MINISTERUL EDUCAŢIEI, EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI SPORTULUI UNIVERSITATEA „DANUBIUS” DIN GALAŢI STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT FACULTAT FACULTATEA EA DE DREPT Specializarea: ŞTIINŢE PENALE ANUL I – ZI ANUL UNIVERSITAR UNIVERSITAR 2012 – 2013
COOPE OOPER RAREA POL POLIȚENEA NEASCĂ SCĂ INTERNAȚIONALĂ
Disciplia: !""perarea !""perarea #$%iciar& #$%iciar& ' (a)erie peal& peal& ' Ui$ea E$r"pea&
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC: Pr"*+ $i,+ %r
MASTERAND:
CUPRINS:
Capit!"! Capit!"! I: : O t#$%$# t#$%$#$$ &' #$(i)t* #$(i)t* a %p$#*#ii %p$#*#ii p!i p!iț $'$ș ti+++++++++++++++++++++++ ti+++++++++++++++++++++++++++++++ ++++++++ S%"#t S%"#t i)t#i% i)t#i% a! %p$ %p$#*# #*#ii ii p!iț $'$ș ti i't$#'a i't$#'aț i'a!$++ i'a!$+++++++ +++++++++ ++++++++ ++++++++ +++++++++ +++++++++ ++++++ ++ Cp$#a#$ Cp$#a#$aa p!iț$'$a)%* $'$a)%* &' U'i"'$a E"#p$a'*++++++++++ E"#p$a'*+++++++++++++++++++++++ +++++++++++++++++++++++++ ++++++++++++-Capit!"! Capit!"! a! II.!$a: I')tit"ț ii i/p!i%at$ i/p!i%at$ &' &' %p$#a#$ %p$#a#$aa p!iț $'$a)%*++++++++++ $'$a)%*++++++++++++++++0 ++++++0 O1i%i"! O1i%i"! E"#p$a' 2$ P!iți$ 3 E"#p!++++++ E"#p!+++++++++++++++++++ ++++++++++++++++++++++++++ +++++++++++++++++++++++++ ++++++++++++++++++++0 ++++++++0 Cp$#a#$a S%4$'5$'++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++66 O#5a'i7a8ia I't$#'a8i'a!* a P!i8i$i C#i/i'a!$ 3 I't$#p!+++++++++++++++++69 Capit!"! a! III.!$a: C$'t#"! 2$ Cp$#a#$ P!i8i$'$a)%* I't$#'a8i'a!*++60 Bi#"! Bi#"! Nați'a! I't$#p!+++++++++ I't$#p!++++++++++++++++++++++ ++++++++++++++++++++++++++ ++++++++++++++++++++++++++ +++++++++++++++++++++++++ +++++++++++++++++++++++++ +++++++++++++ P"'%t"! Na8i'a! F%a!++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++; C'%!"7ii+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++; Bi
Capit! Capit!"! "! I: O t#$%$ t#$%$#$ #$ &' &' #$(i)t* #$(i)t* a %p$ %p$#*# #*#ii ii p!i p!iț $'$ș ti 1.
S%"# S%"#tt i)t# i)t#i% i% a! % %p$ p$#* #*#i #iii p!i p!iț $'$ $'$ș ti i't$# i't$#'a 'aț i'a i'a!$ !$ 2
Capit!"! Capit!"! I: : O t#$%$# t#$%$#$$ &' #$(i)t* #$(i)t* a %p$#*#ii %p$#*#ii p!i p!iț $'$ș ti+++++++++++++++++++++++ ti+++++++++++++++++++++++++++++++ ++++++++ S%"#t S%"#t i)t#i% i)t#i% a! %p$ %p$#*# #*#ii ii p!iț $'$ș ti i't$#'a i't$#'aț i'a!$++ i'a!$+++++++ +++++++++ ++++++++ ++++++++ +++++++++ +++++++++ ++++++ ++ Cp$#a#$ Cp$#a#$aa p!iț$'$a)%* $'$a)%* &' U'i"'$a E"#p$a'*++++++++++ E"#p$a'*+++++++++++++++++++++++ +++++++++++++++++++++++++ ++++++++++++-Capit!"! Capit!"! a! II.!$a: I')tit"ț ii i/p!i%at$ i/p!i%at$ &' &' %p$#a#$ %p$#a#$aa p!iț $'$a)%*++++++++++ $'$a)%*++++++++++++++++0 ++++++0 O1i%i"! O1i%i"! E"#p$a' 2$ P!iți$ 3 E"#p!++++++ E"#p!+++++++++++++++++++ ++++++++++++++++++++++++++ +++++++++++++++++++++++++ ++++++++++++++++++++0 ++++++++0 Cp$#a#$a S%4$'5$'++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++66 O#5a'i7a8ia I't$#'a8i'a!* a P!i8i$i C#i/i'a!$ 3 I't$#p!+++++++++++++++++69 Capit!"! a! III.!$a: C$'t#"! 2$ Cp$#a#$ P!i8i$'$a)%* I't$#'a8i'a!*++60 Bi#"! Bi#"! Nați'a! I't$#p!+++++++++ I't$#p!++++++++++++++++++++++ ++++++++++++++++++++++++++ ++++++++++++++++++++++++++ +++++++++++++++++++++++++ +++++++++++++++++++++++++ +++++++++++++ P"'%t"! Na8i'a! F%a!++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++; C'%!"7ii+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++; Bi
Capit! Capit!"! "! I: O t#$%$ t#$%$#$ #$ &' &' #$(i)t* #$(i)t* a %p$ %p$#*# #*#ii ii p!i p!iț $'$ș ti 1.
S%"# S%"#tt i)t# i)t#i% i% a! % %p$ p$#* #*#i #iii p!i p!iț $'$ $'$ș ti i't$# i't$#'a 'aț i'a i'a!$ !$ 2
Fenomenul globalizării, intensificat cu precădere în ultimii zece ani ai mileniului trecut, ne-ar putea determina să credem că activitatea poliţienească internaţională este apanajul lumii contemporane. Însă, potrivit lui Mathieu eflem, aceasta î!i are originile tocmai în timpul formării primelor state moderne. "!adar, nucleul cooperării poliţiene!ti a fost atestat la începutul secolului al #$#-lea, primele sale forme av%nd însă caracter politic, distinct de realizarea unor obiective privind criminalitatea !i au fost limitate în timp, fiind carente tocmai în organizarea internaţională. "stfel, &formele de cooperare poliţienească, care pe durata secol secolulu uluii al #$#-le #$#-leaa au fost fost orienta orientate te către către protec protecţia ţia regimu regimurilo rilorr politic politicee autoc autocrat ratice ice constituite, în special pe continentul european, au condus la constituirea, în '()*, a +omisiei $nternaţionale de oliţie +riminală, organizaţie cunoscută astăzi ca $nterpol '. e continentul european, cooperarea poliţienească e pusă în practică în a doua jumătate a secolului al #$#-lea !i avea în vedere în speţă obiective politice protecţioniste orientate spre regimurile conservatoriste. "ltfel spus, la începuturile sale cooperarea poliţienească urmărea contr contraca acarar rarea ea activi activităţ tăţilo ilorr subver subversiv sive. e. +onform +onform Encyclopedia of Criminology, cel mai elocvent eemplu din acea vreme e constituit de /niunea oliţienească a 0tatelor 1ermane, o instituţie poliţienească supranaţională 2'34'-'3556, al cărei obiectiv a constat în oprimarea opoziţiei politice a anarhi!tilor, democraţilor !i sociali!tilor. remisa creării acestei uniunii a fost reglementarea unor sisteme de schimb de informaţii între membri cu ajutorul unor formulare sau prin intermediul unor înt%lniri poliţiene!ti. 7coul /niunii nu a reu!it să atragă dec%t !apte poliţii, toate reprezentante ale unor state vorbitoare de limba germană, constituite politic într-o formă federală. Întruc%t autonomia organizării poliţiene!ti în raport cu dimensiunea politică a statului era încă precară, începerea 8ăzboiului "ustro-rusac a cauzat desfiinţarea /niunii oliţiene!ti a 0tatelor 1ermane. 0pre finele secolului al #$#-lea, în 7uropa s-au petrecut numeroase incidente violente fundamentate pe idei politice radicale. În consecinţă, sistemele autocratice au căutat soluţii, principala rezolvare const%nd în accelerarea activităţilor de cooperare poliţienească internaţională. "sasinarea la '9 septembrie '3(3 a 8eginei 7lisabeta a "ustriei de către un anarhist italian a amplificat nelini!tea claselor politice. rima măsură concretă a venit în scurt timp !i la )( septembrie '3(3, guvernul italian a organizat o conferinţă internaţională la 8oma pentru a organiza organiza lupta antianarhistă. antianarhistă. "!adar "!adar,, +onfer +onferinţ inţaa $ntern $nternaţi aţiona onală lă de la 8oma 8oma pentru pentru "p "păra ărarea rea 0ocial 0ocialăă împotr împotriva iva "narhi!tilor, organizată în perioada ): noiembrie ; )' decembrie '3(3, a marcat începutul coope cooperăr rării ii în materi materiee de acţiun acţiunii poliţi poliţiene ene!ti !ti !i justiţ justiţie ie între între statel statelee europe europene. ne.
devenind semnatare ale rotocolului 0ecret pentru 8ăzboiul $nternaţional asupra "narhismului. ar anarhismul nu era singura problemă de pe agenda lumii internaţionale. 0tatele europene î!i manifestau îngrijorarea în privinţa &sclaviei albe, sintagmă utilizată pentru denumirea prostituţiei. Franţa a luat iniţiativa de a aduce la masa unor discuţii oficiale această problemă prin intermediul primei conferinţe internaţionale cu privire la &sclavia albă, care a avut loc la aris, în '4 iulie '(9). 0emnalul de alarmă tras de Franţa a fost receptat de ') state de pe bătr%nul continent, dar !i de 0tatele /nite, care de!i nu au semnat acordul, au implementat prevederile lui. 0ociologul Mathieu eflem consideră amplificarea organizării poliţiene!ti un rezultat al cre!terii autonomiei forţelor de ordine în cadrul statului naţional, prin dezvoltarea acestor instituţii, prin separarea obiectivelor poliţiei de cele ale clasei politice !i prin ocurenţa unor probleme cu caracter internaţional care implică dialogul de specialitate. "cela!i sociolog menţiona referitor la aceea!i perioadă că &cu c%t este mai mare distanţa pe care instituţiile naţionale de poliţie au c%!tigat-o în poziţionarea independenţei faţă de centrele lor politice, cu at%t este mai mare !ansa ca aceste instituţii să poată dezvolta cooperarea internaţională. >egea organizării oliţiei 1enerale a statului din ' aprilie '(9* marchează autonomia organelor poliţiene!ti faţă de clasa politică în 8om%nia. romotorul acestei reglementări a fost ministrul de $nterne ?asile >ascăr *. rima lege de organizare a poliţiei preciza atribuţiile !i competenţele personalului poliţiei !i statua principiul stabilităţii organelor poliţiene!ti !i scoaterea lor în afara luptelor politice:.
a baza comisiei nu a stat nici un tratat internaţional sau document cu caracter legal. "cţiunile poliţiene!ti în colaborare erau planificate în cadrul unor înt%lniri ale !efilor structurilor poliţiene!ti, nefiind girate de sistemele politice naţionale. @rganizarea poliţienească internaţională nu a beneficiat de o recunoa!tere internaţională pentru o perioadă îndelungată !i, în aceste condiţii, nici obţinerea statutului de membru nu presupunea vreo procedură legală. În prima fază, conducerea a fost stabilită la ?iena. "colo poliţia dispunea de 2 Meto!a portretului -orit /în ranc. portrait parlé0 este o meto! tehnic !e i!enticare criminalistic, a!optat prin protocol. 3 ost in-entat !e criminalistul rance4 3lphonse 5ertillon $i se a4ea4 pe msurarea !ieritor pr6i ale corpului /7milian 8tancu, Tratat de criminalistică, e!i6ia a I9:a, ;ni-ers %uri!ic, 2**<0. 9asile =ascr a ost numit printele $i or#ani4atorul Poli6iei !in om>nia. ? =a4r C>r@an, Istoria Poliţiei Române de la origini până în 199 , 7!itura 9estala, 5ucure$ti, 2***, p. 1A. ?
facilităţi avansate precum divizii specializate de identificare a pa!apoarelor furate !i de evidenţă a amprentelor !i fotografiilor. ion, Franţa. in acel moment, $nterpol s-a etins av%nd în prezent peste '39 de membri. +ooperarea poliţienească !i judiciară în materie penală fac obiectul unui pilon al /niunii 7uropene, respectiv al treilea pilon, !i se referă la cooperarea interguvernamentală. "tribuţiile acesteia sunt stipulate printre altele !i în articolul *9 al Bratatului de la Maastricht. $nstituţiile create pentru acest pilon sunt oliţia 7uropeană 27uropol6, care are rol de coordonare !i str%ngere de informaţii. Mai eistă !i un organism european pentru îmbunătăţirea cooperării judiciare 27urojust6.
+ Cp$#a#$a p!iț$'$a)%* &' U'i"'$a E"#p$a'* +a urmare a naturii sale apolitice, cooperarea poliţienească dintre statele europene nu are acela!i parcurs istoric cu instituţiile europene 2rogramul de la Caga 46. 7 bine !tiut faptul că Bratatul de la 8oma din )4 martie '(4D a pus bazele +omunităţii 7conomice 7uropene, neav%nd în vedere cooperarea judiciară !i cu at%t mai puţin pe cea poliţienească, însă a reprezentat fundamentul dialogul !i a optimizat cooperarea, tocmai prin crearea unui spaţiu economic comun. +ooperarea vamală !i cea judiciară în materie civilă se dezvoltă încep%nd cu anii E59, iar în anii ED9, ca urmare a con!tientizării ameninţărilor euroterorismului se intensifică !i cooperarea în materie penală precum !i cea poliţienească. În '(D4 s-a constituit un grup informal numit 1rupul B87?$, av%nd ca obiectiv cooperarea în lupta împotriva terorismului. e fundalul iniţierii acestui grup, pre!edintele francez, ?alrG 1iscard dE7staing 5 propune crearea &spaţiului judiciar european în materie penală, pentru statele membre ale +omunităţii 7uropene. @landa s-a opus însă constituirii unei instituţii de cooperare internaţionale, consider%nd oportun monopolul +onsiliului 7uropei în materie de cooperare judiciară.
ezideratele cooperării judiciare !i a celei poliţiene!ti se realizează, încep%nd cu '(D9, sub necesitatea cooperării în faţa ameninţărilor comune !i capătă cadrul legal formal prin constituirea celui de-al treilea pilon Hustiţie !i "faceri $nterne 2H"$6. olitica H"$ a fost prevăzută în cadrul Bratatului de la Maastricht !i a fost dezvoltată, în forma cea mai avansată, în +onstituţia 7uropeană. rimii pa!i către cooperarea poliţienească s-au făcut ca urmare a necesităţii cooperării în cadrul +omunităţii 7uropene împotriva ameninţării terorismuluiD. "stfel, în cadrul +onsiliului 7uropean de la 8oma, din ' decembrie '(D4, s-a hotăr%t constituirea 1rupului B87?$ 3, care s-a înt%lnit, pentru prima dată, la )( iunie '(D5, fiind format din reprezentanţi ministeriali. 0copul 1rupului era de a stabili modalităţi de cooperare !i schimb de informaţii cu privire la ameninţările teroriste !i de a facilita dezvoltarea de strategii complementare ale 0tatelor Membre în lupta antiteroristă. Încep%nd cu '(34, 1rupului B87?$ !i-a etins activitatea !i asupra imigraţiei ilegale !i combaterii criminalităţii organizate. 1rupul B87?$ a dezvoltat politica H"$, în special în probleme de contraterorism 2B87?$ $6, cooperare poliţienească 2B87?$ $$6, lupta împotriva criminalităţii internaţionale 2B87?$ $$$6 !i eliminarea frontierelor 2B87?$ '(()6(. 1rupurile de lucru senioriale realizate au prefigurat structura interguvernamentală ce a pus bazele "cordurilor 0chengen !i ale Bratatului de la Maastricht. +ooperarea poliţienească în cadrul comunitar s-a dezvoltat ca o reacţie a evoluţiei pe care iaţa +omună europeană o avea !i a transformărilor pe care le producea în mecanismele clasice ale statelor europene. "firmarea principiului libertăţii de mi!care, at%t a bunurilor, c%t !i a cetăţenilor a determinat eliminarea graniţelor dintre statele membre. 7liminarea treptată a controlului de la graniţă asupra persoanelor care se deplasau în spaţiul +omunităţii 7uropene a determinat semnarea primului "cord 0chengen, la ': iunie '(34 în localitatea 0chengen 2>uemburg6 de către 1ermania, Franţa, Aelgia, >uemburg !i @landa. "cordul a intrat în vigoare încep%nd cu ) martie '(35. >a '( iunie '((9, acelea!i cinci state au semnat +onvenţia pentru implementarea "cordului 0chengen 2+onvenţia 0chengen6 d%nd na!tere astfel, mecanismului principal de eliminare a controlului persoanelor la graniţă. 0istemul 0chengen a introdus ofiţerii de legătură între statele semnatare, care să coordoneze schimbul de informaţii cu privire la migraţia ilegală, criminalitatea organizată, A 5ri#4ile o$ii !in Italia $i Frac6iunea 3rmat o$ie !in ermania < rupul 79I /erorism, a!icalism, 7Jtremism, 9iolent0 !esemnea4 la ori#ine cooperarea inormal între mini$trii !e %usti6ie $i 3aceri Interne !in 6rile comunitare în lupta împotri-a terorismului interna6ional $i a tracului !e !ro#uri. Knin6at în anul 1GA+, acest #rup !e lucru este opera6ional încep>n! cu 1GAB, reunin! !e !ou ori pe an mini$trii responsaili cu securitatea interioar a ;7, în scopul eJaminrii chestiunilor relati-e la cooperarea în materie $i elaorarea unor strate#ii comune. L!at cu intrarea în -i#oare a ratatului !e ;niune 7uropean, acti-itatea rupului 79I a ost ociali4at în ca!rul pilonului trei al ;7, „%usti6ie $i 3aceri Interne”. G Consiliul ;niunii 7uropene, $i!ing in an %rea of &reedom' (ec#rity and )#stice, 8ecretariatul eneral, Direc6ia F Comunicare, 1 ianuarie 2**+, p. <. B
traficul de droguri !i terorismul. " fost introdus dreptul de a urmări persoanele suspecte !i pe teritoriul statelor membre. 0emnat la D februarie '(() !i intrat în vigoare la ' noiembrie '((*, Bratatul de la Maastricht a creat /niunea 7uropeană ce avea propriul corp instituţional !i trei mari direcţii de acţiune, cunoscute ca piloniI +omunităţile 7uropene, olitica +omună de 0ecuritate !i 7terne !i cooperare în domeniul Hustiţiei !i "facerilor $nterne. entru H"$, Bratatul a prevăzut crearea unui +omitet de +oordonare în cadrul +onsiliului 7uropean. H"$ încorporează !i organizează cooperarea interguvernamentală ce a fost dezvoltată din anii ED9 !i este reglementată în Bitlul ?$ al Bratatului de la Maastricht. +ooperarea are la bază nouă probleme de interes comunI ; azilulJ ; trecerea frontierelor eterneJ ; imigrareaJ ; politica privind naţionalii din celelalte ţăriJ ; lupta împotriva drogurilor !i a consumului de droguriJ ; lupta împotriva fraudelor internaţionaleJ ; cooperarea judiciară în materie civilăJ ; cooperarea judiciară în materie penalăJ ; cooperarea poliţienească !i vamală, inclusiv crearea 7uropolului'9. e!i în cinci ani au fost adoptate peste 499 de decizii privind politica europeană în materie de justiţie !i afaceri interne, cel mai important rezultat obţinut prin politica H"$ a fost semnarea +onvenţiei 7uropol, în '((4, care a intrat în vigoare la ' iulie '(((. rin această convenţie a fost constituit @ficiul de oliţie 7uropean ce a promovat, în domeniul justiţiei !i afacerilor interne, principiile conlucrării !i al cooperării, în schimbul de informaţii între instituţiile de aplicare a legii din 0tatele Membre. Bratatul de la "msterdam împarte cel de-al treilea pilon constituit prin Bratatul de la Maastricht, în două părţi !i transferă aproape toată problematica către primul pilon. olitica de azil !i migraţie, statutul naţionalilor din ţările terţe, trecerea graniţelor eterne, cooperarea judiciară în materie civilă au devenit comunitare. "ceasta implică recurgerea la instrumentele +omunităţii 7uropene, precum directive !i reglementări, care sunt mult mai efective dec%t cele din cel de-al treilea pilon. e asemenea, acestea se supun controlului +urţii de Hustiţie de la >uemburg, cu c%teva ecepţii. +ooperarea poliţienească !i cooperarea judiciară în materie penală, cele asupra răm%n într-un al treilea pilon reînnoit. "cest al treilea pilon continuă să aibă o natură interguvernamentală, iar rolul arlamentului 7uropean este limitat, însă +urtea de Hustiţie este introdusă, cu anumite limite, în domeniul cooperării poliţiene!ti !i în cooperarea judiciară în materie penală. Bratatul de la "msterdam a definit mai clar obiectivele fiecărui stat membru !i ale autorităţilor implicate în dezvoltarea politicii celui de-al treilea pilon. e asemenea, rolul 7uropolului a crescut, iar politica Hustiţie !i "faceri $nterne 2H"$6 a fost cristalizată într-un nou
1* Consiliul ;niunii 7uropene, $i!ing in an %rea of &reedom' (ec#rity and )#stice, 8ecretariatul eneral, Direc6ia F Comunicare, 1 ianuarie 2**+, p. G. A
conceptI &un spaţiu al libertăţii, securităţii !i justiţiei care a fost implementat prin rogramul de la Bampere'', adoptat de +onsiliul 7uropean, în '(((, pentru o perioadă de 4 ani. & Pentru libertate, scopul fiind etinderea libertăţii de mi!care a persoanelor, precum !i promovarea cetăţeniei /niunii, protecţia drepturilor fundamentale !i facilitarea integrării cetăţenilor din ţările non-europene. Spaţiul de securitate cuprinde toate formele de luptă împotriva criminalităţii organizate, precum migraţia ilegală, traficul de fiinţe umane, traficul de droguri !i terorismul internaţional. Prin spaţiul justiţiei, scopul /niunii este de a garanta acces egal cetăţenilor europeni la justiţie !i de a facilita cooperarea între autorităţile judiciare ale statelor membre.') rogramul de la Bampere a pus în practică prevederile Bratatului de la "msterdam !i a solicitat realizarea de urgenţă, de echipe de investigaţie comune ca primă etapă în lupta împotriva traficului de fiinţe umane !i a terorismului. 0e avansează în procesul de euroconformizare prin identificarea sectoarelor asupra cărora trebuie să se convină cu privire la definiţii, sancţiuni !i incriminări comune. rin concluziile de la Bampere se creează !i 7urojust compusă din procurori, magistraţi !i ofiţeri de poliţie cu competenţă echivalentă la nivel naţional, pentru a facilita coordonarea autorităţilor de urmărire penală !i susţinerea investigaţiilor criminale în domeniul criminalităţii organizate. >a 4 noiembrie )99:, +onsiliul 7uropean a adoptat un nou program cunoscut ca &rogramul de la Caga, pentru realizarea în /niunea 7uropeană a unui spaţiu de justiţie, securitate !i libertate pentru următorii 4 ani. rogramul de la Caga ; zece priorităţi lanul de acţiune pe următorii 4 ani pentru >ibertate, Hustiţie !i 0ecuritate este o iniţiativă politică decisivă !i piatra de temelie a @biectivelor +omisiei 0trategice pentru )9'9. lanul de "cţiune preia majoritatea priorităţilor pentru >ibertate, Hustiţie !i 0ecuritate ; aprobat de către +onsiliul 7uropean în
12 Consiliul ;niunii 7uropene, $i!ing in an %rea of &reedom' (ec#rity and )#stice, 8ecretariatul eneral, Direc6ia F Comunicare, 1 ianuarie 2**+, p. +. <
'.
).
*.
:.
4.
5.
D.
3.
(.
'9.
repturi fundamentale !i cetăţenie 2Fundamental rights and citizenship6. "sigură dezvoltarea completă !i întărirea politicilor referitoare la cetăţenie, monitorizarea !i promovarea respectării drepturilor fundamentale. >upta împotriva terorismului 2Bhe fight against terrorism6. "ată pe diferite aspecte de prevenire, pregătire !i răspuns, pentru a întări în continuare, iar unde este necesar pentru a spori capacitatea 0tatelor Membre de a lupta împotriva terorismului. Managementul migraţiei 2Migration management6. efine!te o abordare echilibrată a managementului migraţiei prin dezvoltarea unei politici comune pentru imigrare la nivelul /niunii 7uropene, în acela!i timp cu întărirea luptei împotriva migraţiei ilegale !i traficului cu fiinţe umane, în special cu femei !i copii. 1raniţele interne, eterne !i vizele 2$nternal borders, eternal borders and visas6. +ontinuarea dezvoltării unui management integrat al graniţelor eterne !i a unei politici comune a vizelor, în acela!i timp asigur%ndu-se circulaţia liberă a persoanelor. @ zonă comună pentru azil 2" common asGlum area6. 0e lucrează pentru stabilirea unei zone comune pentru azil, lu%nd în considerare tradiţia umanitară !i respectarea obligaţiilor internaţionale de către /niune !i eficientizarea unei proceduri armonioase. $ntegrareaI impactul pozitiv al migraţiei asupra societăţii !i economiei 2$ntegrationI the positive impact of migration on our societG and economG6. "doptă, sprijină !i încurajează măsurile statelor membre pentru adoptarea unor politici mai bune în domeniul integrării pentru maimizarea impactului pozitiv al migraţiei asupra societăţii !i economiei noastre. atele personale !i protecţia schimbului de informaţii 2rivacG and securitG in sharing information6. 0tabilirea unui echilibru pentru schimbul de date personale !i protecţia informaţiilor între agenţiile de aplicare a legii !i autorităţile judiciare, respect%nd în întregime drepturile fundamentale la intimitate !i protecţia datelor personale, c%t !i principiul disponibilităţii informaţiilor. >upta împotriva crimei organizate 2Bhe fight against organised crime6. ezvoltarea !i implementarea unui concept strategic pentru confruntarea cu crima organizată la nivelul /7, incluz%nd cunoa!terea fenomenului, cooperarea între agenţiile de aplicare a legii, cooperarea judiciară, iniţiative legislative !i non-legislative !i cooperarea cu ţările din lume a treia !i organizaţii internaţionale. Folosirea la capacitate maimă !i dezvoltarea în continuare a 7uropol !i 7urojust. Hustiţia penală !i civilăI o zonă europeană eficientă în domeniul justiţiei pentru fiecare 2+ivil and criminal justiceI an effective 7uropean area of justice for all6. 1arantează o zona europeană eficientă în domeniul justiţiei prin asigurarea unui acces eficient la justiţie pentru fiecare !i aplicarea hotăr%rilor judecătore!ti. >ibertate, 0ecuritate !i HustiţieI împărţirea responsabilităţilor !i solidaritate 2Freedom, 0ecuritG and HusticeI sharing responsibilitG and solidaritG6. "cordarea de înţeles noţiunilor de împărţire a responsabilităţilor !i solidaritate între 0tatele Membre prin revizuirea tipurilor de politici !i instrumente financiare care întrunesc obiectivele pentru >ibertate, 0ecuritate !i Hustiţie în cel mai eficient mod. G
În concluzie, cooperarea poliţienească europeană este parte a cooperării promovate prin pilonul al treilea al /niunii 7uropene, H"$, care a fost adoptat prin Bratatul /niunii 7uropene ce a intrat în vigoare din '((*. În efortul de a asigura o singură piaţă europeană !i o singură cetăţenie europeană, sub H"$ s-a dezvoltat o arhitectură instituţională compleă !i o varietate de instrumente legale. În prezent, cadrul juridic european de cooperare poliţienească este dat de articolele )( !i *9 2K' !i K)6 ale Bratatului /niunii 7uropene !i de articolul '*4 2''56 al Bratatului privind +onstituţia 7uropeană, iar +omisia 7uropeană a stabilit următoarele priorităţi de acţiuneI ; crearea de structuri de coordonare la nivel european, în domeniile informaţiei operative 27uropol6, al comunicării interpersonale a top-managerilor 2Bas=-Force-ul 7uropean al Lefilor de oliţie6, al pregătirii personalului 2+olegiul 7uropean de oliţie6 !i al participării la eforturile de peace=eeping 2Forţa 7uropeană de 8eacţie 8apidă6J ; prevenirea criminalităţii transnaţionale prin promovarea celor mai bune practici !i suţinerea Forumului de revenire a +riminalităţiiJ ; implementarea măsurilor prevăzute pentru poliţie din +onvenţia 0chengen, cu privire la >ibertatea de +irculaţieJ ; combaterea huliganismului la evenimentele sportive majoreJ ; combaterea terorismului.
Capit!"! a! II.!$a: I')tit"ț ii i/p!i%at$ &' %p$#a#$a p!iț $'$a)%* 6+ O1i%i"! E"#p$a' 2$ P!iți$ 3 E"#p! $deea unui @ficiu 7uropean de oliţie a fost lansată pentru prima oară cu ocazia +onsiliului 7uropean de la >uemburg, din )3 !i )( iunie '(('. lanul de atunci avea în vedere înfiinţarea unui nou organism care să ofere cadrul necesar pentru dezvoltarea colaborării organelor de poliţie din statele membre ale /niunii pentru prevenirea !i combaterea pe plan internaţional a crimei organizate, inclusiv a terorismului !i a traficului de droguri. +onvenţia prin care s-au pus bazele 7uropolului a fost semnată în iulie '((4 !i a intrat în vigoare la ' octombrie '((3. entru a concretiza mai repede cooperarea poliţiei europene, a!a cum este ea definită în Bitlul ?$ al Bratatului privind /niunea 7uropeană, în ianuarie '((: a fost înfiinţată /nitatea &roguri. 0copul principal al acestei /nităţi a fost combaterea traficului de droguri !i a activităţilor de spălare a banilor asociate acestuia. /lterior, mandatul său a fost lărgit pentru a include !i măsuri de combatere a traficului cu substanţe radioactive !i nucleare, a reţelelor de imigrare clandestină, a traficului ilegal cu autoturisme !i a spălării banilor proveniţi din astfel de delicteJ mai t%rziu, la toate acestea s-a adăugat !i combaterea traficului cu fiinţe umane. @ficiul 7uropean de oliţie, care a preluat activităţile /nităţii &roguri 7uropol, a devenit operaţional de la ' iulie '(((. 7uropol, cu sediul la Caga, acţionează în acelea!i domenii !i, de la ' ianuarie '(((, are competenţe !i în combaterea terorismului !i a falsificării banilor. Bratatul de la "msterdam conferă 7uropol o serie de sarciniI coordonarea !i implementarea investigaţiilor specifice întreprinse de autorităţile statelor membre, dezvoltarea unei competenţe de specialitate, pentru a ajuta statele membre în investigaţiile lor în domeniul 1*
crimei organizate, precum !i stabilirea de contacte cu procurorii !i anchetatorii specializaţi în combaterea crimei organizate. 7uropol se ocupă de aplicarea legii în /niunea 7uropeană !i operează cu informaţiile referitoare la criminalitate. @biectivul său este acela de a îmbunătăţi eficacitatea !i cooperarea autorităţilor competente din statele membre, în ceea ce prive!te prevenirea !i combaterea formelor grave de crimă internaţională organizată !i de terorism. 7uropol-ul are misiunea de a acţiona în numele /niunii 7uropene pentru aplicarea legii împotriva crimei organizate !i a terorismului, concentr%ndu-!i eforturile asupra organizaţiilor criminale. Înfiinţarea organizaţiei 7uropol a fost convenită prin Bratatul de la Maastricht privind /niunea 7uropeană, din D februarie '((). Breptat, s-au adăugat !i alte domenii importante de criminalitate. Încep%nd de la ' ianuarie, mandatul 7uropol-ului s-a etins pentru a cuprinde toate formele grave de criminalitate internaţională, a!a cum sunt enumerate în "nea la +onvenţia 7uropol. +onvenţia 7uropol a fost ratificată de toate statele membre !i a intrat în vigoare la ' octombrie '((3. În urma adoptării mai multor hotăr%ri cu caracter juridic privind +onvenţia, 7uropol-ul a început să î!i desfă!oare toate activităţile în data de ' iulie '(((. e data de ' mai )99:, /niunea 7uropeană le-a înt%mpinat pe cele '9 noi state membreI statelor membre ale /7 li s-a alăturat +ipru, 8epublica +ehă, 7stonia, /ngaria, >etonia, >ituania, Malta, olonia, 0lovacia, 0lovenia în crearea unui spaţiu de libertate, securitate !i justiţie. Însă, obţinerea statutului de membru 7uropol nu se face automat. "derarea la /niunea 7uropeană reprezintă doar un pas în obţinerea statutului de stat membru al 7uropol. Fiecare nou stat trebuie să adopte +onvenţia 7uropol !i să în!tiinţeze /7 de intenţia lui de a se alătura organizaţiei. 0tatul candidat devine, în cele din urmă, membru cu drepturi depline, după * luni de la primirea în!tiinţării de către /7. +ipru, 8epublica +ehă, /ngaria, >etonia, >ituania, 0lovacia !i 0lovenia au devenit membre 7uropol pe data de ' septembrie )99:, urmate de Malta, pe ' octombrie !i de olonia, o lună mai t%rziu. 7stonia le-a urmat eemplul la ' iulie )994. 7uropol-ul răspunde în faţa +onsiliului Mini!trilor Hustiţiei !i "facerilor $nterne. +onsiliul răspunde de îndrumarea !i controlul 7uropol-ului. 7l nume!te directorul !i directorii adjuncţi !i aprobă bugetul. in +onsiliul de Mini!tri fac parte reprezentanţi ai tuturor statelor membre, iar cerinţa ca deciziile să se ia în unanimitate ajută la asigurarea unui control democratic asupra 7uropol-ului. +onsiliul de "dministraţie al 7uropol-ului include c%te un reprezentant din fiecare stat membru !i are sarcina principală de a supraveghea activităţile organizaţiei. @rganismul +omun de 0upraveghere, din care fac parte doi eperţi în protecţia datelor din fiecare stat membru, monitorizează conţinutul !i modul de utilizare a tuturor datelor personale deţinute de 7uropol. 7uropol-ul sprijină activităţile de aplicare a legii desfă!urate de statele membre, îndreptate în special împotrivaI ; ; ; ; ;
traficului ilegal de droguriJ reţelelor ilegale de imigraţieJ terorismuluiJ falsificării banilor 2falsificarea monedei euro6 !i a altor mijloace de platăJ traficului cu fiinţe umane inclusiv pornografia infantilăJ 11
; traficului ilegal cu vehiculeJ ; spălării banilor. În plus, principalele priorităţi ale 7uropol-ului includ infracţiunile împotriva persoanelor, infracţiunile financiare !i infracţiunile cibernetice. "ceasta se aplică atunci c%nd este implicată o structură de crimă organizată !i sunt afectate două sau mai multe state membre. 7uropol-ul oferă sprijin prinI ; facilitarea schimbului de informaţii, potrivit legii naţionale, dintre ofiţerii de legătură ai 7uropol-ului 2@>76. @fiţerii de legătură sunt deta!aţi pe l%ngă 7uropol de către statele membre, ca reprezentanţi ai agenţiilor naţionale ce se ocupă de aplicarea legii din aceste stateJ ; oferirea de analize operative în vederea sprijinirii operaţiunilorJ ; elaborarea de rapoarte strategice 2de eemplu, evaluarea ameninţării6 !i analiza activităţilor criminale pe baza informaţiilor !i datelor oferite de statele membre !i de terţiJ ; oferirea de epertiză !i sprijin tehnic pentru anchetele !i operaţiunile realizate în cadrul /7, sub supravegherea !i cu răspunderea legală a statelor membre interesate. 7uropol-ul activează !i în domeniul promovării analizei criminalistice !i a armonizării tehnicilor de anchetă din cadrul statelor membre. at fiind că activităţile ce ţin de crima organizată la nivel internaţional nu se opresc la graniţele naţionale, pentru îndeplinirea rolului său, 7uropol-ul !i-a îmbunătăţit cooperarea privind aplicarea legii internaţionale, prin negocierea de acorduri operative bilaterale sau strategice cu alte state !i organizaţii internaţionale, după cum urmeazăI +olumbia, Aanca +entrală 7uropeană, +omisia 7uropeană, inclusiv @ficiul 7uropean "ntifraudă 2@>"F6, 7urojust, +entrul 7uropean de Monitorizare a rogurilor !i ependenţei de roguri, $slanda, $nterpol,
21ermania6 !i directorii adjuncţi Mariano 0imancas 20pania6, Hens Cenri= Cjbjerg 2anemarca6 !i Kevin @E+onnell 28egatul /nit6. >a sediul 7uropol-ului î!i desfă!oară activitatea :(9 de persoane. intre acestea, 39 sunt ofiţeri de legătură 7uropol 2@>76, reprezent%nd mai multe tipuri de agenţii care se ocupă de aplicarea legii 2poliţie, vamă, jandarmerie, servicii de imigrare etc.6. @fiţerii de legătură 2@>76, împreună cu ofiţerii, anali!tii !i alţi eperţi din cadrul 7uropol-ului oferă servicii eficiente !i rapide multilingve, ): de ore din ):.
+ Cp$#a#$a S%4$'5$' >a ': iunie '(34, 8epublica Federală 1ermania, Franţa, Aelgia, >uemburg !i @landa au semnat "cordul 0chengen 20chengen fiind o localitate din >uemburg6 cu privire la abolirea treptată a controlului vamal comun acestor ţări care doreau să stabilească o zonă fără restricţii privind circulaţia persoanelor !i a mărfurilor, în care controalele la frontieră dintre ţările participante să fie eliminate !i să eiste o cooperare mai str%nsă în vederea combaterii criminalităţii transnaţionale. /lterior, cooperarea 0chengen a fost încorporată în cooperarea /7 !i include în prezent toate statele membre ale /niunii 7uropene, mai puţin $rlanda !i Marea Aritanie. Încep%nd din '(4:, ţările nordice sunt membre ale /niunii
de azil. "cordul 0chengen nu implică automat faptul că , organizaţia forţelor de poliţie din /niunea 7uropeană. >a '( iunie '((9 a fost semnată +onvenţia cu privire la $mplementarea "cordului 0chengen. unctele-cheie ale acordului vizează măsurile de creare, în urma abolirii controlului vamal comun, a unui spaţiu comun de securitate !i justiţie. @biectivele principalele ale acordului rezidă înI ; armonizarea prevederilor legate de intrarea !i !ederea de scurtă durată în spaţiul 0chengen a cetăţenilor din afara /7 2omogenizarea vizei 0chengen6J ; problema azilului 2cu determinarea privind cărui dintre statele membre se va supune solicitantul azilului6J ; probleme de combatere vamală a crimelor legate de droguriJ ; cooperarea poliţiei 2urmăriri periculoase6J ; cooperarea dintre statele 0chengen în probleme de justiţie. +onvenţia cu privire la $mplementarea "cordului 0chengen a intrat în vigoare la ' septembrie '((*J prevederile lui nu puteau să aibă un efect practic totu!i, p%nă c%nd condiţiile tehnice !i legale nu erau îndeplinite. "stfel, +onvenţia a început să aibă efect practic la )5 martie '((4 at%t pentru părţile originare ale "cordului 0chengen, c%t !i pentru 0pania !i ortugalia. in '((4, $talia, 1recia, "ustria, anemarca, Finlanda !i 0uedia au aderat la +onvenţie, care a intrat în vigoare pentru cele trei ţări nordice abia la )4 martie )99'. @dată ce controlul vamal este complet abolit, deţinătorul vizei comune este îndreptăţit să stea în cele '4 state mai sus menţionate care aplică +onvenţia cu privire la $mplementarea "cordului 0chengen pentru maimum p%nă la (9 zile într-o perioadă de !ase luni, în timpul în care e valabilă viza. unctele-cheie ale +onvenţiei cu privire la $mplementarea "cordului 0chengen ; +etăţenii ţărilor ce implementează "cordul 0chengen pot trece frontierele interne ale ţărilor semnatare la orice punct fără controlul vamal. ; ?iza fără restricţii teritoriale 2viza turistică sau cea business ce permite deţinătorului să stea p%nă la (9 de zile într-o perioadă de !ase luni, viza de tranzit sau la aeroport6, acordată unui cetăţean dintr-o ţară-terţă de una din ţările semnatare, îndreptăţe!te deţinătorul, în acela!i scop !i pe durata validităţii vizei, să intre fără controlul vamal pe teritoriul oricărei dintre ţările semnatare. ; @rice cetăţean dintr-o ţară-terţă cu permis de re!edinţă valid în una dintre ţările semnatare poate călători cu un pa!aport valid, fără a cere o viză, timp de (9 de zile într-o perioadă de !ase luni, în alte ţări semnatare. 1?
; "rmonizarea politicii de vize in ţările 0chengen 2lista comună a cetăţenilor din ţările-terţe care solicită vize6. ; +ontrolul vamal etern potrivit unui standard comun 0chengen. ; "ccesul tuturor ţărilor 0chengen la 0istemul $nformaţional 0chengen 20$06 furniz%nd date despre identitatea personală sau alte informaţii din spaţiul 0chengen. ; +ooperare apropiată dintre poliţie !i justiţie. ; /nificarea eforturilor pentru combaterea crimei legate de droguri. ; 8eguli ce determină acordarea competenţei pentru procedurile de azil 2în prezent, înlocuite de întrevederile similare ale +onvenţiei de la ublin, din '4 iunie '((96. Încep%nd cu ' mai '(((, rotocolul 0chengen al Bratatului de la "msterdam din ) octombrie '((D a integrat cooperarea 0chengen în cadrul /niunii 7uropene. "stfel, +omunitatea 7uropeană !i-a asumat competenţa pentru largile spaţii ale acNuis-urilor 0chengen 2"cordul 0chengen !i variatele prevederi adoptate în acest contet6, precum !i pentru ulterioara sa dezvoltare. entru Marea Aritanie, $rlanda !i anemarca s-au făcut aranjamente speciale. e!i Marea Aritanie !i $rlanda nu sunt părţi ale "cordului 0chengen, ele pot, cu aprobarea +onsiliului /7, să aplice acNuis-urile 0chengen în întregime sau în parte !i să participe la dezvoltarea ulterioară. anemarca va decide pe baza de analiză de caz dacă va participa, sub prevederile legislaţiei internaţionale, la dezvoltarea ulterioară a acNuis-urilor !i dacă va integra în legislaţia sa naţională !i legislaţia +omunităţii, dezvoltată fără participarea sa. "cordurile de cooperare dintre ţările semnatare 0chengen !i a )' decembrie )99D, 0paţiul 0chengen s-a etins !i cuprinde următoarele ţăriI "ustria, Aelgia, anemarca, 7stonia, Finlanda, Franţa, 1ermania, 1recia, $talia, >etonia, >ituania, >uemburg, Malta, @landa, olonia, ortugalia, 8epublica +ehă, 0lovacia, 0lovenia, 0pania, 0uedia, /ngaria precum
Si)t$/"! i'1#/ati% +onvenţia de "plicare a "cordului 0chengen privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune interne, a fost semnată la data de '( iunie '((9, între Aelgia, 1ermania, Franţa, >uemburg !i @landa. 0istemul $nformatic 0chengen face parte din Bitlul $? al +onvenţiei, art. ()-'9'. +onform acestora, părţile semnatare ale convenţiei vor crea !i administra un sistem informatic comun, denumit 0istemul $nformatic 0chengen, compus dintr-o secţiune naţională în fiecare stat !i un serviciu de asistenţă tehnică. 0istemul $nformatic 0chengen trebuie să permită autorităţilor desemnate de fiecare stat membru ca, prin intermediul unei proceduri de căutare automată, să aibă acces la semnalmentele cu privire la persoane !i obiecte pentru controale la frontieră în concordanţă cu legislaţia naţională, precum !i în cazul semnalmentelor prevăzute la art. (5, 1+
pentru acordarea vizelor, permiselor de !edere !i pentru supravegherea străinilor în contetul aplicării dispoziţiilor convenţiei referitoare la circulaţia persoanelor. Fiecare stat membru creează !i administrează, în nume propriu !i pe riscul său, secţiunea sa naţională din 0istemul $nformatic 0chengen, al cărei fi!ier de date va fi identic cu fi!ierele celorlalte secţiuni naţionale ale fiecărui 0tat Membru, prin utilizarea serviciului de asistenţă tehnică. entru a permite transmiterea rapidă !i eficientă a datelor, fiecare stat membru se conformează, din momentul creării secţiunii sale naţionale protocoalelor !i procedurilor stabilite de comun acord cu celelalte state pentru serviciul de asistenţă tehnică. Fi!ierul de date al fiecărei secţiuni naţionale va servi la căutarea automată pe teritoriul fiecărui stat. +onsultarea fi!ierelor de date din secţiunile naţionale ale altor state nu va fi posibilă. 0tatele creează !i administrează în comun, asum%ndu-!i împreună riscurile, serviciul de asistenţă tehnică al 0$0, pentru care este responsabilă FranţaJ acest serviciu î!i are sediul la 0trasbourg. 0erviciul cuprinde un fi!ier de date care asigură on-line faptul că fi!ierele de date ale secţiunilor naţionale sunt ţinute identic. "cest fi!ier al serviciului de asistenţă tehnică conţine alerte referitoare la persoane !i obiecte de interes pentru toate statele membre. 0tatele semnatare ale +onvenţiei, conform legislaţiei naţionale, vor schimba informaţiile suplimentare în legătură cu alertele introduse în sistem !i acţiunile ce trebuie urmate în momentul descoperirii unei persoane sau obiect dat în urmărire prin 0$0, prin intermediul unei autorităţi desemnate în acest scop, denumita Airoul 0$87<7 20uplimentarG $nformation 8eNuested at
eiste consultări cu celelalte state. acă statul care a emis semnalmentul nu îl retrage, acesta va răm%ne deplin aplicabil pentru celelalte state.
;+ O#5a'i7a8ia I't$#'a8i'a!* a P!i8i$i C#i/i'a!$ 3 I't$#p! ; organizaţie internaţională, interguvernamentală care, conform 0tatutului, asigură !i dezvoltă asistenţa reciprocă între autorităţile de poliţie ale ţărilor membre, în prevenirea !i reprimarea criminalităţii de drept comun în cadrul legilor eistente în fiecare ţară !i în spiritul eclaraţiei /niversale a repturilor @mului. $nterpol este un intermediar în colaborarea practică a poliţiei criminale a diferitor ţări !i activează ca un centru mondial unic de elaborare a unei strategii !i tactici poliţiene!ti comune de combatere a criminalităţii internaţionale. În activitatea sa, $nterpol respectă principiile de neamestec în afacerile interne ale statelor membre, în problemele cu caracter politic, militar, religios sau rasial. $nterpolul reune!te în prezent '3' state membre !i o echipă de poliţi!ti din toată lumea lucrează la sediul lui. 0tructura $nterpolului a evoluat pe parcursul anilor. 8olul lui constă în asigurarea !i dezvoltarea cooperării poliţiene!ti internaţionale, activitatea sa av%nd drept scop apărarea !i respectarea drepturilor omului, încurajarea creării serviciilor menite să contribuie la prevenirea !i reprimarea infracţiunilor. +ooperarea este fondată pe principii de respect a suveranităţii naţionale 2ceea ce, bineînţeles, eclude eistenţa &unităţilor operaţionale $nterpol înzestrate cu posibilitatea de anchetare internaţională6 !i de neintervenire în afacerile cu caracter politic, militar, religios sau rasial. "lt principiu, nu mai puţin important, este faptul că cooperarea nu trebuie să fie limitată de bariere lingvistice !i geografice !i că toate ţările membre trebuie să beneficieze de acelea!i servicii !i de acelea!i drepturi. Boate serviciile de stat responsabile de cercetările criminale, poliţiene!ti, serviciile regionale !i federale dispun de posibilitatea de a coopera cu omologii săi din alte ţări prin intermediul $nterpolului. @rganul suprem al @rganizaţiei este "dunarea 1enerală compusă din delegaţi desemnaţi de către guvernele statelor membre. "dunarea 1enerală se convoacă o dată pe an, pentru a lua deciziile de bază importante privitor la metodele de lucru, finanţare, mijloacele de cooperare !i programul de lucru. +omitetul 7ecutiv, care se întrune!te de trei ori pe an, veghează aplicarea deciziilor "dunării 1enerale. @rganul administrativ !i tehnic permanent al @rganizaţiei este 0ecretariatul 1eneral situat la >Gon 2Franţa6. Fiecare ţară-membră are un Airou egătură !i $nformaţie cu +aracter +riminal, 0erviciul robleme Huridice !i 0erviciul "sigurare Behnică. 8esponsabilităţile 0erviciului >egătură !i $nformaţie cu +aracter +riminal sunt crimele de drept comun, terorismul, crima organizată, spălarea banilor, falsificările !i contrafacerile, precum !i stupefiantele. e asemenea este responsabil pentru centralizarea informaţiei !i se ocupă de afacerile ce ţin de criminalitatea internaţională. 0erviciul î!i asumă obligaţia de a pregăti notiţele internaţionale !i dările de seamă privind situaţia criminogenă, precum !i de a organiza reuniuni !i traininguri pe diverse subiecte specializate. /na dintre sarcinile Interpol
1A
încredinţate recent constă în efectuarea studiilor aprofundate pe problemele principale conee cu criminalitatea internaţională, utiliz%nd resursele de analiză operaţională !i strategică. În cadrul fiecărui stat membru cooperarea poliţienească internaţională este efectuată prin intermediul Airoului
1<
M2"! 2$ !"%#" a! I't$#p! /na din activităţile principale ale @rganizaţiei rezultă din faptul că toate A<+-rile care fac schimb de informaţii referitoare la infracţiuni !i infractori, trebuie să epedieze copia mesajului la 0ecretariatul 1eneral. "ceste mesaje sunt înregistrate în baza de date informatizată, care permite ofiţerilor specializaţi ai 0ecretariatului 1eneral să efectueze analiza !i sinteza informaţiei privind activitatea criminală. 8ezultatul sintezei este apoi epediat A<+-urilor. $nterpolul, la r%ndul său, trimite un sistem de notiţe internaţionale A<+-urilor, fie la cererea acestora, fie la decizia 0ecretariatului 1eneral. a ' mai )99: la acest sistem a fost conectat !i A<+ $nterpol în 8epublica Moldova.
I't$#p!"! !a 'i($! $"#p$a'
1G
+riminalii, în special infractorii profesionali, devin din ce în ce mai activi în 7uropa. În toate ţările 7uropei statistica naţională denotă o cre!tere semnificativă ; după număr !i gravitate ; a delictelor !i crimelor, îndeosebi a furturilor, actelor de viol, consumului de droguri !i infracţiunilor comise de minori. elegaţii ce participă la reuniunile regionale europene organizate de către $nterpol menţionează din an în an cre!terea proporţiilor criminalităţii !i influenţa incontestabilă a organizaţiilor criminale. in cauza anumitor factori geografici, 7uropa devine o zonă de tranzit ilicit de droguri importantă, totodată consumarea stupefiantelor fiind în epansiune. Pin%nd cont de situaţia creată, în 7uropa au fost desemnaţi ofiţeri de contact, cu scopul de a u!ura cooperarea în combaterea traficului de droguri. 0istemul ofiţerilor de contact s-a etins ulterior !i în alte regiuni. 7uropa întotdeauna a ocupat o poziţie aparte în cadrul @rganizaţiei !i ea continuă să joace un rol principal. "stfel, 39Q din mesajele $nterpolului sunt trimise de către statele membre europene. "!a deci, e natural că 0ecretariatul 1eneral a creat în '(35 0ecretariatul 7uropean, care se dedică eclusiv acestei regiuni !i problemelor ei specifice. "ceastă structură are funcţia de secretariat permanent al +onferinţei 8egionale 7uropene !i în astfel de calitate efectuează studii pe problemele criminalităţii. În '(33, 0ecretariatului 7uropean îi revine !i funcţia de legătură. 0ecretariatul 7uropean devine apoi Airoul 7uropean de >egătură. 0erviciile acordate de acest Airou ţin de cadrul juridic !i tehnic al anchetelor criminale în diferite ţări europene. @rganizarea poliţiei, formarea, structurile de cooperare, metodele, materialul !i tehnologia utilizată pot varia considerabil de la un stat european la altul. " ajuta ţările în adaptarea la un standard comun a informaţiilor poliţiene!ti pe parcursul cercetărilor este etrem de important, în special referitor la noile ţări membre ale $nterpolului. entru cercetările complee privind unele cazuri specifice Airoul 7uropean de >egătură, oferind susţinere tehnică, organizează reuniuni ad-hoc pentru funcţionarii specializaţi !i eperimentaţi. "ltă misiune importantă a Airoului constă în contribuţia sa la ameliorarea documentaţiei criminale, adăug%nd !i difuz%nd informaţii utile, pregătind rapoarte detaliate privind situaţia criminală în fiecare stat-membru european, deta!%nd regulat ofiţeri în diferite ţări cu scopul de a recenza !i a dezvolta problemele privind cooperarea internaţională care eventual apar. Airoul 7uropean de >egătură în prezent este format din zece poliţi!ti originari din nouă ţăriI "ustria, Aelgia, 0pania, Franţa, $talia,
2*
0istemul relaţional !i de conlucrare al @$+-$nterpol cuprinde organizaţiile internaţionaleI @.<./.J +omitetul economic !i 0ocialJ +entrul pentru repturile @muluiJ +entrul pentru prevenirea crimei !i justiţieJ rogramul $nternaţional al a r%ndul său, aceste organe pot, printre altele, să judece necesitatea operativităţii interpelărilor internaţionale, deoarece ei însi!i a!teaptă cu nerăbdare răspunsul altor ţări. @rganizaţia, structura !i mijloacele tehnice sunt la dispoziţie, restul depinde de bunăvoinţa poliţiei. $nterpolul, departe de a lucra izolat, este o organizaţie deschisă.
21
Capit!"! a! III.!$a: C$'t#"! 2$ Cp$#a#$ P!i8i$'$a)%* I't$#'a8i'a!* rin aderarea la /niunea 7uropeană, 8om%nia !i-a asumat responsabilităţi !i obligaţii importante în domeniul justiţiei !i afacerilor interne, care includ ca o componentă esenţială cooperarea internaţională în materie penală !i implicit în domeniul poliţienesc, deoarece nu se poate vorbi despre integrarea 8om%niei în structurile /7 !i euroatlantice, fără realizarea compatibilizării instituţiilor naţionale de aplicare a legii cu structurile similare din ţările membre ale /7. În conformitate cu prevederile C1 nr. *95O':.9:.)994, pentru aprobarea 0trategiei actualizate privind reforma instituţională a M"$, prin @M"$ nr. 0O$O944) din *9.94.)994, a fost constituit +entrul de +ooperare oliţienească $nternaţională, care include în structura organizatoricăI unctul , 0erviciul 0$87<76 !i Airoul !i $nterpol, ori poliţii naţionale din alte ţăriJ ; dezvoltarea colaborării regionale !i internaţionale cu ofiţerii de legătură străini acreditaţi în 8om%nia, cu ata!aţii de afaceri interne !i cu ofiţerii de legătură rom%ni acreditaţi în state ale /.7. !i consolidarea cooperării cu agenţiile internaţionale din domeniu. +ele mai utilizate modalităţi de cooperare internaţională poliţienească suntI asistenţa juridică internaţională în materie penală ; reglementată în 8om%nia prin >egea nr. *9)O)99: !i schimbul internaţional operativ de date !i informaţii cu caracter poliţienesc ; reglementat în 8om%nia prin 0tatutul @$+-$nterpol, "cordul 8om%nia ; 7/8@@> !i "cordul 07+$. "sistenţa juridică internaţională în materie penală cuprinde derularea si eecutarea unor acte de procedură demarate de către organele de justiţie din diferite state, realiz%ndu-se mai ales prin intermediul comisiilor rogatorii internaţionale !i vizează faza de mijloc sau finală a procesului penal în care autorii infracţiunilor sunt identificaţiOprin!i !i se află în curs de judecată, sau au fost deja condamnaţi, iar statele fac apel la +onvenţia 7uropeană în materie sau la convenţiile bilaterale de cooperare în domeniu. 0chimbul de date !i informaţii cu caracter poliţienesc are ca obiect, în principal, prima f ază a procesului penal în vederea identificării reţelelor de infractori, precum !i a mijloacelor de probaţiune. "ceste activităţi se desfă!oară între unităţile de poliţie din diferite state prin intermediul unor organisme internaţionale ; @$+-$nterpol, 7/8@@>.
6+ Bi#"! 'ați'a! I't$#p! @rganizaţia $nternaţională de oliţie +riminală 2@$+6 este o instituţie interguvernamentală ce asigură asistenţa reciprocă între poliţiile ţărilor membre pentru 22
prevenirea !i reprimarea criminalităţii de drept comunJ nu intervine în probleme cu caracter politic, militar, religios sau rasialJ respectă suveranitatea !i independenţa fiecărei ţăriJ asigură schimbul de informaţii cu caracter poliţienesc la nivel internaţionalJ identifică infractori urmăriţi internaţional cu mandateJ coordonează activitatea de supraveghere !i prindere a infractorilor internaţionaliJ informează unităţile specializate cu privire la furturi sau pierderi de documente străine de identitate, traficul internaţional de droguri, fals de monedă, furturi auto !i artă etc. pentru luarea măsurilor operative. >a cerere, solicită informaţii necesare soluţionării unor cauze penale. Airourile +entrale
; numele !i alias-urile indivizilor implicaţi în infracţiuni în contet internaţionalJ ; infracţiuni, clasate după gen, loc de comitere !i mod de operareJ ; confiscările de droguriJ ; confiscările de monedă falsăJ ; furturile de opere de artăJ ; amprentele digitale ale infractorilor internaţionaliJ ; fotografiile infractorilor cu moduri de operare deosebite, recidivi!ti !i ale persoanelor dispăruteJ ; baza de date cu cărţi de credit furateOpierduteJ ; statistici criminale. Boate aceste resurse pot fi consultate de către Airourile +entrale
At#i<"8ii!$ Bi#"!"i Na8i'a! I't$#p! >a data de '9 ianuarie '(D*, în cadrul $nspectoratului 1eneral al oliţiei, a fost creat Airoul
noastră, a persoanelor care se sustrag unor mandate de arestare preventivă sau de eecutare a unor pedepse, emise pentru fapte deosebit de grave !i despre care eistă informaţii că se află în străinătateJ ; asigură, în cooperare cu Airourile +entrale
conectate la reţeaua de comunicaţii de date a Ministerului "dministraţiei !i $nternelor realizarea de verificări operative în timp real. %nă în prezent, a fost acordat accesul unui număr de peste 59 * !e utili4atori ai a4ei e38F. Airoul
2. P"'%t"! Na8i'a! F%a!
a6
b6
c6
d6 e6
f6
unctul , 0erviciul 0$87<76 este unitatea specializată a Ministerului "dministraţiei !i $nternelor care asigură legătura operativă dintre autorităţile competente rom%ne !i ata!aţii de afaceri interneOofiţerii de legătură ai Ministerului "dministraţiei !i $nternelor acreditaţi în alte state sau la organizaţii internaţionaleOofiţerii de legătură străini acreditaţi în 8om%nia !i gestionarea fluului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale derulate de structurile specializate ale Ministerului "dministraţiei !i $nternelor pe acest canal, eercit%nd următoarele atribuţii principaleI primirea, înregistrarea, analiza primară, stabilirea gradului de importanţă !i a priorităţii, traducerea, transmitereaOdifuzarea !i urmărirea soluţionării cererilor de asistenţă internaţională adresate ata!aţilor de afaceri interne !i ofiţerilor de legătură ai M"$ acreditaţi în alte state sau organizaţii internaţionale de către autorităţile rom%neJ primirea, înregistrarea, analiza primară, stabilirea gradului de importanţă !i a priorităţii, transmitereaOdifuzarea !i urmărirea soluţionării cererilor de asistenţă internaţională primite de la ata!aţii de afaceri interne !i ofiţerii de legătură ai M"$ acreditaţi în alte state sau la organizaţii internaţionale !i adresate autorităţilor rom%ne competenteJ la cerere, realizarea demersurilor necesare pentru reverificarea, corectarea sau !tergerea datelor primiteOtransmise, rectificarea nivelului de prioritate !i după caz, urgentarea soluţionării solicitărilor de asistenţă aflate în lucruJ organizarea, întreţinerea !i actualizarea evidenţei proprii a solicitărilor de asistenţă procesate !i a rezultatelor obţinuteJ elaborarea !i punerea în aplicare a lanului propriu de securitate întocmit potrivit prevederilor legale pentru protejarea informaţiilor clasificate !i a datelor personale aferente fluului informaţional gestionatJ elaborarea de rapoarte destinate informării conducerii M"$ !i a structurilor specializate beneficiare asupra stadiului soluţionării anumitor solicitări !i a eficienţei generale a activităţii de schimb de informaţii. unctul
4. în viitor, cu ţările membre din spaţiul 0chengen, prin intermediul 0erviciului 0$87<7. >a '4 aprilie '((3, la 1eneva, +omitetul de "gendă al 07+$ a aprobat proiectul propus de delegaţia 8om%niei, intitulat Prevenirea şi Combaterea Criminalitţii !ransfrontaliere ca parte a rogramului privind Facilităţile de +omerţ !i Bransport. ropunerea a avut la bază cre!terea alarmantă a infracţionalităţii transfrontaliere în sud-estul 7uropei ca urmare a tranziţiei !i liberalizării frontierelor în regiune. egea nr. )93O'(((, iar @/1 nr. )9'O)999 a creat cadrul instituţional necesar în vederea funcţionării +entrului 8egional al $niţiativei de +ooperare în 0ud-7stul 7uropei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere 2 %&'f&, nr. 43(O)' noiembrie )9996, fiind aprobată !i modificată prin >egea nr. *4DO'9.9D.)99'. +entrul 8egional al $niţiativei de +ooperare în sud-estul 7uropei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere 2+entrul 8egional 07+$6 este organizaţie internaţională, cu sediul la Aucure!ti !i reune!te reprezentanţii pe linie de poliţie !i vamă din următoarele stateI "lbania, Aosnia !i Cerţegovina, Aulgaria, +roaţia, 1recia, Macedonia, Moldova, 8om%nia, 0lovenia, Burcia, /ngaria, 0erbia !i Muntenegru, precum !i cei ai statelor cu statut de observatorI "ustria, "zerbaidjan, Aelgia, +anada, Franţa, 1ermania, 1eorgia, $talia, Marea Aritanie, @landa, 0pania, 0tatele /nite ale "mericii !i /craina. Botodată, se poate preciza faptul că "cordul 07+$ are drept scop întărirea capacităţii de acţiune împotriva infracţionalităţii transfrontaliere din 7uropa de 0ud-7st, în conformitate cu standardele europene !i alte reglementări internaţionale relevante. revenirea !i combaterea fenomenului de criminalitate transfrontalieră se realizează prin acordarea asistenţei reciproce în desfă!urarea investigaţiilor penale !i vamale, schimb de informaţii operative, asistenţă tehnică !i schimburi de eperienţă, acţiuni comune &tas=force, cooperare judiciară, accelerarea fluului informaţional. "ctivitatea statelor membre se bazează pe lanul de "cţiune "nual al +entrului 07+$, aprobat de ţările !i organizaţiile participante, cu un important suport de pregătire !i logistic din partea statelor observatoare ; în principal, 1ermaniaJ Membrii acestora, care sunt reprezentanţi ai agenţiilor de aplicare a legii din domeniul vamal sau poliţienesc ai statelor membre, cooperează prin schimb de informaţii operative, în domeniul specific operaţiunii. rincipalele acţiuni de tip tas=-force suntI ; în domeniul combaterii traficului de carne vie ; coordonat de 8om%nia ; ţară iniţiatoareJ ; în domeniul combaterii infracţiunilor de natură financiară !i cibernetică ; coordonat de Macedonia !i sprijinit de /0 0ecret 0erviceJ ; în domeniul combaterii traficului de droguri; coordonat de AulgariaJ ; în domeniul combaterii traficului de autovehicule furate ; coordonat de /ngariaJ 2A
; în domeniul combaterii contrabandei !i fraudelor vamale ; coordonat de "lbania !i +roaţiaJ ; în domeniul combaterii terorismului ; coordonat de "lbania, 8om%nia !i Burcia. Mesajele transmise prin intermediul +entrului 8egional 07+$ de către reprezentanţii pe linie de poliţie !i vamă din statele membre au valoare probatorie, put%ndu-se trimite !i copii ero după documentele ce fac obiectul cauzei, situaţie ce nu poate fi realizată de către reprezentanţii statelor cu statut de observator. "ctivitatea de reprezentare eternă a Ministerului "dministraţiei !i $nternelor a fost reglementată prin @rdinul ministrului nr. :5'O)99* care, la art. ( precizează căI &toate informaţiile de interes operativ se transmit prin intermediul unctului etonia, >ituania, 0/", 1eorgia, "zerbaidjan, +hina, "rmenia, 8usia. 8ealizarea propriu-zisă a schimbului de informaţii de interes operativ, prin unctul
unctul
2G
; orice alte date de interes operativ pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere !i completarea probatoriului, în cazul grupărilor de infractori aflaţi în cercetări pentru comiterea unor infracţiuni de genul celor menţionate. Pe linia combaterii fraudelor vamaleI ; contrabandă !i fraude financiare, fiscale !i vamaleJ ; droguri, precursori, arme, muniţii, produse cu dublă utilizare !i strategiceJ ; mărfuri cotrafăcute !i piratateJ ; introducereOscoatere de bunuri sau materiale interzise ori supuse licenţierii. Brebuie menţionat faptul că, după primirea răspunsului la cererea transmisă prin unctul
e asemenea, în cazul în care se constată că s-a început cooperarea pentru aceea!i cauză prin intermediul unui alt canal de cooperare, unctul a sf%r!itul anului )994 s-a elaborat un nou sistem informaţional care a unit toate statele membre. În vederea intensificării activităţilor de colaborare cu statele din /niunea 7uropeană, a fost semnat la data de )4 noiembrie )99*, acordul de cooperare dintre 8om%nia !i Airoul 7uropean de oliţie, ratificat prin >egea nr. '(DO)99:. În cuprinsul acestei legi, au fost stabilite modalităţile !i procedurile de acţiune ce vor fi aplicate de Airoul
proceduri de confidenţialitate a informaţiilor, modul în care sunt reprezentaţi ofiţerii de legătură, responsabilitatea asumată de 8om%nia, precum !i modalităţile de soluţionare a disputelor. În baza prevederilor acordului de cooperare dintre 8om%nia !i Airoul 7uropean de oliţie, la data de '4 februarie )99:, a fost desemnat unctul , conform standardelor /niunii 7uropene care va avea la bază cooperarea inter-agenţii la nivel naţional !i internaţional. $mplementarea +onvenţiei de tSinning'* a început la data de ' iulie )99:, av%nd ca partener principal @landa !i secundar "ustria. În data de ) septembrie )99:, a avut loc prima !edinţă a +omitetului de +onducere a proiectului 8@ )99*O$AO$a data de * septembrie )99:, a fost lansat oficial proiectul de înfrăţire instituţională 8@ 9*O$AOHC-95 ,,Înfiinţarea /nităţii a data de )) iunie )994, a avut loc conferinţa de închidere a +onvenţiei de tSinning, privind înfiinţarea /nităţii , eveniment la care au participat reprezentanţi din partea partenerilor olandezi, invitaţi ai ţărilor beneficiare ale convenţiei, precum !i din partea conducerii Ministerului "dministraţiei !i $nternelor, ,,/nitatea
doar în cazul în care eistă informaţii certe despre asocierea unei grupări criminale din 8om%nia cu cea din ţara unde se solicită verificările. În ceea ce prive!te activitatea operaţională, a fost realizat accesul direct la bazele de date disponibile prin reţeaua metropolitană 2evidenţa populaţiei, pa!apoarte, "F$0, intrăriOie!iri cetăţeni rom%ni, persoane urmărite, autoritatea pentru străini, permise de conducere !i certificate de înmatriculare6. Cooperarea interinstituţional. În cadrul activităţilor de evaluare, eperţii olandezi !i austrieci desemnaţi în cadrul +onvenţiei de tSinning au încercat să analizeze situaţia actuală a cooperării instituţionale în cadrul organismelor de aplicare a legii, at%t la nivel naţional, c%t !i la nivel internaţional. În acest scop, au avut loc evaluări cu reprezentanţi ai unctului Resurse umane . +onform evaluării efectuate de către eperţii olandezi !i austrieci numărul personalului alocat pentru /nitatea egea '(DO)99: de ratificare a acordului privind cooperarea dintre 8om%nia !i @ficiul 7uropean de oliţie, pentru punerea în practică a "cordului de cooperare dintre 8om%nia !i 7uropol, în acest moment fiind deja finalizate protocoalele cu $18, $1F, 1$$, $1H8, 08$. În urma protocoalelor încheiate, încep%nd cu data de ' octombrie )994, î!i desfă!oară activitatea în cadrul /nităţii
"rmonizare legislativ.
$mplementarea /<7 prin intermediul +onvenţiei 7/8@@> a necesitat un proces de armonizare cu legislaţia naţională în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, respectiv >egea nr. 5DDO)99', care, în art. )D alin. 4, prevede că investigarea accesării datelor cu caracter personal de către autorităţile de aplicare a legii necesită acordul prealabil al procurorului sau al instanţei competente, în timp ce art. )* al +onvenţiei nu conţine o astfel de ecepţie. 8ezultatul acestui proces de armonizare, în cazul sus-menţionat, a fost intrarea în vigoare a >egii nr. '9)O)994 care în art. '* alin. ', prevede că situaţiile de mai sus pot fi investigate de către "utoritatea egea nr. 5DDO)99'6, în sensul adoptării următoarelor prevederiI ,,prelucrarea !i transferul datelor cu caracter personal efectuate în domeniul siguranţei naţionale, în cadrul activităţilor de colaborare cu 7/8@@>Oalte organizaţii similare nu constituie ecepţii de la prevederile prezentei legi. Cooperarea cu ţrile membre din spaţiul Schengen prin intermediul Serviciului SIRE*E&
În cadrul structurii unctului
din punctul de vedere al relaţiilor funcţionale cu parteneri implicaţi, module de formare etc.6, prin prisma măsurilor ce trebuie întreprinse de către autorităţile rom%ne pe termen scurt, mediu !i lung. "u fost identificate principalele misiuni ale 0erviciului 0$87<7 naţional, astfel precum urmeazăI ;misiuni de primire !i transmisii de informaţiiJ ;misiuni de cooperare poliţienească operaţională si de asistenţă între entităţile 0chengenJ ;misiuni de control, in special respectarea prevederilor +onvenţiei de "plicare a "cordului de la 0chengenJ ;misiuni de administrare a structurii operaţionale si a mijloacelor materialeJ ;misiuni de reprezentare la nivelul grupurilor de lucru 0chengen. "ctivităţile previzionate pentru operaţionalizarea 0erviciului 0$87<7, identificate cu aceea!i ocazie, se pot rezuma în patru etape, pentru care nu au fost stabilite încă termene de desfă!urareI 1. etapa de însu!ire a cuno!tinţelor si pregătirea activităţilor etapei )J 2. etapa de studiu !i de realizare tehnicăJ . etapa de testare !i de creare a datelor naţionale ce vor fi integrate in 0$0J ?. etapa de integrare !i de funcţionare operaţională. În scopul demarării măsurilor practice, funcţionarii Airoului 0$87<7 au redactat un proiect de fi!ă C"87, în contetul eerciţiului de programare C"87 )995, urm%nd ca elegaţia +omisiei 7uropene la Aucure!ti să se pronunţe cu privire la fezabilitatea măsurilor !i acţiunilor propuse, în perioada următoare. upă momentul aderării la /7, 8om%niei i-au fost puse la dispoziţie finanţări prin intermediul facilitţii 0chengen, pentru perioada )99D)9'*. În ceea ce prive!te modulul de pregătire profesională a ofiţerilor 0$87<7, ace!tia au beneficiat de participări constante în cadrul grupurilor de lucru 0$8$0 !i acNuis 0chengen din cadrul +onsiliului 7uropei ; Aruelles, în calitate de observatori, rezultatul fiind o mai bună înţelegere a problematicii aduse în discuţie de statele membre 0chengen în contetul dificultăţilor pe care acestea le înt%mpină în procesul definitivării 0$0 $$ !i a cerinţelor pe care 8om%nia, ca viitor partener 0chengen, va trebui să le îndeplinească în anii ce urmează. În cadrul aceluia!i modul de training, putem menţiona vizitele efectuate la Airourile 0$87<7 din Madrid !i "tena, a căror eperienţă în domeniul cooperării 0chengen va fi de un real folos în configurarea propriului sistem de schimb de informaţii prin intermediul Airoului 0$87<7 naţional. 8eferitor la noua structură organizatorică a viitorului 0erviciu 0$87<7 2$nformaţii 0uplimentare 0olicitate la $ntrările
În anul )99( urmează să fie finalizat !i procesul de încadrare cu personal specializat a 0erviciului 0$87<7, prin deta!area unor ofiţeri de la $1F 2)6, $18 2)6, "0 2'6.
C'%!"7ii D#$pt"#i 1"'2a/$'ta!$ >a '( aprilie, +onsiliul Mini!trilor a adoptat o decizie de stabilire, pentru perioada )99D)9'*, a programului specific &repturile fundamentale !i cetăţenia, av%nd drept obiectiveI promovarea dezvoltării unei societăţi europene bazate pe respectarea drepturilor fundamentaleJ consolidarea societăţii civile !i încurajarea unui dialog transparent, regulat !i deschis cu aceasta în ceea ce prive!te drepturile fundamentaleJ lupta împotriva rasismului, enofobiei !i antisemitismuluiJ sporirea #ncrederii reciproce !i promovarea unei înţelegeri interculturale !i interreligioase, precum !i îmbunătăţirea toleranţei în întreaga /niune 7uropeană. >a )9 iunie, arlamentul 7uropean !i +onsiliul au adoptat o decizie de instituire, pentru perioada )99D-)9'*, a programului specific &aphne $$$ în cadrul programului general &repturile fundamentale !i justiţia, av%nd drept obiectiv contribuţia la protejarea copiilor, tinerilor !i femeilor împotriva tuturor formelor de violenţă !i atingerea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii, bunăstării !i coeziunii sociale. =")ti8ia %i(i!* >i %/$#%ia!* >a '' iulie, arlamentul 7uropean !i +onsiliul au adoptat 8egulamentul 2+76 nr. 35:O)99D privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale 2&8oma $$6. În aceea!i zi, acestea au adoptat, de asemenea, 8egulamentul 2+76 nr. 35'O)99D, al cărui obiectiv este simplificarea !i accelerarea soluţionării litigiilor privind micile reclamaţii transfrontaliere !i reducerea costurilor prin stabilirea unei proceduri europene pentru cererile cu valoare redusă. >a )4 septembrie, arlamentul 7uropean !i +onsiliul au adoptat o decizie de instituire, pentru perioada )99D-)9'*, a programului specific &Hustiţie civilă în cadrul programului general &repturile fundamentale !i justiţia, av%nd ca obiectiveI să promoveze cooperarea judiciară, cu scopul de a contribui la crearea unui veritabil spaţiu european al justiţiei în materie civilă, bazat pe recunoa!tere !i încredere reciproceJ să promoveze eliminarea obstacolelor din calea bunei funcţionări a procedurilor transfrontaliere în materie civilă în statele membreJ să amelioreze viaţa de zi cu zi a persoanelor fizice !i juridice, permiţ%ndu-le să î!i eercite drepturile pe teritoriul /niunii 7uropene, în special prin facilitarea accesului la justiţie, !i să amelioreze contactele, schimbul de informaţii !i dezvoltarea reţelelor între autorităţile judiciare !i administrative !i profesiile juridice, în special prin sprijinirea formării în domeniul judiciar, în scopul unei mai bune înţelegeri reciproce între autorităţi !i speciali!ti. =")ti8ia p$'a!* >a ') februarie, +onsiliul a adoptat o decizie de instituire, pentru perioada )99D-)9'*, a programului specific &Hustiţie penală în cadrul programului general &repturile fundamentale !i justiţia. "ceastă decizie contribuie la consolidarea spaţiului de libertate, securitate !i justiţie.
+
>a '' iulie, +omisia a adoptat un raport cu privire la punerea în aplicare, încep%nd cu )994, a deciziei-cadru a +onsiliului din '* iunie )99) privind mandatul de arest european !i procedurile de predare #ntre statele membre. 8aportul identifică bunele practici ale statelor membre, precum !i dificultăţile înt%mpinate în transpunerea mandatului de arest european. 8aportul confirmă că, de!i au eistat o înt%rziere iniţială de p%nă la !aisprezece luni !i probleme determinate de dificultăţile de natură constituţională în cel puţin două state membre, decizia-cadru a fost pusă în aplicare cu succes. Mandatul de arest european este funcţional în toate statele membre încep%nd cu ' ianuarie, iar impactul pozitiv al acestuia se confirmă zi de zi, at%t în ceea ce prive!te controlul jurisdicţional !i eficienţa, c%t !i rapiditatea, totul petrec%ndu-se în spiritul respectării drepturilor fundamentale.
Bibliografie '. Aoroi, "leandruJ 8usu, $on, )993, Cooperarea judiciar internaţional #n materie penal, +.C. Aec=. ). Auzan, AarrGJ Reaver, @leJ de Rilde, Haap, '((3, Security& " *e, -rame,or. for "nalysis, >Gnne 8einer ublishers $nc., >ondra. *. +atrinciuc, etre, )993, Regimul juridic al strinilor , ediţia a $$-a, +.C. Aec=. :. +%rjan, >azăr, )999, Istoria Poliţiei Rom+ne de la origini p+n #n /010, 7ditura ?estala, Aucure!ti. 4. +iobanu ordea, "urel, )99D, 2egislaţie comunitar privind cooperarea judiciar #n materie civil şi penal, +.C. Aec=. B
