UNIVERSITATEA DE VEST FACULTATEA DE DREPT
ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND COMITEREA INFRACŢIUNII INFRACŢIUNII DE VIOL
Prof. coordonator: coordonator: Asist. Asist. dr. dr. Magdalena Roibu
Masterand: Masterand: Bâte Nicolae Nicolae Bogdan
CUPRINS
TIMIŞOARA 2014
Introducere……………… Introducere………………………………………… ……………………………………………………… ……………………………………..............4 ………..............4 CAP. 1 INFRACŢIUNEA DE VIOL 1.1.1. Violul - Scu! i"!oic###########################$ 1.1.2. Evoluţii ale atitudinilor atitudinilor şi sancţiunilor sancţiunilor cu privire la viol……………………….………….6 viol……………………….………….6 1.1.3. Definiţii juridice şi sociale ale violului……………………………………………… violului………………………………………………….....7 ….....7 1.2.1. D%li&i!'% co(c%)!u'l* +iol - ',u "%u'l 'l &i(oului /i i(c%"!#########. 1.2.2. Conţinutul legal şi consideraţii preliminare ale comiterii infracţiunii de viol vec!iul cod penal şi "oul Cod Cod #enal………………………………………………… #enal…………………………………………………………..……………..$ ………..……………..$ 1.2.3. %ipuri de violatori…………………………………………………………………....……12 1..1.T 1..1.T%%oii oii )i+i( )i+i( 3'c!oi 3'c!oiii ,iolo ,ioloici ici /i co&)o co&)o!'&% !'&%(!ul (!ul ci&i( ci&i('l 'l )%cu& )%cu& /i 3'c!oi 3'c!oiii 3'+oi'(5i#################################.1$ 1.3.2. Caracteristicile anatomo&morfologice…………… anatomo&morfologice………………………………………… ……………………………………..…16 ………..…16 1.3.3. Ereditatea sistemul nervos anatomic şi neurotransmiţ'torii………………………… neurotransmiţ'torii……………………………...17 …...17 1.4.1. T%oii T%oii )i+i( 3'c!oii )"i6ici 'l% )%"o('li!*5ii +iol'!oului##########.1 +iol'!oului##########.1 1.$.1. T%oii T%oii )i+i( 3'c!oii "oci'li 73'c!oii 73 'c!oii %co(o&ici8 cul!u'li /i )oli!ici9######.1: )oli!ici9###### .1: CAP 2. ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND COMITEREA INFRACŢIUNII DE VIOL 2.1.1. E!ioloi' co(ui!%lo /i 'c!%lo ci&i('l%........................................................................21 2.1.2. Viol'!oul /i !%c%%' l' 'c!ul i(3'c5io('l#################...22 2.2.1. (radele de severitate ale violului…………………………… violului……………………………………………………..…..2 ………………………..…..2)) 2.2.2. Clasificarea crimelor de natur' se*ual'+………………………………………………...2, se*ual'+………………………………………………...2, 2.3.1. #si!opatul se*ual pe terenul criminalit'ţii................................................................ criminalit'ţii...........................................................................27 ...........27 2.3.2. -e*ualitatea şi devianţa se*ual'...........................................................................................2$ 2.3.3. -e*ualitatea delictual'.........................................................................................................3 CAP . VIOLATORUL ŞI VICTIMA .1.1. C''c!%i"!ici )%"o('l% 'l% '%"oilo !i&i/i ;(
STUDIU DE CA?##############################4$ CONCLU?II################################>@ 2
Introducere Introducere Motto: ,,Libertatea adevărată este cel mai bine caracterizată de abuzurile libertăţii”. Georg Cristoph Georg Cristoph Lichtenberg (!"#$!%%& 0iolul este unul din actele de violenţ' cu cea mai mare gravitate social'. %oate definiţiile postulea' ca o tr's'tur' comun' constrângerea sexuală e*ercitat' asupra victimei şi lipsa de voinţă a acesteia. ulţi specialişti consider' c' violul nu este att un act cu o motivaţie se*ual'
ct mai ales a les o acţiune de agresiune /ndreptat' /mpotriva /mpotriva altor persoane 4indiferent de se* femei sau 5'r5aţi. asemenea agresiune poate avea efecte pe termen lung asupra victimei motiv pentru care /n orice legislaţie din lume violul este considerat ca fiind una dintre cele mai grave infracţiuni comise /mpotriva persoanei. 8i5ertatea individual' a persoanei /n general include şi li5ertatea se*ual' adic' dreptul acesteia de a dispune /n mod li5er de corpul ei /n domeniul vieţii se*uale respectnd 5ine/nţeles normele de drept precum şi cele morale. rice constrngere e*ercitat' asupra persoanei pentru a o determina la un act se*ual de orice natur' f'r' ca aceasta s'&şi dea consimţ'mntul constituie constituie o /nc'lcare a relaţiilor sociale referitoare la li5ertatea şi inviola5ilitatea ei se*ual' pe care legea penal' o pedepseşte. pedepseşte. 9nfracţiunile /n leg'tur' cu viaţa se*ual' sunt dintre cele mai periculoase şi cu urm'ri individuale şi sociale la fel de grave . Violul, actul sexual cu un minor, incestul, corupţia sexuală ori hărţuirea sexuală produc indignare şi proteste. :stfel de fapte sunt comise de persoane lipsite
de simţ moral de c'tre persoane 5rutale şi lipsite de puterea de st'pnire a impulsului se*ual. 0iolul /şi are r'd'cini adnci /n condiţiile sociale şi economice ale societ'ţii ceea ce /nseamn' c' o prim' condiţie a prevenirii fenomenului este refacerea economiei ceea ce ar duce la reducerea num'rului de persoane din grupurile vulnera5ile. vulnera5ile. #ersonalitatea şi mediul formea' o totalitate funcţional' iar atunci cnd unul dintre aceste elemente se sc!im5' se modific' şi aceast' totalitate funcţional'.
3
CAP. 1. INFRACŢIUNEA DE VIOL
1.1.1. 1.1.1. Violul Violul - curt curt istoric istoric Din cele mai vec!i timpuri vin m'rturii care atest' e*istenţa comportamentului a5erant se*ual unele din ele inclund şi prescripţiile moral&juridice iar altele modalit'ţile de realiare a acestor manifest'ri a5norme. 1 9storia proceselor şi a procedurilor arat' şi mai profund /n ce m'sur' istoria violului nu s& ar putea limita la cea a violenţei. ;eaminteşte /ntrep'trunderea comple*' dintre corp privire moral mo ral'. '. erg ergnd nd mai /n adnci adncime me judeca judecarea rea violu violului lui duce duce la /ntre5 /ntre5'ri 'ri privi privind nd posi5 posi5ilu ilull consimţ'mnt al victimei la analiarea deciiilor a voinţei şi autonomiei sale. istorie a violu violului lui ilust ilustrea rea' ' imper impercep cepti ti5il 5ilul ul pun punct ct de pleca plecare re al unei unei repre repreent ent'ri 'ri a su5ie su5iectu ctulu luii şi a intimit'ţii sale. 9storia violului ar fi cea a o5stacolelor /ntmpinate de renunţarea la ideea unei leg'turi nemijlocite /ntre persoan' şi actele sale care presupune a se ţine seama de< e*istenţa unei conştiinţe neparticipante neparticipante la act+. 2 =n secolele >&>99 r'pirea a fost tot mai des identificat' cu violul iar acesta cu violenţa şi molestarea. #entru a descuraja aceste cauri /n situaţiile de consimţ'mnt al victimei aceasta era aspru sancţionat' ? era e*comunicat' şi i se intericea dreptul s' se mai c's'toreasc' pentru a descuraja seduc'torul sau violatorul. #edepse similare erau prev'ute şi pentru complicii s'i pentru clerici sancţiunile constau /n e*cluderea statutului lor ecleiastic. Circumstanţe agravante primeau caurile /n care victima victima era logodit' c's'torit' c's'torit' ori legat' de 5iseric'. 5iseric'. 3 @n ca confu şi prelungit /n timp de care s&a ocupat #arlamentul de la #aris # aris /n anul 17A sugerea' o reacţie mai vie şi mai sever' faţ' de violarea copiilor la sfrşitul secoluluiB una din primele sc!im5'ri caracteristice caracteristice /n sensi5iliarea sensi5iliarea la violenţele direct se*uale. 0iolarea 0iolarea unei copile copile de 11 ani r'mne nepedepsit' dar se insist' asupra gravit'ţii faptelor şi se asimilea' !!"iolul
co#is asu$ra unei co$ile i#$ubere! unei #or%i sociale a "icti#ei! un soi de asasinat&! toate violurile violurile din acea vreme au fost caracteriate drept crime ce ofensea' cel mai mult natura. )
1.1.'. 1.1.'. ("olu%ii ("olu%ii ale atitud atitudinil inilor or )i sanc%iuni sanc%iunilor lor cu $ri"ire $ri"ire la "iol Dr. i!ai elaru , Comportamentul sexual aberant Editura oldova&9aşi 1$$3 p. 1$. (eorges 0igarello , Istoria violului secolele >09&>> Editura :marcord %imişoara 1$$A p. 6. ' -orin . ;'dulescu -ociologia şi istoria comportamentului se*ual deviant+ Editura "emira ucureşti 1$$6 p. 133. " Ibidem 2, pp. $$&1. #
)
=n fiecare i paginile iarelor din ;omnia a5und' /n descrierea unor agresiuni se*uale care se comit /n mediul ur5an sau rural asupra femeilor tinere sau vrstnice f'r' deose5ire. aptul c' tineri de 1)&1, ani au ajuns s' violee femei de peste 7 de ani sau c' numeroşi indivii din mediul rural /şi agresea' se*ual vecinele sau rudele ne indic' c' ceva nu este /n regul' şi c' amploarea victimi'rii femeii a dep'şit orice m'sur' /n ;omnia de ast'i. -e semnalea' anual circa 1.2&1., de cauri de agresiuni se*ual raportate /ns' cifra neagr' a acestui fenomen r'mne neraportat'. =n ;omnia la fiecare 6 ore este violat' o femeie e*istnd pro5a5ilitatea ca uneia din 7 s' i se /ntmple acest lucru. =n -@: e*ist' riscul ca o femeie s' fie violat' la fiecare 6 minute. =n toate societ'ţile cu mici e*cepţii violul a constituit o ofens' grav' un delict e*trem de serios aspru pedepsit de c'tre comunitate. emeia a tre5uit s' suporte de&a lungul timpului atitudini de umilinţ' desconsiderare şi numeroase acte de a5u. ormele de victimiare la care a fost supus' femeia au variat de la o societate la alta şi de la o cultur' la alta de la o perioad' istoric' la alta., =n ranţa /n secolul al&>099&lea /n timpul reformei catolice ameninţarea cu pedeapsa capital' /i o5liga pe seduc'tori s' se c's'toareasc' cu victimele iar atunci cnd nu se puteau c's'tori din diferite motive 4erau deja c's'toriţi de e*emplu erau o5ligaţi s'&i ac!ite victimei c!eltuielile determinate de naşterea şi /ntreţinerea copilului reultat din relaţia se*ual' ilicit'. Din anul 1A2, statisticile judiciare francee consemnea' o naştere continu' de acuaţii pentru infracţiuni şi delicte se*ual pentru a evidenţia o descreştere puternic' spre sfrşitul secolului al&>9>&lea şi /nceputul secolului al&>>&lea. :ceste acuaţii sunt /nregistrate anual su5 ru5rica violuri şi atentate la pudoare categorii juridice am5igue care las' o mare marj' de apreciere judec'torului. =n ranţa /ncepnd din anul 1A6 victimele unui viol din rndul copiilor erau de patru ori mai numeroase dect cele din rndul adulţilor. Din anul 1AA statisticile judiciare francee semnalea' o sc'dere cu apro*imativ ,F a num'rului de violuri şi atentate la pudoare favoriat' de diminuarea valului migrator de la sat la oraş şi de resta5ilirea deec!ili5rului /ntre se*e care a caracteriat faa de de5ut a industriali'rii şi ur5ani'rii. :ceast' mişcare de lentoare se*ual' se prelungeşte pn' /n preajma celui de al doilea r'5oi mondial. =n deceniul al şaptelea /n ranţa anual num'rul de reclamaţii pentru viol a fost estimat la circa 1, /n timp ce num'rul de violuri judecate a fost evaluat la apro*imativ 3 de cauri Dan anciu ? -orin . ;'dulescu ? 0asile %eodorescu , Tendinţe actuale ale crimei şi criminalităţii n !omânia Editura 8umina 8e* ucureşti 22 p. 361.
,
anual. =n mod real violurile judecate nu cuprind dect caurile care aduc prejudicii irepara5ile victimei 4deces invaliditate temporar' traumatisme pierderea virginit'ţii etc.. 6 =n :nglia protestant' represiunea se*ualit'ţii ilegitime a devenit un adev'rat program pentru autorit'ţile laice şi religioase. 8a /nceputul secolului al&>9>&lea teologia reformat' transmitea 5urg!eiei victoriene un mesaj milenar de rigorism moral şi de misoginie creştin'+. :m5iguitatea şi rigiditatea favoriau /n mare m'sur' ap'rarea violatorului pentru tri5unale fiind e*trem de dificil de a sta5ili şi dovedi circumstanţele caurilor de cunoaştere trupeasc'+. 8egislaţia 5ritanic' cu privire la viol a secolului al >0999&lea ? constat' :nton -impson ? era att de confu' şi de rigid' /nct pro5lema fundamental' cu care se confrunta victima /n iniţierea unui proces era faptul c' ea avea foarte puţine idei /n leg'tur' cu alegerea definiţiei cea mai potrivit' a cunoaşterii trupeşti care s' fie aplica5il' /n caul s'u.7 :mploarea real' a num'rului de violuri comise anual /n ;omnia este practic o mare necunoscut'. "u e*ist' date statistice suficiente şi relevante şi nici studii sau cercet'ri /n acest domeniu. Cea mai mare parte din cercet'torii romni care au a5ordat /n lucr'rile lor pro5lematica violului citea' /n lucr'rile lor concluiile unor studii şi investigaţii /ntreprinse /n ccident mai ales /n -tatele @nite şi ranţa. =n anul 1$$) dup' cum arat' statisticile din ;omnia au avut loc 1322 cauri de viol raportate şi judecate /nregistrndu&se o creştere uşoar' cu )&,F faţ' de anul 1$$3 cnd s&au /nregistrat 126 violuri. =n anul 1$$, s&au comis circa 12 de violuri dintre care /n 17 cauri s&a produs şi moartea victimei. -pecialiştii romni nu par s' fi acordat violului o importanţ' deose5it' /n pofida faptului c' repreint' una dintre cele mai semnificative manifest'ri de violenţ' din societatea romneasc' postcomunist'. "u e*ist' anc!etele cu privire la victimiare şi studiile de identificare a factorilor de risc sursele de informare lipsesc precum şi o mare reticenţ' a unor victime de a aduce la cunoştiinţa autorit'ţilor agresiunile la care au fost supuse.A Contrastul /ntre antic!itate şi era creştin' este i5itor. #erversiunile se*uale se caracteriea' printr&o lips' de ponderaţie şi printr&un ec!ili5ru defectuos /n tendinţele individului. $
1.1.*. +efini%ii ,uridice )i sociale ale infrac%iunii de "iol -orin . ;'dulescu , "ociologia şi istoria comportamentului sexual ,,deviant# Editura "emira ucureşti 1$$6 p. 137. ! Idem $, p. %&'. * Ibidem, pp %()*%((. % 8. -trominger , Tulburări ale instinctului sexual, +erversiuni sexuale Editura< :ntet ** press #ra!ova 2 p. 1A. )
6
n Noul od Penal Violul - Art. '1/ 41 ;aportul se*ual actul se*ual oral sau anal cu o persoan' s'vrşit prin constrngere punere /n imposi5ilitate de a se ap'ra ori de a&şi e*prima voinţa sau profitnd de aceast' stare se pedepseşte cu /nc!isoarea de la 3 la 1 ani şi intericerea e*ercit'rii unor drepturi.
Violul este unul din actele de "iolen%0 cu cea #ai #are gra"itate social0. %oate definiţiile postulea' ca o tr's'tur' comun' constrângerea sexuală e*ercitat' asupra victimei şi lipsa de voinţă a acesteia. =n general definiţia juridic' a violului implic' relaţia se*ual'
4vaginal' anal' ori oral' prin folosirea asupra persoanei a forţei ără consimţământul celeilalte persoane. :ceast' definiţie tinde s' se a*ee asupra penetr'rii unui anumit orificiu de c'tre penis
sau alt o5iect. #enetrarea nu este totuşi elementul central /n cadrul violului+. Violul arăta -. iddens / este un eect direct al legăturii ăcute ntre sexualitate şi sentimentele de putere ori superioritate asupra altora, iind un act de agresiune n care victimei i se neagă dreptul la autodeterminare. Conform clasific'rii f'cute de ..9 de e*emplu violul
fiind definit cunoaşterea trupească a unei emeii prin orţă şi mpotriva voinţei ei + repreint' una din cele şapte infracţiuni principale comise de americani. 1 Viol * crimă sexuală comisă de un bărbat care abu0ea0ă prin orţă de o emeie sau de o ată. :desea este fapta unui deec!ili5rat egoist 5rutal şi imatur din punct de vedere afectiv
uneori pervers şi care aproape /ntotdeauna se simte frustrat. :legerea victimei nu ţine numai de !aard victimele fiind de o5icei su5iecţi cu o inteligenţ' deficitar' sla5i şi naivi. 11 Viol infracţiune care const' /n fapta unei persoane de a avea raport se*ual cu o alt'
persoan' prin constrngerea acesteia sau profitnd de imposi5ilitatea ei de a se ap'ra şi de a&şi e*prima voinţa. 12
1.'.1. +eli#itare conce$tual0 "iol - abu2 se3ual al #inorului )i incest -orin . ;'dulescu , "ociologia şi istoria comportamentului sexual ,,deviant#, Editura "emira ucureşti 1$$6 p. 126. "or5ert -illamG , 1icţionar de psihologie 8arousse Editura @niversul enciclopedic ucureşti 1$$6 p. 33A. # De* on&line 2$ definiţie viol. +
7
#e de alt' parte a5uul se*ual al copilului const' /n activit'ţi care e*pun copiii la stimulare se*ual' inaccepta5il' pentru vrsta devoltarea psi!ologic' şi rolul lor /n familie. Cnd astfel de activit'ţi se def'şoar' /ntre mem5rii familiei se foloseşte termenul de incest sau abu0 sexual intraamilial al copilului. :le*ander (. Hap!iris defineşte /n sens larg incestul ca o
activitate se*ual' iniţiat' de un adult /nrudit fie printr&o leg'tur' de snge sau prin alianţ' fie pe cale social' 4de e*emplu adultul incestuous poate fi un vecin sau un /ngrijitor /n locuinţa copiilor. =n cel de al doilea ca relaţia social' are o oarecare durat' astfel c' adultul a c'p'tat un anumit grad de autoritate.+ 13 9ncestul este forma ma*im' de se*opatie şi a5eranţ' se*ual de regul' neraportat /n $F din cauri nu se cunoaşte cunoscndu&se doar /n ca de consecinţe nefaste cum ar fi sarcina pu5liciarea conflicte conjugale sau flagrantul. 1) Este numit' incest o relaţie se*ual' f'r' constrngere sau viol /ntre cosanguini sau adulţi legaţi prin alianţ' 4care au atins vrsta majoratului legal şi interis de legile fiec'rei societ'ţi< /n general mam' şi fiu tat' şi fiic' frate şi sor'. #rin e*tensie intericerea se poate /ntinde la relaţiile se*uale /ntre unc!i şi nepoat' m'tuş' şi nepot tat' vitreg şi fiic' mam' vitreg' şi fiu mam' şi ginere tat' şi nor'. 1, :5uul se*ual comis de cineva din afara familiei ? 5a5Gsitter prieten de familie sau un f'ptaş necunoscut se numeşte a5u se*ual e*trafamilial al copilului. =n literatura de specialitate termenul de incest este definit /n mai multe feluri. olosit /n sens restrns termenul se refer' la activit'ţi se*uale /ntre rude de snge. olosit /n sens e*tins el include activit'ţi se*uale iniţiate de un adult care joac' rolul de mem5ru al familiei /n viaţa copilului. 16 -' not'm c' mişcarea psi!analitic' preocupat' de 5unele moravuri a avut /ntotdeauna tendinţa s' masc!ee tragediile istoriei ei /n special transgresiunile se*uale ne5unia şi sinuciderile mem5rilor comunit'ţii sale. %otuşi /ncepnd din 1$2, discipolii lui reud au transpus /n 9nternational #sGc!oanalGtical :ssociation 49#: regula interdicţiei incestului intericnd cu pedeapsa e*cluderii practicile endogamice< intericerea de a analia mem5ri ai propriei familii sau dintr&o aceeaşi familie 4copii p'rinţi soţi nepoţi nepoateB intericerea oric'rei forme de relaţii se*uale c!iar afective cu un pacientB intericerea de a amesteca terapia şi viaţa privat' de pild' analind un iu5it sau o iu5it'. ine/nţeles aceste reguli au fost adesea '
a*ine IancocJ Karen urton ains , -bu0ul sexual al copilului -peranţ' de vindecare 2$ p. 6. (!eorg!e #opa :drian 8upaşcu Criminologie Editura @niversit'ţii (eorge acovia 21 p. 7$. -ursa 1icț ionar de +sihanali0ă Editura %rei 22 p.,1. ) Ibidem p. 7. "
A
/nc'lcate c!iar de aceia care se preentau profesori ai virtuţii dar niciodat' e*istenţa lor nu a fost pus' /n discuţie de vreo instituţie freudian' indiferent de tendinţe. 17
1.'.'. on%inutul legal )i considera%ii $reli#inare ale co#iterii infrac%iunii de "iol! "eciul cod $enal )i Noul od Penal =n articolul 1$7 din vec!iul Cod penal infracţiunea de viol era definit' ca fiind< actul se*ual de orice natur' cu o alt' persoan' prin constrngerea acesteia sau profitnd de imposi5ilitatea ei de a se ap'ra ori de a&şi e*prima voinţa+ infracţiune care se pedepseşte cu /nc!isoare de la 3 la 1 ani. =ntr&o formulare mai vec!e acest articol se referea la viol ca fiind un act comis numai /mpotriva unei persoane de se* feminin dar legiuitorul a ţinut seama c' agresiunile se*uale se pot e*ercita şi asupra unor persoane de se* masculin. #e de alt' parte sancţiunea mai sever' care era aplicat' era /nc!isoarea de la , la 1, ani /n condiţiile /n care< a fapta a fost comis' de dou' sau mai multe persoane /mpreun'B 5 victima se afl' /n /ngrijirea ocrotirea educarea paa sau tratamentul f'ptuitorului find mem5ru al familieiB c s&a cauat victimei o v't'mare a integrit'ţii personale sau a s'n't'ţii. #edeapsa cu /nc!isoarea creştea şi mai mult /n condiţiile unor circumstanţe agravante< dac' victima nu a /mplinit vrsta de 1) ani sau dac' a avut drept consecinţ' moartea sau sinuciderea victimei. 8egislaţia romneasc' este sever' /n ceea ce priveşte sancţionarea agresorilor violul a fost definit ca un act de violenţ' care implic' dou' elemente principale< constrngerea 4forţa e*ercitat' de agresor şi a5senţa consimţ'mntului victimeiB%3
n Noul od Penal Violul - Art. '1/. 41 ;aportul se*ual actul se*ual oral sau anal cu o persoan' s'vrşit prin constrngere punere /n imposi5ilitate de a se ap'ra ori de a&şi e*prima voinţa sau profitnd de aceast' stare se pedepseşte cu /nc!isoarea de la 3 la 1 ani şi intericerea e*ercit'rii unor drepturi. 42 Cu aceeaşi pedeaps' se sancţionea' orice alte acte de penetrare vaginal' sau anal' comise /n condiţiile alin. 41. 43 #edeapsa este /nc!isoarea de la , la 12 ani şi intericerea e*ercit'rii unor drepturi atunci cnd< a victima se afl' /n /ngrijirea ocrotirea educarea paa sau tratamentul f'ptuitoruluiB -ursa< 1icț ionar de +sihanali0ă, 4ditura %rei 22 p. ,,. Dan anciu ? -orin . ;'dulescu ? 0asile %eodorescu , Tendinţe actuale ale crimei şi criminalităţii n !omânia Editura 8umina 8e* ucureşti 22 pp. 363&36). ! *
$
5 victima este rud' /n linie direct' frate sau sor'B c victima nu a /mplinit vrsta de 16 aniB d fapta a fost comis' /n scopul producerii de materiale pornograficeB e fapta a avut ca urmare v't'marea corporal'B f fapta a fost s'vrşit' de dou' sau mai multe persoane /mpreun'. 4) Dac' fapta a avut ca urmare moartea victimei pedeapsa este /nc!isoarea de la 7 la 1A ani şi intericerea e*ercit'rii unor drepturi. 4, :cţiunea penal' pentru fapta prev'ut' /n alin. 41 şi alin. 42 se pune /n mişcare la plngerea preala5il' a persoanei v't'mate. 46 %entativa la infracţiunile prev'ute /n alin. 41&43 se pedepseşte. "orma care incriminea' infracţiunea de viol a fost una dintre cele mai des modificate norme din #artea special' a Codului #enal autorii noului Cod #enal au reluat dificila misiune de redefinire a acestei infracţiuni. #otrivit recunoaşterii autorilor #roiectului de Cod #enal f'cut' /n E*punerea de motive reglementarea infracţiunii de viol a fost realiat' avnd /n vedere< Codul penal spaniol 4art. 17$ portug!e 4art. 16) german 4art. 177 austriac 4art. 21 france 4art. 222&223 precum şi aspectele evidenţiate de doctrina şi jurisprudenţa din aceste state /n aplicarea te*telor de citate. 0iolul a fost reglementat potrivit autorilor "oului Cod #enal pornind de la ideea de act de penetrare astfel /nct /n conţinutul acestei infracţiuni se va include raportul se*ual ? /n sensul cunoscut /n mod tradiţional /n dreptul nostru acela de conjuncţie a organului se*ual masculin cu cel feminin ? actul se*ual oral şi respectiv anal indiferent dac' /n aceste din urm' cauri este vor5a de un act !eterose*ual sau !omose*ual. 1$ ;'mne de v'ut dac' acest mi*tum compoitum+ este o soluţie mai 5un' sau este de natur' s' creee dificult'ţi /n aplicarea sa practic' şi /n acest sens este conceput demersul nostrum relevnd şi aspectele poitive ale noii incrimin'ri dar şi unele inconsecvenţe ale legiuitorului. "icio alt' modificare a legislaţiei nu ilustrea' mai 5ine evoluţia moravurilor /n demersul unui veac şi jum'tate de la apariţia primului Cod penal romn dect redefinirea violului c!iar dac' prin aceast' redefinire se revine la modelul de incriminare e*istent att /n Codul #enal din 1A6) ct şi /n cel din 1$36 care /nglo5au /n aceeaşi incriminare att actele !eterose*uale ct şi cele !omose*uale realiate prin violenţ' sau ameninţare. Dac' /n Codul #etre Dungan 0iorel #aşca %i5eriu edeanu , 1rept penal * +artea specială, +re0entare comparativă a 5oului Cod +enal şi a Codului penal din %'$3 Editura @niversul Luridic ucureşti 212 p. 1$A. %
1
penal din 1A6) ct şi /n cel din 1$36 violul era privit ca o infracţiune contra pudorii şi 5unelor moravuri ţinnd mai degra5' de ordinea pu5lic' dect de drepturile funamentale ale omului iar modific'rile aduse Codului penal din 1$6A desc!ideau perspectivele definirii unui nou punct de vedere asupra conceptului de li5ertate se*ual' noul Cod penal determin' valoarea social' ocrotit' prin norma de incriminare ca fiind li5ertatea şi integritatea se*ual' ca o component' a dreptului fundamental la li5ertate şi integritate corporal' a omului indiferent de se*ul acestuia. 2 Ca form' asimilat' violului este incriminat orice act de penetrare vaginal' sau anal' 4prin introducere de o5iecte degete etc. -&a renunţat la agravanta comiterii infracţiunii cnd victima este mem5ru de familie care s&a reformulat şi anume< comiterii asupra unei rude /n linie direct' frate sau sor'+. :u fost introduse dou' noi agravante respectiv cnd victima nu a /mplinit vrsta de 16 ani şi cnd fapta a fost comis' /n scopul producerii de materiale pornografice. "u mai este incriminat' tentativa violului care a avut ca urmare moartea victimei unitatea infracţiunii comple*e fiind a5andonat' /n acest ca. ;egimul sancţionator al formelor agravate ale infracţiunii a fost atenuat.21
5biectul ,uridic s$ecial este co#$le3. 6biectul 7uridic principal /l constituie relaţiile sociale privind li5ertatea şi integritatea se*ual' a persoanei. 6biectul 7uridic secundar /l constituie relaţiile sociale privind demnitatea integritatea corporal' s'n'tatea sau viaţa persoanei /n caul formelor agravate ale infracţiunii. 5biectul #aterial al infrac%iunii este
cor$ul "icti#ei indiferent de se*ul acesteia singura condiţie fiind ca victima s' fie /n viaţ'. -u5iectul activ nemijlocit ? poate fi numai persoana fiic' indiferent de se*ul ei singura condiţie fiind aceea s' fie apt s' realiee un act se*ual. #articipaţia penal' este posi5il' /n toate formele ei< autorat coautorat instigare sau complicitate. -u5iect pasiv al infracţiunii poate fi orice persoan' indiferent de se* vrst' de stare civil' etc.
22
4lementul material al laturii obiective a inracţiunii de viol se reali0ea0ă numai prin acţiuni. Inracţiunea de viol este o inracţiunie comisivă pură fiind e*clus' s'vrşirea ei prin
acte omisive. =nalta Curte de Casaţie şi Lustiţie a statuat /n soluţionarea unui recurs /n interesul legii c' prin act se*ual de orice natur' se /nţelege orice modalitate de o5ţinere a unei satisfacţii se*ual prin folosirea se*ului sau acţionnd asupra se*ului /ntre persoane de se* diferit sau /ntre ;evista Dreptul "r. 1M21 p. 23&2). Ibidem p. 1$$. ## Idem pp. 2&21. #+ #
11
persoane de acelaşi se*+. ;aportul se*ual actul se*ual oral sau anal precum şi orice alt act de penetrare vaginal' sau anal' tre5uie s' fie urmarea constrngerii victimei sau s' fie realiate profitnd de imposi5ilitatea ei de a se ap'ra ori de a&şi e*prima voinţa. Cnd constrngerea fiic' se realiea' prin acţiuni de loviri sau alte violenţe ori prin imo5iliarea victimei infracţiunea de viol att /n forma tip ct şi /n forma asimilat' a5soar5e /n conţinutul s'u infracţiunile de lovire sau alte violenţe sau lipsire de li5ertate. Dac' lovirile sau actele de violenţ' continu' dup' consumarea raportului se*ual /n scop de r'5unare sau din alte motive e*ist' concurs de infracţiuni. 23 @rmarea socialmente periculoas' const' /n /ntreţinerea raportului se*ual a actelor se*uale orale sau anale ori a altor acte de penetrare vaginal' sau anal' contrar voinţei victimei /nc'lcndu&i astfel li5ertatea şi inviola5ilitatea se*ual'. ;aportul de caualitate reult' din materialitatea faptelor 4e* re. 9nfracţiunea de viol se poate comite doar cu intenţie direct' fiind e*clus' posi5ilitatea intenţiei indirecte ct' vreme f'ptuitorul e*ercit' constrngerea /n scopul de a /ntreţine raportul se*ual sau profit' /n acest scop de imposi5ilitatea victimei de a se ap'ra sau de a&şi e*prima li5er voinţa. 2)
1.'.*. 6i$uri de "iolatori -ociologul L. Ienslin diferenţia' urm'toarele unspreece tipuri+ f'r' a indica /ns' şi proporţia acestora /n cadrul num'rului total de agresori< a 8isoginul ? individ care /ntr&o perioad' timpurie a vieţii lui a fost umilit profund de o femeie care a avut un rol important /n e*istenţa sa. :gresarea 5rutal' a victimei repreint' pentru el e*ercitarea unui sentiment de ur' r'5unare şi revanş'. 5 "adicul ? care maltratea' victima dar spre deose5ire de misogin nu are sentimente faţ' de ea. El caut' pl'cerea prin provocarea suferinţei altora victima fiind cea mai potrivit' persoan' pentru tendinţele sale sadice. %eama victimei nu face altceva dect s' /i sporeasc' apetitul se*ual.
#etre Dungan 0iorel #aşca %i5eriu edeanu 1rept penal * +artea specială, +re0entare comparativă a 5oului Cod +enal şi a Codului penal din %'$3 Editura @niversul Luridic ucureşti 212 pp. 22&23. #" Ibidem 29 p. 2,. #'
12
c Violentul ? pentru care agresiunea se*ual' urmat' /n unele cauri de omorrea victimei repreint' numai una din c'ile de a&şi satisface tendinţele agresive. #entru acest tip pl'cerea nu const' /n violenţa ca atare ca /n caul misoginului ci /n raporturile se*uale /ntreţinute cu victima. Dac' victima opune reistenţ' manifest'rile agresive ale atacatorului se intensific'. d !ă0bunătorul ? este acel tip de violator care foloseşte agresarea se*ual' ca un mijloc de r'5unare deşi de cele mai multe ori victima nu este dect un su5stituit al persoanei pe care vrea s' se r'5une. e Violatorul ,,politic# ? la fel ca r'5un'torul /şi alege victima ca un su5stituit pentru duşmanul pe care vrea s' se r'5une şi care este de o5icei un alt 5'r5at. -oldaţii care violea' femeile /ntr&un teritoriu inamic sau etnicii care agresea' se*ual repreentantele altui grup etnic se includ /n acest tip. #entru acest violator contea' mai puţin pl'cerea se*ual' ct ura contra duşmanului /ntruc!ipat de victim'. f Complexatul ? este acel tip de violator care consider' agresiunea se*ual' ca o form' de e*altare nerealist' a 5'r5'ţiei sale. 0iolul este pentru el un mijloc de a arunca o punte de leg'tur'+ /ntre modul /n care /l percep alţii şi modul /n care se percepe el /nsuşi. ;eistenţa şi protestele victimei nu sunt pentru el dect confirm'ri+ imaginare c' a fost şi este un partener de se* e*celent+. =n multe cauri el /i telefonea' sau i se adresea' victimei pentru a o /ntre5a cum s&a simţit şi pentru a&i solicita o nou' /ntlnire. g 6portunistul ? spre deose5ire de celelalte tipuri de violatori menţionate un individ care nu urm'reşte prin agresiune un anumit scop distinct. El profit' de fapt de o anumit' /mprejurare neaşteptat' pentru a /ncerca s' a5uee de victim'. Deseori ocaia apare /n timpul unui furt sau jaf 4/n caul infractorilor sau /n alte situaţii. ! :udicul ? care consider' violul ca un simplu prilej de distracţie şi de amuament. :cest agresor iniţia' şi particip' cel mai frecvent la violuri comise colectiv. i Investitorul ? este de o5icei un individ care ca şi ludicul cunoaşte victima cel puţin din vedere. :gresiunea se produce atunci cnd el investeşte timp şi 5ani pentru a seduce victima pe c'i normale+ iar aceasta refu' s' /ntreţin' raporturi se*uale cu el. Consider' 13
c' este dreptul+ lui s' pretind' acest lucru acest tip de violator doreşte s' o5ţin' o amortiare+ a investiţiilor pe care le&a f'cut prefernd totuşi s' evite violenţa. j +rietenul victimei ? care ori la prima /ntlnire ori dup' mai mult' vreme /şi revendic' dreptul+ la gratificaţie se*ual' trecnd direct la agresare. :cest violator pare s' e*iste cel mai frecvent /n rndul studenţilor. J "oţul victimei ? care este de o5icei un individ violent şi care /şi maltratea' soţia. :cest tip de violator contraice ideea profund /nr'd'cinat' /n rndul pu5licului conform c'ruia nu poate e*ista viol marital+. 2, Ernest Kretsc!mer 41AAA&1$6) psi!iatru german a o5servat e*istenţa unei relaţii precise /ntre unele tipuri morfologice şi anumite tul5ur'ri psi!ice. Kretsc!mer consider' c' /n funcţie de constituţia corporal' se pot distinge patru tipuri de indivii fiecare categorie avnd o anumit' structur' psi!ic' şi o /nclinaţie mai puternic' spre comiterea unor infracţiuni specifice< a %ipul picnicomorf 4sau picnic ? indivii corpolenţi scuni cu e*tremit'ţi scurte faţ' rotund' calviţie de regul' inteligenţi şi e*pansivi socia5ili ei se caracteriea' printr&o criminalitate tardiv' şi viclean' 4/nşel'ciune fraud'. 5 %ipul leptomorf 4sau astenic ? se caracteriea' printr&o criminalitate precoce şi o tendinţ' spre recidiv' comit de regul' infracţiuni patrimoniale 4furt a5u de /ncredere. c %ipul atletomorf 4sau atletic ? sGstem osteo&muscular puternic oscilea' /ntre sentimentalism şi agresivitate criminalitate 5rutal' 4omoruri tl!'rii. d %ipul displastic< indivii /napoiaţi /n plan psi!ic şi morfologic cu deficienţe ale caracterelor se*uale ori cu malformaţii corporale de5ilitate mintal' şi sc!iofrenie comit de regul' delicte se*uale operea' /n mod neaşteptat uneori stupid alteori s'l5atic /şi /ncep cariera criminal' de regul' dup' 1A ani şi sunt e*puşi recidivei. 26
-orin . ;'dulescu "ociologia şi istoria comportamentului sexual ,,deviant#, Editura "emira ucureşti 1$$6 pp. 1),&1)6. #) 0alerian Cioclei 8anual de criminologie, Ediţia , Editura C.I. ecJ ucureşti 211 p. 131. #
1)
:. (rot! a efectuat la rndul lui o tipologie relativ similar' ajungnd la concluia c' violul este mai degra5' un act pseudosexual /n cadrul c'ruia pl'cerea şi dorinţa sunt su5stituite de furie şi de putere. %ipologia lui /i clasific' /n felul urm'tor pe violatori< a ;uriosul ? repreint' )F din rndul violatorilor este acel individ care /şi e*prim' prin intermediul agresiunii senaţiile şi pasiunea /n leg'tur' cu femeia şi care /şi 5rutaliea' victima mai mult dect este necesar. :cest tip de violator nu simte pl'cere ci degust se*ual scopul lui principal constnd /n umilirea femeii. 5 1ominatorul ? 4,,F dintre violatori care nu doreşte s' r'neasc' fiic victima ci doar s' o posede se*ual scopul s'u principal const' /n su5ordonarea victimei şi e*ercitarea unui control strict asupra ei pentru a o cuceri se*ual+. E*citarea an*ietatea teama şi senaţia pl'cerii anticipate sunt principalele sentimente ale acestui tip de violator. c "adicul * 4numai ,F din totalul violatorilor a c'rui intenţie principal' const' /n torturarea fiic' a victimei pentru a o5ţine pl'cerea se*ual'. %ipologiile violatorilor sunt interesante dar ele nu se pot generalia deoarece nu iau /n considerare dect acele tr's'turi sugerate de studiile f'cute asupra violurilor raportate. =n plus majoritatea studiilor s&au realiat asupra violatorilor /ncarceraţi.27
1.*.1. 6eorii $ri"ind factorii biologici )i co#$orta#entul cri#inal $recu# )i factorii fa"ori2an%i %eoriile 5iologice timpurii apreciau c' structura determin' funcţia ceea ce ar /nsemna c' indiviii se comport' altfel unii faţ' de alţii fiindc' fundamental ei sunt diferiţi din punct de vedere al structurii. De asemenea aceste teorii se justificau /ndeose5i pe factorii moşteniţi ignorndu&i pe cei 5iologici. =n contrast teoriile 5iologice moderne preint' argument conform c'rora factorii 5iologici se devolt' asemeni unui individ care va avea un comportament criminal pe care nu /l poate e*plica nici individul respectiv dar care ar putea fi urmarea interacţiunii dintre 5iologia acelei persoane şi mediul /n care se devolt'. #oate şi de aceea aceste teorii se pot e*plica mai repede ca teorii 5iosociale. 2A -orin . ;'dulescu , "ociologia şi istoria comportamentului sexual ,,deviant# Editura "emira ucureşti 1$$6 pp. 1)6&1)7. #* Conf. @niv. Dr. %udor :ma Criminologie teoretică, Teorii repre0entative şi politică criminologică Editura 8umina 8e* 2 p. 1,6. #!
1,
1.*.'. aracteristicile anato#o-#orfologice #rimele /ncerc'ri de a e*plica comportamentul deviant criminal s&au concentrat asupra caracteristicilor anatomice ale individului 8om5roso formulnd ipotea atavismului evoluţonist ? potrivit c'reia caracterele omului primitiv pot apare la anumite persoane su5 forma unor stigmate anatomice 4malformaţii ale sc!eletului şi cutiei craniene asimetrie 5ilateral' ma*ilare pronunţate anomalii ale urec!ilor nasului minilor şi picioarelor etc.. alformaţiile corporale prin ele /nsele nu pot determina comportamentul deviant nu e*ist' un anumit tip de criminal ? tipul criminalului n'scut dar totuşi anumite deecte anatomo morologice
care /ngr'deşte participarea la viaţa social' crend comple*e de inferioritate care /mping+ individul spre retragere şi comportament deviant .2$ C!arles (oring face o anali' a fenomenului criminal şi ajunge la concluia c' crima este moştenit' /n acelaşi mod /n care erau moştenite şi tr's'turile fiice de personalitate. (oring a considerat c' frecvenţa şi lungimea unei perioade de detenţie ar putea s' ofere e*plicarea uor factori fiici mentali şi morali care s' demonstree gravitatea infracţiunii. 3 ai mulţi cercet'tori au fost de acord c' sindromul Klinefelter poate fi asociat cu degenerarea testicolelor şi sterilitate m'rimea snilor şi /napoiere mintal' moderat'. 8a aceste cercet'ri mai recente se mai adaug' şi alcoolismul şi !omose*ualitatea. Din caua cromoomului G care determin' masculinitatea s&a avansat ideea c' un 5'r5at cu un cromoom G mai mult 4*GG ar putea fi mult mai agresiv şi /nclinat spre agresivitate. #atricia Laco5s face un studiu pe 1$6 de 5'r5aţi la un spital de anormali din -coţia şi constat' urm'toarele< 12 preentau anormalit'ţi cromoomiale din care 7 aveau anormalitatea *GG g'siţi /n secţia de 5oli mintale a spitalului. ;ata de anormalitate *GG la populaţia general' nu este mai mare de 1.,F. "iciun cercet'tor nu a susţinut cu fermitate c' persoanele cu anormalitate cromoomial' vor deveni criminali ci doar c' ei preint' un risc mai crescut /n devoltarea tendinţelor care s'&i /mping' s' devin' infractori. 31
1.*.*. (reditatea! siste#ul ner"os anato#ic )i neurotrans#i%0torii #rof univ. Dr. lorin -andu lector univ. Drd. (!eorg!e&9ulian 9oniţ' , Criminologie teoretică şi aplicată Editura @niversul Luridic 2, p. 1),. '+ Ibidem 2, p. 1,7. ' Conf. @niv. Dr. %udor :ma Criminologie teoretică, Teorii repre0entative şi politică criminologică Editura 8umina 8e* 2 pp. 163&16). #%
16
Conform legii eredit'ţii care red' incert transmiterea caracterelor proprii asecendenţilor suntem tentaţi s' credem c' individul se poate naşte cu anumite caractere 5iologice sau psi!ologice care pot s' fie mai puţin favora5ile unei 5une sociali'ri iar /n prima sa tinereţe se pot acumula unele caractere defavora5ile care s'&l /mpiedice la realiarea unei sociali'ri rapide. #e plan 5iologic este vor5a de toate inadapt'rile fiice sau e*ercitarea unei meserii şi care le devolt' unele sentimente de inferioritate sau frustrare iar pe plan psi!iatric este vor5a de acele psi!oe sau psi!opaţii care au o provenienţ' f'r' /ndoial' ereditar' şi care /l fac pe individ un dement sau un individ cu anomalii mintale /n curs de desf'şurare. E*ist' aşadar un comple* de factori care /mpiedic' socialiarea normal' a individului şi ca urmare pot avea o influenţ' criminogen'.32 -istemul nervos&anatomic controlea' multe dintre funcţiile involuntare ale organismului ca presiunea sngelui activitatea inimii pl'mnilor nivelul !ormonilor care la rndul lor controlea' motivaţia dispoiţia foamea setea agresivitatea amintirea se*ualitatea etc & par s' joace un anumit rol /n cadrul comportamentului social. EGnsecJ a susţinut c' psi!opaţii sunt e*trem de introvertiţi şi eşuea' s' devolte o conştinţ' adecvat' din caua felului /n care sistemul lor anatomic funcţionea'. De asemenea multe studii au relevat faptul c' nivelurile a trei neurotransmiţ'tori ? serotomina dopamina şi neropinep!ina ? pot fi asociate cu un comportament antisocial -cer5o şi ;aine au afirmat c' /n 2A de studii /n medie s&a descoperit c' indiviii care manifest' un comportament antisocial au niveluri semnificativ reduse de serotomin'.33 I. I. (oddard a efectuat un test pe un ca descoperit lng' "eN LerseG cnd un 5'r5at a avut o soţie /napoiat' mintal. Din aceast' uniune au reultat )A descendenţi din care 1)3 ar fi fost /napoiaţi mintal 36 infractori 33 imorali se*ual 2) alcoolici confirmaţi 3 epileptici 3 autorii unor omoruri şi A patroni de case de prostituţie. 'r5atul s&a /nsurat mai triu cu o alt' femeie iar din c's'toria lor au reultat )$6 de urmaşi normali care s&au c's'torit şi au /nc!egat familii serioase. 3)
1.4.1. 6eorii $ri"ind factorii $siici ale $ersonalit0%ii "iolatorului '#
Ibidem 23 pp. 2$&21. #rof univ. Dr. lorin -andu lector univ. Drd. (!eorg!e&9ulian 9oniţ' , Criminologie teoretică şi aplicată Editura @niversul Luridic 2, p. 1)7. '" Conf. @niv. Dr. %udor :ma , Criminologie teoretică, Teorii repre0entative şi politică criminologică Editura 8umina 8e* 2 p. 17A. ''
17
-igmund reud a argumentat c' fiecare copil trece printr&o serie de fae /n care instinctele de 5a' prima dat' sunt orientate c'tre instinctele orale apoi c'tre cele anale şi /n final genitale. =n timpul stadiului genital 4la vrsta de 3&) ani copilul este se*ual atras de p'rintele de se* opus şi vede /n p'rintele de acelaşi se* un posi5il concurent. :cesta este faimosul comple* al lui edip la 5'ieţi şi este compara5il cu Electra la fete. =n aceste situaţii dac' Eul nu manipulea' adecvat im5oldurile personalitatea va fi marcat' şi ea ar putea afecta comportamentul ulterior. reud a folosit transferarea pentru tratarea acestor pro5leme adic' relaţia trecut' semnificativ' va fi reactualiat' ca relaţie semnificativ' curent'. De e*emplu dac' pacientul are pro5leme datorate unei relaţii mai vec!i cu tat'l s'u pacientul va fi tentat s' creee o situaţie similar' şi faţ' de analist. %ratamentul const' /n /ndreptarea f'r' eitare a relaţiei dintre pacient şi analist care are efectul unei /ndrept'ri similare a relaţiei pe care cndva pacientul a avut&o cu tat'l s'u. 3, ;reud abordea0ă chestiunea incestului prin intermediul tragediei lui 6edip, ntr*o scrisoare din octombrie %3'> către ?ilhelm ;liess O7iecare #agistrat a fost 8ntr-o 2i 8n
ger#ene! 8n i#agina%ie un 5edi$. P Cincispreece ani mai triu /n %otem şi ta5u+ contraice toate lucr'rile antropologice din epoc' ar'tnd c' interdicţia are ca origine nu oroarea pe care o inspir' incestul ci dorinţa pe care o suscit'. #rin aceast' r'sturnare esenţial' care /nscrie interdicţia /n inima culturii si a relaţiei su5iectului cu legea reud declanşea' de5aterea asupra universalit'ţii comple*ului edip. #erspectiva sa este evoluţionist' şi se sprijin' pe fa5ula darNinian' a !oardei s'l5atice. 36 Dup' susţin'torii lui reud !ot'rtoare pentru viaţa omului este prima jum'tate a primului an de viaţ' dup' p'rerea altora a doua jum'tate. =ns' :5ra!amsen prelungeşte aceast' perioad'< dup' afirmaţia sa pn' la vrsta de doi ani copiii nu se supun p'rinţilor dar c'tre patru ani aceast' conduit' dispare la majoritatea copiilor iar la unii r'mne pentru toat' viaţa şi din aceşti copii se formea' rndurile viitorilor delincvenţi. 37
1.9.1. 6eorii $ri"ind factorii sociali =n primele luni de e*istenţ' copilul nu are o personalitate proprie ci el se identific' cu mama ori cu persoana care /i ţine locul. Este a5solut necesar ca /ntre mam' şi copil s' e*iste afecţiune fiindc' /n ca contrar copilul poate s' sufere de deficienţe fiice şi psi!ice grave care Ibidem &% p. 1$. -ursa< 1icţionar de +sihanali0ă, 4ditura %rei 22 p. 6. '! Conf. @niv. Dr. %udor :ma Criminologie teoretică, Teorii repre0entative şi politică criminologică Editura 8umina 8e* 2 p. 1$1. '
')
1A
/l pot duce la sc!iofrenie. relaţie 5aat' pe afecţiune şi fermitate poate s' contee /ntr&o prim' etap' de devoltare social' a copilului care i5indu&se de unele interdicţii este gata s' le satisfac' pentru a resta5ili aceast' relaţie indestructi5il' cu mama sa f'r' care el nu poate s' tr'iasc'. :şadar o asemenea perioad' este important' pentru copil /ns' din fericire nu decisiv'. ama care este frecvent insta5il' /n sentimentele din relaţia cu copilul uneori prea sever' alteori prea indulgent' /ncepe s' devolte la copil un sentiment de nedreptate la care se adaug' frustr'ri care /n aparenţ' nu au o cau'. %re5uie acordat' o mare atenţie acestei perioade dac' mama copilului merge la munc' /n afara c'minului sau nu&i acord' o afecţiune total' fiind un copil nedorit şi de care mama se va ocupa puţin. Dup' mam' tat'l este cel de al doilea personaj care va face o adev'rat' e*perienţ' de socialiare pentru copil iar de la trei ani copilul are nevoie s' asimilee aceast' nou' autoritate e*terioar'. :ceast' a5senţ' /ndelungat' sau necompetenţa acestei autorit'ţi va fi pertur5atorie pentru copil ori /n condiţiile de ai cauele pot fi frecvent /ntlnite. =ntlnim cauri /n care tat'l lipseşte complet fie c' mama este nec's'torit' v'duv' sau divorţat' fie c' tat'l e*ecut' o pedeaps' privativ' de li5ertate dificult'ţile grave care pot ap'rea sunt atenuate doar dac' mama are calit'ţi suficiente pentru a /ndeplini am5ele roluri. De asemenea cauri frecvente au demonstrat c' /nlocuirea tat'lui este de cele mai multe ori pertur5atorie dect a5senţa lui. :lteori tat'l nu se ocup' de educaţia copiilor s'i din aşa isa & lips' de timp sau /ntre copil şi p'rinte se instalea' o relaţie de camaraderie care distruge /ntreaga autoritate. :m5ele cauri produc deregl'ri /n activitatea de instruire social' a copilului. 3A Cu toate că se sugerea0ă că există o relaţie strânsă ntre criminalitate şi abandonul copilului, rolul de sociali0are al amiliei se reduce tot mai mult, nu atât din vina părinţilor ci datorită creşterii independenţei copiilor aţă de amilie, şcolari0ări excesive, antura7ului, mi7loacelor de inormare n masă, mass*media, etc.&'
E. erri a fost unul dintre primii criminologi care a evidenţiat faptul c' mediul poate inluenţa ntr*o oarte mare măsură criminalitatea . @nele teorii criminologice susţin c' acţiunile
delincvenţiale provocate sau favoriate de c'tre mediu se produc su5 form' de socialiare. Dintre mediile care pot influenţa criminalitatea pot fi enumerate< mediile familiale şi şcolare mediile Ibidem pp. 211&212. #rof univ. Dr. lorin -andu lector univ. Drd. (!eorg!e&9ulian 9oniţ' Criminologie teoretică şi aplicată Editura @niversul Luridic 2, p. 1,3. '* '%
1$
de lucru de locuit de viaţ' curent' nivele social&industriale şi economice 5andele de adolescenţi etc. %re5uie evidenţiat c' este necesar s' avem /n vedere o e*cepţie e*trem de larg' /n care s' fie /nglo5aţi toţi acei factori care /l pot influenţa pe individ. Criminologia /ncearc' s' identifice formele şi procedeele prin care mediul acţionea' asupra form'rii personalit'ţii individului. ediul poate acţiona asupra individului printr&o form' mai direct' prin provocarea imediat' pe care o ofer' individului şi prin aceasta declanşarea delincvenţei. )
CAP 2. ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND COMITEREA INFRACŢIUNII DE VIOL
'.1.1. (tiologia conduitelor )i actelor cri#inale :ctul infracţional ca atare repreint' e*presia concret' a unui şir de acţiuni şi conduite care contrastea' puternic cu normele de viaţ' e*istente /n cadrul societ'ţii Pconvenţionale+. Ca produs nemijlocit al acestor acţiuni şi conduite infracţiunea implic' o mare varietate de caue şi condiţii a c'ror comple*itate /mpiedic' a opera ierar!iarea şi evaluarea precis' a importanţei
"+
Ibidem &3 pp. 21)&21,.
2
fiec'reia /n comiterea faptei penale. Cauele şi condiţiile favoriante favoriante infracţiunii se afl' /ntr&o strns' interdependenţ' şi corelaţie reciproc'. )1 E*plicarea comportamentului criminal repreint' pro5lema central' a criminologiei ea presupunnd sta5ilirea cauei reconstituirea sistemului factorilor determinanţi /n jurul ei precum şi elucidarea procesului de gene' al comportamentului criminal. Cea mai mare dificultate /n reconstituirea sistemului factorilor determinanţi ai comportamentului criminal reid' /n scoaterea /n evidenţ' a cauei. :nume caua constituie nucleul sistemului factorilor determinanţi aiconduitei criminale a c'rui cunoaştere este condiţionat' de ordonarea factorilor /n jurul cauei. #ro5lema este c' e*ist' o pluralitate de condiţii a5solut necesare adic' f'r' de care nu se produce efectul. Este dificil deoarece aceste condiţii sunt /ntotdeauna preente atunci cnd acţionea' caua astfel /nct cercet'torul tre5uie s' discearn' /ntre un set de factori mereu preenţi la producerea efectului ? comportamentul criminal. 9at' de ce cercet'rile empirice sunt neputincioase /n faţa acestei pro5leme fiind indispensa5il' o completare a lor cu cercet'ri teoretice capa5ile a p'trunde cu raţiunea acolo unde primele nu pot p'trunde deocamdat' cu oc!iul.
'.1.'. Violatorul )i trecerea la actul infrac%ional odelul de trecere la act conceput de L. #inatel şi respectiv I. ecJer este considerat a fi o5iectiv /n sensul c' el descrie actul criminal aşa cum acesta este perceput din e*terior de c'tre un o5servator care analiea' Qdinamica personalit'ţii agentuluiQ. #rin aceasta el se deose5eşte de modelul lui de (reef care este considerat Qsu5iectivQ /n sensul c' descrie trecerea la act aşa cum aceasta este tr'it' de su5iectul /nsuşi. #entru L. #inatel trecerea la act se e*plic' prin acţiunea conjugat' a celor patru tr's'turi psi!ice esenţiale ce alc'tuiesc Qnucleul personalit'ţii criminaleQ. #entru ca un su5iect s' treac' la act tre5uie s' nu fie reţinut de Tendinţe actuale ale crimei şi criminalităţii n !omânia Dan anciu -orin . ;'dulesu 0asile %eodorescu Editura 8umina 8e*. ucureţti 22 pp. 1$&11. "
21
opro5riul social care este asociat r'uf'c'toruluiB acest proces de Qautolegitimare su5iectiv'Q este asigurat de egocentrism. aptul c' su5iectul nu va fi reţinut de ameninţarea pedepsei este e*plicat prin labilitate. 5stacolele materiale suscepti5ile s' /mpiedice e*ecutarea crimei sunt /nvinse prin agresivitate. =n ultim' instanţ' cnd su5iectul ajunge /n situaţia de a comite crima este necesar ca el s' nu fie reţinut de sentimentul c' produce un r'u aproapelui s'u atentnd la persoana ori 5unurile acesteia. Indierenţa aectivă asigur' aceast' ultim' etap' a trecerii la act. rdonarea factorilor determinanţi integrarea lor /ntr&un sistem şi descoperirea cauei comportamentului criminal repreint' o etap' de neocolit /n cunoaşterea criminologic' care /i va permite criminologiei s' urce pe o treapt' superioar' de devoltare cea a maturit'ţii ştiinţifice aşa cum onumeşte Ku!n.)2 Ca şi /n e*plicaţiile privind structura personalit'ţii criminale /n modelul de trecere la act conceput de L. #inatel actorul aectiv joac' un rol esenţial.)3 -emnificaţia situaţiei dificile şi conflictul se ordonea' /ntr&o condiţionare reciproc' /n relaţiile unei persoane devenind sursa sociogen' a comportamentului disfuncţional ca e*presie a unei Opersonalit'ţii defecte+. #ericuloitatea unui comportament /ncepe odat' cu conceperea psi!ologic' a actului continu' cu perioada trecerii la act şi cuprinde şi stadiul ulterior comiterii acestuia 4poiţia su5iectiv' critic' faţ' de comportamentul avut. #reg'tirea actului este deseori inconştient' constnd /n acumularea unor tensiuni crescnde cu caue e*trem de clare care stresea' /ndividul /n permanenţ' 4la psi!opatul se*ual acumul'rile instinctual se*uale. Disfuncţionalitatea diarmonic' a psi!opatului nu permite g'sirea unei soluţii defulatorii normale 4pulsiunile instinctual&se*uale nu g'sesc /n structura funcţional&adaptativ&inteligent' 4defect' nici elementele deg!iate su5limate ale cat!arsis&ului nici mecanismele frenatorii in!i5itive sau de amnare autocontrol asupra tensiunilor raptus&ului afectiv de orientare violent agresiv' cu motivaţie se*ual&erotic' prin raportare la normele comportamentale de referinţ' specifice grupului social. =n aceast' situaţie E&ul se ap'r' disfuncţional /n sensul defecţinii responsa5ile /n direcţionarea şi e*presia se*ualit'ţii constituindu&se conduita a5erant' o5iectivat' /n crima de omor şi cat!arsis&ul se*ual o5ţinut prin violarea victimei. %!omas -. Ku!n "tructura revoluţiilor ştiinţiice, Editura OIumanitas+ ucureşti 1$$$ p. 67. #rof.univ.dr. (eorgeta @ngureanu Criminologie generală "%E DE C@;- carte on&line p. 73.
"# "'
22
%recerea la act nu poate fi cenurat' deasupra Eu nici amnat' /ntruct defectul intim al matricei face ca la psi!opatul se*ual s' nu fie posi5il' cenura etic' interioar' pentru el noţiunea de viaţ' unic' irepeta5il' este un concept e*terior str'in impus de consecinţele social& educaţionale.)) #reocupat de definirea unei e*plicaţii criminologice satisf'c'toare -ut!erland enunţa< Dac' criminologia are menirea de a fi ştiinţific' atunci colecţia eterogen' de factori multipli cunoscuţi ca fiind /n relaţie cu crima şi criminalitatea ar tre5ui s' fie organiat' şi integrat' cu ajutorul unei teorii e*plicative ce are aceleaşi caracteristici ca teoria ştiinţific' din alte domenii de cercetare. :stfel condiţiile despre care s&a spus c' cauea' crima ar tre5ui s' fie /ntotdeauna preente atunci cnd este preent' crima şi ele ar tre5ui s' fie /ntotdeauna a5sente atunci c/nd crima este a5sent'. asemenea teorie sau construcţie teoretic' va stimula simplifica şi conferi directive cercet'rii criminologice precum şi furniarea unui cadru de /nţelegere a semnificaţiei multor cunoştinţe despre crim' şi criminalitate o5ţinute /n trecut. ai mult dec/t at/t ea va fi util' controlului asupra crimelorB pus' la dispoiţie ea ar putea fi aplicat'”/n mare m'sur' /n acelaşi mod /n care un inginer aplic'”teoriile ştiinţifice ale fiicianului ”),. =n mod cert e*ist' /ntre5'ri preliminare pe care un anc!etator tre5uie s' le pun' cnd e*aminea' locul faptei< Ce s&a /ntmplatR De ce s&a /ntmplatR şi Cine ar fi putut s' o fac'R E*aminarea locului faptei cu scopul de a identifica şi interpreta anumite detalii ce pot servi ca indicii asupra tipului de personalitate implicat' este o te!nic' e*celent' /n determinarea profilului mental al tipului de persoan' care ar fi putut comite fapta.
'.'.1. radele de se"eritate ale "iolului Violul mai poate i deinit din punct de vedere 7uridic, clinic, moral şi politic. Din punct
de vedere juridic violul este actul se*ual lipsit de consimţ'mnt. 0iolul este considerat a preenta trei grade de severitate<
Violul de gradul trei * este acela /n care violatorul are un act se*ual cu o alt' persoan' care este incapa5il' s' consimt' datorit' unui alt factor dect faptul c' are mai puţin de 17 ani.
Violul de gradul doi & este situaţia /n care persoana violat' nu /şi poate e*prima consimţ'mntul datorit' faptului c' este de5il' mental sau incapacital' mental. Criminali n serie. +sihologia crimei Editura #!o5os 23 p. ,3&,). EdNin I. -ut!erland şi Donald ;. CresseG Criminolog@, $t! edition L.. 8ippincott CompanG #!iladelp!iaM"eN SorJM%oronto 1$7) p. 72. "" "
23
Violul de gradul unu & este cel /n care violatorul foloseşte forţa asupra unei persoane care nu este capa5il' s' /şi e*prime consimţ'mntul sau este neajutorat' din punct de vedere fiic sau care are vrsta de 11 ani.
Violul gra" este cel n care victima sueră le0iuni corporale sau decedea0ă, sau n care victima este răpită, dacă victima are sub %) ani sau peste $( de ani sau n cursul violului atacatorul oloseşte dierite arme sau ameninţă cu moartea, le0area i0ică sau răpirea.
Definiţiile politice ale violului depind /n general de o5iectivele politice tinnd s' serveasc' interesele diverselor grup'ri. Din punct de vedere moral violul este definit /n mod similar cu definirea politic' inclund termeni su5iectivi şi emoţionali. @nul dintre miturile legate de viol este acela c' violatorul are dorinţe se*uale e*agerate care ajung s' /l copleşeasc'. :lte elemente stereotipe sunt acelea c' violatorii ar fi persoane singuratice sau str'ine care sunt fi*ate pe pornografie şi tr'iesc singure. =ns' numai 22F din victimele violului sunt agresate de persoane str'ine. =n sc!im5 $F din victime sunt violate de soţi sau foşti soţi 11F de taţi sau taţi vitregi 1F de iu5iţi sau foşti iu5iţi 16F de alte rude 2$F de prieteni şi vecini 4conform unui studiu efectuat de "T- 2$. #unctul de vedere conform c'ruia violul ar avea de&a face cu se*ul şi e*citaţia se*ual' incontrola5il' a dus la concluii false cum ar fi acelea c' victimele ar fi oarecum responsa5ile de e*citaţia violatorului. 9nclusiv /n ilele noastre mai pot fi citite articole /n care se spune c' victima era /m5r'cat' prea seduc'tor sau c' a acţionat /n maneir' provocatoare. =nc' mai e*ist' /n s'lile de judecat' discuţii referitoare la lungimea fustei /n'lţimea tocurilor 5luele strmte şi aşa mai departe implicnd c' victima ar fi avut un comportament care ar fi /ncurajat violatorul. -tudiile arat' /ns' c' violatorii sunt atraşi de persoanele care par cele mai vulnera5ile cum sunt dependenţii de droguri persoanele f'r' ad'post cele aflate su5 influenţa alcoolului fugarii şi prostituatele. )6
'.'.'. lasificarea cri#elor de natur0 se3ual0 =n 5aa datelor acumulate crimele de natur' se*ual' pot fi /mp'rţite /n patru categorii distincte<
a; Violen%a inter$ersonal0 orientat0 c0tre dis$ute )i atacuri< ")
!ttp
Cel mai comun tip de crim' de natur' se*ual' este< &acela generat de violenţa interpersonală. :cestea includ soţiMsoţii 5'r5aţiMfemei prieteniMprietene prieteneMprietene prieteniMprieteni şi c!iar rude de snge. Crimele pot de asemenea implica şi o a treia persoan' cum ar fi un iu5itMiu5it' p'r'sit. &moartea poate s' nu apar' ca fiind motivat' de se* dar dup' e*aminarea circumstanţelor a elementelor de furie ur' sup'rare sau r'5unare se poate releva adev'rata motivaţie. De e*emplu< poliţia poate fi c!emat' /ntr&un loc unde un 5'r5at sau o femeie este g'sit' complet /m5r'cat' şi /mpuşcat' /n cap /n stilul Oe*ecuţie+. 8a /nceput aceast' moarte va ap'rea a fi altceva dect o crim' legat' de se*. #e m'sur' ce se verific' O5acJground+&ul şi relaţiile victimei o nou' posi5ilitate se poate preenta. &de multe ori o soluţie simplă sau motivată este ntunecată de ceea ce i s*a ăcut cadavrului sau de elul cum a ost schimbată scena crimei . Ceea ce poate ap'rea c' este opera unui psi!opat de
multe ori se dovedeşte a fi acţiunea unui amant /nfuriat sau soţ care su5 circumstanţe emoţionale /ncearc' s' distrug' victima prin depersonaliarea cadavrului mutilare facial' şiMsau multiple t'ieturi şi /njung!ieri unele dintre ele putnd fi f'cute post&mortem.
b; Atacul cu "iol )i=sau sodo#ia :stfel de omoruri de natur' se*ual' pot fi /nf'ptuite< &pentru /nfrngerea victimei şiMsau mai mult pentru un atac se*ual. 9nfractorul poate fi !omose*ual sau !eterose*ual şi intenţia poate fi viol sau sodomie forţat'. &intenţia f'ptuitorului este atacul se*ual şi nu crima. &moartea de o5icei reult' /n urma /nfrngerii reistenţei victimei de c'tre agresor /n caul violului sodomiei sau atacului !omose*ual. &victima poate fi sufocat' sau strangulat' prin astuparea gurii şi nasului fiind ţinut' strns cu scopul de a /n'5uşi ţipetele victimei caund asfi*ia. &leiunile cauate de forţa 5rut' pot fi preente cnd ucigaşul /ncearca s'&şi 5at' victima pentru a o supune. &in plus faţ' de 5rutalitatea atacului o victim' poate muri din caua şocului sau a altei traume. :cest lucru se poate evidenţia /n caul copiilor sau persoanelor vrstnice. &/n unele cauri moartea poate fi provocat' intenţionat. :ceasta /n special cnd ucigaşul /i este cunoscut victimei. 2,
&caurile de o5icei sunt precedate de delicte Oo5işnuite+ 4voGeurism e*!i5iţionism telefoane o5scene sau alte delicte se*uale inclund violuri sau sodomii /n care victima nu a fost ucis'. Calea investigaţiei ar tre5ui /n primul rnd s' sta5ileasc' dac' au fost sau nu au fost şi alte cauri care s' implice un mod de operare asem'n'tor. :cţiunea ar tre5ui s' se concentree pe aceast' pist' a investigaţiei şi pe cercetarea dosarelor pentru delicte similare comise /n trecut de cineva recent eli5erat din /nc!isoare.
c; +e"ian%a orientat0 c0tre atac Crima n'scut' din dorinţele se*uale orientate c'tre atacul deviant şi sadic se distinge faţ' de alte omoruri de natur' se*ual' prin implicarea mutil'rii. &ucigaşii nu pot participa la acţiuni se*uale cu victimele lor 4cum ar fi penetrarea penisului. &/n sc!im5 se vor mastur5a asupra victimei şi se vor angaja /n mutilare post&mortem cum ar fi< /ndep'rtarea snilor femeilor atac post&mortem asupra organelor genitale 4masculine şi feminine &introducerea de o5iecte /n cavit'ţile trupului victimelor lor şi posi5ila antropofagie 4consumul de carne uman'. &este o5sedat de un fel de fanteie pervers'. &/n mintea lui el are pl'nuit acţiunea şi are Ocontrolul complet+. &cnd se iveşte posi5ilitatea ucigaşul care /n general este o personalitate deorganiat' fie intr' /n panic' fie devine att de implicat /n fanteia lui /nct scap' din vedere faptul c' las' urme. De e*emplu< cadavrul este de o5icei l'sat la locul atacului unde pot fi urme de snge mnjit pe cadavru 4ceea ce /nseamn' c' poate fi snge şi pe ucigaş urme de mastur5are 4care pot furnia grupa sanguin' a suspectului urme de anvelope de maşin' sau urme de paşi o5iecte personale ale ucigaşului l'sate /n urm' şi poate c!iar amprente digitale l'sate la locul crimei. &de multe ori el ia o Oamintire+ de la victima lui de o5icei un o5iect personal sau c!iar o parte din corpul victimei care are o semnificaţie se*ual' pentru el cum ar fi un sn. &/n unele cauri criminalul se va /ntoarce la locul crimei fie s' retr'iasc' evenimentul fie s' mutilee mai departe cadavrul.
d; ri#a 8n serie Crima /n serie repreint' uciderea de victime disparate /n timp de la ile la s'pt'mni sau luni /ntre ele. :ceste paue de timp /ntre omoruri sunt denumite şi ca perioade de Ocalmare+. =n 26
terminologia psi!iatric' un criminal /n serie poate fi clasificat fie ca psi!otic sau psi!opatic depinnd de informaţiile e*aminate ca şi de faptele crimei. -e constat' c' de o5icei criminalul este rareori psi!otic. Ei sunt de o5icei psi!opaţi se*uali care au o criminalitate profund' şi sunt /n mod cert /n leg'tur' cu realitatea. =n caul unui ucigaş psi!otic acesta poate sugera c' el ucide din cau' c' psi!oa lui /l /mpinge s' ucid' iar /n caul unui ucigaş psi!opat /n special un criminal /n serie c' el ucide din pl'cere s' ucid'. )7
'.*.1. Psio$atul se3ual $e terenul cri#inalit0%ii =ntr&o accepţiune e*trem de generoas' personalitatea psi!opatic' este /nglo5at' /n patologie. )A "imic mai fals /n aceast' direcţie. #unctul nostru de vedere accept' mai degra5' personalitatea psi!opatic' ? psi!opatia mai e*act ? din perspectiva trasat' de Kurt -c!neider ca Odiarmonie structural' a personalit'ţii+. #si!opaţii sunt doar nişte defecţi nişte disfuncţionali !Gper ? sau !Gpo ? c'tre direcţii precodificate pulsional genetic manifestndu&se ca atare. )$ #si!opatul se*ual mişun' printre noi şi alunec' din cnd /n cnd pe terenul criminalit'ţii /n calitate de autor al infracţiunilor de omor cu mo5il se*ual fiind nu o dat' criminal /n serie.9ndiferent de a5ordare a*ilogic' psi!opatologic' sociologic' personalit'ţile Oanormale+ se vor defini prin a5atrea cantitativ/ şi calitativ' de la media gruplui social /n sensul Odefecţiunii manifeste+ a disfuncţionalit'ţii ca atare. , =n funcţie de gravitatea anormalit'ţii şi de situaţiile /n care se afl' psi!opatul ajunge aproape /ntotdeauna la conflict. #etriloNitsc! adaug' multidimensionalitatea psi!opatul /n aceast' viiune se caracteriea' prin lipsa de supleţe şi de a5ilitate a inteligenţei de a&şi modela /n mod armonios personalitatea. : r'mas clasic' circumscrierea pe care (anuşJin a f'cut&o acestor personalit'ţi diarminice prin considerarea a patru caractere< & &
totalitatea 4particularit'ţile se r'sfrng asupra /ntregii sfere a vieţii psi!iceB constanţa 4tr's'turile patologice /l /nsoţesc toat' viaţaB
". itrofan %. utoi 0. Hdreng!ea +sihologie Audiciară Editura ansa ucureşti 1$$2 p. $$. Constantin (orgos ?Dicţionar enciclopedic de psi!iatrie Editura edical' ucureşti 1$A$ p.712. "% Criminali /n serie. #si!ologia crimei Editura #!o5os 23 p. 3)&3,. + 95idem p. 3,. "! "*
27
&
intensitatea 4tul5ur'rile calitative ale personalit'ţii situea' psi!opatul la
&
limita dintre s'n'tate şi 5oal'B dinamica 4de&a lungul istoriei sale psi!opatul preint' decompens'ri /n funcţie de anumiţi factori de mediu.,1
#ericuloitatea comportamentului a5erant psi!opatic reult' din premeditarea actelor faţ' de care p'strea' o poiţie su5iectiv' din duplicitatea afectivit'ţii sale /n receptivitatea marcat' de inducţiile psi!ologice negative /n indiferenţa total' la sentimentele altora şi incapacitate de loialitate. 9ncapacitatea şi imposi5ilitatea de a se realia intoleranţa la frustrare fac din comportamentul a5erant psi!opatic un adev'rat recipient al dificult'ţilor la adaptare social'. =n concluie definim structura psi!opatic' prin tr's'turi comportamentale specifice< & & &
psi!opaţii sunt rigii lipsiţi de malea5ilitate neadaptaţi la situaţie psi!opaţii /şi impun propriile tendinţe neinfluenţaţi de /mprejur'rile din afar' /şi proiectea' dificult'ţile /n mediu vina nereuşitei lor va fi aruncat altor
persoane & cerinţele lor nu sunt e*primate ver5al ci doar caracteristice prin acţiuni impulsive. :stfel se ajunge la puternice reacţii de Ototul sau nimic+ care sunt oar5e str'ine distrug'toare sau c!iar autodistrug'toare. ,2 0alorificnd concepţiile fruediene ran :le*ander şi Iugo -tau5 /ncearc' o sistematiare a tr's'turilor fenomenului delincvenţei de sorginte nevrotic' f'r' /ns' a neglija o serie de elemente pregnant psi!opatice dup' cum urmea'< &
elementul iraţional /n aceea c' ulterior comiterii gstului criminal caracteristic crimei pasionale realiat' su5 imperiul impulsurilor.similar /n crimele comise cu premeditare ? Opost actum+ ? /n majoritatea caurilor riscurile actului /n sine ct şi gravitatea consecinţelor sociale dep'şesc avantajele scontate de
&
c'tre autor. Elementul repeta5ilit'ţii stereotipice aproape toate actele criminale au un simptom tipic nevroelor o5sesiv ?compulisonale ideea sau acţiunea o5sedant' fi*at' permanent de c'tre autor similar gestului automat din cleptomanie.
Criminali /n serie. #si!ologia crimei Editura #!o5os 23 p. 37. 95idem p. 3$&).
#
2A
&
Conflictul psi!ic similar nevroei o5sesii terifiante criminalul i se opune pn' /n momentul finali'rii crimei cnd sucom5' su5 presiunea unei impulsii. =n prelungirea acestei constat'ri e*emplificatoare e*ist' şi Onevoia
&
de pedeaps'+ sau Oconşiinţa compulsiv' a culpei+. Disfuncţia de adaptare. #us /n faţa unor situaţii frustrante generatoare de traume psi!ice care pot conduce la reacţii antisociale nevroticul reacţionea' prin interioriare acut' care poate ajunge la suicid /n timp ce criminalul se decompensea' printr&o reacţie e*terioar' inclusiv !eteroagresiv'.,3
'.*.'. e3ualitatea )i de"ian%a se3ual0 9nterpret'rile psi!analitice asupra devianţei se*uale se g'sesc /n lucrarea lui I.T. (illespie ? O%eoria general' a perversiunilor se*uale+ ,) din care reum'm urm'toarele concluii< 1. undamentele comportamentale ale perversiunilor se*ule /şi au originea /n elementele esenţiale ale se*ualit'ţii infantile. 2. perversiune /nţeleas' clinic este specialiat' /ntr&un mod particular /n sensul /n care ea nu las' desc!ise dect dou' c'i de a se alimenta< aceea de a dirija deviat tensiunile se*uale şi de a constitui o relaţie se*ual' o5iectual' 3. perversiune consituie o ap'rare faţ' de conflictele generate /n cadrul comple*ului edip şi /n raport cu frica de castrare. ). -istemele defensive au ca efect< & a regresiune a manifest'rilor instinctuale 4li5ido şi agresivitate la stadiile pregenitale ceea ce are ca reultat amplificarea elementelor sadice şi &
sentimentelor /nsoţitoare de angoas'. 5 sentimente de culp' la care se adaug' mecanisme de ap'rare /mpotriva
acestora pentru a proteja o5iectul li5idinal de ostilitatea e*tern'. ,. tr's'tur' principal' a perversiunii este aceea de atri5uire a unui caracter li5idinal fricii sentimentului de vinov'ţie durerii ca modalitate specific' de ap'rare. 6. ;eacţiile şi modalit'ţile de ap'rare ale Eu&lui sunt tot at/t de importante ca şi e*perienţele instinctuale. 7. =n caul perversiunii E&ul preia o parte anume din se*ualitatea infantil' pe care o converteşte /n sens propriu /n acest fel sunt 5locate influenţele restului conţinuturilor se*ualit'ţii infantile. Criminali /n serie. #si!ologia crimei Editura #!o5os 23 p. )3&)). 9dem p. ,.
' "
2$
@n o5iect li5idinal idealiat la care se adaug' o parte a Eu&lui care este relativ degrevat' de angoas' şi culp' servesc acelui scop de relaţie se*ual' deviant' care se desf'şoar' /ntr&un spectru /n care controlul realit'ţii nu mai funcţionea'. ,,
'.*.*. e3ualitatea delictual0 (radul de periculoitate şi coeficientul de risc criminogen ca potenţial latent /n structura Odefect'+ a personalit'ţii psi!opatului raportat la mediul de e*istenţ' este /n relaţie direct' cu motivaţiile cu gradul de diarmonie a personalit'ţii cu degradarea vieţii moral&etice şi caracterial&comportamentale a persoanei. :ctul criminal apare la un individ alienat deci supus unei depersonali'ri radicale prin lipsa scopurilor sociale sau insuficienta conştientiare a lor. 9ndiferent de caracteristicile personalit'ţii e*ist' şi situaţii care determin' prin acţiunea lor supraliminar' neo5işnuit' diferite deec!ili5re atitudinale care pot deveni contaminate acestea sunt denumite psi!osindroame reactive cu sau f'r' inducţie a5erant' asupra grupului social aparent. Deorganiarea comportamental' /n stresul psi!ic poate /m5r'ca aspecte a c'ror trecere /n revist' poate fi ulterior 5enefic' /nţelegerii demersului preentei lucr'ri< & & &
9n!i5iţia an*ioas' a activit'ţii ;aptusuri afective cu desc'rc'ri agresive Dein!i5iţia unor pattern&uri comportamentale primare /n reolvarea
&
dorinţelor imediate 4regresie comportamental' -tereotipii comportamentale o5iectivate /n acţinui nemotivate f'r' sens /n direcţia reolv'rii tre5uinţelor.
#ersistenţa situaţiilor dificile imposi5ilitatea dep'şirii lor sau a diminu'rii tensiunii emoţionale pe care o /ntreprind pot determina comportamente contradictorii fortuite. :stfel pentru a /nvinge starea de team' şi an*ietate se s'vrşesc acţiuni /ndr'neţe riscante tocmai pentru a confirma faţ' de propria conştinţ' validitatea capacit'ţii de adaptare şi reistenţ' la dificult'ţile situaţionale.,6
Criminali /n serie. #si!ologia crimei editura #!o5os 23 p. ,. 95idem p. ,2&,3.
)
3
CAP. VIOLATORUL ŞI VICTIMA
*.1.1. aracteristici $ersonale ale agresorilor tri#i)i 8n ,udecat0 $entru infrac%iunea de "iol Deşi informaţiile deţinute /n acest sens pn' /n preent sunt incomplete ele permit totuşi evidenţierea profilului principal al violatorului /n funcţie de urm'torii indicatori< a. "exul ? aşa cum este şi firesc 5'r5aţii repreint' $$AF dintre persoanele trimise /n judecat' pentru infracţiunea de viol restul de 2F fiind femei care au fost complice sau instigatoare la comiterea agresiunii. 5. Vârsta ? din totalul violatorilor cea mai mare pondere o deţin persoanele cuprinse /n intevalul 21&3) de ani şi 1A&2 de ani deci cele mai tinere. c. 8ediul de re0istenţă ? /n mod diferit faţ' de situaţia e*istenţ' /n alte ţ'ri /n ;omnia cea mai mare parte a violatorilor ,,F trimişi /n judecat' pentru aceast' infracţiune provin din mediul rural faţ' de numai ),F care provin din mediul ur5an. d. 5ivelul de instrucţie ? din totalul celor trimişi /n judecat' pentru infracţiunea de viol 113F nu au niciun fel de studii 7,)Fau numai studii minime 4la nivelul şcolii generale sau gimnaiale 126F au a5solvit liceul iar restul o proporţie minim' de 7F au studii superioare. e. -ntecedente penale ? deşi numai 61F dintre agresori au antecedente penale o pondere relativ important' dintre ei 1)6F sunt recidivişti /n ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de viol. f. Consumul de alcool ca o circumstaţă agravantă n comiterea inracţiunii ? peste o treime din totalul violatorilor inculpaţi 31AF au comis agresiunea su5 influenţa alcoolului. g. Audeţul n care se comit cele mai recvente agresiuni sexuale< acestea sunt /n ordine (alaţi 9aşi Constanţa ac'u otoşani şi 0aslui predominnd deci judeţele din oldova. 31
=n pofida unor iniţiative legislative /n acest domeniu legislaţia romneasc' este /nc' e*trem de permisiv' nee*istnd /nc' posi5ilitatea instrument'rii /n justiţie a caurilor de viol marital sau de !'rţuire se*ual'. #e de alt' parte aşa cum relev' studiile sociologice sancţionarea violatorului /n concordanţ' cu gravitatea faptelor comise r'mne /nc' un proces complicat care presupune pro5e dovei m'rturii adeseori a5sente sau incomplete iar instrumentarea majorit'ţii caurilor de viol aduse /n faţa justiţiei implic' o nou' victimiare a femeii deja victim' nevoit' s' se confrunte cu 5lamul dat de opinia pu5lic' şi c!iar de unii repreentanţi ai justiţiei sau ai poliţiei.,7
'.*.*. lasificarea "iolatorilor 8n func%ie de #oti"a%ia $entru agresiunea se3ual0 Violatorii: sunt /n general agresori 5'r5aţi care forţea' se*ual victima 45'r5at sau femeie. 0iolatorii sunt de patru tipuri /n funcţie de motivaţia pentru agresiunea se*ual'. Cele două sub*tipuri sexuale sunt compensator şi sadic, iar cele două tipuri nesexuale sunt de putere Bcontrol şi oportunist. otivaţia se*ual' pentru viol apare la 5'r5aţii adulţi care nu
pot avea o relaţie se*ual' adecvat' cu o partener' astfel /nct pentru /ndeplinirea nevoilor se*uale g'seşte victime potrivite pe care le violea'. otivaţia nese*ual' apare la agresorii care doresc s' su5juge şi s' umileasc' victimele prin violare se*ual'.
Pedofilii < sunt /n general agresori 5'r5aţi ai c'ror victime sunt minori fete sau 5'ieţi. #edofilii sunt de dou' tipuri< pedofilii fi*aţi 4care prefer' minorii pe parcursul intregii vieţi şi pedofilii regresaţi 4care au un istoric se*ual normal şi incidente care implic' minori. =n anul 1$$ Knig!t şi #rentJG au realiat un sistem de clasificare pe dou' a*e a*a 9 repreentnd gradul de fi*are al pedofilului iar a*a 99 felul /n care agresorul defineşte interesul contactului cu copii.
Agresorii se3uali de se3 fe#inin < sunt de trei feluri cu motivaţii şi caracteristici diferite ale agresorilor 5'r5aţi.
Dan anciu -orin . ;'dulesu 0asile %eodorescu Tendinţe actuale ale crimei şi criminalităţii n !omânia Editura 8umina 8e* ucureşti 22 p. 373. !
32
Agresorii se3uali adolescen%i: sunt eterogeni avnd diverse tipuri de victime preferate caracteristici şi preferinţe personale victimele fiind de vrste diferite.
Agresorii "irtuali: seam'n' ca tipologie cu pedofilii diferenţa principal' fiind aceea c' /şi g'sesc victimele pe internet. caracteristic' a acestor agresori este aceea c' agresorul s&ar putea s' nu ai5' contact se*ual cu victima. n total există 29 de sub*tipuri de agresori sexuali
Violatorii se3uali co#$ensatori: caracteriaţi de sentimente de inadecvare lipsindu&le a5ilit'ţile sociale adecvate pentru a se angaja /n relaţii romantice şi care nu doresc s' /şi r'neasc' victimele. @tiliea' forţa pentru a o5ţine complianţa victimei se retrag dac' victima se retrage sau se lupt' şi de o5icei nu interacţionea' cu victima cu e*cepţia actului se*ual /n sine.
Violatorii se3uali sadici: /şi reprim' furia prin torturarea victimei aceasta fiind singura modalitate prin care agresorul poate fi e*citat se*ual. 0iolatorul din acest su5tip foloseşte o multitudine de te!nici pentru a&şi tortura victimele /n mod repetat putnd conduce la crime se*uale. :ceşti violatori nu au /n general remuşc'ri şi frecvent preint' fanteii se*ualeviolente.
Violatorii nese3uali $entru $utere )i control: folosesc forţa au impulsivitate crescut' adesea consum' alcool sau droguri /nainte de viol şi violea' victima /n iua /n care se /ntlnesc. -e*ul este folosit ca arm' pentru a pedepsi femeile /n mod premeditat /mpotriva unei anumite persoane sau /n mod oportunist /mpotriva unei persoane care /i /nfurie.
Violatorii o$ortuni)ti: au un sla5 control al impulsurilor un stil de viaţ' aventuros adesea violea' /n cursul altei crime de e*emplu /n cursul unei spargeri.
Pedofilii fi3a%i: doresc s' formee o relaţie cu copilul astfel /nct copilul s' accepte realţia. :u a5ilit'ţi sociale sla5e care fac s'&şi doreasc' relaţii cu minori pasivi şi dependenţi mai degra5' dect cu persoane de aceeaşi vrst'. #referinţa se*ual' pentru copii se devolt' /n cursul adolescenţei cnd persoanei i se pune diagnosticul de pedofilie. :ceste persoane au o puritate psi!ose*ual' sc'ut' sentimente de inadecvare e*perienţe negative /n relaţiile se*uale cu persoane adulte sentimente de singur'tate şi iolare. *
!ttp
Pedofilii regresa%i: pedofilii care acţionea' ca urmare a unui eveniment precipitant şi nu ca urmare a unei predispoiţii sau preferinţe pentru minori. -tresorii din mediu le diminuea' /ncrederea /n sine astfel pedofilii din acest su5tip ajung s' /i victimiee pe aceia la care au acces cu uşurinţ'.
Agresorii se3uali de se3 fe#inin de ti$ $rofesoar0-iubit0 4att!eNs att!eNs şi -pelt 1$A$,$< femei care folosesc o poiţie de putere 4antrenoare sau profesoar' pentru a&şi g'si victimele şi care privesc acţiunile proprii ca fiind acte de dragoste şi nu acţiuni criminale. :u tendinţa de a nega leiunile sau consecinţele negative ale relaţiilor lor cu vicimele lor ca fiind relaţii serioase de dragoste. emeile agresori se*uali din aceast' categorie au de o5icei un istoric de relaţii se*uale /n care au fost a5uate.
Agresorii se3uali de se3 fe#inin constrân)i sau aco#$ania%i de b0rba%i 4-Ged şi Tilliams 1$$6 6< sunt femei su5ordonate cu stim' de sine sc'ut' coeficient de inteligenţ' redus şi un sentiment general de neajutorare. -unt situaţii /n care aceste femei /şi a5uea' copii al'turi de un partener de se* masculin care le&a a5uat pe ele. =n violurile /n grup e*ist' uneori complici femei care g'sesc sau racolea' victimele potenţiale un num'r mic dintre acestea participnd la violul /n sine.
Agresorii $redis$u)i de se3 fe#inin 4att!eus 1$$3 61< sunt femei care /şi victimiea' copii au fost la rndul lor a5uate se*ual /n copil'rie şi nu pot devolta relaţii se*uale cu adulţii. :desea sufer' de tul5ur'ri psi!ologice care duc la fanteii sadice nivele crescute de agresivitate şi sentimente suicidare cronice.
Agresorii se3uali adolescen%i e3$eri#entatori nai"i < sunt tineri c'rora le lipsesc a5ilit'ţile sociale şi cunoştinţele se*uale violul fiind adesea situaţional.
Agresorii se3uali adolescen%i co$ii e3$loratori sub-sociali2a%i: sunt adesea iolaţi social din familii disfuncţionale cu siguranţ' de sine sc'ut' imagine de sine deficitar' şi f'r' istoric de comportament delicvent. :u proaste a5ilit'ţi de socialiare nu pot interacţiona cu persoane de aceeaşi vrst' şi caut' s' /şi ameloree insecurit'ţile prin agresarea celor mai vulnera5ili dect ei. !ttp
3)
Agresorii se3uali adolescen%i agresi"i se3ual: au impulsivitate crescut' folosesc forţa şi violenţa provin din familii violente sau disfuncţionale de multe ori au un istoric de comportament delicvent sau a5u de su5stanţe. 0ictimele lor sunt de o5icei adolescenţi sau adulţi şi adesea violul face parte dintr&un tipar delicvent cu spectru larg 4%!eriot 26 62.
Agresorii se3uali adolescen%i co#$ulsi"i se3ual: au fanteii se*uale compulsive deviante adesea sunt t'cuţi sau an*ioşi provin din familii rigide şi adesea au comportament parafiliac. ulţi din ei sunt diagnosticaţi cu parafilie.
Agresorii se3uali adolescen%i cu tulbur0ri co#$ulsi"e < sunt foarte impulsivi adesea avnd o tul5urare psi!ologic' concomitent' de e*emplu tul5ur'ri developmentale tul5ur'ri comportamentale sau :DID.
Agresorii se3uali adolescen%i influen%a%i de gru$ < adesea agresea' se*ual doar atunci cnd sunt /ntr&un grup ca mijloc de a&şi impresiona prietenii. @nii dintre ei fac parte din 5eni sau diverse grupuri informale.
Agresorii se3uali adolescen%i $seudosociali2a%i: sunt frecvent narcisişti le lipseşte intimitatea /n relaţii şi relaţiile cu persoanele de aceeaşi vrst' sunt superficiale. #ot avea un coeficient de inteligenţ' ridicat. :u caracteristici asem'n'toare cu agresori se*uali adulţi cu tul5urare de personalitate de tip anti&social.
Agresorii se3uali colec%ionari cibernetici: colecţionea' şi comercialiea' online imagini cu anumite carateristici 4anumite posturi tipuri de copii !aine etc . :desea sunt persoane singure şi iolate social cu sluj5e care le asigur' accesul la copii. De multe ori comportamentul lor se limitea' la colecţionarea de imagini şi nu au contact fiic cu victimele lor.
Agresorii se3uali c0l0tori cibernetici: pot fi colecţionari cere se potrivesc unei anumite tipologii dar folosesc internetul pentru a cultiva şi a discuta cu victimele avnd intenţia de a se /ntlni cu ele /n scopuri se*uale. #oart' cu victimele conversaţii pentru a le cştiga /ncrederea
)#
!ttp
pentru a le determina s' cread' c' sunt persoane 5une care nu doresc s' le r'neasc' şi se ofer' s' fac' aranjamentele necesare şi s' pl'teasc' pentru a c'l'tori /mpreun' cu victimele.
Agresorii se3uali #anufacturieri cibernetici: sunt cei ce realiea' pornografie cu copii pe care o distru5uie pe internet fac adesea fotografii sugestive cu proprii copii şi le postea' pe net. ulţi au relaţii se*uale cu copii.
Agresorii se3uali con"ersa%ionali cibernetici < adesea colecţionea' materiale erotice 4nu pornografie şi discut' online cu victimele. :desea ajung apoi s' discute la telefon /ncercnd s' /şi conving' victemele c' sunt persoane de /ncredere şi le sugerea' c' pot s' se /ntlneasc' personal. :cest su5tip este un nivel de leg'tur' /ntre Ocolecţionari+ şi Oc'l'tori+. 63
*.'.1. u$lul $enal "icti#0 agresor Din punct de vedere strict juridic preciarea statutului celor doi mem5ri ai cuplului se face att /n 5aa sta5ilirii iniţiativei /n a comite o fapt' antisocial' ct şi /n 5aa efectelor acesteia. #ersoana ucis' v't'mat' corporal violat' etc. apare /n calitate de victim' iar cea care a ucis a v't'mat corporal sau a violat apare /n calitate de infractor. Deşi e*ist' şi cauri /n care /ntre infractor şi victim' nu a e*istat niciun fel de leg'tur' anterioar' consider'm c' privind din perspectiv' strict psi!ologic' nicio victim' nu poate fi a5solvit' integral de o anumit' r'spundere legat' de actul infracţional. 0ictima unui viol /ntr&un parc /n timpul nopţii poart' vina ignor'rii pericolelor posi5ile atunci cnd /ncearc' s' se plim5e singur' prin parc la ore trii. #oştaşul cu 5ani mulţi asupra sa nu se asigur' deloc şi este atacat /n scop de jaf. 0ictima unui atac nocturn la domiciliu se poate face vinovat' de Opu5licitatea+ e*agerat' privind ac!iiţionarea unor 5unuri de valoare. C!iar şi /n caul unor minori victime ale unor infracţiuni un anumit grad de vinov'ţie aparţine p'rinţilor sau persoanelor ce&i au /n pa' juridic' 4cadre didactice personal de /ngrijire etc..
)'
!ttp
Desigur e*ist' foarte multe variante posi5ile ale relaţiei infractor&victim' /n special /n caul infracţiunilor cu violenţ'. :vnd /n vedere poiţia şi situaţia victimei dup' comiterea infracţiunii infracţiunii putem diferenţia mai multe variante posi5ile precum< a victime disp'rute sesiarea fiind f'cut' de persoane cunoscute şi nu de puţine ori c!iar de c'tre infractor cum ar fi caul soţului ucigaşBvictime ce nu supravieţuiesc agresiunii 4decedate care Oofer'+ /n principal informaţii asupra infractorului plecnd de la modul /n care a procedat acesta 4/n ce loc cu cruime sau f'r' /ncercnd sau nu s' acopere urmele jefuind sau nu victima etc.B 5 victime ce supravieţuiesc supravieţuiesc agresiunii agresiunii dar nu pot identifica infractorul din motive o5iective 4fapta s&a comis pe /ntuneric infractorul era mascat victima a fost mai /nainte legat' la oc!i prin surpri surprind ndere ere etc.. etc.. =n asemen asemenea ea cauri cauri victi victima ma poate poate oferi oferi infor informaţ maţii ii /n leg'tu leg'tur' r' cu unele unele caracteristici fiice sau psi!ice ale infractorului 4eventual vocea aspecte vestimentare ? !ain' aspr' sau lucioas' nervoitate precipitare etc.B c victime ce supravieţuiesc supravieţuiesc agresiunii şi care cunosc infractorul /ns' nu&l denunţ' din motive ce ţin de teama de r'5unare a acestuia 4de e*emplu< victima cunoaşte ameninţarea infractorului c' /n caul /n care va fi denunţat se va r'5una pe copiiB d victime care supravieţuiesc agresiunii care cunosc infractorul dar pe care nu&l denunţ' din motive ce ţin de viaţa lor particular' 4de e*emplu< agresorul este concu5inul victimei c's'toriteB e victime care supravieţuiesc agresiunii care cunosc infractorul dar care /n loc s'&l denunţe /ncearc' s' ofere alte e*plicaţii inclusiv autoacundu&se protejndu&l deli5erat pe infractor 4este caul desigur mai rar al victimei care /n acest fel consider' c' ofer' Odovei de dragoste+ infractorului infractorului pe care&l iu5eşteB f victime care supravieţuiesc agresiunii şi care deşi cunosc infractorul adev'rat acu' o alt' persoan' pe care vrea s' se r'5uneB r'5uneB ! victime care supravieţuiesc agresiunii care cunosc infractorul /ns' profitnd de situaţie /ncearc' s' pun' /n seama acestuia şi fapte pe care nu le&a comis 4de e*emplu< reclam' dispariţia unor lucruri de valoare sau 5ani pe care /n mod real infractorul ? care s&a reumat numai la violarea ei ? nu şi le&a /nsuşitB 37
i victime care profit' de o anumit' situaţie reclamnd o Oinfracţiune+ comis' asupra sa cu intenţia de a sancţiona o persoan' sau de a profita de pe urma ei 4de e*emplu< simularea voluntar' şi regiarea corespun'toare pentru a transforma o relaţie se*ual' /n viol. Desigur practica judiciar' este mult mai comple*' ceea ce face ca eforturile noastre de sistematiare s' nu&i corespund' /ntru totul. 6)
*.'.'. Victi#ele infrac%iunii de "iol =n cadrul legislaţ legislaţiei iei noastre noastre att /n Codul Codul penal ct şi /n Codul de procedur' procedur' penal' penal' privitor la raportul infractor&vict infractor&victim' im' atenţia este concentrat' ma*imal asupra celui ce s'vrşeşte fapta fapta antiso antisocia cial' l' şi mu mult lt mai puţin puţin asupra asupra celui celui ce suport suport'' efecte efectele le direct directee ale comite comiterii rii infracţiunii mai ales /n caul infracţiunilor de violenţ' 4omor lovitur' cauatoare de moarte viol tl!'rie etc. Deşi Deşi victim victimei ei i s&a s&a acorda acordatt mai puţin puţin'' atenţ atenţie ie din partea partea legiui legiuitor torulu uluii anali analiaa şi cunoaşterea locului şi rolului pe care acesta /l ocup' att /n activitatea infracţional' ct şi /n cea judiciar' 4depistarea şi sancţionarea infractorului infractorului contri5uie pe de o parte la formarea unor recomand'ri pentru conduita preventiv' şi autoprotecţie. autoprotecţie. =n raport cu pericolul victimi'rii şi pe de alt' parte la o mai rapid' şi mai corect' aplicare a legii /n caul s'vrşirii infracţiunilor. #rin victim' /nţelegem Qorice persoan' uman' care sufer' direct sau indirect consecinţele fiice materiale sau morale ale unei acţiuni sau inacţiuni criminaleQ 6,. Ians von Ientig plecnd de la diferenţierea victimelor /nn'scute 45orn victims de victimele societ'ţii 4societG&made victims /n ultimele sale lucr'ri utilind drept criterii factori psi!ologici psi!ologici 5iologici şi sociali conturea' treispreece treispreece categorii de victime victime 66<
1. V"!%l% 3'%% constituie o categorie care devine uşor victim' a agresorilor. iind neevoluaţi fiic naivi şi f'r' e*perienţ' su5 aspect mintal copiii pot fi uşor victimiaţi. #rintre cele mai frecvente forme de victimiare Ientig menţionea'< r'pirea lor mai ales dac' p'rinţii )"
". itrofan itrofan %. utoi 0. 0. Hdreng!ea Hdreng!ea +sihologie Audiciară Editura ansa ucureşti 1$$2 p. 71. %.ogdan %.ogdan şi cola5. cola5. Comportamentul uman n procesul 7udiciar .9. -erviciul editorial şi cinematografic ucureşti 1$A3 p.$3. )) 9dem p.)1&),. )
3A
sunt 5ogaţi sau au asigurare de viaţ'B utiliarea lor de c'tre infractorii adulţi drept complici la diferite infracţiuni infracţiuni maltratarea şi a5uul se*ual.
2. F%&%il%8 ca victim' apar mai ales /n caul infracţiunilor de ordin se3ual . Desigur aceast' situaţie este vala5il' /n primul rnd pentru femeile tinere. =n caul femeilor /n vrst' mai ales dac' acestea au un statut economic ridicat devin victime ale unor acţiuni infracţionale motivate material 4tl!'rie furt /nşel'ciune. @na dintre clasific'rile cele mai valoroase şi mai utile din punct de vedere ştiinţific este cea a lui -tep!en -c!afer 41$77 67. olosind drept criteriu gradul de participare şi de r'spundere a victimei /n comiterea infracţiunii -c!afer diferenţia' urm'toarele şapte categorii de victime<
1. Vic!i&% c'% '(!%io 3')!ului i(3'c5io('l (u 'u '+u! (ici o l%*!u* cu 3*)!'/ul . Q=ntl Q=ntlnir nireaQ eaQ dintr dintree victi victim' m' şi infrac infracto torr la locul locul infrac infracţiu ţiunii nii este este /ntm /ntmpl pl'to 'toare are.. Este Este caul caul funcţionarului de la g!işeul unei 5'nci care cade victim' unui infractor viol sau ucidere din culp' etc.
2. Vic!i&% )o+oc'!o'% sunt cele care anterior victimi'rii lor lor au comis ceva conştient sau inconştient faţ' de infractor. :semenea :semenea cauri pot fi /ntlnite atunci cnd o persoan' 4victima ulterioar' se comport' arogant faţ' de viitorul infractor sau dac' nu&şi ţine o promisiune dat' solemn ori dac' intr' /n leg'turi amoroase cu iu5ita infractorului. infractorului.
. Vic!i&% c'% )%ci)i!* %cl'(/'%' 'c5iu(ii *u3*c*!oului. Este caul persoanelor care prin conduita lor influenţea' r'uf'c'torii /n a comite infracţiuniB deşi /ntre ei nu a e*istat niciodat' vreo leg'tur'. :stfel ca e*emple se pot cita< persoana care trnteşte portiera maşinii dar uit' s' o /ncuieB femeia care um5l' seara prin locuri puţin frecventate cu o costumaţie provocatoare provocatoare şi va fi violat' etc.
4. Vic!i&% "l',% "u, '")%c! ,ioloic & este caul persoanelor ce repreint' sl'5iciuni din punct de vedere psi!ic sau fiic şi din aceast' cau' sunt uşor victimiate. Dac' totuşi se pune pro5lema vinov'ţiei r'spunderea revine /n primul rnd persoanelor care sunt o5ligate s' le supraveg!ee şi s' le asigure paa juridica 4rude /ngrijitori surori de caritate etc.
#. rnei (. -cripcaru %. #iroVGWsJi Comportamentul aberant n relaţiile cu mediul Editura Lunimea 9aşi 1$7 p. 13&136. )!
3$
$. Vic!i&% ic!i&% "l', "l',%% "u, '")%c! '")%c! "oci "oci'l 'l sunt acele persoane care aparţin unor grupuri minoritare etnice se*uale sau religioase religioase neagreate de c'tre comunitate. 'r' s' ai5' nici un fel de vin' vin' asemen asemenea ea persoa persoane ne pot pot s' cad' cad' frecve frecvent nt victim victimee ale discri discrimin min'ri 'riii sau agresi agresiuni uniii manifestate de c'tre repreentanţii comunit'ţii. comunit'ţii.
@. Vic!i&% 'u!o+ic!i&i'(!% sunt acele persoane care orientea' agresiunea c'tre propria persoan'. Drogomaniile Drogomaniile suicidul jocurile de noroc inversiunile inversiunile se*uale etc. sunt acele acte deviate sau c!iar criminale /n care cel leat joac' att rolul de criminal ct şi pe cel de victim'.
*.'.*. I#$actul $siologic al "iolului asu$ra "icti#elor :gresiunea şi fenomenul de victimiare pot fi analiate şi su5 aspect psi!ologic al tr'irilor individuale ce se reg'sesc /n comportamentul agresorului şi al victimei acestea fiind /n mod evident diametral opuse. -copul analiei psi!ologice este circumscris şi el /n cadrul scopului general al victimologiei şi anume determinarea cauelor şi condiţiilor favoriante ale fenomenu fenomenului lui agreso&vi agreso&victim ctimal al şi adoptarea adoptarea de m'suri m'suri potrivi potrivite te pentru pentru protejarea protejarea victimei victimei şi prevenirea fenomenului. fenomenului.6A #entru victim' a reacţiona nu /nseamn' doar a /nţelege şi a evalua forma agresiunii şi intenţia agresorului. ;eflectarea actului agresional /n planul psi!o&volitiv al victimei determin' deregl'ri de comportament agitaţie lips' de voinţ' /n acţiune. =n plan afectiv emoţiile poitive sunt /nlocuite total sau parţial cu reacţia de ur' dispreţ sau umilinţ'. Comportarea victimei este dominată de ideea că agresorul urmăreste doar agresiunea n sine pentru satisacerea unor interese individuale. @lterior victima /şi motivea' propria tendinţ' prin tratarea cu simpatie sau
emotii altruiste faţ' de agresor. agresor. @nul din efectele victimi'rii este şi imposi5ilitatea psi!ic' de a se opune in!i5iţia. Efectul psi!ologic reultat din lipsa de /mpotrivire a victimei poate fi d'un'tor e*perienţa individual' a victimei fiind /nlocuit' cu o nou' stare su5iectiv' determinat' de unele tul5ur'ri incomunica5ile. #ersonalitatea se va identifica cu evenimentul afectiv şi c!iar dac' nu cunoaşte )*
Victima şi victimologia curs on&line p. 1). 8ector univ. dr. dr. %atu :ngela , Victima
)
nimic despre agresor victima va putea identifica unele procedee de acţiune agresional' dup' elemente ca< igura inractorului, ritmul actiunilor sale, contradicţiile de comportament etc. #erceperea şi reflectarea fenomenului agresional de catre victim' se produce su5 trei aspecte< aectiv, intelectual si volitiv . ;eacţia victimei la actul agresional se caracteriea' prin atenuarea valenţelor intelective prin sc'derea puterii de a pre/ntmpina efectele agresionale iar /n plan afectiv prin tr'irea unor st'ri ca frica deorientarea ura dispreţul umilinţa. :ceste tr'iri pot declanşa reacţii care scap' raţionalului determinnd trecerea de la o stare afectiv' la alta parţial su5 influenţa instinctului de conservare. Cunoaşterea fenomenului agresional nu se reduce doar la percepţii ci depinde şi de relaţiile victimei cu mediul care reflect' stilul şi finalitatea agresional' de calit'ţi intelectuale de perspicacitate de t'ria clitaţilor psi!ice 4voinţ' curaj caracter de forţ' fiic' de modul declanş'rii efectelor actului violent etc. :deiunea spontan' admiraţia /n special reacţiile instinctului se*ual implorarea sau e*orcismul determin' deciia victimei de a suporta autoritatea agresorului. %otalitatea cuvintelor lumina intunericul singur'tatea generea' confuie anulnd reacţiile instinctuale deducţiile logice şi judecata victimei. "aivitatea determin' o anumit' necesitate a re/ntlnirii cu agresorul şi uneori se poate ajunge la o adeiune nejustificat' a victimei faţ' de agresivitate 4cum ar fi /mp'carea victimei cu agresorul. -e poate constata c' spre deose5ire de agresiune care poate fi un act iresponsa5il si individual reacţia victimei este dependent' de o mulţime de condiţion'ri şi justificat' /n mod confu de o anumit' form' de reflectare a conştiinţei individuale. ;eult' c' /ntre agresiune şi reacţia victimei nu e*ist' un ec!ili5ru deoarece apar reacţiile instinctuale ale victimei care sunt supuse incoerenţei şi greşelii. -paima victimei devine dispreţ faţ' de agresor ferocitate /n actul de ap'rare pentru ca dup' un timp s' se atenuee şi s' se converteasc' /n acceptarea agresivit'ţii şi resemnarea /n acţiune. 0ictima nu poate /nţelege agresiunea dect /n limitele suferinţei 5iologice şi psi!ice iar trecerea timpului va distinge ceea ce este semnificativ şi ceea ce este secundar /n evenimentul criminogen. =n sfrsit o alt' caracteristic' psi!ologic' privind victimele este sentimentul de solidaritate care se naşte pentru toate victimele unui singur agresor care prin faptele criminogene a /nfrnt demnitatea individual' a acestor persoane. 0ictima are certitudinea c' poate realia prin
)1
propria e*perienţ' prin propriul e*emplu un motiv de ap'rare a mediului social /n care tr'ieşte stimulnd pentru aceasta solidaritatea /mpotriva agresivit'ţii. 6$
*.*.1. Victi#a ca surs0 de identificare a agresorului =n activitatea de identificare a infractorilor o important' deose5it' o are prima declaraţie dat' de victim' /n faţa organelor de urm'rire penal'. 0ictima are rolul de Omartor principal+ pentru c' a asistat la /ntregul eveniment criminogen şi l&a cunoscut personal pe infractor. 0ictima va p'stra /n memorie imaginea sau elementele de identificare special' a unei persoane atitudini şi e*presii tipice ale infractorului sau ale unei anumite categorii de comportament modul specific de operare al autorului toate acestea fiind indicii care vor sta5ili cu rapiditate tr's'turile caracteristice ale infractorului şi /n final identificarea lui. 0ictima poate oferi informaţii privind infractorul şi /n caul /n care a decedat cel mai adesea atunci cnd /ntre ea şi agresor au e*istat leg'turi anterioare comiterii delictului. #ornind de la cunoaşterea victimei modul s'u de viaţ' o5iceiuri tr's'turi morale şi comportamentale se poate ajunge la identificarea faptuitorului.7 Din punct de vedere psi!ologic victima poate oferi puţine garanţii de veridicitate /n relat'rile ei din mai multe motive astfel< •
•
perceperea evenimentelor este determinat' de /nestrarea psi!o&intelectiv' a victimei de afectivitatea sugesti5ilitatea imaginaţia şi personalitatea victimeiB victima este supus' unor tr'iri emotive deose5it de puternice /n timpul s'vrşirii actului infracţional fapt care face ca perceperea actului şi memorarea lui s' se fac' /n condiţiile unei activit'ţi corticale conştiente reduse genernd lacune perceptive şi memorialeB
•
trecerea timpului afectea' şi ea memoria şi deci redarea cu fidelitate a evenimentelorB
•
din dorinţa de r'5unare victima poate ar'ta un alt f'ptuitor dect cel realB
•
din dorinţa de a&şi /m5un't'ţi situaţia procesual' unde adesea este şi parte civil' victima poate agrava situaţia infractorului ajustnd realitatea sau punnd pe umerii lui fapte pe care nu le&a comisB
#. rnei (. -cripcaru %. #iroVGWsJi Comportamentul aberant n relaţiile cu mediul Editura Lunimea 9aşi 1$7 p. 133&136. !+ ". itrofan %. utoi 0. Hdreng!ea #si!ologie Ludiciar' Editura ansa ucureşti 1$$2 p. 1&13. )%
)2
•
•
daca victima are o participare concret' activ' contradictorie sau c!iar iniţiatoare a actului agresional va /ncerca s' ascund' acest aspect omiţnd preciarea rolului sau şi denaturnd realitateaB /ns' cel mai important factor de denaturare sau ascundere a realit'ţii /l constituie teama de infractor şi r'5unarea acestuia.
Cu toate viciile pe care le preinta m'rturia victimei ea poate furnia informaţii importante< •
date privind determinarea naturii juridice a actului agresionalB
•
date pentru sta5ilirea celui mai plaui5il mo5ilB
•
date relative la circumstantele esentiale ale evenimantului 4de loc timp de comitere etc.B
•
•
•
date care definesc personalitatea victimei< concepţia şi modul de viaţ' calit'ţi defecte o5iceiuri starea de ec!ili5ru psi!ic sau tendinţe spre agresivitate iolare depresie alte vicii ascunse etc.B cercul de relaţii al victimei mediile şi locurile frecventate. De o importanţ' deose5it' este natura relaţiilor victimei cu mediul şi infractorul 4de prietenie socia5ilitate agresiune tensiune ur' etc. şi leg'turile ei cu grupuri sociale ilicite sau /ndoielniceB date privind mişcarea /n timp şi spaţiu a victimei /n perioada imediat dup' comiterea agresiuniiB
•
date privind 5unurile deţinute de victim' şi eventuala dispariţie a unora dintre eleB
•
date privind antecedentele morale medicale penale si contravenţionale ale victimei. :şadar victima poate fi o surs' important' pentru identificarea infractorului c!iar şi
atunci cnd nu a supravieţuit agresiunii fapt ce justific' /ndreptarea cercet'rilor criminalistice şi /nspre victim' nu doar c'tre infractor .71
9. %'n'sescu (. %'n'sescu C. %'n'sescu Criminologie <-gresologie. Victimologie. 1etentologie= Editura :ll ecJ ucureşti 23 p. 1A&1A3. !
)3
6>+I> +( A? "orma care incriminea' infracţiunea de viol a fost una dintre cele mai des modificate norme din #artea special' a Codului #enal autorii noului Cod #enal au reluat dificila misiune de redefinire a acestei infracţiuni. #otrivit recunoaşterii autorilor #roiectului de Cod #enal f'cut' /n E*punerea de motive reglementarea infracţiunii de viol a fost realiat' avnd /n vedere< Codul penal spaniol 4art. 17$ portug!e 4art. 16) german 4art. 177 austriac 4art. 21 france 4art. 222&223 precum şi aspectele evidenţiate de doctrina şi jurisprudenţa din aceste state /n aplicarea te*telor de citate. 8i5ertatea vieţii se*uale este o component' ca drept fundamental al omului. 8i5ertatea se*ual' a persoanei /nseamn' dreptul de a decide li5er şi /n cunoştinţ' de cau' cnd unde şi cu cine /ntreţine relaţii se*uale. 9ntegritatea se*ual' este o component' a integrit'ţii corporale /nsemnnd respectarea st'rii fiice /n care se afl' corpul persoanei la un moment dat. Este indiferent su5 acest aspect dac' victima a mai avut sau nu asemenea e*perienţe se*uale. 6biect 7uridic secundar /l constituie şi /n noua reglementare relaţiile sociale privind
demnitatea integritatea corporal s'n'tatea sau viaţa persoanei /n caul formelor agravate ale infracţiunii. -u5iectul activ al infracţiunii de viol poate fi numai persoana fiic' indiferent de se*ul ei. Condiţia f'ptuitorului de a fi apt s' realiee un act se*ual pare a fi necesar doar /n modalitatea faptic' a violului s'vrşit prin raport se*ual sau act se*ual anal deoarece /n caul actului se*ual oral o asemenea capacitate natural nu are vreo relevanţ' juridic'. emeia poate la rndul ei s' fie autor al infracţiunii de viol participaţia este posi5il' su5 toate formele< autorat coautorat instigare sau complicitate. 72 Coautoratul instigarea şi complicitatea concomitent' realiea' forma agravat' a infracţiunii.
!evista 1reptul "r. 1M21 @nele consideraţii /n leg'tur' cu incriminarea infracţiunii de viol 0iorel #aşca pp. 23&2). !#
))
-u5iect pasiv al infracţiunii poate fi şi /n condiţiile noii redact'ri a normei de incriminare orice persoan' indiferent de se* vrst' de starea civil' etc. =n caul unor forme agravate ale infracţiunii su5iectul pasiv este calificat putnd fi doar o persoan' aflat' /n /ngrijirea ocrotirea educarea paa sau tratamentul f'ptuitorului sau care este mem5ru al familiei acestuia ori un minor care nu a /mplinit 16 ani.73 aptul c' noul Cod penal nu mai prevede ca agravant' violul s'vrşit asupra mem5rilor de familie ci numai asupra descendenţilor sau fraţilor şi surorilor nu are semnificaţia deincrimin'rii violului asupra soţiei li5ertatea sa se*ual' nefiind ani!ilat' de actul c's'toriei astfel c' /n redactarea noului Cod penal infracţiunea /şi pierde doar caracterul agravat dar r'mne incriminat' /n forma simpl' a infracţiunii. 9nfracţiunea de viol este o infracţiune cu su5iect pasiv unic. =n caul /n care mai multe persoane sunt violate /n acelaşi timp şi loc vor e*ista attea infracţiuni de viol cte victime sunt. =n noul Cod penal nu mai sunt incriminate actele de perversiune se*ual' iar distincţia dintre raportul se*ual şi actul se*ual oral sau anal pe de o parte şi orice act de penetrare vaginal' sau anal' pe de alt' parte este de natur' a defini mai 5ine elementul material al laturii o5iective a infracţiunii de viol. #rin raport se*ual legiuitorul a desemnat actul se*ual normal /ntre o persoan' de se* masculin şi o persoan' de se* feminin respectiv actul de copulaţie pe cnd prin actul se*ual oral sau anal legiuitorul a desemenat actele se*uale orale sau anale att !eterose*uale ct şi !omose*uale. ;aportul se*ual actul se*ual oral sau anal precum şi orice act de penetrare vaginal' sau anal' tre5uie s' fie urmarea constrngerii victimei sau s' fie realiate profitnd de imposi5ilitatea ei de a se ap'ra ori de a&şi e*prima voinţa. 7) Constrngerea victimei fie ea fiic' sau moral' poate fi e*ercitat' direct de autorul infracţiunii sau de unul sau mai mulţi complici. :ctele de constrngere tre5uie e*ercitate /n scopul de a /ntreţine raporturi se*uale acte se*uale orale sau anale ori alte acte de penetrare vaginal' sau anal' altfel ele pot constitui doar alte infracţiuni 4loviri sau alte violenţe ameninţ'ri etc.7,. 'ptuitorul tre5uie s' fi cunoscut vrsta sau starea victimei şi s' fi profitat de aceasta pentru a /ntreţine raportul se*ual ori actul se*ual oral sau anal. 95idem p. 2,. !evista 1reptul "r. 1M21 @nele consideraţii /n leg'tur' cu incriminarea infracţiunii de viol 0iorel #aşca p. 27. ! 95idem p. 2$. !' !"
),
@rmarea socialmente periculoas' const' /n /ntreţinerea raportului se*ual a actelor se*uale orale sau anale ori a altor acte de penetrare vaginal' sau anal' contrar voinţei victimei /nc'lcndu&i astfel li5ertatea şi inviola5ilitatea se*ual'. 9nfracţiunea de viol este o infracţiune de reultat care /n formele agravate pe lng' learea li5ert'ţii şi inviola5ilit'ţii se*uale a persoanei are consecinţe şi asupra integrit'ţii corporale sau a vieţii persoanei. ;eultatul acţiunii de constrngere sau de punere /n imposi5ilitate de a se ap'ra tre5uie s' fie realiarea raportului se*ual a actului se*ual oral sau anal sau a oric'rei penetr'ri vaginale sau anale. Dac' aceste acte se*uale nu sunt realiate infracţiunea nu se consum' r'mne /n faa tentativei. Este /ns' indiferent dac' raportul se*ual s&a finaliat sau nu fiind suficient s' se realiee penetrarea vaginal' oral' sau anal'. 76 ;aportul de caualitate /n caul infracţiunii /n forma ei tip reult' din materialitatea faptelor 4e* re. Este /ns' necesar s' dovedeasc' s' se dovedeasc' faptul c' penetrarea vaginal' oral' sau anal' s&a realiat de persoana /nvinuit' de acest fapt. =n acest sens sta5ilirea profilului genetic pe 5aa e*pertiei :D"&ului din urmele 5iologice ridicate de la locul faptei sau de pe corpul sau de pe !ainele victimei ofer' datele cele mai conving'toare. =n caul formelor agravate ale infracţiunii tre5uie dovedit' leg'tura de caualitate /ntre acţiunea f'ptuitorului şi v't'marea corporal' sau moartea ori sinuciderea victimei. :D"&ul g'sit la locul faptei permite confundarea unui criminal cu o preciie descurajant'. =n acelaşi timp succesul nu este garantat dect dac' titularul s'u este un suspect identificat sau dac' este suficient de apropiat de victim' pentru ca anc!etatorii s' /l ai5' /n vedere.77 8a momentul /n care /n -@: /n urma unei campanii duse de c'tre asociaţia avocaţilor americani 9nnocence project+ mai mult de 3 de deţinuţi au fost dovediţi a fi nevinovaţi dup' ece ani /n urma compar'rii :D"&ului preent cu cel de pe pro5ele utiliate /n proces nu se putea accepta ca persoane nevinovate din ranţa sau de oriunde altundeva s' fie condamnate pornind de la e*pertie genetice incerte. rict de nesemnificativ' ar fi nicio marj' de eroare nu este accepta5il' /n ceea ce priveşte certitudinea pe care e*pertiele tre5uie s' le&o dea !evista 1reptul "r. 1M21 @nele consideraţii /n leg'tur' cu incriminarea infracţiunii de viol 0iorel #aşca p. 3. !! #andectele romne nr. 6M213 p. 117. !)
)6
judec'torilor. :cestea nu tre5uie s' serveasc' prin ele /nsele la formarea unei convingeri. :şadar principiul in dubio pro reo /şi dovedeşte /nc' o dat' vala5ilitateaX7A 8atura su5iectiv' a infracţiunii ? infracţiunea de viol se poate comite doar cu intenţie direct' fiind e*clus' posi5ilitatea intenţiei indirecte ct' vreme f'ptuitorul e*ercit' constrngerea /n scopul de a /ntreţine raportul se*ual sau profit' /n acest scop de imposi5ilitatea victimei de a se ap'ra sau de a&şi e*prima li5er voinţa. ormele agravate ale infracţiunii de viol sunt infracţiuni comple*e calificate fie prin calitatea su5iectului activ sau pasiv al infracţiunii fie prin num'rul f'ptuitorilor sau reultatul v't'mator produs. :gravarea este dat' de şase caue de agravare spre deose5ire de patru /n actualul Cod #enal care pot fiecare /n mod singular sau /n mod cumulativ s' realiee conţinutul infracţiunii /n forma agravat'. =n ce priveşte violul agravat s'vrşit asupra victimei care se afl' /n /ngrijirea ocrotirea educarea paa sau tratamentul f'ptuitorului 4art. 21A alin. 3 lit. 4a din noul Cod #enal deoarece sunt identice cu cele din vec!iul cod. 7$ =n m'sura /n care violul este urmarea recrut'rii transport'rii transfer'rii ad'postirii sau primirii unui minor vor fi /ntrunite şi elementele infracţiunii de trafic de minor prev'ute /n art. 211 din noul Cod penal. 0iolul va avea caracter agravat atunci cnd producerea de materiale pornografice se realiea' de autorul violului ct şi atunci cnd producerea de materiale pornografice se realiea' de c'tre unul dintre complici sau de c'tre un instigator. 0iolul care a avut ca urmare v't'marea corporal' a victimei este o form' agravat' a infracţiunii care a5soar5e /n conţinutul s'u v't'm'rile corporale. 0't'm'rile corporale tre5uie s' fie consecinţa praeterintenţiei f'ptuitorului astfel va e*ista un concurs de infracţiuni. =n caul /n care raportul se*ual nu s&a realiat din motive independente de voinţa sa dar violenţele e*ercitate /n acest scop au cauat victimei v't'm'ri corporale fapta constituie tentativ' la infracţiunea de viol prev'ut' /n art. 21A alin. 42. Dar potrivit art. 36 alin 43 din noul Cod #enal infracţiunea comple*' s'vrşit' cu intenţie dep'şit' dac' s&a produs numai reultatul mai grav al acţiunii secundare se sancţionea' cu pedeapsa prev'ut' de lege pentru infracţiunea #andectele romne nr. 6M213 p. 12. 9dem p. 31.
!* !%
)7
comple*' consumat'. 0iolul care a avut ca urmare moartea victimei 4art. 21A alin ) este agravat dar /ntr&o formulare e*tins' şi la sinuciderea victimei. oartea tre5uie s' fie reultatul faptei praeterintenţionate a f'ptuitorului. Dac' f'ptuitorul a acţionat cu intenţia de a ucide victima pentru a ascunde s'vrşirea violului va e*ista un concurs de infracţiuni compus din infracţiunea de viol simplu sau agravat dup' ca şi infracţiunea de omor calificat. =n mod nejustificat s&a renunţat la agravarea infracţiunii de viol urmat' de sinuciderea victimei avnd /n vedere reonanţa social' a unei asemenea infracţiuni. %entativa infracţiunilor de viol prev'ute /n art. 21A alin 41&43 se pedepseşte. Cum tentativa se pedepseşte doar /n situaţiile e*pres prev'ute de lege tre5uie s' tragem concluia c' /n caul /n care raportul se*ual nu s&a realiat din motive independente de voinţa sa dar violenţele e*ercitate /n acest scop au cauat moartea victimei unitatea infracţiunii comple*e este sf'rmat' şi va e*ista un concurs /ntre infracţiunea de viol simplu sau agravat dup' ca şi infracţiunea de lovituri cauatoare de moarte. Este evident c' /n caul /n care raportul se*ual actul se*ual oral sau anal sau orice penetrare vaginal' sau anal' nu s&a realiat din motive independente de f'ptuitorului de voinţa f'ptuitorului dar violenţele e*ercitate /n acest scop au cauat moartea victimei fapta r'mne /n faa de tentativ' dar legea nu prevede pedepsirea tentativei /ns' fapta nu poate r'mne nepedepsit' motiv pentru care soluţia propus' este singura reona5il'. A :cţiunea penal' pentru fapta prev'ut' /n art. 21A alin. 41 şi 42 din noul Cod penal se pune /n mişcare la plngerea preala5il' a persoanei v't'mat' adresat' organelor de cercetare penal' dar /mp'carea p'rţilor nu mai /nl'tur' r'spunderea penal'. =n caul formelor agravate acţiunea penal' se e*ercit' din oficiu. 9nfracţiunea /n forma simpl' se pedepseşte cu /nc!isoare de la 3 la 1 ani şi intericerea unor drepturi regimul sancţionator fiind identic cu cel din actualul Cod penal. #edeapsa este /nc!isoarea de la , la 12 ani şi intericerea unor drepturi /n caul formei agravate prev'ute /n art. 21A alin 43 din noul Cod #enal. Dac' fapta a avut ca urmare moartea victimei pedeapsa este /nc!isoarea de la 7 la 1A ani şi intericerea unor drepturi la fel putndu& !evista 1reptul "r. 1M21 @nele consideraţii /n leg'tur' cu incriminarea infracţiunii de viol 0iorel #aşca p. 3)&3,. *+
)A
se pune pro5lema aplic'rii legii mai favora5ile deoarece actualul Cod penal prevede pentru aceast' infracţiune o pedeaps' /ntre 1, şi 2, de ani şi intericerea unor drepturi. @n ca printre multe altele ilustrea' o lung' procedur' şi o şov'ial' a judec'torilor /ntre anii 1737&173A privind "iolul asu$ra Mariei-Anne @ebe! o tân0r0 de 19 ani vn'toare de ier5uri la colţul str'ii. =n 1737 cei trei autori sunt duşi la comisariat denunţaţi fiind de victima lor şi de doi martori. Ei atr'seser' fata promiţndu&i un cadou /ntr&o sal' de 5iliard aflat' la cap'tul unei alei. :u 5'tut&o şi au violat&o. Circumstanţele sunt nepl'cute m'rturiile dro5itoare< acuaţii au ameninţat&o pe arrie&:nne c' o vor pune s' m'nnce cio5urile de sticl' pe care le&a f'cut 5'tndu&se s&au aşeat pe faţa ei pentru a o imo5ilia mai 5ine şi a o /mpiedica s' strige. 0iolul a fost atestat de raportul medicilor< am remarcat p'rţile genital roşii şi inflamate !imenul sfşiat şi o scurgere de materie veruie+. 8ungimea procedurii su5linia' tergivers'rile judec'torilor< un prim proces /n 1737 pronunţ' un supliment de instrucţie+ de un an reţinnd acuaţii /n /nc!isoare un al doilea proces /n 173A prelungeşte cererea cu trei luni o procedur' de apel /n 2A august 173A /i eli5erea' pe acuaţi confirmnd c' suplimentul de instrucţie+ ec!ivalea' cu o eli5erare definitiv'. ai multe semne indic' o viiune ciudat' despre violenţ'< medicii neglijea' s' evidenţiee loviturile de pe corpul fetei iar judec'torii nu disting deloc sau prea puţin rolul fiec'ruia dintre ei. :ceste procese au comis erori iar dificultatea de condamnare a actului sngeros e*emplifica o societate preg'tit' s' ierte care acorda o legitimitate 5rutalit'ţii fiice o justiţie preg'tit' s' scue pentru c' nu a avut loc moartea victimei. De remarcat şi strict corespondenţ' dintre violenţ' şi viol /n importanţa acordat' apartenenţei sociale a actorilor. =n drama arie& :nne faptul c' era orfan' lipsa oric'rui sprijin social ori familial n&au favoriat deloc vigilenţa juraţilor /n vreme ce averea unuia dintre autori ? fiu de negustori /nst'rit predispunea la indulgenţ'. E o impunitate teoretiat' de tratatele privind criminalitatea şi transpus' /n formule precise< Calitatea persoanei asupra c'reia se e*erct' violenţa m'reşte sau micşorea' vina. violenţ' s'vrşit' faţ' de o sclav' sau o servitoare e mai puţin grav' dect cea s'vrşit' asupra unei fete de condiţie 5un'+. Distanţa social' modulea' doarea gravit'ţii crimelor /n funcţie de apartenenţa victimelor rangul este decisive. Demnitatea ofensatului determin' estimarea şi sugerea' dimensiunea r'ului. Dreptul afirm' pur şi simplu forţa. -tarea de s'r'cie a violatorului
)$
face s' creasc' invers proporţional gravitatea gstuli consecinţ' la fel de mecanic' a distanţei sociale.A1
Violatori )i asasini #rostituatele datorit' stilului de viaţ' sunt mai frecvent supuse la violenţe dect alte femei şi cad deseori victime ale propriilor clienţi cu manifest'ri sadice. ;'nile provocate pe corp sau leiunile din jurul oc!ilor sunt socotite oarecum normale /n caul lor. i fiindc' prostituatele prin natura Pmeseriei+ lor atrag perverşii acele persoane care /n alt' parte nu&şi pot satisfice a5eraţiile se*uale ele au toate şansele de a&şi ocupa locul /nainte de vreme /n cimitire. @n e*emplu clasic /l constituie caul Pcriminalului despuiatelor+ cum a fost supranumit din anii 1$6)&1$6, cnd şase prostituate au fost pur şi simplu sufocate 5rutal /n urma contactului se*ual oral. :cest criminal nu a fost descoperit nici pn' ast'i. Dintr&o alt' categorie fac parte femei care şi&ar fi putut salva viaţa dac' nu se /mpotriveau cu /nverşunare violatorilor. :ceste victime nu au f'cut altceva dect s' /nt'rte 5rutalitatea şi anomaliile se*uale ale violatorilor care oricum sunt oameni cu psi!ic la5il cu manifest'ri primitive animalice.
Nu a# "rut s-o o#or& +eseori "iolatorii in"oc0 acest fa$t 8n fa%a instan%ei. i poate aceast' afirmaţie conţine un adev'r /n m'sur' mai mare sau mai mic'. o5ilul lor este de fapt doar violul nu şi omorul acesta fiind un denod'mnt nefericit al propriei imprudenţe şi al pornirilor 5oln'vicioase. Dar majoritatea persoanelor care recurg la o relaţie se*ual forţat' sunt predispose şi la acte criminale. Dac' moartea persoanei violate este cauat' de actul se*ual agresiv fapta se supune pe 5un' dreptate prevederilor codului penal iar violatorul este acuat de omucidere.A2 n iarna lui %')), n decurs de câteva săptămâni s*au petrecut două ca0uri, relativ asemănătoare. ;etele sugrumate cu propriile eşare, au sârşit prin moarte violentă, iar agresorilor au airmat unison Dn*am vrut s*o omor#.
A3
(eorges 0igarello , Istoria violului secolele >09&>> Editura :marcord %imişoara 1$$A pp. 21&22. 9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi Editura scar #rint 1$$, p. ,A. *' 9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi, Editura scar #rint 1$$, p. ,$. *
*#
,
=n seara ilei de 13 fe5ruarie secretara comandantului orţelor :eriene ;egale domnişoara . D. de 21 de ani a avut permisie la sfrşitul s'pt'mnii ocaie cu care şi&a viitat familia pe laJe ;oad din Tarstead. 8a /ntoarcere şi&a luat r'mas 5un de la logodnicul ei /n cea mai apropiat' gar' de lng' ta5'r' unde avea s' se /ntoarc'. Era /n jurul mieului nopţii. Drumul pn' la unitate urma s' /l parcurg' pe jos nefiind un alt mijloc de transport care s' fac' leg'tura. : fost /nsoţit' de doamna c(. şi fratele s'u apoi li s&a ad'ugat un soldat pe care nu /l cunoşteau niciunul dintre ei. raţii c(. au avut alt' destinaţie aşa c' doamna.D. şi&a continuat drumul al'turi de tn'r şi mergeau /mpreun' c'tre ta5'r'. : doua i dimineaţa /n iua -fntului 0alentin la ora A3, cadavrul fetei a fost descoperit aproape de staţia ta5erei. Era /m5r'cat' doar /n c'maş' şi pulover şi la prima vedere s&a putut constatat c' a a vut loc o lupt' crncen' /ntre victim' şi atacator. Dup' ce a violat&o a ştrangulat& o cu fularul. Dr ;.. a apreciat c' moartea a survenit /ntre orele 2) şi 2. C'ptianul %. ;. de la -cotland Sard 4viitorul şef al poliţiei a organiat un raid /n unit'ţile militare din apropiere. 'ptaşul a fost descoperit dup' 1 ile. Era (.L. un deertor din unitatea de artilerie din ToolNicJ. Cnd l&au arestat pe atacatorul de 2) de ani acesta purta o 5aret' de infanetrist o insign' de preparator iar pe uniforma JaJi avea /nsemnul orţelor :eriene 8egale ale arii ritanii. Cu toate c' uniforma lui preenta aceste neconcordanţe !oin'rea nesting!erit prin 8ondra f'r' ca cineva s'&l fi reclamat. "u s&a pus la /ndoial' vinov'ţia lui. 8a perc!eiţie s&a g'sit portmoneul stiloul şi c!eile fetei ucise iar m'rturisirea lui a fost cea care a pus cap't cercet'rilor şi a ducerii de noi pro5e. O9&am astupat gura cu mna şi am do5ort&o+ spuse criminalul. O-&a 5'tut mult şi atunci am legat fularul de gtul ei dar cred c' l&am strns prea tare. #e urm' am v'ut c' s&a liniştit. 9& am ascultat inima şi mi&am dat seama c' murise. -periat am trt&o /ntr&o gr'din' şi apoi am fugit. + (. L. a fost judecat /n aprilie 1$)) /n ld aileG judec'torul I.:. spus la finalul procesului< Oeste cert faptul c' doamna .D. a murit de moarte violent'. "oi nu putem dect s'
,1
ne imagin'm cum o persoan' lupt' cu toate forţele pentru viaţa sau onoarea sa opunnd o reistenţ' ieşit' din comun dar /n final ea moare.+ A) (. L. a fost g'sit vinovat de omucidere dar a fost graţiat /n cele din urm'. ai triu s&a f'cut apel pentru anularea sentinţei pe motiv c' judec'torul a influenţat !ot'rrea juraţilor atunci cnd a afirmat c' urm'rile faptei sunt de fapt o confirmare a voinţei agresorului. . I.8 avocatul lui (. L. a susţinut c' judec'torul a evidenţiat /n mod deose5it şi voit c' ap'rarea invoc' imprudenţa violatorului şi anume c' f'ptaşul nu a urm'rit nicio clip' s' o ucid' pe . D. #rocurorul a respins ca nefondat apelul motivnd c' judec'torul a luat o poiţie dreapt' şi legal' faţ' de juraţi iar sentinţa final' a fost dat' de aceştia din urm'. A, ( L. a fost condamnat la moarte prin spnurare iar sentinţa a fost e*ecutat' /n iunie /n acelaşi an. 8a 1$ martie /n acelaşi an a fost omort' o alt' fat' /n condiţii asem'n'toare cu cele uciderii doameni .D. pe aceasta o c!ema (.. 27 ani a petrecut seara cu logodnicul ei. :poi s&a /ndreptat spre locuinţa ei din is!op ;oad dar nu a mai ajuns acas' niciodat'. : doua i dimineaţ' cadavrul ei a fost g'sit de un poştaş aproape de casa ei. : fost violat' !ainele ei au fost smulse şi rupte /n 5uc'ţi iar fularul /i era legat strns /n jurul gtului cap'tul acestuia fiindu&i /nfundat /n gur'. "u e*ista nicio urm' pentru descoperirea f'ptaşului dar poliţiştii au mers din cas' /n cas' ca s' decopere eventuale indicii ce ar putea face lumin' /n acest ca. =n timpul cercet'rilor au aflat c' o alt' femeie doamna (. a fost acostat' /n drum spre locuinţa sa de un soldat cu un puternic accent scoţian. :cesta a /ncercat s' o /m5r'ţişee dar femeia a reuşit s' scape din strnsoare ad'postindu&se /n cas'. 8a strig'tele ei soldatul a fugit. :gresorul a l'sat semne destul de vii5ile la cel de al doilea atac. #e gaonul din faţa casei au g'sit urme pronunţate ce proveneau de la cimele milit'reşti de m'rimea )) ascuţite la vrf de metal.
9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi, Editura scar #rint 1$$, p. ,$&6. Ibidem p. 6.
*" *
,2
:u fost cercetaţi numeroşi soldaţi pn' cnd /n iua de 31 martie au g'sit proprietarul acelei perec!i de cime ale c'ror urme s&au potrivit cu cele de pe gaon. Era L. (. D. un soldat scoţian de 1A ani a recunoscut incidentul cu doamna (. dar a negat uciderea doamnei (.. iind o fire mai la5il' şi supus' multor presiuni din pareta poliţiei şi&a recunoscut fapta /n cele din urm'. OEu am omort&o. -'raca fat'...+ erau cuvintele rostite printre lacrimi. A6:poi a povestit detaliile monstruoasei crime. : dus&o su5 o poart' a s'rutat&o acesteia nu i&a pl'cut s&a /mpotrivit lovindu&l cu minile iar el /n cele din urm' i&a smuls !ainele şi a omort&o. :cuat de crim' ultimele lui cuvinte au fost Oeu nu am vrut s' o omorX+. =n luna mai a avut loc procesul lui L.(.D.. :vocatul lui pe nume K.. a invocat c' acesta a omort din imprudenţ' fiindc' era 5eat şi suferea de o form' uşoar' de epilepsie. =n asemenea cauri culpa5ilitatea nu poate fi dovedit' /n ansam5lul ei. Luraţii/ns' au respins pro5ele ap'r'rii şi l&au g'sit vinovat pe L.(.D. de uciderea domnişoarei (... -entinţa a fost /naintat' judec'torului I. care a constatat c' pro5ele ap'r'rii sunt nefondate din punct de vedere medical dar şi juridic. L.(. D. a fost spnurat /n incinta /nc!isorii.
A7
Oata s&a /nfuriat şi am do5ort&o+ afirma %. C. angajatul civil al corpului medical din :rmata ;egal' care /n vara anului 1$)2 a ucis o femeie /n cartierul #utneG din 8ondra. 0inov'ţia acestui criminal a fost evident' deoarece a fost surprins asupra faptei. Doi comandanţi de patrul' /n timpul turului de noapte au auit nişte gfituri dintr&o gr'din' apropiat'. Dup' ce s&au apropiat au realiat c' doamna .".. o femeie irlande' a fost violat' şi ştrangulat'. Cnd a fost g'sit' femeia era /n agonie moartea a survenit peste cteva minute. %.C.a fost arestat. 8a reconstituirea faptei s&a dovedit c' soldatul avea o permisie de $ ile pe care a petrecut&o la fratele s'u. : fost cu acesta /ntr&un 5ar unde %.C. a flirtat cu o c!elneriţ' c'reia i&a propus s' o conduc' acas' /ns' aceasta l&a refuat şi a luat o atitudine distant' faţ' de el. ai departe nu se ştie cu e*actitate ce s&a /ntamplat dar /n timpul procesului s&a ajuns la concluia c' soldatul %.C. /n delirul provocat de alcool a confundat&o pe .".. cu c!elneriţa din 5ar cu care /şi dorea s' /ntreţin' relaţii se*uale. 9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi Editura scar #rint 1$$, p. 61. Ibidem p. 62.
*) *!
,3
=n declaraţia f'cut' acesta a m'rturisit c' femeia se /mpotrivea şi ţipa şi atunci a sugrumat&o.AA =n procesul din septem5rie 1$)3 ap'rarea a invocat insta5ilitatea mintal' a acuatului faptul c' nu a fost conştient de s'vrşirea faptei. =n administrarea pro5elor s&a depus un grafic al encefalogramei. -&a apelat la p'rerea dr.L.D.". de la Centrul edical al Ludec'toriei care a o5servat c' graficul undelor era /ntr&adev'r tur5ulent anormal. :cesta a propus efectuarea unei noi encefalograme /ntr&o stare provocat' de ast'&dat' asem'n'toare cu cea din noaptea crimei care s' poat' reda comportarea agresorului /n timpul s'vrşirii violului. 8a persoanele cu anomalii mintale consumul unor cantit'ţi de lic!ide poate determina comport'ri asem'n'toare epilepsiei. :stfel c' i s&au administrat 12 pa!are cu ap' cte ) pa!are pe or'. 9ntervalul corespondea apro*imativ cu perioada /n care au consumat cele 12 pa!are de 5ere /n localuri diferite. 8a finalul fiec'rei ore s&a plim5at puţin pentru a simula deplasarea de la o crcium' la alta. O#este o or' spuse dr. I pus s' repire adnc timp de 3 minute comportamentul acuatului a devenit insta5il.+ Dr. I. a pronunţat diagnosticul< %.C. are o funcţionare anormal' a creierului care&i poate provoca manifest'ri asem'n'toare epilepsiei instigndu&l tototdat' la acţiuni violenţe agresive. edicul a mai ad'ugat /ns' c' acest diagnostic nu&l a5solv' de fapta comis'. =nsumnd relultatele analielor medicale judec'torul -. : completat< O=ndr'nesc s' afirm c' ştiinţa medical' a f'scut progrese dar dac' medicul ca martor /n proces consider' c' acuatul era conştient de gravitatea faptei sale atunci spuneţi&i domnilor ce am cştigat prin aceste analieR+ Luriul format din 1 5'r5aţi şi 2 femei a pledat pentru vinov'ţia lui %.C.deoarece acuatul a conştientiat la momentul respectiv violul şi crima dar au optat pentru graţierea lui. %.C. a fost spnurat dup' trei s'pt'mn la TandNort!. =n concluie s&a demonstrat c' graficul encefalogramei certific' adesori pro5e eronate argumente deficitare altfel c' nu se poate aprecia şi confirma justa gravitate a faptei crimnale. Ibidem p. 62&63.
**
,)
Este incontesta5il c' testul a ar'tat lipsa st'pnirii de sine a criminalului. De alftel o asemenea persoan' /n orice moment al vieţii sale putea recurge la infracţiuni se*uale agresive şi /n caul de faţ' ca şi /n ale d'ţi alcoolul a mo5iliat instinctul criminal. :rgumente invocate de el nu sunt cu nimic mai deose5ite dect cele ale lui Kemp sau ale lui L.D.". criminalii recurg deseori la scue de genul Onu vroiau s' ucid' victimele...+
A$
=n area ritanie majoritatea criminalilor sunt persoane care nu au de fapt tendinţe criminale dar provoac' deseori scandaluri /n familie. amenii care s'vrşesc crime ca urmare a unor certurilor /n familie deseori recurg la fapte sinucigaşe /nainte de arest sau se denunţ' singuri la poliţie. -unt apoi judecaţi şi ajunşi /n /nc!isoare devin recalcitranţi şi irasci5ili cu conştiinţa /nc'rcat' pentru tot restul vieţii.
Infrac%iunea a"ând ca #obil se3ualitatea finali2at0 $rin cri#0. Din punct de vedere moral se consider' la fel de grav' ca şi fapta unui om care /narmat intr' /ntr&o 5anc' cu scopul de a o jefui. oarte rare sunt caurile cnd un psi!iatru poate decide nevinov'ţia criminalului avnd la 5a' analie medicale deose5it de concludente /n acest sens prin care s' demonstree c' ucigaşul&atacatorul sau jefuitorul sufer' de afecţiuni mintale deose5it de accentuate şi avansate. Este regreta5il faptul c' unii avocaţi care nu au suficiente pro5e pentru formularea ap'r'rii apelea' la medici de o calitate moral' /ndoielnic' pentru a le preenta un fals raport referitor la starea mintal' precar' a aacuaţilor cu scopul de a&i induce /n eroare pe juraţi. #rintre victime se num'r' şi . ; caporal /n armata :eriana ritanic' de femei. Era o femeie tn'r' atr'g'toare proasp't m'ritat' care a fost violat' şi apoi omort' 5estial. %n'ra c's'torit' a fost /ntr&o permisie la sfrşitul s'pt'mnii pe care şi&a petrecut&o cu soţul ei. -e /ntorcea spre unitate cnd i s&a /ntmplat nenorocirea. .;. era fiica cea mai mare a soţilor -. TintorG #arcJ. =n aprilie 1$)2 s&a c's'torit cu #.;. locotenent /n artileria ;egal'. emeia avea serviciul /n ta5'ra aviaţiei ;egale din Kenson /n apropiere de "eNcastle. =n 12 iunie vinerea la orele 113 seara s&au /ndreptat spre gara din "eNcastle iar pn' /nainte de a sosi trenul de 8ondra pe care /l aştepta soţul s'u au stat /ntr&un local. Dup' plecarea soţului femeia se porni c'tre unitate pe jos avnd de parcurs 6 Jm cu toate 9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi, Editura scar #rint 1$$, p. 6)&6,.
*%
,,
c' soţul o ruga s' ia un ta*imetru. Ea nu considera c' este un efort deose5it s' mearg' pe jos iar o plim5are /i f'cea 5ine ca s' uite de /ngrijorarea şi tristeţea produs' de desp'rţirea de soţul ei. $ Cnd se lumin' de iu' un l'ptar mergea pe drumul ce ieşea din %oNn oor. :cesta o5serv' un picior de femeie iar cnd s&a apropiat v'u un cadavru. Corpul doamnei .;. era dro5it iar !ainele şi lenjeria de corp au fost smulse şi cioprţite. Dup' toate pro5a5ilit'ţile moartea a survenit /ntre 1 şi 2 noaptea. #rofesor medic la la5oratorul de s'n'tate al inisterului Lustiţiei dup' e*aminarea victimei a constata c' aceasta a fost 5atjococrit' şi la 2 ore dup' survenirea morţii. 9dentificarea ei a fost /ngreunat' fiindc' actele personale nu s&au g'sit iar criminalul i&a furat toate 5ijuteriile. -ergentul L. : fost /ns'rcinat cu cercetarea omorului. Din unit'ţile militare aflate /n apropiere nu s&a anunţat nicio dispariţie care s' provoace supoiţii. Doamna a lipsit mai mult dect i s&a permis dar ştiau c' este cu soţul ei care urma s' plece /ntr&o misiune mai lung'. "evrnd s' /i creee necauri nu s&a anunţat oficial /ntrierea. Dup' o vreme s&a f'cut o leg'tur' /ntre persoana disp'rut' şi victim' domnul ;. 9dentificnd&o ulterior pe soţia sa. =n apropierea cadavrului s&au descoperit 2 5uc'ţele de e5onit' care proveneau dup' o anali' 5alistic' din mnerul unei arme vec!i ieşite din u. #ro5a5il c' fractura craniului a fost produs' din patul unei asemenea arme. =n jg!ea5ul unei case de pe Clearmont ;oad a fost descoperit o 5r'ţar' de argint o m'nuş' şi o cutie de pudr' toate acestea au fost recunoscute de soţul victimei. :tunci cnd criminalii se*uali intervin /ntr&un fel sau altul /n cercet'rile poliţiei pentru descoperirea f'ptaşului. "u este /nc' limpede dac' ei doresc retr'irea evenimentelor sum5re sau doresc pu5licitate sau de ce nu doresc /n su5conştientul s'u arestarea f'ptaşului. @n om a treit interesul poliţiei /n acest ca. =n timpul cercet'rilor un matelot de 2) ani angajat al lotei Comerciale pe nume L.C. se g'sea pe ramlinton #lace unde /şi avea de fapt domiciliul. El locuia la , de metrii de locul faptei. -&a oferit s' depun' m'rturie referitoare la deplas'rile lui /n aceste ile. : m'rturisit locotenentului L.-. c' şi&a petrecut seara cu un prieten 9on :rgeşanu Violatori şi homosexuali ucigaşi, Editura scar #rint 1$$, p. 6,&66.
%+
,6
/ntr&un local de unde au plecat /mpreun' cu un ta*imetru. El a co5ort la intersecţia cu Claremont ;oad unde nu a remarcat niciun fapt nicio persoan' suspect'.
$1
=ns' locotenenetul nu s&a mulţumit cu att şi a dat ordin pentru perc!eiţionarea locuinţei intrusului. -u5 perna de pe pat au g'sit un revolver cu mner de e5onit' cio5it iar o alt' 5ucat' de e5onit' au descoperit&o /ntr&un alt colţ al camerei. ragmentele s&au potrivit perfect /n cio5itura mnerului. parte a relat'rilor lui L.C. au fost adev'rate< el şi&a petrecut seara cu acel prieten /ntr&un 5ar unde au 5'ut amndoi foarte mult. L.C. a vaut&o penru prima dat' pe .;. trecnd pe lng' cafeneaua din gar'. ai triu dup' ce a co5ort din ta*i a 'rit&o din nou Onu ştiu se s&a /ntmplat spuse ne&am 5'tut şi poate am lovit&o cu arma+. :poi a spus c' a plecat acas' dar nu putea s' stea liniştit pn' nu s&a dus din nou la locul faptei s' verifice dac' a omort&o pe victim'. OCnd m&am /ntors la ea am luminat locul şi am leşinat. i&aduc aminte c' am de5r'cat&o. tiu c' i&am luat şi 5r'ţara şi cteva m'runţişuri apoi am fugit ca un ne5un. Dup' o vreme le&am aruncat /ntr&un jg!ea5.+ Erau posi5ile dou' variante referitoare la jaful ine*plica5il c'ci agresorul aruncase o5iectele furate. L.C. spera c' /i poate induce /n eroare pe poliţişti cu declaraţii false şi anume c' omorul a fost un denod'mnt nefericit al jafului. -e poate presupune dup' p'rerea lui L.. c' ucigaşul a urm'rit doar o satisfacţie pervers' prin posesia o5iectelor personale ale doamnei ucise. 9ar dup' ce le&a ţinut o vreme s&a descotorosit de ele. Era o e*plicaţie posi5il' a fetişismului fapt susţinut şi de lenjeria intim' g'sit' /n locuinţa sa. :cestea din urm' nu aparţineau doamnei . ;. pro5a5il c' au fost furate dintr&un magain de lenjerie servindu&i drept o5iect al tr'rilor se*uale 5olnave. L.C. nu a dat nicio e*plicaţie. Cnd a fost /nştiinţat c' a fost acuat de crim' r'spunsul s'u a fost simplu<+ceva nu aţi /nţeles domnilor omorul nu a fost voluntar.+ 8a procesul din august 1$)2 /n "eNcastle ap'rarea a susţinut c' acţiunea criminal' a lui L.C. a fost provocat' de alcool. Luraţii au respins aceast' afirmaţie. :cest mo5il al crimei nu a
Ibidem p. 66&67.
%
,7
fost luat /n seam' nici de Curtea -uprem' de Lustiţie. L.C. a fost e*ecutat /n acelaşi an /n incinta /nc!isorii din Dur!am. $2
n #a,oritatea "iolurilor! agresorul )i "icti#a nu se cunosc. n următoarele rânduri vom pre0enta un ca0 mai puţin deosebit, când ei se cunoşteau iind chiar amanţi. !.E locuia n Ferdordshire, :.F. la erma +lantation !oad. Ea era o domnişoar'
frumoas' atr'g'toare cu un farmec ştreng'resc care a acceptat cu uşurinţ' complimentele 5'r5aţilor. 8a vrsta de 17 ani /l cunoscuse pe 8.-. de 1A ani şi de atunci afecţiunea fetei era centraliat' doar aspura lui. :poi 8-. -&a /nrolat /n armat'. 8eg'tura lor nu a fost /ntrerupt' /şi scriau şi din cnd /n cnd /n timpul permisiilor se şi /ntlneau. Cu timpul 8- a fost trimis /n IonJ Kong iar relaţia dintre ei a /nceput s' dea semne de o5oseal'. ata nu ducea lips' de companie avea mulţi prieteni printre care şi 2&3 poliţişti. :vea o viaţ' fericit' lipsit' de griji pn' cnd se !ot'r/ s' se m'rite cu unul din poliţiştii cu unul din poliţitii care /i f'cea curte. =n 1$37 ;K se preg'tea pentru nunt' cnd ap'ru 8.-. dup' o a5senţ' de , ani. =ntlnirea lor a fost /ntmpl'toare. =n amintirea Otimpurilor apuse+ ;K a acceptat s' petreac' /mpreun' o noapte. 8- a fost din nou vr'jit' de fat' implornd&o s' rup' logodna pentru a putea fi din nou /mpreun' dar ea era !ot'rt' s' se c's'toreasc'. Era seara ilei de 11 aprilie. Dup' ce au p'r'sit localul s&au plim5at prin p'durea de 5rai /n apropierea fermei unde locuia fata. : doua i dimineaţa cadavrul fetei a fost g'sit de un trec'tor. ata a fost ştrangulat' cu propriul ei fular iar roc!ia gal5en' i&a fost sfrtecat' la fel şi lenjeria intim'. #'mntul r'v'şit din /mprejurul ei demonstra c' /ntre femeie şi agresor a avut loc o lupt' crncen'. 8- nega cu /nverşunare implicarea sa /n violul criminal susţinnd c' dup' p'r'sirea localului s&a desp'rţit de ea mergnd fiecare spre casele lor.
9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi, Editura scar #rint 1$$, p. 67&6A.
%#
,A
=n faţa instanţei i s&au preentat dovei concludente ce cofirmau vinov'ţia şi atunci a declarat c' /nainte cu o sear' se certaser'. Ea striga iar el i&a legat fularul la gt dar nega cu des'vrşire c' a ucis&o Oeram m!nit+ mai spuse. !nirea aceasta l&a costat viaţa. 8a 13 august 1$37 a fost spnurat la #entonvile.$3 6 altă ată putea de asemenea să evite sârşitul atal dacă nu se mpotrivea cu ndâr7ire violatorului. V;, adolescentă ncă a ost violată şi ucisă la %% decembrie %'$9. ata de 1, ani
/mpreun' cu o prieten' #C au mers la o petrecere de sm5't' seara. #C plecase acas' singur' iar prieteana sa ieşise din sala de dans /mpreun' cu un tn'r. =n orii ilei de 12 decem5rie la ora 3) domnul E a anunţat dispariţia fiicei sale. #oliţia a pornit imediat cercet'rile. =ntr&o or' au g'sit primele urme lng' cl'direa ane*' a gimnaiului pantoful stng al fetei o m'nuş' un piapt'n şi nişte pete de snge. @rmele i&au condus pe poliţişti la un parc pu5lic lng' un lac. Cadavrul fetei era scufundat /n apa de un metru aproape /ng!eţat'. Cnd au tras&o la mal era evident' c' a fost violat' apoi ştrangulat' cu ciorapul ei. i&au f'cut apariţia şi cţiva martori care auiser' strig'tele fetei /n ona cu pricina. :gresorul fetei a fost descoperit repede era LCK de 21 de ani ajutor de m'celar. El a negat fapta dar nu putea da e*plicaţii clare referitoare la petele de snge g'site pe !aina sa care aveau aceeaşi grup' de snge cu cea a victimei sau la grieturile recente de pe mn'. Cnd a fost acuat de omor a recunoscut c' a depus m'rturie mincinoas' apoi a relatat faptele< Oa5ia /mi aduc aminte ce s&a /ntmplat. Dar v' povestesc att ct ştiu am mers cu ea la plim5are. :poi lng' şcoal' ne&am oprit şi ne&am s'rutat dar ea m&a /mpins şi m&a lovit cu capul de perete fiindc' nu /mi amintesc ce s&a /ntmplat pe urm'. tiu doar c' m&am treit /n parc lng' lac.+ Declaraţiile sale au fost pe alocuri contradictorii. $) :juns acas' ucigaşul şi&a sp'lat c'maşa şi apoi s&a culcat. =n ianuarie 1$61 LCK a fost condamnat la /nc!isoare pe viaţ' ap'rarea a invocat faptul c' acuatul a fost su5 influenţa alcoolului astfel c' nu poate fi tras la r'spundere deoarece nu /şi aminteşte nimic. 0inov'ţia lui este indiscuta5il' /ns' era posi5il ca el s' nu fi conştientiat fapta pe care o s'vrşise. 9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi, Editura scar #rint 1$$, p. 6$&7. Ibidem p.71
%' %"
,$
9nfractorul care a comis un viol c!iar dac' nu a provocat decesul victimei va r'mne permanent afectat de /ntmpl'ri. aptele /i revin cteodat' su5 form' de coşmaruri o5sedndu&l tot restul vieţii. $, Fătrână de 32 ani violată şi ucisăG Hnora li se pare că ac apte de vite7ie câd atacă emeile cu scopul de a le viola şi astel de modele ac pro0eliţi n mediile n care educaţia şi cultura sunt n grea suerinţă.
Doi fraţi ai lui 'ceau prin /nc!isori pentru infracţiuni de viol şi el f'cuse un stagiu tot pentru viol de cţiva ani. i a5ia fusese eli5erat condiţionat şi acum era /n refacere. =n acea i fier5inte de var' se simţea nevoia unui mare consum de lic!ide. 9 se uscase gtlejul şi a /nceput de dimneaţ' cu 5ere. De la prn /n alt' comun' unde a a consumat o cantitate oarecare de rom din spusele lui. :ici a stat pn' seara cnd s&a /ntors spre cas'. =n drum spre cas' s&a /ntlnit cu nişte prieteni unde a 5'ut 5ere rom şi tot aşa /ndemnndu&se spre fapte de vitejie dar /n nici un ca fapte 5une. %recuse de mieul nopţii cnd s&au !ot'rt s' plece spre cas'. =n drum spre cas' şi&a propus s' treac' pe la o 5a5' care avea A2 de ani s' /i fac' felul. -&a furişat /n cas' dar cinele a /nceput s' latre aceasta auind c' intr' cineva /n cas' s&a ridicat din pat şi a ieşit la uş'. 0iolatorul i&a astupat gura ca s' nu ţipe şi a lovit&o pn' cnd a c'ut /n nesimţire. : /ncercat s' o violee dar nu a reuşit ori pentru c' era 5eat fie din alte motive. :poi a fr'mntat trupul 5'trnei cu lovituri la /ntmplare pentru c' a r'mas nesatisf'cut. :juns acas' a /ncercat s' /şi spele !ainele dar a adormit. Cnd s&a treit a plecat din nou la 5ar de unde a fost ridicat pentru cercet'ri. iind /ntre5at de ce a vrut s' violee o 5'trna de A2 de ani a r'spuns +ce dac' avea A2 de aniR+ =n timpul anc!etei s&a sta5ilit c' /n urm' cu o lun' s&a mai s'v'rşit o tentativ' de viol /n locuinţa unei femei v'duve care a avea ) copii. -&au speriat copii şi au /nceput s' plng' dar el o ţinea morţiş vroia s' ai5' raport se*ual cu ea. #rofitnd de o clip' de neatenţie a lui cnd tocmai luase un cuţit din 5uc't'rie femeia a ieşit din cas' şi a laramat vecinii.
9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi, Editura scar #rint 1$$, p. 71.
%
6
: doua i la poliţie declara c' nu&şi aminteşete ce a f'cut pentru c' era 5eat. :tunci a primit doar o amend' pentru deranjarea liniştii pu5lice ec!ivalent cu o /ncurajare pentru s'vrşirea altor fapte.$6
CA# ucis-o $e b0trân0 ca s0 nu #0 denun%e& 0ictima avea un vecin de /ncredere pe care /l cunoştea de o viaţ'. 0ecinul de lng' cas' avea ) de ani fusese c's'torit şi avea ) copii /n /ngrijire era instalator. :vea o metea!n' & cam 5ea uneori dep'şea m'sura. =ntr&o noapte de var' aflndu&se su5 influeţa 5'uturii alcoolice nu a mai reistat e*citaţei se*uale şi a dat 5una peste vecina lui o femeie /n vrst' de 7) de ani. -&a dus cu vor5a 5un' numai pn' cnd 5'trna i&a desc!is uşa. :poi a frnt /mpotrivirea femeii frngndu&i oasele ? coaste mini picioare şi a violat&o. El a declarat c' 5'trna /l va denunţa pentru fapta comis'. Opentru tine s' fac eu puşc'rieR+ :dic' o considera Oo dreanţ' de 5a5'+ a c'rei viaţ' nu putea fi pus' /n cump'n' cu li5ertatea lui. i n&a stat pe gnduri s&a urcat pe trupul ei şi a jucat ca pe un vreasc de crengi uscate care se rup şi tronesc dac' le calci. 8a anc!et' a declarat senin Oam ucis&o pe 5'trn' ca s' nu m' denunţe+. 'ptuitorul 5'use mult şi era Ost'tut+ pentru c' femeie nu avea dar nevoia se*ual' a dep'şit capacitatea lui de a se /nfrna...$7
CViolatorii din obicei& E*ist' aşa numiţii infractori Odin o5icei+ care s'vrşesc fapte penale cu aceeaşi uşurinţ' cu care unii scutur' scrumul de ţigar' pe covor deşi au scrumier' la /ndemn' ori emit o /njur'tur' la fiecare fra' rostit' pentru a fi mai conving'tori şi pentru a Oda culoare+ e*prim'rii 9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi, 9on :rgeşanu Editura scar #rint 1$$, p. 73&7). Ibidem p.7)&7,.
%) %!
61
lor. :ceştia comiţnd faptele /n circumstanţe favoriatoare asem'n'toare printre care< au un grad redus de cultur' uneori starea s'n't'ţii lor psi!ice este deficitar' /ns' cel mai adesea au un intelect liminar. %r'iesc /n stare de semi&iolare sau iolare nu au o ocupaţie sta5il' ori e*ercit' una de solicitare e*clusiv fiic'. =şi aleg victimele dintre persoanele /n vrst' de care ştiu c' se afl' /n neputinţ' de a se ap'ra. 0iolatorul Odin o5icei+ avea 21 de ani consuma 5'uturi alcoolice relativ frecvent. "u avea o acupaţie sta5il' nu ştia carte nu era c's'torit mai fusese condamnat tot pentru viol s'vrşit asupra unei femei /n vrst' şi potrivit e*pertiei psi!iatrice avea un intelect liminar cu discern'mntul p'strat pentru faptele reţinute /n sarcina sa. #oate fi caracteriat ca fiind< Oun ca tipic+. -e eli5erase de puţin timp din penitenciar ca urmare a graţierii pedepsei de 6 ani /nc!isoare pentru viol. -eara la /ntoarcerea spre cas' dup' ce şi&a reolvat pro5lemele personale acesta trece pe lng' casa unei femei /n vrst' de A de ani ştia c' 5'trna era singur' a şi stat un pic la pnd' ca s' fie sigur c' totul este /n regul'. : intrat /n casa femeii şi i&a cerut 5anii pe care aceasta /i avea 5'trna spune c' nu are 5ani el nu o crede o leag' de mini şi de picioare o violea' şi pentru c' 5'trna ţipa o strnge de gt. edicii psi!iatrii au sta5ilit. C' el avea un intelect liminar /ns' ca s' caute 5anii 5'trnei l&a dus mintea. 9&a g'sit ascunşi unde /ntr&un şopron nu /n cas'. : c'utat st'ruitor şi cu metod' pn' a dat de ei. Dup' aproape o lun' a fost descoperit de poliţie şi luat la /nte5'ri. : m'rturisit fata f'r' s' clipeasc' mai mult dect att c' /n urm' a mai s'vrşit un viol tot asupra unei femei 5'trne dar ea nu a sesiat poliţia fiindu&i team' s' nu se fac' de ruşine /n faţa ocuitorilor din sat. Cte femei nu au fost violate şi fiindu&le lor ruşine de ce li s&a /ntmplat nu l&au reclamat pe f'ptaş. #rocednd /n aceast' manier' victimele /i /ncurajea' pe violatori cae /şi fac mai departe de cap şi ajung Oviolatori din o5icei+.$A
S%(!i(5' )%('l* B -201-Ti,u('lul Ti&i/
9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi, Editura scar #rint 1$$, p. 7$&A.
%*
62
8a apelul nominal f'cut /n şedinţa secret' a r'spuns inculpat /n stare de detenţie asistat de ap'r'torul desemnat din oficiu avocat #.-. pentru partea v't'mat' minor' K.:.. lips' prin repreentatnt legal (.. 8ips' se preent' avocat oficiu ?.8. #entru partea civil' spitalul clinic de urgenţ' copii ? avocat #C. Cu /mputernicire avocaţial' la dosar lips' fiind partea civil' Clinica "#9. #reenţi marotii -; -( şi K.:. /nsoţit de psi!ologul din cadrul asociaţiei precum şi asistent maternal. #rocedura de citare legal' /ndeplinit'. -&a f'cut referatul cauei de c'tre grefierul de şedinţ' dup' care se constat' c' la termenul din 21 august 213 instanţa conform prevederilor art. 2$&alin 2 Cp a declarat şedinţ' secret' pe tot parcursul procesului av/nd /n vedere c' partea v't'mat' este minor'. Din analia actelor şi lucr'rilor de la dosar instanţa constat' c' ansam5lul pro5elor dosarului confirm' starea de fapt ar'tat' /n rec!iitoriu instaţa reţinnd urm'toarele< /n nopatea de 17&1A.6.213 inculpatul K.8 se afla la locinţa sa din iled /mpreun' cu cei ) copii minori care i&au fost l'saţi /n grij' de c'tre concu5ina sa numita (.. mama minorilor care se afla la spital pentru naşterea celui de al cinci lea copil minor. Dup' ce minora K.: a adormit la un oment dat s&a treit pentru nevoile fiiologice şi dup' ce s&a aşeat din nou /n pat tat'l ei inculpatul K.8 s&a aşeat lng' ea pe pat şi a /nceput s' o mngie şi s' o s'rute pe 5urtic' şi gur'. : atins&o /n ona organelor genitale 45'gndu&i degetele /n p's'ric' şi /n acest timp inculpatul fiind cu organul genital /n erecţie minora cnd a o5servat s&a speriat şi a trntit o can' lng' pat. =n acest moment au intrat /n camera martorii #(; şi -# şi cnd au aprins 5ecul l&au v'ut pe inculpat aşeat peste minor' care era /ntins' pe spate cu tricoul ridicat cu picioarele desf'cute şi plngea. artorii o5ervnd şi c' inculpatul avea penisul /n erecţie. artora #(; a luat&o pe minor' /n 5raţe minora spunndu&i c' tat'l ei a vrut s' fac' se* cu ea. :u fost anunţate organele de poliţie şi am5ulanţa iar pn' la sosirea acestora att minora K.: ct şi ceilalţi copii minori care s&au treuit /ntre timp din somn au fost luaţi de c'tre martori şi fiica lor #.0 şi duşi /ntr&o alt' /nc'pere a lui -#. inora K.: a fost luat' şi dus' cu am5ulanţa la spital iar din discuţiile purtate cu persoana care a venit cu am5ulanţa minora i&a spus acesteia cum se numeşte şi i&a povestit despre incidentul cu tat'l ei. 63
=n cursul aceleiaşi nopţi inculpatul a fost dus la poliţie ulterior reţinut. Concludente /n sensul celor ar'tate sunt raportul de constatare medico&legal' raportul de evaluare psi!ologic' a copilului coor5orate cu declaraţiile martorilor audiaţi /n cau' şi declaraţia minorei. Din raportul de constatare medico&legal' a reultat c' minora K.: este virgin' iar din actele medicale /ntocmite la e*aminarea f'cuta la spital la internare reiese c' minora preenta un moderat şoc traumatic. %ot din raportul psi!ologic reult' c' minora a fost a5uat' fiic emoţional şi se*ual /n familia 5iologic' preentnd semne specifice< comportament reactiv sentimente de inadecvare stim' de sine sc'ut' perpetuarea modelelor agresive 4a menţionat c' mama o loveşte de aceea şi ea /i loveşte pe ceilalţi copii an*ietate tul5ur'ri de ataşament şi team' se*ual'. 9nculpatul a negat s'vrşirea faptei susţinnd c' se afla pe patul minorei şi st'tea de vor5' pentru a o linişti moment /n care au intrat proprietarii casei. :şadar tri5unalul procednd la evaluare complet' şi just' a pro5elor /ntemeiat' pe o anali' minuţioas' a materialului pro5ator şi apoi pe o sinte' raţional' a evalu'rilor f'cute pe e*aminarea pro5elor /n ansam5lul lor nefiind omis' de la apreciere niciuna din pro5ele administrate şi aprecierea fiec'rei pro5e fiind efectuat' convingerea formulat' s' corespund' adev'rului constat' c' pro5ele mai sus analiate dovedesc ne/ndoielnic vinov'ţia inculpatului pentru fapta mai sus ar'tat'. 9nstanţa reţine c' fapta inculpatului de a /ncerca s' /ntreţin' un act se*ual cu fiica sa minor' /n vrst' de 7 ani prin constrngere moral' şi profitnd de imposi5ilitatea ei de a&şi e*prima voinţa datorit' vrstei /ntruneşte elemente constitutive ale infracţiunii de tentativ' la viol /n forma agravat' prevederi de art. 2 Cp. ;ap.la art.1$7 al 1 al2 litera 51 şi art. 3 Cp. Datorit' faptului c' inculpatul a mai avut antecedente penale pentru infracţiunea de furt calificat şi pentru fapta de tentativ' la viol tri5unalul l&a condamnat la pedeapsa de 12 ani de /nc!isoare.
6)
%otodat' se va aplica pedeapsa complementar' a intericerii drepturilor prev de art. 6) al 1 lit. : tea 99 lit 5 d e Cpen pe o durat' de 6 ani dup' e*ecutarea pedepsei /nc!isorii conform art.,3. pct 2 lit a C pen rap la art. 6, al.23 Cpen art. 66 C pen. =n 5aa art. 71 C pen se va aplica inculpatului şi pedeapsa accesorie a intericerii drepturilor prev de art. 6) al.1 litera a tea 99 lit. 5de C pen.< la aplicarea pedepsei accesorii constnd /n intericerea drepturilor p'rinteşti şi a drepturilor de a fi tutore sau curator instanţa a ţinut seama de natura şi gravitatea a infracţiunii des'vrşite 4tentativa la viol /n form' agravat' de /mprejur'rile cauei astfel cum au fost mai sus descrise de persoana inculpatului care fiind tat'l victimei minore a comis fapta /mpotriva acesteia precum şi de interesul victimei minore. =n ceea ce priveşte caua civil' a caului mama minorei a declarat c' nu are pretenţii materiale şi nici morale de la inculpat /ns' procurorul de şedinţ' a e*ercitat din oficiu acţiunea civil' solicitnd o5ligarea inculpatului la plata sumei de 2. de euro cu titlu de daune morale pentru prejudiciul moral suferit astfel c' instanţa a fost legal investit' cu acţiunea civil'. #e lng' cele solicitate inculpatul a fost o5ligat s' ac!ite plata spitali'rii precum şi c!eltuielile judiciare faţ' de stat. ai jos este redat' deciia penal'.
D%cii' )%('l* (. A Ş%i(5' )u,lic* % l' i'(u'i% 2014 Co&)l%!ul co&)u" i( P%/%i(!% CIM u%c*!o AN G%3i% A inisterul pu5lic este repreentat de procuror 8.D din cadrul #arc!etului de pe lng' Curtea de :pel %imişoara. 6,
#e rol se afl' judecarea apelului declarat de inculpatul K.8 /mpotriva sentinţei penale nr. ))1M#9M$.12.213 pronunţat' de %ri5unalul %imiş. 8a apel nominal f'cut /n şedinţa pu5lic' se preint'< inculpatul apelant personal /n stare de arest preventiv asistat de avocat din oficiu .8 lips' fiind celelalte p'rţi. #rocedura de citare legal /ndeplinit'. -&a f'sut referatul cauei de c'tre grefierul de şedinţ' dup' care s&a luat declaraţie inculpatului aceasta fiind consemnat' /n proces ? ver5al ataşat separat la dosar. 9nstanţa v'nd c' nu mai sunt alte cereri de formulat şi proe de administrat constat' /nc!eiat' cercetarea judec'toreasc' şi acord' cuvntul /n de5aterea apelului potrivit art.377 Cpp. :p'r'torul din oficiu al inculpatului solicit' admiterea apelului casarea !ot'rrii atacate şi /n rejudecare diminuarea pedepsei aplicate de c'tre prima instanţ'. #rocurorul pune concluii de respingerea apelului ca nefondat. 9nculpatul avnd cuvntularat' c' nu este vinovat a fost 5'tut pentru a recunoaşte fapta solicitnd ac!itarea sa.
CURTEA8 Deli5ernd asupra apelului de faţ' constat' urm'toarele< #rin sentinţa penal' nr. *GM#9M$.12.213 pronunţat' de %ri5unalul %imiş /n dosarul nr. M3 /n 5aa art.2 al.1 C.pen. raportat la art. 1$7 al. 1 al. 2 lit. 51 al 3 C. pen. a fost condamnat inculpatul K8 la pedeapsa de 12 ani de /nc!isoare şi pedeapsa complementar' a intericerii drepturilor prev.de art. 6) al.1 lit. a tea 99 lit. 5 de C.pen pe o durat' de 6 ani dup' e*ecutarea pedepsei /nc!isorii conform art. ,3 pct.2 lit. a C. pen. rap.la art.6, al. 23 C.pen. art.66 C.pen. =n 5aa art 71 C.pen. s&a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interGicerii dpreturilor prev. De art. 6) al. 1 lit. a tea 99 lit 5 d e C.pen.
66
=n 5aa art. 3, al. 1 C.pp art 16 5 al. 13 Cpp a fost menţinut' starea de arest a inculpatului K.8 şi /n 5aa art. AA C.pen. s&a dedus pedeapsa aplicat' inculpatului durata reţinerii şi arest'rii preventive /ncepnd cu 1A.6.213 şi pn' la i. =n 5aa art. 3 7 din 8egea nr. 76M2A s&a dispus prelevarea de pro5e 5ilogice de la inculpat /n vederea introdcerii profiluli genetic al inculpatului /n -"D(L. =n 5aa art. 1) 17 Cpp art. 3)6 al. 1 Cpp art. $$A şi urm't. C.civ. a fost admis' acţiunea civil' e*ercitat' din oficiu de c'tre procurorul din cadrul #arc!etului de pe lng' %ri5unalul %imiş şi a fost o5ligat inculpatul K.8 la plata sumei de 2. euro& /n ec!ivalent /n lei la data e*ecut'rii cu titlu de daune morale faţ' de partea v't'mat' minor' K.: ?prin repreentant legal ( mama minorei. : fost o5ligat inculpatul la plata sumei de 6$23, lei c!eltuieli de spitaliare faţ' de -pitalul Clinic de @rgenţ' 8ouis Yurcanu %imişoara. =n 5aa art. 1$1 al. 1 Cpp a fost o5ligat inculpatul la 2. de lei c!eltuieli judiciare faş' de stat din care suma de 3A lei repreentnd costul raportului de constatare medico legal'. =n 5aa art. 1A$ Cpp s&a dispus plata sumelor de ) de lei din fondul inisterului Lustiţiei c'tre aroul timiş repreentnd plata onorariului avocaţi desemnaţi din oficiu pentru inculpat şi partea v't'mat' minor'. #entru a se pronunţa astfel prima instanţ' a reţinut urm'toarele< #rin rec!iitoriul nr.,)2M#M213 din A iulie 213 al #arc!etului de pe lng' %ri5unalul %imiş /nregistrat la prima instanţ' la data de 1.7.212 su5 num'r unic dosar 7,$M3M213 a fost trimis /n judecat' /n stare de arest K.8 su5 aspectul s'vrşirii infracţiunii prev. De art. 2 alin. 1 Cp.rap. la art. 1$7 alin 1 alin. 2 lit. 51 şi alin 3 C.p. ?tentativ' la viol şi s&a reţinut c' inculpatul /n noaptea de 17M1A.6.213 prin constrngere moral' şi profitnd de imposi5ilitatea de a se ap'ra a /ncercat s' /ntreţin' raport se*ual cu fiica sa minor' K.: /n vrst' de 7 ani fiind surprins de c'tre numiţii -# şi #(.
67
8a dosar s&a ataşat dosar nr. ,)2M#M213 al #arc!etului de pe lng' %ri5unalul %imiş s&au administrat pro5e cu /nscrisuri s&a luat declaraţie inculpatului ? care a negat comiterea faptei au fost audiaţi martorii : #( -# -; -( şi K: /n preenţa psi!ologului #. Din analia actelor şi lucr'rilor de la dosar prima instanţ' a constatat c' ansam5lul pro5elor dosarului confirm' starea de fapt ar'tat' /n rec!iitoriu prima insanţ' reţinnd urm'toarele< =n noaptea ilei de 17M1A.6.213 inculpatul K.8 se afla la locuinţa sa din iled /mpreun' cu cei ) copii minori care i&au fost l'saţi /n grij' de c'tre concu5ina sa numita (& mama minorilor care se afla la spital pentru naşterea celui de&al cincilea copil minor. Dup' ce minora K.: a adormit la un moment dat s&a treit pentru nevolie fiiologice şi dup' ce minora s&a aşeat din nou /n pat tat'l ei ? inculpatul K.8 s&a aşeat lng' ea pe pat a /nceput s' o mngie şi s' o s'rute pe 5urtic' şi pe gur' a atins&o /n ona organelor genitale 45agndu&i degetul /np's'ric' şi 'n acest timp inculpatul fiind c organul genital /n erecţie minora cnd a o5servat s&a speriat şi a trntit o can/ lng' pat. =n acel oment au intrat /n camer' martorii #.( şi -.# şi cnd au aprins 5ecul l&au v'ut pe inculpat aşeat peste minora care era /ntins' pe spate cu tricoul ridicat cu picioarele desf'cute şi plngea martorii o5servnd şi c' inculpatul avea penisul /n erecţie. artora #.( a luat&o pe minor' /n 5raţe minora spunndu&i martorei c' tat'l ei a s'rutat&o şi a vrut s' fac' se* cu ea. :u fost anunţate organele de poliţie şi am5ulanţa iar pn' la sosirea acestora minora K.: ct şi ceilalţi 3 copii minori care s&au treit din somn au fost luaţi de c'tre cei doi martori şi de fiica acestora #.0 şi duşi /ntr&o alt' /nc'pere a locuinţei lui -.#. inora K.: a fost luat' şi dus' cu am5ulanţa la spital iar /n discuţiile purtate cu persoana care a vent cu am5ulanţa minora i&a spus acesteia c' se numeşte K.: şi i&a povestit cele /ntmplate cu tat'l ei. =n cursul aceleiaşi nopţi inculpatul a fost dus la poliţie ulterior fiin reţinut. Concludente /n sensul celor ar'tate sunt raportul de constatatre medico&legal' raportul de evaluare psi!ologic' a copilului coro5orate cu declaraţiile martorilor audiaţi /n cau' şi declaraţia minorei. 6A
:stfel /n declaraţia martorei #.( aceasta susţine c' /n noaptea de 17M1A.6.213 /n jurul orei 2). concu5inul ei martorul -.# i&a spus s' mearg' /n camera unde st' inculpatul K8 pentru avedea ce face acesta cu fiica sa. Cnd a intrat /n camer' ea a aprins 5ecul şi l&a v'ut pe inculpat /n pat peste fiica sa minora care era de5r'cat' avea doar un tricou roşu care era ridicat era /ntins' pe spate cu picioarele desf'cute. inora a /nceput s' plng' şi cnd martora a luat&o /n 5raţe i&a spus martorei c' tat'l ei a Opip'it&o /n ona genital' şi a vrut s' fac' se* cu ea+ dup' care a luat&o /n camera ei. %ot cu aceast' ocaie martora a o5servat c' inculpatul avea penisul /n erecţie martora reproşndu&i inculpatului c' /şi 5ate joc de fetiţa lui şi s' /i fie ruşine. =n declaraţia sa martora a mai preciat c' a o5servat c' inculpatul este peste fat' /n pat şi avea pantalonii scurţi pn' la genunc!i şi fetiţa plngea. artorul -.# a declarat faptul c' este proprietarul imo5ilului cu nr.76 situat /n iled unde locuiesc cu c!irie inculpatul cu soţia şi copii. 9ar /n noaptea de 17M1A.6.213 /n jurul orei 2) s&a treit ocaie cu care a trecut pe lng' geamul camerei unde se afla inculpatul /mpreun' cu copii s'i minori iar /n momentul /n care s& uitat pe geam l&a v'ut pe acesta cum a ridicat tricoul minorei K.: dup' care acesta a /nceput s' o s'rute pe 5urt'. #entru c' martorului nu&i venea s' cread' aşa ceva pentru a fi sigur de cele o5servate s&a /ntors /n camera lui 4a martorului unde i&a spus şi martorei #.( ce a v'ut şi /mpreun' cu aceasta a mers /n camera inculpatului. :u intrat amndoi /n camera au aprins lumina şi l&au o5servat pe inculpat de5'cat aşeat peste fetiţa sa minor' inculpatul avea pantalonii scurţi traşi pn' la genunc!i iar fetiţa plngea. artorul a preciat c' a o5servat c' inculpatul avea penisul /n erecţie. artorul a luat fetiţa /n 5raţe i&a dat& o concu5inei lui fetiţa plngea spunea c' tat'l ei i&a pus mna la p's'ric' 4/n declaraţia martorului de la instanţ' fiind consemnat' /n detliu e*presia folosit' de minor' /n acel moment. artorul a o5ervat şi c' minora era de5r'cat'. inora a fost luat' de #.( iar martorul -.# a r'mas /n camer' cu inculpatul şi a sunat la 112. 8a faţa locului a venit poliţia şi am5ulanţa. =n aceeaşi camer' ceilalţi 3 copii minori dormeau aceştia treindu&se dup' ce au intrat ei /n camer' fiind luaţi de c'tre martori. =n declaraţia martorei #.0 aceasta arat' c' /n noaptea de 17M1A.6.213s&a deplasat /mpreun' cu p'rinţii ei /n camera unde locuieşte inculpatul cu soţia sa şi copii iar acesta era de5'cat aşeat peste fetiţa sa minor' inculpatul avea pantalonii scurţi traşi pn' la genunc!i iar
6$
fetiţa plngea. inora a /nceput s' plng' şi cnd martora a luat&o /n 5raţe i&a spus martorei c' tat'l ei a Opip'it&o /n ona genital' şi a vrut s' fac' se* cu ea+. inorul K.:. fratele minorei K.: a declarat la urm'rirea penal' c' /n noaptea de 17M1A.6.213 /n jurul orei 23 el /mpreun' cu surorile sale s&au culcat moment /n care sora sa K: era /m5r'cat' cu pantaloni şi 5lu'. 8a un moment dat s&a treit şi l&a v'ut pe tat'l lui pe patul unde dormea el cu sora lui care era de5r'cat' nu mai avea pantalonii moment /n care au intrat cei doi martori dup' care el şi surorile au fost mutaţi /n alt' camer'. artora :. a declarat faptul c' /n noaptea de 17M1A.6.213 s&a aflat pe am5ulanţa solicitat' la locuinţa minorei din 5iled. artora a preciat c' a g'sit&o pe fetiţa de 7 ani parţial de5'cat' avea doar un tricou pe ea astfel c' martora a /nvelit&o pe minor' /ntr&o p'tur' a dus&o /n am5ulanţ' şi a /m5'rcat&o. artora a menţionat c' /n timp ce o /m5r'ca pe fetiţ' aceasta i&a spus acesteia c' se numeşte K.: şi c' s&a treit s' se duc' la toalet' şi&a dat c!ilotul de pe ea şi dup' ce s&a aşeat /n pat ta'l ei s&a aşeat lng' ea şi i&a povestit cele /ntmplate cu tat'l ei. Din raportul de constatare medico legal' nr.1)3AM213 emis de 98 %imişoara a reultat c' minora K.: este virgin' iar din actele medicale /ntocmite la e*aminarea f'cut' la internare reiese c' minora preenta moderat şoc traumatic. =n cau' s&a procedat şi la e*aminarea psi!ologic' a minorei /n cadrul D(:-#C %imiş serviciul consiliere psi!ologic'. Concluiile evalu'rii psi!ologice fiind cuprinse /n raportul ***GGGM2A.6.213. prin acest raport se reţine c' prin evaluarea psi!ologic' se poate afirma c' minorea K.: a fost a5uat' fiic emoţional şi se*ual /n familia 5ilogic' preentnd semne specifice< comportament reactiv sentimente de inadecvare stim' de sine sc'ut' perpetuarea modelelor agresive 4a menţionat c' mama o loveşte de aceea şi ea /i loveşte pe ceilalţi copii an*ietate tul5ur'ri de ataşament şi team' se*ual'. 9nculpatul K.8 a negat s'vrşirea faptei susţinnd c' se afl' pe patul minorei K.: şi st'tea de vor5' pentru a o liniţi moment /n care au intrat proprietarii casei. :ceast' susţinere a inculpatului K.8 nu poate fi reţinut' fiind contradictorie ansam5lului pro5elor administrate /n caua mai sus menţionate pro5e pe 5aa c'reia se reţine cu certitudine c' /n noaptea de 17M1A.6.213 /n /mprejur'rile mai sus ar'tate inculpatul a /ncercat s' /ntreţin' 7
un act e*ual cu fiica sa minora /n vrst' de 7 ani prin constrngere moral' 4calitatea sa de tat' favorind e*ercitarea unei presiuni psi!ologice asupra minorei şi profitnd de imposi5ilitatea ei de a&şi e*prima voinţa datorit' vrstei prin pro5ele administrate /n cau'. :şadar tri5unalul procednd la o evaluare complet' şi just' a pro5elor /ntemeiat' pe o anali' minuţioas' a materialului pro5ator şi apoi pe o sinte' raţional' a evaluarilor f'cute pe e*aminarea pro5elor /n ansam5lul lor nefiind omis' de la apreciere niciuna din pro5ele administrate şi aprecierea fiec'rei pro5e fiind astfel efectuat' /nct convingerea formulat' s' corepsund' adev'rului a constatat c' ansam5lul pro5elor mai sus analiate dovedesc ne/ndoielnic vinovţia inculpatului K.8 pentru fapta mai sus ar'tat'. 9nstanţa reţine c' fapta inculpatului de a /ncerca s' /ntreţin' un act se*ual cu fiica sa minor' /n vrst' de 7 ani prin constrngere moral' şi profitnd de imposi5ilitatea ei de a ?şi e*prima voinţa datorit' vrstei /ntruneşte elemente constitutive ale infracţiunii de tentativ' la viol /n forma agravat' prevederi de art. 2 Cp. ;ap.la art.1$7 al 1 al2 litera 51 şi art 3 Cp. :vnd /n vedere dispo. :rt.,2 Cpen şi criteriile de individualiare prev. De art. 72 Cpen. =mprejur'rile concrete /n care inculpatul a comis fapta gradul e*trem de ridicat de pericol social al faptei inculpatului 4fapt' care afectea' devoltarea fiic' şi psi!ic' a minorei aspecte atestate prin evaluare efectuat' /n dosar şi ţinnd cont de persoana inculpatului poiţia procesual' necesit' a acestuia pe parcursul procesului penal precum şi de faptul c' inculpatul a mai comis fapte penale are antecedente penale 4conform fişei de caier din care reiese c' la 2.2.213 s&a dispus scoaterea de su5 urm'rire penal' pentru o infracţiune de furt calificat şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ v'nd limitele de pedeaps' v'ute de lege tri5unalul a procedat la soluţionarea cauei conform dispoitivului preentei penale. =mpotriva sentinţei penale *GM12.213 pronunţat' de %ri5unalul %imiş a declarat apel /n termen legal inculpatul K.8 apel /nregistrat la Curtea de :pel %imişoara la data de 2).12.213. :nalind sentinţa penal' apelat' din prisma motivelor de apel precum şi din oficiu potrivit art.371 alin.2 Cpp instanţa de apel aprecia' c' !ot'rrea penal' este legal' şi temeinic' /n deplin' concordanţ' cu starea de fapt şi ansam5lul pro5ator administrat /n cau'. :şa cum reult' din dosarul de urm'rire penal' /n noaptea de 17M1A.6.213 /n /mprejur'rile mai sus ar'tate inculpatul a /ncercat s' /ntreţin' un act se*ual cu fiica sa minora /n vrst' de 7 ani prin 71
constrngere moral' fiind suroins de c'tre martorii #.( şi -.#. 9nculpatul nu a recunoscut s'vrşirea faptei reţinute /n sarcina sa fila )1 dosar fond ar'tnd c' se afla pe patul /n care dormea minora la momentul la care au intrat martorii /n camer' dar c' a fost g'sit acolo /ntruct minora /mpreun' cu fratele ei au /nceput s' plng' dup' mama lor. 9nculptul arat' c' dormea /n cel'lalt pat /mpreun' cu alţi doi copii mai mici şi s&a dus s' o linişteasc' pe minor' din plns mngind&o f'r' a o descoperi de plapum'. 9nculpatul arat' c' /n momentul /n care au intrat -.# şi -.( /n camer' el se afla la picioarele patului /n care se afla minora. =n poiţie de şeut f'r' a e*ercita acte specifice derul'rii raporturilor se*uale. 9nculpatul e*plic' comportamentul marotrilor şi a soţiilor acestora pe seama unei datorii pe care o avea faţ' de martori care au /nceput s' /l agresee pn' cnd a leşinat. 9nculpatul neag' afirmaţiile martorilor /n sensul c' /n momentul /n care aceştia ua intrat /n camer' era de5r'cat iar penisul era /n erecţie recunoscnd /ns' c' fiica sa nu avea c!iloţi. 9nstanţa de apel aprecia' c' poiţia nesincer' a inculpatului este com5'tut' de depoiţiile martorilor audiaţi /n cau'. :stfel martora #.; fila ,3 dosar fond arat' c' /n momentul cnd a intrat /n camer' ea a aprins 5ecul şi l&a v'ut pe inculpat /n pat peste fiica sa minora care era de5r'cat' avea doar un tricou roşu care era ridicat era /ntins' pe spate cu picioarele desf'cute. inora a /nceput s' plng' şi cnd martora a luat&o /n 5raţe i&a spus martorei c' tat'l ei a Opip'it&o /n ona genital' şi a vrut s' fac' se* cu ea+ dup' care a luat&o /n camera ei. %ot cu aceast' ocaie martora a o5servat c' inculpatul avea penisul /n erecţie martora reproşndu&i inculpatului c' /şi 5ate joc de fetiţa lui şi s' /i fie ruşine. =n declaraţia sa martora a mai preciat c' a o5servat c' inculpatul este peste fat' /n pat şi avea pantalonii scurţi pn' la genunc!i şi fetiţa plngea. :ceeaşi stare de fapt este relatat' de martorul -.# fila ,) dosar fond care /n noaptea incidentului intenţionnd s' mearg' la toalet' a trecut pe lng' camera /n care se afla inculpatul şi a o5servat lumina aprins'. artorul s&a uitat pe geam şi l&a o5servat pe inculpat stnd pe pat iar fetiţa acestuia st'tea /ntins' cu 5lua ridicat' inculpatul lingnd&o pe 5urt'. artorul arat' c' s&a /ntors /n camer' şi a c!emat&o pe concu5ina sa #.( iar /n momentul /n care au intrat /n camer' acesta se afla peste fiica sa minor' /n pat avnd c!iloţii traşi la genunc!i iar minora plngea.
72
artorul arat' c' a o5servat c' penisul inculpatului era /n stare de erecţie şi umed şi c' fetiţa i&a povestit cele /ntmplate. Cei doi martori care sunt concu5ini neag' afirmaţiile inculpatului /n sensul c' acesta le&ar datora o sum' de 5ani. Declaraţiile celor doi martori oculari se coro5orea' cu depoiţia p'rţii v't'mate minore K.: fila 2 dosar urm'rie penal' care povesteşte c' /n noaptea de 17M1A&6.213 tat'l s&a de5r'cat de pantaloni s'rutnd&o pe 5urt' şi pe gur' 5'gndu&şi degetul /n organul se*ual al minorei. :ceasta arat' c' a o5servat c' organul se*ual al tat'lui era umflat ea speriindu&se şi do5ornd o can' care se afla lng' pat fapt ce a condus la sesiarea martorilor care au /nceput s' /l 5at' pe tat'l s'u. 9nstanţa de apel aprecia' prin urmare c' vinov'ţia inculpatului /n ceea ce priveşte s'vrşirea tentativei la infracţiunea de viol asupra fiicei sale minore de 7 ani era pe deplin dovedit' neputndu&se vor5ii desre o r'5unare a martorilor oculari generate de o datorie neonorat' c!iar fiica minor' a inculpatului de care acesta a /ncercat s' a5uee se*ual descriind cele /ntmplate. ;eţinnd vinov'ţia inculpatului la individualiarea juridic' a pedepsei aplicat' instanţa de fond a avut /n vedre criteriile generale pre. de art.72 Cp respectiv gradul de pericol social al faptei comise persoana inculpatului /mprejur'rile care agravea' sau antenuea' r'spunderea penal'. apta comis' de inculpat aduce atingerea relaţiilor sociale referitoare la li5erattaea se*ual' a persoanei şi posi5ilitatea li5erei e*prim'ri a a cesteia valoarea social' de c'tre inculpat. 9nstanţa de apel aprecia' c' fapta comis' de inculpat preint' un grad ridicat de pericol social /ntruct a fost comis' tentativa la /ntreţinerea la act se*ual c!iar cu fiica minora a inculpatului care la vrsta de 7 ani şi este /n imposi5ilitatea de a se ap'ra şi de a&şi e*prima /n mod li5er dorinţa. :şa cum reult' din referatul de evaluare fapta comis' de inculpat a avut urm'ri victimei minore care a perceput agresivitatea tat'lui att /n ceea ce o priveşte pe mam' ct şi asupra ei manifestnd dorinţa de a fi ajutat' şi protejat' urmare a nesiguranţei resimţite. 9nstanţa de apel aprecia' c' pedeapsa de 12 ani /nc!isoare aplicat' inculpatului este corect individualiat' şi /n m'sur' s' asigure reeducarea acestuia şi prevenirea comiterii de noi fapte antisociale. =n ceea ce priveşte latura civil' a cauei instanţa de apel a precia' c' suma de 2. euro acordat' de c'tre instanţa de fond p'rţii civile repreint' un ec!ivalent al 73
prejudiciului cauat acesteia prin fapta ilicit' a inculpatului şi este /n m'sur' s' /ndeplineasc' e*igenţele impuse de art.$$A&$$$ C civil. :stfel fiind /n temeiul art. 37$ pct. 1 lit. 5 C pp va fi respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul K.8 /mpotriva sntinţei penale nr *GM#M$&12&213 pronunţat' de %ri5unalul %imiş. =n temeiul art. 3A3. alin. 1 la 1 C.p.p. raportat la art. 3, C.p.p. va fi menţinut' starea de arest a inculpatului K.8 iar /n temeiul art. 3A3 alin. 2 C.p.p. raportat la art. AA C.p. se va deduce /n continuare starea de arest a inculpatului din $.12.213 la i. =n temeiul art. 1$2 alin. 2 Cp.p. va fi o5ligat inculpatul la plata sumei de ) c!eltuieli judiciare c'tre stat /n apel. -e va dispune plata din fondurile inisterului Lustiţiei a sume de 2 lei c'tre aroul %imiş onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE8 HN NUMELE LEGII DECIDE =n temeiul art. 37$. pct. 1 lit 5 C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul K8 /mpotriva senţinţei penale nr. *GM#M$.12.213 pronunţat' de tri5unalul %imiş. =n temeiul art. 3A3 alin 1 Cpp raportat la art. 3, Cpp menţine starea de arest a inculpatului K.8 iar /n temeiul art. 3A3 alin 2 Cpp raportat la art. AA Cp deduce /n continuare starea de arest a inculpatului din $.12.213 la i. =n temeiul art. 1$2 alin 2 Cpp o5lig' inculpatul la plata sumei de ) de lei c!eltuieli judiciare c'tre stat /n apel. Dispune plata din fondurile inisterului Lustiţiei a sumei de 2 de lei c'tre 5aroul %imiş onorariu avocat oficiu. Cu recurs /n 1 ile de la comunicare. #ronunţat' /n şedinţa pu5lic' din ** ianuarie 21).
7)
5ND>?II +ersonalitatea violatorului este ondul pe care trebuie să se ncrucişe0e, n cadrul duelului 7udiciar, uncţiile acu0ării şi apărării, pentru că, n ultimă instanţă, pedeapsa este impusă violatorului, iar eectele sale sunt condiţionate de această personalitate. Violatorul se pre0intă ca o personalitate deormată cu o insuicientă maturi0are socială, cu deicienţe de integrare socială, care intră n conlict cu cerinţele sistemului valorico*normativ şi cultural al societăţii n care trăieşte . #e aceast' 5a' se /ncearc' s' fie puse /n evidenţ' att
personalitatea infractorului ct şi mecanismele interne 4mo5iluri motivaţii scopuri care declanşea' trecerea la actul infracţional ca atare. E*emplul din studiul de ca & Fătrână de 32 ani violată şi ucisăG Hnora li se pare că ac apte de vite7ie câd atacă emeile cu scopul de a le viola şi astel de modele ac pro0eliţi n mediile n care educaţia şi cultura sunt n grea suerinţă.
actorii psi!ologici nu acţionea' direct nemijlocit şi univoc asupra individului ci prin filtrul particularit'ţilor sale individuale particularit'ţi ale c'ror r'd'cini se afl' /n mic' m'sur' /n elementele /nn'scute ale personalit'ţii şi /n cea mai mare m'sur' /n antecedentele sale /n istoria personal'. %oate acestea /i determin' un anumit tip de comportament disfuncţional un anumit mod de a acţiona şi reacţiona /n spaţiul psi!ologic /n modul de a reolva situaţiile conflictuale care apar mereu /n acest spaţiu. Instabilitatea emotiv*acţională * datorit' e*perienţei negative a educaţiei deficitare
primite /n familie a deprinderilor şi practicilor antisociale /nsuşite violatorul este un individ insta5il din punct de vedere emotiv&acţional un element care /n reacţiile sale tr'dea' discontinuitatea salturi nemotivate de la o e*trem' la alta inconstanţ' /n reacţii faţ' de stimuli /n cele mai multe cauri de la viol ajung s' comit' şi crima. :ceast' insta5ilitate este o tr's'tur' esenţial' a personalit'ţii diarmonic structurat' a violatorului o latur' unde traumatiarea personalit'ţii se evidenţia' mai 5ine dect pe planul componentei cognitive e*emplul< !!Nu a#
"rut s-o o#or& +eseori "iolatorii in"oc0 acest fa$t 8n fa%a instan%ei. i poate aceast' afirmaţie conţine un adev'r /n m'sur' mai mare sau mai mic'. o5ilul lor este de fapt doar violul nu şi omorul acesta fiind un denod'mnt nefericit al propriei imprudenţe şi al pornirilor 5oln'vicioase. Dar majoritatea persoanelor care recurg la o relaţie se*ual forţat' sunt predispose
7,
şi la acte criminale. Dac' moartea persoanei violate este cauat' de actul se*ual agresiv fapta se supune pe 5un' dreptate prevederilor codului penal iar violatorul este acuat de omucidere. :cţiunea infracţional' repreint' etiologic un simptom de inadaptare iar comportamentul este o reacţie atipic'. 8a5ilitatea este tr's'tura personalit'ţii care semnific' fluctuaţia emotivit'ţii capricioitatea şi ca atare o accentuat' desc!idere spre influenţe acţiunile individului fiind imprevii5ile. 9nsta5ilitatea emoţional' presupune o insuficient' maturiare afectiv' individul fiind ro5ul influenţelor şi sugestiilor neputnd s'&şi in!i5e pornirile şi dorinţele /n faţa pericolului pu5lic şi a sancţiunii penale. :numiţi e*citanţi din mediul am5ient spre e*emplu alcoolul e*ercit' asupra lor o stimulare spre acţiune cu mult mai mare ca asupra omului o5işnuit ceea ce confer' un caracter atipic reacţiilor acestora. #e "iolator 8l caracteri2ea20 li$sa unui siste# de inibi%ii! elaborat $e
linie social0 . :tingerea intereselor personale indiferent de consecinţe duce la mo5iliarea e*cesiv' a resurselor fiice şi psi!ice< CA# ucis-o $e b0trân0 ca s0 nu #0 denun%e& 0ictima avea un vecin de /ncredere pe care /l cunoştea de o viaţ'. 0ecinul de lng' cas' avea ) de ani fusese c's'torit şi avea ) copii /n /ngrijire era instalator. :vea o metea!n' & cam 5ea uneori dep'şea m'sura. =ntr&o noapte de var' aflndu&se su5 influeţa 5'uturii alcoolice nu a mai reista e*citaţei se*uale şi a dat 5una peste vecina lui o femeie /n vrst' de 7) de ani. -&a dus cu vor5a 5un' numai pn' cnd 5'trna i&a desc!is uşa. :poi a frnt /mpotrivirea femeii frngndu&i oasele ? coaste mini picioare şi a violat&o.
6eoriile cri#inologice $sio-sociale susţin c' acţiunile delincvenţiale provocate sau favoriate de c'tre mediu se produc su5 form' de socialiare. Dintre mediile care pot influenţa criminalitatea pot fi enumerate< mediile amiliale şi şcolare, mediile de lucru, de locuit, de viaţă curentă, nivele social*industriale şi economice, bandele de adolescenţi, etc. %re5uie evidenţiat c'
este necesar s' avem /n vedere o e*cepţie e*trem de larg' /n care s' fie /nglo5aţi toţi acei factori care /l pot influenţa pe individ. ri#inologia 8ncearc0 s0 identifice for#ele )i $rocedeele $rin
care #ediul ac%ionea20 asu$ra for#0rii $ersonalit0%ii indi"idului. ediul poate acţiona asupra individului printr&o form' mai direct' prin provocarea imediat' pe care o ofer' individul şi prin aceasta declanşarea delincvenţei. Este evident c' aproape orice violator este un inadaptat din punct de vedere social. :namneele lor arat' c' /n majoritatea caurilor aceştia provin din familii deorganiate 4p'rinţi decedaţi divorţaţi infractori alcoolici unde nu e*ist' condiţii 76
priceperea sau preocuparea necesare educ'rii copiilor. :colo unde nivelul socio&cultural al p'rinţilor nu este suficient de ridicat unde nu se d' atenţia cuvenit' normelor regimului ilnic se pun implicit 5aele unei inadapt'ri sociale.
Metoda obser"a%iei cunoaşte dou' forme< 6bservaţia empirică ia naştere /n mod spontan /n contactul ilnic dintre individ şi realitatea /nconjur'toare. Ea este limitat' la sfera de interese a individului la grupul social din care face parte şi este incapa5il' s' ofere o imagine complet' şi comple*' a fenomenului o5servat. Cunoaşterea cu adev'rat profund' a fenomenului infracţional necesit' dep'şirea empirismului transformarea o5servaţiei empirice /n o5servaţie ştiinţific'. 6bservaţia ştiinţiică presupune o contemplare intenţionat' şi metodic' a realit'ţii. Ea este
orientat' c'tre un scop 5ine determinat care priveşte o5ţinerea unor anumite categorii de informaţii.$$ #rostituatele datorit' stilului de viaţ' sunt mai frecvent supuse la violenţe dect alte femei şi cad deseori victime ale propriilor clienţi cu manifest'ri sadice. ;'nile provocate pe corp sau leiunile din jurul oc!ilor sunt socotite oarecum normale /n caul lor. #rostituatele prin natura Pmeseriei+ lor atrag perverşii acele persoane care /n alt' parte nu&şi pot satisfice a5eraţiile se*uale ele au toate şansele s' fie ucise. @n e*emplu clasic /l constituie caul Pcriminalului despuiatelor+ cum a fost supranumit din anii 1$6)&1$6, cnd şase prostituate au fost pur şi simplu sufocate 5rutal /n urma contactului se*ual oral. :cest criminal nu a fost descoperit nici pn' ast'i. Dintr&o alt' categorie fac parte femei care şi&ar fi putut salva viaţa dac' nu se /mpotriveau cu /nverşunare violatorilor. :ceste victime nu au f'cut altceva dect s' /nt'rte 5rutalitatea şi anomaliile se*uale ale violatorilor care oricum sunt oameni cu psi!ic la5il cu manifest'ri primitive animalice.
ercetarea clinic0 & este organiat' conform principiilor clinicii medicale şi urm'reşte s' imprime eficienţ' ma*im' procesului de resocialiare a celor eli5eraţi din penitenciare /n raport de datele ce reult' din e*amenul clinic asupra personalit'ţii acestora. :stfel pe 5aa unor te!nici comple*e de e*aminare se poate ajunge la relevarea unor tr's'turi ale personalit'ţii violatorului care vor permite formularea unui diagnostic pe 5aa c'ruia criminologul clinician urmea' s'
Dr. ;odica i!aela -t'noiu 8etode şi tehnici de cercetare n criminologie Editura :cademiei ;omne 1$A1 p.)6&)7. %%
77
evaluee conduita viitoare a su5iectului şi s' formulee un prognostic social. #ornind de la diagnosticul şi de la prognosticul formulat se va ela5ora un program de tratament adecvat. 1 !aporturile dintre agresor şi victimă, dintre cadrul social şi participarea individuală vor constitui ormele de remodelare a personalităţii victimei n sensul anulării eectului victimal cât şi a exercitării unor acte, practice sociale sau a ideilor sentimentelor individuale aproape de normali0are, exemplul n #a,oritatea "iolurilor! agresorul )i "icti#a nu se cunosc. E*ist' aşa numiţii inractori din obicei# care s'vrşesc fapte penale cu aceeaşi uşurinţ' cu care unii
scutur' scrumul de ţigar' pe covor deşi au scrumier' la /ndemn' ori emit o /njur'tur' la fiecare fra' rostit' pentru a fi mai conving'tori şi pentru a Oda culoare+ e*prim'rii lor. :ceştia comiţnd faptele /n circumstanţe favoriatoare asem'n'toare printre care< au un grad redus de cultur0!
uneori starea s0n0t0%ii lor $siice este deficitar0! 8ns0 cel #ai adesea au un intelect li#inar. %r'iesc /n stare de semi&iolare sau iolare nu au o ocupaţie sta5il' ori e*ercit' una de solicitare e*clusiv fiic'. =şi aleg victimele dintre persoanele /n vrst' de care ştiu c' se afl' /n neputinţ' de a se ap'ra.
(3$eri#entul! ca #etod0 cri#inologic0 & repreint' o o5servaţie provocat' avnd ca principal' caracteristic' provocarea intenţionat' a fenomenelor /n condiţii sc!im5ate anume modificate de cercet'tor. :ceasta ajut' la constatarea unor fenomene care nu ar avea cum s' se manifeste şi s' fie o5servate /n mod normal dar care sunt importante pentru reolvarea pro5lemei care face o5iectul studiului. 11 ;ealiarea unui e*periment presupune alegerea unei pro5leme de studiu şi ela5orarea unor ipotee al c'ror adev'r sau falsitate vor fi confirmate sau infirmate /n cursul cercet'rii. Cel mai adesea se pune pro5lema de a determina leg'turile ce unesc dou' varia5ile de a compara efectele a doi factori pentru a identifica care este efectul /n cadrul procesului studiat. 4xperimentul de laborator presupune provocarea /n mod artificial /n la5orator a unei
situaţii asem'n'toare celei reale. Este cea mai precis' şi mai sigur' metod' de cercetare care ofer' posi5ilitatea de a desprinde cu mai mare preciie dect la celelalte metode relaţiile dintre fenomenele varia5ile. +e e3e#$lu: reconstituirea locului fa$tei 8n ca2ul co#iterii infrac%iunii
de "iol care a a"ut dre$t ur#are )i uciderea "icti#ei sau $rele"area $robelor A+N. ;odica i!aela -t'noiu , Criminologie Editura< scar #rint ucureşti 1$$$ p. )$. Dr. ;odica i!aela -t'noiu 8etode şi tehnici de cercetare n criminologie Editura :cademiei ;omne 1$A1 p. 3$. ++ +
7A
4xperimentul de teren constituie o cale important' de studiere a psi!icului
omenesc /n condiţii ct mai apropriate de viaţa real' prin considerarea unei situaţii naturale ca e*perimental'. El are avantajul de a permite studierea fenomenului /n condiţii naturale. -u5iecţii sunt supuşi studiului /n condiţiile vieţii ilnice. E*perimentul se poate organia /n aşa fel /nct su5iecţii s' nu ştie c' sunt o5iect al cercet'rii e*perimentale. Violatorii reacţionea0ă dierenţiat la situaţiile rustrante, de la abţinere
Metoda ti$ologic0 este una dintre cele mai vec!i metode utiliate /n criminologie 12 repreint' o com5inaţie a tr's'turilor definitorii necesare descrierii fenomenului studiat. Ea a servit /n principal la descrierea unui aşa& numit tip criminal /n opoiţie cu tipul noncriminal la descrierea unor tipuri particulare de criminali şi violatori şi la sta5ilirea unor tipologii criminologice a actului infracţional.
Diferitele tipologii /ntlnite /n criminologie se pot
clasifica pe de o parte /n tipologii specifice şi /n tipologii de /mprumut iar pe de o alt' parte /n tipologii constituţionale psi!ologice sociologice /n raport cu orientarea teoretic' respectiv'. E*ist' o tipologie juridic' dup' felul infracţiunilor s'vrşite. Cu toate acestea ea nu este suficient' fiind alc'tuit' dup' un criteriu unic anume o5iectul infracţiunii s'vrşite criteriu e*terior şi un criteriu interior care s' priveasc' pe criminal. Din punct de vedere criminologic este necesar' o caracteriare şi a tipologiei criminalilor din interior dup' datele şi tr's'turile caracteristice ale criminalilor datorit' c'rora au s'vrşit anumite infracţiuni şi nu altele.
@n e*emplu de tipologie specific' este cel realiat de criminologul
austriac -eeling care reţine opt tipuri de criminali< & /n caul acestei cercet'ri ne interesea' criminalii c'rora le lipseşte controlul se*ual ? spre e*emplu< n iarna lui %')), n decurs de câteva săptămâni s*au petrecut două ca0uri, relativ asemănătoare. ;etele sugrumate cu propriile eşare, au sârşit prin moarte violentă, iar agresorilor au airmat unison Dn*am vrut s*o omor#. 13
=n seara ilei de 13 fe5ruarie secretara comandantului orţelor :eriene ;egale domnişoara
. D. de 21 de ani a avut permisie la sfrşitul s'pt'mnii ocaie cu care şi&a viitat familia pe laJe ;oad din Tarstead. 8a /ntoarcere şi&a luat r'mas 5un de la logodnicul ei /n cea mai apropiat' gar' de lng' ta5'r' unde avea s' se /ntoarc'. Era /n jurul mieului nopţii. Drumul +#
;odica i!aela -t'noiu , Criminologie Editura scar #rint ucureşti 1$$$ p. )$. 9on :rgeşanu , Violatori şi homosexuali ucigaşi, Editura scar #rint 1$$, p. ,$.
+'
7$
pn' la unitate urma s' /l parcurg' pe jos nefiind un alt mijloc de transport care s' fac' leg'tura. : fost /nsoţit' de doamna c(. şi fratele s'u apoi li s&a ad'ugat un soldat pe care nu /l cunoşteau niciunul dintre ei. raţii c(. au avut alt' destinaţie aşa c' doamna.D. şi&a continuat drumul al'turi de tn'r şi mergeau /mpreun' c'tre ta5'r'. : doua i dimineaţa /n iua -fntului 0alentin la ora A3, cadavrul fetei a fost descoperit aproape de staţia ta5erei. Era /m5r'cat' doar /n c'maş' şi pulover şi la prima vedere s&a putut constatat c' a a vut loc o lupt' crncen' /ntre victim' şi atacator. Dup' ce a violat&o a ştrangulat&o cu fularul. Dr ;.. a apreciat c' moartea a survenit /ntre orele 2) şi 2. O9&am astupat gura cu mna şi am do5ort&o+ spuse criminalul. O-&a 5'tut mult şi atunci am legat fularul de gtul ei dar cred c' l&am strns prea tare. #e urm' am v'ut c' s&a liniştit. 9&am ascultat inima şi mi&am dat seama c' murise. -periat am trt&o /ntr&o gr'din' şi apoi am fugit. +
Metoda co#$arati"0 - o /ntlnim /n toate faele procesului de cercetare criminologic' adic' /n macrocriminologia general' şi microcriminologia special'. -pecialiştii spun c' prin utiliare metoda comparativ' repreint' metoda cu cel mai larg cmp de aplicare /n cercetarea criminalit'ţii.1) ;eferindu&se la metoda comparativ' E. DurJ!eim ar'ta < P 5u avem decât un anumit mod de a demonstra că ntre două apte există o relaţie logică, un raport de cau0alitate, acela de a compara ca0urile n care ele sunt pre0ente sau absente simultan şi de a cerceta dacă variaţiile pe care le pre0intă n aceste combinaţii dierite de mpre7urări, dovedesc că unul depinde de celălalt +. Criminologii de orientare sociologic' au /ncercat s' sta5ileasc' anumiţi indici
cantitativi pentru a compara violatorii /n raport cu cei care nu au comis fapte antisociale. =n acest sens sunt orientate unele dintre studiile efectuate de soţii (luecJ ca şi studiile numite Pde co!ort'+ realiate mai ales de . Talgang /n @. -. :. şi ". C!ristie /n "orvegia. -tudiile vor evolua pe o perioad' de mai mulţi ani 4de o5icei 1 ani. -e va avea /n vedere un grup care la /nceputul cercet'rii preint' un num'r ct mai mare de caracteristici sociale comune. 8a sfrşitul perioadei se o5serv' caracteristici diferite ce apar la tinerii care nu au comis fapte antisociale /n raport cu cei care au comis astfel de fapte. +"
Dr. ;odica i!aela -t'noiu , 8etode şi tehnici de cercetare n criminologie Editura :cademiei ;omne 1$A1 p.
A7. A
etoda comparativ' /n domeniul criminologiei a servit drept suport metodologic şi a acelor concepţii cu privire la caracterul ereditar al criminalit'ţii. #e 5aa descoperirilor f'cute cu ajutorul acestei metode s&a ajuns la ela5orarea unor programe de tratament şi de prevenire a delicvenţei. -copul acestei metode este de a reconstitui sau de a e*plica gndirea şi conduit victimei de a urm'ri şi de a define poiţia acesteia /n raportul agreso&victimal. 1, E*ist' cauri cnd fiul devine violator /n urma comportamentului a5erant sau prelund modelul tat'lui astfel att din punct de vedere ereditar ct şi a mediului /n care tr'ieşte comportamentul violatorului se formea' de la vrste timpurii fiind una din principalele carenţe ale procesului sociali'rii. @n rol important deţinndu&l /n acest plan funcţionarea defectuoas' a structurii familiale precum şi stilul educaţional adoptat /n cadrul acestei microstructuri. De o5icei nu este conştient de propria&i stare de in!i5are emoţional' ceea ce e*plic' att calmul ct şi sngele rece cu care sunt comite fapta. 8eg'tura strns' dintre indiferenţa afectiv' şi egocentrism const' /n faptul c' acestuia /n urma genei do5ndite+ /i este str'in sentimentul vinov'ţiei al culpa5ilit'ţii.
Metoda de $redic%ie - cercetarea de tip previional este o pro5lem' foarte comple*' ea atingnd /n egal' m'sur' dreptul penal politica penal' penalogia dar şi criminologia. #ro5lemele legate de previiunea ştiinţific' /n domeniul criminologiei privesc raportul dintre legit'ţile statice şi pronosticul fenomenului infracţional opţiunea cu privire la factorii de predicţie de natur' individual' activitatea de planificare /n domeniul previiunii şi com5aterii criminalit'ţii. #redicţia este operaţia raţional' de anticipare a producerii unui eveniment fenomen sau acţiuni. #redicţia se /ntemeia' pe un proces logic discursiv şi const' /n formularea unei judec'ţi ce descrie un eveniment /nainte de a se produce.16 =n criminologie predicţia a urm'rit o estimare a pro5a5ilit'ţii ca un individ sau un grup de indivii s' devin' delincvenţi sau s' persiste /n delincvenţ'. De e*emplu< cei care sufer' de comple*ul de inferioritate incit' adesea la comportamente compensatorii iar /n caul violatorilor la comportamente de tip inferior orientate antisocial. Comple*ul de inferioritate apare /n urma 9. %'n'sescu (. %'n'sescu C. %'n'sescu Criminologie <-gresologie. Victimologie. 1etentologie= Editura :ll ecJ ucureşti 23 p. 17A. +) Dr. ;odica i!aela -t'noiu , 8etode şi tehnici de cercetare n criminologie Editura :cademiei ;omne 1$A1 p. $). +
A1
unor deficienţe infirmit'ţi reale sau imaginare fiind potenţate şi de c'tre dispreţul deapro5area tacit' sau e*perimentat' a celorlalţi. Egocentrismul violatorului apare atunci cnd nu&şi realiea' scopurile propuse devine invidios şi suscepti5il dominator şi c!iar despotic. Egocentricul nu este capa5il s' vad' dincolo de propriile dorinţe scopuri interese. Este un individ care nu este capa5il s' recunoasc' superioritatea şi succesele celorlalţi se crede permanent persecutat consider' c' are /ntotdeauna şi /n toate situaţiile dreptate. =şi minimaliea' defectele şi insuccesele /şi ma*imiea' calit'ţile şi succesele iar atunci cnd greşeşte /n loc s'&şi reconsidere poiţia atac' cu virulenţ' ? e*emplul concret este şi caul violatorului care şi&a violat şi ucis fosta prieten' care era logodit' cu un alt 5'r5at şi pentru c' l& a p'r'sit şi urma s' se c's'toreasc' nu a suportat refuul. @nul dintre miturile legate de viol este acela c' violatorul are dorinţe se*uale e*agerate care ajung s' /l copleşeasc'. :lte elemente stereotipe sunt acelea c' violatorii ar fi persoane singuratice sau str'ine care sunt fi*ate pe pornografie şi tr'iesc singure. =ns' numai 22F din victimele violului sunt agresate de persoane str'ine. =n sc!im5 $F din victime sunt violate de soţi sau foşti soţi 11F de taţi sau taţi vitregi 1F de iu5iţi sau foşti iu5iţi 16F de alte rude 2$F de prieteni şi vecini 4conform unui studiu efectuat de "T- 2$. #unctul de vedere conform c'ruia violul ar avea de&a face cu se*ul şi e*citaţia se*ual' incontrola5il' a dus la concluii false cum ar fi aceea c' victimele ar fi oarecum responsa5ile de e*citaţia violatorului. 9nclusiv /n ilele noastre mai pot fi citite articole /n care se spune c' victima era /m5r'cat' prea seduc'tor sau c' a acţionat /n maneir' provocatoare. =nc' mai e*ist' /n s'lile de judecat' discuţii referitoare la lungimea fustei /n'lţimea tocurilor 5luele strmte şi aşa mai departe implicnd c' victima ar fi avut un comportament care ar fi /ncurajat violatorul. : șa cum s&a dovedit cu caul polițistei de la alș lt agresat' repetat de superiorul s'u cu științ' și implicarea direct' a altor persoane din poliție violul este o form' de violenț' perpetuat' preponderent de 5'r5aţi larg acceptat' și /mp'mntenit' c!iar /n instituțiile care deservesc sistemul de justi ție . Cum s&a /ntamplat /ntr&un alt ca din (iurgiu c!iar /n cauri de Pviol agravat+ agresorii sunt cerceta ți /n li5ertate motivnd c' lungimea fustei /n'lţimea tocurilor 5luele strmte sau alte gesturi le&a provocat comportamentul. :stfel siguran ța personal' și Pli5ertatea+ de mi șcare și ac țiune a victimei /n pericol. :cestea sunt realit'ți care pentru femeile agresate se*ual de 5'r5aţi se traduc
A2
prin confruntarea cu un /ntreg sistem nu doar cu agresorul c!iar și atunci cnd se !ot'r'sc s' / și fac' dreptate.17 =n general 5'r5aţii provoac' un num'r mai mare de victime ale infracţiunii de viol dect femeile. :cest lucru este e*plica5il prin faptul c' 5'r5aţii sunt mai agresivi dect femeile şi se implic' mai mult /n situaţiile conflictuale violente. -e aprecia' c' sunt şi profesii cu o vulnera5ilitate victimal' ridicat' iar altele cu una mai sc'uta. E*plicaţia const' /n faptul c' astfel de profesii implic' preenţa persoanelor respective /n locuri iolate unde pot fi atacate cu uşurinţ'. 0ulnera5ilitatea victimal' poate fi atenuat' prin gradul ridicat de socialiare şi integrare psi!osocial' pe care /l implic' unele profesii. -&a constatat c' Ptimpul+ şi Pspaţiul+ constituie factori victimogeni. :stfel /n ilele de sm5't' şi duminic' num'rul victimelor este mai mare dect /n celelalte ile ale s'pt'mnii iar spaţiile /nc!ise şi iolate favoriea' comiterea unor infracţiuni cu violenţ'. 1A
ILIOGRAFIE !ttp
A3
%. Conf. @niv. Dr. %udor :ma Criminologie teoretică, Teorii repre0entative şi politică criminologică Editura 8umina 8e* 2. 2. Constantin (orgos 1icţionar enciclopedic de psihiatrie, Editura edical' ucureşti
1$A$. &. Criminali n serie. +sihologia crimei, Editura #!o5os 23. ). Dan anciu -orin . ;'dulescu 0asile %eodorescu Tendinţe actuale ale crimei şi criminalităţii n !omânia, Editura 8umina 8e* ucureşti 22. (. 1icț ionar de +sihanali0ă, Editura %rei 22. $. Dr. i!ai elaru Comportamentul sexual aberant Editura oldova&9aşi 1$$3. >. Dr. ;odica i!aela -t'noiu 8etode şi tehnici de cercetare n criminologie Editura
:cademiei ;omne 1$A1. 3. EdNin I. -ut!erland şi Donald ;. CresseG Criminolog@, $&t! edition L.. 8ippincott
CompanG #!iladelp!iaM"eN SorJM%oronto 1$7). '. (eorges 0igarello Istoria violului secolele >09&>> Editura :marcord %imişoara 1$$A. %9. (!eorg!e #opa :drian 8upaşcu Criminologie, Editura @niversit'ţii (eorge acovia
21. %%. 9. %'n'sescu (. %'n'sescu C. %'n'sescu Criminologie. <-gresologie. Victimologie. 1etentologie= Editura :ll ecJ ucureşti 23. %2. 8. -trominger Tulburări ale instinctului sexual, +erversiuni sexuale Editura :ntet **
press #ra!ova 2 %&. 8ector univ. dr. %atu :ngela Victima şi victimologia . %). a*ine IancocJ Karen urton ains -bu0ul sexual al copilului -peranţ' de vindecare
2$. %(. "or5ert -illamG 1icţionar de psihologie 8a ;ousse Editura @niversul enciclopedic ucureşti 1$$6. %$. ". itrofan %. utoi 0. Hdreng!ea +sihologie Audiciară Editura ansa ucureşti 1$$2. %>. +andectele române, nr. $B29%&. %3. #. rnei (. -cripcaru %. #iroVGWsJi Comportamentul aberant n relaţiile cu mediul Editura Lunimea 9aşi 1$7. %'. #etre Dungan 0iorel #aşca %i5eriu edeanu 1rept penal * +artea specială, +re0entare comparativă a 5oului Cod +enal şi a Codului penal din %'$3 Editura @niversul Luridic
ucureşti 212. A)
