COMPARATIE INTRE MANAGEMENTUL JAPONEZ SI MANAGEMENTUL CHINEZ
MANAGEMENTUL JAPONEZ 1.Caracteristici generale ale managementli !i cltrii "a#$ne%e
Un element specific, care se află la baza comportamentului şi managementului japonez, este aşanumitul „amae” – starea specifică de dependenţă şi întrajutorare care există între componenţii oricărei organizaţii organizaţii !elaţiile interpersonale presupun un anume ataşament emoţional, astfel înc"t persoana dependentă are un comportament specific, e#it"nd să îşi asume responsabilităţi responsabilităţi indi#iduale în întreprinderea de acţiuni proprii, aştept"nd ca ca şeful de care depinde să aibă iniţiati#ă iniţiati#ă şi să-l protejeze protejeze Amae prezintă o importanţă #itală pentru psi$icul şi şi stabilitatea emoţională emoţională a japonezilor, japonezilor, el impregn"nd întreaga structură structură socială, de#enind de#enind o dominantă a mentalităţii şi comportamentului nipon % altă caracteristică majoră a managementului şi acti#ităţii organizaţiilor în &aponia este larga proliferare a „grupuleţelor” „grupuleţelor” şi „clicilor”, în cadrul lor, lor, cum sunt denumite în japoneză japoneză „ habatsu” !ezultantă a specificităţilor specificităţilor de mentalitate şi comportament nipone, grupuleţele sunt componente funcţionale de bază ale organismelor gu#ernamentale, gu#ernamentale, partidelor politice, marilor întreprinderi, etc 'ele mai frec#ente criterii de constituire sunt absol#irea aceloraşi uni#ersităţi, legături de căsătorie şi munca în comun în cadrul aceluiaşi colecti# colecti# (rupuleţele protejează interesele membrilor şi asigură, totodată, un sistem de contacte şi ec$ilibre în cadrul fiecărui sistem &. Elemente ec$n$mic$'s$ciale s#eci(ice c$n te)tli na*i$nal ni#$n
)xaminarea mecanismelor economico-sociale ale &aponiei rele#ă un complex sistem de management ce funcţionează la ni#el naţional, care combină elementele decizionale şi organizatorice formale şi informale, a căror rezultantă o reprezintă elaborarea strategiei economice nipone şi coordonarea principalilor factori implicaţi în implementarea sa 'aracteristica dominantă a acti#ităţii lor o constituie cooperarea intensă şi pe scară largă dintre gu#ern şi cercurile economice japoneze %rganismele gu#ernamentale se implică puternic în dirijarea şi desfăşurarea acti#ităţilor întreprinderilor întreprinderilor japoneze *entru aceasta se stabilesc stabilesc priorităţile priorităţile naţionale pri#ind pri#ind industriile, produsele produsele şi te$nologiile te$nologiile de importanţă strategică pentru &aponia %biecti#ul prioritar urmărit în ultimele decenii l-a constituit punerea la punct a unor industrii industrii competiti#e pe plan plan extern +e acţionează concomitent concomitent at"t pentru ajutorarea ajutorarea şi stimularea financiară a sectoarelor prioritare, c"t şi pentru protejarea industriilor şi corporaţiilor care se confruntă cu probleme dificile *rincipalele *rincipalele modalităţi de de acţiune sunt - formarea de carteluri pentru obţinerea de produse complexe la preţuri competiti#e pe piaţa externă - reducerea capacităţilor de producţie excedentare prin stimulente financiare şi de altă natură - diminuarea surplusului de forţă de muncă din anumite sectoare prin implicarea organelor gu#ernamentale în transferarea sa în companiile aflate în expansiune - selecţia firmelor necesare să supra#ieţuiască datorită importanţei lor pentru economia niponă - finanţarea unor acti#ităţi de cercetare-dez#oltare - acordarea de subsidii pentru exportul anumitor produse - furnizarea de capital pentru noile in#estiţii finanţarea programelor de pregătire şi reprofilare a muncitorilor
+. Tr,s,tri -e(init$rii #entr managementl ntre#rin-eril$r "a#$ne%e
)conomia niponă are structură duală, marile grupuri economice, denumite zaibatsu sau .airetsu, coexist"nd cu un mare număr de întreprinderi mici /n prezent, există şase mari grupuri economice, bine cunoscute pe plan mondial 0itsui, 0itsubis$i, +umitomo, 1uji, +on2a şi 3ai +c$i 4ong5a 0ajoritatea întreprinderilor nipone sunt însă mici 6lcătuite, potri#it legislaţiei nipone, din mai puţin de 788 salariaţi, întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă circa 9:; din totalul întreprinderilor japoneze 6 fabrici şi uzine, bancă şi compania generală comercială? )lementele specifice pe planul managementului posedă îndeosebi banca şi compania generală ' 6ngajarea pe #iaţă a salariaţilor *ersonalul întreprinderilor nipone se di#ide în @ mari categorii permanent, care este angajat pe #iaţă semipermanent sau recruţi experimentali muncitori temporari 6ngajaţii permanenţi reprezintă elita companiei 3 +istemul de salarizare bazat pe pregătire şi #ec$ime /n stabilirea #eniturilor personalului din întreprinderi se are în #edere pregătirea şi #ec$imea sa în muncă 3iferenţele de salariu între cei cu studii superioare şi medii sunt însă mici, criteriul determinant în moti#area personalului este #ec$imea – în funcţie de numărul de ani lucraţi în compania respecti#ă, reprezintă fundamentul principal pentru a stabili mărimea salariului, încadrarea pe funcţii şi promo#ările
MANAGEMENTUL CHINEZ 1. Caracteristici generale ale managementli !i cltrii c/ine%e
!epublica *opulară '$ineză este o ţară aflată de circa AB de ani într-o puternică expansiune economică /n prezent este o mare putere asiatică, iar peste A8 de ani #a de#eni cu siguranţă o mare putere mondială /ncep"nd cu anul 799A, ratele anuale de creştere economică depăşesc, în medie, 78;, ceea ce asigură o puternică e#oluţie a economiei, în ansamblu şi a industriei, în special, dar care generează alte probleme, cu profunde implicaţii sociale poluarea, creşterea numărului de şomeri, aglomerarea urbană excesi#ă &. C$nte)tl s$ci$'ec$n$mic c/ine%
Cransformările puternice de natură economică şi socială petrecute în '$ina în ultimele două decenii au reuşit să modifice substanţial structura proprietăţii şi structura economiei /n prezent, în '$ina, structura proprietăţii este următoarea B8; proprietate de stat, A8; proprietate pri#ată şi @8; di#erse forme de proprietate mixtă, aceasta însemn"nd proprietate mixtă a statului c$inez şi a altor state sau proprietate pri#ată mixtă între c$inezi şi in#estitori străini /n acest context, se poate afirma că există o economie complexă , în care ponderea sectoarelor tradiţionale are o structură specifică 7:; din *D=7 este generat de sectorul primar al economiei - agricultura, piscicultura, sil#icultura, creşterea animalelor B8; din *D= pro#ine din sectorul secundar al economiei – industrie, construcţii @A; din *D= este asigurat de sfera largă a ser#iciilor, al treilea sector al economiei +. Particlarit,*i ale managementli c/ine%
Dn '$ina predomină, din punct de #edere numeric, firmele mici, familiale sau indi#iduale, în număr de circa A8 milioane, dispersate pe întregul teritoriu locuibil al ţării 'alitatea produselor sau a ser#iciilor oferite aceste firme este scăzută din cauza insuficientei lor puteri economice acestea reprezintă însă un debuşeu pentru şomerii pro#eniţi de la firmele de stat aflate în reorganizare 3eşi economia '$inei se dez#oltă alert, iar *D= este pe locul şapte în lume, în clasamentul primelor B88 de firme din lume nu apare dec"t =anca Eaţională a '$inei 'ele mai răsp"ndite grupuri economice din '$ina sunt grupurile industriale şi $oldingurile naţionale (rupurile industriale c$ineze acţionează în domeniul extracţiei, transportului, prelucrării şi distribuţiei energiei electrice, petrolului, cărbunelui, precum şi în domeniul producerii îngrăşămintelor c$imice Coate acestea sunt domenii strategice, aflate sub controlul gu#ernului +trategia grupurilor industriale urmăreşte fidel şi ser#eşte realizării orientărilor de ansamblu ale economiei c$ineze +istemul de impozitare a profiturilor practicat în '$ina este conceput astfel înc"t să stimuleze acti#ităţile de producţie ale firmelor care realizează exporturi sau ale firmelor care beneficiază de in#estiţii străine considerabile )xistă o gamă #ariată de cote de impozit, dar şi scutiri de impozite pentru firmele de producţie sau pentru cele care acţionează în domeniul te$nologiei a#ansate 3iferenţele ţin cont şi de criteriul geografic
0. Strctra ($r*ei -e mnc,
3iferă de structura economiei, mai ales datorită numărului mare de persoane ocupate în sectorul agricol, în ferme de stat, pe terenuri ale statului sau în întreprinderi familiale pe terenuri înc$iriate de la stat /n acest sector lucrează circa F8; din populaţia acti#ă, în industrie @8;, iar în ser#icii @8; +istemul de salarizare practicat în '$ina are următoarele componente - salariul de bază, stabilit, de regulă, pe criterii de senioritate - indemnizaţii >acordate mai ales în organizaţii de stat?, care diferă de la ocompanie la alta, în funcţie de politica acesteia şi de contractul de muncă )xistă numeroase asemenea indemnizaţiiGajutoare >pentru transport, alimente, locuinţă, deplasare, educaţie, copii, încălzire, tuns, spălat, călcat, #iaţă scumpă? - prime >de tipul salariului al 7@-lea sau al 7F-lea? - comisioane . Pers#ecti2e ale managementli c/ine%
- 6ccentuarea reformei din sistemul economic impune, în scopul creşterii ni#elului de trai, acordarea unei atenţii deosebite problemelor din regiunile rurale, rezol#ate parţial prin crearea de ferme agricole, piscicole, zoote$nice, în care agricultorii lucrează în comun Cerenul utilizat în acest scop este înc$iriat de la stat, în baza unui contract forfetar înc$eiat pentru @8 de ani - 'oncedierea masi#ă a personalului excedentar a permis firmelor de stat dar şi unor firme pri#ate în care statul este acţionar, să se orienteze în acti#ităţilor lor spre cerinţele economiei de piaţă - 3esc$iderea societăţii c$ineze spre economia mondială a permis dez#oltarea unui sector economic neglijat p"nă în anul 799B turismul 'ele mai mari companii turistice din '$ina se află în proprietatea statului )le deţin $oteluri, restaurante, săli de spectacole standardele de calitate sunt cele occidentale, însă tarifele sunt inferioare celor practicate pentru ser#icii similare în ţări dez#oltate din punct de #edere economic
Dn concluzie, fiecare tara are propriile strategii si #iziuni asupra managementului
