Curs Management

MANAGEMEN MANAGEMENT T URBAN – PROF.LIVIU PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II II CURS 1 ANALI ZA S.W.O.T. S trenghts trenghts (puteri)–w eaknesses eaknesses (slabiciuni)– (slabiciuni)–o pportunities pportunities (sanse)– (sanse)–t hreats (amenintari) - are caracter integrator > se pun in relatie lucruri foarte diferite, analiza multicriteriala >> analiza este foarte greu obiective (depinde de cel ce o face) folosita de experti. - Analiza swot poate integra toate rezultatele analizelor sectoriale.Rezultatele lor trebuie sa fie integrabile in analiza swot. Ansamblu de componente legete de cel putin o relatie caracteristica=sistem Exista un sistem > elemente-relatie-limita-mediu intern-mediu extern

Sistem simplu – o singura relatie caracteristica Sistem complex- mai multe relatii caracteristice In raport cu relatiile se pot descoperi subsistemele ME – caracteri caracterizat zat d e relatii relatii MI – toate elementele si relatiile relatia dintre ele Daca relatia se schimba in timp > sistem dinamic daca nu sistem static. Sistem inchis/deschis Orasul este un sistem deschis complex si dinamic.Zona un subsistem al orasului. Un sistem de relatii corespondent unui sistem s.n.STRUCTURA.Ea da informatii despre sistem si indica starea acestuia. Structura simpla/complex simpla/complexa, a, statica/dinamica. statica/dinamica. Proiectul presupune presupune interventii interventii asupra structurii dar si a obiectelor. obiectelor. Pentru a intelege ce se intampla in sistem trebuie cunoscut ME Mediu construit si natural. Mediul e caracterizat de factori (agent – ex.apa) si conditii (rezultatul (rezultatul actiunilor factorilor sau a interactiunii intre factori – ex.ploaie,ceata) Intelegerea celor doua medii este o componenta a analizei SWOT. Orice analiza analiza se face in raport raport cu sco scopul pul (fundament (fundamental al pt management management)) Planificare spatiala spatiala - spatiul e prima limita de natura spatiala - are o realitate umana - un oras traieste datorita activitatii economice care este factor de natura aspatiala - intelegerea MI si raportarea la ME - conditiile de economie nationala conduc la conditii de mediu extern zone sigure/nesigure in functie d grad de saracie, tesut urban omogen/neomogen Ocuparea terenului; terenului; - functia=relatie intre teritoriu si activitatea urbana - functionalitate=capacitatea unui spatiu de a permite functiunea (activitate si

Easy PDF Creator is professional software to create PDF. If you wish to remove this line, buy it now.

MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II existenta) Relatia dintre activitate si teritoriu (proiect) > scopul e functionalitatea mai buna MI- calitati si slabiciuni // ME – oportunitati si riscuri (nu se refera la potentialitate ci la ceva concret) - analiza ec, soc., cult, ecologica, spatiala >> inventariere >> caracterul locului (calitate sau slabiciune). - lucrurile ce nu plac au nevoie de schimbare >> evolutie DIAGNOSTICUL – integrarea informatiei din analiza SWOT - caracter de sinteza in putine cuvinte – concluzie sintetica a SWOT CURS (atelier) Scenariu-if.not-ce se intampla daca nu intervenim asupra unui fapt Diagnostic (resurse , timp) viziune Misiune (obiective strategice) if.not misiune – descrierea caii prin care se ajunge la viziune - text sintetic ce vizeaza actiunea - se sprijina pe viziune - ansamblu complex de actiuni ce nu se enumera in detaliu - formulare pe baza cunostinte profesionale(metode,tipuri de interventie, gasirea celui mai scurt drum intre 2 puncte) - trebuie sa cuprinda descrierea scopului si mijl.prin care e atins - trebuie sa fie clara (pentru toti actorii urbani) - trebuie formulata a.i.sa se inteleaga modul in care se constata progresul catre tinta - trebuie sa fie specifica (sa valorifice caracterul si potentialul zonei) - trebuie sa aiba un caracter de captare - se atinge viziunea prin interventii restructurare,renovare,reutilizare,reabilitare,restaurare - nu ester detaliata - e cea mai sintetica forma de plan strategic (scopuri - actiuni) diag,mis,viz – apartin planificarii strategice.Ele au o rel.de feedback ci nu una liniara 0 0 0 :0 0 0 0 0 *reorientare strategica:alegerea unei alte cai spre viziune misiunii ii trebuie asociat un set de obiective strategice.

planificare strategica Formularea misiunii Formularea obiectivelor strategice *obiectiv strategic – tinta (tel).Scopul e diferit de tinta.Scopul detaliaza misiunea - trebuie sa fie masurabil, foatrte bine definit si plasat exact in timp; scop=goal, obiectiv=objectiv - o stare catre care tintim si o parte a viziunii - componente ale telului – ob.strat.de etapa - au sens general dar sunt specifice, evaluabile, plasate in etapa in timp si ele trebuie sa formeze un sistem > sa fie realationate (corelate) relationare = intre unele din elemente exista relatii corelare = intre toate elementele exista relatii coordonare = intre toate elementele exista relatii dar si o ordine (clasificare) dependente = conditia de care elementele sunt legate de relatia de dependenta interdependente = depind unele de altele conditionate = dependenta mai drastica interconditionare = elementele au o legatura foarte puternica> > conditia de a atinge un element implica pe a celorlalte


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II ierarhie = presupune existenta unui element mai important coroborare = elementele nu sunt doar interdependente ci un element contribuie pozitiv la atingerea altuia sinergie – (a+ b)> a+ b – efectul sum ei e m ai m are ca suma efectelor > > eficienta poate include interventii in mai multe planuri eficacitat e = atingerea exact a scopului pe care ni l-am propus eficienta = raport intre efort si rezultat este in favoarea efortului (putem fi eficace fara a fi eficient) - ob.str.trebuie ierarhizate - evaluabile - exprimabile in scris - clare - coerente - sa acopere integral viziunea

CURS – 2 1 .Problematica generala cu care se confrunta dezvoltarea oraselor - context 2 .Notiuni de m anagem ent si planificare strate gica – proces si instrument 3 .Functionarea orasului vazut ca organism – componenta m ecanismelor Structura – sistemul relatiilor unui sistem Modelare – constr.de reprezentari Model – repartizare a sistemului : model : concrete - abstracte, iconice(semn, chip), simple – complexe, static-dinamic Ex:schema – abstracta, functionala, complexa - imbina scris cu desen - transmite cat mai limpede o structura (sist.de relatii) relatie – functia – in arhitectura (rel.intre activ.si sp.construit) - in urbanism (teritoriul oras si activitate) - teritorial (grup activ si teritoriu vast) se poate referi si la relatia intre activitati organizatia : grup de indivizi care urm aresc acelasi scop impr euna - formale (in vederea scopului se constr.in mod formal, isi stabil.reguli) - informale (rel.preexistenta – pot si spontane – iau nastere odata cu constientizarea scopului) 3 tipuri de organizatii: - 1.orientate spre profit. – au dat nastere managementului - 2.non-profit – (ecologic, social, religios, cultural, profesional, umanitar) : au la baza valori pentru a caror principii lupta - 3.din sfera administratiei publice – urmaresc scopurile unei comunitati si funct. pe baza resurselor publice (pt.binele comunitatii pe resursele ei) – reguli diferite (ex:transparenta) : definita prin organizarea adm.fie e o parte a acesteia resursele organizatiilor : - 1.umane - esentiale - 2.materiale – terenuri, materie prima, etc - 3.financiare (caz particular al celor materiale) - versatile - 4.tehnologice ( k n o w - h o w ) (tecne=a fabrica, logos=stiinta) au rol in competitie MANAGEMENT(gestiune) : proces de ut ilizare a resurselor unei organizatii in vederea atingerii unui scop prin folosirea urmatoarelor elemente : 1.planificare, 2 .organizare, 3 .conducere, 4.control Ca si urbanismul este o arta : subiect – oamenii Implica creatie O Stiinta include : 1.domeniu exclusiv; 2.teorie (axiome, teoreme) Validare prin experiment


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II ( a ) Aplicand acelasi set de reguli in acelasi set de cond.rezultatul e acelasi Managementul nu are un domeniu exclusiv Nici managementul nici urbanismul nu respecta regula ( a ) Urbanism : ansamblu de practici ce vizeaza orasul ( cum e alcatuit, cum funct. , starea orasului) printr-un ansamblu de instrumente, strategii, politici. Cf.Francoise Choay : “urbanismul este o incercare” 1 .probleme cu care se confrunta orasul orase: - forma preponderenta de locuire a omenirii - fenomen de urbanizare si de concentrare urbana - creaza o tot mai mare parte din belsugul economic (procent din PIB) - se confrunta din ce in ce mai mult cu saracia - ilustreaza f.bine decalajele dintre tari - sunt intense, haotice, solicitante, luxoase, Orasele mari si cu grad ridicat de urbanizare sunt caracterizate de starea de saracie. Solutionarea problemelor implica sociologi, economisti, etc > tendinte cu influenta covarsitoare asupra societatii > se produc la intalnirea dintre uman – soc – ec – ecologic si capata forme culturale.

CURS – 3 Megatendinte: Globalizarea, Restructurarea economica, Progres tehnologic, Dezvoltarea durabila, Criza statului instarit, Modificari in stilul de viata A.GLOBALI ZAREA (PRIMA MEGATENDINTA) - denumire din ½ sec.IX - Giddeons - procesul a inceput cand omenirea si-a dat seama ca pamantul e rotund (descoperirea Americii, a restului lumii) - isi are originile in perioada de dupa al II-lea razboi mondial si tine seama de o mare schimbare in economia mondiala Modelul dezvoltarii economice era acela al acapararii de teritorii(materie prima). In sec XX se trecere de la teritoriu pt.materii prime la nevoia de terit pt piete (ec.de scara) economia de scara : fabricarea unui nr.mai mare de produse > scade costul pe unitatea de produs > creste profitul (atat ca V-C cat si ca q) Inovatia lui Henry Ford – asamblare pe banda rulanta de multi oameni. Odata avut produsul el trebuie desfacut – presiuni pol.,incurajare schimburi comerciale,cautare interes in contrapartida >> granite transparente. => apar produse mai bune,mai rezistente, durabile, performante, eficiente, atractive>>>produsele au o uzura morala mai mare(mai rapida) decat cea fizica. 1.acaparare de noi piete 2.micsorarea costului aparitiei unui nou produs – game de produse - modulare (se imbunatatesc/modifica doar o parte din elementele unui produs); se modularizeaza si fabricatia(nu se schimba toate liniile ci doar 2,2) 3.fabricarea prod.mai ieftina datorata tehnologiei. > in valoarea produsului ponderea m ateriei prime incepe sa scada si creste pretul creativitat ii al inovatiei. Scade costul materiei prime dar transportul ei ramane scump >> mutarea fortei de munca langa materia prima >> mobilitat ea productiei ce se bazeaza pe mobilitatea capitalului ce are nevoie de siguranta(legitimand amestecul politicului in economic) si de servicii (mobilitate servicii: banci, tehnica informatica, …) Mobilitatea fortei de munca cu inalt grad de calificare ce necesita si o mobilitate a stilului de viata nu ajunge marirea salariului. Globalizarea trece asadar din plan economic in plan social (cu timpul si angajatii locali isi vor dori aceleasi conditii de viata => globalizare sociala <=> se exporta mod de viata). Conceptia si conducerea (managementul de varf) raman in locul initial.


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II Globalizarea - acea stare a lumii in care evenimentele care se petrec intr-o parte a globului e foarte probabil sa aiba drept sursa decizii ce iau loc intr-o alta parte a lumii(butterfly effect- papillon). - proces complex ce se manifesta pe multiple planuri si consta in cresterea gradului de interdependenta intre elementele unui sistem global – ( ex: extindere corporatii mu ltinationale sau internationale) . Produsul soft trece in produs financiar Consecinte asupra orasului: 1.localizare/ delocalizare a unor activitat i 2.varietate si multime de servicii 3.conexiunile orasului 4.ierar hie globala a orasului d.p.d.v. al rolului pe care-l joaca la nivelul globului = > se vorbeste de un oras global ( Friedman si Saskia Sarsen) , al lumii: New York, Tokio, Londra 5.Piata financiara, bursa 24h/ 24h – dematerializar ea produsului dispunere centre financiare

CURS 4 PLAN I FI CAREA STRATEGI CA Formularea strategiei –trecerea de la misiune la planurile operationale Componenta planului strat egic analiza ME,MI >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> 1 .SWOT > 2 .DI AGNOSTI C > 3 .VI ZI UNE > 4 .MI SI UNE > 5 .SI ST DE OB. STRATEGI CE

Printre criteriile pe care le dorim de obiectivele dstrategice sunt realism(resurse,timp) si coerenta (masura in care aceste obiective acopera viziunea) - este un proces cunoasterea MI,ME si se formuleaza diagnostic.

Pasii 1,2,3,4 ai planului strategic se revad dupa formulare sistemului de obiective strategice Pentru asigurarea acoperirii viziunii. Pas 5 – luarea optiunii strategice : - problema resurselor - timp - revizuire M si V - revizuire MI,ME > riscuri si oportunitati Fundamentul managementului > prin resursele pe care le am ating scopul.Daca nu >> Se reexamineaza relatiile din obiectivul strategic: restructurare (o alta structura a sistemului ).> renuntare la un obiectiv, reformulare obiectiv, concatenare(inlantuire) separare obiective Obiectivele strategice se exrpima in etape in timp si sunt evaluabile>eveniment neprevazut. Schimbarea unui sistem cu un alt sistem se face prin : 1.schimbarea relatiilor sau 2.modificarea relatiilor si schimbarea unor ob. • • • •


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II >> substituirea sistemului de obiective strategice cu un altul > luarea optiunilor strategice.Etapa cea mai sensibila > intervine experienta >>> un sistem de obiective strategice ce incape in timp,duce la viziune si cu resursele pe care le avem. CONSTI TUI REA STRATEGI EI - o strategie e un plan , produs al planificarii strategice. - se face pe termen lung sau mediu - strategia asociaza urmatoarele elemente ala sistemului de ob.strategice 1 . d i r e ct i i d e act i u n e 2 . estimar e ca tipuri si evaluare ca si cantitate de resurse necesare pt.desfasurarea actiunilor 3 . o r d on a r e i n t im p a a ct i u n il or 4 . m o d e l e in st i t u t i on a le (structuri capabile sa desfasoare directii de actiune) 5 . m o d a l it a t i d e co nt r o l (in ceea ce priveste procesul de desfasurare a actiunilor) I n evaluarea strategica resursele se compara (estimeaza) pe CLASE De 3 (scump,mediu,putin) sau de 5 (f.mult,mult,mediu,putin,foarte putin) La GEVER – pt.actiuni > lungi,foarte lungi,medii,scurte,foarte scurte Construirea strategiei > asocierea de ob.strategice cu sistemul de dir.de actiune. 1 2 3 4 da1 da2 da3 da4 > nu se valorifica faptul ca ob.str.sunt un sistem O directie de actiune presupune un sistem de actiuni. Se definesc atatea directii de actiune a.i.ele sa formeze un sistem care sa conduca la un sistem de obiective folosind resursele eficient.Obiectivul este o tinta , o stare,definite prin adjective subordonate cu rol atributiv.Obiectivul nu este o actiune.Depaseste verbele substantivizate. Functionalitat ea urb.e caract.de obiective m ajore/ strat egice/ subobiective Cu cat ma apropii de V,M, am elemente mai putine dar mai specifice > economie a zonei dezvoltata pe subzone. Relatii intre – directiile de actiune si intre acestea si obiectivele strategice. Sistemului de ob.str ii asociem un sist.de directii de actiune(model). O directie de actiune este un ansamblu de actiuni ce: - se conditioneaza unele pe altele - se succed - utilizeaza acelasi gen de resurse Clasificarea directiilor de actiune dupa : 1. nr.de ob la care duce (duc la un ob.sau la mai multe ob.) 2. costul in resurse (mai scumpe sau mai ieftine) 3. durata de actiune (mai scurta sau mai lunga ) 4. importanta directiei de actiune (mai imp.sau mai putin imp.) 5. consumul de resurse (financiare si tehnologice) Directiile de actiune poate avea asupra unui ob. – un aport major - un aport minor Pot contribui la mai multe ob.decisive > contributie minora (resursele nu sunt eficient folosite) /majora Obiectiv impartit=ob.atins de mai multe directii de actiune (daca e rezult.mami multor dir.de act.imp.) Ex.: directie de actiune : elaborarea sist.semne de circulatie : organizarea traficului in ceea ce priveste un sist.de sensuri unice Circulatie segregata>obiectiv. Reteaua stradala e suportul activitatii urbane. Ea se poate modifica pentru : trafic Mai buna utilizare a solului Ingustarea strazii – alei pietonale,plantare pomi


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II CURS 5 2 .RESTRUCTURAREA ECONOM I CA (A II-A MEGATENDINTA) - regandirea tuturor relatiilor ce implica o schimbare - 1973, criza petrol – sua dezastru, japonia profita(automobile ce consuma putin) – cumparatori atenti => atentie la optiunile consumatorilor - Romania: carbunele e subventionat 94% - scade predictibilitatea - ex.de restructurare economica :trecere de la economie detinuta de stat la o economie de piata - reasezarea relatiilor intre economii stimulate / ingreunate de puterea economica ( companiile n ationale) - este o componenta importanta a schimbarilor Restructurarea economica = reasezarea relatiilor dintre activitati. 3 .PROGRESUL TEHN OLOGI C (A III-A MEGATENDINTA) Progresul tehnologic – grabeste uzura morala a produsului – au fost inventate produse mai bune – segmentarea productiei (modularizare) pentru a face fata uzurii morale a produsului => game de produse , schimbari introduse treptat - tehnologia este domeniul in care creativitatea devine din ce in ce mai bine platita => mutatie in materie de valoare intre teren si casa la linia de productie (mai scumpa); ex:cost linie Fuji > costul terenului. Ne intereseaza influentele progresului tehnologic in : 1 . Transport (mai mult, mai ieftin, mai repede) 2 . IT – Tehnologia informatiei 1 . PROGRESUL TEHNOLOGI C I N TRANSPORTURI Se transporta mai mult(organizare),mai repede, mai ieftin, mai sigur, mai eficient Mai ieftin > datorita tehnologiei si faptului ca se transporta mai mult. Exista transport nautic, pe cale ferata … - azi se transporta mai putin minereu de FE > se prelucreaza la locul de extractie Mai eficient > cost plus viata produselor finale Produse transportabile in containere (containerizarea transporturilor) > schimbarea tipului de transport > scurteaza timpul de transport > creste importanta nodurilor intermodale. Tehnologia permite trierea. Eficienta > repartizarea containerelor. Costurile de transport sunt mari sau foarte mari > avand in vedere faptul ca economia nu mai creste ca in anii 60-70 tarile nu isi mai permit sa creeze sisteme de transport. Progresul tehnologic > preformante, gestiune Transporturi alternative - orasele constata ca potentialul de dezvoltare il au zonele portuare, aeroportuare, garile => dezvoltare a acestor noduri. => localitati noi: EDGE CITY, ex: in America intersectia autostrazilor cu aeroportul - aeroporturile – in afara orasului - din ce in ce mai mari - corelarea lor cu orasul > dezv.infrastructurii terestre de legatura: cai ferate, strazi - datorita procesului tehnologic si segmentarii productiei > marfuri cu volum mic > sistem in ceea ce priveste distributia produselor JI T (just in time) - apar zone de depozitare si distributie, montaj langa aeroporturi => infrastructura necesara: birouri, facilitati bancare, centru de conferinte, targuri, hoteluri, etc… Apare astfel un oras fara nume sau “GHOST CITY” (nu are adresa)


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II 2 .PROGRESUL TEHN OLOGI C I N TEHNOLOGI A I NFORMATI EI - toate previziunile au fost depasite - cantitate de informatie foarte mare, transportata repede si ieftin. - rolul informaticii e din ce in ce mai mare > valoare - stocam, prelucram cantitati din ce in ce mai mari de informatie. - se multiplica exponential resursele – retea invizibila - Instrumente de prelucrare a informatiei > 1982 primul PC / 1990 Romania telefoane mobile > mijloace de comunicare se unesc (fax+tel; celuler+poze;..) - expansiunea pietei e foarete mare astfel incat raportul cerere/oferta nu apuca sa fie cuantificat > comenzi internet - IT e o forta puternica in procesul de globalizare - capacitatea omului de a prelucra informatia - cercetatorii au constatat ca desi se poate comunica in timp real la distante mari afacerile se fac tot fata in fata. Totusi scade numarul de deplasari. - Informatia a facut posibila dematerializarea marfurilor (avem produsul financiar – cifra,data,optiune futures) > > > destinatiile devin aeroporturile(Edge City) si nu orasele >>> orasul sufera – privat de unii clienti (impact asemanator cu al hipermarketurilor asupra micilor comercianti, sau asupra orasului ca entitate). - circulatia imaginii > globalizarea modului de viata > disparitia unor culturi - deceniu semnificativ ’70-’80; criza petrolului(’73-’74) >> dependenta de o singura sursa de energie >> probleme mari SUA - “Clubul de la Roma” (un “Think Tank”) publica raportul “ limitele cresterii”: daca lumea isi continua modelul de dezvoltare adoptat, bazat pe expansiune, va veni un moment nefericit. Planeta este secatuita > nevoie de resurse noi sau de modele de dezv. - apar partidele ecologiste - raportul : efect > mobilizarea societatii civile > se cauta noi surse de energie (solara, eoliana,etc..) - schimbarea poluarii din poluare gen I la poluare gen II: g en I : surse identificabile, efecte la scara redusa, reversibila prin interventia omului, actiune limitata in timp,responsabilul plateste pagubele gen I I : surse necunoscute, imprastiere, difuzie, efecte globale, nu se poate masura (gaura de ozon), efectele sunt foarte greu reversibile - efecte sociale: partidul ecologist german primul din Europa, miscari politice rare si de exceptie - 1980 UN–intrunire mondiala > Raportul BRUNPLANPT “viitorul nostru comun” - 1987 prima elaborare.A stat la baza reuniunii de la Rio ’92 si s-a sprijinit pe raportul de la Roma. > dezvoltar e durabila - dezvolta re durabila: - tip de dezvoltare ce asigura satisfacerea nevoilor generatiei prezente si generatiei viitoare permitandu-le dreptul la optiune / alegeri privind modelul de dezvoltare. - aduce in discutie relatia dintre dezvoltarea ec, soc, si pb de mediu (~SWOT) - cel mai de succes concept preluat in discursul politic dar greu de pus in practica.>>satisfacerea nevoilor de baza ale omului altfel economia va exploda si va dauna si mediului; (nevoile esentiale : hrana, adapost, asistenta sanitara, haine, loc de munca, educatie) - amenajarea teritoriului – expresia spatiala a politicilor ec, soc, culturale si ecologice - 2002(dupa 10 ani) Summit Johannesburg – agenda 21 > principiul de baza = ganditi la scara m are aplicati local (“think GLOBALY act LOCALY”) - 1974 la Montreal a avut loc H a b it a t I (impulsionat de sectorul de constructii pentru productie de materiale) legat de problema locuirii in lume


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II - aceasta initiativa reluata la 1996 Istanbul: Habitat I I ce se ocupa si de urbanizare si care a facut posibila aparitia altui raport: “Global Report”; examineaza alta problema: mai mult de jumatate din populatia globului traieste in orase. Probleme: -saracia urbana mai mare decat saracia rurala; -exodul>urban in tarile mai putin dezvoltate; -starea de sanatate in pericol -> studierea sperantei de viata -poluarea in oras -segregarea functionala(spatiala) CURS – 6 4 .DEZVOLTAREA DURABI LA (A IV-A MEGATENDINTA) -Intrunire Rio – termen “dezvoltare durabila” agenda a 21-a -Principiu: ganditi global si actionati local -Impuls pentru programele de asistenta sociala, au generat un impuls si in ceea ce priveste cunoasterea (ecologie-decalaje ec; relatia mediu-saracie-conflicte) -Dupa 10 ani in 2002 (Johannesburg) – schimbarile au fost mult sub asteptari. Exista in continuare decalaje de dezvoltare; progrese mici in domeniul protectiei mediului in tarile in curs de dezvoltare sau slab dezvoltate, chiar daca pentru ele globalizarea economica reprezenta o sansa. Principiile dezvoltarii durabile: 1. limitarea utilizarii resurselor epuizabile si 2. identificarea de resurse alternative 3. studierea consecintelor pe term en mediu sau lung a tehnologiilor noi inventate (ex: plantele modificate genetic) 4. repararea deteriorarilor produse dpdv al m ediului natural 5. principiul eradicarii saraciei (ridicarea nivelului m inim absolut) 6. informare si educatie : intelegerea efectelor schimbarilor in comportament, locuri de munca mai bine platit 7. implicare comunitara Acest principiu incearca sa genereze comunitati proactive (care sa se mobilizeze pentru prevenirea si rezolvarea problemelor) nu reactive(ce reactioneaza). Se cauta asumarea unor responsabilitati sociale si de mediu ale companiilor economice (din intelegerea consecintelor pe termen lung a neimplicarii lor). Marimea agentilor ec. devine coplesitoare in comparatie cu orasul => riscul aparitiei monopolurilor gri: putere de decizie in mana unui grup restrans. 5 .CRI ZA STATULUI I NSTARI T (A V-A MEGATENDINTA) (welfare state,statul providential) dupa WW2 statele intra in reconstructie ec.; isi asuma responsabilitati mai mari fata de nivelul de trai al cetatenilor: -au aparut programe de locuinta(Olanda,Franta,Belgia,Germania,statele socialiste) -efort pt.reconstr.infrastructurii de transport,aparare,ec ,etc…, -asumare unui nr.mai mare de servicii publice (educ.publica gratuita,asistenta medicala,sociala [-somaj,pensii de stat],servicii tehnico-edilitare,dotari pentru transport apa,energie,etc) Toate acestea au fost posibile datorita cresterii economice (a progresului tehnologic). Criza petrol (‘73-‘74) – curba cresterii ec s-a aplatizat (crestere mult mai lenta) > economiile dezvoltate nu mai vroiau responsabilitatile pe care si le asumasera => renuntarea la controlul absolut: -deschiderea sectorului serviciilor publice catre sectorul privat (privatizare) : – piata consumatorilor a crescut astfel ea a devenit interesanta si pentru sectorul privat - sect privat are bani si performanat manageriala - piata pt aceste servicii este suficient de mare pt a fi interesanta - Partenerul privat aduce tehnologia desi statul controleaza totul si poate astfel evita reaparitia monopolului


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II -acelasi serviciu public costa diferit in locuri diferite deoarece este ameliorabil in masuri diferite; astfel o decizie centrala si uniforma are consecinte sociale inneficiente => nevoia descentralizarii serviciilor publice =>gestionare mai buna a unui volum limitat de resurse Din perspectiva pe care o are statul in rolul serviciilor publice putem distinge 4 modele statului: 1 .Stat ul centra lizat (control integral asupra serviciilor – ce serv.,cine le furnizeaza, pretul serv, standarde de performanta, controleaza si furnizorii de serv.publice) >> toata lumea beneficiaza de acelasi serv.public>>ineficienta economica. 2 .Stat ul de concentrat (seamana cu primul) – statul isi pastreaza majoritatea prerogativelor cu exceptia a d o ua e l e m e n t e pe care incerca sa le exercite prin institutii teritoriale (brate in teritoriu): a).m odalitatea tehnica de furnizare a serviciilor publice in raport cu contextul b).control dpdv al calitatii serviciilor publice - prefectura 3 .Stat ul descentralizat – nr.relativ redus de servicii publice lasate la discretia autoritatilor locale care pot alage sau nu furnizarea lor. Ele stabilesc si pretul intre limitele precizate de stat. Autoritatile stabilesc si standardele calitative dincolo de cele impuse de stat. Ele decid cine furnizeaza servicii, si pot controla calitatea serviciilor putand fi in acelasi timp controlata de stat. Statul se implica prin subventii la destinatarul serv.public spre deosebire de statul centralizat unde subventia se face la sursa. Consecinte ale subventiei la sursa: -persoana(omul) nu economiseste -se subventioneaza direct cei ce nu au nevoie Consecinte ale subventiei la destinatie: -numai acei cetateni ce se situeaza intr-o clasa de venit beneficiaza de ea -stimuleaza distribuitorul -suma totala pt subventii se micsoreaza 4.Statul cu delegare de autoritate (devolution state) – stat foarte descentralizat Statul isi pastreaza dreptul de a decide asupra unui nr.minim de servicii (in general in domeniul strategic) sau mentine control restrans asupra unui segment de servicii - stabileste standardele minime de performanat (vegheaza la o echitate calitativa) si isi pastreaza atributiile de control - autoritatea locala are libertatea sa propuna consumatorilor servicii pe care acestia sa le primeasca putand opta pentru lipsa unor serv.ec , stabileste cine furnizeaza servicii si uneori cedeaza si din controlul asupra pretului. - Autoritatea locala stabileste si repartizarea subventiilor. - Statul nu face subventii dar subventioneaza politicile si programele pe care le alege autoritatea - Statul are puterea de a determina autoritatea de a folosi politica de asistenta(Danemarca,Anglia) -> Acest model presupune o inalta responsabilitate civica si politica, transparenta deciziilor, cadru legal privind o economie functionala bazata pe competitie, comunitati educate si active dpdv social si autoritati politice dispuse sa se tina seama. -> Riscuri: inechitati sociale grave, deturnare de bani publici >> recentralizare 6 .MODI FI CARI I N STI LUL DE VI ATA è

sunt in stransa legatura cu schimbarile demografice: o imbatranirea populatiei (oamenii traiesc mai mult iar sporul natural sade): tinerii se casatoresc mai tarziu, copiii apar mai tarziu, batranii traiesc mai mult Dezechilibru in piramida varstelor: -creste nr. celor ce trebuie intretinuti -scade nr. ce lor ce contribuie


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II

schimbari in bugetul de timp(deoarece trebuie sa inghita mai multa forta de munca): in Franta ora de lucru e de 7 ore => excedent de timp liber ó nevoie de dotari de recreere o migratia fortei demunca(sunt preferati Rom la capsuni pt ca au acelasi Background cultural) consecinte ale megatendintelor in dezvoltarea spatiala a orasului: o crestere in teritoriu o “URBAN SPRAWL” – imprastiere urbana o Densificare in zonele centrale ale orasului o Mobilitatea acvtivitatilor economice in oras o

è

CURS 7 SCHI MBARI LE I N CEEA CE PRI VESTE ORASUL SI ROLUL SAU LA N I VEL REGI ONAL - teoria locului central – Christahler - orice oras are o arie de influenta - unul din centre devine mai important > ierarhie de arii de infl. - retea usor piramidala - orasul e remorcheru regiunii >> dependenta economica stransa a regiunii fata de pozitia orasului - acest oras este un loc central pentru aceasta zona - apare problema competitiei orasenesti la scara mai mare > se naste un sistem urban la scara mondiala. I-ul nivel de orase cu importanta planetara: Londra, Tokio, New York II-lea nivel de orase mondiale : Paris, Mexic, Miami, unele care aspira (Frankfurt,HongKong) - orase capitala cu influenta continentala - orase continentale – Barcelona, Milano, Frankfurt, Lyon, Rotterdam, Geneva, Cracovia, S.Petersburg >>>> apare competitia regionala pentagonul 40-50-20: 40% din populatia Europei ce produce 50% din productia economica pe 20% din teritoriu (jumatate din productia Europei se produce pe o cincime din teritoriu ) banana albastra : cel mai puternic megasistem european ce aproape egaleaza megalopolisul american (BostonWashington) – majoritatea activ.ec. Criterii de determinare a importantei unui oras: - nr.corporatii de scara mondiala ce isi au conducerile acolo - nr.zboruri de pe aeroporturile respective I nner City -orasul intramuros- distinctie intre orasul din interiorul zidurilor de aparare si orasul din afara crescut in urma revolutiei industriale >> extinderi de locuinte si ampl.industriale ce acopera noi teritorii Probleme inner city - accesibilitatea si stationarea(circulatia) - protejarea mediului si a pietonului impotriva poluarii Secolul XX aduce lucruri noi la nivelul urbanului: scuarul, locul de inatalnire, spatiul semipublic. In anii ’80 apare conceptul de renovare urbana.


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II Schimbarile in ceea ce priveste spatiile plantate expuse unei presiuni investitionale si protejate, cautandu-se reinventarea structurilor verzi ale oraselor>>Helsinki padure urbana.

BARCELONA - masuri ce implica probleme la nivelul circulatiei - 1840 extindere controlata > Cerda.In prezenta locurile nu sunt ocupate - 1981 – Spania intra in UE dupa caderea regimului Francist – - Barcelona - dorinta de a deveni un oras important adopta o strategie de dezvoltare urbana - era nevoie de politica de imagine >> componenta culturala componenta sportiva (jocurile olimpice’92) Principii in ora s 1.orice investitie olimpica trebuie sa aiba un post uz urban 2.orice investitie olimpica trebuie sa creasca calitatea vietii - parc de cartier - spatii de parcere - calitatea deosebita a arhitecturii (Gaudi)


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II - arta (Dali, Miro,Domingo) - firma de arh.si urb.Mortorel&… CURS 8 SCHI MBARI LE I N POLI TI CI LE URBANE - planificare strategica - Baltimore’70-’80 prima data - anterior au mai fost abordari dar la nivel teritorial SUA (‘50) – proiecte hidroenergetice foarte mari(baraje, lacuri acumulare - Tennesse River) - datorita restructurarii economice orasele sunt nevoite sa isi gandeasca dezvoltarea in ansamblu - in Europa abia in anii ’80 – Barcelona a preluat modelul dezvoltarii strategice - politicile publice au devenit mai importante odata cu dezvoltarea strategica pentru ca au incetat sa fie reactive in mod individual si a aparut nevoia integrarii lor intr-o strategie.(ex.activitatea de constructii si utilizarea solului) - preocupare deosebita pentru mediul natural prin intelegerea relatiilor multiple cu acesta; planificarea devine mai importanta iar prin intarirea politicului apare si factorul social SU A : nivelul social e mai reticient integrat – mai degraba ca urmare a activismului social in special la nivelul comunitatii (ex.grup social, ec, etnic, rasial, etc) >> problemele de planificare tin seama de acest factor Europa :statul este cel care construieste sau nu lasa sa se distruga puntile catre comunitate.Si datorita existentei unei disparitati (lipsa de legatura- lipsa de coeziune) sociale > comuniatatea se agrega la nivelul organizatiilor non guvernamentale, mai putin putin sensibile la “locul” din oras si care apara interesele unor categorii sociale. dupa 1990 apare dezvoltarea durabila ce devine omniprezenta in SUA apare “noul urbanism” >> apropiere de Europa dar cu un caracter ce tinde mai mult spre economie >> intoarcerea la comunitate, rolul spatiului public, rolul arhitecturii, extinderea calitatii vietii in exterior, mixaj functional => r e t e t a (favorita in raport cu revitalizarea urbana) Revitalizarea centrelor urbane are mai multa amploare in Europa desi primul proiect de revitalizare urbana e in Boston(deschiderea orasului catre apa). Tarile in curs de dezvoltare : (asia, america de sud, africa) au alte probleme,cele mai grave in tarile ce adopta o combinatie intre modelul american si cel european Probleme de: crestere, locuire, transport, segregare spatiala foarte puternica Africa > saracie, crestere, servicii minimale, sanatate publica.Aceste probleme sunt agravate de epidemii si conflicte. Iau nastere parteneriate le public-privat in dezvoltarea de proiecte si programe publice urbane. Modele pe care politicile publice le pun in practica: 1.Modelul normativ – autoritatea publica stabileste regula cu care detine si controlul; este un sistem avantajos daca fondurile sunt publice 2 .Modelul incitativ – favorizeaza si incurajeaza dezvoltarea urbana prin facilitati (derogari de la regula fiscala sau de urbanism) >> autoritatea lasa sectorul privat sa-si asume un rol in dezvoltare si-l momeste 3.Modelul partenerial – autoritatea construieste o relatie complexa cu sectorul privat si negociaza cu acesta regulile dupa care se face dezvoltarea. - se cauta situatii de dublu castig (win win) 4 .Modelul proactiv – autoritatea fie valorifica bunuri (in special teren sau infrastructura) de care dispune ca urmare a proceselor de schimbari urbane (ca urmare a restructurarilor economice) fie valorifica existenta unor programe clare cu finantare partial sau total publica in anumite sectoare (invatamant, locuire) - autoritatea isi alege partenerii si face proiecte pe care le ofera pietii. Pot exista mai multi parteneri. • •


MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI – AN IV.SEMESTRUL II 5 .Modelul proiectelor semna l ( fanion) – autoritatea proiecteaza sau sprijina proiecte care au vizibilitate foarte mare si care pot genera atractivitate deci dezvoltare urbana.Proiectle nu sunt singulare ci sunt incluse in politici de dezvoltare si sunt nucleul (nucleele) unei strategii (ex.muzeu Guggenheim Bilbao [F.Gehry], opera din Sidney - proiect dupa care aceasta metoda a si devenit cunoscuta) POLI TI CI URBANE - A.Traditionale : 1.funciare – urmaresc dezvoltarea terenului prin urmatoarele aspecte: -economice-financiare: taxe -urbanistic: dezvoltare, integrare -sociale:protejarea proprietatii private -mediu: 2.locuire – are ca subpolitica politica de locuinte -se refera la rolul acestei activitati in oras -cuprinde locuire si servicii(publice, sociale, cresa, gradinita,..) -este o politica complexa deoarece ocupa cea mai mare suprafata a unui oras si 1/3 din timpul locuitorilor 3.in domeniul infrastructurilor -Politica de transport si circulatie: are ca subpolitica politica de transport public. -Politici de aprovizionare cu apa, energie, etc… 4.in domeniul serviciilor sociale – bazate, de regula, pe parteneriat public-privat >> statul isi pastreaza responsabilitati importante in educatie si sanatate - B.Noi : 1 .de dezvolta re locala – valorificarea factorilor locali importanti pentru activitatea economica cum ar fi: terenuri, retele, forta de munca calificata, calitatea vietii. 2 . d e m a r k e t i n g u r ba n – orasul se vinde sau isi vinde averea si chiar politicile -foarte importante sunt imaginea urbana si calitatea managementului -politica ce vizeaza calitatea spatiului public sau de indentitate culturala -politica ce priveste imaginea urbana (sau de identitate urbana) 3 . d e m e d iu u r b a n – diversitate biologica, calitatea aer-sol, padurea urbana - politici privind spatiile plantate (zone de agrement/sport) 4 .de planificare urbana – procesul de planificare este facut deschis participativ -aceste politici sunt utile daca sunt corect asamblate si daca sunt urmarite d.p.d.v. strategic (efect de sinergie) 5.financiar fiscal locala – e un instrument pentru celelalte politici - se tinde spre un model integrat la politicilor ce nu vizeaza doar lucruri spatiale ci spre strategii ce integreaza elementele spatiale cu cele nonspatiale (economie, resurse locale, rolul planului local de investitii [tine cont de 1.importanta constructiilor in dezvoltarea urbana si 2.locul investitiilor in domeniul financiar tinand cont de prioritatile strategice]). Planul local de investitii e rezultatul unor negocieri. Consecinte: - situarea vulnerabila a arhitectului supus presiunii sectorului privat dar si unor abordari normative(urbanismul) - noul rol al urbanistului ale carui responsabilitati nu se rezuma la gasirea unor rezolvari tehnice corecte ci implica capacitati de educare, negociere si asumar ea interesului public


Curs Management

Recommend Documents