Dozarea Hb. Determinarea Grupelor Sanguine.

DOZAREA HEMOGLOBINEI DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE

DOZAREA HEMOGLOBINEI 

Hb – metaloproteină din eritrocite, conține fier

DOZAREA HEMOGLOBINEI



rol în transportul gazelor sanguine  

O2 – plămâni - țesuturi CO2 – țesuturi - plămâni


Aspecte clinice 

valori normale bărbați – 15 - 17 g%  femei - 13,5 - 15,5 g %  copii mici - 17 – 20 g% 



scăderea Hb = ANEMIE feriprivă – eritrocite hipocrome, microcitare  megaloblastică – deficit de vit. B12 / ac. folic  hemolitică – icter, insuficiență renală  boli cronice (renale)  post-hemoragică  afecțiuni ale măduvei hematogene 


Aspecte clinice 

scăderea Hb = ANEMIE 

simptome 

în funcție de severitate   



în funcție de modul de instalare  



uşoară - 8-12 g% moderată - 6-8 g% severă < 6 g% acut cronic

paloare, oboseală, amețeli, scăderea capacității de efort, scăderea memoriei


Aspecte clinice 

creșterea Hb = POLICITEMIE mecanism compensator  fumători  altitudini mari  boli pulmonare cronice  deshidratare 



risc de tromboze


Compuși ai Hb oxihemoglobina - O2  carbhemoglobina - CO2  hemoglobina glicozilată - glucoză  carboxihemoglobina – CO 

fumat  hipotrofie neonatală  intoxicații ușoare – oboseală, amețeli – pierderea conștienței  intoxicați severe – deces  afinitate de 200 X mai mare decât a oxigenului 




Indicații 

evaluarea severității anemiei sau policitemiei



monitorizarea răspunsului la tratament



indicația de transfuzie

Metode de dozare 

metoda colorimetrică Sahli



metoda cu cianmethemoglobină



fotometrie



spectofotometrie


Metoda colorimetrică Sahli 

Principiul metodei 



compararea culorii clorheminei obţinute din sângele de cercetat cu culoarea soluţiei de clorhemină standard

Materiale necesare hemometru Sahli (100% = 16 g%) 3  pipetă capilar de 20mm  soluţie de HCl N/10  apă distilată  ace sterile, vată, alcool 


Metoda colorimetrică Sahli 

Metoda de lucru se pune în eprubeta de dozare a aparatului soluţie de HCl N/10 până la diviziunea 10 (pe scala în procente)  cu pipeta se recoltează 20mm3 de sânge capilar  se introduce sângele recoltat în soluţia de HCl din eprubeta de dozare şi se amestecă  se aşteaptă 3 minute până ce are loc formarea clorheminei  se diluează cu apă distilată, până când culoarea devine identică cu cea a etalonului  se citeşte pe scala eprubetei cifra la care a ajuns meniscul lichidului 

DETERMINAREA



GRUPELOR SANGUINE

caracteristică a fiecărui individ, codată genetic

DETERMINAREA 

antigene = aglutinogeni – pe suprafața hematiilor  



GRUPELOR SANGUINE

A B

anticorpi = aglutinine – în plasmă alpha – anti-A  beta – anti-B 

DETERMINAREA 

GRUPELOR SANGUINE

prezența aglutinogenilor definește grupa sanguină nici unul – 0(I) – dar ambele aglutinine  A – A(II) – aglutinină anti-B  B – B(III) – aglutinină anti-A  A și B – AB(IV) – nici o aglutinină 

DETERMINAREA

GRUPELOR SANGUINE

DETERMINAREA 

GRUPELOR SANGUINE

transmitere genetică a aglutinogenilor   

A, B – dominant 0 – recesiv pereche - câte o alelă de la fiecare părinte

Phenotype

Genotype

A

AA or AO

B

BB or BO

AB

AB

O

OO

DETERMINAREA 

GRUPELOR SANGUINE

Indicații     

înainte de a primi o transfuzie înainte de a dona sânge sau pentru donatorii de organe înainte de intervenții chirurgicale majore când se planifică o sarcină sau în cursul primei sarcini în medicina legală stabilirea paternității  verificarea identității unui suspect 

DETERMINAREA 

GRUPELOR SANGUINE

Transfuzii sanguine incompatibilități – hemoliză acută, insuficiență renală, șoc, deces  hematii cu aglutinogeni diferiți de cei ai primitorului – atacate de aglutininele acestuia  grupa primitorului = grupa donatorului  situații speciale 

grupa 0 – donator universal  grupa AB – primitor universal 

DETERMINAREA 

GRUPELOR SANGUINE

Transfuzii sanguine



Grupa sanguină

Donează

Primeşte

Grupa AB(IV)

AB

Orice grupă (preferabil AB)

Grupa A(II)

A şi AB

A şi 0 (preferabil A)

Grupa B(III)

B şi AB

B şi 0 (preferabil B)

Grupa 0(I)

Orice grupă

0

probleme particulare 

războaie, accidente cu nr. mare de răniți  tatuaje (WW2), plăcuțe, cărți de identitate

DETERMINAREA 

GRUPELOR SANGUINE

Sarcină mama – grup 0, copilul – alt grup  nașteri dificile, cu hemoragie  boala hemolitică a non-născutului  mai severă în incompatibilitatea de Rh 

DETERMINAREA 

GRUPELOR SANGUINE

Metoda de determinare 

Principiul metodei 



în prezența aglutininelor îndreptate împotriva aglutinogenilor din sânge acesta aglutinează

Materiale necesare 2 lamele de sticlă  serotest A (anti-B)  serotestul B (anti-A)  serotestul 0 (anti-A și anti-B)  ace sterile, vată, alcool 

DETERMINAREA 

GRUPELOR SANGUINE

Metoda de determinare 

Metoda de lucru pe o lamă se pun succesiv câte o picătură mare de ser în ordinea următoare  la marginea stângă serotestul 0(I)  la mijloc A(II)  la dreapta B(III)  cu colţul unei lame se ia o picătură din sângele de analizat şi se amestecă bine cu hemotestul 0  cu un alt colţ al lamei se recoltează o nouă picătură de sânge, amestecându-se cu hemotestul A  cu un al treilea colţ al lamei se recoltează o nouă picătură de sânge, amestecându-se cu hemotestul B  citirea se face cu ochiul liber sau cu lupa în primele 2-3 minute 

DETERMINAREA



GRUPELOR SANGUINE

Metoda de determinare



Interpretarea rezultatelor în nici una din cele trei picături nu apare aglutinarea - 0(I)  aglutinare cu serotipul 0 şi B şi lipsă de aglutinare cu serotestul A - A(I)  aglutinare cu serotipul 0 şi A şi lipsă de aglutinare cu serotestul B - B(II)  aglutinare în toate serurile - AB(IV) 

Dozarea Hb. Determinarea Grupelor Sanguine.

Recommend Documents