UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
CREŞTEREA ECOLOGICĂ A ANIMALELOR
Profesor: David Mihaela Masteranzi : Iacob Ionela Ramona Rotaru Ioana -Alexandra Stoica Luminiţa Florentina
AN UNIVERSITAR 2011-2012 ~1~
Creşterea animalelor este unul din domeniile în care aptitudinile fermierilor ce practică agricultura ecologică sunt foarte importante şi necesare. Există multe practici şi principii implicate în acest sistem, fiecare fiind creată să ofere animalelor o viaţă confortabilă,fără stres în concordanţă cu nevoile lor naturale. Un concept important în creşterea animalelor este crearea unui mediu corespunzător fiecărei specii. În cadrul acestui concept sunt câteva practici comune care includ: Acces permanent la aer liber Păşunat corespunzător pentru satisfacerea nevoile nutriţionale şi de comportament Interzicerea legării permanente sau a izolării animalelor Aşternut şi adăpost corespunzător Densitatea mică a animalelor pe suprafaţa de păşunat Eforturi pentru limitarea timpului de transport Un principiu ecologic general interzice de asemenea folosirea podelelor cu grătar pentru odihna animalelor. Agricultura ecologică restricţionează tăierea sau scurtarea : Cozilor - la oi, porci etc. Ciocurilor - la găini, curcani etc. Coarnelor - la vite, oi etc. Este, de asemenea, necesar ca practicile de management să fie adaptate fiecărei specii individuale. De exemplu, păsărilor trebuie să li se asigure perioade de pauză între cele de ouat şi să fie ţinute în grupuri mici pentru a se stabili ierarhiile sociale care se produc în natură. Noul Regulament UE privind agricultura ecologică face referire directă la practicile de creştere a animalelor în mai multe puncte ale sale, precizând inclusiv, faptul că îngrijitorii animalelor trebuie să posede cunoştinţele şi capacităţile de bază în ceea ce priveşte nevoile de sănătate şi bunăstare ale animalelor. •
•
• • • •
• • •
Agricultura ecologică subliniază faptul că durerea şi suferinţa trebuie sa fie minime dea lungul întregii vieţi a unui animal . De aceea, timpul de transport este strict controlat, iar
metodele de sacrificare sunt create să fie, pe cât posibil, rapide şi fără durere. Ferma este locul în care procesul ecologic începe şi unde iau naştere produsele ecologice proaspete, de înaltă calitate pe care le cumpăraţi de la supermarketul local, restaurant sau pieţele fermierilor. Fermele înscrise în sistemul de agricultură ecologică nu numai că se bazează pe natură pentru producţia vegetală şi animalieră, ele chiar fac parte din natură. Fermierii care
practică agricultura ecologică fac tot posibilul pentru a obţine alimente din mediul înconjurător folosind sisteme cât mai apropiat posibile de cele existente în mod natural. Ei lucrează pe baza conceptului circuitului închis al agriculturii. De exemplu, solul fertil care rezultă din folosirea gunoiului de grajd şi din formarea unui sol în care materia organică acţionează ca agent de fertilizare, micşorează eroziunea solului şi pierderea de apă şi nutrienţi. Mai mult, inputuri cum sunt gunoiul de grajd şi nutreţurile ar trebui produse, în principiu, în aceeaşi fermă în care sunt folosite, sau în fermele vecine, pentru a reduce nevoia de inputuri externe.
Fermierii care practică agricultura ecologică încearcă să creeze armonie între natură şi oameni prin practici care necesită lucrări manuale şi care au în acelaşi timp un impact scăzut asupra mediului. Acestea includ combaterea mecanică a buruienilor în locul folosirii ~2~
erbicidelor. Pentru fermierii care practică agricultura ecologică, starea bună a solului şi respectul faţă de mediu sunt de o importanţă crucială pentru supravieţuirea oamenilor şi a animalelor . Folosirea responsabilă a energiei şi a resurselor naturale Menţinerea diversităţii biologice Menţinerea echilibrelor ecologice regionale Îmbunătăţirea fertilităţii solului Menţinerea calităţii apei Fermierii care practică agricultura ecologică respectă animalele prin: Promovarea sănătăţii şi bunăstării animalelor Satisfacerea nevoilor de comportament specifice animalelor Pentru a atinge aceste scopuri, fermierii care practică agricultura ecologică se bazează de decenii pe practici agricole recunoscute, cum sunt menţinerea sănătăţii efectivului de animale prin exerciţii regulate şi acces la păşune, prin sisteme de creştere liberă şi cunoştinţe ştiinţifice moderne, ca de exemplu monitorizarea nivelului nutrienţilor pentru a fi siguri că acesta este corect pentru o creştere optimă. Practicile agriculturii ecologice se bazează, de asemenea, pe un amestec de respectare strictă a cerinţelor legale stabilite pentru folosirea siglelor şi etichetelor ecologice şi inovare în concordanţă cu particularităţile fiecărei ferme, bazate pe principiile de bază ale agriculturii ecologice. De exemplu, noul Regulament UE privind agricultura ecologică prevede că: Fertilitatea şi activitatea biologică a solului trebuie menţinută şi crescută prin rotaţia multianuală a culturilor, incluzând leguminoase şi alte plante pentru îngrăşăminte verzi, şi prin aplicarea gunoiului de grajd sau a altor materii organice, preferabil compostate, din producţia ecologică. În acest cadru legal - şi în funcţie de aptitudinile şi cunoştinţele practice - un fermier poate să aleagă una, o combinaţie a mai multor sau a tuturor acestor metode de creştere a fertilităţii solului, depinzând de care abordare este mai potrivită cu sistemul său agricol. Dar dumneavoastră, ca şi consumator, puteţi avea încredere că indiferent de metoda pe care el/ea o alege, aceasta a fost creată pentru a fi în armonie cu natura şi benefică mediului. • •
• •
•
• •
Creşterea ecologică a animalelor Fermele ecologice de animale se pot înfiinţa pentru următoarele specii: bovine, cabaline, ovine, caprine, suine, iepuri, găini, gâşte, curci, rate, bibilici, struţi, fazani, porumbei, prepeliţe, albine, peşti, melci, acvacultură, etc . Animalele care vor popula fermele ecologice trebuie sa aibă următoarele caracteristici morfologice:
să fie rase autohtone cu buna rezistenta la factorii locali de mediu; să aibă constituţie robustă; sa aibă indicii foarte buni de reproducţie, fecunditate şi prolificitate; noi născuţi sa fie viabili şi să aibă vitalitate; să poată asimila o furajarea variata; să nu fie exigente fata de furajele proteice de origine animala; să răspundă corespunzător la condiţiile extensive sau cel mult semiintensive de creştere. Nu sunt agreate in agricultura ecologica rasele intensive sau cele superspecializate. • • • • • • •
~3~
Animalele din fermele ecologice trebuie sa fie rezistente la factorii naturali: legarea animalelor de pământ; accesul liber in exterior şi la păşune; administrarea de furaje verzi; densitatea animalelor; ritmul de creştere; furajarea extensiva. Animalele de asemenea trebuie să fie rezistente la factorii artificiali de mediu: stand; tipul de legare; mulsul mecanic; zgomote. Ca şi sistem de reproducţie se recomandă: reproducţia dirijată, însămânţările artificiale, incubaţia naturală la cloşcă, cât şi incubaţia artificială. În fermele ecologice se va ţine cont de tipul şi nivelul de producţie precum şi de comportamentul animalelor. Pot fi afluite in ferma ecologica: pui de carne de 3 zile; puicuţe pentru ouat de 8 săptămâni; vitei şi mânji de 6 luni; miei şi iezi de 45 de zile; purcei sub 25 kg. Principiile producţiei ecologice se aplică şi furajelor consumate de animalele crescute în sistem ecologic. În prezent, conform reglementărilor referitoare la producţia ecologică, minimum 85% din furajele animalelor crescute în sistem ecologic trebuie să fie produse în sistem ecologic. De la 1 Ianuarie 2008, fermierii care practică agricultura ecologică vor trebui să furnizeze 100% hrană ecologică pentru bovinele la îngrăşat şi vacile de lapte. Rezultatul final al respectării acestor practici meticuloase este producţia de alimente proaspete şi gustoase, cum sunt: Lapte de vacă, capră, bivoliţă sau alte animale; Ouă de găină, prepeliţă sau alte păsări; Carne de miel, vită, pui sau porc. Toţi fermierii din UE care practică agricultura ecologică sunt cel puţin o dată pe an, supuşi unor inspecţii regulate ale fermelor agricole - pentru a se asigura faptul că ei respectă cerinţele legale, astfel încât să îşi poată comercializa produsele ca ecologice, cu dreptul de a purta una din siglele UE sau a diferitelor State Membre UE pentru agricultura ecologica. Produsele ecologice au succes nu numai în rândul consumatorilor, ele sunt, de asemenea, obţinute de un număr mare de fermieri în multe zone ale UE. Ultimele cifre Eurostat furnizate de Comisia Europeană arată că în anul 2005, suprafaţa ecologică a fost de 4% din suprafaţa agricolă utilizată (SAU) în UE, la momentul când Uniunea era formată din 25 de State Membre. Potrivit Eurostat, în 2005 erau 157,852 de producători în sistemul de agricultură ecologică, ceea ce a însemnat o creştere semnificativă de 13,4% faţă de nivelul anului 2004. La nivel mondial, aproape 31 milioane de hectare sunt folosite pentru producţia ecologică, practicată în peste 633,890 de ferme, reprezentând 0,7% din totalul terenurilor agricole. Conform studiului Lumea Agriculturii Ecologice 2007 (en) (World of Organic Agriculture), şapte din primele zece ţări ale lumii, clasate după procentul din suprafaţa agricolă lucrată în sistem ecologic se află în Uniunea Europeană • • • • •
• • •
~4~
Fermierii care cresc animale în sistem ecologic le hrănesc cu furaje ecologice care ajută animalele să crească şi să producă, şi, în acelaşi timp, le îmbunătăţesc sănătatea şi bunăstarea. Deoarece calitatea şi compoziţia furajelor ecologice este atât de importantă pentru producţia de carne ecologică şi a altor produse animaliere, aceşti factori sunt strict reglementaţi. De exemplu, actuala Regulament UE privind agricultura ecologică cere fermierilor din sistemul ecologic să folosească minimum 85% furaje ecologice în hrana animalelor,în funcţie de rasa lor. Iar de la 1 ianuarie 2008, fermierii vor trebui să hrănească animalele cu furaje 100% organice pentru a-şi putea vinde produsele ca ecologice sau pentru a putea folosi sigla UE. Între timp, noul Regulament UE bazată pe regulile actuale, cere ca furajele ecologice pentru animale să fie produse: Din materie primă ecologică, în afară de cazul când aceasta nu este disponibilă în formă ecologică Cu o cantitate minimă de aditivi şi substanţe complementare de procesare, care pot fi folosite numai în cazul unei nevoi esenţiale sau pentru un scop nutriţional aparte. Principiile şi regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute ecologic să aibă acces permanent la păşune în aer liber şi la furaje grosiere, şi de asemenea hrana trebuie să îndeplinească cerinţele nutriţionale pentru fiecare etapă de dezvoltare. Respectând principiul folosirii resurselor de la faţa locului, furajele ecologice trebuie produse, de preferinţă, chiar în ferma în care sunt crescute animalele. •
•
Următoarele ingrediente sunt interzise în furajele ecologice:
Agenţii de creştere Aminoacizii sintetici Organismele modificate genetic (OMG-uri) Alte ingrediente, cum sunt cele listate mai jos, pot fi folosite numai în anumite condiţii: Materiale non-ecologice de origine vegetală Materiale de origine animală şi minerală Aditivi alimentari Substanţe ajutătoare pentru pregătirea furajelor Auxiliari de fabricaţie Fermierii care cresc animale în sistem ecologic cred că animalele tinere, cum sunt viţeii sau mieii ar trebui hrăniţi numai cu lapte natural - ideal de la mamele lor. Zootehnia practicată intensiv a dus la creşterea cantităţii de produse de origine aimală obţinute, cu preţul reducerii calităţii igienice a alimentelor, a efectelor distructive asupra mediului şi a reducerii gradului de bunăstare a animalelor. S-a constatat, de exemplu, că dejecţiile animaliere produc o cantitate imensă de metan, (un gaz cu efect de seră) şi pentru că cererea de carne este tot mai mare în întreaga lume, se aşteaptă ca emisiile de metan să crească progresiv în următoarele decenii. Bovinele şi ovinele contribuie cel mai mult la încălzirea globală, fiecare kilogram de carne de vită produs contribuind cu 13 kilograme de emisii de carbon, iar fiecare kilogram de carne de miel produs cu 17 kilograme de emisii de carbon. De asemenea, o fermă zootehnică pentru creşterea a 40 000 porci produce aceeaşi cantitate de ape reziduuale cât o comunitate de 160 000 de oameni. Creşterea animalelor în cadrul fermelor ecologice reprezintă o soluţie la aceste probleme, fiind o activitate legată de pământ. În general, animalele trebuie să aibă acces la • • •
•
• •
• •
~5~
suprafeţe de exerciţiu în aer liber, iar numărul acestora pe unitatea de suprafaţă, trebuie limitat pentru asigurarea unui sistem integrat între producţia animalieră şi producţia vegetală. În acest mod se reduce la minim orice formă de poluare a solului, a apelor de suprafaţă şi a celor freatice. Numărul de animale se stabileşte în funcţie de suprafaţa disponibilă, în scopul evitării păşunatului intensiv şi eroziunii solului. Furajarea animalelor, se realizează cu furaje obţinute din agricultura ecologică, respectând cerinţele nutriţionale ale animalelor în diferite stadii ale dezvoltării lor. Practicile de îngrăşare sunt autorizate în măsura în care sunt reversibile în orice stadiu al procesului de creştere, hrănirea în exces a animalelor fiind interzisă. Operaţiile privind aplicarea benzilor elastice la cozile oilor, tăierea cozilor, tăierea dinţilor, retezarea ciocurilor şi a coarnelor, nu trebuie efectuate sistematic în fermele ecologice. O parte din aceste operaţii se autorizează de organismele de inspecţie şi certificare, din motive de siguranţa sau dacă ele urmăresc îmbunătăţirea stării de sănătate, bunăstarea sau igienă animalelor. Aceste operaţii trebuie efectuate la vârsta cea mai potrivită de către personal calificat, astfel încât suferinţa animalelor să fie redusă la minim. Numai în aceste condiţii este permisă castrarea fizică, pentru asigurarea calităţii produselor şi menţinerea practicilor tradiţionale de producţie (de exemplu, porcii pentru carne, tăuraşi, claponi etc.). Adăposturile animalelor trebuie să fie prevăzute cu o suprafaţă de culcare şi de odihnă confortabilă, curată şi uscată suficient de mare, având o alcătuire solidă. Suprafaţa de odihnă este prevăzuta cu suprafeţe de culcare uscate şi acoperite cu aşternut de paie. Aşternutul poate fi constituit din paie sau din alte materiale naturale corespunzătoare. Păsările trebuie crescute pe sol şi nu pot fi ţinute în cuşti. Păsările de apă trebuie să aibă acces la un pârâu, eleşteu sau lac, când condiţiile meteorologice permit, în scopul respectării cerinţelor de bunăstare a animalelor şi condiţiilor de igienă. Pentru găinile ouătoare, lumina naturală se completează cu lumina artificială pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de luminozitate, cu o perioadă continuă de odihnă nocturnă de cel puţin opt ore.
Sănătate Menţinerea sănătăţii şi bunăstării animalelor este unul din principiile cheie ale agriculturii ecologice. Acest lucru se obţine printr-un management adecvat şi atenţie sporită faţă de nevoile specifice fiecărei specii. Ca şi în cazul culturii plantelor în sistem ecologic, sănătatea şi bunăstarea animalelor se realizează în mare măsură, fără recurgerea la inputuri sintetice, ca de pildă antibiotice. Se folosesc măsuri preventive pentru a micşora riscul de boli şi dăunători. Primul pas în asigurarea unei sănătăţi satisfăcătoare a animalelor crescute în sistem ecologic este alegerea rasei în funcţie de vitalitate, adaptabilitate la condiţiile locale şi rezistenţă la boli. Preferinţa pentru speciile şi rasele autohtone, potrivite mediului din regiunea în care se află ferma, este de mare ajutor în această privinţă. Agricultura ecologică încurajează şi apărarea imunologică naturală a animalelor, asigurând acestora: Furaje adecvate şi de calitate ridicată Exerciţii regulate Acces liber la păşune şi păşunat corespunzător. Alte metode de prevenire a bolilor includ: • •
•
~6~
Păstrarea unor condiţii adecvate de adăpost şi igienă Menţinerea densităţii corespunzătoare a animalelor atât afară, pe păşuni, cât şi în adăposturi atunci când trebuie adăpostite, de exemplu în lunile de iarnă. Desigur că, oricâte metode de prevenire s-ar lua ele nu pot opri îmbolnăvirile sau rănirile ocazionale ale animalelor, iar în aceste cazuri,. fermierii trebuie să ia măsuri rapide pentru ca suferinţa sau durerea să fie minimă şi animalul afectat să fie vindecat în cel mai scurt timp. Tratamente recomandate de agricultura ecologică includ: Homeopatia - un tratament alternativ care foloseşte doze mult diluate de agenţi care produc simptome similare cu agenţii ce cauzează bolile, stimulând organismul să se auto-protejeze de boli. Fitoterapia - tratamente cu 'ierburi' folosind plante şi extracte de plante Sănătatea şi bunăstarea animalelor este primordială, astfel că tratamentul veterinar uzual poate fi folosit pentru a se evita suferinţa animalelor atunci când homeopatia sau fitoterapia nu dau rezultate corespunzătoare. Noul Regulament UE privind agricultura ecologică, conţine, de exemplu, următorul punct: Bolile trebuie tratate imediat pentru evitarea suferinţei animalului, preparatele medicinale veterinare alopatice sintetizate chimic inclusiv antibioticele pot fi folosite acolo unde este necesar şi în condiţii stricte, atunci când folosirea produselor fitoterapeutice, homeopatice sau a altor produse este inadecvată. În astfel de cazuri particulare, trebuie definite restricţii specifice legate de cursul tratamentului şi perioadele de aşteptare. •
•
•
•
Practici în creşterea ecologică a animalelor În fermele de producţie ecologică, înmulţirea animalelor trebuie să fie în mod natural dar se admite în anumite cazuri şi înseminarea artificială. Sunt interzise intervenţii chirurgicale, ca de exemplu transplantarea de embrioni. La creşterea ecologică a animalelor sunt interzise: plasarea de inele elastice pe cozile mieilor; tăierea cozilor animalelor; tăierea dinţilor; tăierea ciocurilor şi coarnelor. Animalele trebuie lăsate şi crescute liber, nu trebuie legate. Se admite legarea unor indivizi în anumite tipuri de grajduri, dar numai pentru o anumită perioadă şi numai după decizia Organismului de Inspecţie şi respectând nişte reguli stricte în scopul asigurării unor condiţii sigure, inofensive pentru animalele respective, pentru buna sănătate a acestora, pentru o igiena corespunzătoare şi o comportare mai umană. Pentru a obţine o carne de păsări mai calitativă se practică următoarele vârste minime de sacrificare a păsărilor: pui - 81 zile; pui castraţi - 150 zile; raţe chinezeşti - 49 zile; • • • •
•
• •
~7~
raţe domestice pentru muscus - 70 zile; răţoi domestici pentru muscus - 84 zile; raţe cu pene verde in cap - 92 zile; bibilici - 94 zile; curci şi gâşte pentru copt - 140 zile. La transportarea animalelor până la abator, trebuie luate măsuri pentru reducerea stresului şi suferinţei, respectând cerinţele medico-sanitare pentru o comportare umană cu animalele în timpul transportării. Animalele trebuie încărcate şi descărcate în mod natural, fără folosirea unor stimulatoare electronice pentru deplasarea forţată a acestora. Este interzisă folosirea calmantelor înainte sau în timpul transportării animalelor vii. •
• • • •
Alimentaţia animalelor în sistem ecologic Alimentaţia animalelor crescute ecologic nu trebuie forţată. Se folosesc furaje, care satisfac necesităţile animalelor în diferite etape din dezvoltarea acestora. Este interzisă alimentarea forţată (de exemplu îngrăşare forţată a gâştelor pentru producere de ficat gras). În fermele ecologice animalele se alimentează cu furaje, produse după metode ecologice, iar în perioada de alăptare animalele trebuie să consume numai laptele mamei. Se admite 30% din furajul animalelor să fie produs pe terenuri în perioada de conversie, iar dacă furajele sunt cultivate în gospodăria proprie se admite un procent relativ până 60%. Se interzice folosirea antibioticelor sau altor substanţe, care stimulează creşterea sau productivitatea animalelor. În dozele zilnice ale animalelor ierbivore cel puţin 60% din substanţă solidă se asigură din furajul proaspăt, uscat sau grâne însilozate. Cu permisiunea organismului de inspecţie conţinutul de substanţa solidă poate fi redus până la 50 % pentru o perioadă de trei luni de la începutul lactaţiei pentru animale pentru lapte. La alimentaţia păsărilor aportul furajelor din cereale şi furaje granulate este de cca. 65%. Furajul pentru porci şi păsări mai conţine furaj uscat şi verde şi furaje complexe sau grâne însilozate. La hrănirea şi adăparea animalelor este interzisă folosirea antibioticelor, cocsidiostaticelor, produsele veterinar medicale sau alte substanţe pentru stimularea creşterii sau productivităţii animalelor. Furajele, materiile prime pentru furaje, furajele complexe, adausurile si alte materiale auxiliare, adăugate în furajele, fabricate după tehnologii speciale, se folosesc la hrănirea animalelor daca la fabricarea lor nu au fost folosite organisme modificate genetic sau derivaţii lor. Substanţele minerale si microelementele, care nu sunt enumerate în actele legislative privind creşterea ecologica a animalelor, se includ numai daca aceste au origine naturala sau sunt fabricate sintetic sub aceeaşi forma ca produsele naturale.
Înfiinţarea pajiştilor ecologice Factorul care condiţionează sporirea producţiei zootehnice este hrănirea raţională a animalelor pe baza asigurării unui volum sufiecient de furaje pentru fiecare specie de animale. ~8~
O sursă importantă de furaje o constituie pajiştile temporare, pentru care sunt necesare o serie de măsuri care să ducă la creşterea considerabilă a producţiei şi calităţii acesteia în următorii ani. Obţinerea unor producţii căt mai ridicate de furaje de pe pajistile temporare depinde în mare masura de speciile si soiurile folosite, de tipurile de amestecuri, fertilitatea solurilor. In comparatie cu tehnologiile aplicate la alte culturi agricole, prin tehnologii adecvate in covorul vegetal peren se poate realiza cel mai rapid si mai complex echilibru ecologic pe lantul trofic sol – planta – animal – om. Tinand seama de aceste considerente, valoarea covorului vegetal format din graminee si leguminoase perene, ca resursa naturala cu utilitate practica pentru om, capata conceptului de dezvoltare durabila. Sistemul furajer este conceput ca un sistem de informare si decizie. El cuprinde un ansamblu de mijloace de productie, de tehnici si procese tehnologice prin care se asigura corespondenta intre resursele de furaje (sistemele de cultura) si necesarul de hrana pentru animale (sistemele de crestere a animalelor), prin intermediul sistemelor de furajare (nutritie). Ca atare, cele 3 componente ale sistemului furajer (sistemul de cultura, sistemul de furajare si sistemul de întreţinere a animalelor) se condiţionează reciproc si numai abordarea globala a sistemului in intregime permite elaborarea de solutii viabile, care sunt capabile sa asigure funcţionalitatea lui, eficienta practica si pastrarea echilibrului ecologic. Asupra productivitatii si calitatii pajistilor actioneaza atat factorii naturali (sol-clima planta) cat si factorii tehnologici, din care fertilizarea are un rol important. Aplicarea gunoiului de grajd pe pajişte este necesara deoarece acesta este un ingrasamant organic complet, care imbogateste solul in elemente nutritive, microelemente, microorganisme, etc. De exemplu la aplicarea unei doze medii de 30 t/ha gunoi de grajd se aduce în sol 150 kg azot, 60 kg fosfor, 180 kg potasiu, 90 kg calciu, si peste 7000 kg materie organică. Continutul mai redus de fosfor face ca sa se recomande ca odată cu gunoiul de grajd să se încorporeze in sol si 25-30 kg fosfor. Alegerea speciilor in concordanta cu cerintele pedoclimatice joaca un rol important. Productiile obţinute la coasa a doua variaza intr-un an nefavorabil intre1627 kg s.u/ha - la varianta (Medicago sativa 60% + Festuca arundinacea 20% + Dactylis glomerata 20%; fertilizat cu gunoi de grajd) si 980kg s.u/ha la varianta (Trifolium repens 60% + Medicago sativa 20% + Dactylis glomerata 10% + Festuca arundinacea 10%; nefertilizat). Dupa cum observam productii mai bune la amestecurile de seminte se obtinut in variantele ingrasate cu gunoi de grajd. Dintre amestecurile semănate, fertilizat si nefertilizat, producţia cea mai buna s-a obtinut la amestecul unde avem 60% lucerna , ceea ce ne arata ca in condiţii de seceta lucerna este una din plantele ce se adaptează relativ bine. Amestecul de graminee si leguminoase perene si fertilizarea au influenţat compozitia chimica a furajului. Cantitatea de proteina bruta a crescut odata cu mărirea cantitati de azot osciland intre 12,8 -15,8%. Structura amestecului a influenţat pozitiv continutul in proteina bruta a furajului. In sistemul de agricultura durabila rolul covorului vegetal peren se amplifica , el dobandind valente de utilizare multifunctionala. Integrat in structura culturilor din fiecare ferma, pe langa utilizarea ca resursa furajera, covorul vegetal peren devine rezervatie a biodiversitatii (suprafaţa de compensare ecologica) pentru flora si fauna grav afectate prin tehnologiile intensive practicate pe terenurile arabile din marile zone agricole, precum si mediu de conservare si ameliorare a peisajului natural specific. ~9~
In sistemele de agricultura durabila valoarea de utilizare a covorului vegetal reprezinta indicatorul sintetic de evaluare tehnica, economica si ecologica a acestui component al sistemelor la care ne referim. In continutul indicatorului valoare de utilizare se includ : randamentul covorului vegetal in substante nutritive pentru animale, conversia productiei vegetale in productie animala, gradul de reciclare a substantelor pe lantul trofic, capacitatea de compensare ecologica si eficienta economica a utilizarii multifunctionale. Variantele de amestecuri care se folosesc in infintarea pajistilor ecologice temporare sunt: Trifolium repens 60%+Dactylis glomerata 40%; Trifolium repens 50%+Dactylis glomerata30%+Festuca arundinacea 20%; Medicago sativa 60%+Festuca arundinacea 20%+ Dactylis glomerata 20%; • • •
Exemple ferme ecologice 1) Creşterea şi exploatarea bovinelor în condiţii ecologice Condiţiile necesare pentru ca într-o fermă de bovine, să se obţină produse ecologice sunt stipulate în Reglementarea UE 2092/1991 şi caietele de sarcini elaborate în diferite ţări. În România producţia ecologică este reglementată prin OUG nr. 34/17.04.2000. Animalele trebuie să provină din ferme ecologice. Introducerea din exploataţiile convenţionale nu poate depăşi 10% din efectiv. Conversia fermei convenţionale la ferma ecologică se face în doi ani pentru pajişti şi culturi furajere, 12 luni pentru bovine de carne, 6 luni pentru vacile cu lapte. Animalele folosite în fermele zootehnice ecologice trebuie să fie de preferinţă, din rasele autohtone cu rezistenţă crescută la factorii naturali de mediu, pretabile la creşterea extensivă sau semiintensivă, cu constituţie robustă, indici de reproducţie foarte buni, fecunditate şi prolificitate ridicată,o bună viabilitate şi vitalitate a nou născuţilor. Reproducţia animalelor în zootehnia ecologică este, de regulă, cea naturală dirijată prin folosirea celor mai valoroşi reproducători din rasă. Este admisă însămânţarea artificială la vacilor dar nu se admit metodele biotehnologice avansate cum ar fi transferul de embrioni, clonarea sau animale obţinute prin inginerie genetică (organisme modificate genetic). Rasele de bovine utilizate în zootehnia ecologică în fermele specializate pentru producţia de lapte sunt: Bălţata românească; Bruna de Maramureş; Pinzgau de Transilvania; Charolaise; Limousine; Blonde d’Aquitane. Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu acces obligatoriu la păşune, întreţinere în sistem liber. Mărimea fermei depinde de resursele furajere, dar nu se poate admite o încărcătură mai mare de 2 UVM/ha. În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se dis-ting două faze: 1. faza de conversie; •
• •
• • •
~ 10 ~
2. faza propriu-zisă de producţie ecologică. În faza de conversie întreţinerea animalelor se face în adăposturile existente, prin trecerea de la sistemul legat la întreţinerea în sistem liber. Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor fiziologice, igienice şi de producţie. Se vor respecta normele de suprafaţă astfel: 6m2/cap la vaci; 1,5-5m2/cap la tineret ; 10m2/cap la tauri; norme de volum de aer: 25m3/cap de animal; indice de luminozitate 1/18 (1m2 de geam la 18 m2 de pardoseală). Animalele trebuie să aibă acces liber în padoc iar priponitul la păşune este interzis. Pardoseala să fie întreagă, cu aşternut bogat dar se admite şi pardosea din grătar, dar pe zone limitate de depunere a dejecţiilor. Microclimatul adăposturilor trebuie să asigure confortul optim: temperatura 5-25 0C, umiditate 55-75%, curenţi de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive în limitele admise: dioxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil între 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maximă 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim - absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 lucşi cu o durată maximă de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli. Ventilaţia naturală trebuie să asigure schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap de vacă/oră. La păşune animalele trebuie ferite de insolaţii, ploi reci cu vânt puternic şi grindină. În faza de producţie ecologică este obligatorie respectarea riguroasă a condiţiilor ce stau la baza zootehniei ecologice astfel: spaţiu corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără nici o restricţie; clădirea, prin structura şi construcţia ei, trebuie să asigure parametri optimi corespunzători; acolo, unde condiţiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fără adăpost, cu condiţia să fie asigurată suprafaţa necesară de păşune pentru întregul efectiv. Trebuie asigurată suprafaţa necesară pentru păşunat, adică 0,5 ha/cap de vacă, care, în mod obligatoriu se tarlalizează şi se utilizează raţional deparazitarea spaţiului şi eliminarea rozătoarelor, dar numai cu substanţe şi metode aprobate de legile în vigoare. Spaţiul corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără restricţii îl constituie grajdul închis în trei părţi, deschis spre sud, cu aşternut abundent. Adăpostul trebuie să aibă legătură cu spaţiile de hrănire acoperite şi să fie legat cu un coridor cu pavaj solid de păşune sau padocul pentru plimbare. În adăpost trebuie să funcţioneze adăpători automate, care nu îngheaţă iarna, în număr corespunzător cu efectivul de animale. Evacuarea dejecţiilor, este indicată să se facă direct în bazinele colectoare, iar la locurile de odihnă să se asigure aşternut suficient. Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje convenţionale se poate face cu maxim 10% din raţia furajeră. Furajele folosite sunt: amestec uruială de porumb, grâu, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale acestora; furaje suculente formate din: siloz, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, dovleac, cartofi administraţi în întregime sau preparate; furaje fibroase formate din: fân natural şi de legumoinoase de bună calitate; produse secundare formate din: tăiţei de sfeclă, borhot de spirt, borhot de sfeclă, •
• •
• •
•
•
•
•
•
• •
~ 11 ~
coceni de porumb, paie de cereale. Toate aceste furaje trebuie administrate în raţii furajere echilibrate. Cele mai importante principii ce trebuie respectate în timpul păşunatului sunt următoarele: parcelarea păşunii; asigurarea cu apă pentru adăpat în permanenţă; asigurarea locului de odihnă şi umbră; asigurarea densităţii corespunzătoare a animalelor. Îngrăşămintele utilizate pentru fertilizarea păşunilor nu poate depăşi echivalentul a 170 kg azot/ha/an. Această cantitate să nu fi fost depăşită în ultimi 3 ani. Păşunatul animalelor ecologice nu se poate face alături de alte animale din aceeaşi specie dacă nu sunt crescute după norme ecologice. 2) Ferma de bivoli prin proiect transfrontalier Primaria Pecica, impreuna cu primaria localitatii Mórahalom de langă Szeged a depus un proiect comun pentru infiintarea unei ferme de bivoli la Pecica, locatia aleasa fiind in vecinatatea Parcului Lunca Muresului.Valoarea proiectului este de 632 mii euro si face parte din Programul de reabilitare a biotopelor de saratura si de apa pe terenuri ocrotite prin cresterea si folosirea speciilor autohtone. Se doreste ca prin aceasta investitie sa se dezvolte turismul din localitate, iar in viitor se va construi si o unitate de prelucrare a carnii si laptelui. Ferma de bivoli va ocupa o suprafata de aproximativ 1,8 hectare iar proiectul este conceput pentru un efectiv initial de 10 animale si care vor avea la dispozitie 10 hectare de pasune naturala. In cadrul fermei se are în vedere construirea unui grajd pentru adapostirea animalelor pe timpul iernii, a unei case care va gazdui un cabinet veterinar precum si locuinta celor ce vor lucra aici. „Proiectul isi propune, prin pasunat, sa revigoreze flora originara din Parcul Natural Lunca Muresului iar ferma de bivoli sa devina o atractie pentru intreaga zona”. • • • •
3) Ferma ecologica de vaci cu lapte Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile magazinelor. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase. Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii stiintifice care confirmă superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate. In general, studiile au aratat ca laptele organic contine nivele mai mari de nutrienti si vitamine fata de cel non-organic, de o deosebita importanta fiind acizii grasi esentiali omega-3, vitamina E si precursorul vitaminei A. De asemenea, si antioxidantii luteina si zeaxantina se gasesc in cantitatii mai mari in laptele provenit de la vacile ~ 12 ~
din fermele bio. Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au aceste animale. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare, constand in iarba proaspata sau furaje verzi si uscate. Spre deosebire de acestea, vacile din fermele non-organice sunt hranite cu concentrate de cereale, in special porumbul si suplimente nutriţionale. Inca din 1991, exista o directiva a Uniunii Europene care impune o cota de 60% din dieta zilnica a unei vaci care sa fie compusa din iarba proaspata sau conservata. In plus, se recomandă, pe cat posibil, ca jumatate din acest furaj sa fie produs in ferma respectiva sau in apropierea ei, pentru a asigura prospetimea alimentatiei. Esenta unei ferme bio sta in legatura stransa dintre sanatatea solului, sanatatea animalelor si sanatatea omului, aceasta din urma ca o consecinta a primelor doua. In fermele ecologice de vaci cu lapte, aceste consuma mai mult trifoi rosu si produc un lapte cu continut crescut de acizi grasi polinesaturati, mai cu seamă acid alfa-linolenic. O creştere de 3 ori a nivelului de acid alfa-linolenic a fost observata in lapte atunci cand vacile au mancat nutret pe bază de trifoi rosu fata de alimentatia acestora cu grane însilozate. Concluzia este ca lucerna si trifoiul rosu pot sa imbunatateasca serios continutul in acizi grasi polinesaturati din laptele organic. In plus, sa constatat o scadere a nivelului acidului palmitic in laptele organic, acesta fiind un element implicat, dupa cum se stie, in geneza tulburarilor aterosclerotice ale omului. Pentru ca o ferma sa produca lapte atestat ecologic, trebuie sa fie ecologic in totalitate: animale; pasune; culturi furajere; alte furaje administrate, fluxul tehnologic si interventii eco. In agricultura ecologica, zootehnia capata un rol esential, intrucat pentru fertilizarea solului se utilizeaza preponderent si obligatoriu dejectiile animaliere si resturile vegetale. Conditiile necesare si suficiente pentru ca intr-o ferma sa se obtina lapte certificat ecologic sunt stipulate in Reglementarea UE 2091/92 si caietele de sarcini elaborate in diferite tari. In Romania productia ecologica e reglemetata prin Ordonanta de Urgenta 34/2000 si altele pe care le gasiti in AGRICULTURAE > Informatii > Legislatie. Provenienta vacilor de lapte Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica. Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa de paseasca 10% din efectivul total. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodarle conventonale daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de crestere se realizeaza in regim extensiv. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar intretinerea are loc in sistem nelegat. Marimea fermei depinde de resursele furajere, dar se poate admite o incarcatura mai mare de 2 UAM/ha. Alimentatia Aceasta trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate ecologic. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. Silozul este limitat la 50% din substanta uscata a ratiei zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. Cel mult 10% dintre concentrate pot provenii din fermele convintionale, dar se exclud produse OMG (organismele modificate genetic). Se va respecta cu strictetelista furajelor, aditivilor, substituientilor si adausurilor admise. Sanatatea animalelor Lupta impotriva bolilor se face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. ~ 13 ~
Medicamentele de sinteza sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. Sunt interzise mutilarile de orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea si taierea cozii. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv de modelat genetic, specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si metisii autohtoni, cu mare rezistenta naturala, indici buni de reproductie, vitalitate si productii mixte. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative. Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea. Adăpostirea şi confortul animalelor Principiul de baza in zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode si tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor. Adaposturile trebuie sa corespunda cerintelor fiziologice, igienice si de productie. Se vor respecta normele de suprafata si de volum: 6 metri patrati/cap de vaca; 10 metri patrati/cap de taur; 1,5-5 metri patrati/cap de tineret; 25 metri cubi/cap (volum). Animalele trebuie sa aibe acces la padoc. Se prefera intretinerea nelegata. Priponinul animalelor pe pasune este interzisa. Pardoseala trebuie sa fie intreaga cu asternut bogat. Se admite si gratar pe zone limitate de depunere a dejectiilor. Microclimatul adapostului. Acesta trebuie sa ofere confort astfel : temperatura 5-25 grade C; umiditate 55-75%; curenti de aer 0,1- 0,5m/s; gazele nocive in limitele admise; lumina 60 - 70 de lucsi, cu o durata maxima de 16 ore/zi; aeromicroflora redusa; ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat, cca 120-250 mc/cap de vaca si ora; la pasune animalele trebuie ferite de insolatii, ploi reci cu vant puternic si grindina. Laptele se recolteaza in perfece condiii de igiena, incluzand sanatatea si igiena glandei mamare, igiena mulgaorilor, a aparatelor si vaselor de muls, racirea lui imediata. La igienizare se vor utiliza numai mijloace si procedee admise in zootehnia ecologica. Laptele bio trebuie sa fie un lapte cu zero defecte de calitate. Asta inseamna ca laptele corespunde deplin la toate criterile de calitate,respectiv nutritional, sanitar, bacteorologic, tehnologic,senzorial si psiho social. • • • •
• •
•
Laptele ecologic trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri de calitate: • • • • • • • • • •
substante utile: 7% (grasime 3,6 % + 3,2%); NTG/ml: sub 50 000 de germeni; germeni patogeni: absenti; spori butirici < 1000/l; numar celule somatice < 250 000/ml; lipoliza: sub 0,18%; inhibitori: absenti; metale grele: absente; pesticide: absente; micotoxine: absente; ~ 14 ~
radionuclizi: in STAS; conditii senzoriale normale; calitatea comerciala optima; In zootehnia ecologica nu se admite aplicarea concomitenta a tehnologiei conventionale si ecologice pe efective aflate in acelasi adapost. Monitorizarea, auditul si atestarea fermelor ecologice si a laptelui bio, se fac dupa metodologice agreate de legislatia in vigoare • • •
4) Purceii crescuţi în mediul lor natural Dacă ai fi purceluş, cum ai vrea să-ţi petreci viaţa ta? Cu un inel în nas, astfel încât să nu poţi să râmezi? Întrun stand de gestaţie ca să nu te poţi întoarce şi să stai împreună cu purceii tăi? Pe ciment? Castrat la numai o zi, fără nici o anestezie? Să recunoaştem, carnea de porc este minunat de gustoasă, hrănitoare şi o importantă sursa de proteine. Doar dacă ea provine de la un porc ... un porc care merită condiţii de bunăstare în armonie cu natura. Credem că nu cerem prea mult. Porcul este în căutarea hranei mai tot timpul. Condiţiile de libertate sunt necesare atât pe păşune cât şi în pădurea de stejar, unde găseşte ghinda . La ferma „Nature's Harmony” porcii din rasa Ossabaw Island au aceste conditii deosebite. O jumate de hectar de teren este deajuns pentru a amenaja un asemenea loc pentru
cresterea extensiva a porcilor. In acest loc scroafele isi fac singure cuib propriu si nu au nevoie de colibe de fatare sau alte prostii de genul acesta. Ele se reproduc perfect de bine fara ajutorul fermierului. Purceii sunt intarcati natural de mama lor la doua luni. In aceeasi zona impadurită, se face separarea masculilor de femele prin padocuri mari. Sunt separati pe sexe deoarce in ferma Nature's Harmony nu se face castrarea. Fermierii spun ca nu exista carne de porc mai gustoasa ca a lor. Porcii sunt crescuti in padure si pasunea invecinata, consumand ghinda si radacini. Se bucura de un regim alimentar variat compus din iarba proaspata, trifoi si fan de pe pasune. Porcii petrec tot timpul lor afara, in aer proaspăt, si sunt liberi sa pasca. In ferma Nature's Harmony nu se utilizeaza antibiotice sau hormoni de crestere artificiala. Ferma produce si multe lactate iar zerul este folosit in hrana porcilor. Daca clientii fermei asteapta cu nerabdare branzeturile delicioase, porcii din ferma asteapta cu nerabdare zerul. Ferma Nature's Harmony se bazeaza pe frumoasele cicluri de viata din natura: Soarele, solul si ploaia fac sa creasca iarba; •
~ 15 ~
Vacile pasc iarba; Fermierul recolteaza laptele; Din lapte se prelucreaza branzeturile; Fermierul recolteaza zerul; Zerul este o hrana ecologica pentru porci; Iar vacile fertilizeaza organic tarcurile vechi si pasuneaza iarba proaspata din noile tarcuri de pasunat. • • • • •
5) Cresterea ecologică a gainilor
Tehnologia de crestere ecologica a gainilor, tine seama de exigentele sporite ale zootehniei ecologice. Produsele alimentare certificate ecologic nu trebuie sa contina: urme de substante chimice; pesticide, antibiotice, hormoni, metale grele. Trebuie respectate cu strictete anumite conditii privind: alegerea locului; amenajarea adapostului; furajarea; conversia; prevenirea bolilor; inspectia si certificarea produselor. Daca dorim sa crestem 2000 de gaini ouatoare si 100 de cocosi vom avea nevoie de o hala de minim 350 mp. In sistemul ecologic se respecta cerinta de maxim 6 pasari la metru patrat. Totusi pentru a nu sta prea inghesuite ar fi de recomandat ca hala sa fie de 540 mp. Amenajarea adapostului.Spatiul interior are functionalitate permanenta pe orice anotimp si este prevazut cu: 400 de locuri de cocotat; o platforma de 180 mp de colectare a dejectilor; 400 cuibare confectionate din lemn; 180 mp de asternut din rumegus si nisip; hranitori si adapatori suficiente. Spatiul interior este prevazut cu ferestre pentru lumina si trape de iesire in exterior pe timp favorabil. De asemenea spatiul din interior trebuie sa raspunda urmatorilor nevoi ale gainilor: asternut; nisip sau pietris; praf; apa; aer; hrana; alte gaini; cocosi.Principalele miscari pe care gaina le va face in spatiul interior sunt: racaitul; ciugulitul; zburatul; luptatul. Spatiul exterior este format din padoc si pasune. Spatiul exterior este prevazut cu umbrare si garduri mobile. Acolo unde iarba a fost consumata complet, spatiul respectiv se ingradeste, se iriga iar gainile sunt dirijate spre locul cu iarba proaspata. Suprafata formata de padoc si pasune este de 10 000 mp. In hrana gainilor crescute ecologic sunt introduse produsele bio. Materiile prime de baza, de natura vegetala, sunt procurate din tara iar premixurile biologice din import. Toate aceste produse folosite in hrana gainilor ouatoare, in sistem ecologic, sunt purtatoare de certificate ecologice eliberate de organismele internationale in domeniu, recunoscute de UE. Furajul combinat este alcatuit din cereale, sarurile minerale, premixurile vitamino-minerale, etc. Popularea fermei se face cu puicute de 14 saptamani si vor parcurge o perioada de 8 saptamani de conversie pana la inceperea ouatului. In primul rand se izoleaza in spatiu ferma, • • • • •
~ 16 ~
se controleaza circulatia in ferma si se face dezinfectia la intrare. Prin accesul la pasune si aer liber, precum si prin consumul de vitamine naturale, se asigura intarirea rezistentei generale si a imunitatii naturale la gaini. De asemenea se vor evita stresurile accidentale; se vor izola pasarile bolnave; se va face igiena permanenta a asternutului; se va face parcelarea si rotatia spatiilor de acces la iarba verde, precum si dezinfectiile repetate, dezinsectiile si deratizarile.
Bibliografie 1)
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/feed_ro
2)
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/health_ro
3)
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/organic-farming/what-organic/the-farm_ro
4)
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/husbandry_ro
5)
http://www.dolceta.eu/romana/Mod5/Cresterea-animalelor.html
6)
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro
7)
http://www.gazetadeagricultura.info/zootehnie/1118-Alimentatia%20animalelor%20in %20sistem%20ecologic.html
8)
http://www.gazetadeagricultura.info/zootehnie/1332-practici-in-cresterea-ecologica-aanimalelor.html
9)
http://www.gazetadeagricultura.info/zootehnie/1118-Alimentatia%20animalelor%20in %20sistem%20ecologic.html
10)
http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/925-
ferma-de-bivoli-prin-proiect-transfrontalier.html 11)
http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/1129-
purceii-crescuti-in-libertate-.html 12)
http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/304~ 17 ~
infiintarea-pajistilor-ecologice.html 13)
http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/65-
ferma-ecologica-de-vaci-cu-lapte.html 14)
http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/16-
cresterea-ecologica-a-gainilor.html 15)
http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/284-
cresterea-ecologica-a-animalelor.html 16)
http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/health_ro
17)
http://www.rodulpamantului.ro/cresterea-si-exploatarea-bovinelor-in-conditii-
ecologice_483.html
~ 18 ~
