine să se angajeze şi să plece la casa lui.



Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali TATAL

7

TATAL

8

MAMA

6

E de parere că, dacă tot trebuie să plătească o acultate, copilul trebuie să acă neaparat o meserie banoasă (medic, avocat) nu inginerie, artă, muzică etc Dacă acesta nu e de acord, el nu-i va asigura susţinerea în timpul studiil or.

Biolog neîmplinit deoarece a dorit să e medic, îşi proiectează visul asupra copilului şi vrea ca acesta să reuşească acolo unde el nu a reuşit deoarece, susţine el, părinţii nu i-au putut asigura meditaţii pentru a reuşi la examen, şi nu ar  avut bani să-i platească acultatea care era în altă localitate.

Nu i-a plăcut viaţa la oraş datorită aglomeraţiei, zgomotului, poluării, vitezei cu care se desăşoară evenimentele. Întotdeauna i-a plăcut viaţa la ţară, unde există aproape acelaşi conort, şi insistă ca şi copilul să urmeze o carieră pe care o poate practica la ţară (proesor la liceu, agricultor, medic, stomatolog, medic veterinar).

MAMA

MAMA

MAMA

1

2

3

Artistă neîmplinită, (pictor, actor, muzişi proiectează visul asupra copilucian) î şi lui şi vrea ca acesta să reuşească acolo unde ea nu a reuşit deoarece, susţine ea, părinţii nu au susţinut-o)

Atacă pe consilier spunând e că e prea tanăr, ără experienţă, (ce sştie ea despre copii!?), că le povesteşte din cărţi, că le vorbeşte de sus, că ea îşi cunoaşte mai bine copilul, că n-au nevoie de el pentru a lua o decizie în privinţa copiilor ei. Ea ştie ce are de ăcut, a luat o decizie (o meserie) şi consilierul trebuie să o ajute să-l convingă pe copil.

Nu vrea ca ul/ ica să urmeze o Universitate deoarece ii cresc cresc şansele de independenţă şi se teme că va pleca departe de casă. Tocmai a identicat o oportunitate pentru un loc de muncă la o companie din oraş, şi ea a vorbit cu directorul să îl păstreze pentru copilul ei care va termina liceul în câteva luni. Important este sa ai un loc de muncă, oricare ar e el!.

MAMA

MAMA

FIUL - FIICA

4

Vrea la o şcoală dierită de cea aleasă de copil sau soţ, deoarece a auzit ea că e o şcoală bună, şi toţi au reuşit în viaţă. Pentru ea este important ce au sătuit-o vecinii, prietenii.


5

Nu vrea ca şi copilul să aibă meseria tatălui deoarece a ost atât de ocupat încât nu au avut viaţă de amilie. Nu vrea nicio altă meserie care să-l solicite prea mult (om de aaceri, medic, etc), sau care să implice călătorii, navetă, muncă de noapte. Vrea o carieră într-o meserie cu program x . Valorile ei sunt legate de viaţa de amilie.

PARTEA 1

7

Doreşte să plece şi să lucreze departe de casă, pentru a întâlni oameni noi, să călătorească şi să se distreze, şi abia apoi să se gândească ce este de ăcut în legătură cu o carieră.

30



Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali CONSILIERUL

FIUL - FIICA

PARTEA 1

8

Are un partener cu care vrea să se căsătorească. Cariera nu este pe primul loc •Eltrebuiesăeatentlarezultateleşcolare,talentele,interesele,predispoziţiile acum, vor vedea ei mai târziu ce vor ace. şi dorinţele copilului. • Scop Scopul ul său esteconsiliere esteconsilierea a în carier carieră; ă; el trebu trebuie ie să se conc concentre entreze ze asupr asupra a

carierei copilului. El nu este un consilier pentru problemele părinţilor.

•El trebu trebuiesă iesă punct punctezeaptitud ezeaptitudinileşitalentelenecesa inileşitalentelenecesareprofesi reprofesiilorvizatede ilorvizatede

copil sau de părinţi, şi să compare aspiraţiile, dorinţele, pe de o parte, cu posibilităţile, pe de cealaltă parte. •Trebuiesăeatentşisăobservedacăpărinţiisuntpreaimpunătorişicontrolează

iar copilul poate vrea să plece în alt oraş doar ca să e departe de dominaţia părinţilor.

FIUL

1

Vrea să urmeze o carieră în domeniul computerelor deoarece mai mulţi colegi au optat pentru această specializare.

FIICA Doreşte să urmeze acultatea de biologie, situată în altă localitate, unde trăieşte iubitul ei.

FIUL - FIICA

2

Vrea să urmeze orice acultate cu condiţia să nu e în oraş, pentru a scăpa de controlul părinţilor, dar trebuie să găsească argumente plauzibile. El / Ea poate oeri mai multe variante de continuare a studiilor, pentru ca părinţii să poată alege.

FIUL

3

Vrea să-şi deschidă propria aacere, şi să-şi continue studiile mai târziu. Întâi vrea să aibă bani şi să e independent de părinţi.

31

FIICA Nu vrea să urmeze studii superioare ci să acă un curs de cosmetică ca apoi să-şi deschidă un cabinet particular..




Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali FIUL

4

FIUL

5

FIUL

6

Cântă la chitară, vrea să-şi întemeieze o ormaţie şi să dea concerte, să scoată discuri cu muzică. Până acum a compus câteva cantece şi a dat spectacole la şcoală.

Vrea să urmeze o Facultate de inginerie, dar are rezultate slabe la matematică (poate nu din cauza lipsei de potenţial ci din alte motive)

Doreşte să devină mecanic auto şi să repare maşini

FIICA

FIICA

Vrea să devină “top mo del” del”..

Visează să se casatorească cu un bărbat bogat, şi să nu aibă griji legate de şcoală sau de un loc de muncă.

Vrea să urmeze “Studii econom ice” ice”,, dar are rezultate slabe la matematică (poate nu din cauza ei ci din alte motive).

MAMA

7

Valorile ei sunt legate de independenţa nanciară. Consideră că o aacere proprie este singura cale spre succes, de aceea îşi îndeamna copilul să nu urmeze prea multă şcoală ci mai degrabă să se apuce de o aacere proprie, sau să urmeze o şcoală de aaceri.

MAMA

PARTEA 1

FIICA

8

Valorile ei sunt legate de a trăi viaţa cu intensitate. Îşi îndeamnă copilul să urmeze o carieră ce îi permite să călătorească mult (însoţitor de bord, ghid de turism etc)

32





PARTEA 1

Bibliograe: 1. Angier, Patrick Patrick & Aiken, Nick. (1999). The best big ideas or youth groups. London: Marshall Pickering. 2. Luca, Marcela-Rodica. (1998). Trepte spre succesul in cariera. Proiect Tempus Tempus Modulul C-Comunicare si ecienta personala in cariera[Steps on career succeeding]. Braşov: Reprograa Universitatii Transilvania. 3. Neguţescu, Medeea.- coordinator. (2004). Educaţie prin joc.[Education through play]. Bucureşti: reprograa Asociaţiei Ghidelor şi Ghizilor din România.

33





PARTEA 1

CAPITOLUL 3 Cum să motivăm părinţii

3.1. Teorii Motivaţionale Motivaţia constituie unul dintre cei mai importanţi indicatori ai activării conduitei care, printre alţii, activează comportamentul. Părinţii motivaţi vor  părinţi conştienţi de anumite lucruri şi vor  implicaţi în realizarea cu success a rolului lor în cadrul amiliei. Complexitatea de motivaţii a adus în discuţie numeroase abordări, cu dierite teorii despre ele, care încearcă să explice modul în care se desăşoară comportamentele. Trebuie să ştim că, în general, aceste teorii dieră în uncţie de actorii care determină motivarea. Cele mai relevante teorii motivaţionale pentru comunitatea ştiinţică sunt următoarele (Feldman, R.S. 1997): 34

3.1.1. Instinctele La naştere inţele umane, au “programate” anumite comportamente de bază necesare supravieţuirii. Acele comportamente “programate” se numesc instincte. Instinctele asigură sucientă energie capabila să ghideze comportamentul unei persoane într-o “programate” direcţie anume.

3.1.2. Teoria „Drive reduction” (Reducerea senzaţiei) Această teorie susţine că senzaţiile sunt produse pentru a satisace nevoile noastre biologice de bază, precum senzaţia de “sete” pentru a satisace nevoia de apă. (“Drive”-Senzaţie:: tensiune sau excitaţie care energizează comportamentul pentru a s atisace o necesitate). (“Drive”-Senzaţie

Yolanda Deocano and Mercedes Santos (S)



PARTEA 1

3.1.3. Teoria excitaţiei: căutarea stimulării We try to preserve certain levels o stimulation and activity increasing or reducing as necessary. 1

3.1.4. Teoria „incentives” (Teoria stimulilor/ nevoilor) Conorm acestei teorii, motivaţia nu este produsă doar de s timuli sau nevoi interne ci şi de nevoile externe.

3.1.5. Teoria procesului oponent Creşterea excitaţiei produce o reacţie în lanţ în sistemul nervos şi invers (Solomon şi Corbit, 1974).

3.1.6. Teoria cognitivă Această teorie explică comportamentul individului luând în considerare aşteptările sale, credinţele, modul de gândire şi modul de a înţelege lumea. 35

3.1.7. Teoria lui Maslow. Piramida necesităţilor Conorm lui Maslow, actorii motivaţionali aii comportamentului sunt nevoile. Această teorie încearcă să explice cum motivaţia noastră progresează de la nevoile zice şi biologice până în vâr unde se aă cea mai mare nevoie de auto-actualizare. (Maslow, A.H. 1975) Exerciţiul 5.2. 2

3.1.8. Câteva remarci remarci cu privire la teoriile motivaţionale motivaţionale Există numeroase abordări teoretice cu privire la motivaţie. Pentru a obţine rezultate bune în sarcina de a motiva părinţii, toate trebuie luate în considerare. Învăţaţi despre ecare pentru a obţine inormaţii mai vaste despre caracteristicile sale şi despre componentele specice pentru a obţine acel nivel de motivaţie.


1. Această teorie este importantă având în vedere diversitatea de domenii sau zone în care poate  aplicată. 2. Acest exerciţiu este recomandat pentru că ajută la identicarea a dierite surse de motivare şi ace o aluzie directă la teoria lui Maslow.

3.1. Teorii M otivaţionale Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)


PARTEA 1

3.2. Motivaţie şi individualitat individualitate: e: pozitivarea stimulilor Fiecare persoană se simte motivată de ce îl satisace cel mai mult sau care îi aduce bunăstare. Primul pas pentru a motiva părinţii este găsirea a ceea ce provoacă sentimente de bunăstare care să le ghideze comportamentul. Fiecare simte, înţelege şi acţionează într-un mod particular şi individual, iar astel motivaţia este particulară şi individuală. Numai luând în considerare acest aspect putem găsi actorul dezlănţuit de entuziasm care va duce la motivaţie.

3.2.1. Caracteristici individuale. Cum să motivăm luând în considerare dierenţele Un proesionist trebuie să cunoască părinţii pentru a le identica tipul de comportament şi pentru a-i ajuta să găsească stimuli care să îi conducă. Mai jos, vă prezentăm tipuri de comportament prezentate de către părinţi şi care pot reprezenta un punct de plecare pentru stimularea pe care ar trebui să le- o oerim. (Acestea sunt numai nişte exemple, pot exista mai multe, sau combinaţii între acestea).

COMPORTAMENTUL Argumente iniţiale Căutându-l mereu pe “dar” “dar” Întreruperea continuă a ritmului discuţiei

RĂSPUNSUL PEDAGOGIC Promovarea ascultării active Gândirea la soluţii pentru difcultăţi Moderarea participării lor

Concentrarea asupra subiectelor pe care trebuie să le Încurajaţi intervenţiile potrivite sau maniestările cu un trateze „oarte bine” sau „corect” sau cu o aprobare din cap Ascultă şi apoi vorbesc Asigurarea oportunităţii de a vorbi în momente critice Participă la dialog atunci când ei cred că pot contribui cu ceva sau rezuma Scurţi şi concişi Muncitori, curaţi, colaboratori şi responsabili Conciliatori Nu îşi acordă dreptul de a vorbi Acceptă numai cand sunt de acord Rămân tăcuţi când nu sunt de acord Au emoţii când îşi exprimă punctul de vedere Ascultă numai Nu îşi lămuresc îndoielile

Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)

Facilitaţi-le intervenţiile într-un mod progresiv Evitaţi răspunsurile monosilabice Întotdeauna cereţi-le părerea Încurajaţi-le intervenţiile

36


Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Trec neobservaţi Nu îşi exprimă niciodată opinia Par să nu asculte

Oeriţi-le ocazia de a se exprima Încurajaţi-le maniestările

Pun deoparte tot ce şi-au propus Nu sunt de acord cu nimic Nu oeră soluţii

Întotdeauna întrebaţi de soluţii posibile pentru probleme Evidenţiaţi importanţa colaborării de grup în atingerea ţelului Încurajaţi orice maniestare pozitivă

Foarte analitici Meditativi şi prounzi Se auto-stimulează şi caută soluţii

Promovaţi-le abilităţile de cercetători

Foarte creativi Rapizi în oerirea de soluţii şi în corectarea greşelilor Exprimă ideis

` Conţinutul temelor tratate cu ei trebuie prezentate întrun mod problematic pentru a pune la treabă imaginaţia, pentru a căuta soluţii viabile

Percep evenimente şi situaţii dierite Observatori, ascultători şi atenţi Tăcuţi

Promovaţi-le olosirea abilităţii de a observa în relaţiile lor cu copiii

Nu participă Întotdeauna detectează riscurile şi pericolele Nesiguri

Oeriţi-le contacte personale Daţi-le responsabilităţi simple Fiţi calmi

PARTEA 1

37

3.3. Motivaţie şi perormanţă. Relaţiile stabilite între amândouă Dierite studii încearcă să demonstreze dacă există sau nu un nivel optim de motivare, în sensul că supracompensând nivelul, duce la deteriorarea realizării, adică, o deteriorare a comportamentului maniestat. În acest sens, se pot pune următoarele întrebări: ce anume determină nivelul de motivaţie? Ce actori inuenţează relaţia între motivare şi perormanţă? Cum putem îmbunătăţi perormanţa, înţeleasă ca ind orice maniestare de către persoana potrivită în realizarea obiectivelor, prin intermediul motivaţiei? Dacă putem să răspundem la aceste întrebări, putem mări numărul rezultatelor satisăcătoare în relaţiile dintre părinţi şi copii.

3.4. Motivaţie şi curiozitate Când ne întrebăm, ce orţe conduc către motivaţie? Ni se pare corect că motivaţia depinde, într-o mare masură, de anticiparea generată cu privire la îndeplinirea unui gol. În orice caz, anticiparea depinde de asemenea şi de interesul cuiva de a descoperi şi de a




PARTEA 1

dobândi curiozitatea maniestată în acest domeniu. Curiozitatea este de asemenea un actor ce declanşează motivaţia pentru că duce la explorarea necunoscutului. Ceva ce ne plictiseşte, care ne oeră sobrietate, îngrijorarea poate declanşa o eschivare aţă de acel risc. În orice caz, sarcinile care ne atrag atenţia pentru că sunt interesante, noi, produc o tendinţă şi o predispoziţie mai mare pentru curiozitate.

3.5. Exerciţii - Strategii de dezvoltat pentru a încuraja pozitiv motivaţia grupului grupului de părinţi Apropierea de grupul de părinţi. Cunoaşterea lui

EXERCIŢIUL 1:

EU SUNT AŞA SOURSA: Inspirat din www.elsembrador.net/din_II.htm#3 OBIECTIVE: • Cunoaşterea caracteristicilor grupului de părinţi şi comportamentele lor posibile • Cunoaşterea percepţiei pe care o au părinţii despre ei • Favorizarea cunoaşterii personale, adică, părinţii să se gândească la elul lor de a , la cum sunt . FORM: Assignment to be done in small groups. TIMP: 30 minute. MATERIALE: Un pachet de cărţi cu adjective care pot identica persoane. DESFĂŞURARE: Odată ce un grup mare este creat, el trebuie împărţit în grupuri mai mici cu un număr egal de participanţi (mai mulţi sau mai puţini) care să ormeze un cerc. Fiecare grup primeşte un pachet de cărţi. Trainerul explică aptul că pe ecare carte se găseşte un adjectiv cu care se pot identica sau nu. Pachetul de cărţi va  pus cu aţa în jos în mijlocul grupului. Ei trebuie să aleaăa o carte, să o întoarcă şi să spună cine are caracteristica inscripţionată pe carte. Dacă numai unul dintre membrii grupului se identică, el trebuie să explice motivele pentru care se simte astel şi va primi cartea. Dacă există mai multe persoane care consideră ca au acea calitate, trebuie să explice de ce consideră acest lucru şi de ce ar trebui să primească acea carte. Grupul va decide cine primeşte cartea. Când timpul expiră sau cărţile sunt epuizate, participanţii revin la grupul mare şi ecare dintre ei oeră motive pentru cărţile pe care le are şi ce părere are despre el. REZUMAT: Fiecare persoană se gândeşte la cum crede că este. Următoarele întrebări pot  puse pentru a-i ajuta să se cunoască. • Chiar te vezi aşa? • Crezi că ceilalţi te văd la el cum te vezi tu? Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)

38



PARTEA 1

• Eşti mulţumit de tine? • Cum te-ai simţit când nu ai putut obţine o carte? • Cum crezi că s-au simţit ceilalţi când ai primit cartea?

Identicarea posibilelor surse de motivaţie  EXERCIŢIUL 2:

MOTIVAREA http://members.ortunecity.com/dinamico/dinamica ty.com/dinamico/dinamica/d0866.htm /d0866.htm SURSA: Inspirata din http://members.ortuneci OBIECTIVE: • Înţelegerea importanţei securităţii şi încrederii prin intermediul auto-evaluării. motivaţionale evidenţiind comportamentul nostru şi modul de a acţiona. • Identicarea elementelor motivaţionale posibilităţilor pentru îmbunătăţirea stimei de sine şi a conceptului de sine. • Cunoaşterea posibilităţilor FORMA: Iniţial, muncă individuală care va  completată de munca în grup la terminarea sarcinii. TIMP: 30 minute. MATERIALE: Coli de hârtie şi creioane. DESFĂŞURARE: Persoana care se ocupă de grup cere participanţilor să identice, în mod individual, elemente sau evenimente care avorizează siguranţa în amilie, locul de muncă şi în societate. Trebuie să găsească cel puţin cinci opţiuni pentru ecare grup. Trebuie să scrie ecare eveniment sau element pe o oaie de hârtie cu litere mari ca şi cum ar  un poster. Apoi, se ormează grupuri mici de 4 sau 5 persoane, care trebuie să analizeze ce a scris ecare participant. Trebuie Trebuie să ajungă la anumite concluzii cu privire la ce anume aduce bunăstare şi ce anume poate deveni un element motivator în ecare zonă menţionată înainte. Se ormează grupul mare din nou şi grupurile mici trebuie să identice elementele importante sau evenimentele dezbătute printre participanţi. Trainerul Trainerul le notează pe tablă, desenează piramida lui Maslow şi încearcă să le poziţioneze pe aceasta. Este avorizată gândirea la ce anume s-a ăcut până în acel moment.

REZUMAT: Este important ca ecare par ticipant să se gândească la următoarele întrebări: • Vi se pare greu să căutaţi elemente care avorizează siguranţa la locul de muncă, în amilie şi în societate în general? • Ce părere aveţi despre contribuţia celorlalţi? • Observând piramida lui Maslow, la ce nivel consideraţi că sunteţi? De ce? • Consideraţi că puteţi căuta, la vârsta dumneavoastră, elemente satisăcătoare care să vă motiveze? Le-aţi putea obţine singuri? Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)

39


3.5. Exerciţii - Strategii de dezvoltat pentru a încuraja pozitiv motivaţia grupului de părinţi


PARTEA 1

Selectarea strategiilor capabile să „recompenseze”  EXERCIŢIUL 3:

FEEDBACK Yolanda da Deocano ş i Mercedes Santos SURSA: Yolan OBIECTIVE: • Cunoaşterea percepţiei pe care o au ceilalţi despre noi. • Cunoaşterea reacţiilor noastre la comentariile celor care poate nu ne plac. Favorizarea ea analizării pozitive a inormaţiilor pe care le primim despre noi şi despre tipurile noastre de comportament • Favorizar FORMA: Muncă individuală. TIMP: 30 minute. MATERIALE: activitate creion-hârtie. DESFĂŞURARE: Fiecare participant primeşte o coală de hârtie. Li se spune că vor ace parte dintr-un lm poliţist care va  lmat în curând. Fiecare participant trebuie să caute persoana potrivită pentru a juca ecare rol. În continuare, trebuie să se gândească la toate rolurile care vor  jucate în lm şi să le înşire pe o oaie de hârtie. Apoi, trebuie să scrie numele persoanei din grup care consideră ei că ar juca cel mai bine rolul în uncţie d e calităţi, modul de a  sau pentru motivele pe care le-au găsit. Trebuie să explice acele motive mai târziu. Odată ce acest lucru este eectuat, ecare participant citeşte distribuţia pentru rolurile sale, cine ce rol joacă şi motivele pentru alegerile sale. REZUMAT: Este important ca ecare par ticipant să se gândească la următoarele întrebări: • Cum te văd ceilalţi? • Coincide percepţia lor cu a ta? • Cum poţi olosi inormaţia oerită ţie de către parteneri, în viaţă?

40





PARTEA 1

Reducerea confictelor: transormarea slăbiciunii în putere  EXERCIŢIUL 4:

VÂNZĂRI SURSA: Inspirată din, Birkenbihl, Michael (2003). Formación de ormadores [“Train the trainer”] Manual práctico para educadores, proesores y directores de ormación de personal en las empresas [Practical manual or educators, teachers and managers o sta training in businesses] Paraino S.A. Madrid. OBIECTIVE: Transormarea slăbiciunii în putere pentru a atinge obiectivele sugerate Bazarea acţiunii pe cunoaşterea comportamentului nostru, pe experienţa şi pe sentimentele noastre Conştientizarea importanţei încrederii de sine pentru reducerea conlictelor FORMA: Muncă individuală. TIMP: 30 minute. MATERIALE: activitate creion-hârtie.. DESFĂŞURARE: Grupul principal este împărţit în două grupuri. Unul dintre grupuri reprezintă vânzătorii care trebuie să comercializeze un produs, în acest caz, un tip de lapte proaspăt, care se presupune că este mai bun decât celelalte. Vânzătorii ştiu că acest lucru nu este neapărat adevărat; laptele este proaspăt dar calitatea sa este identică cu a celorlalte. Pe lângă acestea, pentru că produsul este nou, preţul său de intrare pe piaţă este dublu aţă de celelalte. Celalălt grup reprezintă companiile care trebuie să comercializeze produsul şi să îl pună la vânzare în instituţia lor în cazul în care sunt de acord cu ce spun vânzătorii. Dacă nu sunt siguri că acest produs este de o calitate superioară sau este proaspăt, trebuie să îl respingă. Vânzătorii vor avea 3 minute să se gândească la punctele orte ale produsului pentru a-l vinde. Responsabilitatea iecărui vânzător este acea a unui angrosist pentru cei interesati în cunoaşterea produsului. Odatăă ce exerciţiul este terminat grupul va relecta asupra acestuia. •

•

•

REZUMAT: Întrebări interesante pentru vânzători: • Ce părere aveţi despre noul produs? • Cum l-aţi vândut? • Aţi avut vreo diicultate să îl oeriţi drept un produs de înaltă calitate aţă de celelalte? • Ce anume aţi olosit ca suport? Cu ce diicultăţi v-aţi conruntat? • Ce consideraţi că au crezut cumpărătorii acestei instituţii? Credeţi că v-aţi atins obiectivul? • Întrebări interesante pentru cumpărătorii companiei: Yolanda Deocano & Mercedes Santos (ES)

41



Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali • • • •

PARTEA 1

Care a ost prima impresie despre vânzător? V-a convins? A criticat alte produse? Vi s-a parut încrezător? Aţi avut încredere în el?

42




Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Recunoaşterea 

PARTEA 1

secvenţelor personale ale confictului

EXERCIŢIUL 5:

ORE SUPLIMENTARE http://members.ortunecity.com/dinamico/tecnica ty.com/dinamico/tecnicas.htm s.htm SURSA: Inspirată din http://members.ortuneci OBIECTIVE: • Identicarea dieritelor aze ale unui conict sau ale unei situaţii problematice. • Analizarea într-un mod reexiv, a paşilor de urmat înainte luării unei decizii. dicultăţilor.. • Constanţa în luarea deciziilor, în conruntarea provocărilor şi a dicultăţilor FORMA: activitate de grup. TIMP: 30 minute. MATERIALE: Fără. DESFĂŞURARE: Întregului grup i se spune că va juca o situaţie. Este apoi sub-divizat în grupuri de 3 persoane (cât mai multe grupuri posibil). Trainerul explică existenţa a trei roluri: şeul, angajatul şi un observator. Rolurile sunt distribuite înaite de explicarea situaţiei care urmează să e interpretată. Situaţia va  interpretată după cum urmează: “şeul vine la angajat, îi spune despre un raport care trebuie terminat înainte să plece acasă, este important şi trebuie ăcut în acea seară. Mai mult, este deja timpul de plecare. Angajatul nu este ericit. A cumpărat bilete pentru un meci de otbal important şi are o întâlnire. Raportul este oarte mare şi prin urmare, nu ar reuşi să îl termine înainte de meci.” Odată ce situaţia este explicată, grupurile mici o interpretează. Observatorul nu poate interveni. El numai înregistrează tot ce consideră interesant. Când interpretările sunt terminate, toţi reormează grupul cel mare şi discută decizia pe care ecare a luat-o, dacă a avut loc o înţelegere şi cum s-a ajuns la ea.

REZUMAT: • Ce părere aveţi despre această situaţie? A ost într-adevăr un conict? • Cum a ost rezolvat? • Ce paşi au ost urmaţi pentru a se ajunge la o înţelegere, în cazul în care a existat una? • Au ajuns toţi participanţii la aceeaşi înţelegere? • Au identicat toţi participanţii aceeaşi actori ai problemei? A inuenţat acest lucru soluţia?


43



Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Strategii 

PARTEA 1

de aşare a modelelor pentru îmbunătaţirea interacţiunilor personale

EXERCIŢIUL 6:

POT FI INTERESANT PENTRU CĂ… Yolanda da Deocano şi Mercedes Santos SURSA: Yolan OBIECTIVE: • Conştientizarea calităţilor pe care le avem ca persoane şi înţelegerea aptului că numai cunoscându-le si acceptându-le, putem avea relaţii de succes. dieritelor puncte de vedere şi importanţa de a le lua în considerare. • Cunoşterea şi conştientizarea dieritelor • Să e capabili să se pună în locul altcuiva, să empatizeze, ca prim pas, în relaţiile sociale. FORMA: Activitate individuală TIMP: 30 minute pentru ecare participant, Anexa 1 MATERIALE: Foaie de registru pentru DESFĂŞURARE: Fiecare participant are o oaie de registru cu întrebarea: ce anume apreciez la mine şi de ce? Participanţii trebuie să noteze calităţile care consideră că le sunt caracteristice şi îi determină să se simtă conortabil. Trebuie de asemenea să scrie motivele pentru acea alegere. Au la dispoziţie 10 minute pentru a se gândi şi pentru a nota totul, iar în runda a doua toţi participanţii împărtăşesc ce anume au scris şi motivele pentru care au notat acele calităţi şi nu altele. Într-o dezbatere, participanţii discută toate contribuţiile.

REZUMAT: (anexa 1) Când ecare îşi citeşte notiţele, ne gândim la acest lucru. Următoarele întrebări ne pot ajuta cu această sarcină: • Aţi notat cu adevărat lucrurile pe care le apreciaţi? • Ce parere aveti despre ce apreciază ceilalţi la voi? • V-aţi  imaginat că oamenii apreciază la voi aspectele pe care le-au evidenţiat?

44





PARTEA 1

Anexe

ANEXA 1: CE ANUME APRECIEZ LA MINE?

De ce?

45





PARTEA 1

Bibliograe: 1. Feldman, Robert S. (1997). Psicología con aplicaciones para Iberoamérica [Psychology with applications to Latin America]. McGraw-Hill. Mexico. 2. Maslow, Abraham H. (1975). Motivación y personalidad [Motivation and Personality]. Sagitario. Barcelona. 1975. 3. Solomon, R.L.; Corbit, J.D.(1974). An opponent-pro opponent-process cess theory o motivation: I. Temporal dynamics o afect. Psychological Review 81.119-145. 4. www.elsembrador.net/din_II.htm#3. 5. http://members.ortunecity.com/dinamico/dinamica/d0866.htm. 6. Birkenbihl, Michael (2003). Formación de ormadores. [“Train the trainer”]. Manual práctico para educadores, proesores y directores de ormación de personal en las empresas. [Practical manual or educators, teachers and managers o staf training in businesses] Paranino S.A. Madrid. 7. http://members.ortunecity.com/dinamico/tecnicas.htm.

46





PARTEA PART 1 1

CAPITOLUL 4 Crearea parteneriatelor parteneriatelor în amilie (părinţi şi copii) în dierite etape ale consilierii 4.1. Obiectivele modulului Pe lângă consilierii proesionali, părinţii sunt şi ei implicaţi în procesul de consiliere, sau cel puţin ar trebui să e. Ar putea avea nevoie de inormaţie, strategii şi sprijin din partea consilierilor proesionali pentru a putea, la rândul lor, să îi sprijine pe copii. În această privinţă, acest modul doreşte să amiliarizeze consilierii cu modalităţile de a-i ajuta pe părinţi, oerindu-le suportul şi inormatia necesare, alături de crearea sau îmbunătăţirea parteneriatelor între părinţi şi copiii lor.

4.2. Introducere teoretică 4.2.1. Cooperarea Cooperarea consilierilor cu părinţii Consilierii proesionali onali asistă copiii, în primul rând în procesul de planicare al carierei ajutându-i să-şi evalueze interesele şi aptitudinile şi să implementeze strategii de acţiune pentru a-i sprijini în procesul de luare a deciziilor cu pivire la carieră. În acest context, cooperarea consilierilor cu părinţii copiilor este o parte esenţială a consilierii carierei, pentru că părinţii au o inuenţă majoră asupra copiilor privind luarea deciziilor. Din moment ce părinţii sunt responsabili pentru educaţia copiilor, tind să intervină în alegerile acestora. De asemenea, varietatea de ocupaţii s-a lărgit constant în ultimii 30 de ani. Astel, părinţii trebuie să e inormaţi periodic cu privire la aceste lucruri, dezvoltarea şi măsurarea orientărilor vocaţionale şi ar trebui să se implice eectiv în procesul de consiliere a carierei. Cooperarea şi conormitatea dintre consilieri, părinţi şi şcoli va diminua divergenţele şi conictele în procesul de planicare a carierei copiilor. copiilor.

4.2.2. Cum poate un consilier ajuta părinţii să îşi construiască relaţia cu copiii Pe de o parte, tinerii se conruntă cu o societate mult mai complexă şi impersonală pe lângă schimbările zice şi emoţionale şi enormele provocări din societatea noastră. noastră. Pe de altă parte, se s e aşteaptă ca părinţii să îşi crească copiii în mod perect şi să le asigure o educaţie. Tinerii trebuie trebuie să îşi găsească o slujbă într-un mediu aat în schimbare rapidă, deşi primesc oarte puţin sprijin din partea societăţii. În consecinţă, pentru a ace aţă acestor provocări, părinţii au nevoie de inormaţie, strategii practice şi sprijin din partea celor care îi înconjoară şi din partea consilierilor (Health Canada, 1999):: • Inormaţiii: Părinţii au nevoie de inormaţii actuale, clare si accesibile cu privire la modalităţile de dezvoltare ale copiilor, şi unde Ali Ister, Martin Maier, Paul Schober (AU)

47

CAPITOLUL 4 Crearea parteneriatelor în amilie (părinţi şi copii) în dierite etape ale consilierii


PARTEA PART 1 1

anume să găsească şi să aibă acces la servicii specializate conorm cu nevoile lor. • Strategii :pentru a ace aţă problemelor obişnuite părinţii trebuie să înveţe strategii şi tehnici, precum comunicare, ecienţă,

stabilirea limitelor, denirea responsabilităţilor, consecinţelor, stăpânirea uriei, etc. • Sprijin: cu suport şi încurajare părinţii vor putea să pună în practică inormaţiile şi strategiile pe care le învaţă.

Discuţie despre şcoală, educaţie, orientarea către un loc de muncă După cum am menţionat mai sus, părinţii au nevoie de inormaţie pentru a putea să comunice cu copiii despre orientarea lor vocaţională. În această privinţă, consilierii îi pot îndruma pe părinţi. Pot discuta cu aceştia despre lucrurile specice orientării vocaţionale în uncţie de cerinţele şi stadiile acesteia. Posibile subiecte care pot  discutate: • Sistemul educaţional şi vocaţional, • Necesitatea unei educaţii vocaţionale, • Cerinţele academice şi aptitudinile necesare unor anumite ocupaţii, • Menţinerea situaţiei existente, dezvoltări şi tendinţe pe piaţa muncii, • Posibilele opţiuni ale pregătirii educaţionale si vocaţionale aproape de casă, • Consiliere în carieră, etc.

Probleme în comunicarea dintre părinţi şi copii În zilele noastre, o problemă majoră o constituie lipsa de timp a părinţilor pentru copiii lor atunci când ambii parteneri lucrează. Pe lângă acest lucru, părinţii nu ac niciun eort pentru a se ocupa de achiziţiile şi problemele copiilor. Acest lucru conduce la pierderea sau scăderea comunicării iar relaţia dintre părinţi şi copii se reduce la minim. În consecinţă, copiii răspund la acest lucru cu dezechilibru, rustrare şi sdare (Junge Liberale, 2007). O altă problemă este aptul că părinţii au aşteptări mari de la copiii lor, care acţionează sub această presiune pentru a avea rezultate. Consecinţele acestui lucru sunt depresia şi rebeliunea, şi în oarte mare măsură, obstrucţia dezvoltării copilului (Eltern setzen Kinder, 2000). Problemele în comunicare apar de asemenea din dieritele etape ale ciclului vieţii. În timp ce copiii sunt obişnuiţi să se gândească la viitor şi la oportunităţile care vor veni, părinţii sunt obişnuiţi să se gândească la timpul care a mai rămas şi la diminuarea oportunităţilor (Health Canada, 2005). De asemenea copiii se străduiesc să dobândească independenţă şi auto-control în timp ce părinţii se conruntă cu pierderea controlului asupra copiilor. Ca rezultat, părinţii tind să impună copiilor saturi, opinii şi decizii care sunt respinse de aceştia. Deşi copiii doresc să e sătuiţi şi îndrumaţi proesional de către părinţi, nu doresc să e controlaţi şi inuenşaţi de către aceştia. Problema este că părinţii nu au nicio idee despre dorinţele, viziunile şi aşteptările copiilor lor. Pierderea comunicării se poate de asemenea dezvolta pentru că părinţii olosesc limbajul oral în mod tradiţional în timp ce copiii, tinerii olosesc acelaşi limbaj într-un mod modern (comunicarea în grupul de aceeaşi vârstă).

48


Exemple de subiecte care trebuie discutate în timpul întâlnirilor cu părinţii 4.2. Introducere teoretică Ali Ister, Martin Maier, Paul Schober (AU)


PARTEA PART 1 1

Iată o listă cu câteva subiecte care trebuie discutate pe larg atunci când părinţii iau legătura cu un consilier:: • Interaţa între şcoala primară şi gimnaziu. Procesul de luare a unei decizii şi orientarea copiilor către o slujba începe, de apt, în această etapă de şcolarizare. Este esenţial să se vorbească despre conştientizarea, opţiunile şi cerinţele procesului de şcolarizare ce va urma. • Comunicarea cu succes între tineri, părinţi şi consilieri. Comunicarea este cea mai importantă unealtă pentru crearea unei relaţii de amilie şi pentru planicarea cu succes a carierei. Părinţii au nevoie de inormaţie cu privire la strategiile şi tehnicile unei comunicări eciente. • Dierite situaţii si medii. Mediile şi situaţiile în care amiliile trăiesc pot varia (ex dizabilităţi, migrare, etc.) consilierea personalizată poate  esenţială pentru depăşirea barierelor externe. trebuie să e inormaţi despre opţiunile • Şcolile şi centrele de consiliere în mediul local. Conorm dezvoltării continue, părinţii trebuie de şcolarizare şi posibilităţile de consiliere proesională. • Evenimente pentru părinţi în scoli şi centre de consiliere. Dierite evenimente, seminarii şi târguri de locuri de muncă, organizate de consilierii pentru cariere şi scoli, pot încuraja părinţii să îşi ajute copiii în orientarea vocaţională şi în luarea deciziilor. • Managementul inormaţiei. Cu această unealtă, un ux (diuz) de inormaţie între copii, părinţi, şcoală şi consilieri poate  asigurat. • Consultanţă pentru părinţi cu privire la orientarea vocaţională. Pentru a putea ajuta copiii şi a-i sătui, părinţii au nevoie de inormaţii despre orientarea vocaţională şi despre subiecte similare. • Educaţia continuă pentru părinţi şi consilieri oerită de şcoli şi de centrele de consiliere. În scopul îmbunătăţirii cooperării dintre consilieri, părinţi şi şcoli, educaţia continuă poate  asigurată (cursuri, învăţare practică, excursii, etc)

49


4.2. Introducere teoretică Ali Ister, Martin Maier, Paul Schober (AU)


PARTEA PART 1 1

4.3. Exerciţii – relaţia dintre părinţi şi copii: învăţarea, şcoala şi viitoarele decizii cu privire la o slujbă EXERCIŢIUL 1:

EŞUAT PE O INSULĂ SURSA: http://www.group-games.com/team-building/stranded-on-a-desert-island.html OBIECTIVE: • Să determine participanţii să împărtăşească, câte ceva despre ei • Construirea încrederii în cadrul grupului • Cooperarea în cadrul grupului Activitatea în echipă îi ajută pe oameni să se deschidă şi să împărtăşească ce anume le place şi valorile care contează pentru ei, descriind un obiect care li se permite să îl aducă pe o insulă pustie. Combinând obiectele alese în mod individual în cadrul grupului, îi va sensibiliza pe participanţi cu privire la obiectivele grupului.

FORMA: Icebreaker, activitate de grup TIMP: 40 minute MATERIALE: Fără DESFĂŞURARE: Presupunând o nauragiere, toată lumea a eşuat pe o insulă pustie. Pentru că nu pot lua cu ei o greutate mai mare, ecare persoană poata lua cu sine pe insulă un singur obiect. Obiectele trebuie să e, de preerat, ceva ce le ace plăcere sau apreciază. De exemplu, dacă cineva iubeşte dulciurile, poate lua cu sine o ciocolată, sau dacă cineva iubeşte muzica, poate lua cu sine un aut/ uier etc.; cel care explică exerciţiul trebuie să îi inspire pe participanţi să e creativi în alegerea obiectului. Iniţial, ecare este rugat să descrie obiectul ales şi să explice echipei de ce l-a ales. Apoi, la întâmplare, se împarte echipa în grupuri mai mici. Acum, sarcina ecărui grup este să coopereze şi să discute modul în care să combine aceste obiecte dierite pentru a putea să supravieţuiască. Când vine momentul pentru discuţie, lăsaţi ecare grup (câte un purtător de cuvânt din ecare echipă) să prezinte rezultatul întregului grup în aţa clasei. REZUMAT: • Cât de pregătiţi sunt oamenii să divulge ceva personal celorlalţi? • Poate ecare într-un grup să combine ce are în gând cu ceilalţi membrii ai grupului? • Poate lucrul în echipă să îmbunătăţească şansele de supravieţuire? • Dacă membrii grupului ar putea să aleagă, pe cine (sau ce obiecte) ar alege pentru această cooperare.

Ali Ister, Martin Maier, Paul Schober (AU)

50



PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 2:

HÂRTIA MOTOTOLITĂ www.businessballs.com .com SURSA: Ali Ister, inspirata din: www.businessballs OBIECTIVE: sarcinilor. • Să identice modalitatea în care comunicarea constructivă ajută în completarea sarcinilor. • Să demonstreze cum dierite tipuri de comunicare aectează cooperarea. • Să participe la oerirea şi primirea eedback-ului. Pe de o parte, această activitate va spori încrederea într-un parteneriat, şi pe de altă parte, va arăta importanţa şi eectul eedback-ului pozitiv şi al cooperării. Participanţii Participanţii vor învăţa cum dierite tipuri de eedback şi de cooperare aectează relaţia. TIMP: 30 minute FORMA: activitate de grup mototolite (sau mingi de ping-pong) şi o eşară de legat la ochi pentru ecare voluntar, voluntar, un coş MATERIALE: Trei hârtii mototolite DESFĂŞURARE: În prima parte, acilitatorul solicită câţiva voluntari din clasă pentru a-i lega la ochi şi pentru a arunca separat câteva hârtii mototolite în coşul din aţa lor. Apoi, acestor voluntari li se cere în mod politicos să iasă din cameră în timp ce conducătorul seminarului realizează un scurt rezumat celorlalţi din clasă. 1. Când voluntarii se întorc în clasă un coş va  pus în aţa lor şi vor  legaţi la ochi. Apoi, un membru al clasei este rugat să repoziţioneze coşul astel încât voluntarii să nu mai ştie unde este. Voluntarii vor  rugaţi să arunce un set de trei hârtii mototolite, una câte una, timp de patru runde. 2. În prima rundă, clasa nu are voie să comenteze atunci când voluntarii aruncă ecare bilă. 3. În a doua rundă, i se va cere clasei să acă numai comentarii negative care să nu implice nivelul aptitudinii, ex proastă aruncare, ce păcat, aahhh, etc. 4. În a treia rundă, clasa va ace numai comentarii pozitive care, din nou, nu implică nivelul aptitudinii, de exemplu bună aruncare, bine, minunat, etc. 5. În ultima rundă, i se cere clasei să acă numai comentarii olositoare care vor ajuta voluntarii să nimerească, coşul, ca de exemplu, un pic mai în aţă, puţin mai la dreapta, oarte aproape etc.. Când voluntarii termină de aruncat, eşarele de la ochi pot  înlăturate. Acum, ecărui voluntar i se cere să spună grupului cum s-a simţit în ecare rundă şi care a ost reacţia lui la comentariile primite din partea clasei. În partea a doua, lăsaţi clasa să discute cât de olositoare şi ajutătoare este comnicarea şi cum dieritele tipuri de comunicare aectează cooperarea.


51

CAPITOLUL 4 Crearea parteneriatelor în amilie (părinţi şi copii) în dierite etape ale consilierii 4.3. Exerciţii – relaţia dintre părinţi şi copii: învăţarea, şcoala şi viitoarele decizii cu privire la o slujbă


PARTEA PART 1 1

REZUMAT: • Ce este eedback-ul ecient şi olositor? • Când este eedback-ul olositor şi oportun pentru altcineva? • Cum să determinăm ecienţa dieritelor tipuri de eedback? • Cum aectează un parteneriat oerirea şi primirea eedback-ului?

52



4.3. Exerciţii – relaţia dintre părinţi şi copii: învăţarea, şcoala şi viitoarele decizii cu privire la o slujbă


PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 3:

PLIEREA INSTRUCTIVĂ www.businessballs.com .com SURSA: Ali Ister, inspirata din: www.businessballs OBIECTIVE: • Să acă participanţii conştienţi de importanţa comunicării, ascultării active, înţelegerii reciproce, interpretării şi a chestionarelor • Mânuirea aptitudinilor de cooperare în cadrul unui parteneriat Acest joc ajută participanţii să devină conştienţi de nevoia de a comunica ecient pentru stabilirea unei relaţii vitale. În timpul acestui proces, participanţii învaţă cum să dea şi să primească instrucţiuni, modul în care ecare interpretează instrucţiunile, instrucţiunile, şi de ce ascultarea activă şi chestionarea este o par te importantă a unui parteneriat. În acest context, vor dezvolta înţelegerea reciprocă. TIMP: 30 minutes FORMA: joc MATERIALE: hârtie dreptunghiulară (coli A4) pentru ecare participant, oarecă pentru ecare participant DESFĂŞURARE: Acest joc este jucat în perechi. Participanţilor Participanţilor li se cere să se împartă în perechi şi să ia loc spate în spate cu partenerul. Fiecare persoană va primi o oaie de hârtie dreptunghiulară (colile A4 sunt bune în acest caz). Facilitatorul, conducătorul seminarului va oeri o oaie cu instrucţiunile pregătite cu privire la plierea hârtiei unui jucător (proesorul) în ecare grup. Această persoană va  rugată să citească cu voce tare aceste instrucţiuni şi în acelaşi timp să le şi execute. Cealaltă persoană (studentul) ascultând proesorul va ace şi el acelaşi lucru. În orice caz, instrucţiunile trebuie citite exact aşa cum apar pe oaia oerită de conducătorul seminarului. Participanţilor nu li se dă voie să pună întrebări, să explice, să discute nimic. Nici nu au voie să se vadă unul pe altul în timp ce ac exerciţiul. Când instrucţiunile au ost executate participanţii se pot întoarce aţă în aţă. Acum acilitatorul cere perechilor să desacă hârtiile şi să compare cutele hârtiei. Vor vedea cum cutele hârtiei arată chiar dierit, deşi ecare a olosit aceleaşi instrucţiuni. După terminarea acestei activităţi clasa discută acest lucru şi impactul său asupra unui parteneriat şi a unei cooperări. Mai jos sunt exemple de saturi pentru oaia cu instrucţiuni (când creaţi propria oaie de instrucţiuni, aveţi grijă să încercaţi instrucţiunile înainte de a le olosi în activitate): 1. Împăturiţi oaia oaia în jumătate jumătate pe vertical. vertical. 2. Împăturiţi din nou oaia în jumătate jumătate pe orizontal. orizontal. 3. Împăturiţi oaia oaia în jumătate jumătate din nou pe orizontal. 4. Îndoiţi colţul din dreapta sus până în în centrul oii oii împăturite. 5. Împăturiţi colţul cel mai ascuţit până până în colţul opus. 6. Tăiaţi 1 cm din colţul cel mai ascuţit. 7. Tăiaţi din nou 2 cm din colţul drept către colţul de jos. Ali Ister, Martin Maier, Paul Schober (AU)

53



PARTEA PART 1 1

8. Tăiaţi un pătrat pătrat de 1 cm de-a lungul mijlocului marginii marginii celei mai lungi. lungi. 9. În nal, despăturiţi hârtia.

REZUMAT: • Clasa discută acestă activitate şi concluziile desprinse. • Câţi dintre participanţi au ajuns la aceleaşi concluzii? • De ce este greu să încheie cu aceleaşi concluzii? • Care dintre instrucţiuni au ost olositoare şi care instrucţiuni au ost enervante? • Este chestionarea o unealtă potrivită pentru claricarea instrucţiunilor? • Sunt uneltele adiţionale, reerinţele, exemplele sau alte dispozitive necesare pentru a asigura înţelegerea? • Cum aectează comunicarea ecientă un parteneriat?

54





PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 4:

INSULA ÎN CURS DE APARI APARIŢIE ŢIE www.businessballs.com .com SURSA: Ali Ister, inspirata din: www.businessballs OBIECTIVE: inter-personale • Să acă participanţii conştienţi de comunicarea ecientă şi de aptitudinile inter-personale • Să identice nevoia pentru un parteneriat vital • Să identice avantajele dezvoltării colective şi ale luării unei decizii TIMP: 60 minutes FORMA: Work-shop MATERIALE: Creioane colorate, ip-chart, hârtie

DESFĂŞURARE: Trainerul explică clasei modalitatea de desăşurare. Participanţii, ideal, împărţiţi în grupuri de câte patru, desenează o insulă cu orice caracteristici vor ei. Fiecare participant are propria sa porţiune, deşi va  legată de cele ale membrilor grupurilor adiacente pentru a crea o singură insula mare. În acest scop, distribuiţi mai multe creioane colorate ecărui participant sau grup. Adunaţi membrii grupului în jurul unei coli mari de hârtie. În uncţie de mărimea grupurilor, coala de hârtie poate  compusă din patru coli de hârtie puse împreună. Membrii grupului vor începe să deseneze linia de coastă în partea lor cu orice caracteristici doresc. Pentru a crea o insulă mare, porţiunile ecărui membru vor  legate cu cele ale membrilor adiacenţi. Apoi, olosind o scală potrivită, membrii grupului vor începe să marcheze teritoriul lor cu caracteristicile dorite în porţiunea lor (reşedinţe, industrii, inrastructuri, etc.). în timp ce desenează, membrii grupului vor întâlni posibilităţile şi trăsăturile vecinilor. vecinilor. Astel, vor realiza că o varietate de lucruri şi situaţii trebuie discutate, negociate, aprobate, combinate, etc. asemenea chestiuni vor acoperi probabil graniţele, drumurile, resursele, mediul, cultura, cooperarea, disputa, etc. Membrii echipei pot observa multe asemănări cu o comunitate din viaţa reală, aată în dezvoltare. După terminarea desenului, lăsaţi clasa să acă un rezumat, să prezinte şi să discute experienţele lor din timpul acestei activităţi. REZUMAT: • Clasa discută cum a reuşit să termine această activitate şi ce au învăţat din ea. • Aţi putut observa dezvoltări ale relaţiilor în comunităţile de pe insulă şi de ce? • Care au ost provocările şi limitările cu care a trebuit să vă conruntaţi? • S-au completat membrii grupului pentru întemeierea unei comunităţi uncţionale? • Ar putea membrii grupului să întemeieze o comunitate mai degrabă singuri decât în cadrul unui grup? • Aectează un parteneriat procesul de luare a unei decizii şi de ce? Ali Ister, Martin Maier, Paul Schober (AU)

55



PARTEA PART 1 1

• Există dierenţe între comunităţile de pe insulă stabilite de dierite grupuri şi de ce? • Cum s-ar descurca ecare comunitate întemeiată pe insulă în viaţa reală?

56





PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 5:

CĂLĂTORIA VOCAŢIONALĂ www.businessballs.com .com SURSAS: Ali Ister, inspirata din: www.businessballs OBIECTIVE: • Crearea şi îmbunătăţirea unui parteneriat • Lucrul în echipă pentru decizia unei slujbe viitoare • Ascultarea activă şi chestionarea Participanţii vor învăţa să aibă încredere unul în celălalt în cadrul parteneriatului, însoţindu-se unul pe altul. Partenerii vor încerca să susţină deciziile partenerilor. Vor realiza că munca în echipă este esenţială pentru luarea unei decizii privind slujba TIMP: 40 minutes FORMA: Work-shop MATERIALE: O coală albă de hârtie pentru ecare participant DESFĂŞURARE: Pentru această activitate, clasa se va împărţi în perechi. Fiecare partener va primi o coală albă de hârtie care reprezintă cariera pe care intenţionează să o aibă acea persoană. Prima dată, unul dintre parteneri trebuie să pună hârtia pe jos la aceeaşi distanţă de el, reprezentând distanţa către cariera pe care intenţionează să o aibă. Odată ce hârtia este poziţionată, activitatea începe. Iniţial, persoana care a poziţionat hârtia, este rugată să vizualizeze mintal cum va aborda drumul către ţinta stabilită. Când persoana a încheiat vizualizarea în minte, trebuie să se îndrepte spre hârtie şi să descrie situaţia pentru a pune în mod simbolic, în practică viziunea. Viteza, mersul, lungimea, avansarea şi cursul drumului intenţionat depind de viziunea persoanei. Ea trebuie să determine aceşti actori aşa cum i s-ar părea realist. I se cere să transere gândurile şi sentimentele în această situaţie. Când persoana ajunge la oaia de hârtie ar trebui să se aşeze pe ea. Sarcina partenerului său este să-l acompanieze şi să observe această persoană în toate etapele. Partenerul este încurajat să pună întrebări în timpul acestui proces şi să comunice sentimentele pozitive şi percepţiile dacă este cazul. La punctul de sosire, partenerul trebuie să înceapă să-l intervieveze cu privire la situaţie. Iată un model de interviu care poate  olosit ca ajutor: • Imagineză-ţi cum vei arăta când vei ajunge la cariera dorită. Ce haine porţi? Care este expresia eţei tale? Care este atitudinea ta? Cum te simţi? Ce voce ai? Ce vârstă ai? Etc. • Ai obţinut cariera dorită. Unde eşti? Descrie camera în care te ai şi utilităţile din această cameră. Descrie şi clădirea în care se aă camera şi mediul înconjurător. înconjurător. Cum se numeşte acest loc? Ce culori vezi? Etc. • Ce mai e în cameră cu tine? Descrie persoanele cu care ai de-a ace. Cu cine lucrezi? De ce te ai cu aceste persoane? Cine sunt şei tăi? De cine îţi place? etc. • Îţi poţi descrie slujba, poţi da nume şi deniţii ale sarcinilor tale? • Care sunt punctele tale orte, abilităţile şi competenţele pentru acest tip de slujbă? Cum ai dobândit aceste abilităţi şi competenţe? Ali Ister, Martin Maier, Paul Schober (AU)

57



PARTEA PART 1 1

• Ai obţinut recunoştinţa colegilor şi a şelor tăi? Ce el de recunoaştere este importantă pentru tine? • Ai ost criticat de colegi şi şe? Cum ai ăcut aţă criticilor? • Care este relaţia ta cu amilia acum? Care este părerea amiliei tale despre slujbă? Te sprijină amilia ta? Îţi conrmă amilia

punctele orte şi abilităţile legate de această slujbă? Cine din amilie te-ar descrie în mod dierit? • Ce ai sătui pe cineva care îşi doreşte aceeaşi slujbă? • Ţi-ai schimba slujba?

După intrevievarea partenerului se schimbă poziţiile. Acum, cealaltă persoană va poziţiona hârtia şi va urma aceeaşi procedură, din nou cu un interviu la punctul de sosire. Când ambii parteneri termină această activitate trebuie să discute experienţele pe care le-au dobândit prin intermediul acestei activităţi.

REZUMAT: • Cum te-ai simţit jucând acest rol? • Cum e să i însoţit de un partener pe parcursul întregului proces? • Ai învăţat mai multe despre partenerul tău? • Ce experienţe ai câştigat? • Este un parteneriat de ajutor atunci când trebuie să iei decizii cu privire la viitoarea carieră?

58





PARTEA PART 1 1

Bibliograe: 1. Health Canada. (1999). Parenting today’s teens: a survey and review o resources. Retrieved November 28, 2007, rom http://www.phac-aspc.gc.ca/dca-dea/publications/pd/teens_e.pd. 2. Health Canada. (2005). Parent-teen relationship: How parents can make the most o it? Retrieved November 30, 2007, rom http://www.phac-aspc.gc.ca/ncv-cniv/amilyviole http://www.p hac-aspc.gc.ca/ncv-cniv/amilyviolence/html/nntsrelpare nce/html/nntsrelparentado-ado2_e.html. ntado-ado2_e.html. 3. Junge Liberale. (2007). Beschlusslage. Retrieved November 29, 2007, rom http://inhalte.julis.de/beschluesse/1ce07d465cc http://inhalte.julis.de/beschl uesse/1ce07d465ccd370000010029 d3700000100295bdc7.html. 5bdc7.html. 4. Eltern setzen Kinder. (2000). Retrieved November 29, 2007, rom http://www.kssa.de/index-Dateien/page183.html.

59





PART 1

CAPITOLUL 5 Cum să ajutăm părinţii să dezvolte atitudini pentru a-şi ajuta copiii în luarea unei decizii 5.1. Interviul de consiliere ca metodă de bază pentru a dezvolta relaţiile de sprijin ale părinţilor TInterviul tradiţional de consiliere deneşte rolul unui consilier ca ind un expert care se rezumă la a oeri inormaţii, sau, în uncţie de nevoile clientului, să dea saturi. Această practică s-a dovedit adesea inecientă , a cauzat împotrivire sau lipsa implicării personale a clienţilor, şi a diminuat nivelul de ecienţă proprie al amândurora, atât clienţi cât şi consilieri. Consilierul ar simţi prea multă presiune datorită responsabilităţii pe care o are pentru a lua o decizie în locul clientului. Clientul şi-ar pierde încrederea în propriile sale abilităţi şi i s-ar părea greu să se bazeze pe resursele şi experienţele personale (vezi: M. T. Ho-Kim, J. F. Marti, 1999). Rolul şi sarcina unui consilier proesional trec prin mari schimbări în zilele noastre. Interviul de consiliere nu este un act singular de „a ajuta”. Este un proces pe termen lung în care consilierul şi clientul lucrează împreună în mediul clientului. Scopul acestei munci este de a crea soluţii personale în ceea ce priveşte ocupaţia, luând în considerare situaţia de viaţă a clientului înţeleasă în mod mutual. Rolul consilierului proesional proesional este să-l însoţească şi să-l asiste în dezvoltarea sa. Consilierul este un specialist al metodei; clientul se pune în poziţia conţinutului activităţii. Această modalitate de percepţie a relaţiei dintre consilier şi client asigură un echilibru între a da şi a primi, îl ace pe client mai ac tiv şi îl ajută să uncţioneze ca un adult, nu ca un copil încăpăţânat, înuriat. Are un înţeles deosebit atunci când lucrează cu părinţii pentru că permite cooperarea între consilier şi părinţi în crearea planurilor proesionale pentru copil. Oeră de asemenea un ajutor ecient, scoate în evidenţă rolul părinţilor în planicarea carierei educaţionale şi proesionale a copiilor. Datorită acestui lucru, părintelui i se oeră locul adecvat în sistemul de ajutorare. Susţinerea unui interviu proesional necesită cunoaşterea regulilor specice şi a modalităţilor de comportare, care la rândul lor sunt o bază pentru a lucra ecient cu un părinte asistându-l în activităţi reale : • Consilierul percepe părinţii şi copilul în aara contextului de condiţionări sistemice (amilie, proesional, social, cultural) • Se ace un contract între consilier şi părinte • Consilierul ajută părintele în ormularea obiectivelor şi a direcţiei de schimbări care sunt plănuite pentru a  dobândite de către copil şi părinte • Consilierul lucrează la mărirea duratei de activitate conştientă a părintelui • Consilierul evită să dea saturi oerind în schimb sarcini şi exerciţii, care necesită angajare personală din partea părintelui • Consilierul ajută la menţinerea coeziunii dintre proiectele proesionale ale părintelui şi planurile de viaţă ale copilului Małgorzata Tarkowska (PL)

60

CAPITOLUL 5 Cum să ajutăm părinţii să dezvolte atitudini pentru a-şi ajuta copiii în luarea unei decizii


PART 1

• Părintele îşi oloseşte propria experienţă în muncă şi strânge inormaţii ără a  ajutat • Clientul poate ace o analiză în mod independent a propriei activităţi şi a atingerii obiectivelor. • Părintele ia singur decizii denindu-şi priorităţile şi descoperind ierarhia valorilor. El le compară cu abilităţile şi aşteptările

copilului. • Consilierul lucrează bazându-se pe resursele şi trăsăturile puternice ale părintelui şi ale copilului, dar nu evită „în mod subiectiv

subiectele dicile”. • Consilierul încearcă să se adapteze la schimbările care au loc în rolul său proesional.

De la început, regulile de cooperare în lucrul cu părinţii trebuie denite. Se ac contracte între proesori şi studenţi, angajatori şi angajaţi, terapeuţi şi clienţi, părinţi şi copii. Î n uncţie de tipul relaţiei, conţinutul contractului contractului poate  dierit. Acum ne vom concentra asupra metodei, procedurii, pentru a crea un contract de consiliere. Schema de 5 paşi a lui Enright prezentată mai jos, este o unealtă olositoare pentru a lucra cu orice client, mai ales atunci când apare rezistenţa, lipsa de iniţiativă şi responsabilitatea, responsabilitat ea, în relaţia de consiliere cu clientul.

Crearea unui contract de J. Enright Schema de mai jos se concentrează în principal pe problema responsabilităţii părintelui în procesul de consiliere. Mai mult, ajută la înlăturarea atitudinii neîncrezătoare a părinţilor sau a sentimentului de degradare a rolului de părinte şi a inuenţei asupra alegerilor copilului. Deşi încheierea acestui contract este începutul sesiunii de consiliere, trebuie să ţineţi minte că ecare pas poate dura de la câteva minute până la câteva sesiuni de consiliere. PRIMUL PAS: • Părintele trebuie să ştie că este decizia sa conştientă căutarea ajutorului la un consilier şi intrarea într-o relaţie de consiliere. Această regulă realizează obiectivul principal al muncii de consiliere – măreşte gama de activitate conştientă a părintelui. Mulţi părinţi care caută serviciile unui consilier se aşteaptă să primească soluţii de-a gata şi evită să-şi asume responsabilitatea. Uneori părinţii sunt siguri că ştiu ce vor copiii lor să acă pe viitor şi nu iau în considerare interesele copilului, talentul şi abilităţile. Procedura Procedura primului pas trebuie să-l acă pe părinte să spună: „sunt aici pentru că aşa am vrut”, vrut”, „aştept să primesc ajutor în ceea ce priveşte...”, „am o problema cu...” AL DOILEA PAS: • Consilierul deneşte adevărata problemă a părintelui şi caracterizează esenţa problemei. Î n timpul celui de-al doilea pas, consilierul analizează dacă intervenţiile sale de până acum au ajuns la adevărata problemă. Încearcă să ae împreună cu părintele„ce se întâmplă de apt?”. Întrebări specice care duc la denirea problemei în ceea ce priveşte direcţia schimbărilor în gândirea părintelui cu privire la planurile pentru carieră, dezvoltarea propriilor copii şi a relaţiei cu aceştia - Ce anume doriţi să schimbaţi în relaţia cu copilul dumneavostră? - Asupra cărei probleme doriţi să lucrăm acum? - Ce vă deranjează cel mai mult în decizia pe care ica dumneavostră a luat-o? - Ce vă deranjează cel mai muult în aptul că... de exemplu ul dumneavostră doreşte să e bucătar?

Małgorzata Tarkowska (PL)

61

CAPITOLUL 5 Cum să ajutăm părinţii să dezvolte atitudini pentru a-şi ajuta copiii în luarea unei decizii 5.1. Interviul de consiliere ca metodă de bază pentru a dezvolta relaţiile de ajutorare ale părinţilor


PART 1

- Ce v-a acut să vorbiţi despre ... ex aptul că ica dumneavosatră doreşte să renunţe la aacerea de amilie? - De ce credeţi că... ex ul dumneavostră nu va  un psihoterapeut bun? - Cum veţi ştii dacă ica dumneavoastră îşi realizează bine planul proesional? Consilierul trebuie să reţină că speculaţiile şi interpretarea personală nu au ce căuta aici. Problema derivă din experienţa părintelui. Prin intermediul ascultării atente şi a observaţiei, consilierul identică natura problemei şi scopul muncii.

AL TREILEA PAS: • Analizarea gradului de rezolvare a problemei. Dacă părintele crede că problema este de nerezolvat, atunci aşa este. Să nu uităm că un consilier este un specialist al metodei şi clientul este un specialist al conţinutului activităţii sale. În situaţia în care consilierul insistă să lucreze pe această problemă, el va întâlni o rezistenţă puternică din partea părintelui. În loc să persiste în mod inecient, consilierul ar trebui să caute, împreună cu părintele, o problemă care oeră mai multă speranţă de a  rezolvată şi care poate  rezolvată pe loc. AL PATRULEA PAS: • Contracararea chestionării consilierilor. Rezistenţa clienţilor/ părinţilor se maniestă, de exemplu, prin aptul că îi caută greşeli consilierului pentru a evita s ă lucreze la propriile probleme. Consilierul Consilierul îi poate pune clientului câteva întrebări detaliate în legătură cu modul în care se percepe, cum percepe situaţia de consiliere, aşteptările de s chimbare, de exemplu: - Credeţi că sunt consilierul cu care v-ar plăcea să lucraţi pentru construirea rolului proesional al copilului dumneavoastră? - Cu ce el de persoană consideraţi că le-ar plăcea părinţilor să lucreze asupra problemelor pe care le au? - În drum spre mine, cu ce el de persoană vă gândeaţi că vă veţi întâlni şi veţi vorbi despre alegerile proesionale ale copilului dumneavoastră? - Cum vă imaginaţi că arată locul în care lucrează un consilier? AL CINCILEA PAS • Reducerea protului secundar. În acest pas părintele trebuie să realizeze consecinţele pe care rezolvarea problemei le va aduce. Ce se va întâmpla când va dispărea problema? Cum se vor schimba vieţile părinţilor şi ale copiilor? Ce se va schimba în amilie? De exemplu, părinţii pot  întrebaţi: ce se va întâmpla când ica lor va pleca în străinătate pentru ucenicie? Este interesant cum va arăta balanţa avantajelor şi a dezavantajelor dezavantajelor.. În această procedură consilierul nu numai construieşte o relaţie cu părintele. Părinţii pot învăţa cum să le vorbească ecient copiilor într-un mod asemănător, să depăşească rezistenţa, să denească natura problemei şi să se concentreze asupra aspectelor importante care duc la schimbări şi la înţelegere mutuală. În contract, consilierul poate determina metoda de lucru împreună cu părinţii, de exemplu, numărul de întâlniri individuale, subiectul sesiunilor de grup, sau numărul de întâlniri cu copilul.


62



PART 1

5.1.1. Denirea aşteptărilor părinţilor cu privire la propria dezvoltare şi a schimbării atitudinilor de viaţă Munca de consiliere cu părinţii în ce priveşte propriile aşteptări, planuri şi ţeluri este un element important care ajută la perceperea şi la cunoaşterea propriului copil. Marele trei: abilităţi, interese şi valorile se schimbă cu vârsta. Când dobândeşti experienţă nouă de muncă, capeţi şi abilităţi noi. De-a lungul vieţii, poţi descoperi noi interese şi să renunţi la altele. Idealurile noastre se schimbă şi ele cu trecerea timpului. Este posibil să schimbi cariera după un timp sau să îţi bazezi alegerea pe o înţelegere mai proundă a propriei persoane încă de la început. Majoritatea persoanelor iau cele mai importante decizii cu privire la carieră când sunt cel mai puţin pregătite pentru acest lucru. Deciziile luate la o vârstă ragedă încep un lanţ de evenimente care ne vor inuenţa mai târziu întreaga viaţă. În timpul tinereţii noastre avem puţină experienţă în a ace alegeri, mai ales când vine vorba de alegerea unei cariere. Uneori suntem idealişti, plini de entuziasm sau lipsiţi de griji pentru ceea ce va urma. Tinerii ără nicio idee despre propria educaţie sau ocupaţie primesc rapid saturi de la părinţi, prieteni, proesori şi consilieri. Cu toţii au intenţii bune dar nu sunt întotdeauna pe deplin inormaţi. Aşadar, nu trebuie să e o surpriză dacă uneori începuturile proesionale ale tinerilor nu sunt întotdeauna cele mai bune. Unde să căutăm o soluţie? Înainte de a lua orice decizie cu consecinţe pe termen lung pentru o carieră, trebuie să te cunoşti cât mai bine. Tinerii pot  ajutaţi de către părinţi în mod ecient să acă acest lucru. Condiţiile sunt: • Să accepte autonomia copilului şi sentimentele despre propria identitate aptitudinile şi talentele în ecare etapă a dezvoltării sale • Să îi arate copilului interesele, abilităţile, aptitudinile • Să se abţină de la etichetarea copilului şi să îi dea un singur rol proesional • Să întărească sentimentele copilului de a  o persoană excepţională şi specială • Să se concentreze pe obiectivele personale ale copilului • Să separe propriile aşteptări şi idealuri de alegerile ăcute de tineri Consilierul lucrând cu părinţii (individual sau în grup) poate scoate în evidenţă modul în care obiectivele noastre se schimbă în procesul de dezvoltare a unei cariere sau cel personal. Când lucrează în grup, consilierul poate cere părinţilor să împărtăşească modalitatea în care şi-au dezvoltat propriile alegeri proesionale şi cariere. Au îndeplinit aşteptările părinţilor lor? Căutând punctele orte ale propriilor alegeri şi cariere, devine mai uşor de găsit o soluţie pentru propriul copil. Când lucrează cu părinţii, consilierul poate olosi unele din aceste exemple pentru discuţie: 1 Sophie, la scurt timp după ce a absolvit Psihologia, a plecat în Suedi a Partenerul ei de viaţă e ra un artist, un pictor, a cărui creaţie era o adevărată pasiune Nici Sophie nu avea de ce să se plângă Ea şi- a dezvoltat sistematic educaţia psihoterapeutică şi curând practica privată a început să fe chiar satisăcătoare şi proftabilă În orice caz, Sophie şi-a amintit că întotdeauna i-a placut să deseneze şi că a visat să urmeze şcoala de artă dar părinţii ei nu puteau vedea un viitor în această ocupaţie Tatăl ei şi-a dorit oarte mult ca ea să devină medic, dar nu a intrat la acultatea de Medicină Încă simţea că nu îi îndeplineşte aşteptările Acest lucru a împiedicat-o să dobândească satisacţie deplină în slujba sa şi i-a stimulat visele de viaţă ca artist În secret, a început să picteze peisajele şi portretele preerate S-au dovedit a f oarte bune Acum Sophie se gândeşte serios dacă ar trebui să aleagă o carieră în arte 2 Alex este un medic de medicină generală, în vârstă de 39 de ani, care conduce un cabinet prosper Când era mic toţi se aşteptau Małgorzata Tarkowska (PL)

63



PART 1

ca el să urmeze tradiţia amiliei şi să devină medic Pe tot parcursul anilor de studiu, de practică şi muncă, nu şi-a îngăduit nici măcar o dată să pună la îndoială acest lucru După 5 ani de practică a ajuns la dureroasa concluzie care a cauzat consecinţe serioase pentru el şi pentru amilia lui: nu mai dorea să fe medic, ba mai mult – a realizat că, probabil, nu a vrut niciodată să fe medic (Tiger and Tiger, 1999, p 23) Se spune că asemenea situaţii dicile nu sunt tocmai neobişnuite. Consilierul Consilierul şi părinţii pot întreba la alegere 10 persoane din grupul de cunoştinţe: „dacă ai putea avea orice slujbă, care ar  aceea?” aceea?”.. Statisticile arată că 50 % dintre persoane ar vrea să aibă o altă ocupaţie decât cea pe care o au acum. Oare ce răspunsuri veţi primi.

5.2. Valorile personale ale părinţilor Edgar Schein (1990) tratează cariera într-un mod dezvoltător şi o asociază cu valorile pe care le considerăm importante în viaţă. Asemănător, dar o atitudine mai puţin cunoscută aţă de carieră este prezentată de C. Brooklyn Derr (1986, 1988). Conorm acestui autor, orice persoană în procesul de dezvoltare proesională îşi ormează orientarea sa către o slujbă care are legătură cu valorile în care crede. Una dintre orientări este de obicei dominantă şi poate  schimbată cu alta, de obicei una asemănătoare. Derr enumeră 5 orientări (Paszkowska-Rogacz, Tarkowska, 2004): • Mergi înainte: persoanele cu acest tip de d e orientare sunt interesate de o dezvoltare verticală a carierei lor şi doresc să urce nivelele următoare. Apreciază mult banul, puterea şi statutul social. Concurează şi sunt hotărâţi să lupte puternic. Asemenea orientare este caracteristică persoanelor care se aă la începutul dezvoltării carierei. În orice caz, poate deveni, de asemenea o modalitate permanentă de realizare a propriei dezvoltări proesionale, atingerea ţelurilor şi a succeselor. Persoanelor care „merg înainte” le place să e răsplătite pentru rezultatele muncii lor, pun slujba pe primul loc şi sunt bucuroşi să preia noi provocări. Aceste persoane sunt percepute ca ind persoane cu care se lucrează uşor. • Fii protejat: persoanele cu această orientare, ocupaţi cu crearea unei siguranţe sunt gata să e loiali organizaţiei în schimbul sentimentului de aliaţie. În istoria angajării personalului, aceste persoane sunt majoritare. De obicei susţin punctul „local” de vedere, opus celui „global”. „global”. Încep să e interesaţi de promovare după obţinerea unui nivel optim de d e siguranţă. Aceste persoane sunt mai răbdătoare în aşteptarea promovării decât angajaţii care „merg înainte” – le pasă de promovare, în orice caz, dar nu încearcă să o orţeze. Sunt gata să acă orice ca să ajute organizaţia şi, în principal, valorează siguranţa muncii şi aliaţia. • Fii liber: aceşti muncitori aşteaptă libertate în executarea oricărei sarcini şi activităţi. Sunt oarte muncitori, creativi, plini de idei şi îşi stabilesc standarde înalte de muncă atât pentru ei cât şi pentru ceilalţi. Au un înalt simţ al independenţei şi nu sunt tocmai interesaţi de promovare. Nu le place conormismul şi dependenţa. Sunt uneori rezervaţi şi greu de cunoscut de către ceilalţi. Pot cauza dicultăţi managerilor. • Menţine echilibrul: această orientare este denită ca ind cea mai nouă în cultura muncii. Persoanele care urmăresc să obţină echilibru apreciază valorile legate de muncă dar caută, de asemenea, satisacţie în viaţa de amilie şi în petrecerea timpului liber. Pentru ei, pot alege o carieră importantă şi provocatoare dar nu încearcă să găsească modalităţile care ar îndeplini toate sau majoritatea aşteptărilor lor. Aceste persoane înclină să-şi ascundă părerile. Sunt muncitoare, cu pretenţii atât aţă de ei cât şi aţă de ceilalţi şi gata să strălucească în timpul unei crize. Małgorzata Tarkowska (PL)

64



PART 1

• Dobândeşte succesul: pentru persoanele de această orientare, succesul în carieră nu trebuie să aibă legătură cu întreaga muncă.

Ei denesc succesul mai degrabă d egrabă ca ind elemente particulare ale unei cariere. Sunt talentaţi şi d oresc să îşi olosească aptitudinile. Sunt motivaţi de o slujbă interesantă, nu de bani. Munca şi cariera au de obicei legatură, după părerea lor, cu obţinerea satisacţiei. Aceste persoane sunt de obicei oarte specializate în domeniul lor. Le plac aventurile şi cercetarea, se plictisesc repede, dar sunt, de obicei, buni oameni de aaceri, deşi nu sunt înzestraţi cu abilităţi de conducer. În timpul întâlnirilor cu părinţii, atât individuale cât şi de grup consilierul trebuie să lucreze cu valorile clientului. Poate acorda valorilor un sens mai larg şi să denească împreună cu clientul, ariile de valori legate de muncă şi carieră. Acest lucru permite planicarea direcţiei de schimbări cu acurateţe şi olosirea structurii de valori a părinţilor când lucrează cu cele ale copilului. FOAIA de mai jos poate  olosită de un consilier pentru a descrie valorile legate de muncă (Paszkowska-Rogacz, Tarkowska, 2004):

VALORILE MELE Tarkowska, 2004; pe baza Weiss, Dawis, England, Loquist, Loquist, 1965, şi inspirată din Kirk and Kirk, 1995 SURSA: Paszkowska-Rogacz, Tarkowska,

Instructiuni: Din valorile enumerate mai jos alegeţi 7 care sunt cele mai importante pentru voi, într-o situaţie de muncă şi notaţi alegerea în prima coloană. În cea de-a 2 coloană, aranjaţi valorile alese de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă, descriindu-le cu numerele adecvate (1 este pentru cea mai importantă , 7 cea mai puţin importantă) NOTĂ PENTRU CONSILIER: după terminarea sarcinii, consilierul le vorbeşte părinţilor despre valorile muncii. El poate de asemena să încerce să denească tipul de carieră preerat de către părinţi prin iniţierea de reecţii asupra puterii, banilor, sentimentul de libertate la locul de muncă, poziţia deţinută, promovarea dorită (ex v-aţi dorit vreodată să ţi liderul unei echipe mari?); părinţii pot de asemenea să se gândească împreună care valori sunt importante pentru copiii copiii lor şi dacă le -au disctutat vreodată împreună. Cum transmitem mai departe valorile muncii copiilor noştri?

65



5.2. Valorile personale ale părinţilor

Consilierea carierei prin colaborarea cu părinţii Manual de instruire pentru consilierii vocaţionali Valori 1.

să îţi oloseşti talentele şi abilităţile în muncă

2.

posibilitatea de a îndeplini sarcini dierite

3.

şansa de a testa propriile metode în muncă

4.

a primi o plata adecvată pentru sarcinile îndeplinite

5.

posibilitatea de „a  cineva”

6.

posibilitatea de a lua singur decizii

7.

oportunitatea de a te simţi împlinit

8.

a avea condiţii de lucru bune

9.

posibilitatea unei munci în care să i independent

1

PART 1

2

10. a primi recunoştere pentru o slujbă bine acută 11. a lucra sub conducerea unui şe competent

66

12. posibilitatea de a ajuta alte persoane 13. posibilitatea de a  mereu ocupat, mereu în miscare 14. să ai posibilitatea de a promova 15. să nu i orţat să îndeplineşti sarcini contrare propriei conştiinţe 16. să ai parteneri care să e capabili să lucreze în grup 17. să experimentezi situaţii care să permită conducerea echipei 18. să ai o slujbă permanentă

Cea mai importantă valoare în momentul de aţă



5.2. Valorile personale ale părinţilor


PART 1

5.3. Acţiuni pentru a dezvolta pregătirea părinţilor pentru o schimbare constructivă Ce este schimbarea? J. Szczepański spune că schimbarea este: „o nouă stare a lucrurilor în care apar noi relaţii între elementele existente”. Acestă deniţie este sucient de generală pentru a  aplicată condiţiilor interne asupra cărora decide clientul să lucreze. Sunt identicate două tipuri de schimbări: • schimbările plănuite: plănuite şi introduse în ordine, în aţa evenimentelor viitoare. Clientul construieşte obiective aici şi creează strategii de activitate (aplicate atât părinţilor cât şi copiilor) • schimbările de adaptare: sunt răspunsurile la evenimentele care se întâmplă, de obicei una parţială şi rar holistică. Reacţionăm la circumstanţe schimbătoare. Atât părinţii cât şi copiii au nevoie de consultanţă aici. Spencer Johnson M. D. (2003) descrie într-o modalitate amuzantă tipurile de reacţii în aţa schimbărilor. Consilierul poate întâlni în practica sa: un MIROSITOR, un GRĂBIT, un PLICTICOS şi un F RICOS.

MIROSITORUL Miroase schimbările de la distanţă

67

• Mirositorii au o intuiţie bună. Nu numai că simt cu uşurinţă schimbarea care va urma, dar pot estima urmările pe care aceste

schimbări le vor aduce. Percep schimbările ca pe un întreg alături de consecinţele sale. Schimbă bucuroşi ceva în mediul înconjurător, dar se pot opune cu rezistenţă schimbărilor interne (simt repede schimbările şi olosesc rapid mecanisme de apărare). Un consilier care lucrează cu mirositorii trebuie să mărească nivelul de conştienţă aupra nevoii de schimbare, activitate de sprijin, să evidenţieze rolul intuiţiei în luarea deciziilor (ex dacă asta simţi, de ce nu încerci?, dacă aşa ţi s-a părut, ce anume ţi-a împiedicat planurile?). Părintele-mirositor Părintele-mirositor este dotat cu abilităţi abilităţi normale de adaptare la schimbări; aşadar el va percepe avorabil schimbările din alegerile copilului.




PART 1

GRĂBITUL Intră repede în acţiune

• Grăbiţii sunt plini de energie şi le place să acă lucrurile rapid. Nu se lasă descurajaţi cu uşurinţă şi ştiu cum să evite

obstacolele. Sunt greu de oprit atunci când au luat-o în direcţia greşită. Reacţionează de bună voie la circumstanţele noi apărute în împrejurimile lor. Schimbările lor sunt de obicei de tip adaptativ. Un consilier care lucrează cu părinţii-grăbiţi trebuie să accentueze schimbările pozitive, să lucreze cu obiective şi planicări. Părinţii trebuie să ajungă să cunoască mai bine motivele de schimbare ale alegerilor copiilor înainte să accepte cu entuziasm următoarea alegere nouă. În acest punct, trebuie de asemenea evidenţiat aptul că părinţii pot demonstra o tendinţă naturală de a iniţia prea multe schimbări în alegerile copilului, care îi determină de obicei să înceapă o activitate şi să nu o termine. Totuşi, ea este, cu siguranţă, o metodă bună de dezvoltare a intereselor.

68

PLICTICOSUL Nu vrea schimbări spune: “nu e corect!”



5.3. Acţiuni pentru a dezvolta pregătirea părinţilor pentru o schimbare constructivă


PART 1

• Plicticoşii au tendinţa de a încetini lucrurile. Sunt mulţumiţi de elul în care sunt sau le este rică de schimbări. Nu sunt

conştienţi de consecinţele pe care le aduce aptul că stagnează. Opun rezistenţă atât schimbărilor interne cât şi celor externe. Un consilier trebuie să îndrume gândirea părinţilor către avantajele pe care le poate aduce o schimbare, să prezinte schimbarea ca pe un element care măreşte sentimentul de siguranţă. Ideea este nu numai să îndrume gândirea dar să şi simtă că noua situaţie îmbunătăţeşte starea, întăreşte părintele şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii. Părinţii cu această atitudine vor avea grijă de sentimentul aparent de siguranţă al copilului (având grijă de apt de al lor). Pot impune alegeri omogene asupra copiilor bazate pe, de exemplu, tradiţia amiliei într-o anumită carieră. De asemenea, se poate să nu ia în considerare predispoziţiile şi interesele copilului şi să ceară ca alegerile să e bazate strict pe propriile credinţe parentale pe care le consideră ca ind cele corecte.

FRICOSUL Este surprins de schimbări, dar mai târziu râde de el pentru a trece la noile lucruri, pentru a le accepta şi a se bucura de ele

69

• Fricoşii sunt reticenţi aţă de schimbări dar, se pot obişnui cu ele în timp. Îşi înţeleg propria reticenţă şi sunt capabili să

creeze o viziune a „noului”. „noului”. Pot vedea rostul schimbărilor şi pot deveni conştienţi de acest lucru, în orice caz, anxietatea este cea care îi împiedică să acţioneze. Orice decizie luată în aţa schimbării le întăreşte motivaţia şi le diminuează neliniştea. Un consilier care lucrează cu acest tip de părinţi trebuie să se concentreze să le reducă anxietatea, să pună în evidenţă micile schimbări şi succese şi să încurajeze căutarea schimbărilor. Trebuie Trebuie amintit că acestor părinţi le ia ceva timp să se pregătească pentru schimbări. Aspecte importante aici sunt: argumentarea, să li se vorbească copiilor despre planuri, decizii şi alegeri proesionale. Părinţii ricoşi pot involuntar să arate tendinţe de supraprotejare a copiilor şi să le încetinească procesul de dezvoltare.


CAPITOLUL 5 Cum să ajutăm părinţii să dezvolte atitudini pentru a-şi ajuta copiii în luarea unei decizii 5.3. Acţiuni pentru a dezvolta pregătirea părinţilor pentru o schimbare constructivă


PART 1

5.4. Exercitii – pentru a dezvolta abilităţile şi atitudinile părinţilor de a sprijini copiii în alegerile lor EXERCIŢIUL 1:

BUNA ÎNŢELEGERE SURSA: Creaţia autorilor OBIECTIVE: • Integrarea în grup • Întărirea sentimentului de siguranţă şi încredere în grup • Dezvoltarea abilităţii părinţilor de a încheia înţelegeri/ contracte cu copiii lor TIMP: 45 minutes MATERIALE: coli de hârtie mari, markere colorate FORMA: Activitate de grup, discuţii DESFĂŞURARE: 1. consilierul împarte grupul în echipe mai mici, 5 persoane ecare 2. ecare echipă vine cu un set de norme şi reguli pe care le aplică în timpul întâlnirilor de grup şi le scrie pe o coală mare de hârtie. 3. grupurile prezintă eectele muncii lor iar consilierul scrie regulile pe o coală mare de hârtie, denind ce anume înseamnă ecare regulă. 4. participanţii discută normele de grup pentru a ajunge la o înţelegere în ceea ce priveşte olosirea lor în timpul sesiunilor de grup 5. consilierul solicită o schimbare în compoziţia grupului 6. în noile echipe, părinţii vin cu noi seturi de norme pe care le olosesc pentru copiii lor. Lângă acestea, scriu consecinţele pentru neascultarea regulilor 7. grupurile, din nou, prezintă eectele muncii lor, iar consilierul notează totul pe o coală de hârtie 8. întregul grup discută regulile şi normele olosite în amilie, împărtăşind propria lor experienţă 9. părinţii pot începe o discuţie despre a  constanţi în relaţia cu copiii lor. Ce anume îi ajută şi ce îi întrerupe? REZUMAT: Normele create de grup trebuie lipite la vedere în timpul întâlnirilor. Noi elemente pot  adăugate, dar, întregul grup trebuie să accepte schimbările. Participanţii pot de asemenea crea consecinţe (sarcini amuzante) în cazul neascultării normelor. În analizarea normelor amiliei, consilierul trebuie să e atent în mod deosebit să evite a judeca regulile părinţilor. Este util să arătăm eectele olosirii anumitor norme şi consecinţe.


70



PART 1

EXERCIŢIUL 2:

CALITĂŢILE MUNCII SURSA: Creaţia autorilor (Paszkowska-Rogacz, Tarkowska, 2004; bazat pe Weiss, Dawis, England, Loquist, 1965; inspirată din Kirk and Kirk, 1995) OBIECTIVE: • să lărgească conştientizarea valorilor proprii şi a valorilor copiilor • să denească dierenţele între valorile adulţilor şi valorile tinerilor TIMP: 1 oră MATERIALE: acărţile cu valori (anexa 1), cărţile albe (3 per persoană), markere, coli de hârtie mici în 2 culori (ex albastră – sunteţi părinte; portocalie – sunteţi copil) FORMA: joc, discuţii de grup DESFĂŞURARE: 1. Consilierul împarte grupul în perechi. 2. Fiecare pereche primeşte 2 seturi complete de valori din „cărţile cu valori” şi 3 cărţi albe pentru ecare persoană 3. Partenerii ecărei perechi decid dacă sunt culoarea albastră sau portocalie (nu ştiu ce semnicaţie are ecare culoare). Îşi prind bucăţile de hârtie pe haine într-un loc vizibil 4. Consilierul le dă o instrucţiune: Persoanele cu bucăţi de hârtie albastre sunt părinţi iar cele cu portocaliu sunt copii în acest exerciţiu (de exemplu unul de 15 ani) Fiecare participant extrage la întâmplare 7 cărţi din pachetul de cărţi al părintelui Apoi, le pune jos în aţa lui în ordine, de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă pentru el Putem nota 3 valori adiţionale pe cărţile albe care sunt importante pentru noi şi le punem în locul potrivit printre cărţile extrase Fiecare să-şi amintescă rolul şi să joace conorm acestuia 5. Părintele poate schimba cu copilul 2 cărţi extrase pentru a ajusta valorile 6. După terminarea sarcinii, participanţii discută în perechi pe tema propriei structuri de valori şi împărtăşesc reecţiile asupra valorilor părinţilor şi copiilor întregului grup 7. Consilierul iniţiază o discuţie cu privire la: cum e să urmăm valori care nu sunt ale noastre (aici: alese aleator)?; ce emoţii au ost stârnite în părinţi şi copii când valorile nu le corespundeau? 8. Discuţia trebuie să urmărescă să răspundă şi la aceste întrebări: Cum au reacţionat părinţii la valorile copiilor? Ce anume i-a surprins pe copii în ierarhia de valori a părinţilor? 9. Părinţii pot de asemenea să vină cu modalităţi de a descoperi valorile copiilor lor în viaţa de zi cu zi. 10. Consilierul notează ideile REZUMAT: În acest exerciţiu, consilierul trebuie să e interesat în mod particular, de regulă, în a nu-i judeca pe ceilalţi. El trebuie să evidenţiieze asemănările şi dierenţele alegerilor luate în poziţia de copil şi în cea de părinte Małgorzata Tarkowska (PL)

71

CAPITOLUL 5 Cum să ajutăm părinţii să dezvolte atitudini pentru a-şi ajuta copiii în luarea unei decizii 5.4. Exercitii –dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor părinţilor pentru a-i ajuta pe copii în alegerile lor


PART 1

EXERCIŢIUL 3:

VORBEŞTE-MI SURSA: creaţia autorilor OBIECTIVE: • Să îmbunătăţească competenţele personale ale părinţilor în comunicarea ecientă cu adolescenţii • Să ajungă să cunoască regulile de a oeri eedback în relaţia lor cu copiii TIMP: 1,5 ore MATERIALE: cărţile cu valori (anexa 1), Reguli de a oeri eedback (anexa 2), “rolurile “rolurile ascunse” (anexa 3) FORMA: role-play DESFĂŞURARE: 1. Consilierul împarte grupul în echipe de câte 3 persoane 2. Echipele decid cine este persoana A, B şi C 3. Consilierul explică regulile: persoana A va juca rolul copilului, B - al părintelui şi C – rolul unui observator 4. Consilierul prezintă regulile oerind eedback care este olositor în partea următoare a exerciţiului 5. Fiecare grup va  rugat să pregătească o conversaţie pe tema valorilor 6. Părinţii pot alege 5 dintre cele mai importante valori din pachetul de cărţi şi din cărţile albe olosite în exerciţiul anterior. Trebuie să aleagă valori pe care ar  bucuroşi să le vadă la copiii lor 7. Echipele pot să nu plănuiască o conversaţie între părinte şi copil pe tema valorilor 8. Când toată lumea este gata, copiii primesc „roluri „roluri ascunse” pe oi de hârtie. Trebuie să se comporte conorm acestor roluri 9. Fiecare echipă îşi găseşte un loc liniştit şi joacă pe roluri scena conversaţiei (cam 15 minute) 10. Observatorul îşi notează remarcile pentru a oeri părintelui eedback: ce anume a ost bine în conversaţie şi ce anume ar putea  îmbunătăţit pe viitor 11. Echipele discută eectele muncii lor împreună 12. Consilierul este atent la aspectele dicile când se vorbeşte de valori şi lucruri care au ajutat şi împiedicat conversaţia cu adolescentul. Ce modalităţi de comunicare ecientă cu copiii există? În ce el poate olosi părintele regulile de a oeri eedback în conversaţie? REZUMAT: Este bine ca şi consilierul să vadă şi să audă ragmente ale conversaţiei. Trebuie Trebuie să aibă grijă ca observatorii să urmeze regulile pentru a oeri eedback.


72



PART 1

EXERCIŢIUL 4:

SCHIMBARE Tarkowska, 2004; Tarkowska, 2006) SURSA: creaţia autorilor (bazat pe Paszowska-Rogacz, Tarkowska, OBIECTIVE: • Să acă părinţii să îşi conştientizeze propria atitudine în aţa schimbărilor • Să amiliarizeze părinţii cu perspectiva individuală a schimbărilor în viaţă, prin intermediul cunoaşterii propriei atitudini în aţa schimbărilor TIMP: 1 oră MATERIALE: tipuri de reacţii în aţa schimbărilor (capitolul 4.3), coli mari de hârtie, markere FORMA: se lucrează în grupuri, discuţii DESFĂŞURARE: 1. consilierul prezintă tipurile de reacţii în aţa schimbărilor (capitolul 4.3) 2. grupul se împarte în echipe de câte 4 3. ecare echipă primeşte o coală mare de hârtie cu un tip de reacţie la schimbări 4. părinţii îşi notează prorpiile tipuri de reacţii pe o oaie mai mică şi le păstrează pentru ei 5. echipele, prin intermediul discuţiilor, vin cu un set de comportamente pentru ecare tip, care pot încetini schimbările şi alegerile independente ale copiilor şi avantajele unor anumite reacţii la schimbări 6. grupurile prezintă eectele muncii lor 7. consilierul iniţiază o discuţie pe tema schimbărilor

73

REZUMAT: La sârşitul exerciţiului, ecare părinte completează individual acest tabel: “Cu ce schimbări v-aţi conruntat recent în viaţa dumneavoastră” “Cu ce schimbări v-aţi conruntat recent în carieră ?” “Ce avantaje aduc schimbările?”




PART 1

EXERCIŢIUL 5:

SĂ AJUNGEM LA RĂDĂCINI SURSA: creaţia autorilor OBIECTIVE: • Să e atenţi la resursele de la care copiii dobândesc cunoştinţe despre muncă şi proesie • Să îmbunătăţească abilităţile părinţilor de a sprijini alegerile copiilor TIMP: 2 ore MATERIALE: otograi de amilie FORMA: activitate individuală, activitate de grup DESFĂŞURARE: 1. Consilierul le cere părinţilor să aducă otograi cu strămoşii amiliei; strămoşi care au avut o proesie interesantă, hobby-uri interesante, care au trăit într-un mod interesant, care au caştigat mulţi bani, care au creat aacerea amiliei, etc. 2. Consilierul poate începe întâlnirea, prezentând unul dintre strămoşii săi şi apoi încurajează părinţii să vorbească despre persoanele ale căror otograi le-au adus. 3. Pe o coala mare d e hârtie se plasează toate otograile împărţindu-le în emei şi bărbaţi. Părinţii notează lângă otograi: ocupaţia, hobby-urile, interesele sau orice altă inormaţie importantă despre această persoană 4. Consilierul citeşte cu voce tare toate inormaţiile 5. Consilierul iniţiază o discuţie despre subiectul proesiilor în amilie, părţile tari, rolul bărbatului în amilie, puterile excepţionale ale emeii, etc. 6. Părinţii se gândesc la modalităţi de a olosi aceste inormaţii când vorbesc cu copiii lor despre alegerile proesionale, educaţia viitoare, etica muncii REZUMAT: În timpul acestui exerciţiu, consilierul trebuie să e atent la resursele amiliei

74



5.4. Exercitii –dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor părinţilor pentru a-i ajuta pe copii în alegerile lor


PART 1

EXERCIŢIUL 6:

SUNT TALENTAT LA… SURSA: creaţia autorilor OBIECTIVE: • Lărgirea gamei de cunoştinţe despre propriul copil abilităţilor pentru construirea de planuri de învăţământ şi proesionale proesionale,, împreună cu copilul • Îmbunătăţirea abilităţilor TIMP: 1,5 ore MATERIALE: reviste, markere, creioane, oarece, lipici, oi mari de hârtie FORMA: activitate individuală, activitate de grup, activitate creativă DESFĂŞURARE: 1. Participanţii primesc oi de hârtie, markere colorate, creioane şi restul de materiale 2. Consilierul dă instrucţiunea 3. Pe hârtia pe care o aveţi, puteţi desena, olosind materialele, un COPAC care este un simbol al dezvoltării copilului dumneavoastră. Pe trunchi, scrieţi toate abilităţile, aptitudinile şi talentele pe care le are copilul; tot ce ştie el să acă. Vârul copacului va simboliza şansele dezvoltării. Scrieţi acolo toate lucrurile pe care copilul le poate dezvolta. 4. După terminarea sarcinii părinţii prezintă munca lor 5. Grupul stă aşezat în cerc. Fiecare părinte dă copacul vecinului din dreapta 6. Consilierul dă următoarea instrucţiune: 7. Acum ecare încearcă să devină un consilier pentru alt parinte. Notaţi orice ocupaţie, şcoală, curs potrivit copilului al cărui COPAC DE DEZVOLTARE îl aveţi în aţă, orice el poate învaţă pe viitor. 8. Părinţii discută din nou eectele muncii lor. De această dată, părintele-consilier încearcă să îl convingă pe părinte să adopte noi perspective de a-l percepe pe copil. 9. Consilierul încurajează împărtăşirea concluziilor asupra acestui exerciţiu: ce imagine a copilului meu am în cap? Ce anume m-a surprins? Care ocupaţie, şcoală şi curs nu mi-a trecut prin cap mai devreme? 10. Părinţii discută modalităţile de a aplica eectele acestui exerciţiu în comunicarea cu copiii REZUMAT: Consilierul trebuie să monitorizeze monitorizeze eectele muncii individuale a părinţilor şi să îi ajute să noteze un număr cât mai mare de “lucruri” pe care copiii lor le pot ace.


75



PART 1

Anexe ANEXA 1:

CĂRŢILE CU VAL VALORI ORI Posibilitatea unei munci pe care să te poţi baza

A primi recunoaştere pentru o slujbă bine ăcută

Să lucrezi cu un şe competent

Posibilitatea de a-i ajuta pe ceilalţi

Posibilitatea de a  ocupat Posibilitatea tot timpul

Să ai posibilitatea de a promova

Să-ţi oloseşti talentele şi abilităţile în muncă

Să ai parteneri cu care să poţi lucra în echipă

Să ai şansa de a olosi propriile metode în muncă Posibilitatea de a  “ciPosibilitatea neva”


76

Posibilitatea de a îndeplini Posibilitatea dierite sarcini Posibilitatea de a lua sinPosibilitatea gur decizii

Să te si simţ mţii împ împli lini nitt

Con ondi diţi ţiii bun bunee de de mu munc ncăă

Să te conrunţi cu situaţii care stimulează munca în echipă

Să i angajat permanent



PART 1

ANEXA 2: REGULI PENTRU A OFERI FEEDBACK 1 FOLOSIM COMUNICAREA DE TIP “EU” 2 COMUNICĂM REACŢIILE ŞI SENTIMENTELE NOASTRE 3 NU JUDECĂM 4 NU INTERPRETĂM 5 NU EXPRIMĂM OPINII LARG RĂSPÂNDITE 6 EVITĂM SCHEMELE 7 VORBIM DESPRE COMPORTAMENTUL COMPORTAMENTUL CARE POATE FI SCHIMBAT SCHIMBAT 8 ACORDĂM ATENŢIE ATENŢIE PRECIZIEI COMUNICĂRII ŞI OFERIM EXEMPLE CONCRETE: când ai spus… m-am simţit 9 VORBIM DESPRE COMPORTAMENTELE CARE NE-AU CREAT ATÂ ATÂTT EMOŢII POZITIVE CÂT ŞI NEGATIVE 10 ESTE BINE SĂ MENŢIONĂM PRIMA IMPRESIE 11 ASCULTĂM FEEDBACK-UL, NU ÎL COMENTĂM ANEXA 3: ROLURI ASCUNSE 1 JOCI ROLUL UNUI COPIL CARE ÎNTRERUPE PĂRINTELE PĂRINTELE PERMANENT 2 JOCI ROLUL UNUI COPIL CARE NEAGĂ VALORILE PĂRINŢILOR PĂRINŢILOR 3 EŞTI UN COPIL CARE „ŞTIE MAI BINE” BINE” 4 ESTI TRIST ŞI VORBEŞTI PUŢIN 5 EŞTI ISTERIC 6 NU ÎŢI PASĂ CE CE ÎŢI SPUN PĂRINŢII, PĂRINŢII, AI ALTE ALTE LUCRURI DE FĂCUT FĂCUT 7 ACEST SUBIECT ESTE PREA DIFICIL PENTRU TINE 8 TE GRĂBEŞTI SĂ PLECI LA DISCOTECĂ DISCOTECĂ 9 EŞTI FOARTE FOARTE OBOSIT ŞI FLĂMÂND FLĂMÂND 10 JOCI ROLUL UNUI COPIL PERMANENT NERVOS 11 MINIMIZEZI CE ÎŢI SPUN PĂRINŢII 12 AŞTEPŢI UN TELEFON DIN PARTEA PRIETENEI TALE 13 VISEZI SĂ FACI O BAIE 14 ÎN ULTIMUL TIMP, TIMP, TE GÂNDEŞTI CĂ PĂRINŢII TĂI AU VORBIT PROSTII ÎN MOD CONSTANT 15 EŞT I CURIOS DE VALORILE ÎN CARE CRED PĂRINŢII TĂI 16 EŞT I CURIOS LA CE ANUME S-A GANDIT PĂRINTELE CÂND A ALES ŞCOALA, LA VÂRSTA TA


77



PART 1

Bibliograe: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27.

Bandler R, Grinder J., Satir V. (1976). Changing with amilies. Palo Alto, Science and Behaviour Books. Bańka A. (1990). U źródeł psychopatologi psychopatologiii pracy. Poznań. Wydawnictwo Politechniki Poznańskiej. Barker PH. (1997). Metaory w psychoterapii. Gdańsk, Gdańskie Wydawnictwo Psychologiczne. Derr C.B. (1988). Managing the New careerist. The diverse career success orientation o today’s workers. San Francisko: Jossey-Bass. Enright J. (1998). Sposoby przełamywania oporu. Nowiny Psychologiczne, Warszawa. Warszawa. Fuchs B. (2003). Gry i zabawy na dobry k limat w grupie. Kielce. JEDNOŚĆ. Gladding S.T. (1994). Poradnictwo zawodowe zajęcie wszechstronne. Warszawa, Wyd. Urzędu Pracy. Gordon T. (1991). Wychowanie bez porażek. Warszawa PAX. Grzesiuk L. (1987). Spotkania, które leczą. Warszawa, Nasza Księgarnia. Haley J. (1995). Niezwykła terapia. Techniki Techniki Terapeutyczne Terapeutyczne Miliona H. Ericksona. Gdańsk, GWP GWP.. Herr E.L. i Cramer S.H. (1984). Career Guidance and Counselling Through the Lie Span. Boston, Toronto: Little, Brown & Company. Ho – Kim M. T., Marti J. F. (1999). Metoda edukacyjna. Zeszyty Inormacyjno metodyczne doradcy zawodowego, nr 12 Warszawa, Krajowy Urząd Pracy. Jachimska M. (1994). Grupa bawi się i pracuje. Wałbrzych. UNUS. Johnson Spencer M. D. (2003). Kto zabrał mój ser? Warszawa, Wydawnictwo Wydawnictwo Studio-Emka. Kirk J. J. Kirk L. D. (1995). Training Games For Career Development.new York: York: Mc Graw- Hill, Inc. McKay M., Davis M., Fanning P., (2000). Sztuka skutecznego porozumiewania się, Gdańsk, Gdańskie Wydawnictwo Psychologiczne. Paszkowska-Rogacz A. (2003). Psychologiczne podstawy wyboru zawodu. Przegląd koncepcji teoretycznych. Biblioteka Doradcy Zawodowego Warszawa, KOWEZiU. Paszkowska-Rogacz A., Tarkowska M. (2004). Metody pracy z grupą w poradnictwie zawodowym. Warszawa, KOWEZiU. Prochaska O, Norcross J. (1994). The Future o psychoterapy. Proessional Psychology, Psychology, nr 13. Rojewska J. (2000). Grupa bawi się i pracuje, część II. Wrocław. UNUS. Rosenberg M,B.(2003). Porozumienie bez przemocy. Warszawa: Wyd. J Santorski & Co. Roe A, Luneborg P. (1984). Personality Development and Carier Choince. W: D Brown, L. Brooks (red.). Career Choice and Development (str. 31-60). San Fransisco, Washington, Washington, London, Jossey-Bass Publisher. Schneider – Corey M, Corey C. (2002). Grupy. Metody grupowej pomocy psychologicznej. Warszawa, Instytut Psychologii Zdrowia. Thomson P. P. (1998). Sposoby komunikacji interpersonalnej. Poznań, Wydawnictwo Zysk i S-ka. Tarkowska Tarkow ska M. (2005). Doktor na swoim (poradnik multimedialny). Łódź WUP. WUP. Tarkowska Tarkow ska M. (2006). Rozmowa doradcza. Wspólne poszukiwanie rozwiązań. Warszawa. MPiPS. Tieger P. P. D., Barron-Tieger B (1999). Rób to, do czego jesteś stworzony. Warszawa: Studio Emka.


78



PART 1

28. Zeig K.J. L angton S.R. (1994). Developing Ericksonian Therapy. Therapy. New York 29. Zeszyty Inormacyjno metodyczne doradcy zawodowego zawodowego.. (2002), nr 20 Kraków.

79



5.4. Exercitii –dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor părinţilor pentru a-i ajuta pe copii în alegerile lor


PARTEA PART 1 1

CAPITOLUL 6 Cum pot  ajutaţi părinţii în planicarea carierei copilului lor?

6.1. Procesul de planicare a carierei Părinţii sau tutorii pot avea o inuenţă majoră asupra vieţii copiilor lor şi asupra opţiunilor privind munca. O serie de caracteristici proprii amiliei, inuenţează alegerile copiilor privind cariera, inclusiv nivelul de educaţie şi statutul socioeconomic al părinţilor, stilurile şi interacţiunile ale părinţilor şi alte aspecte.. Munca joacă un rol important în viaţa tuturor şi acest aspect inuenţează importanţa alegerii unei cariere care să determine satisacţii ale vieţii. Alege o meserie pe care să o iubeşti şi niciodată în viaţă nu va trebui să munceşti (Confucius). (Confucius). Pregătirea copiilor pentru maturitate include planicarea carierei; în orice caz, doar găsirea unei meserii care să se potrivească nu ar trebui să e singurul scop. De asemenea, atenţia limitată asupra abilităţilor academice şi asupra succesului nu este sucientă pentru a lua decizii în privinţa carierei. Obiectivul nal ar trebui să e acela de a ajuta copiii să-şi creeze o viaţă satisăcătoare pentru ei înşişi. Înainte ca un copil să poată ace o alegere bună, el/ ea trebuie să cunoască mai mult decât topul primelor 10 meserii. Aceste lucruri, cu siguranţă trebuie luate în considerare, dar copiii de asemenea ar trebui să ştie mai întâi cine sunt şi ce vor. Părinţii, Părinţii, cu ajutorul consilierilor proesionali, sunt persoanele care îi pot ajuta pe studenţi/ elevi să găsească răspunsurile la cele mai importante întrebări. Una dintre cele mai bune modalităţi, pentru părinţi, de a-şi ajuta copiii este să se implice în programele lor privind cariera, dar pentru a ace aceasta, ei înşişi trebuie mai întâi să se amiliarizeze cu procesul de dezvoltare al carierei. Planicarea carierei este un proces pe toată durata vieţii, ce începe încă din copilărie când părinţii, privindu-şi copilul, încep sa se întrebe cum va evolua acesta şi cum va / ce va deveni. Baza concretă pentru planicarea carierei, carierei, care debutează în jurul vârstei de 5 sau 6 ani, este atunci când copiii încep să viseze să devină proesor, proesor, astronaut, inginer sau altceva. Copiii pot enumera câteva meserii pe care le cunosc. Cunoştiinţele copiilor mici despre majoritatea carierelor şi aspiraţiile lor proesionale sunt inuenţate de localizarea lor geogracă, statutul lor socioeconomic, ocupaţiile membrilor membrilor amiliei, relaţiile lor cu părinţii şi atitudinile părinţilor privind şcoala şi munca. Pe măsură ce ei cresc, planicarea carierei, devine mai realistă. Încep să se gândească la priorotăţile lor în ceea ce priveşte interesele, abilităţile şi ceea ce îi motivează. Poate  instructiv la această vârstă ca părinţii să-şi ducă copiii la locul de muncă sau să vorbească claselor în care aceştia învaţă despre munca pe care o desăşoară. Deşi copiii au propriul ritm de dezvoltare, toţi trebuie să parcurgă dierite etape în planicarea carierei.

Jurate Stankaityte, Nijole Janonyte, Jurate Muriniene (LT)

80

CAPITOLUL 6 Cum pot  ajutaţi părinţii în planicarea carierei copilului lor


PARTEA PART 1 1

Planicarea carierei este un proces continuu de dezvoltare, prin care părinţii îşi pot ajuta copiii să înţeleagă experienţele lor personale privind amilia, şcoala şi munca. Dacă părinţii doresc să e asistenţii copilului lor în planicarea carierei, ei trebuie să realizeze mai întâi o bună evaluare a nevoilor copilului şi a rolurilor pe care ei le au în satisacerea acestor nevoi. (Exerciţiul 1 Nevoile copilului meu)

6.2. Autoevaluarea, autocunoaşterea autocunoaşterea în planicarea carierei Componentele principale ale procesului de planicare a carierei pot  identicate (astel): • Conştientizarea carierei, autoevaluarea • Explorarea carierei • Pregătirea în carieră, experienţa în muncă • Luarea deciziilor Să ne uităm la ecare dintre aceste părţi în detaliu. Conştientizarea carierei, autoevaluarea începe cu investigarea propriilor valori, interese, aptitudini, trăsături personale, abilităţi şi chiar sănătate. Realizarea unei evaluări sincere a sinelui este unul dintre cele mai dicile lucruri din viaţă. Trebuie să te cunoşti pe tine însuţi pentru a putea realiza judecăţi despre perspectivele proesionale. Mulţi oameni nu-şi cunosc cu adevărat propriile calităţi ce le-ar putea aduce mulţumire în realizarea muncii lor. Puţini oameni pot identica ce nevoi trebuie satisăcute pentru ca ei să s e poată bucura de viaţa lor proesională. Deoarece Deoarece munca ocupă mult timp, motivaţia pentru a găsi ceva care să-ţi placă ar trebui să e puternică. Părinţii şi consilierii proesionali, colaborând, pot să-i ajute pe studenţi să răspundă la următoarele întrebări. Cum pot abilităţile şi interesele lor să le inuenţeze viaţa şi deciziile privind munca? Au ei abilitatea şi energia de a termina educaţia necesară pentru ocupaţia respectivă? În plus, mai este o întrebare undamentală cu privire la identitate “Cine sunt eu cu adevărat?” (Exerciţiul 2 Portooliul Carierei)

81

6.2.1. Rolul părinţilor în procesul de luare a deciziei privind cariera Părinţii trebuie trebuie să ia în considerare obstacolele ce determină ca alegerea să e mai realistă în timp ce îi sătuiesc pe copiii lor în legătură cu posibilităţile privind cariera. Copilul trebuie să e atent când alege să devină chirurg, de exemplu, dacă el/ea are probleme cu spatele sau dacă doreşte să devină pilot şi el/ ea are o vedere slabă. Majoritatea studenţilor au un punct de vedere stereotip asupra locului de muncă. Ei presupun că, dacă aleg să studieze istorie, losoe, limbi străine sau alte materii importante, dar care nu sunt practice, ei nu vor avea niciodată o slujbă. În orice caz, asemenea materii importante, care nu sunt practice, dezvoltă abilităţile pe care angajatorii le caută, inclusiv abilităţi de comunicare scrisă şi vorbită, abilităţi pentru rezolvarea problemelor, abilităţi excelente pentru cercetare şi abilităţi pentru limbi străine. Toate aceste abilităţi pot  de olos în/ pe piaţa muncii de azi, indierent de domeniul de activitate pe care el/ ea îl alege. Jurate Stankaityte, Nijole Janonyte, Jurate Muriniene (LT)



PARTEA PART 1 1

Pentru a  sigur că o anumită carieră i se va potrivi copilului, el trebuie să cerceteze în prounzime orice tipuri de carieră ce îl atrag. Aici începe explorarea carierei. Nu există o ocupaţie perectă pentru copilul tău, dar sunt multe ocupaţii care se potrivesc cu interesele şi abilităţile lui. Cu toate schimbările care se desăşoară atât de repede în secolul 21, este bine să ai câteva alegeri posibile. Consilierii proesionali proesionali îi ajută pe părinţi să realizeze că scopul explorării carierelor nu este doar pentru angajare, dar este o modalitate semnicativă de integrare a intereselor şi valorilor personale ale copiilor în tipurile de muncă, care sunt cele mai satisăcătoare pentru ei. Procesul de explorare a carierei include (Exerciţiul 3 Învăţând de la alţii): Explorarea în lumea muncii cu mai multă prounzime, începând de la o direcţie proesională generală spre una specică. Cercetarea cerinţelor sau a educaţiei pentru cariere potenţiale spre care aspiră un student Identicarea abilităţilor necesare şi a cerinţelor academice Intervievarea oamenilor din domeniile de interes privind cariera pentru a obţine inormaţii actualizate Investigarea modalităţii în care se produc modicările în economie, mediu şi societate şi care aectează domeniul de carieră ales. Pregătirea pentru carieră se aă în strânsă legătură cu lumea muncii. Experienţa câştigată într-o diversitate de situaţii de muncă va ajuta la pregătirea tranziţiei spre un mediu de muncă sau o educaţie liceală. Consilierii proesionali îi pot sătui pe părinţi cum să-şi ajute copiii să acă legătura între ceea ce învaţă la şcoală şi abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru un loc de muncă în general şi cum pot ei demonstra, evalua şi documenta viaţa lor şcolară şi abilităţile în muncă. Sunt multe lucruri practice pe care studenţii le pot ace în procesul de pregătire al carierei:Gain practical work experience through relevant summer employment, volunteer work or school activities • Să câştige experienţă practică în muncă prin angajări relevante în timpul verii, (muncă de) voluntariat sau activităţi şcolare • Să participe la târgurile de locuri de muncă • Să devină amiliari cu domeniul muncii şi descrierea locurilor de muncă. • Să devină amiliari cu diverse tipuri de documente pentru căutarea locurilor de muncă (rezumate, CV-uri, ormulare pentru aplicare pentru un loc de muncă ş.a.m.d.). • Să-şi creeze propriul portooliu şi un plan nanciar personal Una dintre cele mai importante modalităţi de a câştiga experienţă în muncă este ca studenţii să înveţe în cadrul unui context vocaţional. Dimensiunea vocaţională a cursului îi motivează pe studenţi şi îi ajută să înţeleagă relevanţa procesului de învăţare pentru lumea muncii. Când studenţii adună inormaţii despre ei înşişi, dar şi despre perspectivele proesionale, ei ajung la o ipoteză şi la concluzii clare despre direcţia de viitor a carierei lor (Exerciţiul 4 CViziune). Acum este momentul pentru luarea deciziei. Ei încep să acă alegeri privind proesia: să cântărească alternativele şi să analizeze rezultatele. Diverşi actori e întăresc luarea deciziei sau o ac mai dicilă. Un asemenea actor îl reprezintă aptul că este caracteristic pentru un individ să aibă o tendinţă sau alta în luarea deciziilor (Exerciţiul 5 Stilul de luare al deciziilor privind cariera). Consilierii proesionali şi părinţii ar trebui de asemenea să-i determine pe studenţi să înţeleagă că, deciziile privind cariera sunt supuse schimbării pe măsură ce noi • • • • •


82


6.2. Autoevaluarea, autocunoaşterea în planicarea carierei


PARTEA PART 1 1

inormaţii devin disponibile pentru ei. Deciziile în privinţa locurilor de muncă nu se ac pe toată durata vieţii şi nici ordinea perspectivelor proesionale, luată în considerare, nu va rămâne în mod necesar aceeaşi. O a doua sau a treia alegere ar putea deveni alegerea numărul 1 la un moment dat. Personalitatea lor şi mediul continuă să se schimbe, astel încât clasicarea originală a alternativelor proesionale ar putea  modicată. (Exerciţiul 6 Analiza posibilelor alageri) Ultimul pas este de a pune în practică decizia privind cariera: determinarea subiectelor educaţionale şi a gradelor (dacă există) care sunt necesare pentru alegerea ocupaţională, durata studiului, locul unde este se desăşoară educaţia, detalierea abilităţilor de scriere, cercetare şi vorbire şi obţinerea experienţei în muncă. Planicarea corespunzătoare a carierei îi asigură pe studenţi că vor găsi proesia care le va plăcea şi care îi va încânta.

83



6.2. Autoevaluarea, autocunoaşterea în planicarea carierei


PARTEA PART 1 1

6.3. Exerciţii – planicarea carierei EXERCIŢIUL 1:

NEVOILE COPILULUI MEU Prezentare: Dezvoltarea unei persoane şi schimbările în legătură cu aceasta au o mare inuenţă asupra deciziilor bune privind cariera. Toate Toa te etapele vieţii sunt importante în domeniul carierei. Anumite lucruri sunt relevante în timpul unei perioade de vârstă sau altele – în alte momente. Este important ca părinţii să evalueze perioadele de vârstă ale copilului lor şi sarcinile ce apar în timpul acestor perioade deoarece ei participă în procesul de planicare a carierei pentru copilul lor. Fiind capabili să identice nevoile copilului lor, lor, părinţii pot să evalueze şi să prevadă asistenţa specică şi directă în acoperirea nevoilor copilului. În acest mod ei ormează condiţii constructive constructive pentru ca un copil să ia decizii mai bune în privinţa carierei. OBIECTIVE: • Părinţii să cunoască cursul natural al dezvoltării personale şi al carierei • Asistarea părinţilor în identicarea nevoilor copilului lor în timpul dieritelor perioade de vârstă • Să distingă şi să proiecteze ormele şi metodele de asistenţă pe care părinţii le pot olosi pentru a satisace nevoile copilului lor. FORMA: discuţii individuale şi de grup TIMP: 45 min. MATERIALE: oaia de evaluare(Anexa1) şi un pix sau creion DESFĂŞURARE: Conducătorul grupului prezintă prezintă pe scur t inormaţii despre teoriile privind dezvoltarea personală şi a carierei şi exerciţiul ca o modalitate de a evalua mai bine nevoile copilului în timpul dieritelor perioade de vârstă şi pentru a evalua importanţa sa, în calitate de părinţi, în satisacerea acestor nevoi Pe măsură ce oile de evaluare sunt împărţite, instrucţiunile oerite părinţilor sunt după cum urmează: „Completaţi „Completaţi tabelul oerit. Gândiţi-vă şi scrieţi care au ost, sunt sau vor  principalele nevoi ale copilului în timpul copilăriei, în anii adolescenţei sau la tinereţe. Cum puteţi dumnravoastră, în calitate de părinţi, să ajutaţi la satisacerea nevoilor copilului dumneavoastră şi cum puteţi continua să oeriţi ajutor?” REZUMAT: După ce evaluarea s-a încheiat, părinţii îşi impărtăşesc observaţiile lor pe măsură ce răspund la următoarel următoarelee întrebări : părinţii să le întâlnească în acest moment şi ce el de metode olosesc? • Pe care dintre nevoile copilului lor încearcă părinţii • Care dintre nevoile copilului au o inuenţă directă asupra viitoarei cariere a acestuia? • Care perioadă de vârstă, în opinia părinţilor dumneavoastră, este cea mai dicilă, cu alte cuvinte, care ridică cele mai multe sarcini pentru copil şi părinţii lui? Jurate Stankaityte, Nijole Janonyte, Jurate Muriniene (LT)

84



PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 2:

PORTOFOLIULCARIEREI Prezentare: Portooliul carierei reprezintă atât un loc cât şi un proces. Este un loc pentru studenţi unde să păstreze inormaţiile despre realizările lor, lor, obiective, istoric în muncă, scrisori de recomandare de la oameni care pot vorbi despre abilităţile şi cercetarea în carieră atât în scoală cât şi în aara ei. Acesta conrmă modul de a gândi al studenţilor pe măsură ce trec prin procesul de dezvoltare a carierei. Portooliul carierei serveşte în a-i sătui pe studenţi că primul pas în planicarea carierei este să se cunoască pe ei înşişi. Portooliul unui student ar trebui să conţină cea mai bună şi cea mai recentă muncă a studentului respectiv. Părinţii Părinţii de asemenea pot participa în crearea şi menţinerea portooliului portooliului studentului. OBIECTIVE: • Să le prezinte părinţilor conceptul de portooliul carierei • Să dezvolte portooliul de carieră al unui student • Să măsoare nivelul de dezvoltare al studentului în procesul de dezvoltare a carierei • Să traseze inormaţii cheie pe care studenţii vor să le transmită despre ei înşişi • Să-i ajute pe studenţi să-şi evalueze personal interesele, abilităţile, motivaţiile motivaţiile şi stilurile de muncă şi să înveţe să acă legătura între cunoaşterea de sine şi cariere FORMA: Brainstorming, discuţii în grup TIMP: 45 min. MATERIALE: exemplu de model al portooliului de carieră, Anexa 2. . DESFĂŞURARE: portooliull de carieră • Să identice tipurile de activităţi ce trebuiesc notate în portooliu • Să organizeze activităţile în categorii şi să potrivească scopul portooliului • Idei obţinute prin brainstorming despre tipurile de modele de muncă pentru un portooliu şi transcrierea lor pe un ipchart • Studenţii să-şi completeze propriul portooliu de carieră • Consilierii să completeze portooliul studenţilor unde este necesar • Părinţii să completeze portooliul studenţilor unde este necesar REZUMAT • Monitorizarea muncii studentului în privinţa portooliului pe parcursul acestui proces portooliului în dierite etape ale dezvoltării lui şi oerirea studentului de eedbeck constructiv despre cum • Evaluarea portooliului îşi poate îmbunătăţi portooliul


85


6.3. Exerciţii - planicarea carierei


PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 3:

ÎNVĂŢÂND DE LA ALŢII Prezentare: Există anumite metode de a găsi inormaţii despre dierite cariere. Studenţii pot olosi dierite dierite resurse cum ar  prolurile proesionale care pot răspunde la întrebări despre cum este o meserie. Alături de aceste resurse, este olositor să-i direcţionaăm pe studenţi spre amiliile lor, prieteni sau colegi care ac parte din domenii despre care ul/ ica sunt interesaţi. Un „interviu inormaţional” inormaţiona l” cu oamenii poate  deosebit de olositor în această etapă. OBIECTIVE: • Implicarea oamenilor care îi pot ajuta pe adolescenţi să descopere carierele şi oportunităţile disponibile • Să înveţe de la alţii despre diverse roluri • Să identice posibile responsabilităţi legate de meseriile părinţilor sau ale altor adulţi • Să îi ajute pe adolescenţi cu idei despre cum pot intervieva oamenii despre alegerile în muncă • Să îi încurajeze pe părinţi să creeze o reţea de sprijin pentru studenţi în timpul planicării carierei FORMA: interviu, discuţiI si raportul sesiunii de evaluare TIMP: 30 min. inormaţional, anexa 3 MATERIALE: ormularul pentru interviul inormaţional, DESFĂŞURARE: • Crearea unei liste de persoane care i-ar putea asista în oerirea de inormaţii despre oportunităţile de carieră şi sprijin • Studenţii să-i intervieveze pe adulţi despre istoria lor în muncă • Să extragă concluzii dintr-o varietate de răspunsuri • Să discute următorii paşi având la bază descoperirile ăcute • Dacă studenţii sunt interesaţi de o astel de meserie, cereţi permisiunea persoanei resursă de a-l monitoriza timp de o zi în meseria respectivă REZUMAT: Studenţii realizează un raport asupra următoarelor întrebări şi discută cu părinţii: •Cei-asurprinsînlegăturăcudescoperirile? •Cemodalităţidediscernământauînprivinţaalegerilorlor? •Credeicăadulţiiarfăcutlucrurileîntr-unmoddiferitştiindceeaceştiueiacum?

Cereţi studenţilor să ajungă la un consens cu privire la cele mai importante lucruri pe care trebuie să le reţină despre responsabilităţilee pe care le implică proesia. responsabilităţil Studenţii compară inormaţiile adunate şi desprind concluzii din interviuri despre varietatea şi complexitatea lumii muncii. Cereţi studenţilor să compare răspunsurile despre abilităţile necesare, ce este dicil în legătură cu o anumită proesie şi ce tip de personalitate se potriveşte cu meseria respectivă conorm Manualului de Ocupaţii. Se potrivesc? Jurate Stankaityte, Nijole Janonyte, Jurate Muriniene (LT)

86

CHAPTER 6 How to help parents in their children’s career planning?



PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 4:

VIZIUNEA COPILULUI PRIVIND CARIERA Prezentare: Viziunea copilului privind cariera ce a ost ormulată şi analizată le permite părinţilor o participare directa în conducerea carierei copilului lor. lor. Această metodă permite a evalua cât de bine aşteptările părinţilor şi ale copilului corespund una cu alta şi cât de bine aceste aşteptări se potrivesc cu principalele scopuri în viaţă şi de asemenea cu viziunea asupra vieţii. În plus, această metodă le dă posibilitatea părinţilor să observe ameninţările aşteptărilor pe care ei le au privind cariera copilului lor, care ar putea să intervină în dez văluirea nevoilor şi aşteptărilor copilului. copilului. OBIECTIVE: • DSchiţaţi un plan al viziunii copilului privind cariera • Analizaţi aşteptările părintelui privind viziunea copilului cu privire la carieră • Ajutaţi părinţii să înţeleagă beneciul şi ameninţarea aşteptărilor pe care ei le au cu privire la viitoarea carieră a copilului lor • Evaluaţi cât de bine viziunea privind cariera ormulată de către părinţi corespunde cu exprimarea proprie a copilului privind viziunea carierei FORMA: activitate individuală, discuţii de grup, eedback min. (+ 1 oră acasă pentru terminarea sarcinii împreună împreună cu copilul) TIMP: 45 min. MATERIALE: coală de hîrtie şi un pix sau creion DESFĂŞURARE: Etapa 1. 1. Părinţilor le este oerită următoarea temă „Desenaţi un cerc pe hârtie. Gândiţi-vă cum aţi dori să vă vedeţi copilul în calitate de adult (cu alte cuvinte, în ce proesie) şi scieţi acest lucru în cerc. Desenaţi o rază dinspre cerc şi scrieţi pe ea de ce aţi dori în mod deosebit ca el, copilul, să aleagă această proesie; cu alte cuvinte, completaţi această propoziţie începând cu deoarece... Desenaţi atât de multe raze corespunzător cu numărul de motive la care vă puteţi gândi, de ce, în opinia dumneavoastră copilul ar trebui să aleagă în mod deosebit această proesie.” Notă: Dacă părinţii nu pot numi exact ce îşi doresc să devină copilul lor sau au mai multe viziuni cu privire la viitorul copilului lor, pot desena mai multe cercuri pe hârtie şi să le analizeze următoarea temă „Mai departe continuaţi acest exerciţiu cu copilul dumneavoastră. dumneavoastră. Etapa 2. 2. Părinţilor le este oerită următoarea Cereţi-i copilului copilului să completeze pe acelaşi tip de hârtie; cu alte cuvinte, cum îşi imaginează viitorul (ce ar vrea ea/ el să devină) şi de ce? Când copilul îşi termină sarcina, comparaţi-o cu a dumneavoastră. Viziunea dumneavoastră corespunde cu cea a copilului? Împărtăşiţi copilului gândurile d umneavostră umneavostră”” REZUMAT: • După ce sarcina a ost terminată, părinţii îşi împart consideraţiile despre cum vor să-şi vadă copilul cand acesta va  adult şi de ce. • Răspunsurile scrise pe raze despre priorităţile pe care părinţii le au în ormarea viziunii despre copilul lor sunt analizate Jurate Stankaityte, Nijole Janonyte, Jurate Muriniene (LT)

87




PARTEA PART 1 1

şi discutate după cum urmează: √ În ce măsură viziunea privind cariera copilului lor este orientată spre aşteptările personale ale părinţilor (nerealizate de ei înşişi)? √ În ce măsură viziunea copilului privind cariera reectă resursele personale ale copilului (abilităţi, speranţe, preerinţe şi altele asemenea)? În ce măsură viziunea copilului privind cariera este direcţionată înspre atracţii exterioare (prestigiu, perspectiva de viitor, protabilitate şi altele asemenea)? • O discuţie se desăşoară, individual sau în grupuri, cu privire la ce tip de inuenţă, pozitivă sau negativă, ar putea anumite aşteptări ale părinţilor să le aibă asupra carierei copilului lor. • O discuţie are loc d espre modalitatea de proiectare a carierei copilului având la bază resursele şi aşteptările copilului.. • În timpul îndeplinirii sarcinii împreună cu copilul este importantă aderarea la principiul respectului şi stăpânirea criticilor la adresa dorinţelor şi speranţelor acestuia. • Dacă aşteptările părinţilor nu corespund deloc cu speranţele copilului este important ca părinţii să-şi revizuiască poziţia şi s-o adapteze la viziunea copilului, mai degrabă decât opusul, de a-i cere copilului să se adapteze la dorinţele părinţilor.

88





PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 5:

STILUL DECIZIONAL PRIVIND CARIERA Prezentare: Fiecare persoană are un anumit stil de luare a deciziilor. Acest lucru inuenţează şi deciziile privind cariera. Nu există stiluri concrete de luare a deciziilor; astel un stil reectă doar o anumită tendinţă. Acest exerciţiu le oeră părinţilor şansa de a evalua tendinţa dominantă a copilului în luarea deciziilor, să perceapă avanzajele şi dezavantajele unui astel de stil şi să se adapteze. OBIECTIVE: • Înţelegerea unui anumit stil de luare a deciziilor şi inuenţa aupra planicării carierei • Analizarea stilului decizional al copilului şi punctele lui slabe şi tari • Formarea abilităţii de a înţelege inuenţa resurselor asupra luării deciziilor privind cariera FORMA: discuţii individuale TIMP: 30 min. MATERIALE: coală de hârtie (Anexa B) şi un pix sau creion DESFĂŞURARE: Părinţilor li se oeră oaia cu tame de rezolvat împreună cu instrucţiunile următoare. “Familiarizaţi-vă “Familiarizaţi-vă cu descrierile oerite mai jos despre stilurile de luare a deciziilor. Încercaţi să evaluaţi, în ce proporţie aceste stiluri sunt caracteristice copilului dumneavoastră. Răspundeţi la întrebările oerite sub tabel.” REZUMAT: 1. Odată terminată tema propusă pentru rezolvare, părinţii sunt invitaţi să-şi împărtăşească observaţiile despre stilul decizional dominant al copilului lor: cum este acesta? 2. Este sugerată o analiză pentru a se observa cum ar putea stilul decizional să inuenţeze deciziile copilului privind proesia (în timp ce vă reamintiţi ce stil decizional a determinat decizia părinţilor privind proesia). 3. Discutaţi ce stiluri decizionale ar putea ajuta un copil să-şi planice cariera în mod raţional. 4. Analizaţi cum un copil poate  ajutat să-şi îmbunătăţească motivaţia în procesul de luare a deciziilor. 5. Părinţii le pot oeri copiilor acest exerciţiu pentru a-l completa împreună şi pentru a compara evaluările. Cum îşi văd ei copilul şi cum se vede copilul pe sine. Oeriţi copilului o evaluare cu privire la punctele orte şi punctele slabe privind stilul decizional.


89




PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 6:

ANALIZA POSIBILELOR ALEGERI Prezentare: Procesul de luare a deciziilor (la el ca si o meserie) necesită puteri cognitive din partea unei persoane, cum ar  abilitatea de a genera idei, de a evalua oportunitatea unei alegeri şi de a selecta alternativele potrivite. potrivite. Această metodă îi oeră copilului şansa de a învăţa metodele de luare a unei decizii prin parcurgerea tuturor etapelor cognitive de alegeri posibile şi întipărirea acestora în mod practic. Abilitatea de a evalua în mod adecvat posibile alegeri oeră o mai mare garanţie în ceea ce priveşte copilul, că acesta va  capabil să ia decizii într-un mod raţional cu privire la cariera lui. OBIECTIVE: • Să ormeze abilităţile părinţilor în a oeri asistenţă copilului lor în generarea de alegeri posibile în privinţa carierei • Să dezvolte abilitatea copilului de a lua decizii cognitive ceea, ce îl va încuraja pe acesta să ia decizii raţionale cu privire la carieră FORMA: Brainstorming, discuţiI, părinţii completează tabelul împreună cu copilul lor TIMP: 1 oră. MATERIALE: coli de hârtie (Anexa 5) şi un pix sau creion DESFĂŞURARE: Părinţilor le sunt prezentate etapele în luarea deciziilor. Foaia cu tema de rezolvat le este oerită împreună cu instrucţiunile următoare.“Rezolvaţi acest exerciţiu împreună cu copilul dumneavoastră. Vorbiţi Vorbiţi cu el şi încercaţi împreună să proiectaţi alegeri pentru posibile cariere. Rezolvaţi exerciţiul prin completarea tabelului oerit după cum urmează: Etapa 1 În prima coloană coloană scrieţi toate dorinţele dorinţele copilului copilului dumneavoastră, dumneavoastră, cu alte cuvinte cuvinte posibilităţile posibilităţile de carieră carieră pe care copilul dumneavoastră le exprimă. Oportunitatea unei posibilităţi de carieră nu este evaluată pe parcursul acestei etape. Etapa 2 Realizaţi o analiză a ecărei alternative alternative oerite oerite după cum urmează: a) îndemnaţi-l pe copilul dumneavoastră să evalueze beneciul pe care i l-ar oeri alternativa aleasă. Avantaje. b) În coloana intitulată Dezavantaje, notaţi gândurile copilului despre cum ar putea alternativa selectată să e neatractivă sau să aibă consecinţe negative. Toate Toate alternativele alese sunt evaluate într-un asemenea mod. Etapa 3 După terminarea terminarea evaluării detaliate a alternativelor alternativelor,, se realizează realizează o distingere distingere între cele mai avorabile avorabile alternative. Copilul este rugat să bieze în Coloana 4 e „?” dacă decizia privind alternativa este inacceptabilă sau „!” dacă alternativa este atractivă şi ar putea  îndeplinită. Etapa 4 După ce a ost selectată cea mai bună alternativă, împreună cu copilul copilul dumneavoastră, dumneavoastră, adunaţi cele mai relevante obiective şi stabiliţi paşii ce trebuie parcurşi pentru a îndeplini această decizie. Acest plan este realizat în scris.


90




PARTEA PART 1 1

REZUMAT: • Părinţii, realizând această sarcină, conduc discuţia cu copilul lor şi îl îndeamnă să aibă în vedere şi să ia decizii proprii. copilului aptul că deciziile se pot schimba şi este necesar să le evaluăm şi să le adaptăm • Părinţii trebuie să sublinieze copilului în decursul timpului

91



6.3.Exerciţii - planicarea carierei


PARTEA PART 1 1

Anexe ANEXA 1:

NEVOILE COPILULUI MEU Perioadă

Nevoi/ sarcini

Cum îmi pot ajuta copilul să-şi cunoască propriile nevoi?

Copilărie

Anii adolescenţei

92 Tinereţe





PARTEA PART 1 1

ANEXA 2:

MODEL DE PORTOFOLIU AL CARIEREI UNUI STUDENT NUME: PERIOADA/DATA: CATEGORIA PO PORTOFOLIULUI

STUDENT

CONSILIER

PĂRINŢI

Caracteristici personale (interese şi personalitate) Experienţă (istoricul în muncă şi voluntariat) Abilităţi şi competenţe (evidenţa abilităţilor specice, de exemplu vorbire în public, conducere, scris, computer) Realizări şi premii (realizări la şcoală, sport, muncă şi/sau activităţi în comunitate)

93

Academic/ universitar (transcrieri ale creditelor, modele de proiect/ cercetare, eseuri, cele mai bune lucrări) Evaluări (meserie, şcoală, sănătate) Resurse avorite (liste ale siteurilor web olositoare şi alte surse de inormaţii) Plan de carieră (scopuri şi câţiva dintre paşii pentru realizarea lor)

Alte puncte pot  adăugate în lista prezentată deasupra pentru a oeri o reprezentare corectă a cunoştinţelor şi abilităţilor studentuluis. Jurate Stankaityte, Nijole Janonyte, Jurate Muriniene (LT)




PARTEA PART 1 1

ANEXA 3:

FORMULAR PENTRU INTERVIU NUMELE PERSOANEI INTERVIEVA INTERVIEVATE: TE: MESERIA ACTUALĂ: RESPONSABILITĂŢI: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Cum este o zi tipică pentru dumneavoastră? Cum aţi decis să alegeţi această carieră? De ce el de educaţie aţi avut nevoie pentru a intra în această carieră? Cum aţi obţinut acest loc de muncă? Ce activităţi zilnice aceţi în meseria d umneavoastră? Care două sau trei abilităţi vă ajută cel mai mult în exercitarea meseriei dumneavoastră? Ce vă place cel mai mult în legătură cu meseria dumneavoastră? Care este cea mai dicilă parte a meseriei dumneavoastră? Ce tip de personalitate se descurca bine într-o astel de meserie? Care este nivelul salariului pentru oamenii care lucrează în domeniul dumneavoastră? Cunoaşteţi alte meserii care se înrudesc cu a dumneavoastră? V-ar plăcea să vă schimbaţi meseria? De ce?

94

VĂ MULŢUMIM PENTRU TIMPUL ACORDAT





PARTEA PART 1 1

ANEXA 4:

STILUL DECIZIONAL PRIVIND CARIERA Stilul decizional

Descriere a stilului decizional

Dependenţă

Deciziile sunt luate prin încrederea mai mare în ceilalţi decât în sine. El/ ea crede că ceilalţi ştiu mai bine ce el/ ea vrea sau ce i se potriveşte.

Impulsiv

Ia decizii ără a lua în calcul toate alternativele.

Speriat/ evaziv

Îi este teamă să ia decizii şi este neliniştit de consecinţele deciziilor sale. Alternativele sunt gândite pentru o perioadă lungă de timp şi el/ ea adună multe inormaţii, dar nu ştie care este cea mai potrivită pentru el/ ea sau îi este pur şi simplu dicil să acă o alegere.

Logic

Ia o decizie numai după ce analizează în prounzime toate alternativele şi consecinţele.

Emoţional

Prioritare în luarea deciziei sunt sentimentele lui/ ei.

Corespunde stilului dumneavoastră de decizie (%)

95

1. În opinia dumneavoastră, în ce situaţii din viaţă este benec stilul decizional dominant al copilului dvs.?

2. În opinia dumneavoastră, în ce situaţii din viaţă intererează stilul decizional dominant al copilului dvs.?





PARTEA PART 1 1

ANEXA 5:

ANALIZA POSIBILELOR ALEGERI/ OPŢIUNI Problemă/întrebare:…………………………………. Alternativă/ posibilitate

Avantaje

Dezavantaje

!/?

1

2

3

4

96

5

Scopul A.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • Primul pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • Al doilea pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • Al treilea pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Scopul B.:................................................................................................. • Frimul pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • Al doilea pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • Al treilea pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Jurate Stankaityte, Nijole Janonyte, Jurate Muriniene (LT)




PARTEA PART 1 1

Scopul C.:................................................................................................. • Primul pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • Al doilea pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • Al treilea pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

97





PARTEA PART 1 1

Bibliograe: 1. Amundson, N.E., Harris-Bowlsbey,J., Niles, S.N. (2005). Essential Elements o Career Counselling. Counselling. Pearson Education, New Jersey. Direction. Brooks/Cole Publishing Company, Caliornia. 2. Lock, R.D. (1988). Taking Charge o your Career Direction. 3. Satterthwaite, F., F., D’Orsi, G. (2003). The Career Portolio Workbook . McGraw-Hill, New York. 4. Bingham, M., Stryker, S. (2005). Career Choices and Changes Accademic Innovations, USA. 5. Petkevičiūtė, N. (2006). Karjeros valdymas VDU leidykla, Kaunas. 6. Jansen, J. (2003). I Don’t Know What I Want, But I Know It’s Not This: A Step-By-Step Guide To Finding Gratiying Work. Penguin, New York. 7. Laužackas, R. (2005). Proesinio rengimo metodologija Monografja Monografja.. VDU, Kaunas.

98





PARTEA PART 1 1

CAPITOLUL 7 Cum să le urnizăm părinţilor inormaţii

7.1. Obiectivele modulului • • • • •

Să oere consilierilor cunoştinţe de bază cu privire inormaţiile de exploatare (surse de inormaţii). Să-i ajute pe consilieri să înţeleagă ce inormaţii le sunt necesare părinţilor. Să-i ajute pe consilieri să înţeleagă cum să creeze o structură bună pentru întâlnirile de grup cu părinţii. Să înţeleagă rolul consilierului pentru urnizarea inormaţiilor către copii. Să-l ajute pe consilier să-şi organizeze biroul, având o structură bună, pentru descoperirea sursei şi păstrarea inormaţiei.

7.2. Introducere teoretică În ultimele decenii, în zona educaţiei, s-a putut observa că schimbările s-au realizat oarte repede şi că oamenilor implicaţi, uneori, le-a ost greu să ţină pasul cu acestea. Motivele acestor schimbări le reprezintă modicările din tehnologia inormaţiei (în marea majoritate internetul) şi evoluţia sau chiar crearea unor noi specialităţi. Aceste schimbări necesită ca, atât adulţii cât şi copiii, să se adapteze în mod constant la mijloacele de inormare, căutând noi oportunităţi sau solicitări. Este normal ca şi consilierii să e aectaţi de această evoluţie globală a inormaţiei. Inormaţiile Inormaţiile vaste ce pot  obţinute de pe Internet sau din orice altă sursă pot crea probleme în ceea ce priveşte exploatarea corectă a datelor. Destinatarii nali ai acestor inormaţii, în aara copiilor, ar trebuie să e părinţii care au un rol vital în timpul procedurii de orientare proesională a copiilor lor. Luând în considerare aceşti actori, acest program de ormare a consilierului ar trebui să oere inormaţii de bază despre exploatarea datelor, datelor, modalitatea de procesare a inormaţiilor şi distribuirea celor mai importante inormaţii între părinţi şi copii. Consilierii pot de asemenea oeri cunoştinţe părinţilor în dobândirea inormaţiilor potrivite, pe cont propriu, pentru nevoile lor. Sistemele de pregătire şi sursele de inormaţii sunt dierite în ecare ţară. În acest modul de pregătire vom vedea în principal surse pentru consilierii ciprioţi, ca şi exemple din sistemele de învăţământ cipriot.

Christos Giannoulis, Evangelos Panias, Lambros Kaikitis (CY)

99

CAPITOLUL 7 Cum să le urnizăm părinţilor inormaţii


PARTEA PART 1 1

7.3. Cum poate un consilier să găsească inormaţii olositoare pentru părinţi Inormaţiile cerute denesc sursa de la care pot  găsite. Este undamental pentru un consilier să ştie caracteristicile sistemului său educaţional, structura sistemelor de învăţământ guvernamentale, planicarea strategică a statelor europene membre şi planicarea pentru viitor (acorduri, instrucţiuni UE). Website-ul Ministerului de Educaţie şi Cultură (http://www.moec.gov.cy) este considerat ca ind unul dintre cele mai importante. Pagina de web conţine inormaţii cu privire la strategia educaţională pe termen lung la el ca şi structura Ministerului de Administraţie. Sunt de asemenea link-uri spre legislaţie, biroul de examinare, biroul Consilierilor proesionali proesionali şi către agenţiile de Acreditare. Un link special pentru consilierii proesionali (http://www.moec.gov.cy/ysea/index.html) (http://www.moec.gov.cy/ysea/index.html) există în cadrul paginii web, prin intermediul căruia un consilier poate găsi seminarii despre educaţie şi evenimente viitoare dedicate consilierilor.. Se pot găsi şi instrumente ca: consilierilor • Ghiduri privind educaţia • Ghiduri privind proesia • Sotware electronic inormativ • Ghiduri pentru evaluarea universităţilor • Documente video pentru educaţie şi proesii • Teste pentru evaluarea consilierii cum ar : F.Harrington (PhD),Arthur J.Oshea (PhD) o CDM (Sistemul de luare a deciziilor în privinţa carierei) Thomas F.Harrington o SDS (Cercetare directionată spre sine) John Holland (PhD) o CGT K17 (Testul de carieră Gate K17) Theodoros Katsanevas (PhD) Biblioteca biroului de Consiliere şi Proesie Proesie deţine un număr mare de căr ţi, reviste, lme şi DVD-uri care acoperă subiectul Consilierii, sectoarele Educaţiei, proesiilor, inormaţiile inormaţiile cu privire la burse, subiecte educaţionale etc. Cititorii pot olosi serviciile bibliotecii, dar şi secţiile pentru împrumut. Site-ul web conţine de asemenea un catalog de link-uri către paginile Web greceşti, cipriote şi alte instituţii educaţionale europene, dar şi către cele mai importante birouri internaţionale pentru ghidare proesională.

7.4. Surse şi tipuri de inormaţii Tipuri de inormaţii: O persoană, în cursul evoluţiei sale, în eorturile ei de a supravieţui în cadrul mediului, este obligată să primească o mulţime de tipuri dierite de inormaţii. Toate Toate aceste inormaţii pot  clasicate în două mari categorii:


100



PARTEA PART 1 1

7.4.1. Inormaţii personale Inormaţiile personale pot  extrase de la o persoană olosind un număr de tehnici sau pur şi simplu vorbind cu ea. Aceste inormaţii sunt considerate a  o parte vitală din munca de căutare de inormaţii a consilierului. Motivul pentru aceasta îl reprezintă aptul că acesta este primul principiu călăuzitor pentru care inormaţia este necesară. Inormaţiile personale pot  accesate e olosind metode psihometrice sau olosind metode nonpsihometrice nonpsihometrice.. Metodele psihometrice se bazează pe teste psihologice. Aceste teste au ost olosite la scară largă în decursul anilor. Folosirea lor într-o modalitate extinsă le arată importanţa şi cât de olositoare pot  pentru extragerea corectă a concluziilor personale. Exemple de teste psihometrice: • Testul de valori al muncii • Testul pentru luarea rapidă a deciziilor • Testul pentru denirea intereselor unei persoane • Testul pentru auto-evaluarea ghidării proesionale • Testul pentru evaluarea capacităţilor inginereşti • Testul pentru evaluarea capacităţilor matematice • Testul pentru evaluarea capacităţilor lingvistice Testele psihometrice sunt considerate a  oarte importante, dar de asemenea ar trebui olosite (pentru a extrage concluzii) în relaţie cu metodele nonpsihometrice. Cele mai bune metode nonpsihometrice sunt: • Observaţia – Observarea discretă a comportamentului copilului. Aceste observaţii pot  extrase şi de către părinţii care petrec mai mult timp cu copiii lor. • Carnetul de note – Conţine multe inormaţii (note, penalizări, evaluări) • Interviul – O metodă bună care necesită experienţă pentru a-l putea olosi • Hobby-urile – Arată interesele • Teste medicale – Arată limitele corpului • Opiniile altor părţi – Prieteni, alţi studenţi, vecini pot oeri inormaţii suplimentare.

7.4.2. Inormaţii despre mediul în care trăim

101


Inormaţiile sunt dierite de la o ţară la alta. Aceste inormaţii sunt vitale pentru a evalua corect care dintre acestea sunt mai olositoare copiilor sau adulţilor în mediile în care trăiesc. Aceste inormaţii pot  grupate în trei categorii:


7.4. Surse şi tipuri de inormaţii


PARTEA PART 1 1

7.4.3. Inormaţii sociale Aceste inormaţii ne ajută să înţelegem aspectele sociale dierite ale mediului din care acem parte. Inormaţia este necesară pentru orice persoană în eortul ei de a se adapta mediului şi de a co-exista cu alţii. Prin intermediul acestor inormaţii o persoană este capabilă să înţeleagă realitatea, să înveţe valori şi reguli, să înveţe şi să schimbe tipuri de comportament şi să ormeze atitudini şi motive. De asemenea (poate acesta este cel mai important aspect) pe baza acestor inormaţii, o persoană este capabilă să gândească şi să acţioneze în mod autonom şi încetând să mai  e dependentă din punct de vedere relaţional.

7.4.4. Inormaţia educaţională Aceasta se reeră la oportunităţile şi potenţialul pe care o persoană le are, pentru educaţie, studii şi învăţare în ceea ce priveşte proesia. Este necesar ca aceste inormaţii să e obţinute pe toate nivelele educaţionale astel încât să aciliteze tranziţia de la un nivel la următorul. Beneciarul acestor inormaţii inormaţii ar trebui să e mereu la zi pentru a reduce apariţia stresului datorat noilor condiţii educaţionale. Astel este capabil să pregătească un curs care prezintă mai mult interes pentru el. Aceste inormaţii sunt necesare părinţilor şi copiilor astel încât ei să poată crea un drum proesional realist. În primul rând prin alegerea soluţiilor privind educaţia şi în al doilea rând soluţiile privind viaţa proesională, care li se potrivesc cel mai bine. 102

7.4.5. Inormaţii proesionale Inormaţiile proesionale reprezintă inormaţiile care se reeră la lumea aacerilor (legislaţia muncii, piaţa muncii, piaţa locurilor de muncă disponibile) şi orientarea proesională (descrierea postului, mediile de muncă, cerinţele postului). Aceste tipuri de inormaţii sunt necesare pentru o persoană care se aă într-o continuă schimbare a mediului. Există schimbări zilnice în toate activităţile proesionale. proesionale. Meserii vechi dispar de pe piaţă, iar altele noi, total necunoscute până atunci, apar şi domină piaţa muncii. Aceste schimbări nu doar îi determină pe oamenii tineri să-şi schimbe în mod recvent angajatorii în decursul carierei lor, dar de asemenea schimbă trei până la patru proesii de-a lungul vieţii. Acest apt îi obligă să caute inormaţii care îi vor ajuta să acă aţă acestor schimbări şi le va permite să acă aceste tranziţii cât mai uşor posibil.

Inormaţii: Inormaţii cu privire la procedura de căutare: • Stabilirea obiectivelor pentru căutarea inormaţiilor. • Căutarea inormaţiilor. inormaţiilor.. • Colectarea inormaţiilor • Procesarea inormaţiilor obţinute. • Crearea bazelor de date. Christos Giannoulis, Evangelos Panias, Lambros Kaikitis (CY)


7.4. Surse şi tipuri de inormaţii


PARTEA PART 1 1

• Transmite Transmiterea rea inormaţiilor către alte părţi. Importanţa inormaţiilor este denită de către noile posibilităţi pe care globalizarea împărţirii inormaţiilor inormaţiilor ne-a oerit-o tuturor.. În prezent inormaţia este considerată ca ind cel mai important actor de s ucces în tot ce acem. Unele exemple pot  tuturor luate din politică, războaie, companii etc.

7.5. Rolul consilierului şi oerirea de inormaţii necesare copiilor Fiecare persoană care este destinatarul unei inormaţii de la o sursă, după procesarea ei, poate  capabilă să devină un transmiţător al acestei inormaţii către alţi destinatari. Transmiţătorul Transmiţătorul poate transera aceste inormaţii printr-o gamă largă de canale de comunicare cum ar  prospectele de reclamă, radioul, televiziunea, Internetul şi contactul personal. Un bun consilier trebuie să ştie cum vor reacţiona destinatarii, la inormaţii. Această reacţie poate crea şi conduce la un lanţ de rezultate. Aceste rezultate ar putea  o schimbare de opinie, o cultivare complementară a unei idei, acceptarea sau respingerea unei idei noi etc. Consilierul trebuie de asemenea să e conştient de căile bune de comunicare ale acestor inormaţii. Comunicarea Comunicarea ar trebui să se realizeze în modul cel mai simplu astel încât să e bine înţeleasă. Folosirea exemplelor ar  o idee bună. Cantitatea mare de inormaţii creează nevoia pentru consilier să e bine organizat. O inrastructură bună este necesară şi aceasta include a) spaţiu de muncă b) echipament electronic c) bază de date cu multe materiale inormative, inormative, cuprinzând cărţi şi uturaşi de reclamă 103

7.6. Cum să conduci întâlnirile de grup Pentru organizarea întâlnirilor întâlnirilor de grup, un set special de reguli ar trebui să e aplicat înaintea întâlnirii: • Inormarea părinţilor despre această întâlnire prin intermediul asociaţiei de părinţi • Un loc bun pentru întâlnire (un mediu bun, mult spaţiu, temperatura camerei etc) • Să aibă pregătite subiecte de discuţie • Să aibă echipamentul necesar (stilouri, hârtii, materiale inormative) Întâlnirile inormative pot  ţinute cu părinţii ai căror copii sunt elevi în prima clasă de liceu, inormându-i despre condiţiile necesare ale sistemului educaţional, care îi va ajuta în mod constant să acă alegerea corectă pentru ultimii doi ani. Mai multe inormaţii sunt disponibile cu privire la implicarea părinţilor în procesul alegerii proesionale a copiilor lor (comunicare, modalităţi de auto-inormare, conicte care pot apărea etc) şi despre noile tendinţe de pe piaţa muncii. Pentru părinţii cu elevi în anul al doilea şi al treilea de liceu, inormaţiile ar trebui să e mult mai specice. Asemenea inormaţii ar trebui să conţină nivelul de admitere la anumite şcoli/ universităţi din ecare ţară, costul pe ţară, viitoarele tendinţe proesionale etc. etc. În acest caz, este mai bine să se conducă întâlnirile cu un grup mic mic de participanţi (10-20 de persoane), care ar trebui să e alese pe baza caracteristicilor comune, de exemplu aceeaşi ţară în alegerea universităţii, interesată de acelaşi subiect educaţional sau alte caracteristici (care se potrivesc subiectului). Christos Giannoulis, Evangelos Panias, Lambros Kaikitis (CY)



PARTEA PART 1 1

7.7. Exerciţii – căutarea inormaţiilor EXERCIŢIUL 1:

INFORMAŢII INFORMA ŢII DIN INTERNET SURSA: Evangelos Spanias, Christos Giannoulis OBIECTIVE: inormaţiilor. • Să îi ajute pe participanţi să olosească tehnologia la el ca şi alte resurse pentru dobândirea inormaţiilor. • Să se amiliarizeze mai bine cu importante site-uri de pe Internet care vor  olosite pe viitor. • Să îi ajute pe participanţi să înţeleagă procesul ce va  urmat atunci când anumite inormaţii sunt necesare. • Să le aciliteze participanţilor acţionarea ca o echipă pornind de la abilitatea de a învăţa din experienţa altor membrii ai grupului.. FORMA: Grup de căutare de inormaţii TIMP: 1 oră MATERIALE: Computere DESFĂŞURARE: • Participanţii sunt împărţiţi în grupuri de 2-3 persoane (în uncţie de câte computere sunt disponibile). Vă rugăm luaţi în considerare aptul că, dacă nu sunt computere disponibile, disponibile, participanţilor ar trebui să li se ceară anterior sesiunii de pregătire să-şi aducă laptop-urile personale, dacă au. Tuturor or participanţilor li se încredinţează sarcina de a găsi inormaţii specice pe Internet. Aceste exemple sunt luate dintr• Tutur un şir de întrebări pe care participanţii le vor avea: o Fiica mea vrea să studieze Economia. Ea are deja 3 GCE-uri, toate la nivel A. Care este cea mai bună universitate pentru ea din Regatul Unit în acest domeniu? o Fiul meu nu prea ştie exact ce doreşte să studieze după şcoală. Este vreo posibilitate de a descoperi ce poate ace el cel mai bine? (Găsiţi teste pe care el le poate olosi pentru a testa abilităţile ului său) o Fiica mea va merge la liceu anul viitor şi nu ştim ce materii ar trebui să aleagă. Care sunt opţiunile? (Inormaţii de la sursele educaţionale guvernamentale) Vă rog ţineţi cont că aceste exemple se pot schimba în uncţie de situaţie. REZUMAT: • Grupul ace o mică prezentare (5-10 minute) • În această prezentare, este explicată în detaliu modalitatea în care a ost condusă cercetarea (motoare de căutare, cuvinte olosite pentru căutare etc) • Inormaţia obţinută (Este inormaţia obţinută potrivită pentru scenariul dat?) • Discuţii între părţi pentru a aa unde este posibil să  greşit şi unde au lucrat bine Christos Giannoulis, Evangelos Panias, Lambros Kaikitis (CY)

104



PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 2:

PĂRINŢI ŞI CONSILIERI SURSA: Evangelos Spanias, Christos Giannoulis OBIECTIVE: • Să-i ajute pe participanţi să înţeleagă întrebările dicile care ar putea apărea pe marginea discuţiei. • Să-i ajute pe participanţi să înţeleagă procesul ce trebuie urmat atunci când anumite inormaţii sunt cerute. • Să-i determine pe participanţi să înţeleagă rolul părinţilor când este cerută dobândirea de inormaţii FORMA: Role-play TIMP: 1 oră MATERIALE: Fără DESFŞURARE: • Toţi participanţii sunt împărţiţi în perechi. Tuturorr participanţilor li se oeră un rol, e de părinte e de consilier. Părinţilor Părinţilor li se dau inormaţii specice pe care le • Tuturo solicită de la consilier, despre instituţiile de studiu (universităţi, colegii etc) şi metodele de studiu. Asemenea exemple ar putea : o Fiul meu nu este un elev oarte bun dar doreşte să devină doctor. Ce pot eu să ac? o Ce pot ace ca şi copilul meu să înveţe bine? Este vreo modalitate în care îl pot ajuta? o Fiul mei doreşte să studieze în străinătate dat nu-l pot ajuta din punct de vedere nanciar. Există burse pentru care el poate aplica sau orice alte instituţii în apropierea casei ce pot oeri o soluţie bună? Vă rugăm luaţi în considerare aptul că aceste exemple se pot modica în uncţie de întrebările pe care participanţii vor să le adreseze. Membrului cu rolul de consilier i se oeră posibilitatea unei alegeri dacă ştie sau nu răspunsul. Dacă nu are deja soluţii, el trebuie să discute întregul proces cu părintele despre cum se pot obţine inormaţii (site-uri internet, cărţi, teste etc). Participanţilor li se acordă 30 de minute pentru a discuta între ei REZUMAT: • Grupul realizează o scurtă prezentare discutând problemele care au apărut, dacă părintele a ost mulţumit şi/ sau ce ar putea ace consilierul mai bine (5-10 minute) • Inormaţia obţinută (Este inormaţia obţinută potrivită scenariului dat?) • Discuţii între părţi pentru a aa unde este posibil să  greşit şi unde au lucrat bine.


105


7.7. Exerciţii – căutarea inormaţiilor


PARTEA PART 1 1

EXERCIŢIUL 3:

PREZENTARE SURSA: Evangelos Spanias, Christos Giannoulis OBIECTIVE: • Să-i ajute pe participanţi să înţeleagă cum să se pregătească pentru întâlnirile de grup. • Să-i ajute pe participanţi să înţeleagă că o bună planicare poate ace ca o întâlnire să e de succes FORMA: Pregătirea prezentării TIMP: 1 oră MATERIALE: 1 calculator pentru ecare membru cu Microsot Powerpoint DESFĂŞURARE: • Participanţilor li se încredinţează sarcina de a pregăti o prezentare pentru părinţi • Li se oeră dierite scenarii pentru prezentare, cum ar : o Părinţi ai căror copii vor să înveţe în Anglia o Părinţi ale căror opinii dieră de cele ale copiilor în privinţa studiilor acestora o Părinţi care au nevoie de ajutor în alegerea proesiei în uncţie de caracteristicile copilului lor. Participanţilor li se acordă 40 de minute pentru a pregăti prezentarea. Vă rugăm aveţi în vedere că nu trebuie să se oere prea multe detalii cu privire la inormaţii (nu se caută inormaţii)

106

REZUMAT: • Fiecare membru realizează o scurtă prezentare (5-10 minute) • Discuţie pe parcursul prezentării • Discuţie cu un lector despre ce anume se poate ace mai mult sau mai puţin





PARTEA PART 1 1

Bibliograe: 1. Ivey, Allen E. Gluckstern, Norma B. Ivey, Mary B (1996). Counselling: methods o practical approach – 8th edition, Athens, Ellinika Grammata. 2. Anastasiadis P. P. (2000). In the Century o Inormation Athens Nea Synora, Publ. Livani . 3. M. Malikiosi - Loizou, Alexandra Androutou (2000), Education, communication and counselling, Athens Ellinika Grammata. 4. Meier, S. (1991). Vocational behaviour, 1988-1990: 1988-1990: Vocational choice, decision – making career development interventions, and assessment, Journal o Vocational Behaviour, Behaviour, 39, 131-181 Y.1 Y.1991. 991. 5. Isaacson, L. and Brown, D.(1993). Career Inormation, Career Counselling, & Career Development, 5th Edition. U.S.A: Allyn and Bacon,1993. ARTICOLE Counselling – Parents guide Retrieved December 18, 2007, rom http://sep.pi-schools.gr/pd/goneis.pd Network o Inormation and Counselling Support o Young persons By Bibi Sidira Retrieved December 10, 2007, rom http://www.inegsee.gr/enimerwsi-56-doc4.htm http://www.inegsee.gr/enimerwsi-56-doc4.htm The use o IT in the growth o system o inormations or Counsellors - The experience in Great Britain M. Williams, head o Guidance and Inormation Services, Careers Services Unit C. Basinger, Inormation Development Manager, Careers Services Unit Retrieved November 25, 2007, rom http://www.cso.aut http://www.cso.auth.gr/Greek/Sunedrio02.gr h.gr/Greek/Sunedrio02.gr.htm .htm “For the Guidance Counsellor” Retrieved November 20, 2007, rom www.ekep.gr/english/SYP/main.asp The role o the amily in the educational and proessional choices o the Greek youth” Retrieved November 20, 2007, rom www.penthileus.blogspot.com

107

“

LINKURI UTILE www.ichnilatis.ekep.gr www.euroguidance.org.uk www.moec.gov.cy www.moec.gov.cy/ysea/index.htm www.sylesyp.gr www.career-guide.eu www.ekep.gr www.hrdauth.org.cy www.sep.pi-schools.gr





PARTEA PART 1 1

108




Consilierea carierei prin colaborarea cu parintii partea 1

Recommend Documents