1
Bodyart. Tatuaje tabu.
Denumirea de „tatuaj” vine de la sunetul pe care îl fac cele două lemne atunci când se ating pentru a introduce cuiul cu cerneală în piele. Acesta este sunetul repetitiv „ta ta tu”- de aici cuvântul „tattoo”. Modul de realizare a tatuajelor s-a modificat foarte mult în ultimele două sute de ani, în zilele noastre utilizându-se aparate special concepute pentru așa ceva, iar simplele modele de altă dată au fost înlocuite cu motive florale, simboluri chinezești etc., ajungându-se chiar la portrete de o calitate și fidelitate remarcabilă.
Nevoia de a crea este fundamentală pentru om. Tatuarea este o artă. Veche de mii de ani, această tradiție de a-ți marca pielea definitiv are diferite semnificații, în funcție de cultură. Atunci când creativitatea ține de modificarea pielii, unele societăți se pot inflama. Fiecare cultură are standardele sale de frumusețe. Pentru unii este o formă de artă, iar pentru alții este o violare brutală a trupului. În anumite culturi, tatuajul este un subiect tabu. În alte culturi, cum sunt cele africane sau asiatice, tatuarea are vechime, tradiție și sacritate.
Antropologie culturală Modificări corporale cu funcţie ritualică.
Blaga Ioana Iulia, CRP II, sem II
2 Oamenii de știință au crezut că egiptenii și nubienii au fost cei care au folosit primii arta tatuajelor,dar în 1991 s-a descoperit o mumie care se numea Omul Ghețurilor și care data din jurul anului 3300 ÎEN. Această mumie avea 57 de tatuaje pe întreg corpul, incluzând o linie de la genunchi până la glezna și înapoi. Se crede că menirea acestor tatuaje avea legatură cu vindecarea organismului. În multe țări precum Japonia sau India, tatuarea este considerată artă și adesea o componentă a practicilor religioase. În Noua Zeelanda triburile maouri își considerau corpul o bucată de lemn și foloseau cuțitașe din os pentru a-și "ciopli" în piele tatuajele, după aceea turnau culori în acele răni, astfel rezulta un tatuaj prin mutilare. În India și Thailanda ritualurile de tatuare erau realizate de către călugarii care purtau semnificație mitică și care însemnau pe corp tatuaje cu puteri magice. Femeile persane considerau tatuajele ca însemne ale frumuseții. În America de Nord tatuajele semnificau statutul marital și erau poziționate pe obrazul femeii. În Estul mijlociu pe vremea Vechiului Testament, tatuajul semnifica venerarea zeităților de către păgâni. Moise a fost un susținător al tatuajelor, folosindu-le cu scopul de a comemora eliberarea sclavilor evrei din Egipt. La români marile familii domnești Basarabii și Mușatinii cu toate ramurile lor descendente își tatuau copiii cu simbolul dinastic. „Acest semn permanent pe pielea cuiva arată apartenența la un anumit clan, grup sau talentele, realizări personale și preocupările sale. De asemenea pot reprezenta mărci ale credinței sau preferințe de tot felul. Tatuajul este un mod de a-i avertiza pe oamenii cu care intră persoana respectivă în contact: îi atenționează cum să se poarte în preajma sa.”- Diane Bell1 Professor Emerita of Anthropology, George Washington University, USA. Tatuajul este o formă de a declara cine ești cu adevărat: în ce crezi, ce simți, ce abilități sau suferințe ai. În unele cazuri, acesta poate fi un semn al apartenenței tale. De exemplu, în culturile tribale africane, tatuarea ritualică reprezintă un semn al identității tribului din care faci parte. Astfel, dovedești că ești demn de respect și că la rândul tău îți respecți strămoșii, cultura și tradiția. Acesta este și un mod de inițiere. Se consideră că în starea aceea de frică și durere atroce, mintea se deschide pentru a fi învățată mai eficient și facil. Refuzând această inițiere, devii un outsider și automat, un subiect tabu. 1
Diane Bell- Professor Emerita of Anthropology, George Washington University, USA.
Antropologie culturală Modificări corporale cu funcţie ritualică.
Blaga Ioana Iulia, CRP II, sem II
3
În zilele noastre, tot mai multe persoane care apelează la tatuare ca formă de exprimare individuală au ca mantră: „corpul meu, alegerea mea”. Fiind o formă de exprimare a frumosului, tatuarea este supusă subiectivismului: „the beauty lays in the eyes of the beholder”. Ceea ce pentru unele culturi este frumos, pentru alții poate fi revoltător. În Europa de astăzi, un corp tatuat în cea mai mare parte a sa, este considerat un subiect tabu. O persoană care devine „o pictură umblătoare” este supusă unor judecăți aspre și deseori are un drum limitat în societatea europeană- care dealtfel este considerată modernă și deschisă. Unei astfel de persoane îi va fi destul de greu să primească o slujbă în afara comunităților în care tatuarea este acceptată, respectată și considerată o normalitate.
Antropologie culturală Modificări corporale cu funcţie ritualică.
Blaga Ioana Iulia, CRP II, sem II
4
De exemplu, în societatea norvegiană (una dintre cele mai civilizate țări din lume) a avea un tatuaj este o auto-limitare. Până acum 10 ani, acestea au fost interzise în mod legal. Mulți dintre norvegieni nu au trecut încă peste această castă. De regulă, persoanele care au unul sau mai multe tatuaje se vor integra în grupuri în care toată lumea este tatuată, pentru că restul societății îi consideră outsideri și îi obligă la a se asocia doar între ei. În cultura iban2 din Borneo- Malayesia se găsește unul dintre cele mai tabu tatuaje din lume. Acesta este cel tatuat pe degetele unui vânător care aducea înapoi în tribul său capul inamicului ucis. În Borneo se află unul dintre ultimele triburi care mai respectă tradiția tatuajelor. În aceste triburi din Malayesia, tatuajele erau cândva un lucru de viață și de moarte. Pe vremea când luptătorii din triburi rivale se întreceau pentru cucerirea pădurilor, prietenii se deosebeau de dușmani prin tatuajele pe care le aveau pe umeri (cosiderat cel mai vizibil loc). Atunci, percepția celorlalți asupra identității prietenilor sau a inamicilor era strâns legată de tatauajele lor. Dacă un luptător aducea acasă un craniu al inamicului pe care l-a omorât în luptă, devenea unul dintre cei mai respectați oameni ai tribului. Privilegiul suprem pe care îl primeau era 2
http://en.wikipedia.org/wiki/Iban_people
Antropologie culturală Modificări corporale cu funcţie ritualică.
Blaga Ioana Iulia, CRP II, sem II
5 dreptul de a-și tatua un model simplu, repetitiv pe degetele de la mâna cu care își doborâse dușmanul. Chiar dacă ultima expediție de vânătoare a acestor triburi a avut loc în vremea Ocupației Japoneze în cel de-al Doilea Război Mondial, se pare că încă mai există persoane care mai au și astăzi modelul nobil de tatuaje ale vânătorilor. Modelul sacru este floarea de vânătă stilizată. Acesta semnifică faptul că acești vânători erau descendenți ai tigrilor, deci le conferă putere și respect. Fiecare petală tatuată reprezintă un simbol al răbdării, iar spirala semnifică linia vieții și se crede că oferă siguranță în drumurile fiecărui purtător.
3
3
Poze făcute de Chris Rainier în expediția sa de 5 ani în jurul lumii pentru a găsi cele mai vechi tatuaje
Antropologie culturală Modificări corporale cu funcţie ritualică.
Blaga Ioana Iulia, CRP II, sem II
6 Acest bărbat este tatuat la fel cum era și bunicul său, unul dintre ultimii vânători ai triburilor din Borneo. Deși legendar în toată lumea, acest model de tatuaj (floarea stilizata) este tot mai greu de găsit în locul său de originie. Borneo este astăzi un oraș modernizat- cu mașini, feriboturi și electrocasnice. În foarte puține case se mai găsesc persoane care mai respectă tradiția tatuajului. Tinerii preferă modele actuale de tatuaje- șerpi, semnul infinitului sau animale feroce. Ei consideră că dacă și-ar tatua acel model sacru și tradițional al vânătorilor ar însemna că își recunosc originile ca fiind oameni
ai
pădurii,
ceea
ce
pentru
ei
rușinos.
O
este cultură
își
menține
poate legăturile cu
trecutul
și
strămoșii
prin
tatuaje.
Renegând
acest lucru,
tinerii
Borneo pierd
din
contactul
cu
istoria
locurilor. În localnicii
prezent, din
Borneo
au renunțat la vânătoare și rivalități, dar craniile dușmanilor de odinioară se mai găsesc prin casele unor nostalgici păstrători ai tradițiilor. De asemenea, există persoane care încă își tatuează acel simbol tradițional. Păstrând ca la carte tradiția, cel care primește tatuajul ia parte la un ritual străvechi care este de secole în cultura lor. Tehnica este cea originală- bețele și cuiul băgat în cerneală. Acest ritual este simplu și eficient, dar extrem de lung și dureros. Trecând prin acest ritual, persoana respectivă își câștigă dreptul de a purta simbolul sacru al strămoșilor săi.
Antropologie culturală Modificări corporale cu funcţie ritualică.
Blaga Ioana Iulia, CRP II, sem II
7
(Artist localnic, tatuator modern care este specializat în modelul vânătorilor triburilor din Borneo.) În funcție de valorile și principiile unei culturi, unele tatuaje pot fi considerate tabu sau normalitate. Pentru noi, europenii, un tatuaj care reprezintă prețuirea luării unei vieți este cu siguranța tabu și de neconceput. Pentru malaeysieni este tradiție. După mai bine de 5000 de ani de tradiție în toata lumea, nu există nimic care să indice că moda tatuajelor va disparea vreodată. Tatuajul nu este doar o moda ,ci și o formă de eliberare inițiatică subconștientă. Cu siguranță moștenim în ADN nevoia strămoșilor noștri de a se tatua.
Bibliografie • Claude Lévi-Strauss, Tropice triste, trad. de Eugen Schileriu, Irina Pîslaru-Lukacsik, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1968, cap. „O societate băştinaşă şi stilul ei”, pp. 186-203 • http://www.nationalgeographic.com/explorers/bios/chrisrainier/ Antropologie culturală Modificări corporale cu funcţie ritualică.
Blaga Ioana Iulia, CRP II, sem II
8 • • • • •
• • •
http://www.nationalgeographicexpeditions.com/experts/84 /detail http://channel.nationalgeographic.com/channel/taboo/ http://en.wikipedia.org/wiki/Iban_people http://theconversation.edu.au/profiles/diane-bell-1642 http://natgeotv.com/asia/taboo/biography The National Geographic Taboo Documentary- Tattoo Pozele- http://www.chrisrainier.com/ http://en.wikipedia.org/wiki/Tattoo
Antropologie culturală Modificări corporale cu funcţie ritualică.
Blaga Ioana Iulia, CRP II, sem II
