CAPITOLUL I.
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C.”PAMORA” S.R.L.
Date informative privind societatea comercială Societatea comercială “PAMORA” S.R.L. ,în baza cererii de înmatriculare, a fost înregistrată la Registrul Comerţului Oradea sub numărul J 05/210/2001. S.C. “PAMORA” S.R.L. a luat fiinţă ca urmare a actului de voinţă încheiat între Popescu Maria si Anton Marius. Societatea s-a infiinţat pe baza Legii 31/1990 a societaţilor comerciale care regl reglem emen ente teaz azăă cinc cincii forme forme lega legale le pent pentru ru perso persoan anel elee jurid juridic icee care care desf desfas asoa oară ră acte/fapte de comerţ. Sediul societăţii comerciale “PAMORA” S.R.L. este în România , munici municipiu piull Oradea Oradea,, str. str. Teiulu Teiuluii nr. 26 , iar durata durata de funcţi funcţiona onare re a aceste acesteia ia este nelimitată cu începere de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.
Capitalul social Capitalul social al S.C. “PAMORA” S.R.L. este integral român şi se ridică la valoarea de 260 000 000 lei. Capitalul social este divizat în 2600 părţi sociale ,fiecare parte socială având o valoare nominală de 100 000 lei. Deţinerea de către cei doi asociaţi a capitalului social se realizează astfel: ~d-l Anton Marius deţine 1300 părţi sociale , reprezentând contravaloarea a jumătate din capitalul social.
Popescu Popescu Maria Maria deţi 1300 părţ părţii soci social alee , repreze deţine ne rest restul ul de 1300 reprezentâ ntând nd contravaloarea a jumătate din capitalul social.
~d-na
Date informative privind societatea comercială Societatea comercială “PAMORA” S.R.L. ,în baza cererii de înmatriculare, a fost înregistrată la Registrul Comerţului Oradea sub numărul J 05/210/2001. S.C. “PAMORA” S.R.L. a luat fiinţă ca urmare a actului de voinţă încheiat între Popescu Maria si Anton Marius. Societatea s-a infiinţat pe baza Legii 31/1990 a societaţilor comerciale care regl reglem emen ente teaz azăă cinc cincii forme forme lega legale le pent pentru ru perso persoan anel elee jurid juridic icee care care desf desfas asoa oară ră acte/fapte de comerţ. Sediul societăţii comerciale “PAMORA” S.R.L. este în România , munici municipiu piull Oradea Oradea,, str. str. Teiulu Teiuluii nr. 26 , iar durata durata de funcţi funcţiona onare re a aceste acesteia ia este nelimitată cu începere de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.
Capitalul social Capitalul social al S.C. “PAMORA” S.R.L. este integral român şi se ridică la valoarea de 260 000 000 lei. Capitalul social este divizat în 2600 părţi sociale ,fiecare parte socială având o valoare nominală de 100 000 lei. Deţinerea de către cei doi asociaţi a capitalului social se realizează astfel: ~d-l Anton Marius deţine 1300 părţi sociale , reprezentând contravaloarea a jumătate din capitalul social.
Popescu Popescu Maria Maria deţi 1300 părţ părţii soci social alee , repreze deţine ne rest restul ul de 1300 reprezentâ ntând nd contravaloarea a jumătate din capitalul social.
~d-na
Forma juridică a societăţii este societatea cu răspundere limitată, care are următoarele caracteristici: -capitalul social este divizat în părţi sociale , valoarea unei părţi sociale neputând depăşi valoarea de 100 000 lei/parte socială; -proprietarii societăţii se numesc asociaţi , iar numărul maxim de asociaţi este de 50; -capitalul social minim este de 2 000 000 lei; -obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii , asociaţii răspunzând numai cu cota lor socială; -părţile sociale ale asociaţilor sunt , în principiu , netransmisibile altor persoane per soane şi nici reprezentate prin titluri negociabile aşa cum sunt acţiunile
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societăţii comerciale “PAMORA” S.R.L. este confecţionarea de fuste şi pantaloni pentru pentru femei. Existenţa unui puternic sector de cerc cercet etare are şi proie proiect ctare are a produ produse selo lorr fini finite te a deter determi mina natt dezv dezvol olta tarea rea prod produc ucţi ţiei ei societatea având în patrimoniul său o dotare tehnică de calitate de provenienţa italiană. Societatea comercială realizează venituri din din export cca 65%, iar restul de 35% din vânzările interne. Singura ţară în care societatea comercială îşi exportă produsele este ITALIA.
Structura organizatorică
Structura organizatorică la S.C. “PAMORA” S.R.L. este una ierarhic funcţională.
Directorului general (managerului) îi sunt subordonaţi : -directorul de marketing -directorul de producţie -directorul economic -directorul de personal Direc Directo tori rilo lorr de comp compar arti time ment ntee le sunt sunt subor subordo dona naţi ţi şefi şefiii subcompartimentelor lor , iar acestora le sunt subordonaţi muncitorii. muncitorii. Relaţiile organizatorice sunt raporturile dintre compartimente , funcţii şi posturi pentru asigurarea unui schimb permanent de informaţii.Relaţiile între cei doi asociaţi si cei patru directori adjuncţi sunt relaţii de autoritate autoritate . Compartimentul Compartimentul jur jurid idic ic
şi cenz cenzor orii ii
se află află
în
relaţ relaţii ii
de
reprez reprezen enta tare re faţă faţă
de cele celela lalt ltee
compartimente ale unitaţii. Fiecare compartiment sobordonat unui director adjunct se află faţă de acesta în relaţii de autoritate ierarhică , adică directorul are dreptul să dea ordine , dispoziţii , şi să fie informat în legătură cu modul în care se transpun în practică dispoziţiile date , iar compartimentele faţă de ceilalaţi directori adjuncţi se află în relaţii de autoritate funcţională , adică ceilalalţi directori adjuncţi au posibilitatea de a da îndrumări, instrucţiuni în domeniul în care sunt specializaţi.
Consilier juridic
Administratori Cenzori
Control financiar
Director de productie
Atelier productie
Director
c o
Director economic
Birou financiar contabil
Sectie prelucrari
Birou desfacere
Director de personal
Birou marketing
Birou personal
Birou salarizare
CAPITOLUL II. ORGANIZAREA DECONTĂRILOR FISCALE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT 2.1. Impozitul pe profit în România
Impozitul pe profit are un loc deosebit atît din prisma contribuţiei sale la formarea bugetului public , cît şi prin influenţa sa asupra activităţilor economicofinanciare generatoare de profit şi asupra structurii de ansamblu a economiei naţionale.Tocmai de aceea , instituirea acestui impozit în practica noastră fiscală s-a realizat începând cu data de 1 ianuarie 1991. În acest scop , a fost edictată o lege specială vizând reglementarea detaliată a impozitului pe profit , prin care au fost excluse modalităţile anterioare de impunere diferenţiată a beneficiilor, şi anume Legea nr. 12/1991.
Astfel , începând cu 1 ianuarie 1991 pentru determinarea
impozitului pe profit s-a introdus sistemul bazat pe cote progresive compuse(pe tranşe).Minimul neimpozabil era de 20 000 lei, iar cotele erau cuprinse între 25% pentru profiturile ce depăşeau 20 000 şi pînă la 57% pentru profiturile de peste 955 000 lei. Calitatea de subiect al acestui impozit a fost atribuită tuturor persoanelor juridice care obţin profit prin activităţile desfăşurate pe teritoriul României . În acest context , impozitul pe profit a fost conceput ca o prelevare obligatorie efectuată de
Statul român din veniturile nete realizate de : regiile autonome , societăţile comerciale cu capital de stat , instituţiile financiare şi de credit. Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 , adoptată după edictarea legii organice specifice , subiecţilor impozitului pe profit li s-a atribuit denumirea generică de contribuabili. Legat de acest aspect , o altă noutate impusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 se referă la categorisirea contribuabililor în mici şi mari. Astfel, în categoria contribuabililor mici sunt incluse doar persoanele juridice române , care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: cifra de afaceri a unei perioade de 12 luni , care se încheie la data de noiembrie a anului fiscal precedent , nu a depăşit suma de 10 mld lei; la începutul anului fiscal , nu au mai mult de 299 salariaţi rmanenţi; în toţi anii fiscali , de la infiinţarea lor , au fost mici contribuabili. Contribuabilii ce nu indeplinesc cel puţin una din condiţiile menţionate , sunt consideraţi contribuabili mari , făcînd însă excepţie: Banca Natională a României; Asocierile care nu dau naştere unei persoane juridice; Persoanele juridice fără scop lucrativ. Excepţie de la calitatea de subiect al impozitului pe profit fac : Trezoreria statului; Instituţiile publice; Organizaţiile de nevăzători şi de invalizi; Asociaţiile de binefacere; Asociaţiile persoanelor handicapate. Tot în regim de scutire de impozit pe profit se află şi două categorii de venituri:
-venitul net realizat din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult , obţinut de unităţile care aparţin cultelor religioase; -profitul obţinut ca urmare a aplicării unei invenţii , în primii cinci ani de la aplicare , perioada fiind calculată de la data valabilităţii brevetului de invenţie conform Legii nr.64/1991 şi Legii nr. 22/1995. În legea organică a instituirii sale , impozitul pe profit a fost conceput ca unul de tip progresiv , compus dintr-o sumă crescătoare (Sf) şi o sumă calculată prin aplicarea asupra diferenţei dintre profitul impozabil(Pr i) şi nivelul minim al tranşei materiei impozabile , aferent sumei fixe anterioare (N min), a unor cote de impozit crescătoare. Pentru efectuarea acestui tip de impozit au fost prevăzute 68 de tranşe. Numărul mare de tranşe şi progresivitatea deosebită au făcut obiectul unor critici întemeiate , astfel că , guvernul a impus , prin Hotărîrea Guvernului nr. 804/30 noiembrie 1991 , o nouă modalitate de dimensionare a impozitului pe profit calculat . Astfel s-a instituit un profit de tip proporţional , calculat cu o cota de 30% în cazul profiturilor impozabile de pînă la 1 000 mii lei şi un impozit progresiv
compus , în cazul obţinerii de profituri impozabile în suma de peste 1 000 000 lei . Pentru acest caz , aplicarea cotei de 30% asupra profitului impozabil de 1 000 000 lei şi cea rezultată prin aplicarea cotei de 45% asupra părţii din profitul impozabil de peste 1 000 000 lei. În cazul ambelor modalităţi , impozitul pe profit s-a calculat şi s-a vărsat la bugetul lunar-pînă la 25 ale fiecărei luni viitoare , pentru perioada expirată în cursul anului şi , respectiv, pînă la 31 ianuarie , pentru întregul exerciţiu financiar al anului expirat. Cea de a treia modalitate de impunere a profitului a fost cea impusa de Ordonanţa Guvernamentală nr. 70/1994 privind impozitul pe profit valabilă pînă în 30 iulie 2002 , care a avut în vedere un impozit de tip proporţional pentru toate
categoriile de contribuabili prin aplicarea asupra profitului impozabil a cotei de impozit aferente. Cotele de impozit pe profit au fost diferenţiate în funcţie de natura activităţii astfel: cota normală de 38% aplicabilă în cazurile obişnuite , diferite următoarele; cota redusă de 25% aplicabilă în cazul contribuabililor ale ror venituri din activităţi agricole deţin o pondere de cel puţin 80% din totalul veniturilor; cota majorată de 80% aplicabilă în cazul BNR; În afara acestor cote , s-au instituit şi 2 cote adiţionale: prima este de 22% şi s-a aplicat la contribuabilii la care niturile obţinute din jocurile de noroc şi din activitatea barurilor şi cluburilor de noapte depăşesc % din totalul veniturilor; a doua este de 6,2% şi are aplicare în cazul persoanelor ridice străine al căror profit a fost obţinut printr-un sediu permanent în România . În acest caz nu mai calculează impozitul pe dividende. Au fost acordate perioade de scutire de la plata impozitului pe profit agenţilor economici nou înfiinţaţi ;astfel s-a acordat o perioadă de scutire de 6 luni pentru agenţii economici cu profil comercial , având capital social integral românesc.
Baza legală privind impozitul pe profit: Legea nr. 414 privind impozitul pe profit , din 26 iunie 2002 , publicată în onitorul Oficial al României nr. 456/27.06.2002 , care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Hotărîrea Guvernului nr. 859 din 16 august 2002 pentru aprobarea strucţiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit.
PLĂTITORII impozitului pe profit sunt: 1) persoanele juridice române , pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă , atît în România , cât şi din străinătate; 2) persoanele juridice care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România , pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent; 3) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăşoară activităţi în România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană juridică română într-o asociere sau o altă entitate care nu dă naştere la o persoană juridică , pentru profitul realizat în România .
4) persoanele juridice române şi persoanele fizice rezidente , pentru veniturile realizate atât în România , cât şi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice.
Sunt EXCEPTATE de la plata impozitului pe profit : a) trezoreria statului; stituţiile publice pentru fondurile publice constituite; ganizaţiile de nevăzători , de invalizi şi de handicapaţi; ndaţiile române; e) cultele religioase; le de învăţământ;
stituţiile de învăţământ particular acreditate şi cele autorizate;
h)
asociaţiile de proprietari.
Care este anul fiscal al impozitului pe profit? Anul fiscal este în general , anul calendaristic. În cazul înfiinţării unui contribuabil , în cursul anului fiscal , perioada impozabilă începe: la data înregistrării contribuabilului la Registrul Comerţului , dacă are această ligaţie; la data înregistrării contribuabilului în Registrul de evidenţă a judecătoriilor , dacă e acesta obligaţie; la data intrării în vigoare a contractelor de asociere , în cazul asocierilor care nu u naştere unei persoane juridice. În cazul desfiinţării unui contribuabil , în cursul unui an fiscal , perioada impozabilă începe: la data înregistrării în Registrul Comerţului a cererii de fuziune sau diviziune, în zul diviziunilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor ridice supuse acestor operaţiuni; la data radierii din registrul în care a fost înregistrată înfiinţarea contribuabilului; la data încetării contractului de asociere , în cazul asocierilor care nu dau naştere ei persoane juridice.
Cotele de impunere a impozitului pe profit: cota generală de 25%;
cota de 80% aplicată BNR; cota de 5% pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi pe bază de licenţă în nele libere , pentru profitul impozabil ce corespunde acestor venituri , pînă la 31 decembrie 04; contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută n exportul de
bunuri , plătesc o cotă de 25% pentru partea din profitul impozabil ce
respunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor; pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte , uburilor de noapte , a discotecilor şi a cazinourilor , impozitul pe profit datorat aferent estor activitati , nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activităţi . În uaţia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activităţi , ntribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate .
Calcularea impozitului pe profit: - profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora , dintr-un an fiscal , din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Pr I = VT – CT – Vneimp + Ch neded VENITURILE NEIMPOZABILE
sunt:
dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană ridică română ; veniturile realizate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli deductibile ; alte venituri neimpozabile , prevăzute expres în legi speciale. La calcularea profitului impozabil , cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente veniturilor impozabile.
CHELTUIELILE DEDUCTIBILE sunt:
cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate şi bunurilor mobile ndute cu plata în rate (sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în ntractele încheiate între părţi , proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a rării ); cheltuielile cu chiria plătită de utilizator , în cazul contractelor de leasing eraţional , şi amortizare + dobândă în cazul contractului de leasing financiar; cheltuieli pentru popularizarea numelui persoanei juridice , a unui produs / serviciu in utilizarea mijloacelor de informare în masă , precum şi costurile asociate
producerii
aterialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare , atunci când acestea au avut la bază contract scris; cheltuieli pentru transportul şi cazarea salariaţilor , ocazionate de delegarea / taşarea în ţară sau în străinatate , în limitele prevăzute de lege ;
cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate angajaţilor cu contract de uncă . constituirea de rezerve legale în limita a 5% din profitul contabil , până acesta va inge a 5-a parte din capitalul social subscris şi vărsat; cheltuieli de sponsorizare , efectuate potrivit legii, în limita a 5% aplicată asupra ferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor , inclusiv accizele , mai puţin cheltuiala impozitul pe profit ; perisabilităţile , în limitele aprobate prin hotărâre a Guvernului. CHELTUIELILE NEDEDUCTIBILE sunt:
cheltuieli cu impozitul pe profit datorat ; amenzile, confiscările , majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate ; suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor , pentru plasări în ţară şi în străinătate , care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru stituţiie publice; cheltuieli privind stocurile şi imobilizările corporale constatate lipsă din gestiune ori gradate , neimputabile , pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare , precum şi TVA erentă acestor cheltuieli; cheltuieli cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub formă de avantaje în tură; cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ , trivit Legii contabilităţii nr. 82/1991 ,republicată; cheltuieli privind contribuţiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau re nu sunt reglementate de actele normative , inclusiv contribuţiile la fondurile de pensii , altele cît cele obligatorii;
cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului. Sunt ceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncă , boli profesionale şi risc ofesional ; cheltuieli de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate ntre totalul veniturilor şi al cheltuielilor , inclusiv accizele , mai puţin cheltuielile cu impozitul pe ofit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului; cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale e contribuabilului , cu excepţia celor care constituie garanţie bancară.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial , până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor. Pentru trimestrul IV , contribuabilii au obligaţia să plătească în contul impozitului pe profit , pînă la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor , o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pe trimestru III , urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilanţul contabil să se efectueze pînă la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.
“Declaraţia privind obligaţiile de plată la Bugetul de Stat “ cu impozitul pe profit datorat cumulat la sfîrşitul perioadei de raportare . Această declaraţie se depune în 2 exemplare , din care 1 exemplar pentru Administraţia Financiară şi 1 exemplar pentru societatea comercială . Anual , odată cu depunerea situaţiilor financiare anuale , fiecare societate comercială plătitoare de impozit pe profit va depune la Administraţia Financiară “Declaraţia privind impozitul pe profit “ , în 2 exemplare , care este o declaraţie finală privind impozitul pe profit . Declaraţia de impunere se semnează Contribuabilii au obligaţia să depună
trimestrial
de către administrator sau de orice altă persoană autorizată sa îl reprezinte pe acesta .
Recuperarea pierderii pierderea anuală , stabilită prin declaraţia de impozit pe profit , se cuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutiv ; recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora , la care termen de plată a impozitului pe profit .
Sancţiuni Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează
majorări (0,07% pentru fiecare zi de întârziere) şi penalităţi de întârziere ( 0,5% din suma datorată pentru fiecare lună întârziată ) , potrivit reglementărilor în vigoare. Constatarea , controlul , urmărirea , încasarea şi executarea silită a impozitelor reglementate de prezenta lege , precum şi a penalităţilor , a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de întârziere se efectuează de către organele fiscale ale Ministerului Finanţelor Publice. Un inspector fiscal sau un alt angajator al unei unităţi fiscale , autorizat în acest sens , are dreptul de a intra în incinta de afaceri a contribuabilului sau în alte incinte deschise publicului , conform Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal , aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 64/1999 , cu modificări ulterioare , în scopul determinării obligaţiilor fiscale ale
acestuia . Accesul este permis numai în cursul orelor normale de serviciu , iar în afara acestora , numai cu autorizaţie scrisă a conducerii unităţii fiscale , justificată de necesitatea controlului .
2.2. Conturi utilizate pentru evidenţa impozitului pe profit În contabilitatea agentului economic obligat să conducă contabilitatea în partidă dublă , relaţiile de decontare cu bugetul centralizat al statului , bugetele locale şi bugetele speciale sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 44 “Bugetul statului , fonduri speciale şi conturi asimilate” , a cărei structură este reglementată de Planul general de conturi aprobat prin OMFP nr. 306/2002. Grupa 44 “ Bugetul statului , fonduri speciale şi conturi asimilate “ cuprinde conturile de datorii (conturi de pasiv ) şi creanţe faţă de bugetul centralizat al statului , bugetele locale şi fondurile speciale (conturi de activ). Dat fiind faptul că impozitul pe profit se calculează cumulat de la începutul
anului fiscal , se va înregistra în contabilitate trimestrial doar diferenţa dintre impozitul pe profit calculat la sfîrşitul perioadei de raportare şi impozitul pe profit datorat la sfârşitul perioadei precedente de raportare . În funcţie de fluctuaţia bazei de calcul , respectiv a profitului impozabil de la o lună la alta , această diferenţă poate lua valori: pozitive , reprezentând o datorie din impozitul pe profit pentru luna de referinţă; negative , reprezentând o creanţă din impozitul pe profit pentru luna de referinţă . CONTUL 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” Indiferent că rezultă datorii sau creanţe trimestriale din impozit pe profit , acestea se înregistrează în contabilitate cu ajutorul următoarelor conturi: Conţinut economic : ţine evidenţa cheltuielilor cu Pe de o parte ,impozitul ca şi cheltuială pe profit.cu impzitul pe profit , cu ajutorul contului 691 Funcţia contabilă : cont de activ. heltuieli cu impozitul pe profit “ , al cărui conţinut economic este: Se debitează , la sfîrşitul lunii , cînd se închid conturile de cheltuieli prin debitul contului 121 “Profit şi pierderi” . Nu prezintă sold .
2)Pe de altă parte , ca relaţie de decontare fiscală , cu ajutorul contului 441 “ Impozit pe profit/venit” :
CONTUL 441 “Impozitul pe profit/venit” Conţinut economic : ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit/venit. Funţia contabilă : cont bifuncţional. Se creditează cu sumele datorate de unitate către bugetul statului/bugetele locale , reprezentînd impozitul pe profit/venit (691, 698). Se debitează cu sumele virate bugetului statului/bugetelor locale reprezentînd impozitul pe profit/venit (512). Soldul poate fi: 2.3. Documente pentru Creditor = utilizate sumele datorate de evidenţa unitate impozitului pe profit Debitor = sumele vărsate în plus. Cadrul legal în vigoare impune agenţilor economici următoarele raportări fiscale trimestriale şi anuale privind impozitul pe profit :
1. “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de
stat”, cod 14-13-01.01 , anexa nr. 1 la OMF nr. 1313/1999-TRIMESTRIAL ; 2. “Declaraţie privind impozitul pe profit “ , cod 134-1301.04 , anexa nr. 4a la OMF nr. 1313/1999- ANUAL.
Declaraţia privind obligaţiile de plată de la bugetul de stat de stat se completează şi se Declaraţia privind obligaţiile plată la bugetul depune de plătitorii de impozite şi taxe cărora , potrivit legislaţiei în vigoare , le revin obligaţiile de plată la bugetul de stat cuprinse în această declaraţie . Declaraţia se completează şi se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială
se află sediul plătitorului sau la care acesta este luat în evidenţa
fiscală , dupa caz , astfel :
LUNAR , până la data de 25 a lunii următoare la care se referă , pentru obligaţiile de plată reprezentând:
Impozitul pe profit datorat de Banca Naţională a României;
Accizele;
Impozitele reţinute prin stopaj la sursă ;
Cota aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar ;
Contribuţia pentru turism ;
Taxa pentru jocurile de noroc.
TRIMESTRIAL , până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor , pentru obligaţiile de plată reprezentând :
Impozitul pe profit ;
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor .
Declaraţia se completează înscriindu-se cu majuscule , citeţ şi corect , toate datele prevăzute în formular , utilizându-se pix cu mină de culoare neagră . Dacă este posibil , declaraţia va fi completată la maşina de scris sau introdusă în calculator şi reprodusă la imprimantă . În căsuţele care rămân necompletate nu se va înscrie nici un semn grafic care să semnifice lipsa datelor ( - , x , / etc ) , spaţiul rămânând gol . Formularul se completează în 2 exemplare : o
Originalul (culoare verde) se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are sediul plătitorul sau unde acesta este luat în evidenţa fiscală , după caz ;
o
Copia (culoare neagra) se păstrează la plătitor .
În cazul în care plătitorul corectează declaraţia depusă iniţial , declaraţia rectificată se întocmeşte pe acelaşi model de formular , înscriindu-se “X” în spaţiul special prevăzut în acest scop . Rândurile prevăzute pentru declararea impozitelor / taxelor se completează cu sumele reprezentând obligaţii constituite în perioada de raportare (lună , trimestru) la care se referă declaraţia şi în conformitate cu instrucţiunile prevăzute de lege . Impozitul pe profit este prevăzut în declaraţie la primul capitol (paragraf) , la rândurile 1 şi 2 :
- rândul 1 –Datorat cumulat la sfârşitul perioadei precedente :
Se completează de plătitorii de impozit pe profit cu suma reprezentând impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului la sfârşitul perioadei precedente celei de raportare ;
Pentru primul trimestru al anului fiscal , plătitorii de impozit pe profit înscriu cifra zero .
- rândul 2 – Datorat cumulat la sfârşitul perioadei de raportare :
Se completează de plătitorii de impozit pe profit cu suma reprezentând impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului fiscal până la sfîrşitul trimestrului de raportare inclusiv .
Declaraţia se semnează de către administratorul societăţii comerciale sau de altă persoană autorizată în acest sens şi se ştampilează . Declaraţia se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de impozite si taxe .
Declaraţia privind impozitul pe profitanual , după definitivarea impozitului Declaraţia se completează şi se depune pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual , până la data de 15 aprilie a anului curent , pentru anul expirat , respectiv până la data depunerii situaţiilor financiare anuale . Declaraţia privind impozitul pe profit se completează în 2 exemplare de către toţi plătitorii de impozite şi taxe .Originalul circulă la organul fiscal teritorial (Administraţia Financiară ) , iar copia rămâne la plătitorul de impozite si taxe . Declaraţia se semnează de către administratorul societăţii comerciale sau de altă persoană autorizată în acest sens şi se ştampilează . Declaraţia se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe .
Registrul de evidenţă fiscală
Pentru determinarea profitului impozabil , contribuabilii sunt obligaţi să întocmească un registru de evidenţă fiscală , într-un singur exemplar, compus din 100 de file , care trebuie numerotat , şnuruit , parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial (Administraţia Financiară).
Completarea se face în ordine cronologică , fără ştersături , iar informaţiile înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraţiile de impunere . Registrul de evidenţă fiscală se completează în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrări ale informaţiilor furnizate de contabilitate . Modul de completare a registrului de evidenţă fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil , în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acesteia. Exemple : calculul dobânzilor şi a diferenţelor de curs deductibile fiscal , amortizarea fiscală , reduceri şi scutiri de impozit pe profit , evidenţa fiscală a vânzărilor cu plata în rate şi alte asemenea operaţiuni , potrivit legii .
FLUXURI DE ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT
3.1. Fluxuri de înregistrări contabile generale privind impozitul pe profit Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat de către o societate comercială nu comportă dificultăţi , efectuîndu-se următoarele formule contabile : 1. înregistrarea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I (ianuarie , februarie ,martie ) de către o societate comercială , cu suma rezultată de plată , conform Registrului de evidenţă fiscală şi Declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul de stat : 691 “ Cheltuieli
2.
=
cu impozitul pe profit”
“Impozitul pe profit”
închiderea contului 691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit “ la 31.03.N , conform Notei contabile : 121
=
“Profit si pierdere”
3.
441
691
“Cheltuieli cu imp ozitul pe profit ”
plata impozitului pe profit prin contul bancar , conform Ordinului de plată şi Extrasului de cont.Impozitul pe profit se va vira în contul Administraţiei Financiare deschis la Trezoreria Oradea, până în data de 25 aprilie N. 441
“Impozit pe profit”
=
5121
“Con turi la banci in lei“
4.
în trimestrul II ( aprilie , mai , iunie ) , conform calcului cumulat al impozitului pe profit rezultă că societatea comercială datorează un impozit pe profit mai mare decît cel înregistrat pînă la 31.03.N.
Societatea comercială va înregistra în contabilitate un impozit pe profit egal cu diferenţa dintre impozitul calculat la 30.06.N. şi cel înregistrat la 31.03.N. 5.
691 = 441 închiderea contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit “ la 30.06.N. , “Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit” conform Notei contabile :
121
=
“Profit si pierdere”
6.
691
“Cheltuieli cu impozitul pe profit”
plata impozitului pe profit prin contul bancar , conform Ordinului de plată şi Extrasului de cont . Impozitul pe profit se va vira în contul Administraţiei Financiare
deschis la Trezoreria Oradea , până în 25 iulie N . 441
“Impozit pe p rofit”
=
691
“Cheltuieli cu impozitul pe profit ”
7. în situaţia în care la 30.06.N , rezultă din calcul un impozit pe profit datorat
cumulat pentru anul N mai mic decât cel înregistrat la 31.03.N , în contabilitate se va face o formulă contabilă de stornare care să aducă valoarea impozitului pe profit datorat la nivelul calculat în 30.06.N.
Se va înregistra o formulă contabilă în roşu sau în chenar cu suma diferenţei dintre impozitul pe profit înregistrat la 31.03.N. şi impozitul pe profit datorat cumulat la 30.06.N. 691
=
441
“Ch eltuieli cu im pozitul pe profit“
“Impozitul pe profit”
3.2. Studiu de caz privind contabilitatea impozitului pe profit la SC “PAMORA” SRL Situaţia iniţială a conturilor la 1 decembrie 2003
Contul 1012 1061 1063 117 212 371 378 401 4111 441 421 5121 5191 5198 5311
Titlul contului
Solduri
Debitoare Capital social vărsat Rezerve legale Rezerve statutare Rezultat reportat 20 75,0 07 Construcţii 136 52,55 Mărfuri 94 42,55 Diferenţe de preţ la mărfuri Furnizori Clienţi 34 25,059 Impozit pe profit Personal-remuneraţii datorate Conturi la bănci în lei 249 45,025 Credite pe termen scurt Dobânzi afer creditelor p. t. scurt Casa în lei 11 42,5154 TOTAL 548 82,7064
Creditoare 260 00 4050,07 30 25 20 65,05 26 75,04 31 42,1314 25 40,025 99 52,55 14 32,84 548 82,7064
1) Se achiziţionează materii prime%constând 25 000 000 = în stofă 401 şi in , în sumă de2975 lei , TVA 19% : 25 00
301
„Furnizori”
„Materii prime” 4 75
4426 TVA deductibilă”
Cf : facturii nr. 4/4.12.2003 2) Plata facturii furnizorului prin virament : 29 75
401 = “Furnizori”
5121 2975 “Conturi la bănci în lei”
Cf : OP nr. 7/4.12.2003 3) Se dau în consum materii prime în sumă de 2000 lei : 601 = 301 2000 “Cheltuieli cu materiile prime”
2000
“Materii prime”
Cf : Bon de consum nr. 5/6.12.2003 4) Se înregistrează cheltuieli cu salariile muncitorilor în sumă de 1000 lei : 641 = 421 1000 1000 “Cheltuieli cu salariile” “Personal-salarii datorate” Cf: Stat de plată al salariilor nr. 12/8.12.2003
5) Se înregistrează CAS 22% datorat pentru personalul angajat :
6451 = 300 “Cheltuieli cu asigurările sociale”
4311 “CUAS”
300
Cf : Stat de plată al salariilor nr. 12/8.12.2003
6) Se înregistrează aprovizionarea cu materiale consumabile în data de 10.12.2003, TVA 19% , astfel : - combustibili
300 lei ;
- materiale auxiliare
500 lei ;
- piese de schimb
150 lei ;
Aceste materiale consumabile vor fi achitate ulterior prin virament bancar în data de 12.12.2003. 500 300 150 180,5
%
=
401 “Furnizori”
3021 “Materiale auxiliare” 3022 “Combustibili” 3024 “Piese de schimb” 4426 “TVA deductibilă”
1130,5
Cf : Factura nr. 1/10.12.2003 1130,5
401 „Furnizori”
=
5121 1130,5 „Conturi la bănci în lei”
Cf : OP Nr. 5/12.12.2003 7) Se dau în consum următoarele materiale consumabile pentru procesul de 6021 = 3021 300 300 producţie : „Cheltuieli cu mat. Auxiliare”300 „Materiale auxiliare” - materiale auxiliare 150
100
- combustibili 6022 = 150 3022 150 - piese de schimb 100 „Cheltuieli cu combustibilii” „Combustibili”
6024
=
„Cheltuieli cu piese de schimb”
3024
100
„Piese de schimb”
Cf : Bon de consum nr.15/14.12.2003 8) Se înregistrează obligaţia de plată a consumului de energie electrică în sumă de 450 lei , TVA 19% :
% 450 85,5
=
401
5 35,5
605 „Furnizori” „Cheltuieli cu energia şi apa” 4426 Cf : Factura nr. 7/14.12.2003 „TVA deductibilă” Cf: Factura nr. 7/14.12.2003
9) Se achită prin casierie contravaloarea facturii de energie electrică : 5 35,5
401 = „Furnizori”
5311 „Casa în lei”
Cf : Chitanţa nr.7/14.12.2003
5 35,5
10) Se înregistrează factura telefonică în sumă de 120 lei , TVA 19% :
% 626
120
=
401
142,8
„Furnizori”
„Cheltuieli cu taxe de telecomunicaţii”
4426 „TVA deductibilă”
22,8
Cf : Factura nr.14/16.12.2003 11) Se achită factura telefonică în numerar : 142,8
401 = 5311 Furnizori” Casa în lei” Cf : Bon fiscal nr.14/16.12.2003
142,8
12) Se obţin produse finite (constând în 200 buc pantaloni stofă a 40 lei/buc , destinat vânzării ) la cost total de 8000 lei , (evidenţa se ţine la cost efectiv de producţie): 8000
345 Cf: BPTR = nr. 6/17.12.2003 711
8000
Produse finite” Venituri din roduc ia stocată” Cf : BPTR nr.6/17.12.2003 13) Se vând , în data de 20.12. , 100 pantaloni la preţ de vânzare de 945 000 lei/buc , TVA 19% : 4111: 100 buc*945 = % = 94 500 000 lei 112 45,5 -Vânzări fără TVA 000 lei/buc
701 „Clienţi” = 17 955 000 9450 - TVA : 94 500 000*19% „Venituri din vz prod finite” 4427 „TVA colectată”
17 95,5
Cf : Factura nr.17/20.12.2003 14) Se încasează creanţa de la clienţi astfel : 1000 lei numerar şi restul prin virament bancar :
% 1000 102 45,5
=
5311 „Casa în lei” 5121
411
112 45,5
„Clienţi”
Cf : Chitanţa nr. 17/20.12.2003 OP nr. 21/20.12.2003
15) Se descarcă gestiunea de produse finite la cost de producţie : - preţ de vânzare = 94,5 lei/buc ; - cost de producţie = 40 lei/buc ; - produse finite ieşite din gestiune = 100 buc * 40 lei/buc = 4000 lei . 4000
711 = 345 4000 „Venituri din producţia stocată” „Produse finite” Cf : Fişa de magazie
16) Se regularizează conturile de TVA :
17 95,5
4427 „TVA colectată”
=
% 4426
7 63,8
„TVA deductibilă”
4423 „TVA de plată” Cf : Decont de TVA
10 31,7
17) Se încasează drepturile de creanţă asupra unui client rezultate din vânzarea de mărfuri în sumă de 3425,059 lei , existente la începutul lunii , prin virament : 34 25,059
5121 = „Conturi la bănci în lei”
411 „Clienţi”
34 25,059
Cf : OP nr.32/22.12.2003 Extras de cont
18) În data de 23.12 , în urma unui control al Oficiului pentru Protecţia Consumatorului , unitatea primeşte o amendă de 200 lei pentru lipsa certificatelor de omologare , sumă achitată în numerar : 200
6581 = „Despăgubiri, amenzi şi penalităţi”
5311 200 „Casa în lei”
Cf : Proces verbal de constatare Chitanţa nr.8/23.12.2003 19) Se închid conturile de venituri : % = 4000 9450
121 711 „Profit şi pierdere” „Venituri din prod.stocată” 701 „Venituri din vz. prod finite”
13450
Cf: NC nr.53/24.12.2003 20)
Se închid conturile de cheltuieli :
121 = „Profit şi pierdere”
4620
%
601 2000 „Cheltuieli cu mat prime” 605 450 „Cheltuieli cu energia şi apa” 6021 300 „Cheltuieli cu materialele auxiliare” 6022 150 „Cheltuieli cu combustibilul” 6024 100 „Cheltuieli cu piesele de schimb” Cf: NC nr.65/24.12.2003 626 120 „Cheltuieli cu taxe de telecomunicaţii” 21) Se înregistrează impozitul pe profit datorat la sfârşitul641 anului 2003 : 1000 - Total venituri 13450„Cheltuieli lei ; cu salariile” - Total cheltuieli 4620 lei ; 6451 3 000 000 Profit brut=Total venit-Total cheltuieli=13450„Cheltuieli – 4620=8830 cu asigurările sociale” - Profit brut 8830 lei ; 6581 2 000 000 - Cheltuieli deductibile - cu amenzi şi penalităţi” „Cheltuieli - Cheltuieli nedeductibile 200 lei ; Impozit pe profit= Pi X 25%=9030X 25% = 2257,5 - Profit net = Profit brut – Impozit pe profit = 8830 – 2257,5 = 6572,5 lei
691 = „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
2257,5
441 2257,5 „Impozit pe profit”
Cf : Declaraţia de impunere 22) Se închide contul 691 : 2282,5
121 = „Profit şi pierdere”
691 2282,5 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
Cf : NC nr. 14/26.12.2003 23)
Se repartizează profitul net la sfârşitul anului pe destinaţiile stabilite de
AGA astfel : - acoperirea pierderii din anii precedenţi……………..20 75,007 lei ; - distribuirea de dividende……………………………44 97,593 lei; 6572,5
129 = „Repartizarea profitului”
% 107 2075,007 „Rezultat reportat” 457 4497,593 „Dividende de plată”
Cf : Hotărârea AGA 24) Se înregistrează impozitul pe dividende de 5% aferent dividendelor brute de distribuit asociaţilor , conform declaraţiei privind obligaţiile de plată la Bugetul de stat. Acest impozit va trebui virat odată cu plata dividendelor sau cel târziu până la 31.12 a anului următor .
224,8796
457 „Dividende de plată”
=
446
224,8796
„Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
Cf : Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat
CAPITOLUL III. ANALIZA SWOT SI EVALUAREA PERFORMANTELOR FIRMEI S.C. „PAMORA” S.R.L. are următoarele puncte tari :
dispune de o tehnologie avansată de provenienţă italiană ; îşi onorează obligaţiile faţă de furnizori la termen ; asigură transportul produselor atât la intern , cât şi la extern , deoarece dispune de un parc auto propriu ; promptitudinea de a livra marfa la timp ; asigură diversificarea produselor şi calitatea corespunzătoare standardelor mondiale , având în vedere calitatea materiei prime , designul , realizarea impecabilă a produselor ;
•
datorită calităţii excepţionale a produselor , acestea dispun de un areal geografic larg ;
Oportunităţi o
creşterea rapidă a pieţei,
o
creşterea cererii de construcţii,
o
sporirea caştigurilor încasate,
o
cererea de noi construcţii pe pieţele existente sau pe pieţe noi,
o
existenţa cererii pe noi pieţe a construcţiilor executate de societate,
o
o
posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase, modernizarea tehnologiei folosite.
Ameninţări
presiunea crescândă a concurenţei,
emanciparea consumatorilor,
fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EURO sau DOLAR,
intrarea unor noi competitori pe piaţă,
schimbări demografice nefavorabile,
schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor,
creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei,
presiunea crescândă a concurenţei,
vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri Un impediment în dezvoltarea producţiei îl constituie monocalificarea sau noncalificarea personalului din sectorul productiv , dar această problemă stă în
atenţia conducerii încercându-se organizarea de cursuri pentru policalificarea în domeniul producţiei de fuste şi pantaloni . Pentru fiecare agent economic propunerea vizează reducerea cheltuielilor şi mărirea veniturilor , având ca efect influenţa pozitivă asupra rezultatului final al exerciţiului . Cu toate că impozitul pe profit va creşte şi el ca urmare a sporirii rezultatului total al exerciţiului , rentabilitatea firmei va fi superioară. Reducerea cheltuielilor şi mărirea veniturilor se poate efectua prin următoarele modalităţi : micşorarea costului mărfurilor se poate face prin cumpărarea materiilor prime de la producătorii care practică cele mai mici preţuri , sau de la agenţii economci cât mai apropiaţi de punctul de desfacere a mărfurilor ; cumpărarea de materii prime în cantităţi mai reduse pentru reducerea cheltuielilor de depozitare şi manipulare ; practicarea unor preţuri avantajoase pentru creşterea cifrei de afaceri ; realizarea unui raport optim între venituri şi cheltuieli, care să maximizeze rentabilitatea firmei. .
1Analiza rentabilitatii veniturilor totale ale intreprinderii Nr.crt.
1. 2. 3. 4.
5. 6.
Indicatori
Venitul total Cheltuieli totale Venitul tatol recalculat Cheltuieli totale recalculate Profitul brut al exercitiului Rata rentabilitatii veniturilor(%)
2002
1.321.210.662 1.161.490.955 -
2003
1.624.970.369 1.431.555.729 1.497.668.543 1.330.442.127
159.719.707
193.414.640
13,75
13,51
Se constata scaderea ratei rentabilitatii veniturilor totale in perioada analizata cu 0,24%.La aceasta scadere au participat urmatorii factori: Structura veniturilor,desi in crestere , a determinat o scadere a ponderii acelor venituri in rata rentabilitatii veniturilor. In ceea ce privetse analiza influentei preturilor si a influentei costurilor acesti doi indicatori au influenta seminificativa asupra ratei rentabilitatii veniturilor: Intensitatea influentei costurilor este mai mica decat cea a influentei preturilor(-12,75>12,68). Acest lucru denota o eficienta economica,intructa acest lucru se face simtit in evolutia ratei rentabilitatii veniturilor •
•
Analiza structurii contului de profit şi pierdere a întreprinderii: Nr.crt.
Indicatori
1.
1. Venituri din 1.311.544.551
1.566.249.219
1,194
2.
exploatare Chelt. expl., din 1.125.794.758
1.356.938.192
1,205
2.1. 2.1.1.
care: Ch.CA Ch.mat.
1.092.020.915 658.649.221
1.316.230.046 767.949.648
1,21
1,165
2.1.2.
Ch.pers.
240.243.028
234.943.085
0,98
2.1.3.
Ch.prest.terti
117.955.593
174.355.313
1,48
2.1.4.
Ch.amortiz.
111.715.563
134.671.337
1,205
2.1.5.
Ch.imp,taxe,vars
10.525.953
14.304.480
1,36
2.1.6.
. Alte
ch.de 13.938.711
34.387.493
2,47
3.
exploat Venituri
9.666.111
58.721.149
6,07
4.
financiare Chelt financiare, din care
2002
35.696.196
2003
74.617.537
Indice
2,09
4.1.
Ch.dob.bancare
7.330.935
14.642.605
5.
Venituri
-
-
6.
excepţionale chelt. excepţ.,
-
-
7. 8. 9.
din care: Venituri totale Cheltuieli totale CA
1.321.210.662 1.161.490.955
1.624.970.369 1.431.555.729
1.274.554.41
1.526.347.34
5
0
2,00
-
1,22 1,23
1,198
La nivelul de ansamblu al activitatii desfasurate,societaea prezinta ineficienta economica, deoarece conform corelatiei de echilibru, fiecare leu cheltuit atrage o pierdere financiara importanta.Mentinerea unei astfel de situatii va conduce societatea la pierderi financiare efective,desi in momentul acesta al analizei agentul economic are Pr (profit)la nivelul exercitiului financiar si la nivelul activitatii de exploatare.Constatand situatia in defavoarea intreprinderii consider utila aprofundarea analizei pe corelatii de echilibru specifice fiecarei categorii de activitate Prin urmare,desi veniturile din exploatare predomina veniturile din vanzari sia ceste venituri din vanzari inregistreaza o dinamica superioara veniturilor din exploatare totale, ceea ce denota o eficacitate a activitatii firmei, constatam acea stare de ineficienta economica.Firma inregistreaza inca profit din exploatare,deci, masurile de redresare sau de eliminare a dificultatilor vor fi usor de implementat. Fiecare leu cheltuit pantru aprovizionarea cu materii prime,combustibil,apa,energie atrage pierderi financiare importante.Prin urmare, politica manageriala vizand aprovizionarea cu astfel de elemente, respectiv alocarea in consum sunt deficitare.Pentru a stabili vulnerabilitatile efective identificam elementele importante.Se verifica elementele legate de politica de parovizionare respectiv modalitatile de alocare in consum a obiectelor muncii (MATERII PRIME, COMBUSTIBIL, ENERGIE ELECTRICA, APA).La capitolul politica de personal constatam eficienta si lipsa de vulnerabilitate .Personalul e remunerat in corespondenta cu productivitatea muncii. Activitatea societatii se constata a fi eficienta in acest context al activitatii desfasurate in cadrul intreprinderii. In urma acestui indicator observam eficienta economica a politicii de investitie.
Avand in vedere situatia de fata,reprezentata de corelatia de echilibru deducem o situatie nefavorabila economic. Se constata o situatie de ineficienta economica din punct de vedere al evolutiei ratei de renatbilitate economicein anul 2002 fata de anul 2003. Factorii de influenta au o evolutie negativa sia cest lucru se rasfrange si asupra ratei de rentabilitate economica .
CONCLUZII ŞI PROPUNERI Studiul de caz efectuat la S.C. „PAMORA” S.R.L. privind evidenţierea înregistrării impozitului pe profit a fost realizat pe luna decembrie 2003 , pornind de la o situatie iniţială la 1 decembrie 2003 , şi am ales solduri iniţiale la conturile esenţiale pe care le utilizează agentul economic. Am evidenţiat o parte din operaţiunile firmei pe care le realizează într-o lună, calculând trimestrial impozitul pe profit datorat precum şi cel de plată. Cum studiul efectuat nu porneşte cu o situaţie iniţială la contul de profit şi pierdere , nu am avut informaţii referitoare la venituri şi cheltuieli , motiv pentru care calcularea impozitului pe profit s-a realizat doar pe luna decembrie a anului 2003. 1. Analiza financiară identifică starea de echilibru financiar static şi dinamic, şi starea de profitabilitate a întreprinderii pentru a măsura creşterea valorii capitalurilor acesteia şi pentru a planifica activităţile viitoare de exploatare, investiţii şi financiare.
2. La nivelul fiecărui agent economic există un echilibru propriu, ca parte integrantă în echilibrul financiar general. Pentru ca un agent economic să deţină un echilibru financiar va trebui ca veniturile sale să egaleze cheltuielile efectuate. 3. Cercetarea încasărilor şi plăţilor constituie o etapă importantă a analizei situaţiei financiare patrimoniale. 4. Echilibrul dintre resurse şi utilizări este alături de rentabilitate, obiectivul cel mai important al finanţelor întreprinderii. Urmărind această egalitate se are în vedere concomitent atât repartizarea optimă a resursele pe elemente ale structurii de producţie cât şi pe surse de provenienţă în scopul obţinerii celei mai eficiente alocări de resurse cu cel mai redus cost de procurare şi utilizare a acestora, ambele exigenţe fiind în măsură să contribuie la obţinerea de profit maxim pe perioade îndelungate de timp, cu toate incertitudinile şi fluctuaţiile frecvente ce se manifestă în economia de piaţă. În concluzie , S.C. „PAMORA” S.R.L. şi-a încheiat activitatea cu un profit net la sfârşitul anului 2003 repartizat integral pentru acoperirea pierderii din anii precedenţi , iar restul pentru distribuirea de dividende
BIBLIOGRAFIE
1. Epuran , M. , Băbăiţă, V. , - Bazele teoretice şi practice ale contabilităţii , Editura Mirton , Timişoara , 2001 ; 2. Isai , Violeta , “Manual de contabilitate” , clasa a X-a , a XI –a , Editura All , Bucureşti , 2001 ; 3. Pop ,Valer, “ Bazele contabilităţii”, Curs anul I , Editura Treira , Oradea , 2003; 4. Pop , Valer , - Contabilitatea financiară , Editura Treira , Oradea , 2003; 5. Pântea, P., - Contabilitatea financiară a agenţilor economici , Editura Intelcredo, Deva , 2001 ;
6. Pântea , P., - Managementul contabilităţii româneşti , Editura Intelcredo , Deva , 2001 ;
7. Pop , Atanasiu , - Contabilitatea financiară românească , Editura Intelcredo , Deva , 2002 ;
