D E M L E O N C S T I R A E T I V
INTRODUCERE inerea evidenei contabile a unei întreprinderi/firme constituie o problem destul de complicat. În trecut, înregistr rile contabile erau destul de simple, îns, pe msur ce tranzaciile economice s-au diversificat, s-a simit necesitatea introducerii unor forme de înregistrare mai complexe, care s r spund cât mai bine noilor realiti economice. Sarcina realizrii acestor înregistr ri a revenit unor persoane cu o vast experien în domeniu.
Scopul cursului de Contabilitate primar propus de Eurocor este de a v familiariza cu elementele fundamentale ale contabilitii, astfel încât la sfâr itul cursului s putei realiza cu maxim eficien sarcinile ce revin unui contabil. Am încercat, atât în partea de teorie, cât i în temele practice s v propunem exemple reale din activitatea de zi cu zi a unei întreprinderi/firme. Cu ajutorul cursului de Contabilitate primar vei dobândi cunotinele necesare pentru a ine contabilitatea unei firme, vei ti s întocmii documentele contabile i s interpretai bilanul contabil i contul de rezultate al firmei dumneavoastr .
lecie demonstrativ
2
curs de contabilitate primar
Cursul EUROCOR de Contabilitate primar este structurat în 32 de lecii, grupate în 16 caiete, patru dintre aceste caiete constituind un material foarte util de aprofundare a cunotinelor prin numeroase exemple i aplicaii. Materialul cursului a fost astfel conceput încât s permit însuirea optim a informaiilor prezentate. Accesibilitatea materialului este asigurat printr-o structurare clar a coninutului i prin explicarea detaliat a noiunilor noi. Fiecare caiet de curs debuteaz cu o introducere, în care sunt prezentate succint informaiile ce vor fi expuse în cadrul acestuia. Pentru înelegerea tuturor tipurilor de documente contabile, a conturilor sau a altor aspecte pe care le implic activitatea de contabil, dar i pentru aplicarea lor cu succes în practic, v sunt de ajutor numeroasele exemple i exerciii. Iar grafica atractiv a cursului v poate face învarea mai uoar , prin numeroase semne grafice, prin marcarea definiiilor i informaiilor importante i prin numeroase ilustraii amuzante. La sfâr itul caietelor de curs vei gsi o recapitulare, în care sunt sistematizate cunotinele prezentate, i o tem pentru acas, pe care, dup rezolvare, o putei trimite spre corectare profesorului personal, pe adresa Institutului EUROCOR. Informaii utile privind temele, care se trimit pe un formular special, vei gsi în îndrumarul de rezolvare a temei, care se gsete la sfâr itul caietelor de curs. Iar dac dorii s verificai cât de corect ai rezolvat exerciiile din cadrul leciilor, avei la dispoziie seciunea de rspunsuri la exerciii.
Pentru ca studiul dumneavoastr s fie cât mai uor i eficient, pe marginea leciilor au fost introduse diferite simboluri:
i
– desemneaz no iunile, de fini iile i informa iile importante
e
– semnaleaz exerciiile pe care vi le propunem spre rezolvare
3 (21)
– subiectul din paragraful respectiv a mai fost abordat i în cadrul leciei 3, pagina 21.
Informaiile deosebit de importante sunt tip rite în chenar. Lecia de fa constituie o lecie demonstrativ, care dorete s v familiarizeze cu materialele de studiu EUROCOR. Pentru a v forma o imagine cât mai clar asupra structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastr câteva fragmente din leciile acestui curs, coninând seciuni teoretice, exemple i exerciii, un model de recapitulare i de tem pentru acas. Din punctul de vedere al numrului de pagini, ea reprezint mai puin de jumtate din coninutul unui caiet de studiu. Dac sunte i interesat de ob inerea unui certi ficat cu recunoa tere o ficial (având regimul actelor de studii) pentru ocupa ia Contabil , Eurocor a devenit Centru autorizat pentru evaluarea i certi ficarea competen elor profesionale pentru aceast ocupa ie. Pute i a fl a mai multe informa ii în acest sens contactându-ne la adresa de mail: certi fic
[email protected].
curs de contabilitate primar
lecie demonstrativ
3
Programa cursului CONTABILITATE PRIMAR Lecia 1
Evidena documentelor i contabilitatea primar Introducere Documente i termeni de specialitate
Lecia 2
Jurnalele Tipuri de jurnale Exemple
Lecia 3
Bilanul i întocmirea inventarului Inventarul i bilanul Modificri ale poziiilor din bilan
Lecia 4
Registrul „Cartea Mare” Sistematizarea datelor în registrul „Cartea Mare” Înregistr rile în „Cartea Mare”
Lecia 5
Registrul „Cartea Mare” (continuare) Principiile de înregistrare în conturile analitice Exemple
Lecia 6
Balana de verificare Coninutul balanei de verificare Determinarea rezultatului exerciiului financiar
Lecia 7
Analiza contabil a operaiilor economice i financiare Formula i articolul contabil Modelul sistemului financiar
Lecia 8
Planul de conturi Prezentare general Evidenierea în contabilitate a profitului din vânzarea mrfurilor
Lecia 9
Organizarea sistemului de contabilitate financiar Contabilitatea financiar în întreprinderile mici Contabilitatea financiar în întreprinderile mari
Lecia 10
Compartimentele specializate Atribuiile compartimentelor specializate Înregistrarea prin metoda poziiilor centralizate
Lecia 11
Conturi intermediare. Impozite i taxe Conturi intermediare Impozite i taxe
Lecia 12
Tipuri de conturi. Modaliti de plat Conturi de venituri i cheltuieli, conturi privind patrimoniul firmei, conturi intermediare Tranzacii speciale – operaii de încasri sau pli f r numerar
lecie demonstrativ
4
curs de contabilitate primar
Lecia 13
Amortizarea activelor Metode de amortizare Deprecierea activelor
Lecia 14
Recapitulare Sistemul dublei înregistr ri Planul de conturi
Lecia 15
Computere I Câteva elemente de baz despre computere Alegerea componentelor unui calculator
Lecia 16
Computere II Contabilitatea financiar asistat de calculator Obinerea rezultatelor
Lecia 17
Cheltuieli i venituri Cheltuieli Venituri
Lecia 18
Planificarea economic Costurile Managementul costurilor
Lecia 19
Închiderea anului financiar Lucr ri de închidere a exerciiului Lucr ri de închidere a exerciiului (continuare)
Lecia 20
Interpretarea bilanului contabil Indicatori i rate financiare Exemple
Lecia 21
Forme de societi comerciale; contabilitatea financiar Forme de societi comerciale Particulariti ale contabilitii financiare pentru diferite tipuri de societi comerciale
Lecia 22
Tipuri de finanare Atragerea de fonduri Împrumuturi
Lecia 23
Sistemul contabilitii financiare Contabilitatea, sistemul contabilitii financiare, funcii i principii contabile Privire retrospectiv asupra planului de conturi
Lecia 24
Aplicaii
Leciile 25-26 Modul de aprofundare 1 Leciile 27-28 Modul de aprofundare 2 Leciile 29-30 Modul de aprofundare 3 Leciile 31-32 Modul de aprofundare 4
curs de contabilitate primar
lecie demonstrativ
5
Introducerea lec iei are rolul de a v familiariza cu informa iile care vor fi prezentate pe larg ulterior. Am selectat din lec ia 1 un fragment, în care ve i vedea cum se pot administra e ficient datele în activitatea dumneavoastr .
EVIDENA DOCUMENTELOR {I CONTABILITATEA PRIMAR PARTEA ÎNTÂI – Introducere Notm pentru a nu uita lucrurile importante. Când mergem la cumpr turi, facem o list a lucrurilor de cumprat. O persoan care particip la multe întâlniri i conferine trebuie s-i noteze data i ora acestora, cel puin pentru a nu programa dou evenimente în acelai timp. Doctorii pstreaz datele pacienilor în registre speciale, iar colile pe cele ale cursanilor. Dac datele (sau notele) sunt înregistrate în mod sistematic, cu scopul de a obine anumite informaii, atunci vorbim de administrarea acestora. Administrarea poate fi simpl (de exemplu agenda de lucru, administrarea corespondenei primite i expediate) sau complex (de exemplu administrarea membrilor unei societi, administrarea fielor pacienilor unui doctor, administrarea fielor elevilor într-o coal).
Agenda de lucru: sistem:
bazat pe un calendar zilnic sau s ptmânal.
date:
data i ora întâlnirilor este înregistrat pe pagina potrivit a calendarului. Pot fi notate aici i alte lucruri importante.
informaii:
dac agenda de lucru este corect întocmit, vei putea verifica oricând ce mai avei de f cut i dac exist posibilitatea s efectuai i alte activiti într-o anumit zi. AUGUST
17
J
18
V
19
S
20
D
21
L
22
M
23
M
AUGUST
IUNIE
(31)
29
L
30
M
1
M
2
J
3
V
4
S
5
D
IULIE
VI
IULIE
(31)
lecie demonstrativ
6
curs de contabilitate primar
Forma agendei de lucru depinde de scopul su: •
Este recomandabil s se utilizeze un calendar detaliat pe zile, eventual pe ore (vezi figura 1) pentru persoanele care au întâlniri numeroase.
Figura 1
•
Dac dorii s notai numai evenimentele deosebite, este potrivit o form mai puin detaliat, de exemplu un calendar pe s ptmâni (vezi figura 2).
Figura 2
curs de contabilitate primar
lecie demonstrativ
7
Administrarea coresponden ei primite i expediate: sistem:
bazat pe dou registre: unul pentru corespondena de expediat i unul pentru cea primit. În fiecare registru exist rubrici care vor fi completate cu informaii referitoare la documente: data, numele i alte informaii despre expeditor sau destinatar, o scurt descriere a scrisorii.
date:
se face o copie a fiecrei scrisori de expediat. Copiile sunt pstrate în dosarul pentru coresponden de expediat. În acelai timp, pe prima pagin a registrului se noteaz data expedierii, destinatarul i un rezumat al scrisorii. Scrisorile primite se pstreaz în dosarul pentru coresponden primit. Datele acestora sunt înregistrate, de asemenea, pe prima pagin a registrului.
informaii:
în acest mod, se poate afla cu uurin: – ce scrisori au fost expediate sau primite într-o anumit zi; – dac domnul X a primit sau a transmis o anumit informaie; – unde este pstrat scrisoarea respectiv.
•
Sisteme complexe de eviden: –
evidena membrilor unei asociaii;
–
evidena pacienilor unui doctor;
–
evidena elevilor unei coli.
Administrarea fielor pacien ilor unui doctor sistem:
– fia pacientului;
date:
– datele vizitelor; – ce simptome acuz pacientul; – diagnostic; – mod de tratament; – medicamente prescrise.
informaii : – ce îl deranjeaz pe pacient cel mai des; – ce boli recidiveaz cel mai des (epidemii?) i dac apar într-o anumit regiune mai des decât în altele; – ce medicamente sunt cel mai frecvent prescrise de ctre medic.
Contabilitatea financiar poate oferi informaii pentru proprietari, creditori, investitori i autoritile publice, care urmresc realizarea unor venituri din derularea tranzac iilor i, deci, au nevoie s cunoasc poziia financiar a întreprinderii i rezultatele obinute de aceasta.
lecie demonstrativ
8
curs de contabilitate primar
Prezentarea tuturor documentelor care stau la baza înregistr rilor în contabilitatea financiar este înso it i de imagini , ajutându-v astfel s v familiariza i îndeaproape cu acestea. V oferim asemenea exemple din lec ia 1.
PARTEA A DOUA – Documente i termeni de specialitate Primul sistem financiar a aprut în secolul al XIV-lea, în Italia. Negustorii italieni îi desf urau activitatea în întreaga ar i chiar dincolo de graniele ei. Modul de administrare utilizat de unul dintre acetia, Francesco di Prato , ne ofer informaii referitoare la modul de calcul al profitului i cum se împr ea acesta între parteneri. El folosea o metod sistematic de înregistrare a stocurilor i a mijloacelor fixe cu care îi desf ura negoul. Metoda de contabilitate financiar utilizat în acele vremuri este comparabil, în linii generale, cu cea de astzi. Sunt utilizai în mod curent termeni (italieni) aprui atunci, ca de exemplu: debit, credit, dobând, emisiune, inventar, balan, jurnal.
Documente i termeni În contabilitatea financiar , în locul expresiei „eveniment financiar” se utilizeaz termenul de „tranzacie financiar ”, iar în loc de „a nota” se utilizeaz termenul „a înregistra” tranzacii financiare. Fiecare tranzacie financiar este consemnat prin documente care stau la baza înregistr rilor în contabilitatea financiar . Sistemul financiar începe s funcioneze într-o firm în momentul intr rii primelor documente financiare referitoare la constituirea firmei. Multe alte documente sunt întocmite chiar în cadrul firmei. Datoriile pe care firma le are fa de alte firme sau pe care alte firme le au fa de aceasta pot fi achitate în mai multe moduri: •
în numerar, caz în care vorbim de pli/încasri în numerar;
•
prin instrumente de plat f r numerar (cec, ordin de plat bancar, cambie, bilet la ordin etc). Banca – la care firma are deschis un cont – este obligat s efectueze plata/încasarea în numele acesteia, caz în care vorbim de pli/încasri prin virament.
Documentele cele mai des întrebuinate într-o întreprindere sunt:
Documente de încasri i pli în numerar Fiecare încasare sau plat în numerar trebuie confirmat prin documente cum sunt: chitana, bonul de cas, dispoziiile de încasare sau plat, borderoul de vânzri, statul de plat. Dispoziia de încasare sau plat este întocmit de cel abilitat s dispun casierei încasarea sau plata în numerar a unor sume (figura 1).
curs de contabilitate primar
lecie demonstrativ
9
Chitana este documentul emis de ctre furnizor (cel care încaseaz numerarul) ca dovad a efecturii plii de ctre debitor. Primul exemplar r mâne la debitor, iar copia la furnizor (figura 2). Borderoul de vânzri este utilizat pentru înregistrarea tuturor sumelor încasate din vânzarea mrfurilor într-o zi, în comer ul cu amnuntul. Pe baza acestuia, la sfâr itul zilei sau la o anumit perioad de timp, se întocmete o chitan pentru bunurile vândute (în care se evideniaz valoarea bunurilor i taxa pe valoarea adugat aferent), document care va servi la înregistrarea în contabilitatea financiar (figura 4).
Documente bancare Titularul unui cont primete regulat din partea bncii extrasul bancar care prezint situaia plilor i a încasrilor efectuate prin cont într-o anumit perioad. Extrasul bancar poate servi pentru solicitarea i confirmarea de la debitor a sumelor neachitate. Plile prin contul de la banc se efectueaz pe baza ordinului de plat (figura 3), document care este întocmit de firma pltitoare în trei exemplare: cel de culoare verde (exemplarul 3) este pstrat în contabilitatea firmei, împreun cu extrasul bancar care confirm efectuarea plii respective, cel rou (exemplarul 2) va fi expediat beneficiarului, iar cel negru (originalul) r mâne la banc.
Facturi i copii ale facturilor Facturile sunt documentele trimise de furnizori clienilor lor pentru bunurile livrate, lucr rile executate sau serviciile prestate (figurile 5a i 5b). Când facturile sunt achitate imediat în numerar, vânz torul elibereaz o chitan. Când apare un decalaj între momentul livr rii bunurilor, prestrii serviciilor sau executrii lucr rilor i achitarea facturilor („cumpr ri pe credit comercial”), furnizorul are o crean (drepturi) asupra clientului, devenind CREDITOR, iar clientul are fa de furnizor o datorie, devenind DEBITOR. Nu orice parte contractant poate fi numit creditor sau debitor. De exemplu, nu este debitor un prieten cruia i-am împrumutat o sum de bani. Factura se întocmete în trei exemplare. Originalul are culoarea albastr i este expediat de ctre furnizor clientului. Celelalte dou exemplare (de culoare verde i roie) sunt cópii i r mân în evidena contabil i financiar a furnizorului.
Operaiuni diverse Tranzaciile financiare necesit i alte documente (referate, rapoarte cu caracter financiar), ca în urmtoarele situaii: – Într-un depozit se constat lipsa unor articole. Contabilitatea financiar trebuie s înregistreze acest fapt.
lecie demonstrativ
10
curs de contabilitate primar
– Un client reclam lipsa a dou articole dintr-o livrare de 100 de articole. Furnizorul trebuie s expedieze cele dou articole care lipsesc i s înregistreze aceasta prin documente adecvate. – Suntem informai c unul din debitorii notri a dat faliment. Datoria acestuia ctre noi va fi înregistrat ca pierdere, în momentul declar rii falimentului de ctre o instan judectoreasc, în cazul în care, în urma lichidrii patrimoniului firmei falimentate, nu s-a putut recupera debitul (integral sau par ial). – Înregistrarea amortizrii mijloacelor fixe, a unor venituri excepionale etc. 1)
2)
3)
curs de contabilitate primar
4)
5a)
lecie demonstrativ
11
lecie demonstrativ
12
5b)
curs de contabilitate primar
curs de contabilitate primar
lecie demonstrativ
13
No iunile teoretice sunt înso ite de numeroase exemple , care v permit s asimila i e ficient informa iile. Iat asemenea exemple din lec ia 11, în care v sunt prezentate conturile intermediare.
Etape în realizarea tranzac iilor cu bunuri În exemplele prezentate pân acum, facturile erau primite odat cu bunurile cumprate. „Furnizori facturi nesosite” În acest caz, înregistrarea contabil este urmtoarea: Conturi de stocuri
=
“Furnizori”
Exist posibilitatea ca factura pentru bunurile achiziionate s soseasc dup recepionarea bunurilor sau s se întocmeasc o singur factur pentru mai multe recepii (de obicei, dup ultima recepie).
Exemplu La data de 20 februarie, la un magazin sunt recep ionate, pe baza „Avizului de însoire a mr fii” nr. 3435, mrfuri în valoare de 850 u.m. (avizul se întocmete pentru valoarea mr fii f r TVA). Trimis prin pot de ctre furnizor factura – care include i 19% TVA –ajunge la magazin pe data de 22 februarie. Recepia mrfurilor se înregistreaz astfel: % Conturi de stocuri (cu valoarea din “Avizul de însoire a mr fii”)
=
408 “Furnizori - facturi nesosite”
4428 “TVA neexigibil” (aferent valorii de mai sus) Primirea facturii se consemneaz în contabilitate astfel: 408 “Furnizori - facturi nesosite”
=
401 “Furnizori”
=
4428 “TVA neexigibil”
Concomitent: 4426 “TVA deductibil”
Pentru întreprinderea studiat, înregistr rile vor fi: 20.02 % 850 161,50
371 “Mrfuri” 4428 “TVA neexigibil”
=
408 “Furnizori facturi nesosite”
1.011,50
lecie demonstrativ
14
curs de contabilitate primar
22.02 1.011,50
408 “Furnizori facturi nesosite”
=
401 “Furnizori”
4426 “TVA deductibil”
=
4428 “TVA neexigibil”
1.011,50
22.02 161,50
161,50
Observaie: În momentul primirii tuturor facturilor pentru bunurile achiziionate, soldul contului „Furnizori-facturi nesosite” trebuie s fie nul.
„Clieni - facturi De asemenea, din perspectiva vânztorului, factura pentru bunurile vândute se poate întocmi, din diverse cauze, cu întârziere fa de expedierea bunurilor ctre client. de întocmit” În aceast situaie se utilizeaz contul „Clieni – facturi de întocmit”, cu ajutorul cruia se evideniaz livr rile de bunuri, prestrile de servicii sau executrile de lucr ri, inclusiv taxa pe valoarea adugat, pentru care nu s-au întocmit facturi. În momentul livr rii bunurilor, prestrii serviciilor sau executrii lucr rilor, se efectueaz înregistrarea: 418 “Clieni – facturi de întocmit”
=
% 707 “Venituri din vânzarea mrfurilor” 4428 “TVA neexigibil”
Descrcarea gestiunii la livrare: % 607 “Cheltuieli privind mrfurile”
=
371 “Mrfuri”
=
418 “Clieni – facturi de întocmit”
=
4427 “TVA colectat”
378 “Diferene de pre la mrfuri” La întocmirea facturilor: 411 “Clieni” Concomitent: 4428 “TVA neexigibil”
curs de contabilitate primar
lecie demonstrativ
15
Exemplu La data de 20.03 un magazin de papetrie livreaz unui client mrfuri în valoare de 200 u.m. (TVA colectat = 19%). Pe data de 22.03 se întocmete factura corespunztoare acestei tranzacii (preul de achiziie al mrfurilor a fost 160 u.m.). Înregistr rile în contabilitate se efectueaz astfel: 20.03
% 238
418 “Clieni - facturi de întocmit”
%
707 “Venituri din vânzarea mrfurilor”
200
4428 “T.V.A. neexigibil”
38
371 “Mrfuri”
200
160
607 “Cheltuieli privind mrfurile”
40
378 “Diferene de pre la mrfuri”
238
411 “Clieni”
418 “Clieni - facturi de întocmit”
38
4428 “TVA neexigibil”
4427 “TVA colectat”
22.03 238
22.03 38
lecie demonstrativ
16
curs de contabilitate primar
Exerci iile sunt un instrument util de veri ficare a cuno tin elor teoretice dobândite în cadrul unei lec ii. Pute i g si solu iile acestora în sec iunea de r spunsuri la exerci ii . V oferim asemenea exemple din lec ia 6.
e
Exerciiul 1 Presupunem c fiele de cont Cartea Mare dintr-o unitate patrimonial sunt urmtoarele:
Contul „Mijloace fixe” Data
Document
01.01
Explicaii
Debit
sold iniial
Credit 10.000
Contul „Mrfuri” Data 01.01
Document
Explicaii sold iniial
04.01
factura
cumpr ri mrfuri
23.01
chitana fiscal
vânzri
Debit
Credit 5.000 500 1.500
Contul „Debitori” Data
Document
01.01 19.01
Explicaii
Debit
sold iniial
Credit 3.000
extras bancar S.C. “Green”
1.000
Contul „Banca” Data
Document
01.01 10.01
Explicaii
Debit
sold iniial
Credit 5.000
extras bancar S.C. “Simplex”
1.700
19.01
e.b.
S.C. “Green”
1.000
20.01
e.b.
transfer din casierie
1.000
30.01
e.b.
plat chirie
300
Contul „Casa” Data
Document
01.01 20.01 30.01 30.01
Explicaii sold iniial
foaie de vrsmânt chitana fiscal factura
Debit
Credit 2.000
transfer în cont vânzri ap, gaze, energie electric
1.000 2.000 300
curs de contabilitate primar
lecie demonstrativ
17
Contul „Capital propriu” Data
Document
01.01
Explicaii
Debit
Credit
sold iniial
15.000
Contul „Furnizori” Data
Document
01.01
Explicaii
Debit
Credit
sold iniial
04.01
factura
S.C. “Generalcom”
10.01
factura
S.C. “Simplex”
10.000 500 1.700
Contul „Cheltuieli cu chiriile” Data
Document
30.01
factura
Explicaii
Debit
chiria
Credit 300
Contul „Cheltuieli cu energia i apa” Data
Document
30.01
factura
Explicaii
Debit
Credit
ap, energie electric , gaze
300
Contul „Cheltuieli cu m rfurile” Data
Document
09.01
chitana
Explicaii
Debit
vânzri mrfuri
Credit
1.500
Contul „Venituri din vânz ri” Data
Document
12.01
chitana fiscal
Explicaii vânzri
•
închidei fiele de cont Cartea Mare;
•
întocmii balana de verificare;
•
corectai toate erorile descoperite.
Soluia exerciiului se afl la sfâr itul leciei.
Debit
Credit 2.000
lecie demonstrativ
18
curs de contabilitate primar
Pentru o bun sistematizare a cuno tin elor, ve i g si la finalul lec iilor o recapitulare. Iat un astfel de model din lec ia 17.
RECAPITULAREA LECIEI 17 17.1
Caracteristicile eseniale ale desf ur rii activitii firmei: – obinerea unui profit cât mai mare; – asumarea unui risc economic relativ la condiiile externe.
17.2
Fondurile existente în cadrul întreprinderii pot avea 3 destinaii: – costuri; – investiii; – alte cheltuieli.
17.3
Elementele costurilor sunt: – cheltuielile materiale; – cheltuielile cu salariile; – cheltuielile generale.
17.4
Cheltuielile i veniturile întreprinderii se grupeaz în trei categorii: – cheltuieli i venituri din activitatea de exploatare; – cheltuieli i venituri din activitatea financiar ; – cheltuieli i venituri excepionale.
17.5
Totalitatea veniturilor obinute din vânzri constituie cifra de afaceri, un indicator esenial al eficienei activitii firmei.
17.6
Calculul profitului sau al pierderii presupune trecerea în revist a tuturor veniturilor i cheltuielilor. Dac diferena acestora este pozitiv, am obinut profit i dac este negativ, pierdere.
17.7
Profitul obinut este obiectul unui impozit ctre bugetul statului i sursa principal pentru investiii.
17.8
Activele lichide sunt disponibilit ile din casierie i conturile curente la b nci i constituie sursele efecturii plilor curente ale întreprinderii. Întreprinderile trebuie s dein un nivel suficient de lichiditi deoarece lipsa lor poate avea consecine nefavorabile asupra activitii lor.
17.9
Valoarea de pia a întreprinderii este determinat de: – nivelul capitalurilor proprii; – rentabilitatea estimat; – nivelul activelor lichide.
curs de contabilitate primar
lecie demonstrativ
19
Temele propuse se rezolv pe formularele de tem ata ate în fiecare caiet de curs i se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica dedicat observa iilor profesorului, ve i primi din partea acestuia sugestii i recomand ri pentru a v perfec iona continuu. Am ales spre exempli ficare tema lec iei 20 i formularul acesteia.
TEMA PENTRU ACAS 20 1.
Ce document constituie baza de extragere a informa iilor în vederea calculului indicatorilor i ratelor financiare? a. bilanul contabil; b. Registrul-jurnal general; c. Raportul de gestiune.
2.
De ce considerai c este important analiza indicatorilor i a ratelor financiare?
3.
Care considerai c sunt cei mai importani indicatori financiari? De ce?
4.
Din situa iile financiare întocmite la 31 decembrie 2005 ale S.C. „DONNA” S.A. s-au extras urm toarele informaii: Bilan contabil la 31 decembrie 2005 – u.m. –
ACTIVE Active fixe Active circulante – Stocuri – Clieni – Conturi curente la bnci – Casa
Total
1.
PASIVE 56.179,00 15.921,00 23.128,50 14.500,00 325,00
110.053,50
Capital social Fonduri proprii Credite bancare pe termen lung Furnizori Ali creditori Salarii de plat Impozite de plat
46.952,00 15.278,00 24.519,00 9.767,50 6.787,00 5.500,00 1.250,00 110.053,50
Venituri totale, din care 95.619 – venituri din vânzri 90.600 2. Cheltuieli totale, din care 60.059,50 – cheltuieli directe 55.000 Valoarea amortizrilor aferente mijloacelor fixe este de 15.000 u.m. Cota de impozit pe pro fit este de 16%. Adunarea General a Acionarilor a hotrât distribuirea de dividende în valoare de 5.000 u.m. Politica de creditare a firmei este de 30 de zile, iar condi iile oferite de furnizori sunt de 40 de zile. Rata de restituire a creditelor pe termen lung i dobânzile aferente este de 5.000 u.m. Calculai principalii indicatori i rate financiare i interpretai rezultatele obinute.
20
lecie demonstrativ
curs de contabilitate primar
Cu prezentarea formularului de tem pentru acas se încheie lec ia demonstrativ a acestui curs.
În speran a c materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea i atractivitatea cursului nostru,
v ateptm s devenii cursant al Institutului Eurocor, înscriindu-v la cursul de Contabilitate primar .
tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro
