CRESTREA PORCULUI DE CARNE
Motivatie
La nivel mondial, cumparatorul migreaza de la carnea de vita la cea de porc si de pasare, miscare ce ii face pe specialistii din industrie sa considere ca actuala criza economica genereaza beneficii pentru jucatorii din d in do meniul carnii car nii de porc in detrimentul det rimentul altor sectoare. In Romania parerea pare a fi una u na contrara, in conditiile in care costurile pentru materiile prime pr ime necesare in ferme sunt mai ridicate, ceea ce scumpeste carnea de porc productie interna in comparatie cu cea importata. Astfel, potrivit estimarilor din industrie, in Romania, aproximativ 70% din consumul intern de carne de porc este asigurat din import. Exportul productiei interne in tarile europene a fost, pana in ianuarie 2010, interzis din cauza vaccinarii impotriva pestei porcine. Totusi, avand in vedere faptul ca necesarul de consum e acoperit din import, iar si finantarile europene ce pot fi obtinute in domeniu califica fermele de purcei pentru ingrasare intr-o investitie viabila, ce se poate amortiza in maximum trei ani, sustin specialistii din industrie.
Scurta introducere in cresterea porcilor
Porcul este un mamifer ce face parte din familia Suideelor. Rasele actuale de porci provin din mistretul asiatic (Sus vittatus) si din mistretul european (Sus scrofa ferus). Din domesticirea mistretului au rezultat rasele de porci primitive (Mangalita, Stocli, Bazna), astazi pe cale de disparitie, iar din acestea, prin incrucisari nedirijate cu unele rase importante s-au format rasele Negru de Shei si Alb de Banat. Din rasele importante fac parte Marele Alb, Landrace, Duroc, Hampshire, Yorkshire. Cresterea porcinelor este o indeletnicire straveche a oamenilor. Peste 80% din populatia globului consuma carnea de porc atat ca atare cat si sub forma de preparate. In Romania porcinele asigura peste 50% din consumul de carne al populatiei. Carnea de porc este apreciata pentru gustul, fragezimea si suculenta sa, avand totodata si o mare valoare nutritiva ( este bogata in proteine si grasimi). gras imi).
Obtinerea unor rezultate bune in cresterea porcilor - un numar mai mare de purcei si sporuri mai mari de crestere in greutate - depinde de doua procese biologice: procesul de reproductie si procesul de crestere si ingrasare a tineretului. Locul de amplasare a unei astfel de ferme este foarte important, avand in vedere ca normele in vigoare impun o distanta minima de 500 de metri intre ferma si cea mai apropiata locuinta. in cazul unei microferme, cresterea porcilor se poate face intr-o cladire cu o singura incapere, care sa cuprinda boxe potrivite pentru numarul de capete din ferma. Fiecare boxa de ingrasare trebuie sa aiba asigurate trei zone distincte, cu destinatii speciale: zona de furajare, cu hranitorul amplasat spre aleea de furajare, care poate sa acopere aproximativ 25% din suprafata totala, zona de odihna, care trebuie sa ocupe 60% din boxa, sa fie termoizolata si permanent uscata si zona de defecare, in partea opusa hranitorului, in zona peretelui posterior. Aici se amplaseaza adapatoarea si tot aici, datorita umiditatii, animalele se obisnuiesc sa urineze si sa defece. Pentru asternut se pot folosi paie, pentru fiecare animal in parte fiind necesara o cantitate de aproximativ 2 kilograme zilnic. Din punct de vedere termic, asternutul ideal este cel din baloti cilindrici mari; acestia sunt plasati intregi in mijlocul zonei de odihna. Evacuarea asternutului permanent, dezinfectia si dezinsectia se fac la terminarea fiecarui ciclu de ingrasare si este urmata de o perioada de repaus biologic de 10-14 zile. In timpul verii, se asigura ventilatie automata si naturala, iar standardele de igiena impun o suprafata utila de minimum 0,8 metri patrati pentru fiecare animal. Pentru mentinerea igienii in adapost, trebuie sa fie instalat cel putin un robinet de 3 toli la care sa se poata monta un furtun pentru curatenie si dezinfectie, iar colectarea dejectiilor sa se faca zilnic. Jgheaburile murdare duc la disparitia poftei de mancare, astfel ca este recomandat ca acestea sa fie curatate cat mai des sau sa se gaseasca un sistem eficient din punctul de vedere al furajarii, care sa permita mentinerea curateniei. Livrarea se face la greutatea de 105 kg, pe piata libera sau catre unitatile de abatorizare specializate. Popularea cu grasuni si depopularea (livrarea) dupa 125 de zile se fac intr-o singura zi pentru toate animalele. Pentru inceput, specialistii recomanda achizitia de grasuni cu o greutate de 25-30 de kilograme/cap de animal, cu mentiunea ca acestia trebuie cumparati de la ferme specializate. Acestia se cresc pana la greutatea de 100-110 kilograme, intr-o perioada de aproximativ patru luni. Calculele de specialitate arata ca un purcel are nevoie de aproximativ 200 de kilograme de furaj pentru a ajunge la greutatea de valorificare. Costurile pentru o ferma de ingrasare se calculeaza pornind de la 350 euro pe cap de porc gras. In decursul unui an, se realizeaza cate trei
cicluri de productie a cate 120 de zile, incluzand si perioada de dezinfectare, care se desfasoara dupa depopularea halelor. Furajarea este unul dintre cele mai importante aspecte pentru succesul unei ferme de
ingrasare, in conditiile in care, pentru a fi competitiv, un fermier trebuie sa asigure un furaj de buna calitate si echilibrat nutritional, care sa asigure dezvoltarea purcelului in termen optim. Ionel Chiriac, administratorul fermei DanBred in Romania, spune ca furajul reprezinta cea mai costisitoare investitie pe care o ferma din domeniu trebuie sa o faca, ajungand la aproximativ 65% din valoarea anuala a investitiilor. Acesta a precizat ca DanBred a investit in Romania 9 milioane de euro, din care 6 milioane au fost directionate catre echipamentele si instalatiile tehnologice pentru dotarea halelor de productie. Astfel, porcii necesita energie, sursa principala fiind cerealele, porumbul in special, dar si graul, orzul, ovazul, reziduurile de cereale de la distilerii sau de la prepararea berii, pentru mentinerea functiilor corpului si pentru crestere. Hranirea nu ar trebui sa se realizeze in sistem ”la discretie”, pentru ca in acest fel se favorizeaza depunerile de grasime, ci in mai multe mese regulate. Animalele ar trebui hranite de 2-3 ori pe zi, pe o durata de aproximativ 15 minute. Procesul ingrasarii implica doua faze: cea de crestere de la 20 la 50-60 kilograme si cea de finisare sau ingrasarea propriu-zisa, de la 60 de kilograme pana la greutatea de piata de peste 90 de kilograme. Dieta pentru porcii in crestere va contine mai multa proteina si mai putine calorii decat dieta celor aflati in faza de finisare. In dieta din faza de ingrasare propriu-zisa, se impune o crestere a nivelului energiei si reducerea procentului de proteina. Animalele din aceasta categorie sunt hranite cu diete pe baza de porumb, intens energetice si care au niveluri mai reduse de proteine, vitamine si minerale pentru a reduce costul furajului, mai ales ca aceasta categorie consuma multa hrana. De asemenea, exista o serie de diete prestabilite pentru startul cresterii la purcei si diete care ar putea duce la cresterea cu 1,5 kilograme pana la 2,8 kilograme pe zi a greutatii corporale, in cazul unui mascul, si 1,4 kilograme pana la 2,5 kilograme pentru o femela. Furajele care intra in hrana porcilor trebuie sa fie usor digestibile, cu alte cuvinte acestea sa poata fi usor transformate de stomacul porcului in substante ce pot fi asimilate in organism si apoi sa fie transformate in carne. Cel mai bun coeficient de digestibilitate al hranei este cel cuprins intre 80-90 % din cantitatea totala si acesta se realizeaza cand hrana administrata are la baza orz si porumb cu adaos de concentrat proteinovitamino-mineral.
Factori care influenteaza cresterea porcilor Factorii exogeni se refera la: cantitatea, calitatea si modul de administrare a hranei,
conditiile de ingrijire, tehnologia de crestere si ingrasare, modul de efectuare a transportului. Factorii endogeni sunt rasa, nivelul de ameliorare al animalelor, sexul, prolificitatea,
capacitatea de alaptare, numarul si greutatea purceilor intarcati, precocitatea si valorificare furajelor, sanatatea si rezistenta organismului, randamentul la sacrificare si calitatea carcasei. Sexul influenteaza de asemenea productia de carne. Masculii castrati si necastrati dau o cantitate de carne mai mare cu 8-10 % decat femelele, dar femelele dau o carne mai superioara din punct de vedere calitativ, si cu grasime mai putina. Ingrasarea porcilor este mai rentabila la varsta tanara; ingrasarea la varsta mijlocie incepe la 6 luni iar la cea adulta dupa 12 luni sau dupa ce animalul a fost scos de la reproductie. Furajele care intra zilnic in hrana porcilor trebuie sa fie usor digestibile, cu alte cuvinte acestea sa poata fi usor transformate de catre stomacul porcului in substante ce pot fi asimilate in organism si apoi sa fie transformate in carne. Cel mai bun coeficient de digestibilitate al hranei este cel cuprins intre 80-90 % din cantitatea totala si acesta se realizeaza cand hrana administrata are la baza orz si porumb cu adaos de concentrat proteino –vitamino mineral. Cea mai buna carne se obtine de la porcii de pana la 120 kg. Datorita caracteristicilor biologice si economice deosebite cresterea porcilor prezinta anumite avantaje comparativ cu cresterea altor specii de animale: - este un animal putin pretentios la conditiile de hrana si clima, putand fi crescut in toate zonele geografice ale tarii; - fiind omnivor poate valorifica o gama variata de nutreturi, resturi de mancare, resturi din industria alimentara, bostanoase, radacinoase, cereale; - se dezvolta repede, la o saptamana de la nastere dublandu-si greutatea; - o scroafa sanatoasa, hranita corespunzator, poate produce purcei pana la varsta de 6 – 7 ani, timp in care fata de 8 – 10 ori; - gestatia dureaza putin (aproximativ 117 zile), o scroafa dand nastere la 10 – 12 purcei odata, putand fata chiar de 2 ori pe an, obtinandu-se deci de la o singura scroafa pana la 20 de purcei pe an; - porcul realizeaza un spor mediu zilnic de 500 – 700 g putand fi sacrificat la 6 – 8 luni.
Cea mai buna carne se obtine de la porcii de pana la 120 kg. Masculul trebuie castrat cu cel putin patru luni inainte de sacrificare, altfel carnea va avea un miros neplacut, caracteristic vierului. De la scroafele gestante, lactante sau intarcate de curand carnea nu are o calitate satisfacatoare. Cu cat un porc are o greutate mai mare, care depaseste 120 kg, cu atat procentul de carne va fi mai mic iar cel de grasime va fi mare. Porcii pot fi cumparati din piete, targuri, de la crescatorii individuale din localitate sau din fermele diferitelor societati comerciale. Pentru a achizitiona un porc sanatos acesta trebuie sa fie vioi, “rotund”, sa aiba un par curat, lucios, pielea intinsa, fara crapaturi sau leziuni. Uneori se poate supune probei mesei care se bazeaza pe faptul ca un porc, oricat de satul ar fi, tot va mai dori sa manance ceva. Porcul va fi ales si in functie de productia dorita: pentru carne, pentru grasime, pentru productie mixta sau pentru prasila. Cresterea porcilor in sistemul intensiv si semiintensiv cunoaste o continua ameliorare in dorinta de a obtine o crestere a procentului de carne, o imbunatatire a carnii sub aspect calitativ (fragezime, capacitate de retinere a apei), o scurtare a perioadei de la nastere pana la livrare.
Reproducerea suinelor
Introducerea la reproductie a scrofitelor depinde, de asemenea, de varsta optima pentru monta, ca si de dezvoltarea lor corporala. Primele calduri apar la scrofite inca de la varsta de 4 - 5 luni. Daca scrofitele sunt vierite la aceasta varsta, pot ramane gestante, dar vor fata purcei putini si debili, nu se mai dezvolta asa cum trebuie si nu vor mai deveni bune de prasila. De aceea nu se recomanda monta sau insamantarea scrofitelor la aparitia primului estru (primele calduri), ci la al doilea sau chiar la al treilea estru. In general, scrofitele trebuie introduse prima data la monta dupa ce ating greutatea corporala de 95 - 100 kg, respectiv la varsta de circa 8 luni, cele din rasele perfectionate, si la varsta de circa 9 - 10 luni, cele din rasele mai tardive. O scroafa sanatoasa, data la monta la varsta si greutatea corporala optime, intretinuta si hranita corespunzator, poate produce purcei pana la varsta de 6 - 7 ani, timp in care fata de circa 8 - 10 ori. De obicei, scroafele sunt folosite mai frecvent pentru 4 - 8 fatari.
Ca o concluzie generala, rezulta ca folosirea prea timpurie la reproductie, atat a vierusilor, cat si a scrofitelor, inainte de a realiza o dezvoltare corporala corespunzatoare (circa 75% din greutatea de adult) duce la obtinerea unor rezultate necorespunzatoare. In situatia in care tineretul de reproductie este corespunzator dezvoltat, introducerea la monta se poate face chiar ceva mai timpuriu, respectiv cu 2 - 4 saptamani mai devreme. Introducerea la reproductie a vierusilor si a scrofitelor la o varsta prea inaintata este, de asemenea, daunatoare. Depasirea varstei si a greutatii optime pentru introducerea la monta are drept consecinta ingrasarea tineretului de prasila, manifestarea mai slaba a caldurilor, fecunditate si prolificitate scazute etc. Din diferite studii rezulta ca introducerea scrofitelor la reproductie prea tarziu este tot atat de daunatoare ca si monta acestora la o varsta prea tanara. Din punct de vedere economic, introducerea la reproductie la o varsta prea inaintata atrage dupa sine efectuarea unor cheltuieli nejustificate cu intretinerea tineretului de prasila.
Ce se poate face pe bani Europeni?
Fermierii care vor sa porneasca o afacere de crestere a porcilor pentru ingrasare pot accesa fonduri europene prin masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole. Solicitantul trebuie sa fie inregistrat ca societate comerciala, persoana fizica autorizata sau asociatie familiala cu capital 100% privat, dar sunt acceptate si persoanele fizice, cu conditia sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de finantare. Totusi, trebuie specificat ca masura este disponibila numai pentru cei care au pregatire in domeniu. Un proiect care presupune cresterea animalelor in sistem ecologic va avea mai multe sanse sa primeasca finantarea necesara, cred consultantii din domeniu. Un astfel de proiect poate fi realizat cu ajutorul unei firme de consultanta. Actele necesare pentru aplicarea la un astfel de proiect sunt bilantul contabil, contul de profit si pierdere sau declaratia de inactivitate, actul de proprietate asupra terenului pe care vor fi realizate investitiile (este foarte important ca terenul pe care urmeaza sa fie amplasata ferma sa fie in proprietatea solicitantului sau sa existe un contract de comodat intre acesta si proprietar pe o durata de minimum opt ani), la care se vor anexa planul urbanistic zonal, semnat si stampilat de primaria locala, plan de situatie si extras de cart e funciara, certificatul de urbanism, adeverinta de mediu, nota de constatare privind echipamentele, declaratia privind angajamentul de cofinantare,
cazier fiscal, certificate fiscale, adeverinta DSVSA, notificare de la Directia de Sanatate Publica, actul constitutiv societatea comerciala, microintreprindere, PFA. Partea nerambursabila este de 50% din valoarea proiectului, dar poate fi majorata daca actionarul unic al societatii are sub 40 de ani sau daca ferma va fi ridicata intr-o zona defavorizata.
PLAN DE AFACERI
II.
O descriere generala a afacerii
Firma S.C. „X” S.R.L. s-a infiintat in 01.05.2011, cu un capital social integral privat de 200 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J xx/xxxx/2011, cod unic de inregistrare: R xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta „cresterea porcinelor in sistem intensiv in fermele de porci”. Prezentul plan de afaceri este intocmit in vederea stabilirii uni set de obiective pentru primii 5 ani de activitate, dupa cum urmeaza: pentru primul an de activitate ne-am propus obtinerea unui efectiv porcin ce va fi valorificat, de aproximativ 1.480 grasuni (dupa cum am detaliat in partea de previziune a ve niturilor, mai exact, previzionarea efectivului de porci). Pentru cel de-al doilea an de activitate, ne-am propus cresterea cu 50% a efectivului de scroafe introduse la reproductie, si, implicit cresterea efectivului de porci ce vor fi valorificati, tot cu 50%. Pentru cel de al treilea an de activitate, dorim cresterea cu 200% a efectivului de sacrificat si reinvestirea profitului din primii 2 anii de activitate in construirea celei de-a doua locatii. In cel de-al patrulea an de activitate, luam in calcul, construirea propriului nostru abator, la ferma principala, unde sa sacrificam porcinele, si, o crestere a efectivului de sacrificat, per ansamblu, adica atat a fermei principale cat si a celei secundare, de 500%, fata de cel de al treilea an de activitate. Pentru cel de al cincilea an de activitate, ne-am propus dublarea efectivului de sacarificat, fata de anul precedent.
III. Produse si servicii
Produsul oferit
Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este carnea de porc, vom face o scurta prezentare a caracteristiciilor si beneficiilor consumului de carne de porc. Prin carne se intelege musculatura striata a carcasei animalului, impreuna cu toate tesuturile cu care vine in legatura naturala, adica impreuna cu tesutul conjunctiv, tesutul gras, tesutul osos, vasele de sange si nervii care se gasesc in musculatura striata. Compozitia chimica a carnii de porc este determinata de proportia diferitelor tesuturi, proportie care variaza in functie de varsta, specie, starea de ingrasare si regiunea anatomica.
Carnea de porc – sursa de nutienti
Proteinele furnizate de carnea de porc de calitate (musculatura) sunt proteine de prima calitate, adica furnizeaza toti aminoacizii esentiali necesari in proportiile apropiate ale proteinei etalon. Lipidele din carnea de porc (reprezentand in medie circa 7,5 g/100 g carne), sunt o sursa importanta de acid linoleic conjugat, care in lumina celor mai recente studii, poate furniza protectie impotriva unor forme de cancer, precum si a unor afectiuni cardiace datorita proprietatilor sale antioxidante. Carnea de porc este si o excelenta sursa de vitamine si oligoelemente, asigurand necesarul intre 10% (pentru acidul pantotenic) si 65% (pentru tiamina – vitamina B1) din doza zilnica recomandata. De asemenea, este o sursa excelenta de piridoxina, ciancobalamina, biotina, niacina – vitamine liposolubile indispensabile unui metabolism sanatos. Mineralele continute de carnea de porc asigura intre 9% (pentru fier) si 36% (pentru zinc) din doza zilnica recomandata, dar si de fosfor si magneziu. Cautam in alimente exotice (muschi argentinian, somon norvegian, branza elvetiana etc.) sursa noastra zilnica de zinc, importanta atat pentru functionarea pancreasului cat si pentru cresterea imunitatii organismului, fiind implicat in formarea anticorpilor, si uitam de o sursa foarte la indemana si foarte autohtona si traditionala in dieta romaneasca – carnea de porc.
IV. Plan de Marketing
Clientii
In mod indirect, clientii nostrii sunt toate persoanele care consuma carne de porc, dar, in mod direct clientul nostru este abatorul cel mai apropiat si cu care vom incheia un contratct, caruia ii livram porcii in viu (aici facem referire la primii trei ani de activitate, perioada pe durata careia am negociat si contractul de colaborare, din anul patru, o data cu infiintarea abatorului propriu, sacrificarea animalelor se va face cu autonomie proprie).
Concurenta
Intotdeauna vom putea considera concurenta ca fiind unul dintre cele mai importante parti ale unui produs. Faptul ca avem parte de concurenta ne va motiva in incercarea de a reus i sa lucram la un raport calitate-pret cat mai avantajos, raportat la marimea fermei, atat din punct de vedere al suprafetei, cat si din punct de vedere al efectivului de porcine. Inainte de a ne adresa unei piete tinta vom cauta informatii despre aria de desfacere a fermelor concurente, capacitatea maxima la care acestea pot lucra si, mai ales, procentul de acoperire al cereri pentru carnea de porc din zona resprectiva. Studierea pietei tinta si negocierea unui contract cu un abator ne va micsora motivele de ingrijorare legate de concurenta daca vom inregistra importante semnale, conform carora, cererea depaseste oferta disponibila de carne de porc.
V. Plan operational
Personal
Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal : - un administrator; - un contabil; - 2 medici veterinari; - 20 de ingrijitori. Toti angajatii vor lucra in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de
administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor soc ietatii. Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea constanta a porcinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente. In eventualitatea in care personalul ingrijitor va fi experimentat se va putea renunta la serviciile unuia dintre medicii veterinari.
Firma
Firma S.C. „X” S.R.L. s-a infiintat in 01.05.2011, cu un capital social integral privat de 200 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J xx/xxxx/2011, cod unic de inregistrare: R xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta „cresterea porcinelor in sistem intensiv in fermele de porci”. Ferma este condusa de unicul asociat care are si functia de administrator, rezolvarea problemelor financiare si contabile sunt in subordinea contabilului, ferma mai are contracte de colaborare cu 2 medici veterinari care se ocupa si de supravegherea celor 20 de ingrijitori. Ferma este amplasata in apropierea orasului Y, terenul pe care s-a ridicat constructia propriu-zisa este proprietatea personala a asociatului, deci nu se plateste chirie pentru spatiul locativ. Ferma are o suprafata de 2.500 metrii patrati, pentru stabilirea suprafetei de constructie s-a tinut seama de respectarea conditiilor necesare cresterii animalelor, conforme atat cu legislatia in vigoare din Romania, cat si cu normele Uniunii Europene, dupa cum urmeaza: - la amplasarea fermei s-au tinut cont in primul rand de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescatoriei de porci fata de zonele locuite, asigurand un cordon sanitar nepopulat imprejurul fermei de 1.500 m; - apoi s-a luat in calcul posibilitatea crearii cailor de acces pentru aprovizionarea cu furaje si alte materiale; - in cele din urma, au fost luate masuri privind impactul asupra mediului pe care il au colectarea si deversarea dejectiilor;
Caracteristicile constructiei:
- in conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protectia porcilor, materialele folosite pentru constructiile grajdurilor precum si echipamentele cu care porcii intra in contact nu sunt daunatoare acestora, si sunt usor de curatat, spalat si dezinfectat; - circuitele electrice si echipamentele sunt instalate in concordanta cu regulile nationale de aplicare a masurilor de protectia muncii, si PSI pentru a se preveni accidentele; - porcii nu trebuie sa fie tinuti permenent in intuneric, pentru rezolvarea acestui aspect au fost luate masuri care sa permita o iluminare artificiala sau naturala, corespunzatoare cerintelor fiziologice si de comportament; - pardoseala este neteda, nealunecoasa, astfel incat, sa nu cauzeze accidente, raniri sau suferinte; - adaposturile pentru porci au fost construite in asa fel incat sa permita fiecarui porc: sa stea intins, sa se odihneasca si sa stea in picioare fara dificultate; sa aiba un loc curat unde sa se poata odihni; sa vada alti porci; - in conformitate cu Odinul nr. 171 / 2000 suprafetele minime de pardoseala pentru fiecare porc sunt urmatoarele: - 0,15 m² pentru porcii in greutate medie de pana la 10 kg; - 0,20 m² pentru porcii in greutate medie intre 10 si 20 kg; - 0,30 m² pentru porcii in greutate medie intre 20 si 30 kg; - 0,40 m² pentru porcii in greutate medie intre 30 si 50 kg; - 0,55 m² pentru porcii in greutate medie intre 50 si 85 kg; - 0,65 m² pentru porcii in greutate medie intre 85 si 110 kg; - 1 m² pentru porcii in greutate medie de peste 110 kg; - pentru realizarea parametrilor de microclimat s-au utilizat surse de incalzire numai in sectorul de maternitate si in sectorul de tineret pentru varstele mici; - ventilatia este naturala, realizata prin constru irea de panouri rabatabile la ferestre; - elementele de constructie ale halelor, sunt din caramida si panourile de lemn cu izolatie; - in compartimentul de asteptare: - scrofitele si scroafele sunt intretinute in grup, in boxe comune, asigurandu-se o suprafata de 1,3 – 1,5 m2 pe cap de animal;
- marimea lotului este in functie de tipul si suprafata totala a boxei, variind intre 8 – 25 scroafe; - scroafele in calduri sunt scoase din grup si mentinute individual pe perioada caldurilor, perioada in care are loc si monta; - compartimentul de scroafe gestante asigura o suprafata de 1,5 m2 pe cap de animal; - cu 3-4 zile inainte de fatare, scroafele vor fi izolate, dupa o prealabila spalare si dezinfectie, in boxe individuale de fatare: - aceste boxe asigura o restrictionare a miscarilor scroafei, permitand astfel manoperele privind asistenta la fatare si prevenind accidentele prin strivirea purceilor; - datorita faptului ca in aceste boxe, scroafa si purcei raman pe toata perioada lactatiei, au fost prevazute cu hranitori pentru scroafa si separat pentru purcei, sistem de adapare separat pentru scroafa si purcei; - spatiul destinat purceilor poate fi incalzit prin diferite sisteme (placi incalzitoare, becuri cu infrarosii) si sistem de evacuare a dejectiilor; - cel mai utilizat model de boxa de fatare in ferma noastra, este boxa de tip baterie, cu dimensiunile de 2,00 m pe 1,50 m, avand central spatiul destinat scroafei (2,00 m pe 0,60 m) pe gratar si doua zone laterale pentru purcei fiecare avand 2,00 m pe 0,45 m, avand o suprafata plina de 0,60 m pe 0,45 m formata dintr-o placuta incalzitoare; - tineretul va fi intretinut in boxe comune cu spatiu de odihna plin si spatiu cu gratare, pentru evacuarea dejectiilor; - suprafata utila asigurata pe cap de animal, pentru tineret, este de 0,30 m2 pana la greutatea de 30 kg, 0,40 m2 pana la greutatea de 35 – 40 kg (conform cerintelor in vigoare); - boxele sunt prevazute cu sistem de furajare si adapare automat, la nivelul accesibil purceilor; - pentru reducerea stresului de adaptare la diferenta de temperatura fata de maternitate, deasupra boxelor am montat o retea de prize care sa poata alimenta, in primele 4 – 6 zile, becuri cu infrarosii pentru incalzirea suplimentara a zonei de odihna a purceilor; - halele de tineret ca si cele de maternitate, fiind spatii incalzite, au plafon si sistem de ventilatie reglabil:
- preluarea tineretului se face la greutatea de 35 – 40 kg, din sectoarele proprii de cresa, iar la popularea cu tineret se va tine cont de asemenea de criteriile de lotizare in functie de sex si greutate si se va continua cu lotizari prin extractie pe toata durata ingrasarii; - gradul de tehnicitate al activitatii din acest sector, precum si din sectorul de tineret, nu este la fel de ridicat ca cel din sectorul de reproductie; - porcii la ingrasat sunt cazati in hale cu amenajari interioare specifice acestei activitati. Intretinerea se face in boxe comune, marimea grupei fiind in functie de dimensiunile boxei, astfel incat, sa putem asigura o suprafata utila de 0,80 m2 pe cap de animal; - boxele de ingrasare sunt dotate cu sistem automat de adapare si de furajare, cu spatiu separat de odihna si sistem de evacuare a dejectiilor;
Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului:
- colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe; - canalele pentru dejectii sunt prevazute cu prea-plin, sub forma de sifon, care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare; - canalele cu perna de apa din compartimente le golim periodic, la intervale de 50-80 zile si le spalam apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru indepartarea sedimentelor colmatate; - apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor; - apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor; - partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura; - pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei vom utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 – 50 atm.), cu mare randament, iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate;
Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale:
- se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar este o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si este prevazuta cu sala de echiparedezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior, aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri; - toata zona cu hale pentru animale este imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii exista, o zona de protectie sanitara; - pentru autovehicule, accesul in unitate se face numai printr-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru punctele speciale, cum ar fi, rampa de incarcare sau buncarele de furaje.
Toate aceste informatii fiind spuse, trebuie sa precizam ca ferma respecta toate normele si cerintele in vigoare pentru asigurarea dezvo ltarii unei activitati de durata.
Domeniul de activitate
In ceea ce priveste domeniul de activitate, ne axam momentan pe cresterea si comercializarea porcinelor, animalele vor fi livrate “in viu” abatorului cu care am negociat un contract de preluare al acestora. Tinand cont de faptul ca majoritatea oamenilor sunt consumatori de carne nu ne facem griji in privinta esecului acestei ferme in viitor, pentru ca, nu se pune problema nedurabilitatii consumului de carne de porc, sau, cu atat mai putin renuntarea la consumul acesteia.
Obiectivele
Pentru primul an de activitate ne-am propus obtinerea unui efectiv porcin ce va fi valorificat, de aproximativ 1.480 grasuni (dupa cum am detaliat in partea de previziune a veniturilor, mai exact, previzionarea efectivului de porci). Pentru cel de-al doilea an de activitate, ne-am propus cresterea cu 50% a efectivului de scroafe introduse la reproductie, si, implicit cresterea efectivului de porci ce vor fi valorificati, tot cu 50%. Pentru cel de al treilea an de activitate, dorim cresterea cu 200% a efectivului de sacrificat si reinvestirea profitului din primii 2 anii de activitate in construirea celei de-a doua locatii.
In cel de-al patrulea an de activitate, luam in calcul, construirea propriului nostru abator, la ferma principala, unde sa sacrificam porcinele, si, o crestere a efectivului de sacrificat, per ansamblu, adica atat a fermei principale cat si a celei secundare, de 500%, fata de cel de al treilea an de activitate. Pentru cel de al cincilea an de activitate, ne-am propus dublarea efectivului de sacarificat, fata de anul precedent.
VI. Management si Organizare
Management
Conducerea va fi executata de administratorul fermei. Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.
Organizare
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal : - un administrator; - un contabil; - 2 medici veterinari; - 20 de ingrijitori.
Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte.
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 500.000 lei. Datorita faptului ca asociatul are varsta de 35 de ani, a putut accesa fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana in valoare de 400.000 lei, restul de 100.000 lei sunt contributie proprie.
Previzionarea efectivului de porci: - efectivul de pornire: 100 scroafe - numar fatari scroafe pe an: 2 - fatari totale pe an: 200 - media purceilor fatati de o scroafa: 9 - purcei obtinuti in total per an: 1800 - pierdei in maternitate: 10%, adica 180 purce i - purcei intarcati: 1620 - pierdei in cresa: 4%, adica 65 purcei - purcei trecuti la ingrasare: 1555 - pierderi la ingrasare: 1%, adica 16 porci - efectivul de porci obtinuti = 1555 – 16 = 1539
Din efectivul de porci se retine un numar de 50 de scroafe in vederea introducerii in anul 2, in efectivul de reproductie. - numarul de porci ce va fi vandut la abator in vederea sacrificarii: 148
VIII. Plan financiar
Previzionarea veniturilor: Venituri din vanzarea efectivului de porci: 1.489 * 110 kg/bucata * 9 lei/kg = 1.474.110 lei Previzionarea cheltuielilor: Cheltuieli cu salariile:
Contributii datorate la stat, de catre ferma pentru fondul de salarii: 28.55%
Total cheltuieli anuale cu salariile: 296.400 lei * 1.2855% = 381.022 lei
Cheltuieli cu furajele, inclusiv TVA Pentru a nu ne complica cu detalierea consumului de furaje pe diverse stadii de crestere / ingrasare a porcinelor, vom lua in calcul un consum mediu de furaj de 1.5 kg/cap porc/zi. Perioada de gestatie a scroafelor, inclusiv perioada de alaptare, dureaza 150 de zile. Furajarea scroafelor:
150 zile * 100 scroafe * 1.5 kg/zi = 22.500 kg furaj 22.500 kg * 0.8 lei/kg = 18.000 lei Intarcarea purceilor se face la varsta de aproximativ 40 zile, atingerea greutatii de 110120 kg se face in aproximativ 200 de zile de la intarcare, cu un spor mediu de 450 grame pe zi si un consum de 1.5 kg furaj zilnic. 1.539 porci * 1.5 kg/cap porc/zi * 200 zile = 461.700 kg furaj 461.700 kg * 0.8 lei/kg = 369.360 le
Total cheltuieli cu furajele: 18.000 lei + 369.360 lei = 387.360 lei
Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA
Total cheltuieli: 381.022 lei + 387.360 lei + 15.600 lei = 783.982 lei Total venituri: 1.474.110 lei Total cheltuieli: 783.982 lei
PROFITUL brut = venituri – cheltuieli = 690.128 lei
PROFITUL net = profitul brut – impozitul pe profit = 690.128 lei – (16% * 690.128 lei) = 579.708 lei
In concluzie, proiectul este fezabil!!!
