Contabilitate consolidata Ec. drd. Ghintuiala Alexandrina
Cap I- Notiuni introductive . Probleme generale privind grupurile de societati si consolidarea conturilor 1.1 Notiuni introductive
Configurarea contemporana a economiilor acopera o mare diversitate de procese..Mai intai, ea corespunde deschiderii economiilor catre tranzactiile internationale si dezvoltarii schimburilor de bunuri si servicii.. In al doilea rand mobilitatea internationala a factorilor de productie , si mai ales a capitalurilor, desemneaza ceea ce trebuie sa intelegem prin globalizare. Factorul cel mai important al acestei evolutii este constituit de miscarile internationale de capitaluri si, mai ales de investitiile directe in strainatate, realizate de firmele multinationale- dimensiunea multinationala -.Se inregistreaza un proces de crestere a economiilor nationale, o relativa stergere progresiva a frontierelor, o diminuare a reglementarilor reglementaril or nationale si o deteritorializare deteritoriali zare a activitatilor economice. Si in domeniul finantelor globalizarea pietelor devine din ce in ce mai mult o provocare si o realitate, cu o mobilitate perfecta a fluxurilor financiare la scara planetara.. Evolutiile sistemelor contabile la nivel european si international sunt in mare parte influientate de fenomenele de interconectare a economiilor si de globalizare a pietelor financiare. La
vremea
cand
Uniunea
Europeana
a
decis
sa
adopte
standardele
IAS/IFRS(standarde internationale de contabilitate/standarde internationale de raportare financiara) ,se poate afirma ca acestea acestea au fost prezentate ca un raspuns european la dominatia reglementarilor americane (US GAAP), in viziunea pietelor financiare mondiale. Cu toate acestea la o analiza mai atenta se poate observa o influienta mai mica asupra lucrarilor organismului international de normalizare (IASB) a Europei decat a Statelor Unite ale Americii, chiar daca decizia de adoptare a referentialului international s-a luat pe vechiul continent.. In prezent procesul cel mai important este cel de realizare a convergentei intre referentialul international si cel american(FASB).
1
Perioada actuala demonstreaza ca intre cele doua mari referentiale internationale recunoscute, apar logici normalizatoare diferite: -
in cazul Uniunii Europene(implicit al standardelor IAS/IFRS, adoptate de
toate tarile europene membre) se raspunde la un anumit numar de principii; -
in cazul Statelor Unite, se raspunde la o lista exhaustiva de reguli
(intradevar US GAAP se constituie intr-o lucrare de aprox. 140000 pagini si raspund la majoritatea problemelor de interpretare). Efortul de normalizare se concretizeaza in definirea de postulate, principii si standarde(norme) contabile. Daca postulatele si principiile contabile se refera la elemente foarte generale, produse de actul de normalizare pentru o perioada mai mare de timp, normele contabile isi gasesc aplicarea in cazuri particulare. Un postulat reprezinta o propozitie a carei acceptare este ceruta pentru a realiza o demonstratie. Postulatele contabile con tabile au la baza b aza observatii facute fa cute asupra : 1)mediului economic, politic, juridic si social ; 2)identificarii utilizatorilor de informatii financiare si a necesitatilor informationale ale acestora ;3)obiectivelor informarii financiare. Principiile contabile sunt elemente conceptuale care ghideaza normalizatorii in elaborarea de norme contabile, plecand de la postulatele contabile. Totodata, ele sunt elemente de sprijin pentru producatorii de informatii financiare, in vederea unei corecte recunoasteri in situatiile financiare a tranzactiilor si altor evenimente, precum si pentru o reprezentare fidela a pozitiei financiare,a performantelor si a evolutiei pozitiei financiare, prin intermediul acestor documente de sinteza. Ele sunt si ghiduri pentru auditori, in activitatea lor de certificare a conturilor.. Ele au grad de generalitate mai mic decat al postulatelor dar mai mare decat al normelor contabile. Standardele
(normele)
contabile
sunt
reguli
precise
de
recunoastere,
evaluare,clasificare si prezentare a informatiilor contabile. Normalizarea contabila consta in definirea de norme si, apoi, in aplicarea acestora.Cum contabilitatea este un instrument de gestiune, scopul normei este de a perfectiona acest instrument.Pornind de la nevoile foarte diverse de informatii ale utilizatorilor, uneori contradictorii chiar, a aparut controversa standarde (norme) fundamentate pe principii versus standarde pe baza de reguli, ca si confruntare intre gandirea contabila din spatiul european si cea americana.
2
2.1 Probleme generale privind grupurile de societati si consolidarea conturilor
In zilele noastre grupul de societati reprezinta o realitate la fel de importanta ca si intreprinderea. Formate in jurul unei societati care le asigura conducerea, grupurile reunesc intreprinderi independente din punct de vedere juridic, dar legate strans intre ele prin participatii si relatii contractuale..Fenomenele contractuale..Fenomenel e de constituire de grupuri au luat, in ultimii zece ani o amploare mare si au cuprins o gama larga de sectoare de activitate.Adesea ele sunt cotate la bursa.. Desi in cazurile cele mai intalnite grupurile cuprind intreprinderi mari, structura de grup este adoptata, tot mai frecvent, si de intreprinderile mici si mijlocii. Pentru realizarea politicii lor de crestere si concentrare, societatile comerciale procedeaza la achizitia de titluri de participare. Concentrarea se realizeaza prin mai multe procedee : -
Concentrare de natura verticala, prin care sunt integrate toate fazele
ciclului de productie si distributie, referitoare la o categorie de produse; -
Concentrari de natura orizontala, prin care sunt integrate diverse
activitati, complementare sau similare. In ceea ce priveste cresterea, ea se realizeaza prin doua mijloace principale : -cresterea interna, prin crearea de entitati specializate, cu structura juridica
independenta sau nu ; -cresterea externa, prin achizitii de intreprinderi, prin luarea acestora sub control sau prin stabilirea de legaturi cu alte intreprinderi. Structurile de grup prezinta o serie de avantaje, dintre care doua au o importanta speciala : -supletea- diferentierea activitatilor in sanul unor entitati juridice distincte permite
o definire mai clara a responsabilitatilor, micsorandu-se riscurile la nivelul grupului, atunci cand una dintre societatile controlate exclusiv traverseaza o perioada de dificultati economice si financiare. -controlul aplicarea regulilor majoritatii in luarea deciziilor permite sa se exercite
in mod plenar puterea, fara sa se detina totalitatea actiunilor.Atunci cand ansamblurile de
3
societati sunt foarte concentrate, puterea economica este detinuta ,de fapt, de o singura societate.Practica recunoaste in acest sens doua posibilitati : -societatea denumita lider de grup sau societatea-mama conserva o activitate industriala, comerciala sau financiara, uneori in legatura cu activitatile altor societati in care ea detine direct sau indirect actiuni(un control), recunoscute sub numele de filiale -societatea-mama este o societate holding, al carei activ este constituit numai din
titluri si al carei obiectiv este gestiunea unui portofoliu. Cand mai multe societati au intre ele legaturi destul de stranse pentru a forma un grup si a constitui o unitate economica, este util de a dispune de o informare asupra grupului, in ansamblul sau, si pentru acesta, de a intocmi, prezenta si publica conturi consolidate. Societatea care controleaza grupul este consolidanta , celelalte societati sunt consolidate. Consolidarea este o tehnica a contabilitatii contabilitat ii
financiare, care are ca finalitate
producerea de informatii in folosul, in primul rand ,al utilizatorilor externi. Consolidarea reprezinta un instrument esential de gestiune si control. Ca instrument de gestiune, consolidarea este pentru asociati, posibilitatea de a
masura oportunitatea si eficacitatea strategiei de dezvoltare adoptate de societatea dominanta, lucru posibil numai in baza unor informatii disponibile. In calitate de instrument de control
-
pentru intreprinderea consolidata, conturile consolidate permit sa se
aprecieze mai bine strategiile implementate, politicile aplicate, riscurile cu care se confrunta grupul, izvoarele performantelor sale ; -
pentru asociatii minoritari, conturile consolidate sunt mijlocul unic de a
sti cum sunt gestionate interesele lor ; -
pentru creditori, conturile consolidate permit sa se aprecieze solvabilitatea
si indatorarea societatilor grupului, in ansamblul lor ; -
pentru bancheri, conturile consolidate permit sa se verifice daca politicile
puse in opera la nivelul grupului sunt eficace si daca operatiile finantate de banca sunt viabile, in pofida, daca este cazul, a situatiei delicate prin care trece o filiala
4
Cap II- Perimetrul de consolidare si alegerea metodelor de consolidare 2.1 Perimetrul de consolidare -este constituit din liderul de grup(societatea –
mama) si societatile consolidate, respectiv societatile asupra carora societatea-mama exercita control exclusiv, control conjuctiv(concomitent) conjuctiv(conco mitent) sau influienta notabila. Un grup reprezinta ansamblul constituit din intreprinderea mama si filialele sale.
Altfel spus, grupul este un ansamblu de societati, fiecare avand personalitate juridica proprie, dar cu un centru unic de decizie, numit lider de grup. Grupul formeaza o entitate economica. El nu are personalitate juridica O societate-mama este o intreprindere care are una sau mai multe filiale.In
principiu o societate – mama poseda mai mult de 50% din capitalul societatii-filiala, capital in care nu sunt cuprinse actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot. O filiala este o intreprindere controlata de o alta intreprindere, numita anterior
societate-mama. Poate exista si situatia unei filiale comune a
doua societati-
mama(asocieri in participatie), precum si cea privind o filiala necotata a unei societatimama cotate la bursa.. Controlul- in limbajul de consolidare este dat de puterea de a conduce politicile politici le
privind exploatarea si finantarea unei intreprinderi, astfel incat sa se obtina avantaje din activitatile sale. In materie de consolidare, controlul poate imbraca forma controlului exclusiv si a controlului conjunctiv. La randul lui controlul exclusiv se poate realiza ca un control de drept sau un control de fapt Controlul exclusiv de drept presupune ca societatea –mama sa detina direct sau
indirect, prin intermediul filialelor sale , mai mult de 50% din drepturile de vot. In referentialul international, sunt enuntate patru circumstante de fapt, in care opereaza controlul de fapt: -societatea –mama poseda mai mult de jumatate din drepturile de vot, ca urmare a unui acord cu alti investitori(uzantele arata ca, in principiu societatea- mama ar trebui sa detina totusi mai mult de 40% din drepturile de vot;
5
-societatea-mama are puterea sa conduca exploatarea si finantarea intreprinderii controlate, printr-o dispozitie a statutelor sau printr-un acord(contract) ; -societatea-mama -societatea-mam a poate sa numeasca sau sa
revoce majoritatea membrilor
consiliului de administratie sau ai unui organ de conducere echivalent ; sau -societatea-mama are puterea de a reuni majoritatea drepturilor de vot in acest consiliu sau in acest organ.. Conform
referentialului
international,
controlul
conjunctiv(concomitent)
reprezinta reprezinta impartirea, impartirea, printr-un acord contractual, contractual, a controlului controlului asupra unei activitati activitati economice sau asupra unei societati, intre un
numar restrans de actionari, care
controleaza in comun, dar nici unul nu poate lua decizii fara acordul celorlalti . Exemplu : S1
S2
50%
50% S3
S1 si S2, detin, fiecare, 50% din drepturile de vot ale lui S3 si poarta numele de societati controlante; S3 este societate controlata conjunctiv. In afara de cele doua forme de control, in relatiile dintre societati poate sa apara si cazul de influienta notabila . Influienta notabila
,in intelesul international,este puterea de a participa la
deciziile referitoare la politicile financiare si de exploatare a unei intreprinderi, fara ca totusi sa se exercite un control asupra acestor decizii . Daca un investitor investitor detine ,direct sau indirect,prin indirect,prin filialele sale, cel putin 20% din drepturile de vot(in principiu intre 20% si 50% ) intr-o intreprindere, se presupune ca el exercita o influienta notabila. O intreprindere asociata este o intreprindere in care investitorul investito rul are o influienta notabila si care nu este nici filiala, nici asociere in participatie.
2.2 Metode de consolidare si standardele internationale de reglementare a consolidarii conturilor
6
O societate-mama intocmeste si prezinta situatii financiare consolidate, exceptand situatia in care ea insasi este o filiala a altei societati –mama.Conturile consolidate trebuie sa includa, dincolo de societatea-mama, toate filialele, cu exceptia celor care sunt controlate doar temporar. Situatiile financiare consolidate trebuie sa fie intocmite prin folosirea
unor
politici
contabile
uniforme.Cum
intocmirea
situatiilor
financiare
consolidate se face pe baza situatiilor financiare individuale ale societatilor grupului, aceste situatii trebuie sa fie retratate inainte de inceperea operatiilor propriu-zise de consolidare Aceste retratari se refera la :
-omogenizarea datelor de inchidere si a politicilor contabole utilizate ; -eliminarea efectelor fiscale . Retratarile de omogenizare se
realizeaza prin aplicarea politicilor de
contabilizare si evaluare in consolidare. Retratarile de eliminare a efectelor fiscale vizeaza eliminarea incidentelor unor
restrictii juridice si fiscale, pentru a realiza o imagine fidela a conturilor, in primul rand a pozitiei financiare si performantelor grupului, cu respectarea realitatii economice. Consolidarea propriu-zisa presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
I)-preluarea si cumularea elementelor din bilanturile si din conturile de profit si pierdere ale liderului de grup si filialelor, care definesc ansamblul, prin unul din cele doua suporturi tehnice de consolidare. In cazul metodei integrarii globale, elementele din bilanturile si din conturile de profit si pierdere sunt preluate in proportie de 100%.) II a)eliminarea conturilor reciproce(interne); II b)eliminarea rezultatelor interne- profiturile nerealizate trebuie sa fie eliminate in totalitate la fel si pierderile nerealizate. III-repartizarea
capitalurilor capitalurilo r proprii ale ale filialei intre grup(societatea –mama) si
actionarii minoritari. Astfel ,la nivelul bilantului procedam la:
-se elimina titlurile detinute de societatea –mama intr-o filiala consolidata, la valoarea lor contabila ; -calculul si inregistrarea cotei din capitalurile filialei consolidate(capital social+rezerve), care participa la rezerva consolidata ;
7
-calculul si inregistrarea cotei din rezultatul filialei consolidate, care participa la rezultatul consolidat ; -calculul si inregistrarea intereselor actionarilor minoritari La nivelul contului de profit si pierdere repartizarea rezultatului unei filiale se
face intre rezultatul consolidat si interesele actionarilor minoritari. Procesul de consolidare se incheie cu prezentarea situatiilor financiare consolidate. Metodele de consolidare utilizate in practica sunt :
1)
Metoda integrarii globale;
2)
Metoda intebgrarii proportionale;
3)
Metoda punerii in echivalenta;
4)
Metoda achizitie.
2.2.1 Metoda integrarii integrarii globale - Exemplu
Societatea M a achizitionat 40.000 de actiuni ale societatii F, in momentul constituirii acesteia. Capitalul societatilor M si F este format din actiuni ordinare cu valoare nominala de 1 u.m.. Presupunem ca, printr-un acord cu alti investitori, societatea M poseda mai mult de jumatate din drepturile de vot ale societatii F. La 31.12.N, societatile M si F prezinta urmatoarea situatie : Bilantul societatii M Imobilizari corporale Titluri de participare Stocuri Creante-clienti Disponivbil Total active Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Total capitaluri si datorii
150.000 32.000 10.000 70.000 50.000 312.000 100.000 5.000 15.000 192.000 312.000
Contul de profit si pierdere al societatii M Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat
500.000 485.000 15.000
8
Bilantul societatii F Imobilizari corporale Stocuri Creante-clienti Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezultat Furnizori Total capitaluri si datorii
100.000 50.000 80.000 10.000 240.000 80.000 15.000 5.000 140.000 240.000
Contul de profit si pierdere al societatii F Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat
300.000 295.000 5.000
Pentru simplificare, consideram ca intre societatile M si F nu au existat operatii reciproce. Alegerea metodei de consolidare utilizate de grupul M : Procentajul de control detinut de M in F 40%
Procentajul de interes detinut de M in F 40%
Tipul de control
Control exclusiv de fapt
Metoda consolidare
de
Integrare globala
Preluarea posturilor din bilantul societatii M, in proportie de 100% ; Imobilizaricorporale Titluride participare Stocuri Creante-clienti Disponibil Capitalsocial Rezerve Rezultat Furnizori
150.000 32.000 10.000 70.000 50.000 100.000 5.000 15.000 192.000
9
Preluarea posturilor din bilantul societatii F, in proportie de 100% Imobilizari corporale Stocuri Creante-clienti Disponibil
100.000 50.000 80.000 10.000 80.000 15.000 5.000 140.000
Capital social Rezerve Rezultat Furnizori
Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii M, in proportie de 100% : % Cheltuieli totale Rezultat
= Venituri totale
500.000 485.000 15.000
Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii F, in proportie de 100% :
% Cheltuieli totale Rezultat
= Venituri totale
300.000 295.000 5.000
-Eliminarea operatiilor si conturilor reciproce : nu exista in acest exemplu. Partajul capitalurilor proprii ale societatii F si eliminarea titlurilor detinute de M si F: Capitaluri proprii F Capital social Rezerve Rezultat Total
Valoare 80.000 15.000 5.000 100.000
Societatea M(40%) 32.000 6.000 2.000 40.000
Alti asociati(60%) 48.000 9.000 3.000 60.000
__________________________________________________________________ ___ Capital social F Rezerve F Rezultat F
80.000 15.000 5.000 _________________ Titluri de participare Rezerva F ce revine M Rezultat F ce revine lui M Interese minoritare
32.000 6.000 2.000 60.000
10
-
Intocmirea situatiilor financiare consolidate :
Bilantul consolidat al grupului M Imobilizari corporale (150.000+100.000) Stocuri(10.000+50.000) Creante-clienti(70.000+80.000) Disponibil(50.000+10.000)
250.000 60.000 150.000 60.000
Total active
520.000
Capital social(100.000+80.000-80.000)
100.000
Rezerve (5.000+15.000-15.000+6.000)
11.000
Rezultat(15.000+5.000-5.000+2.000)
17.000
Total capitaluri proprii aferente grupului Interese minoritare Total capitaluri proprii
128.000 60.000 188.000
Furnizori(192000.000+140.000)
332.000
Total capitaluri si datorii
520.000
Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M Venituri totale(500.000+300.000)
800.000
Cheltuieli totale(485.000+295.000)
780.000
Interese minoritare in rezultat Rezultat(15.000+5.000-5.000+2.000)
3.000 17.000
2.2.2. Metoda integrarii proportionale Metoda integrarii proportionale se aplica in cazul intereselor in asocierile in
participatie. O asociere in participatie este un accord contractual in virtutea caruia doua sau
mai multe parti convin sa exercite o activitate economica plasata sub control conjunctiv(concomitent). Un asociat intr-o asociere in participatie este un participant la o asociere in
participatie, care exercita un control conjunctiv asupra acesteia.
11
Un investitor intr-o asociere in participatie este un participant in cadrul acesteia,
dar el nu exercita un control conjunctiv asupra acesteia. Asocierile in participatie se refera la o gama diversa de forme si de structuri.Standardul IAS 31 prezinta, in acest sens, trei mari categorii : -activitati aflate sub control conjunctiv ; -active aflate sub control conjunctiv ; -entitatile aflate sub control conjunctiv. Activitatile aflate sub control conjunctiv
Activitatile aflate sub control conjunctiv reprezinta forma cea mai simpla de asociere in participatie.. Fiecare antrepenor suporta propriile cheltuieli,utilizeaza propriile active si resurse, pentru realizarea activitatilor supuse unui control comun cu alti antrepenori. Acordul contractual prevede, in special , modul in care pot fi impartite veniturile generate de
vanzarea productiei, precum si cheltuielile cheltuielile comune(Standardul
aduce in discutie spre exemplificare cazul intreprinderilor care pun in comun resursele si competentele lor pentru a fabrica si comercializa un avion. Activele aflate sub control conjunctiv- presupune exploatarea unuia sau mai
multor active supuse unui control conjunctiv. Fiecare antreprenor are dreptul la o parte din bunurile fabricate si serviciile prestate, prin utilizarea acestor active, si isi asuma in contrapartida, o parte convenita din cheltuielile generate de folosirea lor. Exemplu : conductele constituie active aflate sub control conjunctiv atunci cand sunt exploatate de mai multe societati petroliere.., care le utilizeaza pentru a-si desface productia lor si care isi impart cheltuielile de exploatare. Entitatile aflate sub control conjunctiv
O entitate aflata sub control conjunctiv este o asociere in participatie care presupune crearea unei societati pe actiuni, a unei societati de persoane sau a unei alte entitati, in care fiecare antreprenor detine o participatie. Entitatea creata controleaza activele, suporta cheltuieli si inregistreaza venituri. Consolidarea prin metoda integrarii proportionale, in cazul asocierii in
participatie, este, in contextul aplicarii standardului IAS 31, prelucrarea de referinta. Integrarea proportionala presupune presupune parcurgerea acelorasi etape de lucru utilizate ca si in cazul metodei de consolidare prin integrare globala..
12
In cazul metodei integrarii proportionale, valorile din situatiile financiare sunt luate la nivelul proratei participatiei antreprenorului.Efectele conturilor reciproce intre antreprenor si entitatea aflata sub control conjunctiv trebuie sa fie eliminate in aceeasi maniera folosita si in cazul integrarii globale.. Singura diferenta este ca eliminarea este limitata la nivelul procentajului procentajulu i de integrare al societatii controlate conjunctiv Exemplu de aplicare a metodei integrarii proportionale
Fie societatile M si F . Presupunem ca M exercita impreuna cu asociatul A un control conjunctiv asupra societatii F.Politica grupului M este de a utiliza prelucarile de referinta din standardele contabile internationale. - Alegerea metodei de consolidare utilizata de grupul M : Procentajul de control detinut de M in F 40%
Procentajul de interes detinut de F in M 40%
Tipul de control
Metoda de consolidare
Conjunctiv
Integrare proportionala
-Preluarea posturilor din bilantul societatii M, in proportie de 100% _______________________________________________________________: Imobilizaricorporale
150.000
Titluri de participare
32.000
Stocuri
10.000
Creante-clienti
70.000
Disponibil
50.000 Capital social
100.000
Rezerve
5.000
Rezultat
15.000
Furnizori
192.000
__________________________________________________________________ -Preluarea posturilor din bilantul societatii F, in proportie de 40% : __________________________________________________________________ Imobilizari corporale Stocuri Creante-clienti Disponibil
40.000 20.000 32.000 4.000
Total active
96.000 Capital social Rezerve Rezultat Furnizori
Total pasive
32.000 6.000 2.000 56.000 96.000
13
-Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii M, in proportie de 100% :
% Cheltuieli totale Rezultat
= Venituri totale
500.000 485.000 15.000
-Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii F, in proportie de 40% :
% Cheltuieli totale Rezultat
= Venituri totale
120.000 118.000 2.000
-Eliminarea operatiilor si a conturilor reciproce : nu exista in acest exemplu. -Eliminarea titlurilor detinute de M in F :
Capital social
= Titluri de participare
40.000
______________________________________________________________________________________
-Intocmirea situatiilor financiare consolidate : Bilantul consolidat al grupului M Imobilizari corporale (150.000 + 40.000) Stocuri(10.000+20.000) Creante-clienti (70.000 + 32.000 ) Disponibil (50.000 + 4.000)
190.000 30.000 102.000 54.000
Total active
376.000
Capitalsocial(100.000+32.000-32.000) Rezerve(5.000 + 6.000) Rezultat (15.000 + 2.000) Total capitaluri proprii Furnizori(192.000 + 56.000)
100.000 11.000 17.000 128.000 248.000
Total capitaluri + datorii
376.000
Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M Venituri total(500.000 + 120.000 ) Cheltuieli totale (485.000+118.000) Rezultat(15.000 + 2.000)
620.000 603.000 17.000
14
2.2.3.Metoda punerii in echivalenta
Este o metoda de contabilizare(dupa multi, o metoda de evaluare) conform careia participatia este inregistrata, initial, la nivelul costului si este ajustata, apoi, pentru a tine cont de schimbarile posterioare achizitiei cotei-parti a investitorului, in activul net al intreprinderii detinute. In comparatie cu ceea ce se intampla in cazul consolidarii prin integrare globala sau prin integrare proportionala si spre deosebire de acestea, elementele situatiilor financiare ale intreprinderii intreprinde rii asociate sau ale asocierii in participatie nu sunt cumulate cu cele ale societatii care detine participatia Exemplu de aplicare a metodei punerii in echivalenta
Fie societatile M si F din exemplul anterior. Presupunem insa ca exista un asociat Y care detine mai mult de jumatate din drepturile de vot ale societatii F.. Alegerea metodei de consolidare utilizata de grupul M : Procentajul de control detinut de M in F 40%
Procentajul de interes detinut de M in F 40%
Tipul de relatie
Metoda de consolidare
Influienta notabila
Punere in echivalenta
Nu se cumuleaza posturile din bilanturile si conturile de profit si pierdere ale societatilor Msi F. Nu se elimina operatiile reciproce. -
Punerea in echivalenta a titlurilor :
Titluri puse in echivalenta =
% Titluri de participare Rezerva consolidate Cota -parte in rezultatul societatilor puse in echivalenta
-Intocmirea situatiilor financiare consolidate : Bilantul consolidat al grupului M Imobilizari corporale Titluri puse in echivalenta Stocuri Creante-clienti Disponibil Total active Capital social Rezerve ( 5.000 + 6.000) Rezultat ( 15.000 + 2.000) Total capitaluri proprii
40.000 32.000 6.000 2.000
150.000 40.000 10.000 70.000 50.000 320.000 100.000 11.000 17.000 128.000
15
Furnizori Total capitaluri si datorii
192.000 320.000
Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M Venituri totale (500.000 + 2.000) Cheltuieli totale Rezultat
502.000 485.000 17.000
Concluzie :in situatiile financiare consolidate, marimea capitalurilor proprii si a
rezultatelor este aceeasi, indiferent de metoda de consolidare 2.3.4. Metodei achizitiei
Incepand cu 1 ianuarie 2005 , societatile cotate in tarile membre ale Uniunii Europene au aplicat un sistem contabil bazat pe standarde IAS/IFRS.Standardul international de raportare financiara IFRS 3 –Grupari de intreprindere- abordeaza procesul de consolidare a conturilor. In conformitate cu IFRS 3 toate gruparile de intreprinderi care intra sub incidenta sa se contabilizeaza folosind metoda achizitiei. In acest sens se realizeaza : -o evaluare a activelor identificabile achizitionate, a datoriilor si datoriilor eventuale asumate – activele identificabile, datoriile si datoriile eventuale ale societatii
achizitionate, recunoscute in contextual alocarii costului aferent gruparii vor fi evaluate initial de comparator la valoarea justa de la data achizitiei ; -contabilizarea ulterioara a fondului commercial- in aceasta situatie creata de
prevederile IFRS 3, fondul comercial achizitionat in urma unei grupari de intreprinderi va fi evaluat, dupa recunoasterea initiala, la nivelul costului diminuat cu pierderile acumulate in urma deprecierii. In consecinta, fondul comercial nu se amortizeaza, ci se va verifica anual sau de cate ori exista semnale ca el a suportat o pierdere prin depreciere. In conformitate cu IFRS 3, cumparatorul va proceda la reluarea identificarii si evaluarii activelor, datoriilor si datoriilor eventuale identificabile ale societatii achizitionate, precum si la evaluarea costului aferent gruparii de intreprinderi, intreprinderi , daca la data achizitiei, proportia detinuta de cumparator in valoarea justa neta a acestor elemente contabile depaseste costul aferent gruparii de intreprinderi. Orice diferenta ramasa dupa reevaluare va fi inregistrata imediat de cumparator ca profit, respectiv pierdere Exemplu :
16
La 1.01.N, societatea M a achizitionat 70% din capitalurile proprii ale societatii F, la un cost de 1.600.000 u.m.. Situatia celor doua societati, la data operatiei de grupare, se prezinta astfel : Informatii in valori istorice Active identificabile Titluri de participare Total activ Datorii identificabile identifi cabile Activ net contabil
Societatea M 6.950.000 1.600.000 8.550.000 2.450.000 6.100.000
Societatea F 1.800.000 1.800.000 500.000 1.300.0 00
Valoarea justa a activelor identificabile ale societatii F este 2.600.000 u.m. Pentru simplificare, presupunem ca, in ceea ce priveste evaluarea activelor, se fac ajustari similare si din punct de vedere fiscal Costul de achizitie al titlurilor titluril or F
1.600.000 u.m.
(-) Partea ce revine cumparatorului in activele si datoriile identificabile identificabi le ale societatii F 70%x(2.600.000-500.000) 70%x(2.600.0 00-500.000) = Fond comercial
1.470.000 u.m 130.000 u.m.
Activele si datoriile identificabile ale societatii F se vor evalua astfel: Informatii Active identificabile Fond comercial Total activ Datorii identificabile Interes minoritar : 30%x(2.600.000-500.000) Total datorii si interes minoritar Activ net contabil
Valori 2.600.000 130.000 2.730.000 500.000 630.000 1.130.000 1.600.000
17
Cap III-Retratarile situatiilor financiare individuale ale societatilor intrate in perimetrul de consolidare
Pentru a intra in perimetrul de consolidare este necesar sa se realizeze retratari de omogenizare, prin care sa se elimine diferentele dintre regulile contabile utilizate pentru intocmirea situatiilor financiare individuale si cele aplicabile conturilor consolidate, la fel si pentru elementele de natura fiscala. Din acest motiv, inainte de realizarea operatiilor propriu-zise de consolidare , sunt necesare o serie de retratari de omogenizare, care au riolul de a elimina diferentele dintre regulile contabile utilizate pentru intocmirea situatiilor financiare individuale si cele aplicabile conturilor consolidate, precum si de retratari de eliminare a incidentelor fiscale care pot avea ca efect o ajustare a cheltuielii cu impozitul pe profit. Deci retratarile genereaza diferente viitoare intre rezultatul contabil si cel fiscal, care se contabilizeaza in prezent sub forma de impozite amanate. Retratarile prealabile consolidarii se realizeaza diferit, in functie de maniera de consolidare utilizata : pe baza de solduri sau pe baza de fluxuri.Prima utilizeaza datele din situatiile financiare individuale ale societatilor consolidate la sfarsitul fiecarui exercitiu. Cea de-a doua presupune intocmirea situatiilor
financiare consolidate la nivelul fiecarui exercitiu,
preluarea soldurilor la deschiderea exercitiului urmator si constatarea operatiilor contabile din cursul exercitiului. In continuare vom utiliza cu predilectie procedeul consolidarii pe baza de fluxuri. Deci retratarea situatiilor financiare individuale va viza doar exercitiul curent si va afecta rezultatul acestui exercitiu. 3.1.Recunoasterea impozitelor amanate
Impozitul amanat reprezinta valoarea impozitelor impozitelo r asupra rezultatului, platibile sau recuperabile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare, reportul pierderilor fiscale neutilizate si reportul creditelor de impozit neutilizate.. Diferentele temporare se calculeaza scazand din valoarea contabila a unui activ sau a unei datorii, din bilant, baza fiscala a acestuia( acesteia). Valoarea contabila reprezinta valoarea la care activul sau datoria figureaza in bilantul consolidat.
18
Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuibila acestui activ sau acestei datorii in scopuri fiscale.. Atunci cand valoarea contabila a unui activ este mai mare decat baza sa fiscala, rezulta o diferenta temporara impozabila, deoarece beneficiile economice generate de recuperarea activului, adica beneficiile economice impozabile, depasesc valoarea ce va permisa sub forma deducerilor in scopuri fiscale. Invers, daca valoarea contabila a unui activ este mai mica decat baza sa fiscala, diferenta temporara este deductibila.. Cand vorbim despre datorii , diferentele favorabile dintre valoarea contabila a datoriilor si baza fiscala a acestora, sunt deductibile. Diferentele nefavorabile intre valoarea contabila si baza de impozitare a datoriilor, sunt considerate impozabile. Datoriile si creantele privind impozitul amanat se determina prin multiplicarea diferentelor temporare cu cotele de impozit amanat ce se asteapta a fi aplicate in perioadele in care activul va fi realizat sau datoria va fi decontata, pe baza cotelor de impozit adoptate sau cvasiadoptate pana la inchiderea exercitiului curent. Exemplul nr.1
La inceputul exercitiului N, societatea M a dat in functiune un utilaj in valoare de 30.000 u.m.. In anul N, amortizarea contabila a fost de 3.000u.m.., iar amortizarea fiscala de , 4.000 u m.. Cota de impozit pe profit in vigoare in anul N, este 16%. Valoarea contabila a activului la 31.12.N - 27.000 u.m. Baza fiscala a activului la 31.12.N
- 26.000 u.m.
Diferenta temporara impozabila impozabil a :
- 1.000 u.m.
Datoria de impozit amanat ce trebuie inregistrat in exercitiul N : 1.000 x 16%= 160 u.m. Exemplul nr.2
La 31.12.N, societatea M a constituit un provision pentru garantii in valoare de 11.000 u.m.. Provizioanele sunt deductibile fiscal pentru 9.000 u.m.. Cota de impozit pe profit in vigoare in anul N este 16%. Valoarea contabila a datoriei :
- 11.000 u.m
Baza fiscala a datoriei (10.000-1.000)
- 9.000 u.m
Diferenta temporara deductibila deductibil a
- 2.000 u.m.
19
Activul de impozit amanat ce trebuie inregistrat in exercitiul N : 2.000X16% = 320 u.m. Impozitul Impozitul amanat trebuie sa fie contabilizat la venituri sau la cheltuieli cheltuieli si inclus in rezultatul exercitiului, exceptand situatia in care impozitul este generat fie de un eveniment sau de o tranzactie care este contabilizat(a) direct la capitaluri proprii, in acelasi exercitiu sau intr-un exercitiu diferit, fie in contextul unei grupari de intreprinderi sub forma unei achizitii. Exemplul nr.3
La 31.12.N se cunosc urmatoarele informatii privind societatea M : Informatii Imobilizari corporale(1) Creante-clienti (2) Dobanza de incasat(3) Amenzi de platit(4) Dobanzi de platit (3)
Valori contabile 1.800.000 400.000 40.000 43.000 25.000
(1)
Baza de impozitare pentru imobilizarile corporale este 1.510.000 u.m.
(2)
Creante-clienti au o valoare bruta de 446.000 u.m. si exista un provizion
de depreciere a creantelor de 46.000 u.m.Provizionul nu este deductibil fiscal. (3)
Presupunem ca dobanzile sunt recunoscute fiscal in exercitiul in care
acestea genereaza fluxuri de trezorerie ; (4)
Amenzile nu sunt deductibile fiscal.
Cota de impozit pe profit este de 30%. La inceputul exercitiului N, exista o datorie de impozit amanat de 8.000 u.m. Calculul diferentelor temporare : Informatii Imobiliz. Corporale Creante clienti Dobanzi de incasat Amenzi de platit Dobanzi de platit Total diferente
Valoare contab. 1.800.0000 400.000 40.000 43.000 25.000
Baza fiscala 1.510.000 446.000 43.000 -
Dif temporara impozabila 290.000 30.000 320.000
Dif. Temporara fiscala 46.000 25.000 71.000
Datoria de impozit amanat la 31.12.N = 320.000 x 30% = 96.000 u.m. Datoria de impozit amanat existenta la deschiderea exercitiului N : :8.000 u.m Datoria de
impozit amanat ce trebuie inregistrata in exercitiul N= 96.000-
8.000=88.000 u.m. Activul de impozit amanat la 31.12.N = 71.000x30%=21.300 u.m.
20
Inregistrarile contabile privind impozitul amanat sunt urmatoarele : Cheltuieli cu impozitul amanat
= Datorii de impozit amanat
88.000
Creante de impozit amanat
= Venituri din impozitul amanat
21.300
Diferenta majora intre recunoasterea activelor si datoriilor de impozit amanat este aceea ca, in cazul activelor, recunoasterea poate fi facuta pana la limita in care este probabil ca un beneficiu impozabil, asupra caruia vor putea sa fie imputate diferentele temporare deductibile, sa fie disponibil.
Exemplul nr.4
Fie urmatoarele informatii, in u.m. Informatii Datorii de impozit amanat Active de impozit amanat Pozitie neta
Situatia A 80.000 50.000 30.000
Situatia B 34.000 52.000 (18.000)
In situatia A, existenta datoriei privind impozitul amanat asigura recuperarea activului de impozit amanat. In consecinta, activul de impozit amanat va fi contabilizat integral. In situatia B, societatea recunoaste un activ de impozit amanat de 34.000 u.m. si trebuie sa analizeze, cu mare atentie, recuperarea pozitiei nete debitoare de 18.000 u.m. In plus , activele de impozit amanat contabilizate trebuie reanalizate, la inchiderea fiecarui exercitiu. Creantele si datoriile
privind impozitul amanat
nu trebuie sa fie actualizate.
Permiterea actualizarii ar avea ca rezultat creante si datorii care nu ar putea fi comparate intre intreprinderi. 3.2.Retratarile de omogenizare
O imobilizare corporala sau necorporala, care indeplineste conditiile pentru a fi recunoscuta la active, trebuie sa fie initial evaluata la costul sau., cost care se compune din :pretul sau de cumparare,taxele cumparare, taxele vamale, taxele t axele nerecuperabile nerecuperabil e si toate cheltuielile cheltuieli le directe care au rolul de a aduce activul in starea de utilizare prevazuta.
21
Exemplu :
Pe data de 30.12.N, societatea societ atea F a achizitionat o imobilizare corporala : prêt de cumparare 60.000 u.m., cheltuieli cu transportul si instalarea 5.000 u.m..Politica grupului din care face parte F este de a include in costul imobilizarilor si cheltuielile legate de demontarea lor, in valoare de 15.000 u.m. In situatiile
financiare individuale individual e prezentate de societatea F la 31.12.N,
imobilizarea corporala este inscrisa la o valoare de 65.000 u.m In vederea consolidarii, se includ in costul imobilizarii cheltuielile estimate a se realize cu demontarea: Imobilizari corporale
= Provizioane pentru dezafectare Imobilizari corporale si alte actiuni legate de acestea
15.000
Valoarea imobilizarii corporale, in situatiile financiare consolidate ,este de 80.000 u.m. Diferenta de valoare a imobilizarii in cele doua seturi de situatii financiare genereaza impozite amanate. Cota de impozit pe profit este de 16%. Valoarea contabila a imobilizarii(din imobilizarii (din situatiile situatiil e financiare) :
80.000 u.m.
Baza fiscala(valoarea din situatiile financiare individuale Ale lui F : Diferenta temporara impozabila impozabil a : Datorie de impozit amanat : 15.000 x 16% = Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorii de impozit amanat
65.000 u.m. 15.000 u.m. 2.400 u.m. 2.400
Atunci cand avem active corporale create de intreprindere, costul se determina la fel ca in cazul unui activ achizitionat, profiturile interne fiind eliminate si de asemenea costurile anormale generate de risipa de materii prime sau folosirea ineficienta a fortei de munca si a altor resurse. In cazul activelor necorporale generate intern,costul lor este cheltuiala suportata de la data la care activul necorporal intruneste criteriile de recunoastere. Cheltuiala de cercetare de exemplu trebuie recunoscuta ca o cheltuiala, atunci cand ea este angajata.
22
Exemplu :
In cursul exercitiului N, societatea F a capitalizat cheltuieli de cercetare in valoare de 20.000 u.m., acestea urmand sa sa amortizeze linear incepand cu 01.01.N+1, pe o perioada de 5 ani Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei. In bilantul individual intocmit de F, la 31.12.N, sunt inscrise cheltuieli de cercetare de 20.000 u.m. In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate se elimina cheltuielile de cercetare din categoria imobilizarilor necorporale : Venituri din productia de imobilizari necorporale = Cheltuieli de cercetare
20.000
Retratarea cheltuielilor de cercetare genereaza impozite amanate. Presupunem o cota de impozit de 16%. Valoarea contabila a imobilizarilor necorporale (valoarea din situatiile financiare consolidate)
0 u.m
Baza fiscala(valoarea din situatiile financiare Individuale ale lui F) ;
20.000 u.m.
Diferenta temporara deductibila deductibil a :
20.000 u.m.
Activ de impozit amanat:20.000x16% amanat:20.000x16% Creante de impozit amanat
= Venituri de impozit amanat
= 3.200 u.m. 3.200
Dupa contabilizarea sa initiala ca activ, imobilizarea corporala sau necorporala trebuie sa fie contabilizata la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate(tratamentul de referinta) sau la valoarea sa reevaluata, adica la valoarea sa justa la data reevaluarii ,diminuata cu amortizarile ulterioare cumulate si pierderile de valoare ulterioare cumulate(tratamentul alternativ). Atunci cand cand valoarea contabila contabila a unui activ creste, ca urmare urmare a unei reevaluari, reevaluari, cresterea cresterea are ca efect si majorarea capitalurilor capitalurilor proprii, in speta a rezervelor rezervelor din reevaluare. reevaluare. In masura in care o reevaluare reevaluare pozitiva pozitiva compenseaza o reevaluare reevaluare negative negative a aceluiasi active, anterior contabilizata contabilizata la cheltuieli, cheltuieli, reevaluarea reevaluarea pozitiva trebuie contabilizata contabilizata la venituri. venituri.
23
Atunci cand valoarea contabila a unui active se diminuiaza, ca urmare a unei reevaluari, reevaluari, aceasta reevaluare reevaluare trebuie trebuie contabilizata contabilizata la cheltuieli cheltuieli Pentru contabilizarea reevaluarilor imobilizarilor corporale si necorporale se folosesc doua procedee : Procedeul nr.1 :reevaluarea simultana a valorilor brute si a amortizarilor
cumulate ; Procedeul nr.2: reevaluarea numai a valoriinete contabile, stabilita prin deducerea
amortizarilor din costul imobilizarilor. Exemplu:
Societatea F detine constructii achizitionate la un cost de 500 milioane u.m. si amortizate pentru suma de 120 milioane u.m. Politica grupului din care face parte F este de a evalua cladirile la o valoare reevaluata. Valoarea justa a constructiilor determinata de experti la 31.12.N este de 550 milioane u.m.. .In vederea consolidarii, se procedeaza la reevaluarea constructiilor Conform procedeului nr.1 -se calculeaza raportul intre valoarea justa si valoarea
neta contabila a
constructiilor : 550 milioane/(500milioane – 120 milioane) = 1.45 ; - costul imobilizarilor si amortizarilor cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de crestere, ceea ce conduce la : - costul reevaluat al constructiilor constructii lor : 500 milioane x 1,45 = 725 milioane - amortizarile cumulate reevaluate: 1230 milioane x 1.45 = 175 milioane 550 milioane -Operatia de reevaluare va fi contabilizata astfel: Constructii
=
% Amortizarea constructiilor Rezerve din reevaluare
225 milioane 55 milioane 170 milioane
Conform celui de-al doilea procedeu -se anuleaza amortizarea istorica si se deduce marimea amortizarii din valoarea costului constructiilor : Amortizarea constructiilor
= Constructii
120 milioane
24
-
reevaluarea constructiilor : Constructii
= Rezerve din reevaluare
Debit Sold initial
Constructii 500 mil
170 milioane
Credit 120 mil. .
170 mil.
Sold final debitor 550 mil
Indiferent de procedeul de reevaluare utilizat, in bilantul consolidate, constructiile sunt evaluate la 550 milioane u.m. Diferenta de evaluare intre cele doua categorii de situatiii financiare genereaza impozite amanate. Presupunem o cota de impozit de 16% Valoarea contabila a constructiilor (valoarea din situatiile situatiil e financiare consolidate) :
550.000.000 u.m.
Baza fiscala(valoarea din situatiile financiare individuale ale lui F) :
380.000.000 u.m.
Diferenta temporara impozabila impozabil a :
170.000.000 u.m.
Datorie de impozit amanat: 170.000.000x16% 170.000.000x 16%
= 36.000.000 u.m.
Inregistrarea care se face este : Rezerve din reevaluare
= Datorii de impozit amanat
36 mil
Valoarea amortizabila a unei imobilizari corporale sau necorporale trebuie sa fie repartizata, in mod sistematic, pe durata sa de utilitate
3.3.Retratari privind deprecierea activelor
Deprecierea unui activ se manifesta atunci cand valoarea recuperabila a activului este inferioara valorii sale contabile. Valoarea contabila a unui activ trebuie sa fie adusa la valoarea sa recuperabila daca,si numai daca, valoarea recuperabila a acestuia este mai mica decat valoarea sa contabila. Aceasta reducere este o pierdere de valoare,care trebuie inscrisa in contul de
25
profit si pierdere, la cheltuieli,exceptand situatia in care activul este contabilizat la marimea sa reevaluata. Exemplul 1
Societatea F detine un utilaj achizitionat la inceputul anului N la un cost de 500.000 u.m.Durata de utilizare a fost estimata in momentul achizitiei la 8.000 ore functionare.In exercitiul N utilajul a functionat 800 ore.Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 31 La sfarsitul exercitiului N, exista indicii ca utilajul s-a depreciat. Mnagerii estimeaza ca, in fiecare dintre urmatorii patru ani, utilajul va functiona cate 1800 ore. Numarul de produse realizate va fi de patru bucati pe ora.Fluxurile de trezorerie nete, pe care le va obtine intreprinderea din vanzarea unui produs, sunt estimate la 15 u.m. /bucata. /bucata. Rata la care se actualizeaza actualizeaza fluxurile de trezorerie trezorerie este de 10%. 10%. Presupunem ca exista o piata
activa pe care utilajul poate fi tranzactionat,
valoarea lui justa ar fi de 470.000 u.m., iar cheltuielile determinate de iesire de 40.000 u.m. In exercitiul N in contabilitatea individuala a societatii F s-a contabilizat o amortizare de : 500.000 x 800/8.000 = 50.000 u.m. Valoarea utilajului in situatiile financiare individuale ale societatii F este de 500.000-50.000= 450.000 u.m. Pentru a intocmi situatiile financiare consolidate la 31.12.N, se efectuiaza testul de depreciere(in conformitate cu IAS 36- deprecierea activelor) : -Valoarea contabila :443.750 u.m. -Valoarea justa diminuate cu cheltuielile de vanzare estimate : 470.000- 40.000 = 430.000 u.m. Valoarea de utilitate = (1800 x 4 x 15)/1,1 + 1.800 x 4 x 15)/1,1 3
2
+ 1.800 x 4 x
4
15)/1,1 + (1.800 x 4 x 15)/1,1 = 342345.47 u.m. Valoarea recuperabila = max( 430.000 ;342.345,47) = 430.000 u.m. Pierderea de valoare = 450.000 – 430.000 = 20.000 u.m.
26
Cheltuieli cu provizioane pentru Deprecierea imobilizarilor
= Provizioane pentru deprecierea
20.000
mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor
Valoarea utilajului in situatiile financiare consolidate este de 430.000 u.m. Recunoasterea deprecierii in situatiile financiare consolidate genereaza impozite amanate. Presupunem cota de impozit de 16%.. Valoarea contabila a utilajului(valoarea din situatiile financiare consolidate) :
430.000 u.m.
Baza fiscala(valoarea din situatiile financiare Individuale ale lui F) :
450.000 u.m.
Diferenta temporara deductibila deductibil a :
20.000 u.m.
Activ de impozit amanat : 20.000 x 16%
=
3.200 u.m., care genereaza genereaza
= Venituri de impozit amanat
3.200
inregistrarea: Creante de impozit amanat
O pierdere de valoare a unui activ reevaluat este contabilizata prin deducerea din rezerva din reevaluare corespunzatoare activului respectiv, in masura in care pierderea de valoare nu depaseste marimea rezervei din reevaluare relativa la acest activ. Daca depaseste , aceasta valoare cu care depaseste valoarea rezervei se suporta pe seama cheltuielilor. Exemplu :
Daca pierderea de valoare este de 150.000 u.m. iar rezerva din reevaluare este de 100.000 u.m., contabilizarea se realizeaza astfel : -pe seama rezervei din reevaluare :100.000 u.m. ; - pe seama cheltuielilor : 50.000 u.m.
3.4.Retratari privind contractile de locatie
Un contract de locatie este un accord prin care locatorul cedeaza locatarului, pentru o perioada determinate, dreptul de utilizare a unui active, in schimbul unei plati sau al unei serii de plati. Referentialul contabil international imparte contractele de locatie in 2 categorii :
27
-
contracte de locatie-finantare( leasing financiar) ;
-
contracte de locatie simpla.
Pentru contabilizarea unui contract de locatie-finantare, trebuie respectate o serie de reguli . Exemplu :
Societatea F(locatar) a semnat contract de inchiriere cu urmatoarele caracteristici : -data inceperii contractului : 1.01.N+ 1 ; -durata contractului : 3 ani ; -obiectul contractului : un echipament tehnic ; -valoarea justa a echipamentului :155.000 u.m. -sunt prevazute trei redevente anuale,de 60.000 u.m. fiecare, achitabile in ultima zi a anului de contract ; -la sfarsitul perioadei de locatie,echipamentul va fi returnat locatorului ; -locatarul ii garanteaza garanteaza locatorului o valoare reziduala de 10.000 u.m. la 31.12.N +3 ; -rata marginala de imprumut a locatarului este de 10%. In situatiile financiare individuale, in exercitiul N,F a contabilizat integral la cheltuieli platile realizate in numele contractului de locatie. In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate in exercitiul N,sunt necesare retratari ,dat fiind faptul ca politica grupului din care face parte F este de respectare a principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Valoarea actualizata a platilor minimale se determina dupa relatia: 3
∑ 1
t =
60000 t
1.1
+
10000 1.13
= 156724 u.m.
Inregistrarea activului si a datoriei generate de contractul de locatie-finantare: Echipament tehnic
= Alte imprumuturi si datorii assimilate/ Contracte de locatie –finantare
156.724
28
Tabloul de amortizare al datoriei fata de locator : Data fluxurilor
Fluxurile trezorerie (1)
1.01.N+1
de
-
Cheltuieli privind dobanzile(2) = (4) x 10% -
Rambursari privindimprumutul (3)=(1) – (2)
Imrumutul ramas de rambursat 156.724
31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3 TOTAL
60.000 60.000 60.000 180.000
15.672 11.240 6.364 33.276
44.328 48.760 53.636 146.724
112.396 63.636 10.000 10.000 -
Inregistrarea datoriei fata de locator, referitoare la dobanzi, pentru intreaga perioada a contractului(33.276) : Cheltuieli inregistrate in avans =
Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii Asimilate/contracte Asimilate/contracte de locatie-finantare
33276
Eliminarea cheltuielilor cu redeventele inregistrate de societatea F si recunoasterea celor doua componente ale redeventei : % = Cheltuieli cu redeventele Alte imprumuturi si datorii asimilate/contracte de locatie-finantare Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate/ Contracte de locatie/finantare
60.000 44.328 15.672
Inregistrarea chekltuielilor privind dobanzile(cheltuiala financiara) aferente primului an de contract : Cheltuieli privind dobanzile
= Cheltuieli inregistrate in avans
15.672
Presupunem ca valoarea reziduala la sfarsitul perioadei de inchiriere este estimata la 2.000 u.m.. Amortizare in exercitiul N+ 1 este : 156.724 – 2.000/3 ani = 51.575 u.m. Cheltuieli de exploatare privind
= Amortizarea echipamentelor
51.575
imobilizarile corporale
Retratarile realizate genereaza diferente temporare impozabile de 122.753 u.m.(156.724+33.276 – 15.672 – 51575 ) si diferente temporare deductibile de 130.000 u.m.( 156.724 +33.276 – 60.000), ceea ce conduce la o creanta neta de impozit amanat de : (130.000--122.753) (130.000--122.753) x 16% = 1.160 u.m. Creanta de impozit amanat
= Venituri din impozit amanat
1.160
29
3.5. Retratari privind stocurile
La data intrarii in intreprindere, stocurile sunt evaluate, indeobste, la costuri istorice, fie ele costuri de achizitie, costuri de productie precum si alte costuri angajate pentru a aduce bunurile in locul si starea in care se gasesc. Costurile de achizitie cuprind : pretul de cumparare,taxele vamale si alte taxe,
cheltuieli de transport, de manipulare si alte costuri direct imputabile achizitiei de marfuri, materiale si servicii. Costurile de productie cuprind : cheltuielile direct legate de unitatile de productie
precum manopera directa , o cota parte din cheltuielile indirecte de productie, fixe si variabile, ocazionate de transformarea materiilor prime in produse finite. Nu se includ in aceste costuri :costurile cu procentul depasit de deseuri, costurile de stocaj daca nu sunt necesare procesului de productie, cheltuielile generale administrative care nu contribuie la aducerea stocurilor in locul si starea in care se gasesc si cheltuielile de comercializare. Exercitiul nr.1
Inm cursul exercitiului N, societatea F a inclus in costul de productie cheltuieli generale administrative in valoare de 40.000 u.m. Presupunem ca, pana la inchiderea exercitiului N , produsele finite nu au fost vandute. Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile administrative cheltuieli ale perioadei. In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate se elimina din costul de productie al stocurilor cheltuielile adminstrative. Venituri din productia stocata
=
Produse finite
40.000
Diminuarea valorii stocurilor genereaza o diferenta temporara deductibila de 40.000 u m si un impozit amanat de 40.000 x 16% = 6.400 6.400 u.m. Creante impozit amanat
= Venituri din impozitul amanat
6.400
La data iesirii din intreprindere, stocurile trebuie evaluate la cost..Costul altor stocuri decat cele identificabile trebuie sa fie determinat prin una dintre metodele : FIFO (primul iesit – primul intrat) sau metoda costului mediu ponderat (CMP).
30
Exemplu :
Societatea F isi evaluiaza stocurile prin metoda FIFO. Politica grupului din care face parte F este de a utiliza metoda CMP. La sfarsitul exercitiului N,in situatiile financiare ale societatii F stocul de marfuri este evaluat la 130.000 u.m.. Daca s-ar fi utilizat metoda CMP acelasi stoc ar fi avut valoarea de 110.000 u.m. In vederea consolidarii, se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului. Cheltuieli cu marfuri
= Marfuri
20.000
Retratarea stocurilor genereaza o diferenta temporara deductibila de 20.000 u.m. si un active de impozit amanat de 20.000 x 16% = 3.200 u.m. Creante de impozit amanat
= Venituri de impozit amanat
3.200
La inchiderea exercitiului, stocurile trebuie sa fie evaluate la costul lor sau la valoarea lor realizabila neta, daca aceasrta este mai mica. Exemplu
Societatea F are ca obiect de activitate vanzarea de marfuri. La 31.12. N, ea detine in stoc urmatoarele articole : Articole
Cost de achizitie( in u.m.)
Marfuri M1 Marfuri M2 Marfuri M3 Marfuri M4 TOTAL
55.000 40.000 280.000 20.000 395.000
Politica grupului din care face parte F este de a evalua stocurile la inventar la minimul dintre cost si valoarea neta de realizare. In bilantul individual al societatii F ,stocurile sunt evaluate la 440.000 u.m. In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate ,trebuie sa se efectuieze testul valorii minime dintre cost si valoarea neta de realizare. Valoarea neta de realizare a fost stabilita de un evaluator profesionist: Articole Marfuri 1 Marfuri 2 Marfuri 3 Marfuri 4 Total
Valoarea neta de realizare(in u.m.) 50.000 45.000 300.000 16.000 411.000
31
Testul valorii minime dintre cost si valoarea neta de realizare conduce la urmatoarea valoare a stocului, in bilantul consolidat de la inchiderea exercitiului N : Articole
Minimul dintre cost realizare(in u.m. )
si
valoarea
Marfuri 1 Marfuri 2 Marfuri 3 Marfuri 4 Total
neta
de
50.000 40.000 280.000 16.000 386.000
Rezulta o pierdere de valoare de 395.000 – 386.000 = 9.000 u.m. , care se va contabiliza sub forma unui provizion de depreciere : Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea
= Provizioane pentru deprecierea stocurilor
9.000
Activelor circulante
Deprecierea stocurilor genereaza o diferenta temporara deductibila de 9.000 u.m. si un active de impozit amanat de 9.000 x 16% = 1.140 u.m.
3.6.Retratari privind contractele de constructii
Referentialul contabil international recunoaste doua metode de contabilizare contabili zare a contractelor de constructii : metoda procentajului procen tajului de avansare ava nsare si metoda met oda terminarii terminari i lucrarilor. Metoda
procentajului
de
avansare permite
repartizarea
veniturilor
si
cheltuielilor din contract, in functie de procentajul de lucrari realizat in cursul fiecarui exercitiu. Metoda terminarii lucrarilor limiteaza evaluarea lucrarilor realizate la nivelul
cheltuielilor suportate si susceptibile sa fie recuperate de la beneficiar. Atata timp cat contractul nu este finalizat, niciun profit nu va fi recunoscut si contabilizat. IAS 11 precizeaza ca ori de cate ori procentajul de avansare poate fi estimat in
mod credibil, metoda care trebuie utilizata este cea a procentajului de avansare. Atunci cand nu poate fi estimat cu suficienta credibilitate, trebuie utilizata metoda terminarii lucrarilor.Daca insa, ulterior incertitunile referitoare la contract s-au diminuat foarte mult, astfel incat rezultatul acestuia sa poata fi estimat in mod credibil, trebuie sa se utilizeze metoda bazata pe procentajul de avansare a lucrarilor.
32
Exemplu :
Societate F s-a angajat printr-un contract semnat la 10.07. N, sa furnizeze un utilaj specializat unuia dintre clientii sai. La La semnarea contractului s-a stabilit ca bunul va fi livrat in mai N + 2. La semnarea contractului s-a stabilit un prêt de vanzare revizuibil de 44.000 u.m. si s-a estimat un cost de productie de 34.000 u.m.. La 31.12.N costul productiei in curs era de 12.000 u.m. In situatiile financiare individuale publicate in N , societatea F a contabilizat contractul prin metoda terminarii lucrarilor. In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate, se incorporeaza rezultatul aferent exercitiului curent in costul lucrarilor, deoarece sunt indeplinite conditiile aplicarii metodei procentajului de avansare. Rezultatul total estimat = 44.000 – 34.000 = 10.000 u.m. Gradul de avansare a lucrarilor la 31.12.N = (12.000/34.000) X 100 = 35.29% Rezultatul Rezultatul aferent exercitiului N = 35.29% x 10.000 = 3529 u.m. Lucrari in curs
= Venituri din productia stocata
3.529
Trecerea de la metoda terminarii lucrarilor la cea a procentajului de avansare genereaza o diferenta temporara impozabila si o datorie de impozit amanat de 564.64 u.m.(3.529 x 16% = 564.64).
3.7.Retratari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
Un provizion pentru riscuri si cheltuieli este o datorie ale carei marime si scadenta sunt nesigure. Exemplul 1 :
Societatea F este specializata in productia de autovehicule. In exercitiul N , cu ocazia unui targ international, ea a lansat pe piata un model noud in care a vandut 6 bucati. Dupa vanzare s-au constatat defectiuni la un subansamblu, pe care societatea s-a angajat sa le repare, cheltuielile de reparatie fiin estimate la 50.000 u.m. Societatea F nu a recunoscut in situatiile financiare individuale un provizion, deoarece nu exista o obligatie legala de a inlocui subansamblul defect. In vederea
33
intocmirii situatiilor financiare consolidate se verifica daca sunt indeplinite conditiile de recunoastere a unui provizion si se constata ca sunt. In acest caz avem : Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli
= Alte provizioane pentru riscuri si
50.000
Cheltuieli
Recunoasterea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli genereaza diferenta temporara deductibila si un activ de impozit amanat de 50.0001 x 16% = 8.000 u.m. Exemplul 2 :
La inceputul exercitiului N-2 ,societatea F a semnat un contract de inchiriere a unei cladiri in care sa functioneze sediul societatii. Durata contractului este de 6 ani. Redeventa anuala este de 80.000 u.m.I n contract este facuta mentiunea ca spatiul nu poate fi subinchiriat altui beneficiar, iar daca se reziliaza contractul inainte de termenul final, pentru fiecare an de neindeplinire a contractului contractului se va plati o penalitate de 50.000 u.m. La sfarsitul exercitiului N, societatea si-a mutat sediul intr-un spatiu nou proprietate personala. Societatea F nu a recunoscut in situatiile financiare individuale un provizion pentru contractul deficitar. Pentru intocmirea situatiilor situatiilo r financiare consolidate, se verifica daca
sunt
indeplinite conditiile de recunoastere a unui provizion si se constata ca sunt indeplinite. Pentru aceasta se procedeaza astfel : -se calculeaza valoarea provizionului :3 anix 50.000 = 150.000 u.m. __________________________________________________________________ Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri si chelt
150.000
Recunoasterea provizionului pentru riscuri si cheltuieli genereaza o diferenta temporara deductibila si un activ de impozit amanat de 150.000 x 16% = 24.000 u.m. Creante cu impozitul amanat
= Venituri din impozitul amanat
24.000
34
Exemplul 3
Societatea F isi desfasoara activitatea in industria siderurgica. Deoarece societatile din industria siderurgica sunt obligate prin lege sa-si inlocuiasaca o data la 5 ani captuseala furnalelor, F a recunoscut in situatiile financiare individuale ale exercitiului N un provizion pentru riscuri si cheltuieli in valoare de 20.000 u.m. La intocmirea situatiilor financiare consolidate se elimina provizionul deoarece societatea –mama nu are o obligatie actuala de revizie. Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli = Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri Si cheltuieli
Eliminarea provizionului pentru riscuri si cheltuieli genereaza genereaza
20.000
o diferenta
impozabila si o datorie de impozit amanat de 20.000 x 16 % = 3.200 u.m. Cheltuieli de impozit amanat
= Datorii de impozit amanat
3.200
3.7.Retratari de eliminare a incidentei inregistrarilor rezultate din aplicarea legislatiei fiscale
Exista situatii in care societatile membre ale unui grup realizeaza inregistrarile in contabilitate individuala pentru
a respecta anumite reglementari fiscale din tara de
domiciliu. Pentru a nu denatura imaginea prezentata in situatiile financiare consolidate, societatile membre ale unui grup trebuie sa elimine insa incidenta inregistrarilor rezultate din aplicarea legislatiei fiscale. Exemplu :
La data de 30.06. N.,societatea F a achizitionat un utilaj in valoare de 80.000 u.m.. Utilajul a fost subventionat in proportie de 80%. In contabilitatea contabilit atea
sa individuala, societatea F
a amortizat utilajul conform
reglementarilor fiscale in vigoare : metoda lineara, durata de amortizare 10 ani. Subventia pentru investitii a fost recunoscuta initial la venituri in avans si a fost virata la veniturile exercitiului curent in acelasi ritm cu amortizarea utilajului.Politica utilajului. Politica grupului din care face parte F este de a amortiza utilajul linear in 8 ani.. In situatiile financiare individuale prezentate la 31.12. N.,societatea F a contabilizat valori calculate conform regulilor fiscale : -amortizarea utilajului pentru 4.000 u.m.( 80.000 : 10 ani)1/2 ani ;
35
-virarea subventiei la venituri pentru 3.200.u.m.( 4.000x 80%) ; Conform politicii grupului, in exercitiul N, amortizarea ar trebui sa fie de 5.000 u.m. ( 80.000 :8 ani x ½ ani) ,iar subventia virata la venituri de 4.000 u.m. In vederea intocmirii situatiilor financiare consolifate, se elimina incidenta inregistrarilor fiscale si se recunosc valorile justificate economic : Cheltuieli privind amortizarea
= Amortizarea imobilizarilor
Subventii pentru investitii
= Impozit amanat
1.000
800
Eliminarea incidentei inregistrarilor fiscale genereaza o diferenta temporara deductibila deductibila de 1.000 u.m. pentru utilaje, si o diferenta diferenta temporara impozabila impozabila de 800 u.m., pentru subventiile pentru investitii. In consecinta, se recunoaste un activ net de impozit amanat de 200 x 16% = 32 u.m. Creante de impozit amanat
= Venituri din impozitul amanat
32
36
Cap IV.Conversia situatiilor financiare ale societatilor straine
Conversia conturilor unei entitati straine se realizeaza, in principiu ,in doua etape : 1 ) conversia conturilor entitatii straine din moneda locala in moneda functionala( daca ele sunt diferite), prin metoda costului istoric ; 2 0 conversia conturilor din moneda functionala in moneda de prezentare9 daca ele sunt diferite), prin metoda cursului de inchidere. Moneda locala este moneda tarii in care se afla societatea consolidata si
reprezinta adesea moneda in care se intocmesc situatiile finaciare individuale. Moneda functionala este moneda mediului economic primar in care entitatea
opereaza.Determinarea opereaza.Deter minarea monedei functionale se face de catre
un profesionist care se
foloseste de o judecata profesionala prin aprecierea criteriilor care ilustreaza cel mai fidel efectele economice ale tranzactiilor si evenimentelor. Moneda de prezentare este moneda in care sunt prezentate situatiile financiare. Exemplul nr.1 O societate romaneasca F vinde o parte din produsele sale in SUA. Ea este
detinuta peste 60% de o societate americana M, care intocmeste situatiile financiare consolidate in dolari Cazul 1 : societatea romaneasca isi factureaza vanzarile in lei. Deci moneda sa
functionala este leul si corespunde cu moneda locala. Consolidare ain acest caz se face intr-o singura etapa- conversia conturilor sale din lei in dolari, prin metoda cursului de inchidere. Cazul 2 : la cererea clienti lor, societatea romaneasca isi factureaza vanzarile in
dolari. Deci moneda sa functionala este dolarul, care nu coincide cu moneda locala, dar coincide cu moneda de prezentare.. Pentru consolidare se realizeaza o singura operatiuneconversia conturilor din lei in dolari, prin metoda cursului istoric Cazul 3 : La datele de la cazul 2 se adauga faptul ca societatea americana este
filiala unei societati franceze care isi intocmeste situatiiler financiare in euro. Conversia necesita doua etape :mai intai conversia conturilor din lei in dolari, prin metoda cursului istoric, apoi, conversia conturilor din dolari in euro, prin metoda cursului de inchidere.
37
Exemplul 2
Societatea romaneasca M detine o filiala romaneasca F a carei moneda functionala este dolarul. Moneda de prezentare este leul Cazul 1 : Moneda functionala a societatii M este leul.
Situatiile financiare ale societatii F
sunt convertite din lei in moneda
functionala(dolar), prin metoda cursului istoric.Apoi, situatiile financiare ale lui F sunt convertite din moneda functionala in lei, prin metoda cursului de inchidere. Cazul 2 : Moneda functionala a societatii M este dolarul
Situatiile financiare ale societatilor Fsi M sunt convertite din lei in moneda functionala (dolar), prin metoda cursului istoric.Apoi, situatiile situatiil e financiare ale celor doua societati sunt convertite din metoda functionala in lei, prin metoda cursului de inchidere. Exemplul 3
Societatea romaneasca M detine o filiala romaneasca F a carei
moneda
functionala este euro. Moneda functionala a societatii M este dolarul. Moneda de prezentare este leul Situatiile financiare ale societatii F sunt convertite din lei in moneda functionala ( euro), prin metoda cursului istoric. Apoi situatiile financiare ale lui F sunt convertite din euro in lei, prin metoda cursului de inchidere. Situatiile financiare ale societatii M sunt convertite din lei in moneda functionala( dolar), prin metoda cursului istoric. Apoi, situatiile financiare ale lui M sunt convertite din moneda functionala in lei, prin metoda cursului de inchidere.
4.1.Metode de conversie 4.1.1.Metoda cursului istoric – este folosita in esenta pentru conversia situatiilor
financiare ale entitatilor straine din moneda locala in moneda functionala. Pentru conversia bilantului ,conform acestei metode, se respecta urmatoarele reguli : -elementele nemonetare sunt convertite la cursul de la data intrarii elementelor respective in categoria activelor, datoriilor sau capitalurilor sau la cursul de la data ajustarii de valoare, daca elementele respective au facut obiectul ajustarii ; -elementele monetare sunt convertite la cursul de schimb de la data inchiderii ;
38
-pentru deprecierile constatate sub forma de amortizare sau provizioane pentru elemente de activ, convertite la curs istoric, se utilizeaza acelasi curs istoric ; -provizioanele pentru deprecierea activelor nemonetare sunt determinate prin raportarea la valoarea neta de realizare exprimata in devize si trebuie convertite la curs de inchidere. Pentru a realiza conversia contului de profit si pierdere, veniturile si cheltuielile trebuie convertite pe baza cursului de schimb existent in ziua in care a avut loc tranzactia care le-a generat. Diferntele de curs generate de conversia situatiilor financiare ale unei entitati prin metoda cursului istoric sunt considerate castiguri sau pierderi de schimb din tranzactii si sunt contabilizate sub forma de venituri sau cheltuieli, in contul de profit si pierdere. 4.1.2. ) Metoda cursului de inchidere
Se foloseste pentru conversia situatiilor financiare ale entitatilor straine din moneda functionala in moneda de prezentare. Conform acestei metode : -activele si datoriile ,monetare si nemonetare, ale entitatii straine trebuie sa fie convertite la cursul de inchidere ; -elementele de venituri si cheltuieli ale entitatii straine trebuie sa fie convertite la cursurile de schimb aferente datei tranzactiilor(exceptie face cand entitatea externa prezinta conturile sale in moneda unei economii hiperinflationiste, caz in care elementele de venituri si de cheltuieli trebuie sa fie convertite la cursul de inchidere) ; -toate diferentele de curs care rezulta din conversia elementelor prezentate mai sus trebuie sa fie recunoscute ca o componenta separata a capitalurilor proprii. Adesea se mai foloseste pentru conversia elementelor elementel or de venituri si cheltuieli ale unei entitati straine si un curs mediu al perioadei. Exemplu
Societatea romaneasca M detine o filiala F in Germania. La sfarsitul exercitiului N,bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel:
39
Bilantul societatii F, la 31.12. N (in euro) Activ Imobilizari corporale (-) Amortizarea imobilizarilor Stoc de marfuri (-)Provizioane pentru deprecierea marfurilor Creante-clienti Disponibil Total activ
Valori 650.000 (110.000) 136.000 ( 5.000) 410.000 40.000 1.121.000
Capitaluri si datorii Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului Datorii
Valori 410.000 120.000 55.000 536.000
1.121.000
Total capitaluri si datorii
Contul de profit si pierdere al societatii F, la 31.12.N (in euro) Elemente
Valori
Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli de marfuri Cheltuieli privind amortizarea Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea stocurilor Alte cheltuieli Rezultatul exercitiului
680.000 (546.000) (50.000) (5.000) (24.000) 55.000
Informatii suplimentare : -filiala F a fost infiintata la 31.12.N-3 -Societatea M detine100% capitalul societatii F -Rezervele de la sfarsitul exercitiului N provin din rezultatele exercitiului N-2(55.000 euro) si N-1 (65.000 euro) ; -imobilizarile au fost achizitionate pe data de 30.04.N-2 ; -stocurile au fost aprovizionate la inchiderea exercitiului N ; -cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel : Data
Cursul in lei
31.12.N-3
3.1
30.04.N-2
3.2
31.12.N-2
3.9
31.12.N-1
3.7
31.12.N
3.9
-cursul mediu al exercitiului N este de : 3,7 + 3,9= 3,8 lei ; -cursul mediu al exercitiului exercitiulu i N-1 este de :3,9+3,7 =3,8 lei ; -cursul mediu al exercitiului N-2 este de :3,1 +3,9 = 3,5 lei.
40
Cazul 1 : Moneda functionala a filialei F este leul. In consecinta, situatiile sale
financiare sunt convertite din moneda locala(euro) in moneda functionala (leu) prin metoda cursului istoric. Bilantul societatii F Imobilizari corporale -amortizarea imobilizarilor Stoc de marfuri -provizioane pentru deprecierea marfurilor Creante-clienti Disponibil Total activ Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului Datorii Total capitaluri si datorii
Valori in euro 650.000 (110.000) 136.000 (5.000) 410.000 40.000 1.121.000 410.000 120.000 55.000 536.000 1.121.000
Curs de conventie 3,2(1) 3,2(1) 3,9(2) 3,9(2) 3,9(3) 3,9(3) 3,1(4)
3,9(3)
Valori in lei 2.080.000 ( 352.000) 530.400 (19.500) 1.599.000 156.000 3.993.900 1.271.000 439.500 193.000 2.090.400 3.993.900
(1)
Cursul din momentul achizitiei imobilizarilor
(2)
Cursul de la data aprovizionarii stocului.
(3)
Cursul de la inchiderea exercitiului N.
(4)
Cursul de la data constituirii societatii
(5)
Rezervele se calculeaza pe baza cursurilor medii ale exercitiilor N-2 si N-
1 : 55.000 X 3,5 + 65.000 X 3,8 = 439.500 lei. (6)
Rezultatul se calculeaza prin diferenta
Contul de profit si pierdere
Valori in
Venituri din vanzarea vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfuri Cheltuieli privind amortizarea Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor Alte cheltuieli
680.000 (546.000) (50.000)
Curs de conversie 3,8(1) 3,8(1) 3,2(2)
(5.000) (24.000)
3,9(3) 3,8(1)
Rezultatul exercitiului inaintea pierderii din conversie
55.000
euro
Pierdere din conversie Rezultatul exercitiului
Valori
in
lei 2.584.000 (2.074.800) (160.000) (19.500) (91.200) 238.500
(4) (5)
(45.500) 193.000
(1)
Cursul mediu al exercitiului N.
(2)
Cursul de la data achizitiei imobilizarilor
(3)
Cursul de la data constituirii provizionului.
(4)
Se calculeaza ca diferenta intre rezultatul exercitiului determinat pe baza
bilantului si rezultatul exercitiului inaintea pierderii din conversie.
41
(5)
Rezultatul exercitiului determinat pe baza bilantului.
Analiza diferentelor de conversie : Elemente Capital social Convertit la curs istoric Convertit la curs de inchidere Rezerve Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere Imobilizari corporale(in valoare neta) Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere Venituri Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere Diferenta de conversie totala
Valori in euro 410.000
Valori in lei
Diferente
1.271.000 1.599.000
328.000
439500 468.000
28.500
1.728.000 2.106.000
(378.000)
120.000
540.000
680.000 2.584.000 2.652.000
68.000 (45.500)
Cazul 2
Moneda functionala a filialei F este euro. In consecinta, situatiile sale financiare sunt convertite din moneda functionala (euro) in moneda de prezentare (leu) prin metoda cursului de inchidere. Contul de profit si pierdere al societatii F Venituri din vanzarea narfurilor Cheltuieli cu marfuri Cheltuieli privind amortizarea Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor Alte cheltuieli Rezultatul exercitiului
Valori in euro 680.000 (546.000) (50.000)
Curs de cinversie 3,8 (1) 3,8 (1) 3,9 (2)
Valori in lei 2.584.000 (2.074.800) (195.000)
(5.000) (24.000) 55.000
3,9 (2) 3,8 (1) -
(19.500) (91.200) 203.500
(1)
Cursul mediu al exercitiului N.
(2)
Cursul de la data inchiderii exercotiului N.
Bilantul societatii F
Valori in euro
Imobilizari corporale (-) Amortizarea imobilizarilor Stoc de marfuri (-)Provizioane pentru deprecierea marfurilor Creante-clienti Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezerve din conversie Rezultatul exercitiului Datorii Total capitaluri si datorii
650.000 (110.000) 136.000 (5.000) 410.000 40.000 1.121.000 410.000 120.000 55.000 536.000 1.121.000
Curs conversie 3,9 (1) 3,9 (1) 3,9 (1) 3,9 (1) 3,9 (1) 3,9 (1)
3,1 (2) (3) (4) (5) 3,9 (1) -
de
Valori in lei 2.535.000 (429.000) 530.400 (19.500) 1.599.000 156.000 4.371.900 1.271.000 439.500 367.500 203.500 2.090.400 4.371.900
42
(1)
Cursul de inchedere al exercitiului N.
(2)
Cursul din momentul constituirii societatii F.
(3)
Se calculeaza pe baza cursurilor medii ale exercitiilor N-2 si N-1:55.000 X 3,5 + 65.000
X 3,8 = 439.500 lei. (4)
Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta intre total active si elementele de
capitaluri si datorii obtinute dupa conversie. (5)
Rezultatul exercitiului, exprimat in lei, a fost calculate cu ajutorul contului deprofit si
pierdere. (6)
Analiza diferentelor de conversie:
Elemente Capital social Convertit la curs istoric Convertit la curs de inchidere Rezerve Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere Venituri convertite la curs istoric convertite la curs de inchidere Cheltuieli Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere Diferenta de conversie totala
Valori in euro 410.000
Valori in lei
Diferente
1.271.000 1.599.000
328.000
439.500 468.000
28.500
2.584.000 2.652.000
68.000
120.000
680.000
625.000 2.380.500 2.437.500
(57.000) 367.500
4.1.3.Trecerea la moneda unica
Rationamentul care se aplica stabilirii cursurilor de schimb valutar
in cazul
trecerii la moneda unica este: a)
activele si datoriile monetare in valuta, rezultand din tranzactii, trebuie
convertite in continuare in moneda de raportare la cursul de inchidere; b)
diferentele de schimb valutar cumulate aferente conversiei situatiilor
financiare ale entitatilor straine trebuie recunoscute,in continuare, in categoria capitalurilor proprii, urmand sa afecteze rezultatul exercitiului doar in momentul cedarii investitiei nete in entitatea respective; c)
diferentele de schimb valutar rezultate din conversia datoriilor exprimate
in monedele participante nu trebuie sa fie incluse in valoarea contabila a activelor aferente. In functie de metoda de conversie utilizata in momentul introducerii monedei unice avem:
43
-Cand situatiile financiare ale societatii straine sunt convertite prin metoda cursului de inchidere, prin introducerea monedei unice, valoarea activelor nemonetare si diferentele de conversie inscrise in capitalurile proprii raman nemodificate in bilantul consolidate. - Cand situatiile financiare ale societatii straine sunt convertite prin metoda costului istoric, activele nemonetare vor figura in bilantul consolidat la o valoare in euro egala cu valoarea in moneda anterioara de raportare, neschimbata de la data intrarii activului nemonetar in bilantul consolidat, convertita in euro la cursul definitiv.In conturile individuale ale societatii straine insa activele nemonetare vor fi convertite in euro pornind de la moneda locala, pe baza raportului de schimb definitive intre acesta moneda
si
euro.
Deci
,
pentru
acelasi
element
nemonetar,
se
obtin
valori
diferite(exprimate in euro) in conturile consolidate ale grupului si in conturile individuale ale filialei.
Exemplu:
Societatea romaneasca M detine 80% din capitalul societatii straine F .Bilantul societatii F, exprimat in moneda straina(MS), cuprinde urmatoarele elemente: Elemente bilantiere
N
N-1
Terenuri
60.000
60.000
Capitaluri proprii
60.000
60.000
Cursul de schimb leu/MS a inregistrat irmatoarea evolutie: Data
Cursul in lei
Achizitia terenurilor
16
31.12.N-1
19
31.12.N
18,5
Presupunem ca, incepand cu 1 ianuarie N+1, in tarile in care se afla societatile M si F va fi introdusa moneda euro. La La sfarsitul exercitiului
N , s-au fixat cursurile
definitive: 3,2 lei/euro si 0,3 MS/euro. Cazul 1 : se utilizeaza metoda cursului de inchidere
In bilantul
consolidat, terenul este inscris la o
valoare de 60.000 x 18,5 =
1.110.000 lei, in N, respective 60.000 x 19 = 1.140.000 lei in N-1.Diferentele de conversie cumulate in capitalurile proprii sunt:60.000 x (18.5-16) = 150.000 lei.
44
In momentul trecerii la euro, bilantul consolidate cuprinde: -in active, terenuri: 1.110.000/3,2 = 343.750 euro; -in capitalurile proprii, diferenta de conversie: 150.000/3,2 = 46.875 euro. Valoarea inscrisa in bilantul consolidat la rubrica “Terenuri”(343.750.euro), obtinuta prin conversia succesiva din MS in lei si apoi din lei in euro, coincide cu valoarea inscrisa in bilantul individual al filialei F (60.000/0,3). Cazul 2 : Se utilizeaza metoda cursului istoric
In bilantul consolidate, terenul este inscris la o valoare de 60.000 x 16= 960.000 lei, in fiecare exercitiu, sin u exista diferenta de conversie. In momentul trecerii la euro, in bilantul consolidate, terenul are o valoare de 960.000/3.,2 = 300.000euro.Deoarece in bilantul filialei exprimat in auro, terenul figureaza la o valoare de 60.000/0,3 = 200.000 euro, se recunoaste o diferenta de conversie de 100.000 euro.
45
Cap V. Operatiile de consolidare propriu-zise
Acestea impugn parcurgerea urmatoarelor etape de lucru : -Preluarea si cumularea elementelor din bilanturile si din conturile de profit si pierdere ale societatii- mama, ale societatilor consolidate prin integrare proportionala; -Eliminarea operatiilor si conturilor reciproce; -Eliminarea titlurilor in contrapartida cu cota-parte din capitalurile proprii existente in momentul echizitiei. 5.1.Preluarea si cumularea elementelor din bilanturile si din conturile de profit si pierdere ale societatii-mama ale societatilor consolidate pein integrare globala si ale societatilor consolidate prin integrare proportionala.
Elementele se preiau si se cumuleaza post cu post. Atunci cand ansamblul consolidabil este restrans la maxim sapte-opt societati, se utilizeaza ca suport de consolidare tabloul de consolidare iar toate operatiile se inrefistreaza intr-un jurnal de consolidare. Tabloul de consolidare este un tablou care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente: denumirea elementelor de activ, de pasiv, de cheltuieli, de venituri; o coloana pentru societatea-mama; cate o coloana pentru fiecare societate consolidata prin integrare globala sau prin integrare proportionala; o coloana de total; o coloana de corectari si o coloana cu situatia din bilantul consolidat si in contul de profit si pierdere consolidat Preluarea elementelor din bilanturi si din conturile de profit si pierdere se realizeaza astfel:in proportie de 100% pentru socierarea-mama si pentru societatile consolidate prin metoda integrarii globale si doar la nivelul procentajului de interes pentru societatile condolidate prin integrare proportionala. Exemplu:
Societatea M achizitionat participatii in socieatatile X,Y si Z, la data constituirii acestora, astfel: -230.000 actiuni X cu o valoare nominala de 35.u.m.; -134.000 de actiuni Y cu o valoare nominala de 18 u.m.; M exercita impreuna cu asociatul A un control conjunctiv asupra societatii Y;
46
-60.000 Dde actiuni Z cu o valoare nominala de 18.u.m.. La 31.12.N, situatiile financiare individuale retratate ale societatilor M,X,Y, si Z se prezinta dupa cum urmeaza: Bilantul societatii M Imobilizari corporale Titluri de participare X: 8.050.000 Y: 2.412.000 Z: 1.080.000 Alte active Total active Capital social Rezerve Rezultat Datorii Total capitaluri si datorii
180.000.000 11.542.000
148.000.000 339.542.000 110.000.000 40.000.000 70.000.000 119.542.000 339.542.000
Contul de profit si pierdere al societatii M Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat
750.000.000 680.000.000 70.000.000
Bilantul societatii X Imobilizari corporale Alte active Total active Capital social Rezerve Rezultat Datorii Total capitaluri si datorii
20.000.000 18.500.000 38.500.000 11.500.000 9.500.000 5.400.000 12.100.000 38.500.000
Contul de profit di pierdere Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat
65.000.000 59.600.000 5.400.000
Bilantul societatii Y Imobilizari corporale Alte active Total active Capital social Rezerve Rezultat Datorii Total capitaluri si datorii
45.000.000 28.000.000 73.000.000 9.200.000 28.400.000 1.800.000 33.600.000 73.000.000
47
Contul de profit si pierdere Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat
105.000.000 103.200.000 1.800.000
Bilantul societatii Z Imobilizari corporale Alte active Total active Capital social Rezerve Rezultat Datorii Total capitaluri si datorii
14.000.000 11.500.000 25.500.000 5.500.000 7.800.000 800.000 11.400.000 25.500.000
Contul de profit de pierdere al societatii Z Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat
32.000.000 31.200.000 800.000
Alegerea metodelor de consolidare utilizate de grupul M: Societatea
Procentajul de interes Detinut de M 70% 30%
Tipul de control
X Y
Procentajul de control detinut de M 70% 30%
Z
25%
25%
Influienta notabila
Exclusiv de drept Conjunctiv
Metoda de consolidare Integrare globala Integrare proportionala Punere in echivalenta
Indiferent de suportul ethnic utilizat , se preiau si se cumuleaza posturile din bilanturile contabile si conturile de profit si pierdere ale societatilor X,Y si Z.
Cazul 1 :
Tabloul de consolidare al grupului M Elemente de activ,pasiv,de cheltuieli si venituri
Imobilizari corporale Titluri de participare
Societatea M (100%)
180.000.000 11.542.000
Societatea X (100%)
Societatea Y (30%)
20.000.000
13.500.000
Total
Corectar i + sau -
Corectar i - sau +
Bilantul consolid ate si contul de profit si pierdere consolid at
213.500.000
……
…..
…
11.542.000
48
Alte active Total active Capital social Rezerve Rezultat Datorii Total capitaluri si datorii Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat
148.000.000 339.542.000 110.000.000 40.000.000 70.000.000 119.542.000 339.542.000
18.500.000 38.500.000 11.500.000 9.500.000 5.400.000 12.100.000 38.500.000
8.4 00.000 21.900.000 2.760.000 8.520.000 540.000 10.080.000 21.900.000
174.900.000 399.942.000 124.260.000 58.020.000 75.940.000 141722.000 399.942.000
750.000.000
65.000.000
31.500.000
680.000.000 70.000.000
59.600.000 5.400.000
30.960.000 540.000
…… ….
….. …..
…. …..
…..
…..
…..
846.500.000
……
…..
…..
770.560.000 75.940.000
…..
…..
…..
Cazul 2: Se utilizeaza ca suport tehnic jurnalul de consolidare
-
Preluarea posturilor din bilantul societatii M, in proportie de 100%:
Imobilizari corporale Titluri de participare Alte active
180.000.000 11.542.000 148.000.000 Capital social Rezerve Rezultat Datorii
-
110.000.000 40.000.000 70.000.000 119.542.000
Preluarea posturilor din bilantul societatii X, in proportie de 100%:
Imobilizari corporale Alte active
20.000.000 18.500.000 11.500.000 9.500.000 5.400.000 12.100.000
Capital social Rezerve Rezultat Datorii -
Preluarea posturilor din bilantul bilantul societatii Y , in proportie de 100%:
Imobilizari corporale Alte active
45.000.000 28.000.000 9.200.000 28.400.000 1.800.000 33.600.000
Capital social Rezerve Rezultat Datorii
-Preluarea posturilor din contul de profit profit si pierdere al societatii M, in proportie proportie de 100%: % Cheltuieli totale Rezultat -
= Venituri totale
750.000.000 680.000.000 70.000.000
Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii X , in proportie de 100%:
49
%
=
Venituri totale
Cheltuieli totale
59.600.000
Rezultat -
65.000.000
5.400.000 Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii Y ,in proportie de 30%: %
=
Venituri totale
Cheltuieli totale
31.500.000 30.960.000
Rezultat
540.000
5.2.Eliminarea operatiilor si conturilor reciproce
Este o activitate foarte importanta, deoarece situatiile financiare consolidate trebuie sa prezinte pozitia financiara si performantele grupului vis-a –vis de mediul extern. I n acest acest
scop se realizeaza inventarierea operatiilor si conturilor reciproce,
identificarea divergentelor intre sumele declarate de fiecare societate si eliminerea divergentelor respective. Reconcilierea conturilor reciproce
Fiecare societate membra unui grup realizeaza un inventar al tranzactiilor realizare cu societatile incluse in perimetrul de consolidare si verifica reciprocitatea acestora.. Daca se constata diferente, se identifica origibea lor si se regularizeaza situatia. Regularizarea se face, cel mai adesea, prin alinierera soldurilor cobturilor la pozitia vanzatorului.. Exemplul 1
Filiala
F comercializeaza comercialize aza stocuri cumparate de la societatea-mama societatea-m ama M . La
31.12.N, situatiile financiare individuale ale lui M exista creanta asupra clientului F de 8.000u.m., iar situatiile financiare individuale ale lui F exista o datorie fata de furnizorulul M de 7.500 u.m. Diferenta se datoreaza unei favturi in valoare de 500 u.m. pe care F nu a primit-o pana la inchiderea exercitiului N. Pentru a realiza regularizarea se inregistreaza factura in contabilitatea contabilitat ea societatii F: F: Stocuri
=
Furnizori
500
In urma regularizarii, conturile vor fi reciproce si vor trebui eliminate in procesul de consolidare.
50
Exemplul 2
In cursul exercitiului N, societatea-mama M a scontat o cambia, in valoare de 3.000 u.m.,trasa asupra filialei F.In situatiile financiare individuale prezentate de F la 31.12.N, exista postul “Efecte de platit/Societatea platit/Societ atea M.” Reconcilierea conturilor reciproce presupune reintegrarea in situatiile financiare individuale ale lui M a postului “Efecte de primit/Societatea F”. Efecte de primit
= Conturi curente la banci
3.000
Exemplul 3
In cursul exercitiului N, filiala straina F a prestat servicii in favoarea societatii romanesti M in valoare de 2.000 euro. Cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel: la data facturarii 3.5 lei, cursul mediu in exercitiul N , 3.7 lei. In situatiile sale financiare individuale, societatea M a contabilizat cheltuieli cu servicii in valoare de :2.000 x 3.5 = 7.000 lei. La 31.12.N, veniturile din prestari de servicii, prezentate in situatiile financiare individuale ale societatii F,
sunt convertite in moneda societatii-mama societatii-ma ma la cursul
mediu:2.000 mediu:2.000 x 3.7=7.400 lei. Reconcilierea presupune inregistrarea diferentelor de curs valutar de 400 lei. Cheltuieli cu diferentele de curs
= Venituri din prestari servicii
400
Eliminarea conturilor reciproce
Conturile reciproce se refera la creante si datorii reciproce( clienti si furnizori :imprumuturi acordate si imprumuturi primite ;efecte de primit si efecte de platit), precum si la venituri si cheltuieli reciproce( venituri din servicii prestate si cheltuieli cu servicii;Venituri din dobanzi si cheltuieli cu dobanzi). Elimicarea conturilor reciproce se face in mod diferit in functie de metoda de consolidare retinuta: -
cele ce apar intre societati integrate global sunt eliminate in totalitate;
-
cele ce apar intre o societate integrate proportional si o societate integrate
global sunt eliminate la nivelul procentajului de integrare al societatii controlate conjunctiv.;
51
-
cele care apar intre societati integrate proportional
sunt eliminate la
nivelul celui mai slab procentaj de integrare al societatii respective; -
cele care apar intre o societate integrate global sau proportional si o
societate pusa in echivalenta nu se elimina. Eliminarea conturilor reciproce nu are influienta asupra rezultatului, notiv pentru care aceasta operatie nu genereaza impozite amanate. Exemplu
Fie urmatoarea organigrama de grup: Societatea M detine procentaj de control astfel: in societatea A 80%, in societatea B 40% si in societatea C 25%. .Procentajele de interes detinute de societatea M in A,B, si C sunt aceleasi ca si cele de control. Societatea M exercita impreuna cu asociatul X un control conjunctiva supra societatii B. Presupunem ca intre societatile grupului M au avut loc in exercitiul N urmatoarele operatii: -
societatea M a vandut marfuri societatii A in valoare de 150.000 u.m. care
urmeaza sa fie decontate in ianuarie N+1; -
Societatea B a vandut materii prime societatii M in valoare de 50.000
u.n.care urmeaza sa fie decontate in februarie N+1; -
Societatea M a acordat societatii B un imprumut de 60.000 u.m.
rambursabil in N+2;societatea N+2;soci etatea X a acordat, la randul sau, societatii B un imprumut de 20.000 u.m.; dobanzile platite de B, in cursul exercitiului N ,au fost de 500u.m.( din care 400 u.m. pentru imprumutul primit de la M); -
Societatea B a vandut materii prime societatii C in valoare de 30.000 u.m.
care urmeaza a fi decontate in februarie N+1 ; -
Societatea M a vandut marfuri societatii C in valoare de 40.000 u.m., care
urmeaza a fi decontate in ianuarie N+1.
52
-Alegerea metodelor de consolidare utilizate de grupul M: Societatea
A B
Procentajul de control detinut de M 80% 40%
C
Procentajul de interes detinut de M 80% 40%
25%
25%
Tipul de control
Metoda consolidare
Exclusiv de drept Conjunctiv
Integrare globala Integrare proportionala Punere in echivalenta
Influienta notabila
de
-Eliminarea conturilor reciproce: -eliminarea creantelor si datoriilor generate de vanzarea marfurilor intre societatea M si societatea A ,in proportie de 100% Furnizori
= Creante-clienti
150.000
-eliminarea creantelor si datoriilor comerciale generate de vanzarea materiilor prime de societatea B catre societatea M, la nivelul procentajului de interes (50.000 x 40% = 20.000u.m.): Furnizori -
= Creante-clienti
20.000
eliminarea imprumutului acordat de M lui B: 80.000 x 40% = 32.000 u.m.
Imprumuturi primate
= Imprumuturi acordate
32.000
- eliminarea veniturilor si cheltuielilor din dobanzi. ;postul “cheltuieli privind dobanzile” in valoare de 500 lei in contul de profit si pierdere individual al societatii B a fost preluat in tabloul de consolidare pentru o valoare de 500 x 40% = 200 u.m., eliminarea cheltuielilor cu dobanzile este plafonata la 200 u.n., nefiind posibila eliminarea integrala a dobanzilor platite lui m( 400): Venituri din dobanzi
= Cheltuieli privind dobanzile
200
Conturile reciproce generate de operatiile realizate de M si B cu societatea C nu sunt eliminate, deoarece activele si pasivele, veniturile si cheltuielile societatii C nu sunt preluate in jurnalul sau tabloul de consolidare.
Eliminarea rezultatelor interne
Regulile generale de eliminare sunt similare cu cele prezentate pentru conturile reciproce. Rezultatele generate de operatii intre o societate consolidate prin integrare globala sau proportionala si o societate consolidate prin punere in echivalenta sunt eliminate doar daca ele au impotanta semnificativa.
53
Eliminarea rezultatelor interne genereaza o serie de diferente viitoare intre rezultatul contabil sic el fiscal, care se contabilizeaza in present sub forma de impozite amanate. Dintre rezultatele interne ce trebuiesc eliminate ,in continuare vom trata urmatoarele elemente: 1)
Distribuirile de dividende
Distrinuirea de dividende de catre societatea-mama nu genereaza nicio retratare in ptocesul de consolidare.. Totusi ea trebuie mentionata in tabloul variatiilor capitalurilor proprii consolidate deoarece diminuiaza rezervele consolidate din exercitiul precedent. Dividentele distribuite de filiale si de societatile controlate conjunctiv trebuie eliminate din veniturile financiare ale societatii – mama, in contrapartida cu o majorare a rezervelor. Exemplul 1:
In cursul exercitiului N , societatea-mama M a incasat dividende de 50.000 u.m. de la filiala F. In procesul de consolidare se elimina dividendele primate de la filiala F. Venituri din dividende
= Rezerve
50.000
Sau , in mod distinct in felul urmator: -lanivelul bilantului: Rezultat
= Rezerve
50.000
- la nivelul contului de profit si pierdere: Venituri din dividende
= Rezultat
50.000
In cazul in care filiala care distribuie dividende se afla in strainatate, exista o diferenta de curs valutar intre valoarea dividendelor distribuite convertit
la cursul mediu al anului respective si
din anul precedent,
valoarea dividentelor dividentel or primate de
societatea-mama, convertite la cursul zilei in care s-au primit dividendele.. Aceasta diferenta reprezinta un venit sauo cheltuiala a exercitiului curent. Exemplul 2
Societatea romaneasca M detine o filiala F in Germania. Pe 15.07.N societatea M a incasat dividende de la F , in valoare de 500. euro. Cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel: cursul mediu in N-1, 3.5 lei;, cursul la 15.07 N 3.9 lei
54
In situatiile financiare individuale , M a contabilizat dividende primate la valoarea de 5.000 x .3,9 = 19.500 lei. Rezultatul din care s-au distribuit dividende rta prezentat la deschiderea exercitiului la o valoare de 5.000 x 3.5 =17.500.lei. Diferentaq de 19.500 – 17.500 = 2.000 lei reprezinta castig din variatia cursurilor monedelor straine: Venituri din dividende
=
% Rezerve Venituri din diferente de curs
19.500 17.500 2.000
2)Rezultate incorporate in valoarea stocurilor Stocurile provenite din vanzari intre societati membre ale aceluiasi grup incorporeaza rezultatele obtinute cu ocazia vanzarilor respective. Daca aceste stocuri nu sunt valorificate pana la inchiderea exercitiului in afara grupului, rezultatele resp0ective trebuiesc eliminate din valoarea stocului final in procesul de consolidare deoarece sunt considerate nerealizate. Exemplul 3
In cursul exercitiului exercitiulu i N,societatea-mama M cumpara un stoc de marfuri de la un furnizor extern grupului, la un cost de achizitie de 800.000 u.m. Ea vinde intregul stoc de marfa cumparat anterior, filialei F , la un prêt de 900.000 u.m..La randul ei , filiala F vinde stocul de marfa unui client extern grupului, la un prêt de 1.000.000 lei. Operatiile de cumparare-vanzare cumparare-vanzar e
creaza urmatoarea imagine
a profiturilor in
situatiile financiare individuale ale societatilor membre ale grupului M. -
la societatea-mama M; 900.000 -800.000 = 100.000 u.m.
-
la filiala F : 1.000.000 – 900.000 = 100.000 u.m.
In situatiile financiare cumulate, se inregistreaza , deci, un profit total de 100.000 + 100.000 = 200.000 u.m. Exemplul 4
Se consodera aceleasi date ca in exemplul anterior, cu exceptia faptuluin ca m pana la inchiderea exercitiului N filiala F nu a vandut stocul achizitionat de M . In acest caz avem urmatoarea situatie: -
la societatea –mama M :900.000-800.000 = 100.000 u.m.
55
-
la filiala F:profitul = 0, deoarece stocul de marfuri nu a fost vandut.
Prin urmare in
situatiile situatiil e financiare consolidate va figura un profit de de
100.000+0=100.000 100.000+0= 100.000 u.m.La nivelul grupului nu a fist rtealizat insa biciun profit din acesta operatie, deoarece matfurole cumparate nu au fost vandute.I n consecinta , profitul de 100.000 u.m., realizat de M si inclus, ulterior, in valoarea stocurilor filialei F ,trebuie sa fie eliminat. Venituri din vanzarea marfurilor
=
% Cheltuieli cu marfuri Stoc de marfuri
900.000 800.000 100.000
Sau: Venituri din vanzarea marfurilor
= Stoc de marfuri
100.000
= Stoc de marfuri
100.000
Sau: Cheltuieli cu marfuri
Eliminarea profitului din vanzarea marfurilor genereaza o diferenta temporara deductibila de 100.000 u.m. si un active de impozit amanat de :100.000x16% = 16.000 u.m. Creante de impozit amanat
= Venoturi din impozirul amanat
16.000
Exemplul 5
Societatea M exercita ompreuna cu asociatul X un control conjunctiv asuptra societatii B. Socitatea M detine un procentaj de interes de 40% in societatea B si 25% in societatea C. In cursul exercitiului N ,societatea M a vandut marfuri societatilor B si C la un prêt de vanzare de 30.000 u.m. respective 20.000 u.m. Profitul obtinut de M reprezinta 10% din pretul de vanzare. Pana la inchiderea exercitiului N societatile B si C bu au vandut stocurile in afara grupului. In cederea consolidarii, se elimina profitul inregistrat de M din nvanzarea stocului catre B si C astfel: -eliminarea profituluiincorporat in stocul final existent la B ,proportional cu procentajul de interes detinut de M in B(30.000x 10%x40%= 1.200 u.m.) concomitant cu diminuarea veniturilor din vanzarea marfurilor(30.000 x 40% = 12.000 u.m.) si a cheltuielilor cu marfuri( 30.000x 90%x 40% = 10.800 u.m.):
56
Venituri din vanzarea marfurilor
-
=
% Cheltueli cu marfuri Stoc de marfuri
12.000 10.800 1.200
eliminarea profituluiincorporat in stocul final existent la C (20.000 x
10%x25% = 500 u.m.) se face pe seama veniturilor inregistrate in avans , deoarece,utilizandu-se metoda punerii in echivalenta, stocurile lui C nu sunt inregistrate in conturile consolidate; concomitant se diminuiaza veniturile din vanzarea marfurilor (20.000x 25% = 5.000 u.m.) si cheltuielile cu marfuri (20.000x901% x 25% = 4.500. u.m.) inregistrate de M: Venituri din nvanzarea marfurilor
=
% Cheltuieli cu marfuri Venituri inregistrate in avans
5.000 4.500 500
Daca se realizeaza consolidarea pe baza de solduri este necesar sa se elimine si beneficiile incorporate in stocurile existente la deschiderea exercitiului.
Exemplul 6
La deschiderea exercitiului N filiala F detinea in stoc marfuri in valoare de 200.000 u.m. achizitioate dec la societatea –mama M. Profitul realizat de M reprezinta 20% din pretul de vanzare. Presupunem ca grupul M realizreaza consolidarea pe baza de solduri. Eliminarea beneficiului incorporate in stocul initial al societatii F (200.000x 20% = 40.000 u.m.) pe seama rezervelor: Rezerve
= Stoc dec marfuri
40.000
3)Rezultate incorporate in valoarea imobilizarilor Rezultatele generate de cesiunea imobilizarilor intre societatile din cadrul grupului trebuie eliminate similar cu rezultatele incorporate in stocuri. In plus, daca imobilizarile sunt amortizabile, este necesar sa se corecteze amortizarea pentru ao adduce la marimea pe care aceasta ar fi avut-o daca cesiunea imobilizarilor nu ar fi avut loc. Exemplul 7
La
inceputul exercitiului N , societatea M a vandut filialei F o imobilizare
corporala in urmatoarele conditii:prêt de vanzare 40.000 u.m., valoare de inregistrare in contabilitate 100.000u.m., amortizare cumulate 70.000 u.m., durata ramasa de amortizare 4ani, metoda de amortizare lineara.
57
Societatea F decide sa amortizeze imobilizarea , prin metoda lineara , pe perioada ramada de utilizare. In procesul de consolidare se elimina profitul obtinut de M din nvanzarea imobilizarii catre F (40.000 –(100.000- 70.000)= 10.000 u.m. si suplimentul de amortizare recunoscut de F (40.000 -30.000)/4 = 2.500 u.m.: Venoturi din active cedate
=
% Cheltuieli cu active cedate Imobilizari corporale
Amortizarea imobilizarilor corporale = Cheltuieli provind amortizarea
40.000 30.000 10.000 5.000
Eliminarile precedente genereaza impozite amanate. Presupunand cota de impozit de 16%, l a 31.12 N , situatia este urmataorea: Valoarea contabila a imobilizarilor corporale (valoarea din situatiile financiare consolidate) :
22.500u.m.
Baza fiscala(valoarea fiscala(valoarea din situatiile situatiile financiare Individuale ale lui F) :
30.000 u.m.
Diferenta temporara deductibila :
7.500 u.m.
Activ de impozit amanat : 7.500 x 16 % = 1.200 u.m. Creante de impozit amanat
= Venituri din impozit amanat
1.200
4)Provizioanele legate de societatile din grup In situatiile financiare individuale ale societatilor intrate in perimetrul de consolidare pot exista provizioane de depreciere sau provizioane pentru riscuri si cheltuieli generate de relatiile relatiil e cu societati membre ale aceluiasi grup. In procesul de consolidare aceste provizioane trebuie eliminate , cu exceptia situatiei in care ele constata o depreciere sau un risc la nivelul ansamblului consolidate.
Exemplul 9
Societatea M a achizitionat titluri de participare in societatea F la un cost de 9.000 u.m.. Deoarece la 31.12 N capitalurile proprii ale societatii F sunt negative, M a constituit un provizion pentru deprecierea titlurilor F in valoare de 9.000 u.m.
58
In procesul de consolidare se elimina provizionul de depreciere a titlurilor si se recunoaste o datorie de impozit amanat de 9.000x16% = 1.440 u.m. Provizioane pentru deprecierea
=
Venituri financiare din provizioane
9.000
Titlurilor de participare
Cheltuieli cu impozitul amanat
=
Datorii de impozit amanat
1.440
3.Eliminarea titlurilor in contrapartida cu cota-parte din capitalurile proprii existente in momentul achizitiei
Consolidarea inseamna a substitui titlurile de participare care figureaza in bilantul societatii consolidante cu partea ce revine acesteia in capitalurile proprii ale societatilor intrate in perimetrul de consolidare. -
In cazul filialelor, capitalurile proprii ramase dupa eliminarea operatiilor
reciproce se partajeaza intre grup si niboritari, in functie de procentajul de interes; acest partaj este insotit de eliminarea titlurilor de participare. -
In cazul societatilor controlate conjunctiv pentru care se aplica metoda
integrarii proportionale, nu exista un partaj al capitalurilor proprii ci se elimina titlurile detinute de societatea consolidanta in contrapartida contraparti da cu capitalurile capitaluril e proprii ale societatii consolidate; in acest caz, pot exista interese minoritare, dar acestea nu se inscriu in bilantul consolidate; -
In cazul societatilor controlate conjunctiv pentru care se aplica metoda
punerii in echivalenta si al societatilor associate, se procedeaza la reevaluarea titlurilor, tinandu-se cont de evolutia capitalurilor proprii ale societatii consolidate dupa data preluarii controlului sau a influientei norabile; similar cu metoda integrarii proportionale, partea mimoritatilor nu apare in bilantul consolidate. Exemplul 1
Societatea M a achizitionat participatii in societatile A,B si C, la data constituirii acestora, astfel: 80% in A, 30% in B si 25% in C. Controlul asupra societatii B este partajat, prin contract, cu alte doua societati care detin impreuna 70%.
59
In bilantul societatii M ,postul “Titluri de participare” are o valoare de 25.000 u.m. (din care: titluri de participare A 14.400 u.m., titluri de participare B 7.200 u.m. si titluri de participare C 3.400 u.m.). La data de 31.12.N, dupa eliminarea operatiilor reciproce, capitalurile proprii ale societatilor A,B si C se prezinta astfel: Capitalurile proprii ale societatii A: Capital social
18.000 u.m.
Rezerve
8.000 u.m.
Rezultat
4.000 u.m.
Total capitaluri
30.000 u.m.
Capitalurile proprii ale societatii B : Capital social
24.000 u.m.
Rezerve
8.000 u.m.
Rezultat
5.000 u.m.
Total capitaluri
37.000 u.m.
Capitaluru proprii ale societatii C : Capital social
13.600 u.m.
Rezerve
5.000 u.m.
Rezultat
1.000 u.m.
Total capitaluri
19.600 u.m.
Partajul capitalurilor proprii ale societatii A Capitaluri
Valori
proprii A
Societatea (80%)
M
Interes minoritar(20%)
Capital social
18.000
14.400
3.600
Rezerve
24.000
7.200
16.800
Rezultat
13.600
3.400
10.200
Total
55.600
25.000
30.600
La 31.12 N , capitalurile proprii ale societatii A sunt impartite pe doua componente: a)
partea ce revine societatii-mama, compusa din:
60
-
capitalurile proprii achizitionate, care au in contrapartida titlurile
achizitionate inscrise in bilantul liderului de grup(14.400 u.m.); si -
capitaluri proprii acumulate(rezerve si rezultat) din momentul intrarii
societatii A in perimetrul de consolidare(6.400 +3.200 = 9.600 u.m.) -
partea din capitalurile filialei, care care participa la rezerva
consolidate=
procentaj de interes x ( capital docial filiala + reserve filiala) – valoarea contabila a participatiei detinute de societatea-mama in filiala = 80%x (18.000 + 8.000)- 14.400 = 9.280 u.m.; -
partea din rezultatul filialei, care participa la rezultatul consolidate =
procentaj de interes x rezultat filiala = 80% x 4.000 = 3.200 u.m. b)
partea ce revine actionarilor minoritari = procentajul aferent intereselor
minoritare x total capitaluri proprii filiala = 20% x 30.000 = 6.000 u.m. Capital social Rezerve A Rezultat A
A
18.000 8.000 4.000 ____________________ 14.400 6.400 3.200 6.000
Titluri de participare Rezerva consolidate Rezultat consolidate Interese minoritare
Eliminarea titlurilor titlurilor detinute de societatea B Capitaluri proprii B Capital social Rezerve Rezultat Total
Valori 24.000 8.000 5.000 37.000
Societatea M (30%) 7.200 2.400 1.500 11.100
Alti asociati (70 %) 16.800 5.600 3.500 25.900
La 31.12.N, capitalurile proprii ale societatii B, sunt impartite pe doua componente: a)
partea ce revine socioetatii M. compusa din :
–
capitalurile proprii achizitionate ,care au in contrapartida titlurile inscrise
in bilantul liderului de grup (7.200 u.m.) ; si –
capitalurile proprii acumulate(rezerve acumulate(rezerv e si rezultat) din momentul intrarii
societatii B in perimetrul de consolidare( 2.400 + 1.500 = 3.900 u.m..
61
b)
partea ce revine altor asociati = procentajul aferent altor asociati x total
capitaluri proprii B = 70% x 37.000 = 25.900 u.m.. Aceasta parte nu apare in bilantul grupului M. Capital social B Rezerve B Rezultat B
7.200 2.400 1.500 __________________________________ Titluri de participare Rezerva consolidata Rezultat consolidat
7.200 2.400 1.500
Punerea in echivalenta a titlurilor detinute in societatea C Capitaluri proprii Capital social Rezerve Rezultat Total
Valori 13.600 5.000 1.000 19.600
Societatea M (25%) 3.400 1.250 250 4.900
Alti asociati (75%) 10.200 3.750 750 14.700
La 31.12 N , capitalurile proprii ale societatii C sunt impartite in doua componente : a ) partea ce revine societatii M (4.900 u.m.) ; aceasta reprezinta noua valoare a titlurilor detinute de M in C si este compusa din : - capitalurile proprii achizitionate , care au in contrapartida titlurile inscrise in bilantul liderului de grup grup (3.400 u.m. ) si, - capitalurile proprii acumulate ( rezerve si rezultat) din momentul intrarii societatii C in perimetrul de consolidare(1.250+ 250 = 1.500 u.m.). b) partea ce revine altor asociati = procentajul aferent altor asociati x total capitaluri proprii C = 75% x 19.600 = 14.700 u.m.; aceasta parte nu apare in bilantul contabil al grupului M. Titluri puse in echivalenta
=
% Titluri de participare Rezerva consolidata Rezultat consolidat
4.900 3.400 1.250 250
Atunci cand partea ce revine actionarilor minoritari intr-o intreprindere consolidata prin integrare globala este negativa, excedentul peste aportul acestora, precum si pierderile ulterioare imputabile intereselor minoritare sunt deduse din
62
interesele majoritare, exceptand cazul in care actionarii minoritari au obligatia sa acopere pierderile respective. Daca ulterior intreprinderea consolidata realizeaza beneficii, interesele majoritare sunt creditate cu profituri astfel incat partea asumata din pierderea imputabila intereselor minoritare sa fie eliminata. .Exemplul 2 Societatea M a achizitionat 70% din capitalul societatii F la data constituirii acesteia. La 31.12 N, dupa eliminarea operatiilor reciproce, capitalurile proprii ale societatii F se prezinta astfel : Capital social
300.000 u.m.
Rezultat reportat
(220.000) u.m.
Rezultatul exercitiului
(120.000) u.m.
________________________________________________ Total capitaluri proprii
(40.000) u.m.
Pierderile din exercitiile precedente(220.000 u.m.) si din exercitiul current ( 120.000 u.m). nu pot fi imputate actionarilor minoritari peste partea lor in capitalul societatii F (300.000 (300.000 x 30% = 90.000 u.m.).Partea minoritarilor minoritarilo r preia pierderile astfel: -
pierderile din exercitiile precedente: 220.000 x 30% = 66.000 u.m.;
-
pierderile pierderile din exercitiul curent: 90.000 – 66.000 = 24.000 u.m.).
Partajul capitalurilor proprii ale societatii F
Capitaluri proprii Capital social Rezultat reportat Rezultat Total
Valori 300.000 (220.000) (120.000) (40.000)
Societatea M (70%) 210.000 (154.000) (96.000) (40.000)
Interes minoritar(30%) 90.000 (66.000) (24.000) -
Eliminarean titlurilor detinute de M in F: Capital social F Rezerve consolidate (1) Rezultat consolidat
300.000 154.000 96.000
___________________________ Titluri de oarticipare Rezultat reportat F Rezultat F
210.000 220.000 120.000
63
In cazul in care partea ce revine grupului in capitalurile proprii ale unei societati puse in echivalenta este este negativa, aceasta este retinuta , in mod normal, pentru o valoare nula. Totusi ,in cazul punct de vedere
in care grupul are obligatia sau intentia de a nu se degaja din
financiar de participatia sa in societatea respectiva, pentru partea
negativa a capitalurilor proprii se constituie un provizion pentru riscuri si cheltuieli. Acest provizion este ajustat la inchiderea fiecarui exercitiu in functie de cota-parte in capitalurile proprii ale intreprinderii puse in echivalenta. Exemplul 3
Societatea M a achizitionat achizition at 40% din capitalul societatii B, la data constituirii constituiri i acesteia . La 31.12 N , capitalurile proprii ale societatii B, cuprind : Capital social
40.000 u.m.
Rezultat reportat
(40.000) u.m.
Rezultatul exercitiului
(30.000) u.m.
__________________________________________ Total capitaluri proprii
(30.000) u.m.
Cazul 1 : Societatea M are intentia de a se dezangaja financiar de participatia sa
In acest caz se elimina titlurile de participare la valoarea lor contabila(12.000 contabila(12. 000 u.m.), iar partea negativa a capitalurilor proprii nu se contabilizeaza. Rezerve consolidate
= Titluri de participare
Cazul 2 : Societatea M
12.000
nu are intentia de a se dezangaja financiar de
participatia sa
In acest caz, partea negativa a capitalurilor proprii ce revine societatii M se contabilizeaza sub forma unui provizion pentru riscuri si cheltuieli : Rezerve consolidate
=
% Titluri de participare Provizioane pentru riscuri si Cheltuieli
21.000 12.000 9.000
64
Exemplul 4
Societatea
M
a achizitionat 70% din capitalul societatii F, in momentul
constituirii acesteia, la un cost de 70.000 u.m. Situatiile financiare individuale ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta astfel : Bilantul societatii M Titluri de participare Creante imobilizate Stocuri Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezultat Furnizori
60.000 80.000 40.000 20.000 200.000 90.000 30.000 20.000 60.000 200.000
Contul de profit si pierdere al societatii M Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfuri Venituri din dividende Venituri din dobanzi Cheltuiel i privind dobanzile Alte cheltuieli
Rezultat Bilantul societatii F Imobilizari corporale Stocuri de marfuri Creante-clienti Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezultat .Datorii financiare Furnizori Total capitaluri si datorii
400.000 300.000 5.000 6.000 2.000 89.000 20.000
120.000 80.000 70.000 30.000 300.000 100.000 40.000 6.000 110.000 44.000 300.000
Contul de profit si pierdere al societatii F Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfuri Venituri din dobanzi Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli Rezultat
500.000 400.000 1.000 11.000 84.000 6.000
Informatii suplimentare :
65
-
capitalul social al societatii F este format din actiuni ordinare ;
-
in cursul exercitiului exercitiulu i N, M a acordat lui F un imprumut in valoare de
70.000 u.m., rambursabil in N+ 2 ;dobanzi decontate in exercitiul N in numele acestui imprumut, 5.000 u.m. ; -
marfurile aflate afl ate in stoc la M sunt achizitionate achizitio nate de la F ; din vanzarea
acestor stocuri, F a inregistrat un profit de 2.000 u.m. ; -
in cursul exercitiului N,M a incasat dividende de la F in valoare de 5.000
-
la inchiderea exercitiului N, societatea M are o datorie fata de furnizorul F
u.m. ;
in valoare de 30.000 u.m.. Deoarece societatea M detine 60% din capitalul societatii F , ea exercita un control exclusiv de drept. In aceste conditii, se foloseste pentru consolidare ,metoda de integrare globala.. Procentajul ; de interes coincide cu procentajul de control, fiind de 60%. Etape :
-
Preluarea si cumularea elementelor elementelor din bilanturile si din conturile conturile de
profit si pierdere ale societatilor M si F
Preluarea posturilor din bilantul societatii M, in proportie de 100% Titluri de participare Creante imobilizate Stocuri de marfuri Disponibil Capital social Rezerve Rezultat Furnizori
60.000 80.000 40.000 20.000 ____________________________________ 90.000 30.000 20.000 60.000
Preluarea posturilor din bilantul societatii F , in proportie de 100% : Imobilizaricorporale Stocuri de marfuri Creante-clienti Disponibil
120.000 80.000 70.000 30.000 ___________________________________ Capital social 100.000 Rezerve 40.000 Rezultat 6.000 Datorii financiare 110.000 Furnizori 44.000
Preluarea posturilor din contul de profit si oierdere al societatii M ,in proportie de 100% :
66
Cheltuieli cu marfuri Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli Rezultat
300.000 2.000 89.000 20.000 ______________________________________ Venituri din vanzarea marfurilor 400.000 Venituri din dividende 5.000 Venituri din dobanzi 6000
Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii societatii F, IN PROPORTIE P ROPORTIE DE 100% : Cheltuieli cu marfuri Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli Rezultat
400.000 11.000 84.000 6.000 _________________________________________ Venituri din vanzarea marfurilor 500.000 Venituri din dobnazi 1.000
-Eliminarea operatiilor si a conturilor reciproce
Eliminarea imprumutului acordat de M lui F: Datorii financiare
= Creante imobilizate
70.000
Eliminarea veniturilor si cheltuielilor din dobanzi : Venituri din dobanzi
= Cheltuieli privind dobanzile
5.000
Eliminarea beneficiului inregistrat de F din vanzarea stocului catre M :
Venituri din vanzarea marfurilor
=
% Cheltuieli cu marfuri Stoc de marfuri
40.000 38.000 2.000
Nota ; Pentru simplificare nu s-au recunoscut impozite amanate Eliminarea dividendelor primite de la M la F : Venituri din dividende
= Rezerve M
5.000
Eliminarea datoriilor si creantelor comerciale reciproce Furnizori
= Creante –clienti
30.000
67
- Eliminarea titlurilor in contrapartida cu cota-parte din capitalurile proprii existente in momentul achizitiei
Dupa eliminarea operatiilor reciproce,
capitalurile capitaluri le proprii ale societatii
F se
prezinta astfel:: Capital social
100.000 u.m.
Rezerve
40..000 u.m.
Rezultat(8.000 Rezultat(8.000 – 3.333 )
4.000 u.m.
_________________________________________________ Total capitaluri
174.667 u.m.
Partajul capitalurilor proprii ale societatii F : Capitaluri proprii F
Valori
Societatea M(70%)
Interes minoritar (30%)
Capital social
100.000
60.000
40.000
Rezerve
40.000
24.000
16.000
Rezultat
4.000
42.400
1.600
Total
144.000
86.400
57.600
Eliminarea titlurilor detinute de Min F: Capital social f Rezerve F Rezultat F Titluri de participare Rezerva consolidata Rezultat consolidat Interese minoritare
100.000 40.000 4.000 __________________________________ 60.000 24..000 2.400 57.600
Dupa efectuarea operatiilor de consolidare, situatiile financiare ale grupului M se prezinta astfel Bilantul consolidat al grupului M Imobilizari corporale Creante imobilizate Stocuri de marfuri Creante-clienti Disponibil Total active Capital social Rezervele grupului Rezultatul grupului Total capitaluri proprii aferente actionarilor societatii-mama Interese minoritare Total capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Total datorii Total capitaluri di datorii
120.000 10.000 118.000 40.000 50.000 338.000 90.000 59.000 17.400 166.400 57.600 224.000 40.000 74.000 114.000 338.000
68
Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M
Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfuri Venituri din dividende Venituri din dobanzi Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli Interese minoritare Rezultat
860.000 (662.000) 0 2.000 (8.000) (173.000) (1.600) 17.400
69
