Determinarea refractiei oculare Refractia oculara reprezinta ansamblul deviatiilor razelor de lumina la trecerea lor prin mediile transparente refringente ale ochiului. Ochiul reprezinta un sistem dioptric convergent, centrat, care asigura formarea pe retina a imaginii obiectelor situate la infinit si este format din: - cornee - umor apos - cristalin - vitros Refringenta umorului apos si a vitrosului sunt neglijabile astfel incat se poate considera dioptrul ocular constituit din: - cornee cu o valoare dioptrica medie de +42 - cristalin cu o putere dioptrica medie de +2! " cu posibilitatea de modificare a convergentei convergentei in cursul acomodatiei# $aloarea dioptrica totala a ochiului este de %! +&- '. (a orice sistem optic convergent, convergent, dioptrul ocular va forma pe retina imaginea reala, inversata si mai mica decat obiectul. )n functie de pozitia focarului razelor luminoase paralele venite de la infinit, dupa ce au fost refractate de dioptrul ocular "pe ochiul in stare de repaus acomodativ#, ochiul poate fi: - emetrop: focar situat pe retina - miop: focar situat inaintea retinei - hipermetrop: focar situat in spatele retinei *ormarea imaginii pe retina depinde de trei factori: - lungimea ochiului "in medie de 24mm# - puterea de refractie a dioptrului ocular "%! + &- '# - indicele de refractie a mediilor transparente " ,''# Ochiul care formeaza imaginea obiectelor situate la infinit, inaintea sau inapoia retinei, este numit ametrop. metropiile "viciile de refractie# pot fi: - sferice "focale sau stigmice# cand razele luminoase se intalnesc intr-un punct "refractia dioptrului ocular este aceeasi pentru toate meridianele# - asferice "afocale sau astigmice# cand razele luminoase se unesc in linii focale "refractia dioptrului ocular nu este aceeasi pentru toate meridianele# /aminarea refractiei oculare "aprecierea calitatii dioptrului ocular# se face prin: - metode subiective - metode obiective
Determinarea subiectiva a refractiei (metoda Donders) /aminarea incepe prin determinarea acuitatii vizuale monoculare de la distanta de 0 metri. 1entru a diferentia scaderea acuitatii vizuale prin vicii de refractie de o afectiune oculara organica se plaseaza in fata ochiului e/aminat un punct stenopeic "ecran opac cu un orificiu central cu diametrul de mm#. )n cazul unui viciu de refractie acuitatea vizuala se va imbunatati datorita reducerii
fasciculului luminos si suprimarea aberatiei cromatice si desfericitatea dioptrului. )n cazul unor afectiuni oculare organice, acuitatea vizuala se va reduce din cauza diminuarii cantitatii de lumina ce patrunde in ochi. /aminarea pacientului poate releva una din urmatoarele situatii: . 1acientul are $ "citeste corect testele de pe ultimul rand al optotipului#. )n aceasta situatie, ochiul e/aminat poate fi emetrop sau hipermetrop mic compensat prin acomodatie. 1entru a stabili in care din aceste situatii se gaseste ochiul e/aminat se plaseaza in fata lui o lentila convergenta de +!,0! sferica. aca ochiul este emetrop, vederea se va tulbura pentru ca lentila conve/a il transforma in miop de -!,0!. aca ochiul este hipermetrop, acomodatia se va rela/a cu !,0! iar vederea va fi clara. )n aceasta situatie, pentru a constata gradul hipermetropiei se pun in fata ochiului lentile sferice convergente cu putere dioptrica progresiv crescanda, cu +!,0!, pana la cea mai puternica lentila conve/a cu care pacientul are $, aceasta lentila e/prima valoarea hipermetropiei manifeste. a persoanele tinere cu hipermetropie, metoda subiectiva este apro/imativa pentru ca nu poate determina valoarea hipermetropiei latente compensata prin acomodatie. 2. 1acientul are $3 )n acest caz, ochiul e/aminat poate fi: - miop - hipermetrop mic la o persoana care nu mai poate acomoda - hipermetrop mare la o persoana tanara a carei putere de acomodatie este depasita e va plasa inaintea ochiului o lentila sferica convergenta de +,! si apoi una sferica divergenta de -,!. aca ochiul este hipermetrop pacientul va vedea mai bine cu lentila convergenta iar daca este miop, va vedea mai bine cu cea divergenta. upa stabilirea felului ametropiei se pun lentile de putere crescanda cu !,0! pentru a afla gradul ametropiei. )n cazul miopiei corectia se va face cu cea mai slaba lentila concava care asigura $. 1rescrierea unei lentile mai puternice va realiza o supracorectie iar ochiul miop va fi intr-o stare de hipermetropie provocata cu $ buna in continuare, gratie unui efort acomodativ involuntar. )n caz de hipermetropie corectia se va face cu cea mai puternica lentila conve/a care asigura $ iar valoarea lentilei reprezinta apro/imativ gradul de hipermetropie al ochiului. '. 1acientul are $3 si confunda literele " este confundat cu O sau (5 R cu 6 sau , cu *, etc# iar $ nu se imbunatateste cu lentile sferice. )n aceasta situatie suspectam un astigmatism iar pentru determinarea lui se folosesc teste specifice ca: - cadranul orar 7reen - testul *an and 6lac8 a# cadranul orar 7reen va fi asezat la 0m de pacient. aca refringenta pacientului este egala in toate meridianele, el le va vedea pe toate la fel de clare. aca refringenta oculara este diferita, unele meridiane vor fi vazute clare iar altele flu. 9eridianul vazut clar este perpendicular pe meridianul emetrop si indica meridianul astigmat. )n acest caz se plaseaza in fata ochiului o fanta stenopeica "disc metalic cu o fanta liniara# orientata pe directia meridianului astigmat.
e vor aseza apoi in fata fantei lentile conve/e sau concave de putere crescanda pana cand toate meridianele vor fi vazute la fel de clar. entila care produce aceasta egalizare a claritatii meridianelor ne da gradul astigmatismului. eterminarea gradului astigmatismului se poate face "dupa ce am aflat a/ul meridianului astigmat# si cu lentile cilindrice. entilele cilindrice se vor aseza in fata ochiului, perpendicular pe meridianul astigmat, iar gradul astigmatismului va fi dat de cea mai puternica lentila cilindrica conve/a sau cea mai slaba lentila cilindrica concava care dau vederea cea mai buna. b# testul *an and 6lac8 este format dintr-un cerc cu linii radiale, spatiate la ! grade, in interiorul caruia sunt plasate doua grupuri de linii paralele, echidistante "liniile unui grup fiind perpendiculare pe liniile celuilalt grup# si un grup de linii in $ cu varful indreptat spre liniile radiare ale evantaiului. 7rupurile de linii se rotesc impreuna in interiorul evantaiului. Rotirea se va face pana cand liniile in $ vor fi vazute la fel de clar pe ambele brate ale $ului. )n acest moment varful $-ului va indica a/ul astigmat iar liniile celorlalte doua grupuri indica meridianele principale ale ochiului. 1uterea lentilei cilindrice corectoare se determina prin egalizarea claritatii liniilor din grupurile cu linii paralele.
Determinarea obiectiva a refractiei 9etode obiective de determinare a refractiei sunt: - s8iascopia - oftalmoscopia - refractometria - cheratometria "oftalmometria# - autorefractometria computerizata
Skiascopia ste o metoda usor de utilizat. a consta in determinarea punctului remotum al ochiului e/aminat si prin aceasta a refractiei oculare prin e/amenul umbrei in campul pupilar. 1rincipiul metodei: proiectia unui fascicul de lumina in pupila ochiului e/aminat realizeaza o coloratie rosie a pupilei. aca se roteste oglinda in jurul a/ului vertical sau orizontal in pupila e/aminata va aparea o umbra care se deplaseaza in acelasi sens sau in sens opus miscarii de rotatie a oglinzii in functie de starea de refractie a ochiului e/aminat. ehnica de e/aminare: /amenul se face in camera obscura si necesita urmatorul instrumentar: - oglinda plana de s8iascopie "prevazuta cu un orificiu central de 'mm# sau s8iascopul - sursa de lumina: se aseaza inapoia ochiului e/aminat la acelasi nivel cu acesta si la un unghi de 40 de grade fata de a/ul ochiului - rigla de s8iascopie continand lentile convergente sau divergente cu putere dioptrica crescanda
/amenul s8iascopic se face dupa dilatarea pupilei pentru suprimarea acomodatiei. 1aralizia acomodatiei este obligatorie la copii si se face cu solutie de atropina ; administrata la ambii ochi cate o picatura pe zi timp de '-4 zile. a adult suprimarea acomodatiei se poate obtine si cu midriatice cu actiune de scurta durata administrate de '-4 ori la interval de 0 minute "homatropina, m +' )n cazul umbrei indirecte se pun in fata ochiului lentile concave de putere crescanda cu !,0. entila concava cu care se obtine punctul mort lasa necorectata o miopie de o dioptrie, deci, pentru obtinerea valorii refractiei ochiului e/aminat se va aduna algebric -. /emplu: punct mort cu -2,!5 refractia ochiului va fi -2.! + "-,!# -',! aca punctul mort se obtine cu +,! ochiul e/aminat este emetrop. Refractia +,! > ,! ! 8iascopia se face in meridianul orizontal si vertical. /istenta unor diferente in refractiile celor doua meridiane astigmatism. 2. Oftalmoscopia este o metoda ce permite o detrminare apr/imativa a refractiei ochiului e/aminat./amenul se face in camera obscura ,cu pupilele dilatate. e vor potrivi lentilele oftalmoscopului astfel incat sa se obtina o imagine clara al funduui de ochi "*O# . entila care asigura cea mai cara imagine indica valoare refractiei ochiului e/aminat. aca e/aminatorul este emetrop *O al pacientului emetrop va fi vazut cu ! dioptrii. aca pacientul este ametrop ,valoarea ametropiei va fi data de cea mai puternica lentila convergenta in cazul hipermetropiei sau de c cea mai slaba lentila concava in cazul miopiei care asigura o imagine calara a *O. aca e/aminatorul este ametrop , la aprecierea refractiei pacientului se va tin cont de valoarea ametropiei e/aminatorului valoare care se va aduna sau se va scade din valoarea lebtilei oftalmoscopului dupa cum ametropia este de acelasi sens sau de sens opus cu ametropia persoanei
e/aminate. Oftalmoscopia un permite determianre avalorii astigmatismului. '.Refractometria este o metoda obiectiva ,rapida de determinare a refractiei in meridianele principale si a inclinatiei e/acte a acestora. 1rincipiul metodei consata in proiectarea unor teste pe retina ochiului e/aminat si analiza imaginii obtinute prin refle/ia fascicului pe retina. Refractometrele "?artinger,opcon,Rodenstoc8# folosesc jumatate din pupila pentru proiectarea testului iar cealata jumatate pentru observatie. Refractometrul ?artinger proiecteaza o mira formata din doua grupe de cate teri liniute paralele si doua grupe de cate 2 liniute paralele aszate perpendicular pe primele. 7rupele de cate trei linute servesc la determinarea refractiei in meridianul e/aminat iar grupele de cate doua liniute la stabilirea inclinatiei meridianului respectiv. upa clarificarea mirei se citeste pe scala aparatului inclinatia meridianului si refractia acestuia apoi se roteste aparatul cu @! grade si se obtine refractia celuilat meridian principal. Rezulatatele obtinute sunt influentate de acomodatia pacientului motiv pentru care este necesara suprimarea ei prin midriatice la subiectii tineri.9etoda este rapida si confortabila, aplicarea ei este conditionata de transparenta mediilor oculare. 4. utorefractometria computerizata. utorefractometrele sunt aparate computerizate cu memorie,calitativ superioare refrcatometrelor manuale. ioptronul este un autorefrcatometru care pe baza unor masuratori de biometrie oculara si analiza imaginii unei grile tst proiectata pe retina calculeaza valoarea refrcatiei oculare si o inregistreaza automat fiind posibila si imprimarea rezultatelor pe o cartela. paratul e/ploreaza succesiv % meridiane ale dioptrului ocular analizaea relutatele obtinute si afiseaza refractia pentru doua meridiane principale indicand si corectia teortica. 9asurarea este e/acta pana la 2 dioptrii, peste aceasta valore este necesarae verificarea rezultatelor prin alte metode obiective. 0.Aeratometria "oftalmometria# este metoda obiectiva de determinare a refrcatiei corneei "prin studiul fetei anterioare a acesteia#care se coporta ca o oglinda conve/a in care imaginea unui obiect este directa,micsorata si virtuala.(orneea este responsabila de majoritatea defectelor de refractie asferica "astigmatisme#. paratele utilizate permit masurarea corneei pe suprafete mici cu diametrul de '-4 mm. 9etoda permite determinarea: -razei de curbura -diferenta dioptrica dintre meridianele principale - gradul de inclinare al meridianelor -valoarea dioptrica a corneei "unele aparate# 1rincipiul etodei consta in proiectarea pe corneea ochiului e/aminat a unor teste si studierea imaginii lor reflectata de fata anterioara a corneei.
(el mai utilizat aparat este astigmometrul Baval-ciotz, care proiecteaza pe cornee doua mire de culoare verde una de forma dreptungiulara iar cealata sub forma unei scarite duble cu cate trei trepte ,fiecare treapa avand valoarea de dioptrie.mbele mre auin centru cat eo linie neagra transversala. ehnica e/amenului : /amenul se desfasoara in camera obscura ,bolnavul fiind asezat la aparat.Cn ochi este acoperit cu un ecran iar cel e/aminat va fi/a obiectivul. e e/amineaza mai intai meridianul orizontal punand mirele in contact far asa se suprapuna si cu liniile transversale in continuitate. )n acest moment se poate citi pe scla aparatului raza de curbura a corneei eprimata in milimetri si refractia meridianului e/primata in dioptrii. e roteste aparatul la @! grade si se e/amineaza in continuare meridianul vertical. e pot ici urmatoarele situatii -
cele doua meridiane raman in contact cu linia transversala continua "meridianul vertical are aceeasi refringenta cu cel orizontal#
-
cele doua mire se suprapun "stigmatism direct sau conform regulei# . Dumarul treptelor suprapuse peste dreptunghi arata gradul astigmatismului in dioptrii. 1e cadranul gradat se citeste raza de curbura si refractia meridianului vertical.
-
(ele doua imagini se departeaza "astigmatism invers regulei# indicand faptul ca meridianu vertical al corneei are putere de refractie maimica decat cel orizontal "raza de curbuar mai mica#. e vor pune mirele in contact si se roteste aparatul cu @! grade aducandu-l in pozitia initaia. )n aceasat situatie irele se vr suprapune si putem afla gradul astigmatismului invers regulei.
ac ain pozitia orizontala sau verticala mirele sunt in contact dar limitele transversale sunt decalate este cazul unui astigmatism oblic. e va roti aparatul pana la asezarea in continuitate a liniilor transversale. e noteaza a/ul si se roteste aparatul cu @! grade pentru a afla refractia celulilat meridian principal. ca mirele un pot fi puse in contact sau sunt deformate este vorba de un astigmatism neregulat.
entile corectoare ale viciilor de refractie entilele sunt medii transparente delimitate de doua suprafete din care cel putin una este curba. )n practica cel mai frecvent se utilizeaza lentile cu ambele sufrate curbe. a o lentila se descriu: -
razele de curbura , sunt razlae care dau suprafete curbe ce delimiteaza lentila
-
centrele de curbura sunt centree suprafetelor lentilei
-
a/a principala este dreapta care uneste cele doua centre de curbura sau in cazul lentilelor cu o suprafata plana este dreapta perpendiculara pe suprafata plana ce trece prin centrul de curbura al asuparfetei curbe
-
centrul optic este situat pe a/a principala "a/a optica# si reprezinta punctul prin care razele traverseaza lentila fara a fi deviate.
-
a/ele secundare sunt drete care trec prin centru optic
-
focarul rincipal este punctul in care converg razele luminoase refractate de lentila si provenite sintr-un fascicul de raze paralel cu a/ul optic.*ocarul principal este situat pe a/ul optic
-
focarele secundare sunt punctele in care converg razele refractate provenite din fasciculele luminoase neparalele cu a/ul otpic. le sunt situate pe un plan perpendicular pe a/ul optic numit plan focal. entilele convergente au doua focare principale reale,simetrice in raport cu centrul optic. entilele divergente au focarele princiale virtuale "situate la intersectia prelungirilor razelor refractate#
-
distanta focala este distanta dintre centrul optic al lentilei si focarele principale.
(lasificarea lentilelor : entilele pot fi :- sferice "segment de sfera# > conve/e "convergente# - concave " divergente# - cilindrice "segment de cilindru# >conve/e - concave
entile sferice convergente e noteaza cu + , sunt mai groase la centru decat la periferie si pot fi considerate ca doua prisme a caror baze sunt in contact. le pot fi plan conve/e, biconve/e,menisc conve/e. ceste lentile au proprietatea de a strange intr-un focar * un fascicul de raze luminoase paralele care strabat lentila.aca fasciculul de raze luminoase prvine din focarul princeipal al lentilei razele vor fi paralele dupa trecerea prin lentila. )maginea data de lentilele convergente va fi cu atat mai mica cu cat obiectul este situat mai departe de lentila si va fi egala cu obiectul daca aceasta este situata la dublul distantei focale. aca obiectul este situat in focarul lentilei imaginea va fi mai mare decat obiectul dar neclara. aca obiectul este situat intre focar si lentila imaginea data va fi mai mare decat obiectul, dreapta si virtuala.
)magini in lentile convergente
Obiectul
)maginea 1ozitia
Datura
ensul
9arimea
a infinit
)n planul focal
reala
rasturnata
9ai mica decat obiectul
incolo de dublul distantei focale
)ntre planul focal si 2 f
reala
rasturnata
9ai mica decat obiectul
a 2f
a 2 f
reala
rasturnata
gala cu biectul
)ntre 2f si planul focal
incolo de 2 f
reala
rasturnata
9ai mare decat obiectul
)n planul focal
a infinit
reala
rasturnata
9ai mare decat obiectul
)ntre planul focal si lentila
e aceeasi parte cu biectul
virtuala
dreapta
9ai mare decat obiectul
"2f#
entile sferice divergente: se noteaza cu E-E sunt mai subtiri la centru decat la periferie si se pot compara cu doau prismeale caror varfuri sunt in contact. entilele divergente deviaza razele luminoase spre spre periferia lentilei astfel ca un fascicul de raze paralele dupa trecerea prin lentile va deveni divergent. *ocarl lentilelor concave este virtual fiind situat la unirea prelungirilor razelor divergente. entilele divergente dau pentru un obiect normal o imagine virtuala,dreapta, de aceeasi parte cu obiectul si mai mica sau cel mult egala cu el. entilele divergente pot fi plan conve/e, biconcave, menisc concave. entille cilindrice sunt portiuni dintr-o suprafata cilindrica conveza sau concava. le au putere de refractie numai in panul perpendicular pe a/ul cilindrului din care fac parte. Razele luminoase ce strabat lentila paralel cu a/ul cilindrului un sufera nici o deviatie. entilele cilindrice pot fi : -
bicilindrice "ambele fete sunt cilindrice#
-
plan cilindrice "cu o fata plana si una cilindrica#
-
sfero cilindrice "au o fata sferica si una cilindrica#
1risma este un mediu transparent limitat de doua fete plane neparalele.)ntersectia acestor fete formeaza muchia prismei iar unghiul diedru format intre ele se numeste unghiul prismei. *ata prismei opusa muchiei se numeste baza prismei. Orice sectiune a unei prisme prisme printr-un plan perpendicular pe muchia ei se numeste sectiune principala. aca un fascicul de lumina alba trece printr-o prisma fasciculul este descompus in culorile componente "fenomen de dispersie# si este deviat catre baza prismei "efect prismatic#.
Cn obiect privit print-o prisma este vazut deviat catre varful prismei. fectul prismatic se masoara in dioptrii prismatice. O prisma are o putere de o dioptrie prismatica daca imprima o deviatie de cm imaginii unui obiect situat la distanta de m. 1rismele sunt utilizate in corectarea deviatiilor strabice. beratiile lentilelor -beratia de sfericitate consta in faptul ca razele marginale ale uni fascicul incident sufera o refractie mai importanta decat razele centrale : razele periferice sunt focaliate mai aproape iar cele centrale mai departe de lentila astfel incat imaginea unui punct va aparea prelungita. Reducerea aberatiei de sfericitate este posibila prin diminuarea diametrului fascilului de raze incidente. -beratia cromatica: Refractia razelor luminate este diferita in futie de lungimea de unde a raditatiilor.Radiatiile cu lungime de unda mare sunt refractate mai puternic decat cele cu lungime de unda mica astfel ca, culoarea rosie este refractata mai puternic decat cea violeta. -stigmatismul fasciculelor oblice "astigmatismul de incidenta# face ca i maginea unui obiect situat inafara a/ului optic sa apara deformata si stearsa. -istorsiunea este rezultatul magnificatiei diferite date de sistemul optic prin faptul ca diferitele parti ale unui obiect sunt mai apropiate sau mai departate de a/ul optic. 9asurarea lentilelor 1uterea dioptrica a unei lentile se e/prima in dioptrii . (onvergenta "pozitiva sau negativa# unei lentile este egala cu inversul distantei sale focale e/primatea in metri. ( &f ioptria este convergenta unei lentile cu distanta focala de m. eterminarea valorii dioptrice a unei lentile se poate face prin: -neutralizare cu lentile de valoare cunoscuta. 9iscate in fata ochiului lentilele conveze imprima unui obiect o miscare in sens opus in timp ce o lentila concava imprima o miscare aparenta in acelsi sens cu miscarea lentilei. entila cu valoare cunoscuta care EneutralizeazaF miscarea imprimata de lentila studiata ne arata valoarea acesteia. - aparate speciale numite frontofocometre, permit o apreciere e/acta a valorii lentilelor, a componenetei cilindrice si a a/ului cilindrului din lentila. ipuri de lentile folosite in oftalmologie 1entru corectia ametropiilor sunt utilizate : -
lentile aeriene
-
lentile de contact
entilele aeriene : sunt folosite la confectionarea ochelarilor. le sunt fabricate din materiale speciale:
-sticla croGn are cele mai bune calitati optice -policarbonati , materialul are indice de refractie mai mare deci lentilele vor f i mai subtiri, au greutate mai mica si asigura o anumita protectie impotriva razelor C$ -rasini alil cu indice de refractie mai mare, sunt usoare dar mai putin rezistente -sticla cu indice de refractie inalt : au calitati optice bune dar sunt mai grele 1rin constructie lentilelor aeriene li se pot aplica materiale antirefle/ive sau materiale colorate pentru a asigura un grad crescut de confort. entilele fotocromatice sunt fabricate din sticla fotosensibila care se inchide la culoare cand este e/pusa la lumina C$ si se decoloreaza cand radiatiile C$ sunt reduse. entilele filtrante retin !-2!-20 si 0!; din luminozitate.unt indicate in afectiuni oculare ce produc fotofobie. entilele aeriene pot fi : -
monofocale , au aceeasi putere dioptrica pe toata suprafata
-
bifocale, sunt lentile cu 2 focare optice reglate unul pentru vederea la distanta si unul pentru aproape "lentila fiind formata din doua segmente#
-
trifocale au un al'-lea segment intermediar cu o putere de 0!; din aditia pntru citit
-
lentilele cu putere progresiva asigura o vedere buna la distanta,intermediara si la aproape
entilele de contact "(# entila de cobtact est plasata in contact cu corneea prin intermediul filmului lacrimal. 9aterialele din care sunt confectionate trebuie sa fie : -
permeabile
-
cu grad ridicat de hidratare
-
sa permita reducerea grosimii lentilei
(lasificarea lentilelor de contact # upa rolul lor : -
( cu rol optic folosite la corectia viciilor de refractie
-
( cu rol estetic folosite in anumite afectiuni oculare "aniridie,policorie# sau in lipsa unor afectiuni la solicitarea pacientului
-
( terapeutice in ulceratii corneene,depozt de medicamente,
2# upa e/tinderea lor pe ochi: -
( corneene avand diametrul mai mic decat al corneei"sunt lentile dure#
-
( corneo sclerale acopera cornea si limbul sclero cornean
-
( sclerale au diametrul mai mare si acopera cornee,limbul sclerocornean si o parte din
sclera '# upa materialul de fabricatie -
( dure
-
( moi
-
( combinate formate dintr-o ( dura in centru si o c moale folosita ca suport
4# upa caracteristicile optice: -( sferice -( sfero cilindrice 0# upa modul de folosire : -pntru port discontinuu , ( sunt purtate H-2 ore pe zi si se scot in timpul somnului -pentru port prelungit, ( sunt purtate continuu 0-% zile cu pauza de I - zi pe saptamana -pentru port permanent ,( sunt purtate mai multe saptamani sau luni vantajele corectiei cu (: -
corectie constanta in toate directiile privirii
-
camp vizual apropiat de cel normal
-
asigura o corectie mai buna a astigmatismelor
-
eliminarea aberatiilor lentilelor
-
vedere binoculara superioara
-
comoditate la purtare
-
asectul estetic
ezavantajele corectie cu ( : -posibilitatea aparitiilor unor complicatii corneene -portul ( este limitat in functie de tipul lentilei si toleranta individuala -necesita o buna manualitate pentru aplicarea si scoaterea lor de pe ochi -au o viata relativ scurta "-2 ani# -necesita o intretinere riguroasa -cost destul de ridicat -controale medicale periodice (ontraindicatiile (: -
persoane ce un pot asigura o intretinere corecta " igiena deficitara,bolnavi psihici,mediu de munca cu pulberi si coloranti etc#
-
afectiuni conjunctivale,corneene,ale sistemului lacrimal sau ale pleoapelor
