CotV. Lect Lector or
flpe flperl rl
r.
&o'erl"a
COruttJ"t111
LoIOW"."
LorolllUJu
FUosofia,problemeie el";lo·cIQ/-i.Jloric. Concept/a de3pn' lume, cQrtJcte1 1l1 el";lo·cIQ/-i.Jloric. StnJClUro concepllel lp
Chiar
In din
p re re Z: Z: in in t
creazs
i$
imagine
omu
CQ
isteriei. In fll·OSGficc.
societates?
umana,
bi T: imagini
An me
de pr
...C ...C oeep oeepll ll
realitate,
si gtndirea
nz
c on on ce ce p i e
desprc
g a e as as c r as as pu pu Ds Ds l Univernul si cu e z It
u me me . up-t up-t
mb
Il me este este
de
e n u l a r ell c lu lu d a n a mb mb lu lu l c on on v n g o r morale. estetlce tifi.cc tifi.cc sodaJ polirice,
51 iin
e a u rU rU o oa
oamenilor: R,aporturlle sAue.
mDt',
omulweu 100» 100» rati ratiun unii ii
c ar ar ac ac te te ru ru tltl c
tDCO tDCOaj ajUr Urlt ltou ouc, c,
lume.
acti activi vita taf, f,ii ii
.iP,
Q 'C 'C 'o 'o ltlt al al o a Je Je cO cO n co co pJ pJ io io fd fd e! e! iJ iJ n1 n1 '
ua ma
CD Boel Boeltl tlal alee ee locu locu leeatJ.. Iume
UlH.
C u cit
lume.
'-U "" P-J II
exis existc tcnt ntei ei
soci social ale, e,
Ua p"
IUl.U C..pn;;l;JDLa
.O
l;
ll
II
pamcurarua
amplificarea epocii ii si epoc
In func functi ti
\110r
in
de structura
socials $I economica
resp respec ecti tive ve
distingern clemente
r oJ oJ ul ul u
s titi in in te te i
t.
cultura
practica
all'
cuuosrintete mare mare rnas rnasur ur
stintifice.
nsa
abso absolut lutiza izarea rea
lu
pozitie
creat
lor
ci
stiintei si
Varietatile
anurnita
Ii
si
temp temper eram amen enta ta
.de
tipul
al indi indivi vidu dulu lui. i.
atitudine aduce ta
nepasator,
natura
me
ales
po
lip
n te te r e l form forma\ a\iu iune ne
scci sccial al
la
gcneral-umane. Pentru
in
.i
elernentelu
!I viziune FenomenuJ
consriintet componente
cuuo cuuosr srtn tntu tue, e, vaio vaiome me
lumii.
srructura
spiritual
ale
tcnornenul
La
conceprlei
gind gindur uril ile, e,
hotanror
sp
oa
in.
part partes es
spir spirir irua uate te
In
r1tlt
n en en r
nega negati tive ve
oz
Oarn Oarnen enil ilor or
fi
si
nco
I a c o nc nc o rd rd a nt nt a In sent sentim imen ents ts
este
/\1
sp
or
le
singuratate, la
~j greseli.
arrgaja
conceptia
eem m tion tion t- siho siholo lo lea. lea.
ti
fa
rl
lu
loc. loc.
Daca
np pnliticu;
in virsta
si sanatarea.
Disp Dispoz ozit itia ia
emot emotio iona nala la
disp dispoz ozip ip
negative:
de
amaraclune,
de valu valuie ie
pozitie sociala $I poate fi de bucu bucuri rie, e,
pI;;J:SPI::Civeic
fi.i
percep
societarc.
til arunci lor. concepriile perspec eI ezv be-gale couceprei vi.lI< vi.lI
mo
us nc nt
m an an n m i acestora:
a ltlt i
n te te le le g
Jl
lume
Ii da
sentimentele
at ri uc n um um en en t umucrucra suflereasca,
conceptlei
ume,
participa senz senzat atii iile le
ce
intele lect ctul ul ct si ratiunea, inte
re
~i scnz scnzat atii ii
f or or ma ma r
at
Elem Elemen enru ru
numai rational al
viztunea
este
ce
incredimeze,
rot
Cunostlnrele st
rn
en c u n o s ill\
nsn
aeeste ca
ca basajul 'Sau de euno eunost stin inte te
u I t rii,
st rii su fletest fletest
o am am e ni ni lo lo r
re
ei
sp riul
une
j~uma
at i n t o p ra ra ct ct ic ic e
ro
se
i me me n t e
cl-epas cl-epas rariune rariunea. a.
comp
d ea ea lu lu r
e nc nc e
sa zilnica,
e,
cultura
cvolutia
v as as ia ia , c un un os os titi nt nt e
d is is p n e g1 ndi re
l og og ic ic a p ut ut er er nl nl ca ca . in gindirea e o e titi c
profunde,
teoretica.
De ac
gind-ire, filosofla i riri i In ideaiurile
crearoare
me
s un un t a de de va va ra ra te te .
multe ac
In acelasi timp, sr up .:I
filosefia
firesc, El e z vo vo l
a ce ce st st e p riri v i l eg eg i pane
cl poate s a . .sj a le le a g. g. ~ n o rm rm e le le , o r aj lie t iv iv i t t e politice, c a r e -
id ice
adesea
J)
tunci
al
ce
prob proble le el
reflecrate c on on vi vi ng ng cr cr i o r
11
:,j
ca
nu
in
c u n o st st i
d i tinge
nelcgiuirea,
rasfrtngeasupra
sentirnerueie,
imp Ii a t a,s
as In
espre
uit
~i rnodalltatea
vgradul
il at itudin
cusu r.
neraticnal,
pentru
nu-s
de
prac rica
ill stare
Ttpu Ttpuri ri lsto lstori rice ce de conc concep epti ti despre lume lume Mltu Mltul, l, reli religl gla, a, /ilo /iloso sofl fl a t ir ir ud ud in in e
umana,
d og og m at at ic ic 1' 1' i fa~fi
Gindirea
umann
se
alla
in
continua
evolutie,
Pentru
ase
Ccnceptia tu logi logi Iuruii
mitc mitclo logi gica ca
,'Uf'LIClcnS IClcnSIIC IIC tutu ror
gmdirii
desp despre re lume
conduita,
st popoarelor
Eler Elerne nenr nrul ul
primitive.
ruirologice
fanrastica reflccrurea ~I Dr Dr is is irir i lege n ilil e i ~I
real realir irat atii ii
obiect iv
Rad,l(:iJl
prin princi cipa pa
:J
reflectarii
naturale
~i
mltice
constituit
::11
.r igii igii r,
asupra
naturii
OIIJU\uj,
vedere
III
sf relo relo
li ic
arre arrelo lo
at ri
un
fe isiz isizat ate, e,
In ufle ufleti tite te
er enif enific ic te
trebuie impartit -S
~i s a r eo eo on on sstt itit ui ui e ~il
explice
nele
rniruri
:i'1U
unor feriomene
mb
sunt
amin aminti tire re
el
tran transf sfig igur urat at
di
lsionu
-8
oa
ur
lu ornenesti
neiarmuira
Orfeu
ri ice) ice)
iete iete ia
Prorueteu), ne
visul
ce elal elalte te
mentionam,
ti ri
de
ca
conceptie
la
radacini
ma
~i Pilade),
rcst rcst
mi
J3SpUns
Intrebari
natura,
omenesu
ur
realitate.
si
Fe rn nele nele
eem mat atic ic
emil
upariiia
cuno cunost stin inte telo lor, r, Intelecrual al
filoso sofi fiei ei si filo
In
gfad gfadul ul scaz scazur ur al
~i implicit 1)111
te riil riilor or
ince ut rile rile Spec Specif ific icul ul
sine
in
cunstituie
it
in d irir c in g in nt ur Canceptia religio:1.8a despre I n m e
si
c on on te te rn rn p er er an an a
si
CUVlO CUVlOSle Sle ..
uncon 10c
u tu tu i no evolutii. il ocupa m a in mito mitolo logl gl
ornul
in
MitDlogia IIIestesuga riil
r, UgI; C 'a'a 1 e - i mp m p or or ta ta n
ur
st bi bi m ir ir ul ul u ill. cultura
viatn
cunoasierca
paminteasc
bl
urnans?
desceperlrea u a l e I o r , ril li tiilor, til prirnul rint], in
COOSla
in
(naturala)
c re re di di nt nt a
~i
e xi xi st st cn cn te te i anurnitor a t Universului sj
societatii.
Orice
in mint mintil il
forrelor
exterioare,
lor
de
oame oameni nilo lo
reate
zHeJe,
10
sa
ac Religia
pu ri
primordia
ra
s-a
az
er
care
ri
en
unui unui
oamenilor
i:mbina pute puteri rile le
si dumnezeiesti, fortele
dern dernon onic ic II
rn
ar
De
nellnisrea
lui,
plan
sperantele co
lata
temeuu
de
ontr ontrol ol raul ta
cOllceptii1e el
necesitarea crescinda
Intelegerii
In
atio ationa nale le
lu ll ratiunii,
ri
er
estirui
In
eelor rele. Apoi apare notiunea de Dumn Dumnez ezeu eu caru caruia ia reate existente, forta majora. EI devine lo drep dreptu turi rilo lor, r, mora moravu vuri rilo lor, r, idealuritor. vremea in gi:ndirea religioasa s e p et et re re c cotuura esentiala: dori dorint nt egois egoistl tl zei, Imbina cu respec respectar tarea ea dezint dezintere eresat sata, a, dorinta SPIC Dumnezeu. De rnta rntari rire re acestui moment in religie legltt dezvoltarea normelor de cond condui uita ta idea idealu luri rilo lo soci social ale. e. Aeea Aeeast st
prim
re
b se se rv rv at at iiii l
ri din gindir gindir
a su su pr pr a
eu
st
nascoc nascociri irile, le,
zi
si
bune bune impo impotr triv iv
fi
s e a tr tr ib ib u
uman umanis iste te
form formar area ea
intelepciune
capatS. oInsemnatate obisnuite.
nu obtsnulra,
Deci Deci trec trecer erea ea la i I niit niitol olog ogic ice, e, reli religi gioa oase se
adevarului,
gind gindir irea ea filo filoso sofl flca ca este este
el
Incepind
depasire
zilele. secolele vru-v
ma
culturii umane.
pers person onal alir irat atii ii
la dezvoltarea
filosofica to
lumii,
i n e gr gr a
ccno ccno ttnr ttnr le
si
desp desp
religiei care
ca ev inte integr gru. u. Acesre cuno cuno$t $tin infC fC se deos deoseb ebes es de sa cunostinte, ebie ebie tele tele sing singul ular are: e: j a totul,
cornune $i valori vesnlce. biserica
Ii
jucat
in sine
ci $i
Iurnea
Da
c i n ob ob ilil a
In.
pretuia
si
fie 'gaslte cai
11
11
in
nu
!).1ii
Stud Studie iere re
soci socier erat atii ii
il ofia ofia
da
-a schi schirn rnba bar, r,
In s-1I s-1I imbo imbo atit atit
.i
Intra
concretisat
uno
problematlca,
de
diferiror
m a l s ra ra to to rr rr uc uc a sist sistem em
de pr
na ur
am
si
to ul lui
in aceasta
tangenta. deos deos besc besc
ri
arata
eonceptil
te
$ C( C( ,
i lo lo so so f c e
s up up r
ob
u lu lu i
P u c tu tu J de .SflIdlu)
ve er
(CtJI"e-/
at fllo3ofteJ
desp despre re exis existe tent nt
moduI
oblectul
Repf(.!.enIOfl. Repf(.!.enIOfl.t/1 t/1 (filosojl (filosojl
co #ii. #ii.nl nl
eoromlsmul, eoromlsmul, nvatatura
cultural pcliruncuonal.
In cadrul
ie
fllosoflel caracter
bogat
fil
md ce
ei de
posibilitalile. gus
scott, na nZ;}, nZ;},
im
despre reali
existen tialismul
pezi peziti tivi vism smu! u! faza faza J~
~i
- ; " H - : ; - e -g - e - = - l ~ f~f~ e - = - j e - r b : -a-a . h - - : . .- - - - - - - - -
Iii. jnvatatunl
le reali tl ~ii(ile ~ii(ile
it
omulu i,
om1 it
i n v a fa ur
noi,
5<::
in me
osofiaesfe
timpurilc
Un
antr antrop opol olog ogjc jca, a, .'Fi!
Icoli
in ge'1 ral.
'S
Cara Caract cter erul ul et Isto.rlc illuna/me
arunci
Jitosojlce)
probleme.
O b i e c tu tu ] j ilil o so so j llee j ,
filosofiei,
te .:e~~" e ~~"'. '.
co 1.3
fi os fi
de dial dialec ecti tica ca
alta
'd si-a
erio erioad ad
gatu
Platon,
neoc neocaa aati tien ene, e, I5.
tu oa
it
ta
~oIile Huss Husser er
platonice,
Iu conceptie ic
UJOOollce.
WI
re
;;
I --
problema
M.1Jca
ii
existents.
conceptic
d es es pr pr e l ur ur ne ne . lucruri:
I)
unii
rr
covirsitoare
filosofi
~i
acestea
alca alcatu tuie iesc sc
majo majont ntat atea ea
c o ns ns titi i n t a ? lalUn}
i:I
Inco Inconj njur urat atoa oare re
inte integr gral al
sau
.TIU
este
2) fi 4) unii
filosof
unor i n v ar ar iiii .t.t u nj nj , filosofia
raspunsul
Intrebarea:
la
ill
b)
tcorie: c)
an nu u mi mi t
S O C o ! ca
presupuae
ti
$ciinra;
a ct ct iv iv itit at at e
ci
u r s .n .n a
care
fu dame dame tale tale
filo filo fiei fiei
to te curentele li
conceptie
d es es pr pr e I ur ur ne ne .
al fllo flloso sofi fiei ei este realitatea
iv
dezvoltare.
Rezo Rezolv lvin in prob proble lema ma fund fundam amen enta tala la date datele le stii stiint ntei ei si practicii, materialisrnul r na na te te riri al al a
l.
filo filoso sofl flel el in conf confor ormi mita tare re cu
materiala Fi Inca nju
nf studiaza cerceteaza, m a te te riri a e t e or or e i c al naturale
umea $t, iinte scciale,
lumi lumi
tncc tnccnj njur urato atoar are. e.
Acesre
coneeptiel treb treb ri
st re
ccnstructiva,
C.
numai la la metodclogica. filo80fie1 I. Fuuc Fuucti ti conc concep eptu tual al Specifieul fliosoflei fata de cele celela lalf lf forme ale cou.stiintei consta ID faptul, ca un sistem tnchegat f3
functia
isto istori ri
de:zvoltarii materiel,
materi materiali alisti sti
sOCOIc sOCOIc
In
filo filoso sofi fiei ei
fi cunoscuta,
realitatea
.c
considera
materialiste.
fund fundam amen enta tale le
at rii, rii, ca
or ti
constilnta. sociale
a.ch1 creatiei creatiei
divine.
Ideaiismul prin
expl explic ic:!i :!i
ulti ultima ma inst instan ant! t! la explicatia exist existen enta ta
obiectelor
$i
fumll
fenomenelor ell
lumii
10
ta
t er er m
ta
in
in im
ca lume lume
at fi
se elemen elementel telor or concr concrete ete dill re rn unea unea ea ta im gi In secolele XVU-JMn sarcina prin princi cipa pala la
creara
la omul omului ui
reprezenrarile
Exis Existe tent nt
ts el
este fenomenelor tn care
t ul ul u
s un un t p er er ce ce p r e
I!senta a rn rn be be l
v ar ar ia ia u
f ac ac to to ru ru l care idealismul
problernei fundarnentale
112
iritu a I
posibilirarea
cunoasterii
conceprli contrar opus opus ia
to
filosofiei
id
da
treb trebui ui
de doua latura priv privit it In stri strins ns legf legflt ltll llra ra eu
Deci Deci
desc descor ornp npun uner erea ea
este de idealistii si neaga
searna
part!
istotic justificate au adus adus Ladezv Ladezvol olta tare re oulu oulu d O U B j u mM mM a t e
mate materi rial alis ismu mu
si ideatismul
creaza
cunoastere
legata studiere
si
meto metode de rnet rnetaf afiz izlc lce. e. II dezvoltarea stii stiint ntei ei care care la rcin rcinto to reer reerea ea la
subo subord rdon onat at ,mo
rmscarii $i iJez iJezvo volt ltir iril il lupt lupt dint dintre re iji idea ideali lism sm fiin fiin accs accste teia ia Astf Astfel el meto metoda da meta metafi fizi zica ca prop propri ri mate materi rial alis isrn rnul ulul ul burghezie] deve deveni ni in secolele caracteristica ul or on eptl eptl ~. re te idealiste.
$i
lo
c o n c e t ua ua la la . ti inul inul
componente
metoda dialectics.
desp despre re lome lome
flIo flIoso sofi fi eali ealita tati tii, i, care care au fo ns site site metode generate metafizica. Meto Metoda da dial dialec ecti ti ale carei parti sunt ill interdependeta
in
la cea
filosofi lumii,
ir
conexiunea univ univer ersa sala la
meta metafi fi ic inconjunHoare au
form form di le ti lnfluienta
lurne.
mist mistif ific icat ata, a, dena denatu tura rata ta ca metode despre
te ie
metoda
co stil stilnt nta, a, stau
societati!:
si In interactiune,
in
continua
eonc eoncep epti tiei ei
filo filo'l 'lof ofic ic
espre
iezolvarea
rien rienta tala la Antl Antlca ca
.C'liOSQIIa
19
In Vedelor
GJND GJNDlR lREA EA
FILO FILOSO SOFI FIC" C"
0.
$i
In
ANTIC!
au dat $i
directie
In filosctle,
vedit~ ul
di
h ot ot a e l
an ic
anticei~]
un
~i
d in in rr rr e religie
stabil ilit it de stab
deoa deoare rece ce r on on ol ol og og i
misti mistica, ca,
reli religi gioa oasa sa
F ilil oz oz o i i
e ra ra u in
el
o pe pe rc rc lo lo r
f ilil o o fi fi c
i nd nd ie ie n
e1 1> > te te .a .a n nee v vo o ro ro a a ,
sa
absolur past pastra rato tori
sa
oris orisic icin ine, e,
In
: ra ra d du u ccee r
si
in original.
le' publice.
Asrazi
p oa oa t
30
lui
drept
i, pr
imnun
SI
religloase.
cuno cunoas asre re
lat~j_:
ee
fast ad ar
in cullura
recirate
tll
lalna
n in in un un a mp lili ne ne a c a sa i mp
do in el
de
preoti
pr a, al p oe oe z ornului, care le aduce j er er tf tf ~
un
Z e itit at at ilil e
aveau
fortelor
contin in
~1
.nurnita
dife diferi rite te scri scrier er iadien iadienilo ilor.
fi sflnre.
ruga rugaci ciun uni, i,
prov prover erbe be
i nv nv aatt at at ur ur i
V1 mu
naturii
llteratura Ccnfo Ccnfonn
#. dogme m or or al al e
cerc cercet etar aril ilor or
rellgioase,
reli religi gioa oase se
in
isto istori rice ce slujbele
soaiele,
pina este
anul
~O
aceste
Buddhism
si raspuns in urmatoarele: 1. ul ma U n v e u lu lu i In Cum putem cunoaste? n ed ed i v a
su
al
mi
a rd rd er er e
intern
p ro ro ce ce su su lu lu i
respirator
er fe
ma
imnu imnuri rile le vedi vedice ce nu
contact direct anumite eu (Bra (Bra man) man) dorn dornic ic de in a c s i i m in ( an an na na n) n) . U pa p a ni ni sa sa de de l caracterul meditatiel in singuratate. nv care
Unitate,
b so so lu lu tu tu l i ,
me poare
un
ne
Up
ma
$1Fi
fiind
tilosofia.
cuvinte scrierea
speculatii Su
ma
sa is
gu totala
reprezinra
va
se surprind,
nd en
rm
in
uimitor
puternic nu
de
c~mplicatel?r_ sacrifi~~ ascensrune estettca, sfirslra
India la realizarea
la citir citirea ea
asupra
ma
sufletului
dc rasturnare
spir spirit itua uali lita tati ti
sa
sch,ita
~i c up up r n z n d
gm ir
a, spirir spirirulu ulu
tntele tntelege gere re
si
religiozitatea
el
mitologica
acttvirate
prirnr-o
arderea
Brah Brahma man, n,
a a
accentuate tendintele p riri n e pc pc t~ t~ re re a
i rn rn p c an an d
lnfa lnfail ilib ibil ilul ul
~i S am am k n I
indi indien ene, e,
mH el s up up o rtrt ab ab i la la . mi
individului
pl fundarnentul
bu d ur ur er er i
spec~~ei
S i s up up er er s i titi i
In
Brahman
Br hman hman este este principiul de prop propie ie prin prin ruga rugaci ci ne de -s releveaza In (Pastratorul), ), p riri n i p up u no no a um in n o "Insusi" insA$i r ea A rm rm a ea lili ta ta te te a
Insusi
carora
ell
rnai
este
mu or
si
me
filOf.ofi.ce.
se
suflet in s u pr pr as as e ns ns i bi bi la la : in
um spec speci~ i~le le ubi!
trat tratat at
lumii si existentei. Cu tinipul ra
Alman,"
ellist8.,
~i.
c ar ar e
Ae
rezuma
existentei,printr--o
e xi xi sr sr en en te te i
B ud ud d s m
treia gind gindir ir anume refo reform rm budd buddhi hist st porn pornes este te de la brah brahma maul ulsm sm u l m u
directii
(campe
la pe
i:e.n.~
de care
de simplificare
lndie t.e.n.),
adica
"Lummatul",
si pe r ah ah m d u a ez ez e .$ tagaduie:,;tc In brahmanilor, Inva~a Inva~atur turii ii lu Budd Buddha ha sta d ee ee a d es es pr pr e patru adevaruri morale.
aparatorul
centra centra
mligie
n-a iesit pest pest hotare tarele le ei in lnvatatuca jainismului, cation onam amen ente tete te filo filoso sofi fice ce 1mI1 1mI1le lete tesc sc cu cati ambigena: p er er . o na na lili t,t, \I \I : u rn rn an an e e s
fica
patr adev adevar arur ur sfl. sfl.Dc Dce: e: stint (Buddha) !i patr si Ce este suferinta? N8$t:erea suferi suferinti ntil,s l,sibl iblmnc mncte. te.a, a, de boata, si moanea. Legatu.1a iube$ti estesufcrtntA. asem asemen enea ea si despaI1irea si nu-l
ro
sufleteascll
l 1c 1c ln ln S u l et et i£ i£ e
cu
prtn intermediul carrnei m a permanen.t tnsoreste su.f1etul
sufletul
individului,
jain jain smul smul
cr do ci D ro ro u
si
neindestulate
tar
fencire,
prin prin reauntarea
m,
Jumea Jumea illiCl illiClaio aioare are sensibiH!..
II
dr pt ln ir re pt ot!r ot!rlr lr vorom dreapU., vi ta re pt dreapta, oazuinta dreaptA siccncentrarea' d r e a p t A . 0. e ra ra bn bn ic ic D i J~ J~ ba ba vl vl rc rc ~ de Bud hism III, suferint a , d.sunetln po or, dar $I 0. nemiloas! si la cre$ persecutie din partes partes brahma brahmanil nilor, or,ca ca cre$t. t.in ini, i, ia adeptti lui fura
si
in
r am am a s p in in a azi, Este
crestinismu!
In anticR,
In sirul
intere.santa
di
rc
se
~i
ca pr paga pagare re
ud hi
recunosreau
'pri 'print ntre re auto autont ntst stea ea
sauca
Dumnezeu
este posibila
material
care care inre inrerv rvin in
sl s-a eUbcrat in
nimai prin prin inte interm rmed ediu iu
la
din
D um um ne ne z treburilre oarnenilcr, ascezel
cond conduc uce. e. .\
si
irlfAptuirii
e a o ru ru l
faptelor
0.
tret ·bijut poaru' ·bijuteru eru (trira (triranta nta), ), In infciegereacorec,ta, determinata dreapta, desp despre re cuoe cuoeas aste tere re ilrc ilrcap apta ta si ~sl:rrsit despre viata eorecra. Vial1l eorecta, in conceptilljainista, cons consta ta .int .intrr-un un s r n d mai mie S8.U
traditional vorbe$te
al
la
ingu ingust st evre evreie iese se In lumes larga ·greceasca.
Ilfani'
trait tntr-uncof1)
rarA de
< \ u to to ru ru l esentei
poat poat
puttee.
nevoiti
nici odata
tina,
s fi fi n ;;;; i a J r en en a st st er er i lo lo r . epre epreze zent nt nt
feri ferici cire re
si
~oli ~olile le filoso filoso fice Vede Vedelo lo po fi mention at
mare de ascesa.
~g multif multifa2. a2.i£a i£a Scopul Scopul consta In eliberarea perso.na.liI, decarece omul oate oate ti er n~ ajute .. singuf, si nimeni DU poate s a - I ajute
se
r.nu
tu
Carvaea
este unul antica. a rv rv a de ci
Inrerncietorul acestui si denu denumi mire re
anti
os
scelii),
8ufl 8ufle~ e~!\ !\li li sufl suflet etes esti ti
legii
carmel
a m a re re i
principiul ConfOITIl cestei
'piimIn t,
~i aero
ele f or or me me az az a c or or pu pu l organ organel el senz senzit itiv iv s1 lor apare gaseste nimic, u p v e u i dupa. s uf uf le le tu tu l D eo e o ar ar ec ec e In moartea lui, reprezentantii Iokayatei v er er be be s a es es pr pr e necesitatea folosiril de vi~lta m i rotul Unindu-se
vieti
P Tn Tn a o " m l
ai sr
traieste
in e r c i e ,
d eo eo a e c
r no no a e a
fi
cenusa, si autoritari
nous orientale text textel elor or sfinte.
asupra
/;ii au in
' v a savm;i wei odal odal .. de cit .i asupra
S i st st e m el el e f tltl o so so f te te e CON reeunose I1J#otilotefl
e xi xi sr sr e
ta
cil
.i apar apar do uaze uaze .. si cinci
(int (intel elec ectu tul, l,
PUI1l~
(a
at ri
~i
de principii,prinlre
auto autoconsti nstiin inta ta). ).
st e s is is te te mu mu l cugetare profunda) e st intr intrea eaga ga comp comple lexi xita ta de proc proced edee ee pentru deosenite.. Interneietor Interneietorul ul u nc nc i stan sufleresti deosenite..
d ob ob in in di di re re a fost Patandjali me
.sec.H .H (ap, .sec
l.e. l.e.n. n.), ),
starilor
ma
s(
antrenamenrpsihologic corp corpul ului ui
.(ssa .(ssana na); );
oriental. respiratiei izolarea
a re re a
d e u zu zu rp rp a
:ttatat indu indu smul smului ui esre esre s a k ya ya , r im im u acestui sistern se i.e. i.e.n, n, Sank Sankya ya inva invata ta c a e :r prima CIlUz3 materialA :r ls ls t
altelemc111 stapluirea
tn i n u ie ie n
x te te riri o ~ a
m r ei ei el el e c ar ar m e si
eliberarea d~ invell invellsul sul corpor corporal. al.
( ca ca ma ma L h i in
Ve.delor
potentiate.
psihice
fl
III
it
izbuti
vesnic l)
matenaliste,
eliber eres es st·"Si elib
sufl suflet etul ul dJn
s a rn rn s ar ar e i directie
tendinte
sisternete
recunoaste
si alte
i,
suferinia.
se
exista
fie care fiinta
t.e .1\.
ne ar
care
mi
materiala
:I
(purusi},
sankya
Ul
It
lu
Fondatoru] a pm pm " iiii ~i ~i e : ;
ei
Indiei antice ell (see (see.I .I i.e. i.e.n. n.). ). Tezc Tezcle le ma exista \In si
in giudire'a
f051
anad anad mb
infinit. f or or me me : s u l er er u
a bs bs ot ot u
individual
$i suflctul
(paramatrnan)
(at.nan).
(regula, Nyaya este noastre.
o co co t
Nyaya
care 1J
Ak
da
Go ma
s is is te te rn rn u
este
care
erei
l a i nc nc ep ep ut ut u
activat
f i o so so fifi c
bazeazs
pe
u em em d ci ci el el ni ni ce ce . un
dernoustrurea.
care
esre
ba
Se necesar
oc ot or
s im im titi re re a
g re re sa sa l tnvaratura mi
distrugator
care
prin
I nt nt e m e di di u
perfectiune. este rezultat
aleg aleger erii ii
l?e sine
si
II
filosofic
eU [' rc
invataturi;
Vedantei,
textele
vedice
scoal
este rezultan
realitate,
su
denu denumi mi
din
e as as c
care
tl
absoluta
lor
calitatile
me
cunoasre
este
inerente. Jte$tiinta
( is is va va ra ra )
I es es ir ir e
exam in are areaa
adevarului u rn rn e
esti estiin inta ta
(avidia).
re el
du
me ne
t1 in
vabsolut.
es
na
p e s on on i i ca ca r s up up er er io io a in ta ta , a d c a ~Ii in
consta
ce
rotul
de
Pe
i I L S i laciune
cunoasterea ca
ea
important p ri ri n a ct ct iv iv itit at at e
vedcre faptului st
ra Ull
Lint
mo
rneditarc,
ul"'H;'!
in
percepe
in insa insasi si
careia lumea
cu pu ma unica ur hm c a s en en t tratlnd-o
s i t ur ur i o r
me
ti
ms Mimansa
no no
e u a ju ju to to ru ru l
semil semileg egend endar ara, a,
Ve
re ec at
ell care se
al
perso persona nali lita tate te
Vedel.c.
c un un oa oa st st er er i
es
fiinp\ Ii ajuHr.
posi posibi bili lita tate te
unul acesrui s is is te te r
Cont Contin inut utul ul
aceea
lpetetic.
D um um n ~i deci,ace
si
filo filoso sofi fice ce
Conform
si
g um um en en tu tu l
Indoiala,
influientat
Vedanta,
lurnii.
prin
f:oncluziei. conf conflr lrma mare re core corect ctit itud udin inii ii oc o i t v er er id id ic ic a rind este s oc
pentru
el, scolii
unoa unoa teri teri
conform
introduc asemenea,
p e m em em o
eo ia
interactiunii
In
re
cercetarea
ic v er er id id ic ic e 1 1 1 1 oasr
et
ill doua
ajutorul Sf,
i riri tu tu al al a
si lnainte cuge cugeta tare re conc concen entr trat at desp In procesul es rnedltarii c o pu p u l e fo fo rt rt ur ur ilil o tnvata torului, S co scop e xi xi st st en en t m a te te rt rt al al a e un un oa oa st st er er e
lui Brahms
19
haas haas
treptaia dezvaluire ($i ciruecelor
I.
ACC3 ACC3st st
sec.XI-YI I am am ur ur ir ir e
m is is titi c
II
care este aapariJei
in
a c ti ti v it it a I i s oc oc ia ia i cronica
ai
ce
ez carl
51
mp ar mtrevede
ta in~ele in~elege gere re
um
un ~i om
m c p ui ui u
ei m o o
eJIIllCl
cl
asa
numesc
de noi:.
u, Tall expctma
le
in exprirna
ideea
de
negativ
ed
in f ilil os os of of i t re re c r i
in
de
Ta simb simbcl cliz izea eaza za ceru cerul, l, in sI.mboHl.eaza
pami pamint ntul ul
an
irr
forte
in.
Ea COO line pnrnelc o so so f c hi hi llll ez ez a In t e :x :x t eI eI e a c e sr sr e i
in ne dernonstreaza,
Itieea despre activa.
lumii
.s
51 aceasta
f ic ic a
flIollone!::
cale
u rm rm e
in
deasernenea, n ur ur ne ne s
ol ma
dao, adjea.
oa
cnlncze
intelcp\i. Nurnele lor sunt ba ba ll faptu! incepllt sa Il"CCUOOSCl!te, este insa cunoscut rasa peste hotarele conceptiei rnitologice despre JUJ1Je $i au tins Iii rnu ri ui l f i o so so fifi ee ee . ajutorul n o i ui influienta
~j se
Lu (sec (sec.V .Vlf lf-V -V Le.n.).
ur este
caracter
si
ti
general si ideea de obsc obscur ur sirn sirnbo bo izea l.
~j
sratului
all
pe
general
p ol ol it it ic ic cc- .
a. prirnaverii
au ca ct eI ri
relatiile
si
in
,n ritUalurilofpolilice
u or or rn rn e
n el el e
:} iv
uesci iere
in
esre
i:
tor
f el el ur ur i
cunoscuta Notiunele
isrorie
altele
i o niri
rues rues ri ilor sia luc rurilor, rurilor,
trib tribur uril ilor or
me
:!Ii se
pcziuv
cele cinci cnrti: Si
dOlla
n ur ur n e lo lo r
scotunr
nlo50ficedin
ica
ill
t.e.u.). scrierttc istorice al E I e vi vi de de nt nt ia ia z lui Slm Tian (sec.Il-I cOliruciaI!j~tiloJ", moistilor, u n a to to a co u r o so so f o r u c m in in a lili st st iiii o r I eg eg is is titi lo lo r ~i daosistilor.
C oonn ffuu c a n t sm sm u Co nfucianisr nfucianisr
cste
re prin princi ci pale palele le
fost C u F u
(jill
Conf Confuc uciu iu
(551 (551-4 -479 79
i.e.n.),
s- pastrat In Initial! in v a u r s i " o rd rd o aa aa re re a cereasca". C e superioara spiriruala lu
filosofice
curente
Conf Confuc uciu iu
socotit
Si primal
mosor chinez.
mvA\;'uur'a
conve convers rsat atii ii el d is is ci ci po po lili i s ai ai , u i Confucius este coaceptta "cerulul'". dar s.i: putere
]0
JUT
na
In legatura e u a ce ce as as t )lobU,
$i
rn
de soci societ etat ate. e. In "per "perrr rrru ru sine sine", ", ci pentru pi
societate, Cenfuciusa elaborat conceptia fiatinsa
contacrului
omului
morale
respec ecta ta prin prin justete, Aces Aceste te cali calita tati ti se resp at
Dupe Dupe
Le
da
deosebit silieil respectul fatA de parint], cei ma invi invirs rsta ta Conf Confuc uciu iu comportarea urmata
de ~i Universul
ered eredi'i'a1 a1il il joacA al marl
sa se mp ac ac a sa i e i mp imse imseam amna na si fii
Leg/amul
invt invt\t \tat atur ur statului
secolul
ineate enco enco-p -pot otln lnca ca rd It Ca $Coale. f llll os o ci ci e a titi i os af af ic ic A t.e.n, ~i activat sec.. t.e,n.
ro l eg eg is is mu mu l
fericit.
in
pror prorno nova va
$coolo $coolo mo~ttl mo~ttlor or aces aceste te scol scol prov provin in de la mume mumele letm tmem emet etet etom omlu lu n . n va va ta ta tu tu r a ce ce s e t seou ",fa ( 47 47 99- 39 39 I t.e.n.). Nenlia principalA Ia baza on epti eptiel el al filo filoso sofi fi idee idee aespre in II profltu ill r e totioamenii prosperare, scci scciet etat at treb trebui ui sa in inVatJltulll sa rrebule sa se gInd gIndea easc sc la recunoeiea asupra voie voieta ta cere cere sca, sca, care trebuie influ.ientozc con fi rrna rii pria priaei eipi piil ilor or rnoi rnoist ste. e.
5-IIU
situat
argu argurn rnen enta tare re
fdos fdosof ofic ic
incompatihiJa
c u r no no ra ra la la .
pc
pozi pozi~i ~i
unui dife diferi rite te
inccca
priveste
co
si
Denu Denumi mire re
cOl1ceptia
egal egalit itat atea ea
tutu tuturo rora ra
in
statului
despotic,
bazat pe
rata
(1
conc concep epti ti
legi legist stil ilor or
ametoda recornpensele
si pedepsete.
de
1nflulenfa
putea
)1
procesul
e. im
in
ii
polince
sratului
desp despre re cond conduc ucer erea ea stat statul ului ui
I.e.n.)
sistematizarea id le
Ii.
fost
tr
re te
prin princi cipi piul ul meto metode de guve guvern rnar arii ii uo le p u t e riri i despotice.
In aspe aspect ct anal analog ogic ic
ar
principiul
pu erli erli
guve guvern rnar arii ii
admi admini nist stra rari ri
'fol 'folosi osiad ad idei ideile le conf confuc ucia iani nism smul ului ui
In.t In.tii-
!)!);i;i
rnoi rnoisr srnu nulu lu
intemeiaza
deterrnina
pril pril
pa'U pa'UUn Unde dere re
L um um t 9 r
Iraicstesi co ul
D up up a
Ha
Fai,
iii
ura, cosm cosmos osu( u( Ili . a n a na ura, pe
cu ajutorui
inpennancnta ac~ivea;z
noHuniioc
cale
rafionata,
natura ra in natu
spontan,
indi indi i, in
opin opinia ia daos daosis isti tilo lo
~c'nsta scoli
este este soco socoti ti (369-286
LaoLao- ze n .
ins!
Ic
tt
!}i.
disparilica
noriunea atotcuprinZ:Hor 10
considera ul
in relatiile in loc
c ar ar ei ei a sc p oa oa t g as as i r As As pu pu D ' u rl \ d ul ul d ex xii st st en en t des-pre 8jlari'ia si · rl 'lege impersonala a' JumH ttteia se
ju to to ru ru l cu a ju
la mtre mtreba bare re
fenernenele na.turU $I
~:i ideea
omului, Ornul tind tind spre spre trebuie de intrebuientat d e capaciUitile
dar
exis existe tenj nje] e] dezvolta,
s c· c· af af titi i
fost Cjean-rze
Fai este ~.t: ~.t:·" ·"bH bHi(dec i(deciH iHre re di\' di\'in iniH iH\t \til il ..o;;i o;;i decrete (min), adin adincu cu lnte lntere rese selo lo Iimetele acestor eg es elab elabor orat at numa numa sistemul de reco recompe mpens ns :;;i pedepse.
rapt
se
inceputuri dire direcr
reglementa
in
dacsistilor
inva inva~a ~atu turi ri.i .i
.ac,este
in
n ea ea ju ju n u n o r
acest
centru ru In cent
da
Ordinea el
teor teorie ie
de sinesrata sinesrataroare roare
Scoola doolt,tflor
stat statul ulul ul
aotiuai ate acestor ceca ce
am
daosisrnului,
incheiat za
ginditorul
o -p -p o
legismului
r in in cl cl p l e
mai fi inv
tnce rc
societa societatii tii
i.
de
t)ao e S I C '
~iet~Uii,
eg
parti conesar opuse. data ti dam Burne: se preface
In
in
c irir mu m u ir ir e
studiere
IJ
a lrlr or or a
lara
$coa/ $coa/
FILOSOPIA COSMOLOGIA
(seam).
m oa oa rt rt e
$coala t.e.n.) lo 3SO-2Se filosofic I im im ba ba ju ju l x pr pr ir ir ua ua ri ri l r e l it it af af iiii . Repr~zentmfii rdatiile dintre Iueruri $i InsA$l exprimarea acesror relatii, de
curcntuj tin de
core corect ctit itud udin inea ea
lucrurilor. ! !i !i mu mu ri ri ri ri i
acestei !)Coli atrileau aten~ia Glnditorii d en en um um lr lr i l uc uc ru ru rU rU o r r ei ei C$ C$ in in d dinlnsi$.
ROMA ROMANA NA ANTI ANTIC} C}.. .. DIALECTICA
$CO. $CO..t .tLA LA DI
nomll nomllJa/ Ja/lfl lflllo llo
leSi,lt,l=
Antico
acesrei "uU
ulte ulterl rloa oare re
(lc:zvoltarii
Fllrosofta
In
&supra
Ntlruri.
nccCliitl\Ui $I nu pe
gmdi gmdiri ri uman umane. e. ilustri ginditori
n t dlscutare. lar unele anumitor dire direct ctii ii $til $tilnf nfif ific ic
lingvistica
etc.
r ni ni t t o i e
c ar ar e rnai
seri seri
di In
deil deil flzica,
devenit matematica,
realism. md
nurnai
MlLE MlLE
$I reii.g.ioasa si a ce ce s e a
miloJogica
ca erau prezenre rn c on on ce ce pt pt iiii l de feno fenorn rn na ural ural SI
or
:3
greaca depasir si pe la sflr sflrsi siru ru secolului VI .e .. se ncep ncep
ci
staruiau
nu
sa explice l a r as as ar ar irir ,
secole
10
ta
8ind 8indir irii ii Spre Spre
dezvolt dezvoltare are turnult turnultoas oasji ji
stii stiinr nrif ific ice. e. dcos dcoseb ebir ir
stiinta tumii, substantei
de
rnitelogie,
preocupata
rnai
prob proble lema ma evid eviden en ieri ieri cauz cauzei ei generate evidentia suesranta, c os os mi mi ce ce , a di di c de
mult de aparitiei 4i
lo
tl1o tl1os0 s0lu lu (jre (jreCI CI~i ~i
cu
toar toar dist distin inct ctii iile le lor, lor, atit ell $i de CUl'CJ1t~, erau cusrnologi, atit indi indivi vidu dual al fl icie icieni ni Priv Priv rile rile lo er indr indr pt !c sp sesi sesiza zare re tain tainel elor or natl.lrii, de eQ:imolosice o sm sm o u lu lu i A nu nu r c er er ce ce ta ta riri l 1ncep filosofLi ionieni,
s- niscut in onl$U1 onl$U1 In conceptia lu Thales c xp xp lili ( a titi a n m uo uo .
Mild. Mild. In
faptul,
eli lnceputul
tota in
desc rnpune."
Conc Concep epti ti
trei
cosm cosmol olog ogic ic
pozitii: pomit d in in . a pa pa . .
pe . < t - p a
acestet teze
el explica
unck unck
buca.t.a prO( prO(:e :est stl' l' mice, de
aj:utorul
panunt).
:let. Thal Thales es spun spune, e,
atnlle ftcAH.· lmportanta
lui 1'bale 1'balesco scooat oat iJ..t. faptu-l. ca el te rotu rotul? l? f)Crccttri C.OIlCRte in astronomic de maternatica. L ,n ,n ce ce n: n: a sa determine o r or ur or ce $t EI pr zi clla clla de scare .f.,r:.D.. cunosc lucruri tnsemnate dcspre &ctiviUltca matematiM II lui demo demons nstr tra1 a1 unnj unnjto toar arel el teze: I)c .i par1i; pu
filosofiei
trebarea: trebarea:
-
e .n .n .
Spre Spre
deos deoseb ebir ir
de
e st st e
el consideraca s u s ta ta nt nt a p r a r a~pii.ruttolJle u cr cr ur ur i es p e r on on u ( in in f n u u l) l) .
illl illlvi vii~ i~to torn rn
Il
Anax Anaxim iman andm dm pres presup upun unea ea spatiul iniliala fost implut cu ar a£.eas .substan\a. a£.easta ta substa substan~1 n~1l,nu l,nu putc.a putc.a fi nici u n i n e le le me me n e l eunescute (apa, etc.), nede nedete term rmJn Jnat ata, a, soeo soeoee ee el incl includ udea ea In sine sine toat toat Conn Connel el suoo suoota tant ntia iale le care tna.i rtct rtct schi schi bati bati temp temp ratu ratura ra $I din luate derotaliasfe.rei cosmic In spatiul d ep ep en en de de n : } d e grcuUllea si separat in apeieron 1 , 1 C vremeata sinu! lui, i a . r pentru l iC iC c a st st a s e pa pa r at at e
VOf
,f:i pedepsite.
preecupat de cerectAn indiferite Ijirecfi;i: Rczultatcl.e gc gr fic, fic, ft it stro strono nomi mi iolo iologi gi er tAri tArior or fe desc descns nsee- de auto auto lucr lucr re De pr at ra si ANAXIMBNE(58S-525 pentrUe.xpticareanaturii· j.e.n.) . fe fe -n -n o m ~ ~e ~e l o p u n .la onsinC3 mi aerul, talitate deprintipiu nu ;poatc Ii lliC-i .apa, ·nki acnd ·penu ci SUMtan,a .StlU"C e xp xp l c e p ro ro ce ce su su l - d aparitie '$ ii sunt imanel):lc proccse)e' de d i l a l . 3 . R $i C · O D de de 0s 0s ar ar e, e, pr pr i i nt nt er er m ed ed iu iu J ae derivi edc:laJte tenomene. Di1B.ttndU-se· aerut p ' e fa fa c in {oc.,. eomlcsindu -s p ro ro po po rt rt io io ru ru l s e p r e f a c e in api, pamJn:l.
-
YlZl YlZl NI (J
$l IN
LLOS LLOSDT DT A'D el
DtA£ DtA£ Cf CA
aononie
Diai Diaiec ecti tica ca lu Hera Heracl cli: i: E RA RA C I T
i.e..n. n. ( 54 54 00- --- 47 47 0 i.e..
ca
Hemtlit
su stan stanta ta no este lu
nucsto
fcn rncru;:le, J)aJ'aeC8$lli
socctea,
substan~j,primara..
apan apanJt Jt dint dintrr-
substan.$tI
Diei apeironlll ob~tA
ci rOQul. Imii
prin fllosofi il includ pc HeratUt
substanta,
DIUl,i
In eohortflij1osofilof
di
Focut lui
le
.fast, este $i va ft lntotdeaunaun aprintindu--se $i stinginu-sc. dupi mAsuri". cck: focul GlU'C ri,mIilc clar uub vC?$Dk"na nesc neschi himb mbat at mai degrabA
'fOe
(sau
id ). lie
HetacHt -furtdeilza [ U ! Cl Cl a
s e o pr pr es es te te )
Da aceasta
d ev ev eu eu irir ea ea ,
.filo.sofie
-tel
1Ij&e$tc
e!c:ma
(:ontrariilor 8p'f
schimba:rt.
Clem. .lU
D e v en en i re re a m e .permallCO.t4. ~a.rea nu se petreee haotic,
toate
s fi fi 'l'l ltlt o ,d ,d u 'i jiji l 0 xi xi st st el el ltlt a . .
In vqnk;i
m O b iJ iJ .i.i sm sm u m i
aceasti
exista rn
V_I;
viu,
$I
iJ_nprasl:iata
eler elerne nent ntel el
III
l~spuae ni£j, U _ Q ;
el elite m i . $ c a n : : . '''Acest existcDtii,_.1lU
lucrurile
ar f'i
o ssm mo
partile in erema tupta, eremttatea tliansfonnare. distrc,lllz8 cu jocul de sah, Miea eter eterni nita tate te jo ca tn I~ cons constr trui uies estc tca, a,l1 l1um umil il part partid ido, o, undo undo unele flguri le da de mo co :bAtaie, fact: fact: biruit biruitoar oare.D e.Decl ecl de e~rnit e~rnitate ate!j.i !j.ice ce trebuisa se transforme) l1 saIl este lupta continua. Heradi di devi devine ne baza baza tr nsfu nsfurm rm rii, rii, sistemului lu Hera tot c e e xi devc:~,Hi,j_ Razbo.iul. scrie Heraciit, xi s a . la constituie opo~ opo~i. i.~m ~me, e, ontr ontrar arii iile le lone lone eont eontra rari ri ,xiS ,xiStA tAd. d.fe feri rite test st ri de anno annoni ni de identita.tc si de domi domiaa aant ntie ie unei opoz]tii asupraalrel. Da
-a nasc nasc
de basileus frat fratel elui ui sAu, sAu, ocupat cu filo filo ofia ofia Pent Pentru ru el lu ra.r ra.ril il lu na erau iotelese ill Socrat atc, c,ei eiti tind nd lucr lucrtr tril il ca Socr Ce-a Ce-a Inte Intele le coto coto al wceeace a-am a-am iIi.l iIi.l:e :ele leser sered ed fi pu Ca $i
" s e nd nd i u l
peste tot",
enlJnfci .8£urse.
in mUcarea.
l e g e . logos
C . 8 · anurne
si aceasta
ternporar.
Momentul existentei armoniei eterne, laoblectele identitatea re Heraclit spune si
si nu 1meleg
nu numai oamenii
Obi$JIUiti,
deaitfel P i a go go m
si
ee
iar
fi lrivAtat
pe Hesiod
.i
H ~_ ~_ c
er
Ia urmatorul; ziua ziua $1 noap noapte tea, a, ar acee una si acee aceeas asi, i, asta asta fiee fieear ar stie, acee el centra radi dict ctor orii iile le corn cornpu pu ca si toate cent
au l c lc lc .n .n uu- j si r au ziua nteg ntegri rita ta putlni ni inte intele leg. g. Nu egreu ~e inte intele les, s,ca ca aceasta putl vatA,iamA bo
bioelc
dar
He
soco socoti ti~j ~j geni genial ali, i,
astf astfel el de
si decft
neantul
sun' sun' totu totu
esre
nefiinta).
in u ni ni ta ta te te a
ga
(U
i in in te te i
!I
poate
fi
gind gindul ul
exis exists ts". ".
I.
).
Concluzia
lui
din aceaats apar apar
101: 101:ulpri ulpri
Acest
tran transf sfor orma mare re
ar
opuse, ci
naste
nu",
pusa problem problem
su iee tiv ( si si n gu gu la la r . . C u m sa s e a ju ju n ,g ,g llll : la
core&pondenlA
i n Ui Ui ea ea ce ce :s :s t
g jljl ld ld i
l 1i 1i v tolsirii
problema
ra sc
d ia ia le le ct ct ic ic i
d re re p
m er er od od o o gl gl e) e) ,
Insa,
cum ar avea avea un in.t in.tel elec ec prop propri ri
si
care
atH
st
un
este multiple
lor. Dar intelectul
devarul, ci limp lusa noas noastn tn\, \, sunt suntem em In eroare".
~ta
dli
$ co co l
le avut sediul
di
eiau
11-
fi
fi inteles
d e r at at iu iu ne ne . ma eunostinte Fiin ta, dupa
iC c on on t d i i e d in in t roria filo filosof sofie ie apus apusen ene. e.
pirerea
erer ererna na
Fiin Fiinta tapo poat at
ajurorul
aporulor
lui
a titi un un e
~i senzatii
tare
Parmenide,' nueste
si in
.\Ii
fi Jog o s u r i l or)
lu
P a r ne ne ni ni d
la orasul
vazs reprezententlai
nu
si schimbatoare,
uu poate
i.:,_
E le le ea ea . l1t~"4turtJ ontohlglcd. DltJieclica eg tW
lu
ec unitarul
veste
F t o so so /
cont cont adic adicto tori ric, c,
re
CilCO :0.0-0 :0.0-0
po edam edam
fi
participarii ne cond cond ee tl
este aeeea,
dupaparerea
l og og o su su riri ?
p o r iv iv U
sa
Anume
existe existeate ateiad iadevar evarate ate
lost Xeno Xenofa fa
(570 (570
teza l u "Una
si
P ar ar me me ni ni d
1'\1 1'\1-' -'01 01IHI;
U.
L.....'..
v..
:!ull.L
l.UuU;;l'l!>~C
spune, unpotriva miscarii,
VV VU U'
U.U~""
patruzeci ut
maintar
mulriplului.
Mjum Mjumcn cntu tu dlho dlhoto tomi miel el u rm rm a e s argument reducerea
d e a rg rg u e n
DEMOCRIT
noulb..
la absurd
ideii
C on on c u zi zi a
s e p ri ri ru ru cs cs t
nu peate
unirerul (ori
e st st e, e, c
fiecare
in
inflni nit, t, oper operal alja ja la infl
pIna
in
poate
fi Sftrsiti'l
fi
jUlllBta.te
nidodata. allfeJ
em on o n st st re re az az a Zenon d em ch ll
, I b ro ro as as o
l Ul Ul titi al al c J .
D a. a. :
u .z .z l
te universala, fiindea aceste principii in influienta gin.direa, obis obisnu nuit ita, a, cult cultur ura, a, mora morals ls
ordinarii:,
m. ic ri
A ch ch i l e
s e p or or ne ne st st e
trebuie sa ~estoasa din punctuJ lJ,el unde s-a pomlt broasca, in aj1J aj1Jug ug ma 1ntH In unaYaIl8. trebui s-() s-() aJun aJunga ga si broasca tesroass limp, a.propia de ea, fa"f:ii UI dati dati t. j .-< ~ --l
AJ gum entul:
il innuient~1 diferitor
conrradictie,
Argumentul:
ajuH ajuHgH gH vrevre-
FlLOSOF/A
doua
nu numai iar
IN
Democrir, materialism,
~I
segrne nent ntul ul de DaCH segr
PLATON ANTICA
vlzib iii! ii 1 a i n fifi n itit . _'
Sf
Sage/Ii.
SL__ . .
~"2-
Demo .r
fultml mlJl Jlfl fl , 1 fult
/fIwo /fIwoJl Jlt' t' norduJ
anii 460 t.e.n, fas .uceni .ucenicuJ cuJ lui Leuctp. Filosofia lui Demoertt apare se eonsalideaza pe initiala
~_-+s,
de ncant,inaintate In. viziunea ecestcra
seoa seoala la elea eleata ta dare darear ar erau lipsite. Democrit te concretizcaz.a.
-abstracte.
Fiinta
este
rz
ul
u uu uu t
A r r ru ru i
s un un i prin
De ye
re
numar, marime
caiuauv
[J
!;,i
SPU&
forma.
Iucruril
d or or ne ne n nii u
in
lu
ale
Demo Democr crit it
mare
s titi i t cl cl o
a tu tu ri ri i
auexislcnp'l
dupa
~i ele
um le perc perc
sunt care
sra
pers pers na ar refl refl ts tual tual bi tul. tul. censtruieste Dcrnocrit conform pilaoipiulul mecani nica ca Nece Necesi sita tate te el necesitare meca
C er er ce ce ta ta re re a
mecaziica
a to to mi m i lo lo r
T 11 1 1 r ni ni sc sc ar ar e
altul,
iu
rezult rezultatu atu car ra dlspar arit itla la $i dlsp
si dezunesc,
a ce ce si si e
so.fi~tfi. No
dircqiio
fost ell principale ale filosofiei plar plaron onie iene ne se dezvolra 'face jllviHatOTul lui Platen, Socr Socrat ate, e, apoi apoi el tnsusi,
lucr lucror oril ilor or
nu avern
acesua.
Mai
Softltil
arnprenta Dernocrit
considera
si DatoritA
atomilor,
stUitor.
rctatie ( vi vi r e j cei
su
exttemitau.
miscarii, atomii z b o a r a In vid inrilnesc 1,lj actiuaea c nr nr et et a s e a llll 1l 1l gc gc a. a. nl nl itit iiii t M I D3 D3 a a ce ce as as t
p riri me me :s:s t
tncepurul s tr tr al al e
e tc tc . La
co on n st st el el at at iiii ,
mi rn praStie La de z v o ltlt ar ar e II organizare 7 0 l.e.n.)
miscare unei I U 1 l . 1 i
e,
distrug, Ia raspindirea contribuit de a s m e
teorlei atomistice de o ssoo fu fu I grec grec picu picu (99-:55 Le.n.).
negatfvis!.a.
Aceasta
La
Platen, apoi Allstate!' pi u In p riri n i pi
In sec.
i .e .e .
s ol ol is is t i ns ns e m n
nurnaidecit
tnva tnvata tato to
i n oruselc
de tnte tntele lepe peiu iune ne serie
de filo filoso sofi fi
Necesiratea ma
ig
dezvoltarea
er
cr
e,
publ public ice. e. Anum Anum
In
social-pellnca
ar
acea aceast st
nvingecet~ten.il misiune i-
orasulut
uatuatperioada
gr
in
depi depind ndea ea de CllDO$1IU(e., im p in t im
ad du u n r ilil o
pr [nfloritoare in eteati, Heraclit,
sistema idei ideile le avut avut iM prlncipille,
gindire, vine legata
cu
In a lt lt e s fe fe r
aiei Fii.nta, au erista to!.
at at
Ia Atena,
en
exrtaordinara.
unora
D em em on on st st r
p ro ro du du s
ki
a ce ce a t a
atee,
ce
si
ceva
st
cu
drum spre Sicilia.
in
di
p ro ro bl bl er er ne ne t
urmator:
sale:
Iucrare
unul si a ce ce la la s t im im p Un
exis existA tA nimi nimic, c,
rul" rul" Adie Adieli
in felul
sa
de
trebuit posibi bili lita tate te si-n posi
811-$
nu
in
(existenta). Cad, Cad, daca daca e a e x A , tnceput sfm;.it). in nou
flC on
am
ajuns Ia eontradlctie.
eunO eunO$i $inl nlel elor or arAtalJ
co on nt ad dii ct ct iiii l
a ce ce s o r
Rolu Rolu
t eo eo ri ri i
tondat sibitita sibititatile tile crnului crnului
de
un
fati
pU_QC[
canoaste lumcJ lumcJ tnco tnco jur tcare
pr
ac
-Protagoras antite te cl toate anti
ei
de
superioara, D ev ev een n ir ir e
armoaie
e st st e Upaill In
perc percep ep Cil
si
lurn lurnea ea inco inconj njur urat atoa oare re 1:1
subi subiec ectu tulu lu
ma Ve4l; acea se resolv resolv tntrtntrrational.
nu
in
ca
en
cr
De aceea no
la ex xii st st s n ic ic i
de just justif ific icat at
fosr primul aceasta,
confuz t eo eo re re titi c ad dee v vaa ru ru lu lu i
i in in de de a
lanseazA
mal putin e p 3) Sofi Sofist stii ii demo demons nstr trea eaza za
sunt bine bine defi defini nite te
conceptelenu
pentru masurs masurs lucrur lucrurilo ilor", r",
susttaut
gindi
ct $I primu1
asrfel
stind
numi numite te tete tete
ab bss ol ol ut ut .
UDU]
IT enunlate
!lrgllmelllat
l mp mp ot ot ri ri v
si contra.
~tijl!la
Is re
1'01
decadents
af
in
cuno cunoas aste teri ri
tll Itlln/'
Pe tru Be
Insa
schimba).
MJ~t MJ~tll llo, o,
de
\8 baza argulnentArH
em
contra",
Socratl in Arena
si
tntre
iar
trenure
nvinuit
II
.oru .orupe pere re
pornirea tine tinere retu tulu lui. i.
au
de
zeirati moarte.
Pentru
In
in 399
d ef ef ln ln ir ir e
de
c on on ce ce pt pt el el or or .
cupa cupa otra otravi vita ta ~i
desfasoara.
Analiza
ii
AJ
zHii
nurne.
Su at
ea
ra
n ot ot iu iu n l e
sofistilor,
defineasca
~ ~e ~e ne ne ra ra l
tl construite
in
De
aiel
gene genera rale le
care care
:$tilllfa
og
natur natur
conc concep epte telor lor
personalitatii
umane,
pentru
perfectionarea
ra ei
va
er
In
fenomenelor,
ridica impotriva
t eo eo ne ne i
cpinta
s of of is is titi c spre
opin opinie ie pers person onal al -,
date
n itit ia ia l
cuoosdnte,
!r
ri :ljl Il
II
d e i t n di di v d u Ac it u i Socrate :11,;\
LIP;Tljl irebuie
g!lsil
ceca ,ce
PI to
c ar ar e pot
ea exists DOnna si r i discutie, trebuie discutie, ill decurge in crit critic icli li reci recipr proc oc si schimbulu! de re re no ca toti, Socrate crede
tntr-o
familie
fost
dlscipolul
c al al a o ri ri i
aristrocata.
i n C hi hi re re n
calatorU in
In Insa
$i
in
as rn ea
prin
fosl la lupta
Plat Platen en urma urmare rest st
alt seop in cercetarile
rc
Centrul
invataturil
et este
in crit critic ic
se
ace
conceptie
t eo eo r e i
senz riale. riale. ad
eontempla inteligibilul.
c un un oa oa st st ed ed i
laten, laten,
ea !I
s en en si si b a , L u P ro ro ta ta g r a
invat.Homl sau da cunostinta
opin opinie ie
v iz iz ib ib i a , d ev ev en en ir ir iiii ; lume lume inte inteli ligi gibi bila la lume lume
tiin tiin~a ~a
ru
-r=:
morals co tr zi eri. eri. isca iscate te nure nure rg In s-ar ti p e o bl bl ce ce t
reprezentanti
ti al logicii si ponosit
p ro ro bl bl e
r ea ea bi bi l t ar ar i c on on ce ce p u lu lu i cunoasterii conceptuale.
cuno cunoas aste tere re adev adev~f ~fat atii ii care care r e Virtute, mult
stabil iles este te doui doui!. !. si stab I) Opiu Opiuia ia ar ator atores este te si turi turilo lor; r; 2) ~iillra, care Sf datoreste intellgentei. Opin Opinia ia st :cuu :cuuoa oast st re prox proxir irna nati ti a, ov itoa itoare re foar foarte te lurnii sensibile, pl.:lctidi Ea ne ofera fundament. O p
qhi~t;te);
I nt nt e
bl
,tlfnjQ L:..__.,
Problema. pe care ie exis existe tent ntei ei la exis existe tent nt tnsasr.
Conjectllr4
["tv". gasi.rea
la apare~t
ce st
cuno cunoas aste tere re inse inseam amna na
T eo eo rl rl a
bazeazii. pc
eNdllt,d
drum drumul ului ui
la
este este
care care iluzis
prob proble lema ma
rati ration onal ala, a, stare
firei. Astfel
cu uoastere: uoastere: SIl
Cunoqterel
Rs
Lumt(J
de
grade:
I)
esen esenti tial alit itat atii ii
oreni
fl
e l o r l u P la la lo lo f
10 exist.a
DUma!
in
gnoseologie,
tragment
umul
uesp uespre re pest pester ers. s.
trait cindva
ideilor,
ream reamin inrir rir
dectr
Acesta reaminrire
in lumea
dest destep epta tare re
Ma Intl Intl de oate oate ex st 1ume 1ume supe superi rioa oara ra nf Apoi deve deveni niri rii, i, apar aparen ente telo lo si este dependenta
dar
(rem (remin inls lsce cent nta) a)
care care pune
sufletul
cun astere astere
1n
cunoasterii,
potr potriv ivit it lu
Platen, nu-l idee
dlstincta,
altc altcev ev
deci deci
imit imitat atie ie
De la ineeput
in
sist sistem em
lu
adica
teme temeiu iu
principiul
Platon
imerfect,
lucrurllor
deil deil
erau erau
ce e:;te: un
muab muabil ile, e, ins! in $j fenomen
tot
in e ta ta pa pa , idee,
Intre
in lumea
prin printr tr-o -o
i1l lumea lumea senzor senzorial iala. a.
la idei
imua imuabi bi a, care care
irnitatiile lor.
ideilo ideilor,
principiilor.
Deci drumul
eter eterna na oa
ad cA
rnai tururor
esie
si transcedeota,
lumea
prezinta
iera ierarh rhie ie
tele teleol olog ogic ic!. !.
exis exisie ient ntei ei
lucrurilcr,
etica,
conduits.
F iIiI OJ OJ oj oj l
l u A rlrl .J .J to to te te J
in
Lu J) 1de
lucrurilor
u to to ru ru l
la ulti ultima ma
Binele
oc ul la Blnele.
32
te
din lucruri oras orasul ul
Stag Stagir ira" a" (Mac (Maced edon onia ia A . inva~t
poate
in
unitati,
sava savaaf af
ai anti antich chit itll llPi Pi ani
in
A le le xa xa nd nd .I.I U
v U o ro ro l t.e.n.,
organizeazj
Din
familie
in Academia
ce
ma mai m a r l n.
fO$t educatorul
A Je Je xa xa nd nd r
M ac a c ed ed on on .
int:Ofcindu-se
in Atcna,
in
Platen expl explic ic
In
acestui
fiin fiinta ta (existenta). extremitati: form form
C$(:C,
ideilor
existenta
deosebita
rranscedcnta
lumea
11U
va
form formel elor or
formei.
fi
si r is is t t e
ell
s un un t
d en en r c e
si
parte, e, este este Dumnezeu, alta part
fl
potnl
mi-i rnai aproape,
Aristorel
incepe
,1 form forma, a,
urmatoarele argumente;
in
exis existe tent nt
In al
In ~}CIel~ limp
mo 6) Plat Platen en iderniflca ri
petr petrec ec
prirnul
cupa), In
(esen til pentru u cr cr u r i ~i e ne ne r l e P la la ro ro n n ir ir ne ne re re s in contradictie. Plat Platon on perm permit it 4 )P )P en en tn tn ! xp ic re u cr cr ur ur ilil o inflnit este Idellor
:l
In
rnaterialul
to
mi
Ii 3c pu
la primele doua,
tenomenelor, ajut ajutor or
c(Jute: materia
/ :c :c dr dr l
COliV'
In l u r ur ur i
pe tr
{a ic
orisiee
in soci societ etar are, e,
in via,a
indi indivi vidu dual ala, a,
miscare so ci in
SpR CSlC
cu prin princi cipi piul ul cauz cauzal alit itat atii ii
adieu
pentru
insa$i
transfonnarca Aristetel
!n
se
arn
lucrurilor,
teor teoria ia idei ideilo lo
aceea,
ideile
unite, iattt
contopire si
.ace .acest st
cau:zA priman\.
SOCO~ltc,
este este
argu argurn rnen enta tare re
realitatea,
adiea
posibilJraJij In real reallt ltat ate. e.
teor teorii iiln ln
reli religi gioa oase se
si
risi risice ce cuno cunoaste astere re efle eflect ct
egst egst il
ple
In defineste
re te
co st
in lIDirc lIDirc
Ilotiu Ilotiunil nilor, or,
adici
in
fomuuea
Filo Filoso sofi fi
al lucr lucrur uril ilor or lui Arls Arlsto tote te esee loaica loaica I!o~ep I!o~eptcl tclo[, o[,
ccse
refera
la
ultc ultc
bicbic- tc
COlle~p.1ll1eantic"
Aiei sc
C on on c p l
notiunile de
refm Intr-o multitu4i.ne citre esenfi, iu este seQUl. Dac:.i scmnul (leoscbe$tc prin natura bi ec ec te te . s e n U n C$ C $ l s pc pc c: c: ic ic . C e c a ee deosebc$tc grupa de o bi specie de llel llel semn, U D aI (opeil oile oile om
Rolt& Rolt& sofist sofistilo ilo
in
unirea obiectelor rist ristot otel el
se eessre re
patr patr
grup grup
prill a f i r r n a 4 i c
ri
Ul
~i astfel
In
issoria
in
.i schimba
accentul
In te ri
oa teri terii. i.
I$
aI o n i : lIeocralulut·
In
filosofiei lor
trul trul
$i pirta
!l
societatea
eiar
dependenta de cosmos, de fizic, Anax Anaxim imad adru ru stud studii iind nd prob proble lema ma apar aparit itle le spec specii iilo lo
er
spee spee ..
blol blolog ogic ice, e, in~e in~ean an;a ;a arhaic~ mat
ghimpoasa.
co ri
e ev ev a d , c U
d c> c> ; -e -e o1 o1 riri i tJ 6nala ~tcnninaot 1.1 tietON h im im bA bA r D ey ey eo eo i va
si
ac
s o / i U o d e3 e3 pr pr e o m
$1
ideca aCherAll
ill
o e « la la t
COSm~Sl1J,
fu;icul.
nepUe.
R aU aU o m e
inlllnfuicsc
puterii
dupre o m
de jude jude ti
Afumativc !$ negative; 2 ) A d ev ev ar ar at at e !$ false; paniculare ijli stnaulare; 3) Gene Genera rate te asereence (rca1~). si il ap icti icti ne eess re), re), Atistotel cate argu argume ment ntar are, e, Arts Artsto tote te cre creaza az a un a lili o u uu uu cn cn t R a o mu m u n n ru ru l n uu- i
e sr sr e e se se n
fi
gr ac
ac asra asra
peci peci
si
anurnite di
sc im lucr lucr rilo rilor. r.
or
pesti.
Cu
r ec ec e e a
la viata ter~ua
fa eess
pilld
cauza te
unta unta
de
Protagoras
in
~a
si tuturor· "omul
sa se co
us
Sofisr ii au
tt
pr
de educa~je legi legile le natu naturi ri
posiblliratile
r in in c normele,
ri
tar me regulamentele
ornur
u uc c
ui
11
re
ut
ruru ruru
u ue e
cult cultur ural ale? e? Care Care virr virrut ut facu facult ltst st sa fie educate Daca aormele cutrurii SU1t create norme exists g en en er er al al e a bs bs tr tr ac ac te te ,
~1 l '< 0 , 0 : ' . . . IIIJ\IIIUI
ornului? aturrci se
cuttura!e.
In p ro ro bl bl em em "
ei abordeaza dOlla Iarg raspindita re ci ci a A n i ca ca , tnnascuta in G re o mu m u lu lu i S o q t _ i sunt d e a co up wp u) co r el ideea data $i aceearulaza atelltia deblndeste id
momenre.
p os os i_ i_ b m[ m[ a~ a~ i
instruirii
Ei demonstreaza procesu
uni
r i c ip ip a
.ca
bine
mini ir ,edllcatii
caliratile da gi a.
~i edueatiel
rind rind sofi sofist stii ii
In primal
posibilit.<1ti
sa -$i a m el el io io re re ze ze ,
puse
dernonstreaza ot go as
rn nt
legata
p r l lc lc ip ip ia ia l
act ioneaza ioneaza
prim-p prim-pla la
jndi jndivi vidu dual alul ul
relati tivi vita tate te si rela
Deacec
..
a,
alta tezli
so~ilor,
I n r e I eg eg ilil e natum
el
iO
S oc oc rt rt Jt Jt e I t , 'C 'C o ltlt l l oc oc ra ra t ttcc e d e .r.r pr pr e om era antichitatii preocupat pa in studiiJe sale
at
inevitabil,
oarneni,
c or or ec ec te te z
ed at de
anumitor
sunt iconduca
te ta
in
sunt
stat
care
$i
personalilAIil
In crearea
este
unui
ne
.$j
a re re x s t
princille
culturil.
sociale.
de ma
Spre deos deoseb ebir ir stra~a. Spre desofi.sti,.
legi legile le natu naturi ri
Indeosebi
In prim
n co co n r ad ad lc lc t
Natura,
$i. deaceea
n ec ec es es l a t
problemele
care .socoteau,
societare
au
nuexisti: Ronne si r e g i a s
re ui
·se Ja r n or or ma ma tltl vi vi le le , tna~i tna~i natura. natura. . Ja
fi pede pedeps psit it de ur
ra
in g en en er er e
vointa, gin a c v i a titi e
'prin
u rn rn an an e
'Antifon.t
spune
m at at e
p r~ r~ ccrr ip ip f l lr lr e
p re re sc sc ri ri p$ p$ i l e
seclile
generate
sa
n""1!U
u m rezultate libere al rc :s :s c Q. Q. P titi llll e l eg eg i lo lo r s oc oc i al al e sllnt cii. p rc ale necesitA1U nue! in paRlin!, c _x _x pU pU c a g ln ln ;d ;d u s A u iar' daca Yom tncerca sa
pers person onal al
ci si
11.1
numaidectt
In
societatil, de Grecia,
bine
si
ot Socratc
parte ni jrnd p r eli binele spunea,
re
si utilitate $i folos,
,...ID!~I~e1;ldet1ta tntre .I renc~ pe d(:!a1ta parte.
In o n r b c u
Pr
or
Intr Intr
e p in in d e pris prisos osin inta ta
facem
nO intr intr
si suferinta,
placere
Pentru
$i
.cun .cunO$ O$li lin~ n~el el sunt sunt un
cerceteaza
acee aceeas asi, i, eleele-
prez.entA
este nevoie
masura
'd
alegere, cunost cunostint int copioase,
In
Deci devi devine ne crit criter eriu iu
II
de
alta,
masura
feri ferici ciri rii. i.
oa
insusire re fi insusi
orica oricaru ru
ceo cons. cons.ta ta
oco1i. Socrate
up
cunostnte
d iv iv i doilea ea personala. in a1 doil devina ratiunea, de indi indivi vizi zi prin traditie, rattuntt, Aceasta
Dad
crit crit ri
ades adesea ea sunt sunt primite judecliU se conduct omul trebuie
In societate
valo valo il
uc n-ar
fi
pi
In v la la t
'srCIJite,
c on on sstt un un ct ct o
de
fi $I cite
Sa In .discerdie
inte inte ioar ioara, a,
iJ
notlub notlubi( i(con concep cepte) te) de ec nd li na sensul ul accs accstj tj In sens compatn·otii. era vorbiriIc" -lui
n fi fi p
ge
de cuno cunost stin inte tele le indi indivi vidu dulu lul" l" prin aceasts omului.Personalitatea epin epinde de
spunea,
decizie In cazul
aces acesta ta
considerate de
drept
notiunil
at
conc concet etaf afen enil il comp compor orta tare re
sa dlrept zeil zeilor or
Viziunea lui oc at coatradlcrone, de aceea fdqsofice £\ pozilU tu oa a.
fi
in
desp despre re soci socict ctat at si destul de s-au despartit tn if tc na u, n i i i si Platon
C1J#re1lalcU
"bin "bin le
~ill ~ill
adevarate
cu
tine tine insu insuti ti
lua
(pur
numaidecl
nc orisice
·necondi'iona~
dispUD
diatO..
acesra sa rind, re
6.
da~a
si mic ~i
Dar caca cuno cunoas asre re acea aceast st
moral $i frumosul, el poa,
identice:
$coala
nascat Aristip, fondatoru! ei. Arlslip invA invAla latu tura ra inceput ui c r a d re re p o rn rn p n s fj trimis
ar en 'parte din bani i-ar acesta ta itnv!tAturD., insj aces oti$ic ic om C\l oti$ Socrate,
p en en t
e gh gh e
de li
l1
nv414n .1'Q .1'Q ehirtmatcllo ehirtmatcllo Este Aces Acesre re
sust sustin inea ea
urma urmato toar arel el
l1
teze teze ::iii
Placerea este agre agreab abil il
pent pentru ru
stari,
fmit placere
treb trebui ui
sa tinda
p en en tr tr u
al
catre p l c er er ilil e
i ni ni t
u re re r
larsutretUr ·imparte
sa
sau
si
nimic nu starilor d e l uc uc ru ru r
avut avutia ia
schi schimb mbar area ea
altceva
n s b og og a i a o n
ft pusa caute
ma
It:ltil
de
reate
ac le si
a ra ra ci ci a n-ate
p Uk Uk e
apropiate.
d is is t n c i e
i nr nr r
l a e ri ri l
ri sufe suferi rint ntel el
boga bogatu tulu lu
saraculul.
Dad
nu
trebuie
cele mal cere este este u ed ac as p l cere ed e o in in i (S scuipar 11 faia lmparat. Raspunsul i-a ra de sa le u ? P es es c n , s us us titi n or ei, rabda as valuri
rapta,
stan. stan.
co
boga ti
ori saracia,
ia
'p inte intele lept pt ea este este indiferenta.
do
umai umai
entr entr
a« tc II
din pricina nu rind aceasta pervertiui lor. Place-rile o r b oa sunt sunt sent sentim imen ente tele le supr suprem eme. e. oa l r up up e s c Oare Oare poar poar te doar doar cons consta tata ta chir chiren enai aicl cli, i, te bucu bucure re neea neeazu zuri rile le bucuriile ri Unii
pot fi concepute,
fi
conceputa.
iar ceuzete
nest nestia ia or necinstea,
fi lost
pestisor).
pasiunile
on
fi
natura
c ar ar ev ev a s t r nu nu le le n e .
sa
Patirulle,
stAn
Fenctrea de
Or-nul
In
doua
reate
il
Placerea
eiista
sufl suflet etes estf tf plac placer erea ea ~i
acestora
la
regu ile,
In via~a· si
convetuire.
p.e.n.)
denumirea
clnicii s e
c or or n o r a u
le-a
oamealror
oropsitl
Insa,
in
directia
aceasra
per tru
erau
prin
absolutizat Stl'l.ruJ
sa gase3Sca nu trebuie
sa linda.
spre
1pe
abso absolu lutl tlza zau. u.
ia t 8D1Jll1e v ia 0111.
dtll;imAn.ilOI
Ei cons consid ider erau au cs omu] pentru
feri feriei eire re .a-a .a-are re nevoie
il
via~a 11 reduceau reduceau
fll
de
. A nt nt is is fe fe n
al
pinfl
lui
Iar
este este iden identi tics cs
el
ill
ru
L05U
g en en er er a
l ui ui .
in Aristotel. Pfat01J
d e s pu pu se se l
ell feri ferici cire rea. a.
mu
Platen
e n s oc oc ie ie ta ta te te a
omului, niei
Socrate
este este fericit.· d8ca esre
nevoie
de
traia
mi
si
Oznul
un
poate tnvata a-are
st
Diogene li
in
ba
sa le sernene
din
cinismului este pusii f a t e . de bogMie l nd nd i e re re nt nt a
in baza
r a i on on al al itit a placeri,
e ga ga L
rata
continuare
ll
saracia
si societati
fa
in
core coresp spon onde denta nta din
intre
d ir ir ec ec t
oare oareca carc rc
meralizator
i nr nr e e ct ct ua ua l s mu mu lu lu i
a1
oc at
fi virtuoso
lor
8 ' 1 ' 1 [lind putin,
v ia ia la la ,
rt
U$3.
de nirn nirnen en .. Anon Anonim imat atul ul
Deci
Dill
sl a cr cr i
PlatoR
p ro ro v in in i en en ta ta .
de bunavoin~a.
aiba
es re
autoaoma.
depind nd $I au depi de bogatia I L l o r
dat
hi naturalism.
ac
Virtutea
of
eg
r e e se se a din ideea
MOIaLa
virtuoso
mal
on pt
in comportarea
lni primite
b og og at at a
CUltj
este in esenta Pentru
Platen
lume lume
se
alta,
di
punct
tran transc sced eden enta tala la
de este este
PUI
!I simplu
de
valoric
alta
QW1l QW1lAc Acze zeia iasc sc;\ ;\
renomenaie,caci
lumei
se deosebeste Inteleapta,
67
ev vaa r t a Afrutotef
a-
Amin Aminti tire re
In teeria
se pref prefac ac
.!>i
cunoasterii,
Erica conceptia
bszele bszele psihol psiholcgi cgiei, ei,
descrie
indes indestu tula la personate
U1 af!!.Ja statu.lui.
III
~tatul
IationalA
mtmeasc
neces necesit itat atil il
ab~.rdat.r;
ll
ndiyipu.1.
l ; n si si de de ri ri i
A ri ri st st ot ot el el ,
mal Da
f er er ic ic ir ir i
ma e, In
fiinU poli poliri rica ca
putin
.organizat
sa rezolve problema o at at e fi ic
atinsa
anumita corespendenta Int.re ctu struct ctur ur sufl suflet etui uiui ui $j. stru de pute putere re SUlH III tot! Ia iel In dependent
si
limpului coetemporaaii
trans cedent Existll
ti
fi
tu
lui
organizatie prin
le
eticJi,-politicii.
us
!onna
concentratie
fi
i,
fi
lui
problema se 121]:n-a :n-a lnsa cit de 121]
d;
as
ne o r Ii apartine ratiunii, leg
de tOTi socletate mai
posibiUtatc
si tntele tntelepciu pciunea nea ..
poate
s is is t r na na tltl z r e
fi supusfl
eb Iileso sofi fi Pe fie Iile pentru ca purtatoriiunei virruti .a vitejiei, pa u l$ l$ i na oa ni aceasta e r r hi oame oameni ni cu sufl suflet etel el supuse hi e 1 1 o cu cu p te c.umpatarii, masurii, g an an i int:re{..ini\ .societatea prin munca meseriasii, care sa In secietatea tdell!!1 toti trebuie Co IH
d e p r s S f le le t
A iiii st st 6t 6t e
Aristotel
ma ar limii organica. D up up a p a e re re a lui .toata
plantele,
Pu e r
al
slat sunt ostasil,
s titi i r e
sj
insu insusi siri rile le lui. lui. este
inferior
schimbul
de
$i
dirijeaza
bs
dear
In
ea crestere,
e tu tu l inrnuUlre
funcUi
$i
sunt
In
SIU,
poluica.
Aristotcl
i mp mp aarr t
c et et at at en en iiii .
eb
soflete
Aris Aristo tote tel, l,
cons consid ider er
.:a aces-lui
lin~e
tip
or cn
elib elibcr cr individul de pentru face-o Illosofla- contemporanA. DacA
corespund
in societ cietat at
fi
fi diferite,
filosofia
romana indi indivi vidu dulu lu
corespund
ur ar arel arel fc me -sta -sta al co espu espuud ud aces aces ei misi misiun un
armonie
ill
mona monarh rh a, ar stoc stocra ra ia po iti, iti, Ma puti puti iran irania ia olig oligar arhl hl si demccreua marginala.
au fost
JI
Fond Fondat ator oru; u; aces acestu tu curent
Filo Filoso sofl fl omul omului ui ,1 soci societ etdt dtt; t; tn sclavagismulul rnroarce catre natura. S-al parea
epOCQ
este
caderiJ
'aparur ua no Aceste
rezolvarea prohlemelor
idel
concepnel
precedenta, om
bu
mai
stii stiin~ n~A, A, cons consid ider er 'el, 'el, poat poat fi creata de t: na .' ocul ocul pc care in natwi. De bu fi.lic41 41 sau pc stiinla deqm:n:atura, bazeze pe fi.lic en ru acea aceast st I~pi I~picu cu se rolOSC$e l1 tezc tezcic ic lansa1e de Democria in teor teoria ia a.to a.tomi mist sta, a, adic adica: a: I) formaca ,iliA atomi $i vid; 2) _eipiDl. dete determ rmin inis ist. t. Epic Epicw: w: ~ii sistema lrebUic 4cHbcralJzat, ajurq;<: Ja concJuzia, flli ~cit eh l be sI s e m eh -Pentru A$:
at
exlste exlstente nte umane. umane.
.gmul &t devin! fericn. ma fi
!nUl de taste oras orasul ului ui-s -sta ta
Anstotel
aceast-a
$i
(pol (polis isul ului ui). ).
:reiatillol sociale,
an
l)
m.i.scarea
propune
utmit()ueic
impusA
ec sita sitate te atomilor
exterieara e ss ss e
rnec rnecan anic ica. a. Epic Epicur ur oonsid¢n\
d el el er er mi mi na na t
de
,p.roprietati)e
intc:rioan::
de ale
atomulUl.
2) In decursul ~arti
atomii. po
spoJlmn ('tee.
in
JII
Vil\.l3
Diu
3) roaie
tr
ru
sunt lipsi, lipsi, ccnsid ccnsidera era Eplcur. trebuie sa so elibereze II i at at a f er er ic ic itit a fletc,$ti, neli 11 i$e si fri
aceste
bu ei
Oame Oameni ni
tipuri
seco seco
iume iume dorn dornne nesr sr
In
io
oil
viat viat Ii ajutoreaz!1
n e e sa sa r
u ma ma i
In
exce except ptie ie
in t,
care
necesiratea
cu farala,
te
I1U
ratiu;ne-
rte, viata
ic
dinainte
concepe
oame oameni nilo lor: r:
In dependentli
i,
at echilibrului
de
interior. scopul In
In Trebuie C\J
treb trebur uril il
uman umane. e.
sa
j,
are tr
virtute.
traiesti
$I
il
dupa
spre
naturii, ii,
grija
ru
organism
s ta ta r
p er er s n al al a
fi
irnbold ce-i
io num
conduce
este ca
se
la eiu
V1.11U05
net, iar insttSi.
bine
Insasi
i vi vi t
Epicur
daunaror
sanat~tea $i
.c
"leU
ce-j
In
scopul co orr es es pu pu nd nd e
a tu tu ri ri i
este
·viap-i., care
viata,
fericite,
care
sec. i.e. i.e.n. n.). ).
nr
ja
tQ te II
t.e. t.e.n. n.
AmpJ AmpJoa oare re
fond fondll ll.l .lor orul ul
$Colli fiind Zenon
din Chrtion
lu
si
supremo
divizeaza
'Yirtutea omulu]
COUSUI
s l j as as c
d ir ir ijij or or ut ut u
o in in te te i
In
anum anumir ir
i.
alegi spre orie orient ntar ar
IlU
Datum
laic,
in~elipciuneil.
d . rc rc P ta ta :t:t ea ea , r et et in in e re re a .
fie.
buna
si demoarte, lrAiasCil iD viata
moartea
oa pu n, pc ulI'!ll'l treaca treb trebui ui de prim primit it foarte calm calm pent pentru ru
in
vesaicte. .D aeeea este este natu natura ra se
intimple.
La ele.
Sa
v om om U ,
Liniste.
hota hotanr nrea ea etc. etc. dat
er etin etin
l uc uc ru ru ri ri lo lo r
at ra
unul acelasi (imp
s ce ce pt pt ic ic i
ajUQg
si lntr-unul a ce ce ta ta s l uc uc ru ru , Da
contravicteriu: eg
unul .$
eess re ec
lnCognosci. lnCognosci.bil bil itatea itatea lurnii, afirme
ll
neeste
indoieli!e, in f iJ iJ o so so f i
integritatecu
s e pt pt ic ic i sm sm u l u i
esLeetica.
ettca epicurienilor
i.e.n.). Problema prindpah\ scep scepnc ncis ismu mulu lu fosm~7A
Etic Etic
$i.
i nd nd iv iv id id ul ul ui ui ,
iar
inte integr grit itat atea ea
indi indivi vidu dulu lui, i,
Insa
acestor a l d ez ez ie ie er er i
de
me
i nt nt er er es es el el es es i
unii .s a c ea ea s U I a tltl rn rn a re re ,
um
seopul scepticli
ue
iscordia
in e l e
mc
nege, os ia
in sufletul
linistea sufleteasca,
:;;i
mu um in ra tion me nte, rragere
aceasta
l os os a r et et in in er er e
mo
$i
izvorul a u o co co ns ns titi in in t
s up up u n
anrn anrnar are? e?
caei atunei
nelinlste
{j
tejia,
ceva ceva exterior
Vi Be
vazmtiy-iin lndepe.fI1dentasl in rezelvarea deosebese rczul.tat fJ)ri.fciJeacste A. oL on u, acestora, In
N~opla,onlJmlll
Fondaeorul
neop neopla lato toni nism sm
lu
este
este rep rezentan rezentanru ru
ambttiile p er er so so n aJ aJ . D a tu tu rl rl i J C D er er al al ul ul u $i 3tUnci exterioartii, I) :i prio rn ar ar c a t anumitA a U rn In ea lntroduc m om om e
neglijarea spirirului eternului
si si transeedentei.
li lurnii
lumea
at iu iu ri ri .e .e 'a 'a . U o n l g en en er er ea ea z ftin ftinte te esse esse r at este este acee aceeas as hazAiniUala, Sind Sindir irii ii
numai in iposta~aconteDlplatLva. care se priv prives este te pc sine ins3$i.. Micl
fLin(a
un
rauunea,
Ad
o du du c
iIlf iIlfef efit it opinii opinii 18 prob proble lema ma care care mirare acesteA ideologia
Oint~i c a lc lc : s u ~c ~c :t:t i1 i1 1 . ma ut u1 trei
parte d i
um
binel:u.i. Dar ill. iume
raul.
contine In:ilne nimi.c di
lu ea bine binelu lui. i. Prin Prin sist sistem em aceasta J'CR.e(:ti seasul e titi c i n e o pl pl a ro ro a is is m u lu lu l . Seop Seopul ul omul omului ui este este trceere.a trepte treptele. le. flinlei flinlei adiel el biaele, Omu Un pr e B in in ei ei ! absolut, lind~ s pr fi calm, Iinisti, va fi rau $i d e a ce ce ea ea v patru e l a a e de virtuti, dobindirea do.rlt lt bine binele le superior. Vi.rt\ltile mult do.r u mi mi t stadii de desavk$i.re personalitatea, 4i .3 egle egleaz az aeti aetivi vita tate te soci social al-p -prs rscu cuca ca u mi mi t no na iv supune a pa pa r n su su $ o r m o a le le : brir brirMr Mrie iel, l, prud pruden ente te], ], comp compon ondr dril il ra.{ ra.{k/ k/lt ltol ole, e, dNj1 dNj1td tdfi fit, t, etc. etc.
P u r ifif ic ic a re re a noua:
c O . pl pl p le le ta ta , el el lb lb e r ar ar e a virtutile r a tttt on on a lili ta ta t e t re re c « 10 ointuitie
preg4tlrea
piud, Jipsa
d e d e s po po F f/f/ re re ' $uj/efIJlunfe f X J r p . t e Itgata. de cont contem empl plar area ea teem t a
7~
aceeast
denr denrie iee; e;
treta
un
Aceasta-I
c la la p leamtI
filo filoso sofi fica ca
el at
re
elo. elo. spir spirit itui ui
it
e i v ee ee h .\ii trecutul
desfa~ral el'Ci el'Ci noastre noastre
mistic ic de mist
tntre
in urma la toate evn:i evn:ieas easci ci nega
blC( blC(
FILO FILOSO SOFl FlA. A. EVUL EVULUI UI MEDI MEDI
in
rransformari
ri nele nele
al
care
no CondlJ CondlJ.ll .ll
de detl'o detl'o/ro /rore re
/ilo /ilo30 30jU jU
,,
Europa o£cld,ntoid
El
serie de
na ca
orinduiri.
declinul P e u in in e
soci societ etat atii ii
enta
A{,dtu
lega.tura conventional
n ch ch ~i ~i e m u
istoria
s.ociala, si se
si
ap
a l X V -l-l ea ea ,
n d v id id u in Spania,ell
avut
In feud al
In forma
sa "lnstitutionalA
tJ
$CO'ala
si-a osof osofie ie
feudal feudalulu ulu
obilului obilului
La rind rindul ulei ei
filose filosefia fia modcfi modcfid.. d..cu cu prima, ei ipo.staza. de
Re.~telc.a,
;!Sup ;!Supra ra produc producaro arorul rului ui
prczenta
in
un
oarccare
chim chim
drzp drzptu tu
de
lntr lntr
seco secole lele le
datil de mari1gfndito.ri
-X
c1ala, .r re sp nsab nsabll ll tate tate
si de $(:oU eare nu fa
in ma:cgin.ca
luii luiinc ncon on unda unda iJ opera. epigonlca,
de
stapinul
productie,
niel.
dreptul .n la zi.le d e
unei
mid gospodani
si al
a$Bd.ar
sa Iucreze
acestea,CDnv.co,ia
progres:
cu
parnmt ( . s e r n ,
taranul
de
iobagul
e st st e p re re g< g< U i . a de u l i rn rn i
cupr cuprin in
direct,
feudal
ca
insemna avind,
locul funciara
odat~
iobagului Mcdiu,
till ea propri proprieta etate te
insa, structuri, care es sunt sunt preg pregii iiti tite te de m l . $ c a n Mediu so dlncolo de secolul in in 1 a e n e n i s A, W,
ehe a.U J S u l Ev Ev u lu lu i disparut t n ( ';'; .U continuat isen m\
ez olra olrari ri
Rusia
In
in realitate
40
in
"' zi zi u d e ei ei t mai t ilil "' in
spec specif ific icul ul
di
tncepe
Oar,
dureaza
s i l ot ot od od at at a in Europa isro
sclavagisre scla sclava vagi gist st
ortnduirii
pentru
sine.
el
oara, pu
cl
pecete
procesul, unci unci lnde lndelu lung ngat at c ar ar ac ac te te ri ri st st ic ic a a su su p r intregli
III
reprezinla
de
ia
temut,
si
ucclasi iobug,
clerul.
avut
Innlld~Lilr.:'l-;CIl
Propriet<1len
insotit
mana manasn snri rile le
proprieta.lii
tip
c.
.a
ep lu
de ls bisericilor din apusul
episcopul
eu alis alis ului ului
Iii depinueau
patriarhi
tnce tncerc rcat at
Papa
de imparatll
devin devin dominatia
din Bizant.
cond condue ueato atoru ru si
in
biser biseric ic
CJe~! iue In doua:
biseuci!
In
conditiile
ol gi
formarii op et ne
si
si
il
sp
_I\,levil _I\,leviln;1 n;1 este altul,
on
bi
bu
de
societa~i
Vo
perioada
la
de nu eroa eroase se sate de de la mari mari feud feudal ali, i,
Intre importanti:
u lu lu i
pers person onal al
olog olog ti Justin,
apologctii persccuiau
ere
prim prim A t u ag ag r
eg la
rest restin inis isrn rn lui. lui. [nceput
sa
pngrne,
ci
crestinismul,
bbine Apologetii nUl dar si-a si-a la ific ificat at serie pentru filosofii crcsrini: probl cnrdinale
su
di ii
la despa11ire(l
feudalismulul,
dezv dezvol olta tarl rl
Conducatorii
im 1 \ " . 5 i : \
tii
og le
la Biza Bizant nt (Constantinopol).
fi<:
Dill
devcnit
all
admis
centrul
cu ceurrul
cres cresti tine ne
tr
rasarit.
in 1054,
Pldl.!l1lid
~' li li m a
Intregii
re un asie asiere re
secolul m an an i care
mp
Mica
.P
btin btin
.1
CI.I
III
in~tilu\io[la! gurdirea
rimi rimi
pu
s titi ni ni sm sm u lui
ra ri
in
te
in
CI apologrtilor unea cred osticis religiile pagine din orient. In existents lu Dumnel ell Drzeu. cred credin inci cios osul ului ui
iar
Mi
Fe
Te
ee
Amobiu
Cyprianus (in sec.It-Ill). tmed tmedi. i.ar ar dupa dupa
literatura apologetica spare ai bisericii. scrutorilor,
r>
stag stagna na ii torale ocietatea
sl
si
chiar
egre egresu sulu lu
inso insoci ciet etal ale. e.
oezvottau.
~imo!
numa
[e
ri
nlffiuragreacfi
Nazianz
[Hit
relt reltgi giou ouse se
Teol Teolog ogia ia
ri
mist mistic ica, a, spirituatitti~ii
?),
Pseu Pseudo do-D -Dio ioni nisi si
ar pa
(sec. V), Joa
Areo Areopa pagi gitu tu
Damasc Damaschin hinul ul
in
atna
In $1 VOT
e[i
si filosofiei
ag
superioritate
Pent Pentru ru
tlmp,
"t
en
unH,
AUt
si acelasi
deplins,
ci
acea aceast st
ei
r el el ig ig ie ie ,
eu
lncep it
(legitimare) 5 i - 1 i mp mp u n sa -i confere f ilil os os of of ie ie , ea m or or al al a . .
necesara
deli deli it re
de ,ila ,ilasa safi fi
im
it
afara",
ru
in acelast
totul
in lntreuba care
ii
In
1I00b!a
si se
lsi 10r'
Vo
i,
jj
~za
pe
pe
obrazul
l at at i
Ii
Filosoful
'leradil
II
chiar
lli
tncepe
recuperate ll
pag?t",t;
asemenea
lor,
iat
ic
spatiu Inace1~i istodc soeottt (?470-?S2S),
iJJiluient-a in to
pennu
8$8,.
la
me
rilor, fi.
"primal
mai filosof
tost
f:at f:atin in
cUev cUev
fapt'llI
a ce ce s
So
ii sr
to
Ananias,
Mlngiicrile
In eai(.ie,
c :i:i lh lh l g re re u de
noastnL
oper operea eari rist stO! O!cJ cJi. i.ce ce
e at at eg eg o i i
II
E vu vu lu lu ~ Mediu.
ca
$i
noua
logosul,
t im im pu pu l
ajungiJ. .I
D es es pr pr e
ei,
dl1CA
altli
mult mai ~i etelii, lor; capul ti
\raLli~iei.
iar
On
el nu
ma
p"rind
care singuri vi i-a. 'taunt, .!ii, apoi, glndire cn:~u\ll
SI:IU
faccuib
d,i$i.·
lume,
in
fosr, c~midefabiJa
ii U a
Ii rod,
de acrul
in el
$i totulpreemta
~j
el,
pe D-
si
limp f~
le
din rama rama it le (' nu ru on zi zi " "zei d e r on spinzuratoare",
s e d e pa pa rt rt .e .e a z
d~i
iradiind
Boethills de "ble "blest stem emar ar
c ar ar e
rnanifesta
6Cris.~
si
introOu
I l e O P l . i t.t. t o r t i
1a
trat tratar arul ul din
traduce
In
aris aristo tote teli li
s ec ec .I.I flfl ,
Pa ti
e ci ci sisi v p e se "cearta", "problema" X-lea. "disputa"sau co la la st st ie ie ti ti , in excluzivitate continutul s co eara earact ct ri ti
tatu tatulu lu "pag "pagin in", ", i-a domi domina nati ti bisr bisric icii ii in nr eaga eaga lume lume
Dumnezeu",
ra
Bl
la
In exisi exisien enta ta supr suprem ema. a.
In
treb trebuie uie eons eonside idera ra destin te
in
Lumea ieste
din
dive divers rsa, a, ea repr reprez ezin inta ta
la
uneste In sine sine natu natura ra obie obiect ctel elor or plantelor
iii
11 este este pr priu priu
I;>i
rational si nernuritor ti
in
vointa
ne
in
le
ie
on
nu
si
neputinctcasa supranarurala.
ca
creatura
be Flinra
ta
lui.
le
aUlori-tara.
u;
pi
necrutAtoilre
ob nd
le da
vi
supune Ii
In aeea aeeast st
p re re de de s i na na n Dumnezeu
coincide
si
I$i permitean
cetei
ell
aleat
pred predica ica smir smiren eniei iei de
sccletati]
sclav sclavagi agiste ste;1i ;1i
obstac obstacole olelele-
In
papaJ papaJita itate te sau
nasterea
ideologic
u i gUVf:mamInt unive univers rsal al exerc exercita ita
ur
In
reflectat unel uol
.,.,
$i
unor ambuioase. traduce
in visfa
da
aI
supun supuner erii. ii.
din
,cereiL'lca.
marc irrtportauta pentr pentr II.Vut lalct, In doctrine lui Augustin wntradinHle
foItA, si
pamlnteasC3
ia
gfndea gfndeascii scii altfel, altfel, sect sect demo democr crat atic ic
pe ep.iscopi si
p en en Er Er u a-j
cons consta ta renu renurn rnit it inva invata tatu tura ra izvorul pamin~i. Cea pamlnteasca In $j viol violen enta ta Esea Eseata ta upre upre partial asemanatoare tatare cu
ar pregatire
a ltlt l
in
'0
aparifia
lv
nd
~pe~nta ~tr-o te toti oamenii sa poata trai in armorue $I egal egalit itat at deph dephna na necu necuno nosc scjn jn e ; in afar afar cele cele io emanate lnsufletit perioada erai erait< t< iace iacepu putu turi rilo lor. r. In
ater ateria iale le
priu
pentru
ftJo ftJoso sofi fi
persoanei
lumea
suflet
cu ce
raport
biseri ricA cA se afir afirms ms de bise tran tran form form smct smctl! l! orga organl nlza zare re ai in ceea
da guvemamInt
divin
11111
TCSU
1m 1 : 1 , m v
mi
filosofic,
f ilil e o f
de
a"
!)COB
scol scolii ii", ", cu co
~l
arte
sapte
libe libera rale le
inva invata tato toru rul, l, cuao cuaosc scat ator or (gra (grama mati tica ca logl loglca ca rito ritori rica ca rnuzica,
teologie!
gindiri intemeiate
pm
la
nc
ol
!I
op at ru
at
ra
re na
Termenul si argurnentare
dlscutie
re
ze
s tr tr a
cosmologica
proble problema ma suflet sufletulu ului, i, mgnidirilor si implicatii
nu
el
pres presiu iuni ni
s-au ex rcit rcitat at
te~dinte divergenre Tilosofic
ma
rr cu
REAUSMULUI I n o po po zi zi titi e
partizarui radicala
de "r al
individuale.
on
R ea ea lili st st i
el
j:l
o lo lo g
oc mo
cu ra disputa NO OM M TN T N AL A L IS IS MU M U LU LU I
partizan
di
cu sensu] stiintific realismul scolastic specii) independent
ii a!ri.bu~
r el el u n d
ca
oflciale. cara cara teri teriza za
x is is t
scol scol stic stic
dtep dtep
stare de aser aservi vire re
nuantatA
filo filoso sofi fie! e!
ante anteri rioa oara ra
ra
de
ma al
$I In
rastalmactre
:0
largirii ad de avir avirsi siri ri cola colast stic icll ll mi constand indeosebi in f ol ol os os lrlr e f llll os os of of ie ie i Dina aristorelice, bine cunoscuta, dar denaturata totul;li, in sIujba in aceasta dogm dogmel elor or bise biseri rice cesr sri. i. Deos Deoseb ebit it de vo afinna cu tarie in smul bise biseri rici ci pute putern rnic ic tend tendin inte te schi schizm zmat atic ice, e, prec precum um si semnele unui Inte Intere re cres cresct ctnd nd In priv prives este te cuno cunoas aste te ea natu natu ii Asemenea te in scoi scoias asti tici ci au rnar rnarca ca titu titudl dlne ne de opoz opozit itie ie potr potriv iv dogmatismului, princi principi piul ului ui autoritatil, s la la b n d o r Invataturii catolice $i bisericU.
texte
litera lo
si filosofia
la auloritatt
dogmei,
$I
filosofie l.
platoniciana
Snbordona
nurnirelor aritmettca,
uotiunele re
lucr lucrur uril ilor or
Spre Spre deos deoscb cbir ir
in opoz opoziu iu in esenta
ea lili sm sm u l el r ea
ca
n o m in in al al is is m u
(nomen-
ideile,
at
u cr cr ur ur i o r
notiunile, conceptiile, ca, " un r es es pe pe c un iv iv er er sa sa l
tras trasat atur ur
cara caract cter eris isti tica ca
sa sestzeze el eSI<: incapabil aris aristo to1c 1c:» :» et invocat
QUme
rs s un un t n o i na na "
ri l presus d e p u e ri a c s te te i t itit ud ud i o on on tr tr ad ad i t le le i d in in tr tr e ratiune
~ato ~atoli lids dsmu mulu lu
spre
din
grecescul
universal,
ol
ma
auto autont ntat at
supc supcri rioa oara ra
anem anemlc lca, a,
In cazul
repr reprez ezin inta ta c uv uv in in t mra..
si pl
bise biseri rici ci
apar aparec ec in
impartit,
dar rnrr-o
lntre rnai
re
2e!OS
Upsita
abstractie af Ua a u e riri ta ta te te a re fundam am nt obtecttv. de un fund repr reprez ezea eata ta orto ortodo doxi xi bise biseri rici ciic icat atoJ oJic ice, e,
or
,~
e na na tu tu ra ra ta ta ,
" re re a s t i '
l lo lo so so f
Arisrotel,
11
catolice.
Parssindu-si
familia
din
in Italia,
altor
ra
filo filo ofia ofia sluj slujni ni
astfel
d'Aquino
ex.uer ex.ueroA oA
nu
in~eleasa
en
ve
n ev ev o
sa recurga
in sensul ca toa incapabHa,. fi v0rli
la de credinta
s.ie
Ii contrarcredlntet,
profesat
alecarui
tendiJ*
si pr cede cede
$I conc concep epti ti
aristotelism m:i$careae divini.t2te.
chit chitat at
n1I
tendinfa
aris aristo tote teli lica ca asupra lumii, In realitate, in iu aristotelisrnului (moton concep eptl tl exis exists ts dive divecg cgen enta ta mdic mdicaU aUi: i: doua conc ri
.D
imobU" argumeniare
le-a le-a re
un
continutului.
d-evenind aproal
fata fata cred credin inte tei. i.
In aees aees spir spirit it cre$tini uoor
alti sist sistem emat atiz izar ar
pr
!iUS,.
apropiat
prin prin
in
ratiunii
it,
paretice,
oeroare,
iluz iluzor orie ie .i
ri ansiotelism
privita
cdc dOUB cai decunOa$lC!
s ce ce la la st st ic ic i
reintoarcere
er
VI
teat
tara
scurta
do<;it
teol teolog ogia ia ar
Ia Pans, dura
preble
credinla
fI s.iguri ca aceasta
a r s to to te te lili ea ea .
fide al bise biseri rici ci si eel rnai fide
credi.\ "naturl.
nepu neputm tmci cioa oasa sa
Fonn Fonnul ul ri
genere,
inte intele lect ctul ului ui
de
si
In contradi-ctie
dedt dedt
au
uman,
ca
de
falA
adevarurile n te te Le Le ct ct u u i
to
lmprimata.
aI
material dl independent
Universului
emU $lie,
vO-rba
de
I e. r r h i n
fe
"narurala"
i ta ta \ ii m a
s is is t
mi
omului.
~1
La
ell
tornist
fi punctul
11l"
n eg eg ar ar e: e : : ! eg eg i a titi i
viata
:le sprijln
vr
al
s te te ,
,,11
5(1 fata de teel teelog ogte te
fr pI
acesrea
ilustreaza
potenta
~j act
filta de biseric
statu
:lCOP,
IJl
C: IIu i
el
sa-
p r n c p iu iu l
o rg rg an an iz iz ar ar i
e ra ra rh rh ic ic e
r or or i
ei sp ri
nm c n e z fu n d nm
capAlil
ex re 1::1
enom enomcn cnel el
tenornen.
dintre
a-
imag imagin in c on on fo fo rm rm :':' !
re
reate
Ii
natura. aceas n si si de de r c on on f unei unei fina finali lita ta Ii divine. s i p ro ro d us us u din produce
) hi hi .e .e ct ct iv iv e d i
cxiste,
in ill n a t u fa,
p ed ed ep ep si si ,
di
natu natu
rm mOSO!
ajura
dura
rapt
asup asupra ra naturii biserica
ca
$I poli
in.
·f GE dezvold
sustinut
llbertatea
prima n\e
111'0 1l."j.U
putut
Intelepciunea
IIo!"TOgl\I
rig\lma~;i:,
lui,
1'0.
ei domneste
orinduirea
mi
at
mu
JA cum
~(J ala, pc I!'ravii I!'ravii impietat impietatc, c,
nil iI , I
WJlI [s 1111
It'lg.ldlllt
rolul
lui.
In
di
os u d itit a nein neincr cred eder erea ea fata d e a os consldertnoca unic criteriu valabH enzo enzori rial ala, a, Generalitatile nu stint
ul
expe experi rien enta ta u as as co co ci ci r m a gi gi mH mH i ni unei i ma
k Uu Uu n
d in in e
ornism
n ef ef un un da da t
5 1 n ec ec on on t o la la hi hi le le .
fest fest sust sustim imit it
m An An a o a itate,
tre
.0
secolul
lr
in acesr C I 1 2 : ; el trebuie aservirea
ad~tA
Xl, dar Roscelin eil
prestilntei
tu d n e a ce ce s e i in sine, n a u s a titi tu prir scop scopul ul urmsrit, prin prin toat toat articulatiile zale f ,;,; r i n ta ta : prir ntei spiritului $ ri ri in in titi fifi c A ce c e aS aS t mOM!ie obiecttve a titi un un i n de de pe pe nd nd en en t experientei :;j' al in );1
rnan rnanif ifes esta ta
E\
adev adevar arul ului ui .est .est
comun
constitui
S e t lrlr ;g ;g :o :o j! j! i d e {Hosof!j
.$i.
fi
neeesitate
m,
necesi sita tate te legi legilo lo naturii o h l e e t i tatea si nece es ra ra re re s l ib ib e t a {Ii c re re a t o ar ar e \I till a l e de inde mani f es natu natura ra este este expr expres esia ia voin vointe te
far
perfeeta,
rn
vedern
necesitatea
mu de
II
fi
socieu
smut
lipsite
me
bi
Po
specie, sabsm.nta
si
vali valiit itur urii ii lu pu
Ro cell cell ve bala bala
dist distin inct ctia ia iluzorie,
U1
nUJ~
de .1 11 singll
ltlSu..siril
ind vidmtl vidmtle. e. Pfob Pfob': ':'e 'eme mele le
Roscelin,
dar
~~li ~~lin~ n~ei ei
!H
vo.n vo.n q;nc q;ncci ci In couc coucep epti ti lui, lui, mani manife fest star ares es ceie ceie ccnd ccndit itii ii istorice, gllidirii bs rationale
c:alug,d \lllU~ cfij
1.I1Sa,
respinge
si
."U1"
lUI
u
$i
a
doua aspect aspect
fi
caraerer
fi
ab tr c~ ll gi diri diri
a,
sublecte
dive divers rsita itate te
in
ci
a:
nominalista.
capatat -mateTta este prl"elp~u in vedere
teorie
cele
pentru
ou
tnco tncorp rp reaz reaz
erezie
Mediu
d e , ,,,, dM dM d u a 1
princi cipi pi reeu reeuno nosc scut ut acesr prin ~nc~ d.e. ant dintre materie si lucr lucrun unle le indi indivi vidu du
tntetese
vom
.UP~~1
in
indi indivi vidu dual al
rascruce
$i
otrava
in
li s e f e r un
i!
IDe de miere.
ce st st u aparitie a ce
cu urr en en t
filo filo ofic ofic,c ,c
r et et ut ut i d e
n at at ur ur a
in dezvoltarea fi fest
ell
eauza
in
medieval
le
l.
In
prima
perioada
caruia
is
ce stia In mo desp despre re
frag fragme ment ntar ar
cate catego gori rii, i,
c ar ar ac ac te te ru ru lu lu i
o bi bi ec ec titi v
mai
$i
anumita
pe c c o on n cr cr et et , orientate, s pe
a l f en en om om cl cl 1 l o
lS lucrurilor.
s pr pr e r e u n a st st er er e in it
i-
dat
tr
1un ie
acestui in
pozit.ia
t·
non
SCOT~i William
ic
in li
1~
a,
opera
liar
Occam. metaf1Z~ca catolll
en atinsera
1"
lll
en
I,
unat unaten enah ahta tate te
:;ii
s u i ec ec titi v
$i
ri
expre~
intimA
ex xtt re re me me ,
de
primejdioasa,
materi
infi infini nit8 t8 consecint
pregnant
reprezentativa
a) recunoa!iterea
eararc eararcte. te.rist ristic1 ic1:: ::
in
un
al
o gr gr na na titi s u lu lu l
c re re st st m
D,
lfl1 lfl1 lO Aqui Aquino no
ac st
urma urma
are prefennta
1 11 11 0
Drzcu
lJ'
Int r-arieva r,
~c~~
li
SP1~
atItudme ncgativa . ,
IVI
t",
Ilbcdaril Iiber
$i
$I
JdcJ
aht
. [ ,Horabda
di
CDIlStltUlJ,U
llU
"libenatc;1
putes ,0
pnme)CiJCS
ar laU,on',d<.!
ruptura
evea
prin sa nomin nominal alis ista ta
separatiel
din1
~i teologie,
In
on
er ll
ot li
dintre ~tii ~tii,n ,nta ta si teologie, leaf leafir ir empi empiri rism smul ul stii stiint ntif iflc lc mode mode
caile
pe ca
in
Astte:
[Vlliltale.!
al
necesitatea fllosofie
inse insepa para rabi bile le
Evolu Evolutla tla nomi nominal nallus lusmu mulu lu culmlnant in papa papaHt Htat atii ii Occa Occa du si-a afirmat in ai vehe vehe en opor:il fMii de "rea scolastic. ti ni "reali lism smul ul Universaliile spur sunt pure Crcdinta in reali realita tatea tea uaive uaivers rsali aliilo ilo baza indi indi oru] oru] en le
substltUt
r:Ca
oou,
ontatea suprema,
0.
de
uiseril'iI
tori
""
t;,'
este
- d
oogmei.
rr
;;
sacn sacnfi fi ca tibe tibert rtat atea ea S.·-
putut'
de
if te pr nd vi tocm tocmai ai ezul ezulta tatu tu sint sintez ezei ei aces acesto to doua doua prin princi cipi pii, i, prac practi ti
urie urieat atar area ea
ntre
ra(lUnu
&Oost xpresia
veritabila
;;1.'11patze
Scot
confonn
bisericii cafre
Opera at daca
lUI
ganditor
ingr.:idirile
problema
tn
0 a es roate
CLlP?'I.'
(1 65
sunr
mu
Ra(I Ra(IUn Unea ea
ell
op
,l
Sc
SI
Filosofii, ~i dacn
de
roce roce
Je :.:j :.:j ~s:; ~s:; IDGJ\'T(bo.lf: ';.1
reprezeata dec it asema nat a ar ar e Cuaoasterea realitaw.or foloshea experientei. materia, pr nc pi
posibila intuit
realltate rara inceput Occam spunea $i tarA iuenuilor Individuale. o ta ta l a t il acel.a.si limp,
Fari mdoia1ii atitudine de sceptlcism fafa In valoarea credintt obiectiv8
de
care nu poare renunta generale, Dar [0 acel notlumlor ~J.j
Filo Filoso sofi fi
Cunoasterea
epoci epoci Rena/ Rena/te tert rt
si
s e d a o re re az az a in Constantinopolului
ocup~
de t nv nv a a t l o
numita
umane, ena~tere.
de
Insus!
cuvintul
enalSS9nce si era ar e e t u ri i. In lelesul de I.Bu I.BuJc Jckh khar ardr dr
noua ~enoada stud[a,-o
ca
s to to ri ri .c .c i
at
artel,
Jaicizare
e na na ,s ,s .c .c er er i d ev ev in in e
spirirul
a le le sn sn ir ir i
ll
intelectuaili
l ib ib er er ta ta te te a
acestej
rafa
moral'
epoci
rr a,
Renast $i
. . edautontatde C! ol ar
e 'regll n
dinc dinc lo". lo".
mm
vanate
se
pentru
erea
laic
~ m n e~ e~ t
tradifJonale,
In res
Idealu!
libertatea
"t'
InS. $I
esenuata Consecinta
ca'
i·
Venetia in
di
erud erudit it au aparut
In
"de
to gindirea
natuta'. sco1astkii, $I ~un~a. ajunge
hege hegemo moni niei ei
bise biseri rici cii, i,
1949. ptna
in
d ep ep c
anlichit~
1515 1515 grat gratie ie timp un
UJ
lU
filo filoso sofi fi grec greci. i.
sf
rn
teza tezaur urul ul stii stiint ntif ific ic si filosofie veacului
e,
inla inlatu tura rare re
epoca dezvaluie cele poli politi tice ce Bunt cele rasturnai supnmatiei pute puteri ri preo preote test st Iji ridica;
i p Anal Analiz iz sfer sferei ei politice ~i Mediu ne i:nfAtcjCazA ti era.In Inflor orir irea ea ultu ultura rala la alca alcatu tuit it putere Infl polltlca
la sfirsirul Evui cadrul politic
dlnt dlntrr-
mici stat state, e, sums de mici
individului. .$1
o1
eonstituiau
su
fl pretuita
O l 1 11 11 tr tr i a d me me l
'"
la concfuzia n om om in in al al is is m 1p
operel elor or at oper
re
mario
p ri ri nc nc ip ip a u l a,
.s
falimentul
b iz iz an an titi n
In
tara
pn
p ri ri be be g l o rt
Manifescitrile Rena.sterii
toate
fo
in
in
Basel. in J860. sa opera CuJrura race
luau CUI uurnar
ri
ai
mtreblunfat
ap
g re re ci ci , care plecind inCii, in mare
ratlune eXlSta d ' l .
deosebirc to
Me
de asem asemen enea ea
in urma
lungy
trasaturi
is riea riea care care co side sidera ra ca p am am in in tu tu l
e..,
'_VI! ~!lJILW>,
este este cent centru ru Universului, CO teoria heliocenlrica
esentiale.
Ii
c on on tr tr a
au cr ta
b is is er er ic ic i
mu cs a ce ce as as ;a ;a _ u pt pt a nu este lupt lupt cont contra ra religiei crestine, ne unei' noi ~aricrestine,
care traditiei
se subordona, nici
va
un
chip
si s fe fe r reli religi gioa oase se omul omul medieval
independenta_
1i dato datorita rita caru caru fapt fapt se lamu lamure rest st Asad Asadar, ar,
Rena Renast ster erea ea
inso insotit tit
de
care
tuseala
semanifesta ca
naturii,
natura ra intr-un fata de natu prov provid iden enta ta buni buni
cunostea,
11U
niciodata.
raTa considera,
C~
parte.
mb
fi cont contra ra
$I
trad tradit itii iilo lo
si
auto autori rita ta tilo tilor. r.
Ftlo Ftlo30 30fl fl
lu N.
CUSlllIW
),
cugeta
rasc rascruc rucea ea Evul Evului ui M e d i u de acnvitate
latul
toologica,
gindjrea
coordonatele
eologi logiei ei
mistl mistlce ce
operei II
"a
inca incalc lcul ulab abil il este este aparitia fusese schitata de gind gindit itor orii ii culturala
si miscare]
corp corpur uril ilor or cere cerest sti. i.
comunttatl reli reli ioas ioase. e. Indi Indivi vi ul inMn inMn~u ~uit it de bise biseri rici ci ince incepe pe trep trepta ta mo realitate obiecriva care-t
putere
schi schimb mbar area ea zilei si noptii,
c re re di di n e i
tara
firesc,
Teo
miscare
raspinditoi
m ob ob i planete
rn
tnsemnarate
antice,
artei
tnett
ideil panteiste. deosebit Indemnu
pretinda
la rolul
rnarimile
mate matema mati tice ce Is real realit itat ate, e, Meritele
exceptional!
Care arc
l:uno!;ttnla,
!JIIII
UZ,
trcapfil
este intuuia
11
cruri armonica
In
savanra"
cons consta ta
pn
ectual!s) ~t
sr
s:fir~lIt ultima
\!1Z \!1Zlu lune ne
nenl nenllJ lJlo locl cltt ttt, t,
co tras tra s el fuzi zrune ea
aceu aceust sta. a.
purem
ue. d'
nurncre prin aditiune di is er oasa oasa
ro
In
e e
'J
fiindca se an
lor
faptu!
,I>I
UI
se gjjsl!$te
poate
ea
protagonist aJ ajuns la gen.era gen.era le, care
natu natura ra
stnnta,
Cu nu
manifestare
Academia
infi infiin inta ta
filosoticn
Renasterii,
ergator in
divi divini nita tati tii. i.
huunea u.
bi
(1485).
din personalitare
vestita
m"
tlrzi
in ti pu
vietii
care 1< Roma,
prin dill
celelalre
voinra
:;;i t,l'l'
esre,
at IU a~el.
legal
este
Inocentiu reprezentativ
si
AJli mernbri
srud srud er
mare
Id
Floren~a>
nuti nuti as
de lo pl to ic
la
ccmribuit
neoplatonice
all
fo
Je in
operele lor acel acelea easi si preo preocu cupa pari ri sinc sincre reti tice ce comu comune ne Rena Renasr srer erii ii lncercariJe
pamIntuJui
nll$Carea
(143 (14388-
de~'ine
esre si
fi
au gasir
Dumnezeu
deeurge
ca
ruversu
(Coi (Coinc ncid id ntin ntin
cu
desf
unu
numarul
esre
spatiu
care eu
Florenra,
numa1
rnalra Ignoranfa
dlvinirau:
minimum.
pu
lucrunJor; esenta elemenlelor' sepa separa rare re
,umar,
mteligerua
Ul,
inteligenlii
care
unitatea
ee
pnntr-o
neacecsibiUl
III
mvatarontor
L...
scnsibilitalcJ,
tuturor
oppositorum). annOl1ia ne~[lln~a
de
lucrurile
care care IIltelege
ratl ratlll ll ;) lo 51
trei trei tr pt
di
de
Ia
imp_iica
mtetirea
miscarii
de studiere
dife diferi rite te
odur oduri, i,
seams
Aristotel.
Cu III
adevararul
Aristoteles
de
cenzura
catclicismului,
.n
parte
c~n1nbul[
cere
nici
sear searna na adep adepU, U, ai mull Ia elib eliber erar area ea lu Aris Aristo tote tele le de inv~Ii~ inv~Ii~ scolast scolastic, ic, reoc reocup upar area ea do manr manr
caleulului
concepua, pant pantei eist st
rasplata
sa
v ta ta t caracter
un
lUI
c ea ea ta ta ltlt a
deJpn nahlra
In genenli
Renasterii es .Cop .Copem em cosmoiogic nu
sisternul heli helioc ocen entr tric ic (hel (helio ioss-so soar arel ele) e) reflectata de mare marele le sava savant nt in ceresti $I
.pOC(1
lUna lUna/t /ter erll ll
Pant Pantei eim: m:
Iilosofli Iilosoficu.
puncte muli
timp
pe
eces ece sit it re Gindirea
filosofie
Renasteru
constructiVa si
ipote ipoteza za mater maternat natica ica
rAdikcini si amen inPi este este decl declas asati atii. i. tnvatatura
gr ndlnQ ,tll"f(jic4 dill
expbca,
filosofie
Ia
fost lui
primita ril(Mojitl
in
ta metol
(1
$~
matematic
consrrucnvs
Isi
prin cind ea prin
conceptia eretica,
lui Coaceptla constituit act revelutionar, de u mn mn e n d p en en d n t si fafa contrapunerea nll.scarii corpurilor cerestl mea de AristoteI sust sustin inut ut de scol scolas asti tici ci g4Se$e
ms
realitatea in operele
de reli religi gie. e. Ba or pa te tl
ras~ on ul
filosofului
1600), nascut medieval
raul,
fona nu
si
ar
ca l um um e
nomjnaJismur s up up ra ra na na tu tu ra ra la la .
dovedfse
Miezu Miezu filos filosof ofle le lu Bruno· constituie conceptia coperniciana! u ri ri i ui os d e n e I n s . a este este adev adevar ara: a: ca Cope Cope nicu nicu d~ n lo lo e ve sist sistem em geoc geocen entn tnca ca prin printr tr-u -una na heli helioc ocen entr tric ica, a, lzbute$c sa depa depa:i :ita tasc scll ll hota hotare rele le lu ii Este Este totu totusi si mare marele le erit erit
La
IM
moderne:
In
dupa el, in
toare
principi acel acel si gr
in
realltatea
de perf perf ctiu ctiune ne
si
in
este este Unul Unul
numar
singurll substanta, una, fiindca natu,ra
Bruno in lucr lucrar area ea sa "D
l'infl i nflni nito to
ndi" ndi"
univ univer erse se
si
ce ee
$i
t610 satelitii
lui
Venus,
theos-dumnezeu),
masurabil
impaca
noua tendinta indi indivi vidu dual ale, e, subiective
obie obiect ctiv iv
mal sunt sunt lamu lamuri rite te prin "caUtati nepatrunse", ci prin farle de miscare masurabile, prin mc\rimi. cantitati. up alil alil cauz cauz le na ur sunt sunt canl canl
sr~itul
si
si
aW
p.osib p.osibili ilita tatca tca
apara
si
cit de
ucre ucre za
mate mate at ca
unor
rtp1tf"itlonti
la
filosofica creaza stiinta ajunge la deplina
arbi arbitr trar ar
realizaru
vederea
rindul
tn
re
el
neua stiinta de
desc desc penn penn
dau
ItIt"'~ P.Ga P.Gass ssen endi di
(159 (15922-16 1655 55
$i
dnprf
d.
IUJ-tunJ
scopuri. vo.z.4
II
g1ndfrlt
IUnt:
ac~slo~
101 101,
r ef ef or or m
i sb sb uc uc nc nc sr sr e
Ge ev
cu
sl
in
..
la
. Ca Ca lv lv ilil 1 ( 15 15 09 09 -1 -1 56 56 4) 4) .
u
. popoarelor,
fi devenit
care au llnbra~lsat-o,
A'
Luther
po orului,
prin prinri rilo lo
germ german anl, l,
51
"renastere"
cercet cercetare are
mi c re re sr sr in in e
primitive,
adev adevnr nrat at
cerc cercet etar ar
11
studiulul
stiintifica
orig origin inel elor or
Spiriiul
ra
cres cresti tini nism smul ul
crestinismului,
docume documente ntelor lor sfmil ta
cres cresti tini nism smul ului ui
(j
lreductibll
spirirul
fi
lo
ce
de
rata
asculrarea dade dadeau au
Rcforma
cere
nu na
re
si
" cr cr ed ed tn tn ta ta " minrui.
cred cred lnlt lnlt
dogrnele
poru porunc ncil ile. e.
pers person onal al
poate
farO
crcdinta personala "predestinat"
nu era lnsusi "opera" t eo eo riri e
omului, caci a ug ug us us titi ni ni an an a
prim primit itiv iv
-8
da
ar n ri ri ur ur ir ir e • c -ar fi dus la alciltutrea
.i
acelasi
&1 ell
1.0\1
Ftiosofta modern4
manifcstatiile'
permisrunea Nu
modems si ince incepu putu tu seco secolu lulu lu
t nc nc e
a p x lm lm au au v
XV ). Infl Inflor orir irea ea
1 as as fi fi r$ r$ itit u
filo filosO sOfi fiei ei mode modeme me
!1 epoca secolului XVI este este egat egat
sa
tirilor
stiinifi(.'
in sec.
XVI,
puna
In
si
VI proble leme me liii.r de prob
social devi devini ni
sA
obic obicct ct
$i $tunlific. de s ru ru di di u p e t r
Anume
fafa gJndirii fi]osofice
rczolvarea
acolo
filosom modemi.
sa
si
fi
modema
este
i nd nd re re p ptt at at A
sa
eonstruiasca
intelegere
re
i mp mp ot ot ri ri v
si noUl).
In
inge ingeni nioa oasa sa $~
v a o ri ri fifi c
c un un O! O ! ~t ~t in in te te l
lv
ic
problema
in
si
Desc Descar arte te
l~
si
lo
in
intre
ele.
si
sntnta contemporana p~t fac~
potrivite
empirismul.
10g1C8
in prer prerru rusa sa
Filo8oj Filo8ojItJ ItJ 1Ylllon 1Ylllon(J/~t (J/~t
adevaratfi sU
"nt.. .
sistemulul
de
este un Joe.
1'01,1
gene genera rals ls
p~aceasta,
HI 110
arem aremat atic icii ii ar evid eviden ent. t. ln celelalte
exi~[a
a, On me ul
ma
na
clar clar
es
tran transp spar aren ent, t,
ReguJ(l
tntreguli
ne demonstreaza
simplu h~ ru
care care ex erie erient nt
sa-I
fi ararat
nesigur,
nt
nici onst onstau au
ci
il
In
asupra
l uc uc ra ra r
m a c hi hi az az a
supune
unei
critici
un
rl intr intreg egim im
impl impl care care lucr lucrea eaza za este este into intoem emai ai sa privinta
jar
mal clare
precum l or or . . . "
se
diri
siruatia
severe
din
Aciasta
metodei.
ai
modeme.
Intii fiiosofie
el
Reguli
pentru
co duee duee ea
r n ct ct o de de i
. R eg eg ul ul l
obie obiect ctul ului ui atiu atiuni nii, i, st avut lnainte de anal analiz iz
s riri in in titi fi fi c e
te simple
de trebuie
'in
bine",
.$i,
mare mare deos deoseb ebir ir intr intr mpu
obie obiect ctul ul initial
este este urma urmato toar area ea
". .d simple
cu am conduce pentru utilizare,
nnpartirn
.ReglfiJl
trei trei
asupra
aduce
In
ir tulu tulu
D es e s ca ca r e s l an an se se az az a noua sa viziune 1 00 00 t~ t~ a p ro ro pu pu n d ou ou az az ec ec i sl una m~t~del'
anal analiz izei ei in compusului. Divizrnd glndirea evid eviden enta ta prin prin simp simpli lifi fica care re partil. si ne apara incertiludine. amiguitate, sa m i m , D e le ante ante pa ti cit s-ar ar li te
s titi in in t
nesatisfacaroare.
lucrariJ~
in partite
impo impo tan~ tan~
1ce
pent:ru pilla
urea urea puti puti
urmeaza
presupunind unel unel
rn
la cunoasterea
regular
pe alte altele le
Regula IV HI propune
•
<
1.
,
,
C.
r-
procesului
de analiza,
cit
$i
iii
11
(rcbuie
construcnz
ce
I.
Ul
capltram
incerritudine.
de ndoi ndoial al
180
revede re Ya
cunosti.ntelor. adevarare, de Cercetarile
.e
di
capAtar
$i
aces~e
nesigur
$1
$j
sigur si cunostantele, ~ I s fifi ~
slmllJn
cu
mai
nu la-
mal
nstuntele
sigur
sa
timp
cit voi
am
lucrur
facA A$J.
gindi
on cl cl uz uz i trag in m c c on eu on
111\';1131-0
expcnmcm3 in.<;eI~IOOtre.
pn
III
~i
exis exist! t! este este in
c on on ce ce p
s p r ir ir u
eu
In platoniana,
ubie ubiect ct v, el lu DIll
ea acte acteri rize zeaz az il
dar
ru
inte intele lect ctul ul uman uman Aeeste du in
rt
te
deosebl
um
sunt
lnsa senzonata.
81
fA
asigu
spune Descartes,
un tnse tnsela la si in exist eu lngu lngur, r, il aeeaSla
VOL,
pentru
fund fundan anH' H'f1 f1fc fcie ie
la
simturi."
presupunem,
teoria
princtpilte
Cont Contro ro!i !ind nd
aeumca $I
a.
te
un exte exte io re cu poate lndoiala ell
temelii, daca as fi
accsr
neVOlC
cunostintele.
pt
s ta ta n
ta
tin
CI
.f
ceea fi
JU
I. ..
1a
pr
ez v8
l>
la
apelare
is
meto metod/ d/cd cd
evid eviden enU. U. rano ranona na
prob proble lema ma dific dificila ila Descartes
si-i argumentul tr inde indepe pend nden enra ra
ontologie.
um a-to a-tott-cu cuns nssc scat atoa oa e, celelalte
in intel~
in
subs substa tant nta, a, infi infinl nlta ta eter eterna na lmuabil a-to a-tott-pu pute temi mica ca $I create ·s produi
II~
115
BARU BARU
!\ii"
ater aterna nati tice ce
Cele Celela lalt lt
ti te le
em
nu
in stii stiint ntel el
ol
in
SP/N SP/NOZ OZ
in
desp despre re spirit,
Ii
in
principiile Spinoza
Sl
conducatorii
evreiasca
ccmunitatil, Sp
De
c re re st st in in is is m !acul
exists
ns
at
st
sa
creada,
ca
llbertatea
esre
prlncipiul
de
to
bi
necesitatea
en DU-j
intindere
Ynsa
crestinismul,
fi
caracterisrica
fi
me
(c nstn nstn gere gere fi
-Un inel
studiu
at
in
independentiL
poat poat
117
"'
Bourne Bourne Intele Inteleger gerea ea aeesrui
ra C$
principial.
lu ru devi devine ne
ir universala.Mai ce as as t s trtr uc uc ru ru r care-l re-l ocupa ernul in a ce eate eate este este nece necesa sa cuno cunose se natu natura raIu Iu Dumn Dumnez ezeu eu imaginati.a noast.ra arbitrars. Pentru real nu
l ut ut , intii de in
acticneze Intr-un a ltlt a n at at ur ur a sau
fi putut
fi
fi putut fi determinate
fi dectt
alta,
fi
si natura aceea
cu
substanta
identificarea
ntin ntinom omia ia
rezolva
lu Dumn Dumnez ezeu eu ar . " Anume prin
iade iade ende endent nt
Spinoza
Necesitatea
constrlngere.
SpiJloza
se
Iit~enl,' pentru
un 0111. El
cauza
sale,
(Aceasu
denumirea de
in filosofie
(onnuli
poarta
Durnnezeu:
il
Libertatea
intiJ?lpl:uor.
retlccta in doult ipostaze
(s
libera.
l)m n a u r iposlaza re~ec(a
u mi mi r
(n ur tuncfia
n : L 1 i e d in in t
tnleJegerea da p o
de
vein veinta ta libe libe
pino pinoza za
considera
dumnezeesn. narurala, $ U n ! modurile na ur n a u ra ra n ~i natura
stnu:tumhnnij,
neintelegere
It
calitate naturii lui
in
fi
poate
2)natura
Dumnezeu,
creafoar~
drept
libertatea De
aici
vine
.a
lu D um um n
in
da
ac
identica
cu
adtca
necesitatea,
dumnezeiasca, D u m n ez ez e
(HIlllrrz
JpOSIOvJ
fItIlMiI"t4·
lit.
1Il1J1IQ"'1l
ium'lllW(lk
.propr prie ie taUla sa .pro (cauza
alE necesnarea
sur).
unor
de influenta
eJderioara,.' "Prill impu£4 cXistem.a. in Univers
fi nu
oaturate{a
lucrurilor),
In acest
ta)
pu
indreapta
pent pentru ru xpli xpli area area esen esente te erea ereati tiei ei umea umea princi principiu piu cauzal cauzalita itatii tii sustine Spinoza, si nu secoluI SCOPurl_.
XVII XVII
invatatura
este organizata
dupa un
sust sustin inut ut
de B. Spin Spinoz oza. a.
vi rtrt u e a in v vi
neeesitatti
110
Sp
za
nt
ge
ne
eforturi
$i
fortetor
acrinva
aetiune
exis existe tent nta, a, da ur un
actiunilor
care
contradjctie
lul care adue
ru urnane,
rorme
Ia mics micsor orar area ea
fortelor.
repr reproe oeit itar are, e,
etc. lubi lubire re
atunci
adica
este este
va
a,
cind
cere cere
eea
cunoasteri.i este "cuncasterea
ai
adev adevii iira rat~ t~ lo
lucr lucrur uril ilor or
ce as as t in a ce
e-
este
divina
oc na $i aceasta
tar
Unlv Unlver ersu sulu lu
meta metafi fizi zica ca
la
insa
si
puntle
c st st e ( :o :o nl nl ra ra r opus acestora, im lu ecan ecanls lste te $i fCUO_QOle nu pot fi pW
JU.Dt
natura desavirsite
actiunile
de
Leihniz
sinted'
fiIo fiIoso sofi fiei ei 'vech1 (antica ~i
In~pind
in
Ba on
>e
Si
rn
Spi.Q.oza
ui
C O J l8 l8 1 d~ d~ r a.a. . ~ a pc principiile
pe in
ol
moderna. in
g in in di di re re a
o s? s? fifi ca ca . ~ u ~t
sp
ne
sist sistem em
in anumite
cu aut mal
$ 1 pietatea",
in
lu
pe
bi
Leibniz
s tr tr u ct ct un un l
Sp no in lu Durn Durnne neze ze si
in afara
scrie
sale
el
ia
"A din
Prusiei,
de la
lu<:£aIi fdosoflee, ele pot fi mentionate; Monadologia,
printre
acest
la
intele,ctuaiA
struct ctur ur cu stru
tarului fUS toat toat preo preoeu eupa pari rile le
ale
lui Dumnezeu,
iubeste,
regelui
un
unra unra pull pull
iUbirea se pref prefac ac in reprocsatea.
nd
de
negative
lubirea
st
cere cere
lu
apropierea
ceca
st:01asti~
idei
Leibniz co~idet.a meea meeame meAc Ac matc matcma mati tici ci pcnt pcnt Jitt Jittdi diIe Ie fUosoftca. Pentru ca perene SQ nt anwD anwD1t 1t idei idei tare sunt
ro sWitinC ~I, ,.in fil~sofie
In
Il2
face face deos deoseb ebit it procesele
in
lui
lucrurilor. explica
natura
lucrurilor
ip
doar
$1 divizi divizibil bil
mcocanicaa
creata,
pc
principiul
fina finali lita tati tii, i,
eibn eibnlz lz
in
acesrea
st
im si Ha
cu oa er
De si
concreta. filosofia
cunoaste filosofia aparatulul
el
mctodclor roatematicU
stiinta
Iimira, mecanica si care filesoflc,
$i .$
eAista
infinit.
eterna
fl
si in
dezvolrarea,
baze bazeaz az
pentru
se
pe prin princi cipi piul ul meca mecani nicl clst st
fi
multipla
subs substa ta tlal tlale" e" de arec arec gindirea princi cipi pii. i. Daca Daca prin princi cipi piil il prime sunt pe prin gindirli, atune] 5C fiJosofie si de sliinUi mi spre exernplu, nu este nevoie de lo
care
Leibniz
fundamental.
in
dupa
fi
materiel. fi L i p s - i t a de
trebuie
si
Descartes
si mecanicu.
nu
de caracter
"for "forte te
prim primit itiv ive" e"
puncte, i, activa,
dupa parerea
lui
caracter spiritual. fi activo elerne elernente ntefe fe Inrtia Inrtiale, le, care form formea eaza za Iume Iume Iucrurilor,
f~
mill rm
ru
re
'~
124
da
lor sunt
repr reprez ezen enra rari rile le
repr reprez ezin inta tari rile le
lipsite de connUnta;
putea
sunt sunt cons consti tien ente te si
in
re are punetele de vedere.
Ins! exista monaoelor $i in sine toate
totalitatea
II
F ll ll o3 o3 o ftft a e m p r ic ic Q
formeaza ~gregat
inteleasa
corb corbor oral alit itat atea ea lumi lumi treb trebui ui
l7QltCl.r Bocon Bocon (J561 (J561-J6 -J626 26
de
-a
rp fondatorU intemietorul $ti.intei di
in
filo filoso sofi fiei ei mode modeme me
.I
lor: lor: iner inerti tia. a. masa masa impe impene netr trab abil ilit itac acea ea Feno Feno inal inal spatiul si timpuL
xist xist Spatiul
tirnpul De vorbeste despre ti
lu
lntele lnteleger ger
Leib Leib iz
s ubs tant tantial ial
Monadele
Stint
nU
numai
materialitatea
si limpu1
In·
dife rile, dar
scrie
si
re
lucrare restaurare
in lurnea lurnea lucrur lucrurilo ilor, r,
analiza
c1 Anstotc·1
p aU aU u u i
dar
carac carac1e 1eris risti tica ca
onlinea. schimbare,uansfonnare
ea aa
corpurilor,
spauutui
care
In
$i
lnainte
travaliul penrru experirnentale
timpului. fonneaza
in
continuitate,
sistema
vatori vatorite te fil6s fil6sofi ofice ce .s stii stiint ntif ific ic
anti antice ce
scol scolas asti tice ce
chiar
renasterii.
121
termina
eu tndo tndoia iala la
deformeaza $i
stri strica ca", ", To erori
trib trib su
en rali raliza zari rile le exceslve,
certitudini. Pen
"Prill
raspindit.
spre ab trac tracti ti omenesc este in linat spre
este
$i i$i
pe
in
pentru
poat poatft ft
refl reflec ecta ta
consacrara crit critic icii ii eror eroril ilor or
idei ideilo lo
false din stlinta
ei !:Ii
actiunea
le
sa
$i
oamenilor
tnctt
ale
Id fiziologia
\10m
fi instiintati
de
priroejdia
lor $I
lucr lucrur uril ilor or
ExistS.
stil,Inese
ornencasca: J)
sunt
erorile
individuale
si
individuals.
pina ce fi tnarmati
mintii In mtlmplari". Idol Idol
cuno cunost ster erea ea
ee
sl psihologia
fori fori
In rezu rezult ltar arul ul
comu comuni nica caru ru
~i si pl
mintea
cuvi cuvint nt
iar
idol idolii ii trib tribul ului ui (ido (idola la trib tribus us); ); id li aver aver ei (i la sp cus) cus)
ri
id li foru foru
cr ti
if cult cultat at le
irii irii cotidiene
si
scolasticii,
ron); theatri). sa aiha
le
Id
ri us $i
ratiune
tin $;~
so
ftiill~ele sa
12 1'l~
al lntij
silogismul
In descoperirea
conduca
daca
ea c s
ab
il
nu e s
In esse i n
sm
evidentierea
c ap ap ab ab i
deduetie, chiar ab
ze
ti
Sf
tc
acordul ri ea
instrumentariu
al cerc cercet etar aril ilor or
siii siiint ntif ific ic
oa
nu
folosi
pent pentru ru cerc cercer erar area ea stiintifica? In legatura cu acea aceast st tntr tntreb ebar ar prob proble lema ma esen esen iata iata acer aceree eeti ti ri p ro ro pu pu n m e to to da da em em ppii riri c4 c4 . generala de mi Ba i) d i Me e xp xp er er im im en e n t si parti: meto metode de empi empiri rice ce consta in d u e . P r m a parte lor, o pe pe ra ra titi ve ve , c ar ar e efec d4 efectu tuin in u-le u-le orec orec natura .$ avern posibilirate sa cunoasrern ei "low a de de v
e xi xi s
principii
adevarul
C ea ea la la l
si axiomele uniform
lo
indi indisc scut utab abil il
mijl mijloc ocii ii
e xr xr ra ra g
di si,m{Nri $i si (repeat .astfel
pa ul la s r u m r
me od
al
e xp xp er er im im e l t l u J I t n l
aun
fll
tare
fenomenul
~i
In
operir irea ea esen esente te la desc oper p ro ro p
or
C au au z
lucrurilor,
cauzei
c ea ea s
ma esre
';~I~~~I!rm:'~p:~o!trivaCarela \.lptil si spir spirit it ala. ala.
B ac ac on on .
form form
natura
F or or m u bs bs ta ta r i a a ar ar e u bs bs ta ta n i a ma er al
este
mecanicii, petrec
aparltlei,
rt
in
disparitiel
,silt
MlIIIrD~r MlIIIrD~r lui. descopera curent ucerca
Pr nc pa eJ
datele
cerc cercet etat at este este prezent,
.LI~mtjeOlJl
s: !;i
acxi acxior orne nele le
inscriu
In
t n e v id id e nt nt ie ie re re a
!1 .r.t .r.t
aJre aJrell ll
inductiei
cauz cauzal alit itat atii ii rr.e rr.eca ca ic
T o m a s Hobhq3
ca metoda
repr repres esem em
( 1 'S 'S 9 - 1 7 79 79 )
stiintei
feno feno eneene-
modeme
1111
filosofla
Iii. eerc eercet etar are, e, stli stlins ns legate 10 de, dar care indeplincsc p ro ro c es es u l c u no no .a .a sc sc er er u ro Jletodll 4 1 1 t d 1 t k 4 . dar pot senzoriale,
metodei
cornalet ~iin1a
si istoria polit: polit:icii. icii. Tot
ce
In momerrte:
trei
2) d e
moartc,
nalurli
stii stiinl nl
at ea
Jo cc
ie
n( os
despre re corp corpur uri, i, inviHatura desp trei e: rp le at
ei
decit
ernul
In
pArti:
p ic ic i a r
n:iiini
au Analiza cerceteaza stau lui, adic! elementelece etc.
ci
In
tnAlti.ine,
figura>
etc, Ia
corpurilc despartituri:
ma
afara
fonnaa
ca cu u) oa
il
fi
deraseaza de
cerc cercet etar area ea
invatarura
in
include
este
Prima.
esen esente tele leor or
Ea
fi:
miscarea,
orga organe nelo lo
mutt
CUDoastCru
senzeriale,
I) separarea
date datele le
COrpulUl
si
fantezie
de
functii difertte tn
m ar ar em em a i c ia
m.k; m.k;ca ca:r :re, e, spre spre
canze,
ci la
metoda l$.I fmiseazaactillnea Aldod Aldod .llfllellc4.ln .llfllellc4.lncep cept: t: generale, principii. anal anal tica tica Ea incepe cu ne iuni iuni In prim prin princi cipi pi pot Ii defmitlile. Hobbes erit cali calita tate te de prim eritic ic punc punctu tu de vedere aJ Ioloseste geometria.
In metafizica
cons constr trui uies este te
realitatea,
rati ration onal al
exis exis
ri
ipii ipii veri veri ee
sp ti l,
principille fi:
ni
fi
a,
an
miscarea, Hie
In
I n. n. l'l' d1 d1 dt dt ur ur t
parte biec biecti ti
n su su si si riri l
dint dintre re
o rp rp u i lo lo r
ra
si adincime a, exlsta ecnivoc,
sum
imag
(f
de pr
pa iu sitimp,
fa
nI
rupu ui.
Miscarca
ill
sta
teor teoria ia
esre studiata
In
din reor reoria ia
nerr nerrus usca catu tu
(Dcm (DcmiL iL1r 1rg· g·ul ul). ).
negara
subsranta
si r. sp ndit ndit in Hobbes oc mo culoarea, caldu~ sj u n sunt lucruri, ci ale f iiii n e Io ma Pentru intelegere Io r c e r ef ef le le c a . ob ec el
ca saexplicamsenzatiile
crecca
fig u r
daca
mar,
110i
vo
mi ea e,
inla inlatur
mirosuri,
!;ii miscarea
os na
ai s i s un un er er : rarnine suaete..;
stud studia iaza za
ernul
In
inmultirea,
ornului
si
este inzestrat
tAli
cognoscibile
anatomlce
ia
ernul Cuno Cunoas aste tere re
social
inimii,
si
emot emotto tona nale le
senzatiei
"Cauza rnisc;i"ii poare fi in H ob ob b unei a e i on on ea ea za za " alit alit exis existe tent nt ma mu ul mo or si existenta obiectiva senzoriale ale proprietatilor
cantitatea r na na i l en en ta ta , pentru
fi nutritia,
Hobbes
Dernocrit
en u np np re re si si : o r. r. iiii m ag ag in in i
scrta,
Hobb Hobbes es
me!;aniciica rnis rnisca cari ri
et rniscare C\Ic,a substarue f a r a
rela relati tion onis ista ta
SUS\inUI3
om
dotal
dour
intr-un
lei
d el el lp lp r
C\I
doar
Dec i,
sistemul El or o b re re cr cr un un u
nerves,
orga organe nelor lor senz senzor oria iale le creier '$i nirn nirn este este
obtectelor un l l1 l1 .t.t sc sc ar ar e l U . i .
numai
attt,
transmite
formeazs
la
reprezentare subiecti v,
ma me
este una $i aceeasi. Brnot Brnotiil iil uman umane; e; uta, iubirea, de ie te i a le ca si in cazul formarii senzatiilor. umane sunt obiecrele Cauz Cauzel el pasi pasiun unil ilor or sl aversiunilor sunt valorile spiri tuale, obiceiu binele si relative. Este relativchiar tiild ctHlL Ili .ele de pi s.. tn i st st l tu ii go ul sunt egoL~ti.Anume egoismul stimuleaza toate actiunile oamenllor.
memoria
13
pacn, si
mijloacele
In ca ar re
so ie at
unun ununlo lo
ca de
mate materi rial al
inte intere rese sele le oamenilor se clocaesc Cum stare de
se insraureaza
~i
poslbile; zbol zbol de
natural
in
personal
3)
binele
fi
si social;
indepl indepline inesti sti conven conventii tiile; le; ·intore! datoriile;
lips lipsC$ C$l' l'e. e.o~ o~ic ic oarnenu traiesc gase gasesc sc intr intr-o -o
lege lege tara
ierti oamenii,
ci se nume numest st
azbo azbol; l; ·r:11
acrul
in
to~i sa Ie urmeze,
atare nizboi
consra numai de
de
limp
pameza
atunci
urmare,
cm fi nicl
fi
moment." om
rauunea ol in mici micilo lor; r;
srgu srgura rant nt din in schimbul
ce
ro ri
putere fie
sable un
poati'
,ocl ,oclal al
nevoie de Ea trebuie
in
In
in
eunoscuta." Cont Contra ract ctu! u!
etc.
stare
n-ar
fi
od
tr i.
O DS DS e
vietii
sale contra
cont contra ra tutu tuturo ro eivila este
celo celorl rlal alti ti oarneni." oa
ll
drepturile
urme urmeaz az
viata celuilalt. AUta fata niei (oricit de putcrnic destept ar fi) decit sconnd condif ifii ii omul omul traiasca." In aceste cond punt sau O am am c
grupi\ 1lU
Shi
este absoluta,
grig,) poate
fi separatiL
137
116
inst inst
limit.1{ 1 <
'I
ur
innascute.
(erne:
Ba uc
<'lC.casta <'lC.casta sl2sfine
urmatoarele
t) Gnoseologie;
2) Prob Proble leme me
nimiceasca
etic eticoo-po polr lrti tice ce
tlmita<:.ratiunii
3 ) R e lili gi gi e pecare
4) Pedagogic.
if
suflclenta
Existaparerea St ut foarte r & o sp sp in in d itit a c D . in ne prnc pi ln minte lS cum acestea ar fiinliparite inceput .$ Iumecu pe prirue$te chiar conv convin inge ge citi citito tori ri si nepreviniti fi presupuncr;i,ar Ul ca
GnQJeologia..
a ju ju t & ru r u l v re re -
aceasta
u nc nc i
nueste
np es
n na na sc sc u e ,
po
ve
er
lara de U i n ic ic i "ideilor
d in in i
nouunl lnna lnnasc scut ut '' In
cunoasre inconjuratoare;
mo e Ug U g io io as as e c ur ur u De ic
unele
eo
mi
noastre.
dupa Innascute
se baze bazeaz az
popOaJie ramase
a x fi de mp oc face faceco cont ntlu luzi zi l,
deoa deoare re
el
la nuexista prin princi cipi pi logl loglce ce
in D cm cm n
prac practi tica ca si
il
Ratiunea S·Cl:
rtnd rtndav av
KA$adar
inte intele le tual tuala. a.
teoria
sa
ma Descartes,
filosofia
d ee ee . c u ea l:
s-at
presupunern
t:ii
pe care u ng ng . c a
dobi.Jldeasca. unco-n~jnut
11U
II
n00110
de idei
139
algfndirii. experi rien enta ta in expe
inte interi rioa oara ra
tipuri
simple.
percepern
-D bs sunelului
miresului,
bo:ala,
iritare,
$i UrmArim oper operat atiu iuni nile le dubli l$ ti ex oa pa Jt
mi$carii,
flgUrii.
luiitinii,
catre
;t
produce
ct~. DiD
Locke Locke cali calitiH tiHi. i."T "Tot ot (medial al
al gindIrii si aljn,telectului once idee in m i
tere tere
ia numesc
es
e"
-Astfe.i
In ·conceptia
influenta
$i asupra
Dupa
Lo
de aceea e s n ec ec e a r po ed co ri doua
si se
SUI'\l
si
rationati$tii este vorba d e t ns ns us us irir ilil e corpurilor ec 1 7 $i em .$
vi
bi
d e corpuri,
ea az
COrp.
cali calita tati tile le
ID no rtlpausut $i, num.JU1."
We
eorpurilepIiJnarC. daf
corp corpul ului ui
pe
care
anurne DP SIlQ SIlQ
reale.
ele: ele: p[Ov p[Ovin in di
SknturitOI. de modut. nostru de ateeili ! I l i c i nupot fi nu ik
etiberate
modu modu
perccpe. eali ealita ta
sensul ul in sens
In care
,afla adev adevam am
lu.i '<":. 'Din.PVM' de _\lI1dafC ·(:Ilre real DueJdsta,w
joaca
altor tUasofi,
vreu vreunu nu
SUftClek:/
idei; calitatilor
misc miscar area ea
nM
produce. in noi facultiHile, pe care ~cest
Teoria
salle
IOU.mft
10 -c
de
si
fonn fonn
cantitati
pa
jn .e3 insa$i·
inti intind nder erea ea sau
st
ce ov
perceptici,
iate iatele leet etul ului ui
ie st
Ele
atragern
in fond, d~ maternatica
teerau studiare cons consid ider erat at esentiale,
AnU-iI1e
aceste
sunt adnlise ea existenCe de catre i D C ek ek c tu tu l,l, ·b ·b o st st n . .... .... . a~elc caLiUi~l care in. in ,,"en in Do senz ·ci suot I~ a~e senzat atii ii vari variat at A. lor pri.BtlU'e. adict\ prin o• lo nese nesens nsib ibil il $i. de p r o < t 1 W e . anumite senzatti sunetclc. gusturile, .num .numes es cali calita tatl tl CUlorikl.
~l
iacUe .sim .simpl plc. c. sutle sutletu tu ramme-pa&iv, dar dupa aeeests de i
D O b o .d. d inin d
proCedee
de
140
141
C;il
si
intuitie.
rk lu fi adec adecva vate te pent pentru ru s es es iizz a l im im i tc tc :::: l c u no no a st st er er i ck ac re indicate de p u e re re a s en en za za titi ei ei , cont~m ~mpo pora rani ni sai, sai, D.U .poate Cont:e Cont:epfl pfl .foeta .foetaI4. I4. Locke, CD $i cont sociale in t.im t.impu pu unor unor t·ransformari problemele cxis cxista ta anum anumit itec ecom omli lifi fi natu natura rale le si viatl}, mai mulE sa ma putia poat.c .c duce duce ernul poat agreabHa. Conceptia sociala constmie$c pI '-'- c ze ze n ta ta r i1 i1 e o m p i ri ri s t pc r e pI Binele,- pentl'U Locke. ce produce produce dure dure Acti Acti itil itilte te uman umana. a. treb trebui ui sa f~ rationalil. adita. in ciUl ciUlar ar bi ol folo folosu suiu iu mu treb treb ie sa ro (b (b ,.,. IC IC :::: a rau semenilor masura: cl nu trebuie s a p ro consta in O' $i ·baza Lo dOri dOrinl nlcl clor or sa actionezi impl)tnv8 deprinderilor, ulgenl nldo do .ran .ranoa oaal ale. e. contravin. ulge
rp
it
ra
revolutiilor
lu Hobb Hobbes es
de
s o i ct ct a t e , P ri ri nc nc ip ip iu iu l de amcn amcn i' um caali de Ia RilfUl'i; 2) G a -Uberi. disp dispun un de prop propri rict ctat at $i .pcrsonalitatc:. naturale. Ac u n p:rineip~, ale:
sIAm
in
j : m o du du l Locke
neag neag 'd
de
prin prinei eipi piul ul
".
le
1614 1614-1 -1 S3
-Pentw
este cxplkarea filosofului COflcep.liei llC'Yete: de ficu' ma sit intelegem ne va cia posibilitilte j) ..Berkel ai core core po it tu B erkeley. ey. Traval Travaliul iul filosofic al episcopuLul este indr,:Pt.3t Jlkaeley din YlU\ YlU\ea ea sa Acea Acea ta este pc de alta parte, Berkeley este de care dispune .n;-ligios $I v re re a c u o M e p o i bi bi l i t apere ideil~ I'Cligioase.
Vrem.ea nu i IWltematic·A. U nu compatriOlgf'
mariJo Jo succ succes es vremea mari me ~ : -reprezefttantU eemarcabili aJ m e
$1
In
lui
substanU.alA IIJllmcntatea anumitor pozi*ti $1Untuic $1Untui c s us~ln us~lnccon cconcep ceplia lia Berkeley ci r c _c. Anum~ GU ea flU este de aoor aoor nu lume, (lito#(lito#-empif empi fiit ii tiJ: iJ: ·eng1ez ·eng1 ezi. i. us u· on on .dar iB anwuke w:url,' ai e xi xi s e n e i empirl$tii I~-i DUmnczell, devi:au pe poziliile conceptlel sUbstanUate. tlmpwlui
ce ce tl
ubst ubstan anti tial al-i -i
rele rele
1 llll 4 c kk- i,i, J 'absolute,
existenta .idei
spar spariu iulu lu
abso absolu lut, t,
14
loi)
Nemijlocit acti activi viia ia ea
i. Berkeley
scria:
constiinta repr reprez ezin in fapt faptel ele, e,
"Ell
faptelor
curate." Dr; pe
.eli
aceasta
on ta in co
arar arar
cind
eilo eilor. r.
$i
lor, lit
ell
doar dare ale spirintlui. " I
conceptia bi
ca
o cu cu in in te te le le , au
percepribile
ni
in
m un un t i , existenta
naturala
ma depa depart rt nu numai
calit
Be
oameniler
mo
rravahului
adic.;i
lucr lucrur uril ilor or
il
consuinrei
u rn rn an an e
continui
ca si
ca iosu iosusi siri rile le
sau
odur oduril il
lucr lucrur uril ilor or
stae $i
ext ns
c o o ra ra r
\I
"Am
mai
sens sensib ibil il mtll in matene sau tn afara p~1cdovedi $i in "dvinta tuturor celoriartc' talitth sensibUe. Astfcl de pUda. se tiCI) sunt lucrurilor nid i gu re ss- up up un un em em .... , de c e . s a u u p re me gu ra ra " a u e x e n i un un e la fel
j~
formeaza
obiect
Sl!l
se spuna,
ca
nici
de mine~.." Dinpunet sunt
:e
,lSi"
spa~ spa~iu iu li p, mate matene ne Icria: ~$i.r. wt
s\lbstantil.
lmr-uua d i r i &crtsotU~sale presupune relativ $I rczu!tatul existen,. spatiul~ ahsoiilt, deosebit $i clreia cste absolu luta ta,d ,deo eooe oebi bi:t :t de tnif cste ntit ntit,i ,iic icar aren en abso tnif;, ;,c. c.~e ~e rela relati tivi vi .j ronsidera, c~ partile. finite al acestui
spathJ
fie
De
si forma.
ca $I
tali taliti titi ti hu:Ri
otrief:tele JUteriale
$i oa
miscarea
considertnd,
ftU
foloseste Berkeley penrru teorie In ea doar Ii 5 1 : : pare. c a v a uc ur
I$
rezultar aJ rarionarnentuiui,
tnnnderea,
merge obiectivli
in
in
m U \K \K ic ic a c e
spatiu
pri m a
:i
adans
fi ci Lock Locke. e. El refu refuza za real realir ir te
biec biecti ti is
in
plnA la inf'init;
(spa (spati tiul ul .. Eu
_meDea pres,upune,ca
mi
elos eloses es limbA. clei euVlntul,· ; sp te in sp a d .u. u · £a :,t aIte fn,eleg prin -8c:easta exiStent. aparte." exists Nalitatc ~A 5i r et nici U1'l Obi~. et 1e 1e ct ct e a ce ce st st e o O ( iu iu ai ai . a en en er er ak ak : futtdanlmtul fHosotioi lui Berkeley puncnd de. -plu;CC$C
lB 0ies 0ies
1«
Traratul e rm rm en en u
g en en e a l
au
"materie"?
raspunde:
fa
ordonate
de senzatli.
doar
Berkeley p ro ro b e m in
tota totali lita tate te de scnz scnzat atii ii idei
este generate, da
cele caresunt.sunt
us Ji Ji n doar fictii, s us
triunghi triunghiuri
concrete:
B er e r ke ke le le y
drept, aseu aseu it
el general, care ~uprindecazuTile u ni ni ve ve rs rs a cu sunt spaliu1. timpul. substanta ci fict fictii ii alec alecre reie ieru rulu lu uman. Ho Teoria $tiinl $tiinl-l, -l, sustin sustin
S tU tU n
et
Berkeley, m au au l
o lo lo se se s
le
lnlocuieste
care
S-i!:U
are seopul
modemi
sing singul ular ar
ater ateria ia
cons consta ta
Hume Hume (171 (17111-1' 1'17 176) 6)
Este Este filo filoso so em iris iris ngle nglez, z, lnsa lnsa arad arad ul ac st igin igin it ex nere nere crit critic icii ii atlt atlt ozit ozitii ii or fllosoflei rati ration onal alls lste te ci $i
..
in puterea
nu vede limi limite tele le cuno cunoas aste tere rei, i, neaj neajun unsu suri rile le inte intele lect ctul ului ui si
ori
de em ea
on
c ru ru r
filosofiei.care
simt simtur uril ilor or
filesofice a r c u a re re "
oi
ir
In
nl
i/or. tumii
obiecnve,
si
un sir de re le stii stiint ntif ific ice, e, secclului XIX, inceputul seeolului spat spat ul
Davi Davi
semnelor.
it'l
a eu eu t
$tiinla: ce este este
sunt idei generate, cu teoria
care
splritului
Tot prin
ar l1
suflerului
nerezolvara.
etc. IdCI!a de 'riu 'riun. n.gh gh fn roate idei ideile le de triu triung nghi hiur ur dear despre
re
nu mal sunt
te
monismul idealist sa rezolve u ni ni r
Se poate
Putem isoseel.·
ca
$i rnai rnai dlst dlstiu iuct ct
mal
te pere pereep epe. e.
B e r k e l e y . este doar
lntelel)1 cecil
suflet
intreaba:
nOllStr!.
tu
este
l ur ur n . .
anume degmatismulul.
empirisrui $I mn
1<16
xist xistcn cnte te
ubsr ubsran ante te
intelectului
aliza aliza contin continutului
1~7
Critics teor teorie ie
spir spirit itua uale le
cuno cunoas aste tere re
si
um
incepe
Locke susunea
CIl
pozitia
impUcii
substanta
repr reprez ezen enta tari ri
pute putern rnic ice, e,
inte intens nsiv ive, e,
un
ir
de ioei part partic icut utar are. e.cu cu
ar fi
et ..
~i si ni
ideilorparticulare
51
in
arat aratar ar ei
ef et
su
poate
[0rmeaza
baza
pe
core coresp spon onde dent nta, a,
asem aseman anar are, e,
ntel ntel ctul ctulul ul
ri
anumita
Ideilc:
fi
pri.n
si idei compuse. rezult ltat atul ul in rezu
si
trav traval aliu iulu lu
nottunea i mp mp l
H um um e n u
nt ad vf
"I
a ce ce s e i
si anume si sustinea,
un er
e,
ci
part partie ieul ular are. e.
s ub ub s ra ra nt nt e
particulare in reprezentare privinta gene genera rala la cept ceptat at generate alreeva decit
m a te te ri ri al al e, e, ci ci si si :
sau
c o \ i d ei ei l
ulti.m.ti W".
in
ideea
substantei
decu decu
In ac aassta ta
ca
fi doar nu exista
spirituale.
at trebui
uI
marl
ecncruzia, tn-senma,
nu inrtrebare
i n r eb eb ar ar i
dear face
de susttne
materie,
de
..
In baaa concepttei empms.te
esentials
extrasA
ID impresii",
eo bi ar
formarea
unlversale,
obie obiect ctuJ uJ
niei
existe
um ltoa ltoasa sa
chim chimba bare re
dupa
8i
fiecar ar tn fiec
clip clipac acoD oD$t $tie ient ntiz izam am
14
singulara,
ci acea
impresie
catre
care
1;>1
In
supune Hurn Hurn
centrala.
nimIna
pe
asa imobila.
fi
ne poat poat
acestei
anallzci
demo demons nstr trea eaza za
notiuni:
logica
si simturile.Logica:ra~iunea
~lU
ajuta al
II
aiel
cauz cauzal al ta te
irnp irnpot otri ri va
ling uaele ling
alte altele le ori succed
Dar
in
din
filosofie.de acea aceast st
pozi poziti ti
religie. Ii permite
notiunilor
lt deci deci
mai
in spatiu.
-ca.
ali relatie. d~
No
ele exisra
lntre
de
In capi intreprinde capito tolu lu Indo Indoie ieli li sceptice cu necesirate p riri vi vi r I a o pe pe ra ra titi un un i di u c a re re a Tratatul e sp sp r a tu tu r iatelectulul umaria. Critlca enuntarea
care
pentru
in~elegereacauzalitatil
este esentiala
concluzia,
pare rea "B",
tip de ~unoa~ere In
spunem
cauza cauzali lita tarc rca. a.nct nctiu iune ne Crit Critic ic
ca
in
ui A" ocupa ocupa
in limp noi nu putem face concluzia
Anume
sa
cercerarilor in ~tilntele natu natura rale le
,1
im re ie to
trebuie
am
distincta
alta
care
fi in
Dupa obiecte.'trelani
I.!?i ar
uman umana. a. si "fapte".
obiec obiectiv tiv da
Nece Necesi sita tate te
Iucep Iucepur urul ul-s -s
au asteptare,
UII
credinta,
ca
dupa
efectul.adica
" . . Aceasta
1,0
in
MI
1no
MU AL XV
Caracter Caracteristle istle
ea
g~lrer g~lrerol ol
trancez;
oc
/1'"(Jflcez
tlumlnumulul
de vslo vsloar are. e. 11 mu nisrnu
un curent,
prez prezin inta ta
In Iilosofiei,
giadirii
feud feudal alis ismu mulu lu
institutlile
ui
caste,
.statale,
reli reli ia
et ca
bisericii,
fana tismu Iui
d e i ns ns trtr ui ui r
$i
si
judecati $i
neva nevala la ile, ile, ilum ilumil illi lis[ s[ii ii
orri orrite te cere cereau au
rezorvarea
in
rear rearle lent ntar ar
despo ism
:incerCll1d
malta
sf
Impo Impotr triv iv
tmpotriva el
at
la Iibereatea
e rn rn el el iiii l
prin
d eo eo lo lo gi gi e
ma .<
urrnare, feud feudal al
naturii
$i
radi radica cals ls locu locu
r ia ia I i sm sm u l u
io domeniul
ului ului
p re re ce ce de de n
din ei
ma
r;;i
1W
intelegerea
parca timp. Acestea au ~l argumentau
lUI11i:i
eesspr pr
COIlCCp'tjjJOf
in
meta metafi fizi zica ca
ume, ume,
intelegerea
etri etri
ider ider t,
be
S-3U
despre
anti antidi dial alec ecti tica ca
o rm rm a negn negn
conc concep epti tiac acre reat atio ioni nist sta. a.
f;lptu.l. "c
natura
in
f~ are
ri inta inta
apar aparit itie ie
ea [n.~~i'>' ca ill temelia
ir atur aturii ii
nern nernij ij ocit ocit
duce duce
si sociale.Tendtnra
da
p re re ze ze n si
la
strimtoeareacreationismului
$.
fatalisrnului factor
0'
PIlei
evolutia
Libe Libert rtat atea ea
gind gindir irii ii
revolutionara
~i·
1.11
1.1,
paraue ue In co para
socieratii.
el erapa precedents
inainte insenma rasp raspin indi di
er
incgalitatii
isto istori ri
st
au
sociale,
nc
soci sociat at-p -pol olit itlc lce, e,
scci sccial alis ismu mulu lu
erie erie
in
De spirirul Iegilor mennoncaza ev itit ab ab ilil e a l dupa dupa legi legile le i r.r. ev chlar ill srare,
uc
acti action onea ea
omen omenea easc sca. a. Dezv Dezvol oltt ttnd nd trad tradit itii iile le mate materi rial alis iste te istorice, ei cauta cauta rezo rezolva lvare re la intrebarea at
n n u ri ri i
proc proced edee ee deil deil
mate materi rial alis isrn rnul ul
pent pentru ru
p ur ur er er i
perfectiona,
sa me
Vi
ma
13
m e materiala, ea c ug ug et et a t o u l exista etern, legatll llri ril. l. el de ratiune" ~i in legat Toma d' Aq rezultatul
p a c re re a
miscare, "Iipsita
au
utop utopic ic
fl igncrate.
vedeau
in
r ea ea lili za za ri ri i
s co co pu pu lu lu i
d iv iv in in ,
uruvei
me
jilo~o ~ofi, fi, Co.nceptil1e sociale, p o W ee e e · I I jilo
tJle tJle lut MO"le3qull!~,
Voltaire,
RaWlttJu·
Charfe-Luis
Sl
fOlia defllosc deflloscfie. fie.
supu supune ne
srud srudia ia
oper operel el
tilo tilo ofil ofilor or din. din.
~i
i n tears
nt iti
lect
to
ce
gasit
in mod
decuviln
ta,
i-
faCUt
uni. oame oameni ni pe uni.
exis exis enti enti
en re
cu obi, obi, tar
1.1'1
miscare,
ratrune,
du
un
dirija cu lumea, nici exis existe tent nt lumii. ~ot:tbi!a nici
l ~ liberi, utopi utopi
Ut
putea
eli natura
si soci social alis isrn rnulu ulu
sUl1t
Absolut totul l e 01
si cine cineva va prin prin urmare, r.iI Ie schi schimb mb Ia dorinta 5» !limeru 1.1,l,.I .necesitari, natu natu ii prezi prezi lega legatu tu intr intr corp corpur uril il
supus
nta
sing singur ur
re la $i Roma
Renasterii,
PJ IC
egil egilor or nn cari cari te
Iegiler,
fost
l\fontellquieu
S'l';
creatta
upua upuain indu du-I -I lumii
pe
umne umne eu regitatUor fi
in fume,
ge
i nv nv en en ra ra t obiectiv,
de
Ie ;.le ;.leg: g::. :. Legi Legile le
ater ateria iaie ie
Mater!" g i o r proprii, fi ~,b.~ufd sl e vi vi t n d c :g :g i - : e i
glndit itor orLJ LJ neturii, glnd
arat arata, a, 10
~'l
gene,'.:
IH
flinta lizi lizies es
ca
traieste
urit uritoa oare re
contempleze
EI
Anim Animal al le ca si oa enii enii aceasta,
poteatialului inte intele lect ctua ual, l,
Mont Montes esqu quie ieu, u, onst onstii iint ntei ei Natu Natura ra
Ev
nt nd
an
ul
up lu
er nt
o mu m u lu lu l
parcri desp despre re real realit itat ate. e. De de fenomene, lucruri $i ·i prim primul ul lind, cunostintele in direetia aceasta capa capata ta
sirnt,
cu ajutorul
tlra
erganelor de
al nece necesi siti ti:l :lti ti
ce reie reiese se din
Incurca
raporturilor legile sociale
mult
cind
la
Ilum Ilumin inis istu tu), ),
evid eviden enti tiaz az
omcn omcnes esn, n, natu naturi rii, i, ar pcecAUtindu-Ie ca in .sec .secie ieta tate te repr reprez ez ne ntut ntut dete deteri rini nini nism smul ului uige geog ogra rafi fi El st deea deeare rece ce soco socoat at medi mediul ul (;Iu (;Iuza za pr ncip ncip la ~i hota hota noar noar in dezvo1tarea in aparlCia si e):istenta diferitor societatii, guvemare ial-p i t obiectivitatea
dezvoltaril
stor storie ie
esre
conc concep epti ti desp despre re idei ideile le mn scut scut adic despre aprlorism. adic Omui, capatate independent de expe experi ricn cnf8 f8 prattiei....
raport cu e a i ra ra te te a Cunoastcrea
in
cune cunest stin inte te
cunostinte, ci D U m W : itt acti activi vit& t&te te sa in contact, a cu cu m u e az az a O m u inCepl; cUDoasca nu de la senza,ii Spl\': notiuni. dar catre om. lumil de in
gusturi
un rezu rezult ltat at
mai
gAs~e
el .devedeste,
part partic icul ular arc: c:
schimbate
in
in
nu prezint.a legi
dezvolra
rc esea esea di pr ae piil piil re unoa unoa$t $ter er xist xist ntei ntei ob ec lv [imp prim primor ordi dial alit itA1 A1 mate materi riel el $i secundaritatil sl [imp onst onstat at ri cone conexi xiun unii ii objective tntre
infl influe uent ntea eaza za
cunostintele;
sau
c un un oa o a st st e J um um e a
poar poar
ca socletatea spec spec ific ific
ele
dinainre
realizarea
gtnde.ste.
$l
in
si
lumea
natura
$i
arti\
el
aratadoua
dezvoltarea izvoare
al
cuiva
dinafi dinafin4' n4' lumtl, lumtl, ct de cOllldiUile, In~leBea ta societatea in inceplnd istorice, treapta de dezvoltare oamenii decarece acestea dzboaiele,
cauz cauzel el mi
La
firestl,
parerea
de
Iluministul
sa.' privata,
si nu Prop Propri riet etat atea ea
natu natura rale le
extinde
puterea asupra alrora,
si
priv privat at
sub
prezenra
I;
morale
chiar si
e.
M un un c
tlzica si grea
oame oame Uo
rebu rebu
in despot.
ell rnasinele,
nloc nlocui ui
1n
Francois
to
succ succes esel el
econ econom om.. .. ei
st ia
is
SJl]
etc:"
c re re az az a
po ib
Mi
de
spor spor
lu
XI
(1
1)
Scri Scriso sori
filo filo ofic ofic
prod produc ucti tivi vita tate te
E-
m un un ci ci i n vc vc n o riri i la r v a t re re bu bu i si n itit la
tina
operele
predecesorilor
onst onstim imta ta
omul omului ui
til
fiinta
ca
VI formeaza
si societa tii
d in in a
ele
at tu
si contemporanilor
trad tradif ifjj jj
aceasta.
si
(173 (1734) 4)
al rnunca
Statu)
(1694 (1694-17 -17 8)
.\ii
il
ii
Ar uet-Vo uet-Voltai. ltai.re re
lucrarile:
sa-l
La
Marlo
sistema su
social-politica
IlU
Sl)IU
impuse
prob probJe Jeme me
fund fundam amei ei tt le
natUri~ proceseleal1aromo~ venim
la
filo filo of ei
in t e r e s e llll : lor.
si
Iilo Iiloso sofi fiei ei., .,
C1.1
mainra
COn
conditiilot
epublic epublican an a,
trapumndu-l
pur
tu
cnar cnarhi hi ta
$i
CO
recunosrca
$i
d'
corpurile
16
II
stat stat lui nu
fri. fri.nt ntea ea
In
.
es
ell
pers persoa oana na
p am am i n e as as ca ca , c ar ar e trebuie se
obls oblsnu nuir ira, a,
fi
grij grij
perm perman anen enta ta
fa~a de prog progre resu su
rnateria teriale le si in prirnul
roduce roduceril ril
tehnicii. Bogatia consta
marfuri, \lepusa
conchide
starului,
atimenrare,
produse
Ja
Ro se
17
17
ginUltor
1<,1
'XVI'
sec.
_
la
ome.ntUI acesta d i o pe pe re re J Volt Voltai aire re .. H ob ob b D id id e despre stllnfe $i arte (J 750),
litera u r um De:scartes lui MonlaJgne, etc. Lucrarile
provenirea oameni
neegauea tli i n t r
ri
socia
alte
rarnurt
al
In
el,
et ..,
(1761),
manufacrurilc,
scrn scrnto tor, r, peda pedago gog, g, U. lind cunosr] ~~lil~
J'
(1762)
prcductiei
starului.
facrorului
economic
Vo intelegea
C3
fara
al
va
veni
timput,
cind
in
fruntea
po
ati ni
de
va
COO$tiin~ei,
t nS nS iJ iJ , irnposibila
tara
s oc o c ie ie ra ra te te a
anumita
sistema
absulut
aper aper
drep drepru ruri rile le
oamenilor
a,
de
untversala
teri teri
st
dA
. s
EI
real
moare ~1 se destruge prezinta
na,m:ere
~i
iect iect vR
senzatlilor. duca
In
rariunii. ~l
caritlit;.
HI
de
Dupa
la aparirla t'
f_,.
fi
!;j
_lZIC,
W/
ret.
d e s mu mu lu lu i organelOI
rere rere
b e e , aiintifice.
Encicloped"
editarii
fi
guvernare
In
si
recun~.s.tea, existenta
statelor
misticismului principiile
elaborarii "1
n t u cn cn f
pleda "C~\
llSSeau:'l
f~st aceasra
nadajduia
fi
sa
recunoscut el
ia sa
Despre contracnn sau des pre edUCiltie
Vla~
ni
ce
Omu
162
etod etodel elor or
101
si proc proced edee eelo lor, r, poseda
si
se
care
I1l
Intaresc
de
entre
lcgile
un
in
suveran. 1j
care
ill
dornncste
cctarenilor. schirnba,
I~op I~op rtll rtll chiar
d~
51
acesiuia. om
pu prim prim os
la
piatra
indi indi idul idul
care
pamint,
anum anumit it declarind:
peri perioa oade de
sanctiunea
guvernului.
Guvernul
el
tnt aparatul
upun upun ad nari nari Conceptia guvernului. contrac rului POPU!tlfC.
necesar
aI
m p ar ar titi re re a
p am am in i n tu tu lu lu i
tntre oameni,
In as
mod,
m in in i
di
urma
hotarasre
soarta
Accasta social
I , c au au t n d
In transf transform ormari arile le indi indiso so)u )ubi bila la
ineg inegal alit itat atii ii econ econom omic ic
si politice.
sociale.
ma
insi
poJa poJari rize zeaz aza: a: soci societ etat atea ea in grup grup opus opus din eauza intereselor economice, antogonism si lupta. Ideea ca duce Ia um ua ce st on itio itio at de interesele econ econom omic ic opus opuse, e,
pentru
tn lucrarile
e v id id e nt nt ia ia z a
pe Rous Rousse seau au tntre ceUalti iluministi, llrivarea
in genere
D u p a opinia fericire
~i
no a.
ul
tuuc tuucti ti nari nari
diferit,e
statui,
soci societ eta: a:
in
educatie
ai
pr.ocesll~ d~
izola izolarea rea elevul elevului, ui,
Ib
soc/elate
Qi
dupa La Merrie 7 09 09 -1 -1 75 75 1
23
Istoria
natura la
(l745),
Ornu l-masina
(1747), Scrisoarea
xplic
(J
C\
onar
rarionala
cercetarea
e l g ie ie i c re re s n e E va va ng ng he he lili e
D em e m as a s ca ca re re a c re re s i ni ni s n ul ul u (767), S pi p i r u l i ud ud ai ai sm sm u l 769), Si ma ur
rnaterialitatii
et a ti si s o c i et CO
-c e ns i i a -c
inte intele lege geau au
s ec ec un un d
fOSI, este V8 fi ce izvor din, or pu u c u ri ri , no ne nl
in
tot luat n a e r oa v a a tc tc a l e l u i . Ei au gener generali aliza za filosefica
Sistema exrsta exrsta siactto siacttoneaz neaz diferite
nici
aici
menuoneaaa,
"materia, esre organe se na te te riri al al e lucruri r na ca
ec
s.~p~a organel~~ de ns si
liPSlt8
factor, urmare
en
Tot
ca cauza
senz senzat atii iilo lo
noas noastr tre, e,
un
senzatiilor
gaseste
In
acest
si
afara zvor
;lar senzatlile, reprezenta rile il rezu rezult ltat atul ul schi schimb mbar aril ilor or ce petr petrec ec inau inaunt ntru ru orga organi nism smul ului ui In legattlTD. i mp mp r i i de la capatare carom li ne c ru ru r l e e rp rp u i l cn ur tc copie, de i m a p senzatiile :A perceptiile, in E I : . ) a mod, materialistli francezi
Ei
~i
materiel
COl
at
si
drep drep
ereata
materiel.
ma
.u
al
subiectului
Me
ate
sine
d e s en en :z :z < !.!. titi ilil :e :e . S l repr~z~ntarile noastre de simt in
Iuera rile: rile:
ate
reaU reaUtat tateob eobie iecti cti vace vace
D en en i
subiect, eons eonsti tiin inta ta
Lui. Lui. Deci Deci dlipa
on
cons consti tiin inta ta
in faptul, filosofiei
mate materi ri este este primordialt., crcala sl .aie .aie niru niruic icit ita. a. i ni ni r t e
efie efiecw cw
Ciicuget:itoril
de
pe
ozit ozitli lile le
at rial rial sniu sniu ui
vesn vesnlc lca, a, real real
d e Iueruri,
se deplaseaza Cele Cele m a sus au rezolvst Intrebarea
secund,
roateri.e pecare pecare
corpuri,
$1
fenomene
materiale
Irx.
in univ univer ers" s"
in
In
timp.
cauza ill ea nsas nsa si, i,
unltarea
Conexi Conexiune une actloneaza
niei
au
prezintii
si
fl,
care
naste $i
ni ices iceste te
lucr lucrur uril ile, e,
acuone acuoneaza aza
ar caracter "Natura in toate
peste
.i c~in c~in ea
eces ecesit itat at
care tntr tntreg egul ul in care
in
biec biecte tele le Univers
feno feno nene nenele le
atur atur i,
chim chimba ba ea
si
reala rnasa
totul
si
in
proc proces e sul ul generate
al
eint eint erup erup
materiel
evid eviden entia tiaza za
in
legi legile le
si
prezinta
misciirii in
no
nemi nemijl jloc ocit it
no
si un anum anumit it
tirnp 10
corpuri sa
di erit erit
independent er bina bina
si
sunt
societate,
de faptul,
actioneaza
Oamenli
IlU
ii".
miscare,
ei
argumentau
esenta
fortelor
exis existe tent nt
soci social al
si
numal datorita
si demo demons ns trau trau fi
ia
iata iata si
oarnenii
laTa in mediul fost impo imposi sibi bila la fi fost
mconjurator,
'In
privinta
169
part partic icel elel elor or
mate materi rial ale, e,
si
nt
!1
un
Negarea
neccsiratii to
ce ar
loc
inli inlimp mpla la.r .rii ii
in lume,
si
la
si invers,
nurnai
prcdus
Iirezennnd
asemanari
ma
impl implic ic
animalele,
in mod
intimpla,
S3
cu
supunindu-se
ce rea, rea,
reiese din continuu
legi
de
in
fi as
caraghios.
In necesitatii
(if,
m e n i on on ea ea z legi legilo lo
atra atract ctie ie
trebuie
si re ping pinger erii ii
sa
Conf Confor or
in
a c i un un e
!I
evolutiei oamenii
tina coni de el in proc proces esul ul de o b titi n s uc uc ce ce s si sa fi Ieri Ierici citi ti al ria! ria!is isti ti or
fran france cezi zi
ca o a
ce mi
in o c nume numese se
ract racter eriz iz az
ltfe ltfel, l,
In
a ct ct lv lv itit at at l
ce tru
cr
legi
E se se n
o mu m u lu lu i
sa gindeasca faptul
conc conclu lude de
~l se
ce nr
eel.
sa simta,
consta
alba albach ch
;;<1
de
deosebeste
n a u ra ra l
animate prln cara caract cter eris isti tice ce
fizl fizlol olog ogic icc, c,
activitatea
ma
organica.
necrganica
In
procesul
rezultatul
in
gtndeste,
ou nu
Materia,
dezvoltari.
L'I.
ratiune,
Ei
viata.
can!
de
dispi.na
constiinta.
on De
si dupa
.il
IlU
ma
Materia
acelorasi
si
aparut
10 medi mediul ul
Inco Inconj njur urat ator or
ginditorul or st In
in
arata, nu
rata,
diferite
ex st
Natura,
m iS iS C lurnea ea plan planet etel elor or aparut lurn
se acornodeaza
um
tnzestzat posibilitatea
Ill!
sistema
ill prezcnt,
spune
el
l-a
1" 1"11 11
170
numai un obiect
arata
os
senzorialc rationale
In mu unicul
obiect
a l c u no no a st st e riri i.i. C on on tr tr a r
in cunoastere:
lurnea, prezinra Diderot, afirrna,
agnosticismului,
eli
IlU
despreadeva.r.
prin
ul
58 p;Hrundll
refl reflec ecta tari ri
aces aceste te
drept
realitati
afirme
fi me
ma
um
si lucrurilc actiona
nurnai
arata
materia,
nt
nt
ist ii
in vedere
flira
c un un ea ea s crei creier er
o r c e n-ar Il". orne ornene nesc sc
L1Stt
In
asa prates,
illmiiextcrioare influientei lumii de catre acestui
care-se
socoare treapta
proces.
de
ini\iala
SCSiVl,
tncepui
de
c un un ea ea s e r sonsua ualis lismu mu la sons
La
si Hclvetius rnat rnater erial ialis isti tilo lo
englezi,.
vo
sensu~hsm\.llui
derectie si
trnpotriva
simplu
Ia
a-ic
corn cornpu puse se trai traini nice ce caJi caJita tati tivn vnoi oi ;-"~l<1t mi riahsmul
all
!n atentia
percepe.
e or or i
ci
in
extc rioare,
Decicunoa.stercll
cu senzatia,
ea idealist
al
';Ol1l"inua dezvoltare
~riintific!;:i
experienta
dialectic
ce decurge
simple,
la cuno cunost stin inte te de la
un cara caract cter er
aH dialectic,
intr-o
nu ansamblu)
ascendenta,
co
iv.
$i soeietatea,
un
ell
ci
care in
organism
miscarea
nu era privitri social integru,
ai II
feno feno enel enelor or
soci social ale, e,
BibUosnfi
armenia
si
bi le
ut rora rora .. Bogdan
BnlI;dMir
v.•
ua
A I1 I1 IO IO lo lo gi gi a
f ilil os os of of u: u: A
O O de ti8u ti8uri ri cele celebr bre. e.
c la s c a
F ilil os os of of i
S l r llll W ,
Bucu Bucurc rc$i $i
lnlroollcer<:. Fllcsofle ~aca
B U 1 \ llll l$ l$ i
I'JQ,
197b.
pillA Ill. Plal)]!l
C hL hL o i nnAA l.l. l
C3Jd C3Jdil ili1 i1
V. Chhi Chhica ca
S. ChaIleljl
Gi di
C. F l o so so f
o te te r
concurenta.
rapt ill
al
corn cornpo port rtar ar
rnat rnater eria iali list stii ii
trancezt
ocia ociall- liti liti
dezvoltarea gind gindir iril il uman umanc, c,
all
1-1. os
B l C U~ U~ 1
99
xYllHea.
Mi
Tseu Tseu
",ill~. ",ill~.
198L
Mlr ea
o so so f c 4
hl c in in e
I s t O L ' i B I llll os os ol ol ie ie i
v ol ol um um e
/trad.
e u r o pe pe ue ue .
. Du Du cu cu rr rr .:.: ;;;; !i!i " 1 9 9 IlnCI1I1:§ti, 1(j5~
din
At
10. La
19-9 1
19&9.
BIlCI.l~i,
In
Irtoria, filosofiei.
9.
CnliOVB.
1963 1963
99
$ 1 b i bl bl eO eO & ni ni l e .
M . n d u rn rn u
BUCI.l","'1i,
Bucu Bucure rest sti, i,
1 91 91 17 17 .
nd
C re re st st om om at at i
16 Ht sc t7.
B uc uc u e s l ,
veac;"r>tnA
Gv
supuna si omul. fi os fi
e .n .n t c h i l i .
ow
I.
1 4 F lo lo riri a
1918.
f i o so so f o r ".
Prot>lemfltiCQ
F~.u F~.uri ri Hust Hust.r .r a l
13. F ilil os os o i e
natura,S-
omului.
o..sprt vledlc sI doctrinele
L ai ai er er titi u
1 2 . F l io io l lO lO l l a
Bucw:esli,
I-
proprierate 10
I.n
0 11 11 11 11 11 11 11991. 11991.
S lu lu d J .
CUI~ de lee; ij
8. D eo eo ge ge n
marcat
n di di c
i l l e) e) (l(l e
lata
Conceptille
fiJoJOfiCi
80
Cart Cartes es
liil liil Ii Vlrtulii, >f
Bu
99 91
1'(11.
vel,
J . 1 . Byupoe M.B., CIJuy:!J
~I~:
(Y""oe noeo6l1C1) qlC'D, I.
J i C J I 1 I I J I H e . , I994. I99 4. 1fctt!pU
4 I M o c . .... .
J~. lboomO!tap
/If
m[ IIIIt IIIItllIO.... O....
Tpu.
~:
: 1 6 . MIlK DkUIIIOll1I
fJ
~:
[ W . 1 9 9911 . toluJ
1!N3.
lUIR ••
I~
Jr. 11)Q
Itxaunoy,
.Bn
1990.
Kl\I V. beKl\I
Flla.ift{l Flla.ift{l (C
is
lmO¥ll\U,
.E. Lomvull)
(td. Bop)
(Gh. (Gh. SII' SII'bI bII) I)
(E. l : . o z i ..:.anu)
Pua.o6A M o d em em l . .... .... _ "
. _
(M ·Bnj ·Bnj:a :a
11~.lIl\d
hnce,,;.
ISO
. .. .
1- .... ......, ..,-" -" -_
. ~ •
~ •
. .
17);
