DETERMINAREA PROPRIETĂŢILOR MATERIALELOR PRIN METODE NEDISTRUCTIVE
1. Consideraţii generale Prin încercare nedistructivă se înţelege acea încercare prin care nu se distruge elementul pe care s- a efectuat. În timpul acestor determinări nu se modifică structura internă a materialului din care este confecţionat elementul încercat. Principiul de bază care duce la eficienţa acestor încercări este legătura care se poate face între o caracteristică fizică măsurabilă (cu aparate) şi o caracteristică a materialului care în situaţia dată nu poate fi determinată prin încercări distructive.
În practica din domeniul construcţiilor se cere determinarea rezistenţelor mecanice – cel mai adesea la compresiune – sau a modulului de elasticitate al materialului. În funcţie de ramura fizicii din care face parte mărimea ce se determină experimental, metodele nedistructive se grupează în: metode atomice – atenuarea unui flux de particule la trecerea prin material; metode electrice – modificarea conductibilităţii materialului în funcţie de prezenţa apei; metode acustice – viteza ultrasunetelor în material; metode mecanice – distribuirea energiei de lovire a unui material. În laborator se vor efectua încercări nedistructive nedistructive acustice şi mecanice. mecanice. Legătura dintre mărimea determinată şi rezistenţa la compresiune este dată în tabelele pentru materiale standardizate. Etapele determinărilor sunt: 1.1 Etalonarea aparatului
Fiecare aparat este însoţit de o probă etalon pe care este specificată citirea care trebuie înregistrată cu aparatul CET (citire etalon). Se face determinarea pe această probă şi de obicei datorită decalibrării aparatului se citeşte o altă valoare CEF (citire efectivă). Coeficientul de etalonare este dat de relaţia: K
C EF C ET
Fiecare citire cu aparatul va trebui corectată cu coeficientul de etalonare.
1.2 Pregătirea suprafeţei pentru determinare faze:
Pregătirea suprafeţei pentru determinare necesită parcurgerea următoarelor
1
-
-
se şlefuieşte cu o placă abrazivă sau cu o perie de sârmă suprafaţa elementului; se şterge cu o pâslă, cârpă; se trasează un caroiaj cu o distanţă de 3cm între linii pe suprafaţa de încercat şi 2cm de la margine; se aleg punctele de încercare, care pentru a fi mai vizibile de regulă se înnegresc cu creionul (vezi fig.1). 1
3
4
7
2
> 2 cm 3
> 3 cm > 3 cm
6 5
8
> 3 cm > 3 cm > 2 cm
> 3 cm
Fig. 1
1.3 Alegerea punctului de determinare
Se alege locul unde se va face determinarea respectând următoarele recomandări: se vor evita suprafeţele de turnare; - între punctele de încercare va fi cel puţin 2 – 3cm; nu se va încerca în dreptul unei fisuri, caverne, armătură, granulă de agregat. 1.4 Efectuarea încercării propriu -zise
Se fixează aparatul în punctele de încercare şi se efectuează încercarea după care se citeşte mărimea fizică înregistată cu aparatul utilizat. 1.5 Calculul rezistentei efective
Corectăm această mărime cu coeficientul de etalonare obţinând o valoare reală. În funcţie de această valoare din tabele sau din grafice se extrage valoarea standard (pentru material standard) a rezistenţei la compresiune „R0”. În f uncţie de biografia betonului prin intermediul coeficienţilor de influenţă parţiali se calculează coeficientul de influenţă total specific fiecărei metode în parte. Rezistenţa la compresiune se calculează cu relaţia: Rc = CT · R0 Clasa betonului rezultată în urma efectuării determinărilor Beton simplu Beton armat dispers cu Beton armat dispers Beton de înaltă fibre de polipropilenă cu fibre de oţel rezistenţă
2
Biografia betonului se referă la condiţiile particulare privind materialele componente, p repararea şi păstrarea acestuia până în momentul încercării.
BIOGRAFIA BETONULUI Beton simplu
Beton armat dispers cu fibre de:
polipropilenă
Beton de înaltă rezistenţă
oţel
- data turnării betonului - data încercării - tipul de ciment utilizat - dozajul de ciment utilizat - tipul de agregat utilizat - procentul de fracţiune fină de agregat - dimensiunea maximă a granulei de agregat - condiţiile de păstrare a betonului - umiditate - temperatură - tipul de adaos utilizat
2. Î ncercări nedistructive prin metode ultrasonice (acustice) Efectuarea determinării Aparatul utilizat în vederea efectuării determinării se numeşte betonoscop (fig.2) şi este alcătuit din: 1. partea electronică; 2. ecranul betonoscopului pe care se citeşte timpul în care ultrasunetele străbat proba; 3. palpatorul receptor; 4. palpatorul emiţător; 5. proba aflată în studiu. 4 1
5
2
E
Fig. 2
3
R
3
Se aplică emiţătorul în punctul ales pentru determinare, iar receptorul pe faţa opusă. Datorită faptului că ultrasunetele nu se propagă prin aer, pe cei doi palpatori se aplică un material cuplant (plastilină, vaselină, gel). Se porneşte aparatul. Impulsurile electrice pornesc de la generator, sunt transmise prin intermedi ul cablurilor de legătură la emiţător care le transformă în ultrasunete. Acestea vor străbate proba şi vor fi recepţionate de al doilea palpator, numit receptor. Se citeşte pe ecran timpul „t0” în care ultrasunetele au parcurs elementul. Acest timp se core ctează cu coeficientul de etalonare K, cu relaţia: t 0
t ef
K
Se măsoară distanţa (în linie dreaptă) dintre palpatori „l”. Se calculează viteza ultrasunetelor cu relaţia: l
v
t ef
Din tabelul 1 se extrage valoarea rezistenţei la compresiune standard „R0”. În funcţie de biografia betonului prin intermediul coeficienţilor de influenţă se determină coeficientul total de influenţă CT: CT= cc · cd · ca · cg · c · cu · cm · cp -
-
-
-
-
cc – coeficientul de influenţă al tipului de ciment (tabelul 2); cd – coeficientul de influenţă al dozajului de ciment (tabelul 3); ca – coeficientul de influenţă al naturii agregatului, având valoarea 1,00 pentru agregat de râu şi 1,05 pentru agregat de concasaj; cg – coeficientul de influenţă al fracţiunii fine de agregat (tabelul 4); cф – coeficientul de influenţă al dimensiunii maxime a granulei de agregat (tabelul 5); cu – coeficientul de influenţă al umidităţii betonului, respectiv al modului de păstrare al betonului în primele 28 de zile (tabelul 6); cp – coeficientul de influenţă a adaosurilor utilizate la turnarea betonului. Pentru betoane fără adaosuri valoarea lui este 1,00, iar cu adaosuri se determină experimental cu ajutorul încercărilor distructive; cm – coeficientul de influenţă al maturităţii betonului care este dat în funcţie de factorul de maturitate „f” al betonului (tabelul 7).
Factorul de maturitate „f” se calculează cu relaţia: F=Nz (θ+10); - unde: Nz –vârsta betonului în zile; θ – temperatura de întărire a betonului în °C; Valoarea rezistenţei la compresiune se calculează conform relaţiei: Rc=CT · R0
4
Înregistrarea rezultatelor Nr.crt.
to µs
1.
to µs
2.
to µs
3.
to µs
4.
to µs
5.
to µs
Beton simplu
Beton armat dispers cu fibre de:
polipropilenă
oţel
Beton de înaltă rezistenţă
tmed µs
Nr.crt.
Caracteristica
1. 2. 3.
CET CEF K
Beton simplu
Beton armat dispers cu fibre de:
polipropilenă
oţel
Beton de înaltă rezistenţă
C EF C ET
4.
tmed s
5.
t ef
6. 7.
t med K l m l
v
t ef
8.
R0 daN/cm2
Valorile coeficienţilor de influenţă se extrag din tabelele 2…7. Nr.crt.
Caracteristica
9. 10. 11. 12. 13.
Cc Cd Ca Cg
14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Beton simplu
Beton armat dispers cu fibre de: oţel polipropilenă
C Cu NZ θ f = NZ (θ + 10) Cm Cp CT
Rc=CT · R0
daN/cm2
5
Beton de înaltă rezistenţă
Transformarea vitezei de propagare în rezistenţă la com presiune Tabelul 1 Viteza de propagare, v [m/s] 3000 3050 3100 3150 3200 3250 3300 3350 3400 3450 3500 3550 3600 3650 3700 3750 3800 3850 3900 3950 4000 4050 4100 4150 4200 4250 4300 4350 4400 4450 4500 4550 4600
2
Rezistenţa la compresiune, Rc [daN/cm ] pentru valorile coeficientului de influenţă CT 0,60 39 41 43 45 48 50 53 56 60 63 67 70 74 78 83 88 93 98 103 109 116 122 129 136 144 152 161 170 179 188 199 211 224
0,70 45 47 50 53 56 59 62 66 70 74 78 82 87 92 97 102 108 114 120 127 135 142 150 159 168 177 187 198 209 220 232 246 260
0,80 52 54 57 61 64 67 71 75 80 84 89 94 99 105 111 117 124 130 137 145 154 163 172 182 192 203 215 226 239 251 265 281 298
0,90 59 61 65 68 72 76 80 85 90 94 100 106 112 118 125 131 140 146 154 164 173 183 193 205 215 227 241 254 269 283 298 316 335
1,00 65 68 72 76 80 84 89 94 100 105 111 117 124 131 139 146 155 163 172 182 193 204 215 227 240 253 268 283 298 314 332 351 372
1,10 71 75 79 83 88 93 98 104 110 115 122 128 136 144 153 161 170 179 189 200 212 224 236 250 264 278 295 311 326 345 365 386 409
1,20 78 81 86 91 96 101 106 113 120 126 134 140 149 157 166 175 186 196 206 219 232 245 258 273 288 304 322 340 358 376 398 421 446
Coeficientul de influenţă al tipului de ciment Tabelul 2 Tipul de ciment
Coeficientul de influenţă, „cc”
32,5 (R), 42,5 (R) 52,5 (R) 42,5; 52,5 32,5
1,14 1,07 1,00
6
1,30 84 88 93 99 104 109 116 122 130 136 144 152 161 170 181 190 202 212 224 236 251 262 280 295 312 329 349 368 388 409 431 456 484
1,40 91 95 101 106 112 118 124 132 140 147 156 164 174 184 195 205 217 229 241 255 270 285 301 318 336 355 376 396 419 440 465 491 521
Coeficientul de influenţă al dozajului de ciment Tabelul 3 Coeficientul de influenţă, „cd”
Dozaj, [Kg/m3] 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550
0,46 0,61 0,75 0,88 1,00 1,11 1,21 1,30 1,38 1,46
Coeficientul de influenţă al fracţiunii fine de agregat Tabelul 4 Procentul fracţiunii, 0 – 1mm%
Coeficientul de influenţă, „cg”
6 12 18 30 42 54
0,96 1,00 1,04 1,12 1,20 1,28
Coeficientul de influenţă al dimensiunii maxime a agregatului Tabelul 5 Dimensiunea maximă, [mm]
Coeficientul de influenţă, „c ”
70 – 80 30 15 7 6 1
0,94 1,00 1,05 1,12 1,25 1,71
Coeficientul de influenţă al umidităţii betonului Tabelul 6 Modul de păstrare
Coeficientul de influenţă, „cu”
Păstrare în aer Păstrare conf. STAS 12758-81 (7 zile în apă, apoi 21 zile în aer) Păstrare în apă
1,04 1,00 0,80
7
Coeficientul de influenţă al maturităţii betonului Tabelul 7 Coeficient de influenţă „cm”
Factor de maturitate f = Nz(t + 10) 100 250 500 1000 3100 6300 13000 65000
0,75 0,87 0,95 1,00 1,10 1,18 1,24 1,36
3. Î ncercări nedistructive prin metode mecanice de suprafaţă 3.1 Metoda mecanică cu amprentă
Efectuarea determinăr ii Aparatul cu care se face determinarea se numeşte sclerometru cu amprentă (fig. 3). El este alcătuit dintr -o carcasă cilindrică în care glisează o tijă metalică de = 10mm şi care se termină cu o bilă la partea exterioară şi cu un resort elastic puternic la interior.
1
3 2 Fig. 3
Sclerometru cu amprentă: 1 – bilă metalică cu duritate foarte mare; 2 – tijă metalică; 3 – resort elastic puternic; 4 – dispozitiv de declanşare a loviturii; 5 – carcasa sclerometrului
8
5
4
După parcurgerea primelor trei etape se fixează sclerometrul în punctul de încercare şi se aplică lovitura prin apăsare, pe element rămânând o amprentă. Cu ajutorul unei lupe se citesc două diametre perpendiculare (d 1 şi d2) ale amprentei. Se calculează diametrul mediu: coeficientul de etalonare: d ef
d 0 K
d o
d 1
d 2 2
şi se corectează această valoare cu
.
Din tabelul 8 se extrage valoarea standard R 0 a rezistenţei la compresiune a betonului.
Transformarea diametru amprentă (d) – rezistenţa standard (Rst) Tabelul 8 Diametrul amprentei, [mm] 4,0 4,2 4,4 4,6 4,8 5,0 5,2 5,4 5,6 5,8 6,0 6,2 6,4 6,6 6,8 7,0
Scara 1/1 Rmed [daN/cm2] 480 460 440 420 390 330 280 240 210 180 155 135 120 105 90 80
Scara 1/2
Rmin [daN/cm2] 450 430 370 310 250 210 175 145 120 95 80 65 50 -
Rmed [daN/cm2] 215 165 130 105 85 65 55 -
Rmin [daN/cm2] 200 150 115 90 70 55 40 -
În funcţie de biografia betonului şi datele încercării se calculează coeficientul de influenţă total cu relaţia: CT = cu · cp · cm relaţie în care: - cu – coeficientul de influenţă al umidităţii betonului (vezi tabelul 9); - cp – coeficientul de influenţă al poziţiei de încercare (vezi tabelul 10). - cm – coeficientul de influenţă al maturităţii betonului care este dat în funcţie de factorul de maturitate „f” al betonului (tabelul 11).
9
Factorul de maturitate „f” se calculează cu relaţia: F=Nz θ - unde: Nz –vârsta betonului în zile; θ – temperatura de întărire a betonului în °C; Coeficientul de influenţă al umidităţii betonului Tabelul 9 „cu”
Umiditate beton % 1 6 8 12 Saturat
0,96 1,0 1,1 1,2 1,4
Coeficientul de influenţă al poziţiei de încercare Tabelul 10 Direcţia de încercare
„cp”
De sus în jos Orizontal De jos în sus
1,05 1,00 0,95
Coeficientul de influenţă al maturităţii betonului Tabelul 11 Maturitate f [ºC x N zile] 300 600 900 2700 6000 10800 22000 33000
cm 1,20 1,04 1,00 0,95 0,87 0,75 0,67 0,60
Rezistenţa la compresiune se calculează cu relaţia: Rc = CT · R0 Înregistrarea rezultatelor Nr. crt.
Beton armat dispers cu fibre de:
Beton simplu d1
d2
d0
polipropilenă
d1
d2 2
d1
d2
d0
Beton de înaltă rezistenţă
oţel
d1
d2 2
1. 2. 3. 4. 5. dmed
10
d1
d2
d0
d1
d2 2
d1
d2
d0
d1
d2 2
Nr.crt.
Caracteristica
1. 2. 3.
CET CEF K
Beton simplu
Beton armat dispers cu fibre de:
polipropilenă
oţel
Beton de înaltă rezistenţă
C EF C ET
4. 5. 6.
dmed [mm] d ef
d med K
R0 daN/cm2
Valorile coeficienţilor de influenţă se extrag din tabelele 9…11. Nr.crt.
Caracteristica
7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Cu Cp NZ θ f = NZ · θ Cm CT
Rc=CT · R0
Beton simplu
Beton armat dispers cu fibre de:
polipropilenă
Beton de înaltă
rezistenţă
oţel
daN/cm2
3.2 Metoda mecanică cu recul
Efectuarea determinării Aparatul cu care se face această încercare se numeşte sclerometru cu recul (fig. 4). Este alcătuit din: 6
5 4
1 2 3
7
Fig. 4
11
Sclerometrul cu recul: 1. tijă metalică de lovire; 2. carcasa sclerometrului; 3. resort elastic puternic; 4. dispozitiv de declanşare a l oviturii; 5. buton de blocare a tijei în poziţie de “recul”; 6. indicator de recul cu ac indicator; 7. grafic de legătură recul-rezistenţă la compresiune (vezi fig. 5)
După parcurgerea primelor trei etape se fixează sclerometrul în punctul de încercar e şi se aplică lovitura prin apăsare. Se ţine sclerometrul în poziţie “apăsat” şi se blochează cu butonul de blocare 5 tija în poziţie de „recul”. Se ridică sclerometrul şi se citeşte valoarea reculului „r o” pe indicatorul 6. Se corectează această valoare în funcţie de coeficientul de etalonare: r 0
r ef
K
Din graficul din fig. 5 sau din tabelul 16 se poate extrage valoarea rezistenţei la compresiune standard în felul următor: - se identifică pe abscisă valoarea reculului r ef (fig. 5); - din aces t punct (A) se ridică o perpendiculară AB, punctul B fiind situat pe graficul corespunzător poziţiei de încercare (în funcţie de unghiul α = OD, OD’ sau OD); - din punctul B se duce o paralelă la abscisă până intersectează ordonata în punctul C, punct care r eprezintă valoarea „R0”.
12
l u c e R
5 5 ' D
a . 5 D . g i F c o R
" D
r
B
f A e r
0 5
C o R
O
5 4
0 9 5 + 4 = 0 + 5 4 0 9 =
0 4
5 3
0 3
5 2
2
0 m 0 / c 7 N a d
0 0 6
0 0 5
0 0 4
Fig. 5
13
0 0 3
0 0 2
0 2 0 0 1
Rezistenţa la compresiune a cubului în raport cu valoarea "R" a reculului ("R" = numărul citit pe scala sclerometrului).
Determinarea rezistenţei betonului în metoda cu recul Tabelul 16 14 – 56 zile R 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55
Wm Kgf/cm2 101 113 126 139 152 166 180 195 210 225 241 257 274 291 307 324 342 360 377 395 413 432 450 469 488 507 526 546 565 584 604 623 643 663 683 703
7 zile Wmin Kgf/cm2 54 64 75 86 98 110 122 135 149 163 178 193 209 225 240 256 273 290 307 324 341 359 377 395 414 432 451 470 489 508 527 546 565 584 603 622
Wm Kgf/cm2 121 132 145 157 169 183 196 210 225 239 254 269 285 300 315 331 348 365 381 398 416 434 451 470 488 507 526 546 565 584 604 623 643 663 683 703
14
Wmin Kgf/cm2 74 83 94 104 115 127 138 150 164 177 191 205 220 234 248 263 279 295 311 327 344 361 378 396 414 432 451 470 489 508 527 546 565 584 603 622
Notă: 1) Toate valorile indicate în tabel au fost obţinute prin măsurători făcute pe un număr mare de cuburi care au fost pe urmă încercate la compresiune pe presa hidraulică. 2) Valorile date la secţiunea de 7 zile a tabelului corespund rezistenţei probabile după 28 de zile bazat pe un recul "R" obţinut prin testarea produsului sau a cubului după 7 zile. R – Valoarea reculului, citire obţinută pe sclerometru; Wm – Valoarea rezistenţei medii; Wmin – Valoarea rezistenţei minime.
În funcţie de biografia betonului se calculează coeficientul de influenţă total cu relaţia: CT = cd · cc · ca · cu · cm -
-
-
cc – coeficientul de influenţă al tipului de ciment (tabelul 12); cd – coeficientul de influenţă al dozajului de ciment (tabelul 13); ca – coeficientul de influenţă al tipului de agregat. El are valoarea 1,00 pentru agregat de râu şi 1,05 pentru agregat de concasaj; cm – coeficientul de influenţă al maturităţi betonului (tabelul 14, în funcţie de factorul de maturitate f = N z · θ al betonului); cu – coeficientul în funcţie de modul de păstrare al betonului (tabelul 15).
Valoarea rezistenţei la compresiune efectivă se calculează cu relaţia: Rc = CT · R0
Coeficienţii de influenţă în metoda sclerometrului cu recul Tabelul 12
Tabelul 13
Tipul de ciment
„cc”
Cimenturi de marcă mai mare de 30N/mm2
1,00
Cimenturi de masă mai mică de 30N/mm2
0,90
Tabelul 14
Tabelul 15
[Kg/m ]
„cd”
Maturitate beton
„cm”
Umiditate
100
0,67
300
1,06
200 300 400 500
0,85 1,00 1,12 1,24
1000 6000 36000
1,00 0,92 0,80
Dozaj, 3
15
„cu” n=20
n=40
Saturat (sub apă)
1,52
1,12
Standard În aer uscat
1,00 0,94
1,00 0,96
Înregistrarea rezultatelor Nr.crt.
r o
1. 2. 3. 4. 5.
r o r o r o r o r o
Beton simplu
Beton armat dispers cu fibre de:
polipropilenă
oţel
Beton de înaltă rezistenţă
r med
Nr.crt.
Caracteristica
1. 2. 3.
CET CEF K
Beton simplu
Beton armat dispers cu fibre de:
polipropilenă
oţel
Beton de înaltă rezistenţă
C EF C ET
4. 5.
r med r ef
r med K
R0 daN/cm2 7. Cc 8. Cd 9. Ca 10. Cu 11. NZ 12. θ 13. f = NZ · θ 14. Cm 15. CT Rc=CT · R0 daN/cm2 6.
Notă: Se compară cele trei valori ale rezistenţelor la compresiune obţinute prin cele trei metode prezentate şi dacă nu diferă între ele cu mai mult de 20% se face media lor. Această valoare este mult mai aproape de valoarea reală obţinută prin încercări distructive (dacă s-au putut efectua).
4. Încercări nedistructive utilizând metoda combinată Determinarea rezistentei betonului la compresiune prin folosirea combinaţiei de metode nedistructive. Această metodă se poate aplica pentru: - determinarea rezistenţei betonului pe structuri de beton, elemente prefabricate 16
-
-
pe şantier sau fabrici de prefabricate; determinarea omogenităţii betonului precum şi a zonelor în care s-a turnat un beton necorespunzător; determinarea gradului de compactare prin determinarea rezistenţei betonului; urmărirea întăririi betonului în orice condiţii.
Metoda este contraindicată în următoarele cazuri: - zone cu defecte locale de turnare; - zone fisurate sau microfisurate; - zone cu rezistenţe diferite la suprafaţă şi în adâncimea betonului; - zone cu aglomerări de armături; - la mai puţin de 6-8 cm de muchia elementului; - la betoane de clasă mai mică de C4/5. Metoda se bazează pe legătura care există între combinaţia dintre două mărimi fizice măsurate: viteza longitudinală de propagare a ultrasunetelor şi indicele de recul pe o parte şi rezistenţa betonului la compresiune pe de altă parte. Această corelaţie ţine seama şi de unele date ale compoziţiei betonului încercat. Aparatura utilizată pentru această metodă nedistructivă este compusă din betonoscop, sclerometru Schmidt, nicovala de etalonare. Încercările nedistructive prin metoda acustică şi cele prin metoda cu recul se vor efectua conform procedurii descrise la punctul 2 respectiv 3.2 al acestui capitol. La prelucrarea rezultatelor se va ţine cont de biografia betonului prin coeficienţii de influenţă: - Cd - coeficientul de influenţă al dozajului de ciment (Tab. 1); - Cc - coeficientul de influenţă al tipului de ciment, din (Tab. 2); - Ca - coeficientul de influenţă al agregatului, care pentru agregat de râu are valoarea 1,00, iar pentru agregat de concasaj 1,05; - Cg - coeficientul de influenţă al fracţiunii fine a agregatului (Tab. 3); - CØ - coeficientul de influenţă al dimensiunii maxime a agregatului (Tab. 4). Tabelul 1 Coeficientul C d Dozajul kg/m3 200 300 400 500 600 700
Coeficientul de
influenţă Cd 0,88 1,00 1,13 1,25 1,31 1,35
17
Tabelul 2 Coeficientul Cc Tipul de ciment
Coeficientul de influenţă
I 52,5 I 42,5 32,5 II B 32,5; 32,5 (R) III A 32,5; IV A; V A
Cc 1,09 1,04 1,00 0,96 0,90
Tabelul 3 Coeficientul Cg Procentul fracţiunii
Coeficientul de influenţă
0-1 mm 6 12 18 30 36 42 48
Cg 0,97 1,00 1,03 1,09 1,11 1,13 1,15
Tabelul 4 Coeficientul CØ Dimensiunea maximă
Coeficientul de influentă
Ø mm 70-80 30 15 7
CØ 0,96 1,00 1,03 1,09
Coeficientul total de influenţă: Ct = Cd · Cc · Ca · Cg · CØ
Pe baza măsurătorilor nedistructive efectuate se calculează rezistenţa f ref ce corespunde unui beton a cărui compoziţie este dată de valorile unitare ale coeficienţilor de influenţă. Din tabelul 5 se va alege pentru fiecare încercare , în funcţie de valorile indicelui de recul şi în funcţie de viteza măsurată, rezistenţa f ref , în N/mm2. Rezistenţa efectivă a betonului se calculează cu relaţia: f c = f ref · CT,
18
Tabelul 5 Determinarea rezistenţei betonului, f ref [MPa] n
16
18
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
40
42
44
46
48
50
52
3000
4,0
4,7
5,3
5,9
6,5
3100
4,5
5,2
5,8
6,5
7,2
7,8
3200
5,0
5,7
6,5
7,2
7,8
8,4
9,3
3300
5,6
6,3
7,1
7,7
8,4
9,2
9,8
10,6
3400
6,2
6,9
7,6
8,3
9,2
9,8
10,6
11,5
12,5
3450
6,5
7,3
8,0
8,7
9,5
10,2
11,0
12,0
13,1
3500
6,8
7,6
8,3
9,1
9,8
10,5
11,4
12,4
13,6
14,6
3550
7,1
7,9
8,7
9,3
10,2
10,9
11,9
12,9
14,1
15,1
3600
7,4
8,2
9,0
9,7
10,5
11,3
12,3
13,4
14,6
15,6
16,7
3650
8,5
9,3
10,0
10,9
11,7
12,8
13,9
15,1
16,2
17,4
3700
8,7
9,6
10,3
11,2
12,1
13,2
14,4
15,6
16,7
18,1
19,6
3750
9,1
9,9
10,7
11,6
12,6
13,8
15,0
16,2
17,5
18,9
20,6
3800
9,4
10,2
11,0
12,0
13,1
14,3
15,5
16,8
18,2
19,7
21,5
3850
9,8
10,5
11,4
12,5
13,6
14,9
16,1
17,5
18,9
20,6
22,6
3900
10,1
10,7
11,7
12,9
14,1
15,4
16,7
18,2
19,6
21,4
23,7
25,9
28,0
30,4
32,8
35,0
37,3
39,7
3950
10,3
11,1
12,1
13,4
15,7
15,9
17,2
18,9
20,5
22,4
24,7
26,8
29,0
31,4
33,8
36,0
38,3
40,7
4000
10,6
11,5
12,5
13,8
15,2
16,4
17,8
19,6
21,4
23,4
25,7
27,7
30,1
32,5
34,7
37,0
39,4
41,8
4050
11,9
13,0
14,4
15,7
17,0
18,6
20,5
22,4
24,5
26,7
28,8
31,1
32,4
35,7
38,0
40,4
42,8
4100
12,2
13,5
14,9
16,2
17,6
19,3
21,4
23,3
25,5
27,7
29,8
32,2
34,4
36,7
39,1
41,0
43,8
4150
14,0
15,4
16,7
18,2
20,1
22,4
24,3
26,5
28,8
30,8
33,2
35,4
37,7
40,1
42,5
44,8
4200
14,5
15,9
17,2
18,8
20,9
23,3
25,3
27,4
29,8
31,8
34,1
36,4
38,8
41,2
43,5
45,7
4250
16,4
17,9
19,6
21,8
24,3
26,3
28,4
30,8
32,8
35,1
37,4
39,8
41,2
44,5
46,7
4300
16,9
18,5
20,5
22,7
25,3
27,3
29,4
31,7
33,8
36,0
38,4
40,8
43,1
45,3
47,8
4350
21,5
23,6
26,3
28,3
30,6
32,6
34,6
36,9
39,3
41,7
44,0
46,3
48,8
4400
22,4
24,5
27,3
29,2
31,2
33,4
35,5
37,8
40,3
42,6
45,0
47,4
49,8
4450
28,2
30,0
32,1
34,3
36,4
38,6
41,0
43,5
46,1
48,5
4500
29,0
30,8
33,0
35,2
37,3
39,9
42,3
44,7
47,2
49,6
31,8
33,9
36,2
38,4
40,6
43,4
45,8
48,2
50,7
34,8
37,5
39,6
42,0
44,5
47,0
49,3
52,0
4650
38,2
40,6
43,1
45,6
48,0
50,5
53,0
4700
39,3
41,6
44,0
46,8
49,0
51,8
54,0
4750
42,5
45,0
47,7
50,1
53,4
55,4
4800
43,5
46,0
48,6
51,3
53,8
56,5
4850
47,0
49,7
52,2
54,9
57,5
4900
48,0
50,8
53,2
56,0
58,5
4950
51,8
54,3
56,9
59,6
5000
52,8
55,5
57,9
60,7
VL
4550 4600
19
