Constantin Noe - Colonizarea Cadrilaterului

Versurile din Miorita sunt simple parafraze ale acestor bocete: adicd citatiuni savante din genul ritual al bocetului, folosite in baladd, §i uneori in colinde, pentru ca ele sd se incarce, in mintea acelui care §tie terra rituald cu tot intelesul pe care it au acolo. Dar pentru ca acest fenomen sd se poata Intampla, trebue§te ca cel ce ascultd Miorita

sd cunoasca ritualul mortii: numai astfel va gusta subtila aluzie a imaginei rituale,

folositd intr'un cantec profan, jocul care iese din schimbarea melodiei rituale de mort, cu aceea de baladd, §i potrivirea cuvintelor pentru noul for inteles. Dar pentru aceasta e nevoe de altceva decat de o analiza literard. Mai plin de folos ar fi pentru un filosof roman sd asiste la scena nocturnd a desgroparii unui mort, care s'a facut strigoiu: sa van. Intaiu satul intreg inebunit de spaima §i omorind cu tepoiul §i cu focul pe strigoiu. Apoi va putea Intelege mai lesne ca nu §tie mai nimic din filosofia poporului roman §i ca va mai trece multd vreme, pand sd patrunda toate tainele acestor Waal, mai putin simpli §i idilici decat se crede de obiceiu. H. H. STAHL

COLONIZAREA CADRILATERULUI I. 12 ani de dibuiri. In Dobrogea Veche, guvernele tarii s'au ocupat, dela inceput, de romanizarea tinutului, luand, Indatd dupd alipire, masuri pentru colonizarea ei. 5i cu toata saracia de mijloace a Orli, care, deabia Inchegata dupd unirea din 1859 §i dupd intronarea dinastiei strdine, trebuise sd facd NA' rdzboiului dela 1877, carmuitorii vechei Romanii au izbutit, totu§i, sa schimbe, in cateva decenii, fata acestei provincii, nu numai sub raport material, ci Si ca Infati§are etnica. Aceasta izbanda a fost inlesnita de cloud imprejurdri : Una a fost prezenta in Dobrogea

Veche a unei populatii romane§ti care, dupd cum au dovedit cercetarile unei intregi pleiade de eruditi In frunte cu profesorul C. Bratescu dela Universitatea din Cernduti, intrecea in numar fiecare din populatiile straine luate in parte. A doua a constat in masura foarte nimeritd, pe care carmuitorii de atunci au luat-o de a acorda numai drepturi politice partiale locuitorilor provinciei, urmand sd capete plenitudinea acestor drepturi dupd o perioadd care se va socoti necesard pand la deplina asimilare a for cu poporul roman 1). Prin aceasta masurd, provincia a fost feritd timp de aproape trei decenii, de agitatiile politicii de partid, iar guvernele §i administratia au putut lua §1 aplica toate masurile ce le-au crezut folositoare, fard a se izbi de rezistenta grupelor de partizani §i de consideratii electorale.

De aci reu§ita deplind a straduintelor de romanizare §i de occidentalizare a

Dobrogei Vechi.

Cu totul altfel s'au petrecut lucrurile in Cadrilater. Si aci exista pe vremea turcilor un numar Insemnat de populatie romaneascd, mai ales in satele §i ora§ele din lungul Dundrii. Populatia romaneasca din Turtucaia, cu biserica §i §colile ei vechi de peste un secol, s'a pastrat pand la alipire. Tot astfel In Silistra, la 1878, Romanii erau in majoritate fata de Bulgari. 1) Locultorii Dobrogei aveau dreptul de a cumpara !mobile rurale in Dobrogea si de a face parte din consilille comunale si din Camerele de comert. Nu puteau alege sau fi alesi in parlament. 2

119

Cei 34 de ani de stapanire bulgara, cu colonizarile masive infaptuite de guvernele statului vecin si cu prigoanele indreptate impotriva graiului roman, au schimbat aceasta stare de lucruri in Mara doar de Turtucaia, ale cdrei scoli s'au bucurat totdeuna de sprijinul Statului roman.

Populatia romans din Cadrilater se afla astfel, la alipirea lui, intr'o inferioritate

vAditA fald de celelalte doua principale elemente locale: Turcii si Bulgarii. Aceasta situatie etnica ingrijitoare si dusmania ce clocotea dincolo de noua granita, dusmanie care se desfasurase din plin intre 1916-1918, ar fi trebuit sa constitue un indemn ca, din primele momente, stApanirile tarii sa se preocupe de problema colonizArii acestui tinut. Experienta dobandita in Dobrogea Veche, mijloacele sporite ale Regatului, fats de trecut, faceau mult mai lesnicioasd ducerea la bun sfarsit a unei atari intreprinderi.

Cu toate acestea, a trecut peste un deceniu dela alipirea Cadrilaterului, fara ca sa se faca ceva temeinic in aceasta directie. Cauzele sunt mai multe: Mai intai rdzboiul mondial care a inceput in 1914, curand dupd alipirea Cadrilaterului (1913); apoi intrarea Romaniei in actiune (1916), invazia si ocupatia inamicd (1916-1918), au facut cu neputinta, 'Ana in 1919, orice pas in acest sens. Dupa reintoarcerea stapanirii romanesti, guvernele care s'au perindat, formate in

parte din oameni noi, adusi de votul universal si de alipirea provinciilor, nu au avut nici hotarirea, nici ragazul necesar de a se angaja pe drumul colonizarii Cadrilaterului. Numeroase probleme noui, rasarite din unirea provinciilor, din noua asezare a Statului, din ref orma agrara, din criza financiara ; apoi preocupdri electorale si de partid etc., le-au absorbit toata atentia,

De aceea, in primii 12 ani, dupa alipire, problema colonizarii nu s'a pus decat

indirect si fractionar si nici de cum ca o mare problema de Stat. Ea se intrevede ici colo, ca o intentie sfioasd, inecata in materia altor legiuiri si nu ca o chestiune de sine statatoare. Dispozitiile acestor legiuiri, care au resfrangeri indirecte asupra chestiunii colonizarii, au fost, totusi, de naturd a-i inlesni infdptuirea ei viitoare.

Prima legiuire de acest fel a fost Legea pentru organizarea Dobrogei Noi" dela 1 Aprilie 1914.

Dupd pilda intocmirilor edictate in Dobrogea Veche prin legea din 3 Aprilie 1882, modificatd prin legile din 10 Martie 1884, 15 Februarie 1885, 11 lunie 1889, 25 Martie 1893 si 4 Aprilie 1908, aceasta lege, in capitolele privitoare la proprietatea funciard din Dobrogea Noma, stabileste caracterul diverselor forme de proprietate2): proprietate absoluta, proprietate mirie, proprietate de mans moartd si edicteazd norme pentru revizuirea si confirmarea titlurilor de proprietate indicand si modalitatile pentru transformarea

obligatoare a proprietatii mirie" in proprietate absolutd. Totodata ea precizeaza si categoriile de pamanturi din care se alcdtueste patrimoniul rural si urban al Statului in Cadrilater.

2) Dupa leglie otomane, proprietatea imobillara in Turcia era alcatuita din urmitoarele categoril: a) Malk: proprietatea absoluta, ceea ce Romanii numiau plenum dominlum; dominium ex jure quirlfium`. b) Mirk proprietatea Statului data In folosinta particutarilor, care aunt posesori dar nu proprietari. Ei au obligatia a plat' Statului, din recolta, o dijma. 0 Melkufe: sau vacuf: proprietate afectata institutillor religioase. d) Metruke: proprietatile destinate uzului public; drumuri; piete, balciuri; podurile comunale. e) Mewat: locurile inutilizabile ¢i inaccesibile, care pot deveni milk dacti cineva le-ar face productive. In Dobrogea 41 Cadrilater cea mai raspandita forma de proprietate era mirk'. Pentru ca proprietatea din acaste tinuturi at se incadreze In regimul general de proprietate al Statului roman, era necesar ca proprietatea mirie° sä fie transformata in proprietate absoluta. De ac' nevoia de a legifera modalitatile si procedura prin care proprietarui obtinea un tutu de proprietate normalli, ritscumparAnd drepturile Statului asupra acestel proprietati, fie prin cedarea unei treimi, fie achitand In ban', cu anumite Inlesniri de plata.

120

In aceasta lege numai intr'un singur loc se intrezdre§te ceva care s'ar putea lua drept o intentie de colonizare : Este art. 8, care spune:

Romtmii de origine pot dobandi imobile rurale in acest teritoriu, chiar dad:. n'au obtinut recunoa#erea". Legea a ramas litera moartd. Rdzboiul care a izbucnit numai la cateva luni dupd promulgarea ei, i-a impiedecat aplicarea. Un pas mai Insemnat Inca, se face prin Legea pentru Expropriere §i ImproprieWire" (Ref orma Agrara)3). Mdsurile de colonizare cuprinse in aceasta lege, nu tintesc un scop special de intarire a populatiei romane§ti in provinciile unde aceasta populatie este in numdr redus Si unde siguranta statului ar fi amenintata. Ordinea de preferinta la improprietdrire este stability de art. 78 astfel : 1. Mobilizatii in ritzboiul 1916-1918. 2. Mobilizatii in campania din 1913. 3. Vaduvele de rdzboiu pentru copii. 4. Agricultorii mici, lipsiti de pamant. 5. Agricultorii cu proprieati mai mici de 5 ha §i orfanii de rdzboiu. La conditiuni egale (art. 79): a) Invalizii; b) Cei care in trecut au muncit pe mo§ie; c) Cei care au mai multi copii ; d) Cei mai in varstd.

La colonizare, au preferinta, in ordinea de precddere, stability in tablourile de

improprietarire (art. 118) : locuitori din regiune, din judet din alte provincii. Aceasta lege nu face nicio diferentiere, din punct de vedere etnic, intre cei indeptatiti ar fi impropietdriti pe loc sau colonizati aiurea. Ea nu exclude dela improprieWire pe cei neromani a§a cum face, de pilda, legislatia de improprietarire Iugoslava, care a lipsit de beneficiul improprietdririi pe locuitori de origina neslava4). Un strain, deci care inpline§te conditiile cerute de art. 78 poate sd fie improprieWit pe loc sau colonizat aiurea la fel ca §i un roman, chiar in Cadrilater. De fapt astfel de cazuri au §i fost. In judetul Durostor exista numero§i sateni de origina bulgara, din judetul Vla§ca

§i Ilfov care au fost improprietariti de catre organele Statului nostru pe baza legii de improprietarire.

In deosebire de locuitorii puri romani care se hotarau cu greu sd porneascd peste Dundre, intro lume necunoscuta, ace§ti semi romani, care acasd mai vorbesc bulgdre§te, se duceau bucuro§i.

Tinand seama de aceste observatiuni, trebue sa recunontem, totu§i, ca Legea de Expropriere §1 Improprietarire a adus o contributie serioasd §1 la colonizarea Dobrogei Noi, in doud moduri: 1. Prin faptul cä, prin aplicdrii scarii de expropriere din Vechiul Regat §i la mo§iile din Dobrogea Nod, ea creea in aceasta regiune Statului disponibilitati de terenuri. Aceste disponibilitati nu erau prea marl insa deoarece proprietdtile mari in cele cloud judete. erau rare. 2. Prin faptul ca indreptatitii la colonizare din judetele Vechiului Regat puteau fi indrumati in Cadrilater spre a capita loturi. Aplicarea ei, in ce prive§te colonizarile in Dobrogea, a fost ca §i inexistenta.

Cu vremea, cativa indrepatiti la improprietdrire au fost indreptati spre judetele

Durostor §i Caliacra. Fixarea lor, fie din cauza formalitatilor ingreundtoare, fie din cauza lipsei de mijloace pentru intemeerea unei gospodarii statornice, fie mai ales din cauza mediului strain §i ostil in care erau chemati sd traiasca izolati §i slabi materialice§te, se fdcea cu greu. 9 15 Decemvrie 1918, ModificatA prin legea din 17 Iulie 1921, Monitorul Oficial Nr. 82.

4) De ex. Romanil din Banat n'au fost ImproprietAritl chiar dacA an indeplinit toate conditille cerute de lege

121

Cat pentru o colonizare de proportii, care sd transforme mediul local inteunul adaptat romanismului, disponibilitdtile de pdmant, ce le-a oferit reforma agrard (exproprierea), erau prea reduse ca se permita o asemenea intreprindere, pe baza lor. Asemenea disponibilitati puteau fi dobandite numai prin punerea in vigoare a Legii pentru organizarea Dobrogei Noi din 1 Aprilie 1914.

Aceasta s'a f Acut °data cu promulgarea Legii pentru modificarea unor dispozitiuni din cap. VI al legii dela 1 Aprilie 1914 pentru organizarea Dobrogei Noi. 5) Prin aceasta lege s'au intarit, completat §i precizat mai toate dispozitiunile legii din 1914 in partite privitoare la proprietatea funciard. Prin ea posibilitAtile localnicilor de a stdpani, prin titluri false, pamanturi ce nu le apartin, sunt mic§orate. Drepturile Statului sunt apdrate mai bine. Se fixeazd in chip Idmurit §i precis categoriile de bunuri care fac parte din patrimoniul Statului. Pdmanturile rurale, fie proprietate absolutd, fie posesiune mirie spune art. 116 ale locuitorilor care nu §i-au depas titlurile spre verificare, in terminul prevdzut de art. 1116); ale acelora ale cdror titluri au fost verificate §i respinse; cum §i ale acelora care an contravenit dispozitiunilor art, 114 sunt qi Milian de drept proprietatea Statului, care infra in stdpanirea for pe cale administrativd, faro somatiune, punere in intarziere sau judecatd". Posesorii terenurilor mirie (art. 117) devin proprietari deplini pe aceste Omanturi, fie abandon and Statului o treime din catimea peimantului recunoscut, fie pldtind Statului rascumpArarea undei proprietati, care se fixeazd la 1/3 din valoarea maxima a pdmantului, dupd categorii, fixate pentru acea localitate de Consiliul Superior de Agriculturd pentru islazurile comunale",

In toate aceste cazuri posesorul devine proprietarul absolut pe restul terenului

recunoscut".

Prin art. 120 Statul stabile§te un drept de preemtiune in caz de vanzare de catre proprietari a vreunui teren agricol, fixand §i normele dupd care se exercita. Patrimoniul funciar at Statului este determinat prin art. 124 astfel: Sunt §i rAman proprietatea statului: a) Toate bunurile de verice nature care an apartinut Statului bulgar ca avere publica sau private la 28 lunie 1913; b) Toate pAdurile. Mara de acelea stdpanite de persoane particulare in mod individual §i ale cdror acte au fost verificate §i admise conform legii; c) Toate islazurile comunale (ob§te§ti), fora deosebire de modurile cu care au fost dobandite; d) Toate terenurile arabile, de pd§une, de padure, cum §i orice fel de bunuri care apartin §coalelor de verice categorie ar fi ele §i on care au fost modurile de dobandire; e) Toate terenurile de orice nature §i dobandit prin orice mijloc, care apartin bisericelor §i oricdror a§ezdminte culturale sau de binefacere publice; f) Toate minele carierele §i apele minerale; g) Toate locurile, baljile, canalurile §i pescdriile de orice nature; h) Toate pamanturile prevazute la art. 116. (Vezi mai sus). In sfar§it, prin art. 129, legea din 22 Aprilie 1924 pune pentru, prima datd in chip direct, chestiunea colonizer Pe pdmanturile astdzi proprietatea Statului cum Si pe cele intrate in patrimoniul sau

prin legea de fatd sau prin expropriere, statul poate face colonizeiri qi instrainari in loturi mica prin Casa Centrald a Improprietdririi, in baza unui jurnal al Consiliului de Mini§tri".

Prin legea aceasta, principalele conditii pentru pornirea unei actiuni viguroase de colonizare erau dobandite. Statul a fost pus in situatie de a dispune, in chip efectiv, de 8) Mon. Of. Nr. 89 dln 22 Aprilie 1924.

6) Art. 111 acorda termin de un an pentru depunerea titlurilor doveditoare de proprietate absolute sau mirk.

122

un intins patrimoniu rural realizat, in parte, prin legea exproprierii din 1921 §i in cea mai

mare parte prin aceasta lege (din 22 Aprilie 1924) care a completat pe cea din 1914. Avand un patrimoniu insemnat, Statul putea sa porneascd, in sfar§it, cu hotarire actiunea de colonizare. Totu§ nici pand la promulgarea legii din 1924, nici dupd aceasta data, o asemenea actiune nu s'a produs. Un Inceput, foarte sfios in sensul colonizdrii s'a facut in toamna anului 1922 prin Jurnalul Consiliului de Mini§tri cu Nr. 3.465 din 3 Noemvrie. Prin acest jurnal guvernul de atunci a hotarat infiintarea unor grupe de colonii militare.

S'au infiintat 13 colonii, ce trebuiau sa fie formate din fo§ti luptatori pe frontul dobrogean, in razboiul din 1916-1918. Aceste colonii trebuiau sä fie conduse de catre un *ef de Colonie §i organizate pe baza principiilor Ministerului de Rdzboi. Lotul de colonizare, pentru aceste colonii, a fost fixat la cate 25 ha. fiecarui sef de colonie §i fiecarui colonist. *efii de colonie militara, care erau recrutati din ofiterii activi §i de rezerva care au facut campania din 1916-1918, an mai obtinut, peste lotul lor de colonizare, §i cate 75 de ha. cu arenda pe timp de 15 ani7). Arenda era a§a de redusa incat putea fi socotita ca o obligatie cu totul neglijabila. Totalul coloni§tilor, a§ezati in cele 13 colonii, a fost de 458 de persoane. Toti coloni§tii proveneau din Vechiul Regat. Suprafata de terenuri ce li s'a atribuit a fost de 12.500 ha.

Coloniile au fost a§ezate toate in judetul Caliacra 8) in partea de Vest. Ace§ti 458 de coloni§ti, cateva zeci de indreptatiti la improprietdrire, care neputand

fi satisfacuti pe loc in satele lor fuseserd indrumati peste Dundre, iata tot ce se facuse. Este de notat ca cea mai mare parte dintre ace§ti din urma coloni§ti nu reu§eau sa se instaleze in chip statornic. Fiind originari cei mai multi din satele limitrofe judetului Durostor sau Caliacra, ei se intorceau in satul lor de indata ce-§i strangeau recolta de pe lotul lor, pe care cea mai mare parte nici nu-1 munceau singuri ci-1 dau in parte la localnici turci sau bulgari. Unii dintre dan§ii, care nu se puteau intoarce iu sate, ajungeau sa lucreze cu ziva sau cu anul pe la gospodarii localnici mai bine cuprin§i. Asemenea elemente fluctuante sau biruite de greutatile materiale, alcdtuite, pe alocurea, §1 dintre straini, erau departe de a infati§a o colonizare care sa insemne luarea in stApanire a unui tinut de catre neamul dominant. Imboldul pentru o asemenea colonizare, trebuia sa vie din altd parte, dintr'o directie cu totul nea§teptata pand atunci. El s'a produs in anul 1925. II. Mivarile de populafie din Statele Balcanice. Influenfa lor asupra Romanilor din Macedonia. Manate de simtul lor realistic §1 influentate de exemplul Turciei care s'a prabu§it, datorita mai ales existentei nationalitatilor straine: Bulgari, Greci, Sarbi in interiorul ei, Statele Balcanice au inteles, indata dupd incheierea pacii dela Bucure§ti din Iulie 1913, sa procedeze la uniformizarea etnica a supu§ilor lor, prin eliminarea celor de altd rasa. Primul tratat a fost incheeat la 29 Septemvrie 1913, intre Turcia §i Bulgaria 7) Mai tarziu aceste 75 de ha. le-au fost cedate, prin vanzare, cu inlesniri de plata 1)1 cu pret redus.

8) Colonille acestea bazate pe subordonarea militara a colonigtilor faja de I efii lor, nu au dat rezultatele agteptate. In earl de aceasta, in randurile colonigtilor se strecurasera gi elemente care nu implineau condijiile puse. In anul 1929 ele au fost supuse unei revizuiri gi verificari de catre o comisie formats din d-1 General Alimanescu, sub-geful de atunci al Statulul Major gi de catre d-I Inspector General Agronom $t. SpAtaru, delegat at Ministerului Agriculturit gi Domenillor. Rezultalul a fost ca s'a oprit continuarea colonizarilor militare far colonigtil au fost scogi de sub autoritatea gefilor de colonii gi pugi la dispozijia organelor agricole ca gi ceilalli colonigti. Colonigtil afiaji ca nu lndeplinesc condijille cerute au fost Inlaturaji. Au fost menjinuji cu loturi de 25 ha, 13 gefi de colonigti gi 252 de colonigti, in total 265. Au fost redugi la lotul de 15 ha sau 10 ha, dupa cum era loth' tip in centrul unde se aflau agezaji, 179 de colonIgti. Au fost Iniaturaji 14.

123

care se obligau a face schimb de populatie dela granita aflatoare pe o adancime de 15 km de o parte si de alta a granitei. Prin conventia dela Neuilly din 27 Noemvrie 1919, Bulgaria si Grecia s'au invoit a inlesni emigrarea bulgarilor din teritoriul grec si a grecilor din teritoriul bulgar 9). 0 comisiune, formats din membri neutri si lucrand sub auspiciile Societatilor Natiunilor a fost instituita in acest scop. Ea a avut sa se ocupe de situatta a peste 90.000 de bulgari din regiunile Culcus, lenige s. a. din Macedonia sau din Tracia si de aceea a vreo 50.000 de greci care, incepand din 1906, parasiserd Bulgaria de Sud, din cauza persecutiunilor.

Prin conventia din Lausanne, din 20 lanuarie 1923, se stabileste obligativitatea schimbului de populatie intre Turcia si Grecia. Turcii din Grecia urmand sa piece in Turcia, Grecii din Turcia in Grecia. Au fost scutiti de obligatia schimbului grecii, locuitori ai Constantinopolului, si turcii, locuitori ai Traciei Orientale grecesti. In fapt, spune d-1 C. Evelpidis, in carea sa Les Etats Balkaniqres", din care ludm aceste amanunte, aceastd conventie nu facea decat sa confirme o stare existents. Pe vremea rdzboaelor balcanice 100.000 de turci fugisera din teritoriile ocupate de

greci. lar cu ocazia evacuarii Asiei Mici de catre trupele grecesti, peste 1.000.000 de greci se refugiaserd in Grecia. Mai tarziu Comisiunile instituite in acest scop an mai evacuat 355.000 de turci din Grecia in Turcia si 190.000 de greci peste cei care plecaserd de bund voie in anii anteriori. La acesti refugiati in Grecia, s'au mai adaugat si 50.000 de emigranti din Rusia din regiunile Caucaziene.

In chipul acesta in Grecia s'au adunat in total circa 1.300.000 de refugiati dintre

cari 1.200.000 din Turcia, 60.000 din Bulgaria, 50.000 din Rusia, in total 1.310.000. In Bulgaria emigrdrile benevole sau schimbul de populatie au adus vreo 200.000 de refugiati, cei mai multi din Grecia, Turcia, Iugoslavia si cateva mii din Romania. Pe not ne intereseazd Ins in special situatia din Grecia. Nu vom intra in amanunte asupra modului cum Grecia a cautat sa deslege problema acestor mase enorme de refugiati a cdror cifra s'a ridicat la aceea a unei patrimi din numarul intregii populatii a Tarii. Subliniem numai faptul ca mare majoritate a ref ugiatilor in Grecia a fost instalatd in Macedonia si Tracia 10). WA inteadevdr un tablou care invedereaza aceasta :

Din masa totald a refugiatilor an fost instalate, pe loturi agricole, un numar de 145.127 de familii agricole. Aceste familii se grupeazd astfel ; In Macedonia

In Tracia In Epir In Grecia Veche In insule

1.379 sate

.

.

.

.

242

,

26 117 230

, ,

427.297 indivizi

,

71.293 4.418 34.247 22.011

,,

. . .

Deci in singurd Macedonia an fost instalate de 31/2 on mai multe familii de cat in tot restul Greciei.

Aceasta uriasa imigrare s'a produs paralel cu ref orma agrara din Grecia, care a

aplicat o expropriere totald tuturor mosiilor absentistilor, iar partiald tuturor, pamanturilor cultivabile, afard de cele cu o intindere de 8 15 ha in Thesalia, Macedonia, Epir si Tracia si de cele cu 35 ha in restul Greciei.

Prin aceasta reforms aproape toate mosiile din Macedonia au fost total lichidate intrucat ele apartineau proprietarilor turci, care pardsiserd tara dela inceputul razboaielor balcanice.

9) Toate datele privitoare la schimbul de populatie dintre statele balcanice le ham din cartea d-Iul C. Evelpidis Les Etats Baleaalques, Paris 193J, o lucrare excelenta bazata pe o Informatie bogata 0 serial an mutt& pltrundere. 10) C. Evelpidis, Op. cit. pag. 87.

124

Aceste cloud fapte: imigrarea a peste 1.300.000 de ref ugiati in Grecia (din care cea mai mare parte an fost instalati in Macedonia) si desfiintarea totald a mosiilor mari, au avut o rdsfrAngere catastrofala asupra romanilor din aceste parti. Romanii, crescatori de oi, isi cultivau turmele ducandu-le la pasunat vara in munti pe care-i inchiriau dela cutare sau cutare proprietar turc, uneori fiind chiar proprietatea lor proprie, iarna la mare, pe islazurile de pe mosiile de aici, pe care de asemenea le arendau. Exproprierea, aducand parcelarea in loturi mici a tuturor acestor pamanturi, romanii din tinutul Macedoniei grecesti au fost siliti sd renunte la cea mai draga si productiva ocupatie a lor, Wa nicio posibilitate de a o putea inlocui cu succes prin alta. De altd parte prin revarsarea acestui torent de imigrati straini, conditiile generale de existenta sau innasprit la maximum, orice cale de castig fiind rezervata de catre autoritatile grecesti numai pentru conationali. Romanii nu puteau intalni de cat dusmanie si prigonire. Dacd aceasta era situatia romanilor crescatori de turme, aceea a romanilor agricultori din tinutul Megleniei era si mai dezastroasa. In aceasta regiune miscarea nationald luase pe vremea stapaniri turcesti o asa de mare desvoltare In cat partizanii culturii si bisericii grecesti, aproape dispdruserd. In acea vreme era insa lupta pe vieata si pe moarte intre statele balcanice pentru convertirea la cultura lor a populatiilor crestine. Forurile grecesti s'au inversunat ss castige acest tinut. Romanii megleniti au opus o rezistenta din cele mai eroice. Au fost procese, temniti, atacuri de bande, omoruri de o parte si de alta. Toate acestea facuserd acestui tinut, in ochii grecilor, reputatia unui cuib antigrecesc stdpanit de dusmanie neinfrantd. Cand, in fine, dupd

rdzboiul din 1913 §1 mai ales dupd victoria aliatilor din 1918, autoritatile grecesti an reluat administrarea acestui tinut, s'a pornit o prigoand fara mild si crutare in contra romanilor megleniti nationalisti. La aceasta prigoand a pus varf instalarea de colonisti in unele din satele meglenite.

In timp ce se plamadeau aceste stari, romanii din Macedonia vedeau cum fiecare neam de acolo se indreapta spre Cara lui : bulgarii spre Bulgaria, turcii spre Turcia si asa mai departe. Astfel s'a trezit intre ei, ca o suprema cale de mantuire, ideea de a emigra si ei in (ara lor, in Romania. lntrarea in scend a romanilor macedoneni a fost evenimentul decesiv care a zguduit inertia guvernelor si le-a determinat sd porneasca in fine pe calea unei adevdrate actiuni de colonizare a Cadrilaterului. Miscarea a pornit din 3 centre romanesti : Meglenia, Veria si Vodena, trei tinuturi clasice prin aprigele lupte nationale purtate cu grecismul si In care §coala romans, lucrand de mai multe decenii, Meuse cu dragoste de limbd si neam sd prinda radacini puternice. Din aceste trei tinuturi, situate in inima Macedoniei, miscarea s'a intins, in unde tot

mai largi, cuprinzand si grupele mai depArtate, rAmanand, in ce priveste Grecia, insd, numai in hotarele Macedoniei. Faptul ca punctele de pornire ale miscarii au fost cele trei regiuni, cu un trecut de lupte nationale atat de bogat, evidentieazd substratul ei national. Faptul ca, in Grecia ea s'a limitat numai la grupele din Macedonia, regiunea cea mai cotropita de masele de ref ugiati, arata conexiunea ei stransa cu evenimentul asezdrii acestor refugiati in tinuturile, in care se desfasurd vieata romanilor macedoneni. Miscarile generale ale neamurilor din Peninsula Balcanied ce se petreceau sub ochii romanilor,. miscari determinate de schimbdrile in harta potitied a Statelor balcanice si de acordurile pentru schimb de populatie, au contribuit la randul lor la geneza si plamddirea curentului. In timp ce fiecare neam din cele conlocuitoare cu romanii se tidied in mase spre a merge la ai sai: Turcii, in Turcia; Bulgarii, in Bulgaria, iar Grecii din Bulgaria si Turcia veneau cu sutele de mii in Grecia, ar fi fost oare posibil ca romanii macedoneni sd nu se

125

gandeasca §i ei la tara lor ? Chiar daca ei nu s'ar fi gandit, erau acolo refugiatii greci, care nu pregetau a le spune : Aici e tara noastra, voi sunteti romani, plecati In Romania"11). Curentul de emigrare s'a produs aproape concomitent cu sosirea primelor contigente

de refugiati din Asia mica (1921-1922). III. Romanii Macedoneni se adreseazei Tarii. Inca din 1922, au inceput sd soseasca, dela diferite capetenii ale mi§carii nationale din Macedonia, serisori prin care cereau cunoscutilor for din Tara sä se intereseze daca Statul roman intelege sa le Inlesneasca a§ezarea in Tara. Raspunsurile nu puteau fi incurajatoare. Totu§ curentul, stimulat §i de criza ce bantuia in Grecia, cre§tea. Orice li s'ar fi spus, romanii din satele macedonene, care, de jumatate de secol, luptau pentru limba for romaneasca, cu pretul a nenumarate prigoniri, suferinti §i jertfe, nu-§i puteau Inchipui ca tara lor, pe care ei credeau ca o slujiserd in acest chip, pana dincolo de marginile eroismului Si ale puterii de sacrificiu, nu-i va I'mbrati§a cu drag, acum, tend, din iubire pentru neamul for romLiesc, ei erau adu§i in situatia de a-§i parasi a§ezarile for strabune. Freamatul §i nerabdarea cuprindea deci tot mai larg suflarea romaneasca din Macedonia iar scrisorile plouau tot mai dese §i staruitoare. Pe la inceputul lui Martie 1923, la mai putin de cloua luni dela semnarea tratatului greco-turc dela Lausanne (20 Ianuarie 1923), un grup de romani din Veria avu ideea de a se adresa revizoratului §coalelor romane din Macedonia, care, dupa cum se §tie, sunt

Intretinute de guvernul roman, spre a afla parerea guvernului in chestia colonizarilor. lata cererea care poarta data de 5 Februarie. Domnule Revizor,

Trait In mUlocul nostru ,at credem ca e de prisos a vd releva mizeria ce ne ameninta in urma eatastrofei armatelor grecefti din Asia mica f i mai ales a inunclarli refuglatilor greci in Macedonia. Scaparea num, In emigrare o vedem. Considerdnd ca expatrlerea va fi mai putin resimtitit daca ne vom plasa In sdnul tarn mume, Mum ca sd f tim dacd guvernul roman e dispus sa-fi manifeste sentimentele parintefti, primindu-ne in Romania. qi cum In dumneavoastril not vedem autoritatea intermediard mire not f 1 guvernul roman, avem onoarea a va ruga sd binevolti a proceda cum vets crede de cuviin(a pentru a ne aduce raspuns la urmatoarele intrebdri: a) Dacd guvernul roman permite intrarea noastra in lard ; b) Dacd e dispus guvernul roman sd intervind pe langa cel grec ca sd avem liberd lefire; c) Dacd guvernul roman ar putea sd ne inlesneascd transportul, instalarea In Tara fl sd ne fmproprietareasca (Vella, 5 Martie 1922) (Urmeaza 27 semnAturi)

Fara a a§tepta raspunsul revizoratului, inpresionati de 1ngro§area progresiva a numarului refugiatilor, romanii din Veria adreseaza catre guvern §i alti frunta§i ai tarii §i catre diverse institutii precum §1 tetra frunta§ii macedoneni, urmatorul apel. Domnule,

Inunda(la refugiafilor greet in Macedonia ne-a dezorientat in mersul nostru economic. Ocupa(la de predllec(ie a Romdnilor macedoneni este: a) Crefterea vitelor ,fi In special a ollor ; b) Industria lane( fi a laptelui ; c) Nego(ul cu derivatele land ,fi ale laptelui. In cdteftrele opera(iuni suntem loviti In mod ireparabil: a) Instalarea refugia(ilor a adus dupa sine cultivarea locurilor de pdfunat f i ea urmare imposibilitatea con-

tinuaril intre(ineril turmelor de oi;

b) Otte Upend, f om aft/ 1 celor care se Indeletnicesc cu industria land ¢i a laptelui este pevitabil ;

c) Prinfre refuglati flind prea multi negutatori cu capitaluri marl, privilegia(i qt tolerati de autoritit(i, initiativa negutatorilor noftri este anihilata.

II) Dela navalirile barbare pana in secolul nostru, niciodata nu s'au produs in Peninsula Balcanica mi§cari de mase etnice atat de vaste ¢1 cu efecte atat de profunde cum sunt cele dintre anii 1914-1922. Aspectul etnogratic al peninsulei a fo,t simplificat la maximum, Tinuturi, ca Macedonia, socotite ca tip de regiuni cu mosaic de popoare, astazi au o intAti§are etnografica omogena in proportie de peste 9000. .

126

Nu vedem lesirea decdt in emigrare. Si dorind a ne arunca jn brafele patrid mume, avem onoare a vd ruga sd binevoifi a interveni pe tango guvernul roman: 1. Sd ne admItif intrarea in Romania. 2. Sd se itztervind pe idngil guvernul grec pentru ca sd ni se asigure esirea. 3. Sd ne Improprietareasca sl di ne talesneascd pe cat II va sta in putere, transportul ft instalarea in lard 15). Veria, 31 Martie 1923. (ss) Delegatia Romanilor din Veria

Apelul a fost adresat membrilor guvernului, frunta§ilor din opozitie, prqedintilor Corpurilor Legiuitoare, Societatii de Culturd Macedo-Romand, Soc. Studentilor Macedoromani, Soc. Graiul Romanesc, apoi la diferiti frunta§i Macedo-Romani din Capita ld §i din judetele Durostor §i Caliacra.

El nu a avut rezultate practice. Dintre bdrbatii politici cdrora le-a fost adresat,

numai cei din opozitie i-au ardtat oarecare atentie, care insd, prin forta lucrurilor, a ramas platonicd. D-1 I. Mihalache a rdspuns ca a facut interventie pe langa Ministerul de Agriculturd §i Domenii ; d-1 I. Mania §i-a schitat mai tarziu parerile asupra colonizarii, intr'o

conferintd, pe care a tinut-o la Fundatia Regele Carol". D-sa a preconizat aducerea in Cara a tururor romanilor care trdesc in tali straine, in grupe rdslete, §i sunt amenintati a se stinge in masele straine. D-1 Gh. Pop, deputat al partidului national, a mers mai departe. D-sa a adresat guvernului o intrebare in termenii urmatori : De un de We frafil nostri din Macedonia greceascd,aromelnil Pindulal ft actor regiuni din regatul Elin, Wiese zile tot mai grele. Din ziva dezastrulut In Asia Mica sate de mil de refugiafi, din ((natal Smirnei, au invadat regiunile din Epir la) ft Macedonia, ingustand baza de existenfa, pan:dr:till fl pdsunile fraftlor nostrl din Grecia. Guvernal grec a hotardt ca cu ocazia improprietaririlor ce se fac In aceste regiuni vechi, locuitorii aromani cetdfeni stravechl ai acelor meleaguri sd fie inldturafi dela beneficial legit de tmproprletlfrire fi pdmantul si pasunile supuse exproprieril sd fie date exclusiv named refuglaylor din Anatolia. Romdnii din Grecla vdd cu addricii Mgrijorare cum aceste masuri ingreueazd tot mai malt fraud tor. Ocupafiunea for principaid fund cresterea de vite, in local Intdi oeritul, el plerd partea cea mai mare din pdsunile care le serveau ca bazd de existenfd fi sant ameninfafi de nand .1 peire. In asemenea imprejurarl frafii nostrl din Macedonia au inceput sd se gelndeascd la emigrarea in masa ft unica !or nddejde este aceea pe cure o pun in frafii for din puternIcul regat dela Nordul Dundrii. Nu se poate ca, la apelul for de ajulor, inimile noastre romanesti sd nu fie miscate de un sentiment de duloasa dragoste de irate. Acel crdmpei de romdnism atdt de carat fl preflos, care ne-a dat oameni ca pe Mitropolltul Andrei 4aguna, pe Emanoil Gojclu, pe marii filantropi baronul Sina ft pe Const. Hag! Popa, nu se poate sd se stingil in nestlre ford a avea parte de ajutoral nostril. Md adresez deci d-lui Ministru de Externe, ft:fret:and dacd nu socoteste di este datorla d-sale, ca respectdnd bunele raporturi ce avem cu regatul Elen, sd atragd toatlf atenflunea guvernului grec asupra nedreptafll ce se face poporului aroma:: din °recta, nedreptate care nu poate sd ramelnd Ord ecou in inimile roil:de:esti. Md adresez totodata d-lui Ministru at Agriculturii, intrebandu-1 dacd nu crede cd ar !rebut sd studieze chestiunea colonizarli emigranfilor aroma:a in acele par(' ale fad! in care s'ar gad terenuri disponibile ca in lalomita sau in Cadrilater, pentru ca sd ofere harnicului fi mull incercatului popor romdnesc un azil pe pan:di:tut patriel unite 14).

in ce prive§te guvernul, atitudinea lui a fost in doi pen, mai de grabd nefavorabild.

Starea create fratilor macedoneni §i apelurile for nu par a-1 fi impresionat. La

intrebdrile cuprinse in apel nu s'a grabit sd dea un rdspuns. Pre§edintii Corpurilor legiuitoare au pus apelul la dosar prin mijlocirea Comisiei pentru petitii 15).

lar ministrul agricultuii de atunci, raposatul Al. Constantinescu, and deputatul

Ghita Pop a pus intrebarea pe care am reprodus-o mai sus, a rdspuns textul : Tin di rdspund numai decdt la partea din comunlcarea d-lid deputat care and pH:1We. ,D-1 deputat doreste ca, plimdnturtle care ar ft disponlbtle, sd cautdm sd Improprtetartm frac' de-al noftri U) Revista Peninsula Balcanicif Anul 2, Nr. 8 (Ian. 1925), pag. 184-185, in articolul d-lui Cola Clumetti : ,Scurt

istoric at Mifcarit pentru emigrare. 13) 0 confuzie. De fapt in tot Epirul au fost instalati un numir lnfim de refugiatl: 4.418 suflete. 14) Sedinta Adunarii Deputatilor din 24 Mai; Desbaterile Adunarii Deputatilor Nr. 73 din 23 Iunie. 15) Sedinta Adunarii Deputatilor din 11 Mai 1923.

127

din Macedonia. Bite incontestabil cil avem cu tofil aceeali solicitudine laid de frail! noftri de oriunde s'ar afla. Dar se f tie proverbut :

E mat aproape cantata decat surtucul. ,Afa filnd, in prima linle cred cif trebue sd umplem ((itrite llbere, ramase prin improprietarire, cu frail de ai noftrl, ramafi dincolo, pe pantant unguresc, prin graniia nedreapta care I-a desparfit de nor. Satisfacad dee( cu prejerinfil pe eel de pia de care avem o datorie moral& data vor mai ranzdne pifinetzturi disponibile, este evident, cu aceeafi 'alma tare, ne vom garde la toil frafli noftrl, or! de pe ce pamant s'ar afte.

Aceste cuvinte rezuma in chip ldmurit atitudinea guvernului. Pentru romanii macedoneni, el nu avea decat cateva cuvinte de politetd. Colonizarea for in jars era o chestie care nu se punea decat ca o eventualitate foarte indepartata, care la randul ei atarna de alte eventualitati indepartate §i problematice. Suferintele acestor frati indepartati, credinta for neinfranta in solicitudinea Romaniei, aVeptarea incordata a gestului care le va aduce mantuirea, tot ceea ce ei socoteau ca o chestiune de vieata §i de moarte pentru dan§ii, nu exista pentru guvernul roman. Era firesc sä fie a§a. . Ideea cresciita in sufletul aromanilor §i ajunsd la maturitate, aici era deabia la fnceput. Pentru ca o asemenea idee sä se realizeze, trebue ca cei de care atarnd realizarea, sd se familiarizeze cu ea, sa se patrunda de necesitatea ei, sd se convingd ca nu se pot

scuti de povara ei, oricare ar fi dorinta for de a se cruta dela osteneli §i greutati. Nu numai guvernantii, care, prin firea lucrurilor, nu puteau cunoa§te framantarile unor frati indepartati, dar nici chiar cercurile macedo-romane care, prin insa§i fiinta tor, trebuiau sä §tie §i sä simtd aceste frdmantari, nu erau patrunse in totalitate de necesitatea acestei idei Si nici convinse de posibilitatile ei de realizare. Sceptici, §i cu drept cuvant, prin cunoa§terea oamenilor Si starilor din tail, cei mai multi, nu credeau ca se va afla un guvern care sd-§i is asupra lui sarcina meticuloasd §i

grea a deplasarii unor mase importante de populatie, a transportului, intretinerii, addpostirii, improprietaririi ei §. a., lucruri spinoase pentru care se cere incordare, muncd, staruinta, fara compensatia unor succese imediate §i rasunatoare, atat de dorite de politicianii de profesie; apoi aceea de a porni §i duce tratative laborioase cu Statul grec pentru limpezirea tuturor chestiunilor in legaturd cu emigrarea, tratative care puteau sä aduca incorddri in raporturile diplomatice 16) atat de fericite prin stagnare §i somnolentd. Se mai gandeau, frunta§ii macedo-romani, §i iard§i cu multd dreptate, la desiluziile §i suferintele ce-i a§teapta pe ace§ti frati atat de increzatori in dragostea Romaniei, nand se vor izbi de realitatea prozaica §i asprd din Cara, unde in vremea aceea numai interesele electorale §i de partid aveau prioritate. In and ordine de idei se gandeau ca departarea acestor romani de pe meleagurile, unde din stramo§i pulsa vieata tor, va insemna sfar§itul cel mai trist Si dureros al atator straduinti §i jertfe nationale.

Urmdtorul pasaj dintr'un articol din revista Peninsula Balcanicd", rezumd In

chipul cel mai sugestiv aceste preocupari. Autorul se adreseaza aromanilor dornici de emigrare cu urmdtoarele cuvinte, pe care le pune in gura unui barbat de Stat: ,V'afi dat oare bine seams? .tiff ce inseamnd o emigrare? 4,111 ce Inseamnd a pallsi pentru vecie plimatul unde v'ail nascut, unde s'au nascut parlay( d-voastrd, an* avefl mormintele tor, unde avefi caminurile d-voastrd f t a merge to intunecime cad a merge pe un alt pima& e a merge in intunerec? qttfl ca in Romania pilmantul a fast impitrilt la clasa flirdneasca fl a acelora ce au scapat fara de clamant? Still cd panuIntut ce a mai rdmas se vinde cu zect de mil de lel pogonul? Rama& de implirfit nu mai e; patunat de vite fara stapdn nu mai e. ,V'ati gdndit atuncea bine la pasul ce voiil a face? ,Acele . . . lama(' au destal ban! sd se instaleze fl so treliascd? Suntef I siguri es (data ajanfl acolo, nu o as ajungefl 511 blestemail ceasul in care aft plecat 7'17)

18) De fapt guvernantil de atunci gi toate guverne e urma oare au stlut sit evite, dupA cum vom vedea mat departe, toate aceste grit 1asandu-1e pe searna colontstilor, a comttetulul de IntliativA pentru colonizare si a tut . . . Dumnezeu. 17) Revistlt Peninsula Balcanied". Anut II (1925), Nr. 8 (Ianuarie). Articolul In jurul curentulul de Emigrare semnat Turnus, pseodonlsmul directorului revlstel, pag. 183.

128

Societatea de Cu Hull Macedo-romans, prezidata de marele roman Ion Gradi§teanu, nu manifesta entuziasm pentru emigrare. Dincolo de suferintele momentane ale romanilor din Macedonia, acest mare patriot intrezarea vremuri ce vor sd vie, cand Romania Mare, inaltata la culmi ce mintea noastra

nu le poate concepe, va avea nevoie de prezenta acestor frati pe locurile, unde acum sufera atat de cumplit, pentru a fi pietre de temelie ale unui destin §i mai mare. Cu sufletul lui cald Si plin de bundtate, el, fail a aproba deplasarea unor mase mai mari de aromani, se arata insa gata sa dea tot sfatul §i ajutorul sau acelora care ar veni in tail din proprie initiative. Aceea§i dealtfel era atitudinea mai tuturor celor care nu aprobau emigrarea. Societatea Graiul Romanesc", unde se aflau grupati §i un numar de macedo-romani, sub pre§edintia inimosului nationalist d-1 Prof. Simeon Mandrescu, a consacrat o §edinta

chestiunii emigrarii macedo-romanilor, ajungand la hotarirea ca emigrarea nu trebue aprobata dar ca, in schimb, trebue sa se faca demersuri pe Tanga guvern ca el sd intervie energic pentru ca prigonirile impotriva aromanilor sä Inceteze §i sd li se dea putinta de a trai neturburati de refugiati. Nici conducatorii intelectuali, dela fats locului, ai cauzei romane§ti nu erau toti in acela§i gand. Administratorul §colilor romane, intr'un studiu scris cu o tura patrundere, analizand starea romanizmului in Grecia, sub toate laturile, ajungea la concluzia ca singura salvare

sta in solutia emigrarii, spunand :

Situatia economics fiind de aqa naturei,orice Intorziere a solutioneirii acestei arzeitoare chestiuni va atrage dupei sine pentru cona(ionalii noWl cele mai deszastruoase urmeiri, fiindcd, neproducand nimica, vor consuma pt pufina stare ce le-a rdmas" 18).

La fel judecau invatatorii, preotii §1 toti cei care &Mau in contact cu poporul. Printre profesorii dela §coala din Salonic, erau unii care, avandu-§i rostul personal legat de Macedonia, socoteau emigrarea ca o primejdie.

Reprezentantul tarii la Athena, din partea lui, socotea emigrarea ca un blam

personal, deoarece ea se sprijinea pe argumentul prigonirilor indurate de romani. Pentru purtdtorul de cuvant al diplomatiei romane la Athena insa nu trebuia ss existe suferinti. Cuvintele bune §i asigurarile neprecupetite, pe care le primea dela mini§tri din Capitala, puteau sd-i dea Si sd-i intretie iluzia ca totul merge de minune. Pans la D-zeu insa to mananca sfintii. Si daca sarmanilor romani din sate vorbele bune dela Athena le aduceau oarecare mangaiere faptele nu incetau de a-i ustura. Intregul an 1924 s'a petrecut deci in framantari '9). In cercurile macedo-romane din Bucure§ti, chestiunea colonizdrii ajunsese tema de capetenie a tuturor discutiilor. impartiti in tabere, unii o sustineau cu pasiune socotindu-o ca unica mantuire a fractiunilor romane ramase in Macedonia dupd prabu§irea Turciei, altii dimpotriva o combateau cu inver§unare. Aceste framantari, oricat de de§arte ar parea, §i-au avut folosul lor. Ele au limpezit

problema pe toate fetele, au definit pozitiile, au determinat strangerea randurilor acelora care preconizau emigrarea. Prin ele s'a plamddit manunchiul de aderenti fanatici, grupul de iluminati, care au (scut din chestia colonizdrii o chestie personald, din izbanda ei o izbanda personals §1, din neizbanda, o infrangere proprie. Intre timp rdbdarea romanilor de dincolo ajunsese la limits. 19) Revista Tribuna Romanilor de peste hotare, anul I (1924) Nr. 8-9 (August Septemvrie), RomAnIzmul In Grecia". ScurtA privire istoricA ¢1 criticA, pag. 24. Articolul a apArut nesemnat din cauzA ca autorul ocupa o situatie oficialA.

19) Scriltorul acestor mInduri, Hind pe atunci cu catedra la ChisinAu, In Basarabla, nu putea urmAri cleat de de-

parte ceeace se flerbea in Capitala. Aceasta [Ana in primAvara anulul 1924, and, mutandu-se in CapitalA, a putut lua parte activa.

129

La 20 lulie 1924 sosira. la Bucure§ti cei doi fii ai batranului Invatator Christu Noe din corm Lundzini (Meglenia), cu scrisori dela tatal for §i dela alti frunta§i. Ei spuneau cd

vieata romanilor a ajuns un adevarat iad §i ca numai pot trai astfel. Se rugau ca sa dobandim macar pentru 30 de familii, dela guvernul roman, favoarea de a fi colonizate In Tara. Prin viu graiu cei doi frati zugrdveau sterile din Meglenia in culori Inca §i mai negre decat putuse s'o face prin scris tatal lor. Catva timp dupa aceea sosi cu alte scrisori §i cu tablouri de numele celor ce vor sä emigreze, tanarul Tu§i Prondi, din corn. Cupa (Meglenia). El era delegat de romanii din 0§ani, Lundzini, Cupa. Spusele lui confirmau in total pe acelea ale fratilor Noe. Putin dupd aceea, in 30 Noemvrie 1934, se tinu, din initiativa frunta§ilor romani din Veria, in acest ora§, un mare congres cu 400 de delegati, avand ca tema desbaterea chestiunii emigrarii. lata cum descrie un martor ocular acest congres : ,D-1 dr. G. Badralescl deschide congresul la ora 3 p. m. D-sa arata motivele care an determinat finerea acestui congres fi dd Wire adresei autoritafilor grecesti kare ifi exprimd mulfumlrea fa(d de pasnlcul popor aromdnesc, lucru care nu se poate bucura de mutualltate. Dupd aceea se procedeazd la alegerea presedintelui, care este ales in persoana avocatului Duni' ru Hagi Gogu. Acesta rosteste un discurs prin care stablleste cd finta de cdpetenie a Statelor cu mlnoritdfl etnice a fost tntodeauna sd se debaraseze de ele. Grecia care are ft aparatul nafionalizator al refu-

glafllor din Asia Mica, a fost pe planul int& in aceasta dlrecfie. Aromdnli vor avea soarta turcilor fl a bulgarilor Autorui trtchele cerdnd emigrarea In Romania. D-1 G. Celea, focosul fdrferot, delegat din Vodena, face un scurt istoric, aminteste de delegafla sa pe Idngd

d-I Langa-Rdscanu, ministrul Romdniel la Athena, din intervenfla cdruia a fost numit membru Intro comislune greco-aromand, insarcinatd cu solufionarea diferenfelor dintre Aromdni fi refuglafi. Rezultatele au fost negative, cad refuglafil formeazd Stat in Stat ft n'au respectat nicio hotdrtre fi astfel an fost ruinall celnicil Gherghifa, G. Cusa, D. Casa etc. Oratorul cere emigrarea pdnd mai an ceva situafil aromdnii, chip de trai nefilnd in Macedonia. ,Intre timp se dei citire unei telegrame de urare din partea maiorului aromdn din Tesalia Nicu Telieni ceea ce cid loc la ovalluni furtunoase. ,D-1 I. Papanacea, fost delegat la Bucuresti arum doi ant, in chestia emigrarii releveazd persecufluntle grecesti pe care le crede sistematice fi pornind din partea autoritlifilor. Oratorul stablleste ca to ate pldngerile Aromanilor an ramas faro rezultat fi demascd duplicitatea guvernului, reproducand declarafla mintstrului de agriculturd in Parlamentul Greek!, prin care asigura pe refugiali cd aromanii nu vor fi proprietarli iziazurilor celor cloud sate pur romanesti: Sella de Sus fi de Jos. ,D-I Sotir Stlrbu, indeamnd la o ultimd intervenfie pe ldngd autoritafile grecesti doar, doar de data aceasta cuvdntul nostru prletenesc va ft ascultat. D-I D. Pitulia, presedintele societa(il ,Doxe a crescdtorilor de vite, se pldnge cd autoritafile grecesti rdmdn indiferente la plangerile Aromdnilor fi socoteste cd orIce afteptare e o dureroasd plerdere de limp. ,Oratorul adauga cd ministrul agriculturil, d. Marls, a declarat cd nu se va permite tinproprietarirea decdt la Grecil sadea ,gnisli dines` ft cere emigrarea pdnd nu ajung la sapd de lenln. .D-1 C. Canachev, delegat din Meglenia, releveazA persecutiunile din nefericita Meglenie si cere emigrarea. D-1 Nucla Cavachl, spune cA n'a rAmas trai pentru Aromani in Grecia 20).

Ecoul acestui congres, ve§tile tot mai ingrijitoare aduse nu numai de poste ci prin curieri §i inputerniciti speciali, ce se succedau la intervale scurte 21) au facut pe aceea dintre

Macedo-ronanii din Bucure§ti care In(elegeau sä ajute poporului de dincolo a§a cum el intelegea sd He ajutat §i care, ca atare, se raliasera mi§cdrii de colonizare din tot sufletul, sä pd§easca la actiune. 20)

Revista Peninsula Ba1canicA, Anul II, Nr.8, Ianuarie 1925, pag. /88 189.

51) La 15 Decemvrie 1934, comunitatea romans din corn. Lugnuta (Lundzini), Meglenia, se adresa seriitorului acestor anduri cu urrnAtoarele cuvinte: Soarta a fost vitregi cu not. Am suferit persecutiuni de nedescris; am dat si jertfe omenesti... Refuglatul vine si an Carina care -1 place. Alergi la dreapta si la stAnga, to dud din birou in birou, dela o autoritate Is alta, gi nicAeri nu gasesti dreptate... Toate acestea si persecutiunile indurate zilnic, ne constrang sA ne parasim locul cubit, frumoasa comunA, unde se afla mormAntul fiintelor dragi noun §1 Si ne cautam mAntuirea in altA parte. Locul ccl mai potrivit, unde sa nu ne perdem ca neam, ci vom fi §I folositori lui, este pAmantul tint, pentru care, d-le C. Noe, avern onoare a vi ruga sA binevoiti a interveni pe langA guvernul roman ca sa dispue: 1. Interventia pe langA guvernul grec de a permite libera iesire din aceste locurl. 2. Intrarea §1 instalarea pi Improprietarirea in Romania a famillilor noastre. (ss) Presedinte, Riza Kits

130

Dupa numeroase consfatuiri §i incercari de a ca§tiga actiunii pentru cauza colonizarii

pe toti barbatii cu mai multa suprafata din colonia macedo-romans, ei s'au hotarit

sa se constitue intr'un comitet de initiative care sa-§i pue toate puterile in sprijinul ideei de colonizare.

Acest comitet a luat fiinta in locuinta scriitorului acestor randuri, in ziva de 3

Ianuarie 1925.

lata procesul-verbal de constituire: PROCES-VERBAL Nr. 1 Astazi, 3 lanuarie 1925, subsemnafil C. Noe, V. Must, Dumitru Babas, P. Marc :, Stere Hagigogu, N. Barlamaci,

T. Haglgogu ci Dlontsie Damitru, sesizafi fund de scrisorile fi adresele venite dela frayi nostril din reglantle

Meglenta. Verla, Vodena, care cer cu insistenfd sd intervenim pe langd guvernul roman pentru a 11 se asigara imigrarea

fard, fund nevotfl, aitfel, a se expatria in alte fart, luand canostinfd de aceastd stare de tumid, ne constituint tntr'an Comitet de inglatIvi cu scopul de a face demersurile necesare pentru realizarea doleanfelor acestor frail. ,Ca atare hotifrarn a alcdtut an memoria spre a-I prezenta guvernulut roman, ludnd contact ca d-nli trt

Prim- ministra, Ministral de Domenli, Ministrul de Finanfe si de Externe, precum fi ca toff ,refit partidelor de opozifle, pentru asigurarea a unor loturl in fard, a despdgubtrllor pentru avutul ce emigranfil vor ldsa In urma lor, inlesnirea alatorlei emigranfilor, finanfarea colonizifrit prin credite leftMe ft cu termen lung pentru plata loturilor ft achtzif(a inventarului necesar. ,Comitetul va putea coopta orice persoand care ar fl socotitd cd poate ajuta scopulul propus. n) (ss) Const. Noe, Vasile Must, P. Marcu, D. Babas, N. A. Balamacl, Stere Hagigogu, T. Haglgogu, Dumitru Dionisle.

Constituirea acestui comitet a fost pasul hotaritor pentru inceperea §i Izbanda

colonizarii. Nu mai era vorba acum de discutii §i cotroverse. Lin grup de oameni hotariti 1§i luau asupra lor sarcina de a pune totul in mi§care spre a face ca chemarile fratilor de sub jug strain sa nu ramana fara raspuns favorabil. Comitetul a fost samburele in jurul

caruia se puteau grupa toate bunavointele. El era astfel alcatuit ca, fie ce regiune din Grecia, din tinuturile atinse de curentul emigrarii, sa-§i aibe in comitet oamenii sai cunoscuti. Prin ace§ti oameni, la comitet se concentrau toate §tirile, despre tot ce se petrecea dincolo in legatura cu problema colonizarii. Lui i se adresau toti aceea care aveau vreo §tire noun de adus, vreo propunere de facut in folosul cauzei. El s'a bucurat, din primul moment, de numeroase concursuri. Cadrele lui nu erau fixe sau inchise, oricine

voia sa ajute era Imbrati§at. Toti cei ce au participat la stradaniile lui au lucrat cu ray* unii mai mult altii mai putin timp. Au fost unii, insai care nu au fluctuat niciodata, care au ramas, dela inceput 'Ana la deplina izbanda, timp de aproape 10 ani, In serviciul colonizarii, jertfinduli cu pasiune fiece clips, lasata libera, de ocupatiile lor. Indata dupa alcatuire, comitetul a intocmit un memoriu in sensul celor preconizate in procesul-verbal de constituire §i a intreprins demersuri staruitoare pentru a risipi prejudecatile §i ideile preconcepute in contra colonizarii. Dispunand de material informativ, membrii comitetului, In intrevederi lungi, au reu§it sä convinga pe marele patriot Ion Gradi§teanu ca, in emigrare, nu trebue sä vada o desfiintare a elementului roman din Macedonia, ci numai salvarea unor grupe raslete, care, dupa 7 decenii de lupte nationale, se vad amenintate cu peirea. Gradi§teanu s'a convins ca nu e nicio cale de a scapa pe ace§ti romani cad, chiar daca se va obtine mai multa toleranta fats de §coala lor romans, ei vor fi desfiintatii pe cale economics. Solutia pe care o ventilau unii, de a-i feri de prabmire economics, obtinand,

prin interventia guvernului roman, ca statul grec sa nu-i excluda dela beneficiul impropietaririi fiind §i ei cetateni ca toti ceilaiti, solutiune pe care statul grec nu o admitea, In ipoteza Ca ar putea fi realizata, n'ar face decat sä grabeasca procesul de disparitie a lor, deoarece ei nu ar fi impropietariti in grupe, rate mai multi la un loc, ci resfirati individual prin sate grece§ti. 22) Revista ,Tribuna Romanilor de peste hotare", anul II, Nr. 78, Iulie

August 1925, articolul ,Emtgrarea

Aromanilor fi Colonizarea Cadrilaterulu pag. 42-52. Acolo se afla publlcate mai toate actele referitoare la colonizarea

pita la acea deli (August 1925).

131

Iona GrAdi§teanu s'a lasat deci convins Si a promis sa pue toatd staruinta, pe langd guvern, Intru infaptuirea colonizarii, cerand insd in chip expres ca emigrarea sa fie cat mai redusd.

La fel s'a intervenit pe langd profesorul Iuliu Valaori, foarte pretuit de cdtre-

fratii BrAtianu. Si dansul, dupd multe obiectiuni, a fagaduit sa dea sprijinul sau mi§cdrii pentru colonizare. Stdruinti asemAnatoare §i fard preget pe langd orice personalitate cunoscutd ca a

manifestat vreodatd o cat de mica simpatie fata de macedo-romani sau care avea sau avusese vreo legAturd apropiata cu vreunul din membrii Comitetului §1 care putea sa fie de folos cauzei. Astfel, ici colo prin legaturi personale, pe care unii din not le aveau cu unii membri

ai cabinetului, dar mai ales prin interventia unor atari persoane, comitetul de initiativa a obtinut audientele speciale solicitate §i a putut sa -Si sustie cu toatd amploarea, memoriul §i cauza cAreia se consacrase.

El a putut constata ca ideea de colonizare Meuse un drum mai larg in con§tiinta fiecarui om de stat. Mai toti erau In curent cu ivazia de refugiati In Macedonia §i cu mi§carea aromanilor pentru emigrare in lard. La toti am gasit mai multd Intelegere pentru suferintele fratilor de dincolo §i fiecare ne-a fdgaduit ca va cerceta cu bundvointa memoriul promitandu-ne concursul pentru o solutiune favorabila.

0 fi avut vreun amestec in aceastd primire mai bund, in cuvintele Incurajatoare cu care am fost primiti, poate §i credinta membrilor guvernului ca e vorba de o chestiune

teoreticd, de proiecte ideologice, se gandeau ei poate ca va mai curge multd apd pe Dundre pane cand transporturile de coloni§ti sa debarce la Constanta? N'am putea spune. E drept ca guvernarea liberald era pe sfar§ite. Partidul liberal, fiind In al patrulea an la putere, se discuta dacd textul Constitutiei ingAdue o noun sesiune parlamentard,

discutie ce s'a Incheiat prin interpretarea ca cei 4 ani trebue calculati, nu dela fixarea alegerilor, ci dela constituirea Corpurilor Legiuitoare. E §tiut ca, in general, guvernantii, and se apropiau de opozitie deveneau mai dulci. Oricare o fi fost motivele, de astd data guvernul s'a aratat accesibil §i Inie legator. Dacd In mintea guvernului, sau macar a vreunora din membrii lui, a putut incolti insd gandul ca in aceastd chestie a colonizarii, deocamdata totul se va reduce la fraze, la amabilitati fare consecinta pentru dan§ii, §i ca, urmand a parasi puterea, nu vor fi pu§i In situatie de a dovedi cu fapta bunele for dispozitii verbale, ei se in§elau. N'a trecut o lurid dela alcdtuirea comitetului de initiativa §1 nisi o saptdmand dela ultimele intrevederi cu unii mini§tri, ca a Si sosit la Bucure§ti o numeroasd delegatie din frunta§i ai tuturor grupelor §i satelor din Macedonia cu romani dornici de emigrare. latd cum era alcdtuitd delegatia : Din regittnea Meglenla : Comuna Livezt, reprezentatil prin lancu Cepi ; comunele Lundzlnl, ()put §1 Cupa, neputand trimete delegaji, au rugat sa-i reprezinte pe prof. Coast. Noe si Hr. luffu. Reginnea Veria, reprezentatg prin Stere Hagigogu. Regiunea Vodena : comuna Gramaticova, prin George Celea, George Cup. Dumitru Cusa, Tacu Celea ; comuna Cdndrova, prin Nicu Zdru; comuna Pattcina, prin Gheorghe Popescu ; comuna Vodena, prin Dumitru Catara si M. Bajdechi.

Regiunea Caterina : Comuna Caterina, prin George Colimitra §1 Nicola Puiu ; comuna Kitros, prin Stere Buclumani sl Mihall Gull.

Sosirea delegatilor, in randurile cdrora se gdseau frunta§i cunoscuti in toatd lumea

macedo-romand, prin vitejia ardtatd de ei in luptele cu grecismul, prin multi ani de temniti grele indurati pentru romanism, prin averi distruse Si membri ai familiilor for uci§i, a avut un efect covar§itor asupra opiniei aromanilor din Regat. De acum nu vorbeau altii in numele fratilor IndepArtati, ci erau ei In§i§i de lap spre a-§i apdra cauza cu elocyenta oamenilor care s'au jertfit pentru ideea romaneascd.

132

Cand li se vorbea de stingerea graiului, cantului §i vietii romane§ti pe plaiurile lor, de pardsirea mormintelor parintilor §i strabunilor, ei raspundeau : Cine ne vorbe§te despre aceste lucruri sfinte ? D-voastra care le-ati parasit cu zeci de ani inaintea noastra ? Cine putea acuza de dezertare pe ace§ti eroi care au stat neinfrico§ati zeci de ani in fruntea tuturor luptelor ? Nu ne temem de gloante, spuneau ei. Am fost loviti, am fost uci§i in vremea turcului de bandele de antarti. Am raspuns cum am putut, la fugd nu ne-am gandit. Acuma insd nu e vorba de gloante §i de lupte, acum ne ameninta stingerea prin foame. 0 asemenea peire josnica nu o putem suporta. In fata lor, orice rezistenta fati§e fata de ideea colonizarii s'a spulberat. La 1 Februarie studentimea macedo-romana, intr'o adunare extraordinary a Socie-* tatii sale, dupa desbateri Insufletite, s'a declarat fyra rezerva pentru colonizare printr'o motiune, din care extragem: ,Studenfimea macedo-romda din Capitals, tntrunitd astdzi, 1 Februarie a. C., to adunare generald extra ordinard spre a se pronunfa asupra apzeirit in Tara a aromanilor care se refuglaza din locurile de &Lititz& 'wind cunostin(ef de memoriile ft adresele oficiale, sosite dela fafa loculul, ascultdnd expunerile delegafilor din comunele Gramaticova, Candrova, Paticina, Hurupant, Vodena, Caterina, Livezi, Chitros, Ofani, Lundzini, Cope,._.. hotarafte: 1. A tmbreffifa cu toatd dragostea cauza acestor aromdni, stdruind pentru colonizarea lor In Tara, uncle prin virtaftle, energia fi pregatirea lor economic& pot ft de mare folds vie fil nafionale. 2. Deleagd pe dd. Naum lonescu, Simeon Tovaru, Nicolae Pariza, ca dimpreund cu delegafil venifi de dincolo comitetul de inifiativd, se' facd demersurile necesare pentru realizarea neintdrziatd a cererilor toe 23 ).

Indata dupa sosire, delegatii din Macedonia au luat contact cu comitetul de initiative din Bucure§ti, care se completase cu doi reprezentanti ai studentimii, N. Parizor §i N. lonescu §i cu doi delegati ai Soc. Meglenia", Hr. luffu §i D. Kehaia, pentru a urma in comun actiunea intreprinsa. Delegatii au aprobat in totul cele facute pang la sosirea lor de comitetul de initiative §i impreuna cu ace§tia au dispus not demersuri prin urmatorul : PROCES-VERBAL Nr. 2

Astdzi, 2 Februarie 1925, tntrunindu-se delegafia pentru refuglerea Romdnilor din comunele: Gramaticova, Candrova, Paticina, Vodena, Livezi, Caterina, Kitros, Ofani. Lundzini (Lugunfa), Cupa, Papadia ft Hurupani, s'au discutat fl hotdrit armatoarele: 1. Delegaflurfea to cunoftinfd de constituirea comitetalul de I:2100Iva pentru sprifinirea doleanfelor lor ft aprobd activitatea acestui comitet to acest stop, precum ft memorial tnaintat guvernului. 2. Latino' to discuflune doleanfele Romanilor din numitele comune,hotarafte a se tntocmi Inca un memoriu care tnaltul govern, prin care sa se ceard urmatoarele: a) Se cere 20 de ha pentru fiecare familie, ft locurt de case', care se' se plateascd tnfr'un fermen ma! lung; b) Acordarea de credite pentru construirea caselor ft procurarea inventarulal ; c) Se va cere ca guvernul roman sd intervie pe 'angel guvernul grec pentru ca acefti roman! se' fie despagubill de averile 'mobile rdmase prin comunele parasite de ei ; d) lnlesnirea transporturilor pand la fafa loculul §i intervenfla pentru tnldturarea oricdror pledici din partea grecilor ; e) Rechiziflonarea de case pentru acidpostul refuglafilor panel cdnd el ifi vor construi case proprii. Adunarea tnsarcineaza pe d-nil Const. Noe fi V. Muff a alcatui memorial sus menflonat. (ss) Const. Noe, Vasile Muff, George Celea, Stere Hagigogu, Petre Marco, Nicolae Pariza, George Popescu, lancu Cepi, Dumifru Cusa, Mihail BaJciechi, Stere Buclumand, Nacu Ziru, Mihail Gull, Tacu Celea, Cola Pal& D. Cafara 24).

Din partea sa, Consiliul de 35 al Societatii Macedo-Romane, luand cuno§tinta de sosirea delegatilor, s'a Intrunit sub pre§edintia lui Iona§ Gradi§teanu, Si in urma unor impresionante cuvantari rostite de delegati §i de d-nii N. Batzaria, N. Tacit, raposatul Dr. I. Ghiulamilla S. a., s'a pronuntat pentru sprijinirea delegatiei. Doi membri de frunte ai sai, d-nii Dr. I. Ghiulamilla §i Dr. Dudumi, au fost desemnati ca in comun cu comitetul 29) Revista Tribune Rom. de peate Hotare", Nr. citat, pag. 44. 29 Trill Rom. de peste Hotare, Nr. citat, peg. 45.

133

de initiative sa is parte la audientele §i interventiile pentru obtinerea aprobarii celor cerute de delegati. Acum toate personalitAtile de seams ale cercurilor macedo-romane §i toate organele

care se socoteau In drept a vorbi in numele lor, erau formal angajate intru sprijinirea colonizarii. S'a Intocmit imediat catre §eful guvernului un nou memoriu, in cuprinsul urmator : Domnule Presedinte,

In urma tmpreJurarllor intervenite In sudul Dundrli dupd riltimele rdzboale, a schimbului de populafie armat hare °recta fi Turcia, precum .1 a mlisurilor pe care statul grec le-a luat ,fi le to pentru nationalizarea radicald a finuturllor anexafe, inunddnd anele sate aromdne cu colonist! greco-asiatIct ft schimbdnd fundamental regimul Juridic al pdmantrilui prin exproprieri # impropietariri, in care nu se tine seamd dealt de interests' colonistilor ft de scopul strict de disfrugere a tot ce este element negrecesc situalla elemental's' aromdn din aceste finutud fl in deosebi a grupelor dela frontierd, a devenit insuportablId, astfel cd numeroase familli romdne s'au decis sa se expatrleze, Cu riscul de a se resf Ira chlar prin fart straine, untie vor ft expuse la o grabnica asimllare. In asemenea alternativd, aromanti din regiuntle Vodena, Meglenia # Caterina, tnainte de a lua drama' pribeglet, pundndu-¢t increderea in solicitudinea Regatulut Roman, au ales din serail lor delegati care sd aducd inaintea Excelentel Voastre rugamintea lor arzatoare de a li se Inlesnt ventrea # instalarea lor ca colonist' in Cara careta vor s11-# Inchine toata munca, energia # devotamenful lor de Romani, indelung tncercati prin credinfa catre neamul si limba lor. Delegatia noastrd reprezinta an total de 1317 de familit, ca un efectiv de 6.315 suflete si aflame : 1. Regiunea Vodena-Verla : Veria 54 familli ; Vodena 89 familli ; Paticina 108 famillt ; Papadia 65 familli ; Candrova 120 famtlit ; Gramaticova 200 familll ; Total 636 familli. 2. Regiunea Meglenia : Livezi 150 familil; Cupa 60 familli; Lundzinl 66 familil; ()sant 95 familli; Total 371 familli. 3. Regiunea Caterina : Caterina 107 famllit ; Kitra 91 familit ; Horopani 112 familll ; Total general 1.317 familii

,Dansll solicitd respectos a ft colonizaft In tars, de preferinfd In Dobrogea 'Vaud, fund convinsi cd aducerea lor va ft cat se poate de folositoare pentru neamul romdnesc, atilt din punct de vedere national cat ft din punct de vedere economic .it anume :

,Din punct de vedere national, acestl roman', prin energia # tenacitatea lor, vor asigura grantfa provinclet din sudul Dnrlrel, facand Imposibild once acflune In contra statului roman. ,Din punct de vedere economic, acesti roman', recunoscu(l ca elemente superioare, pe aces' !dram, in toate fdrile balcanice, chlar In numdrul redus in care se vor aseza, vor reusi, fn scurtd vreme, sd imprime Weill economice °din aceastd provincie caracterul romdnesc pe care ea trebuie sa-1 &be 25).

,Dansil vor Introduce in lard culturi # indeletnictri casnice, care nu sunt cunoscute la not ft pentru a cdror incetafentre,Statal Roman face atdtea sacrificil, Intrefinand .colt speciale. Astfel vor putea da extindere gradinarttulul culturil gdndacilor de mdtase, a tutanurilor ft a bumbaculut, care se prattled pe o scard intensivd, de catre grupurile de roman' din aceste regiunt 29. ,Industria casnicd, lucratul land, covoare fesaturl, Impletlturt, care sent apreciate in lumea oriental?' fi pe piefele apusene, formats o stirsd din cele mai productive a muncli de lama, a femeilor aromdne. Asezarea lor nu ar prezenta marl incoveniente. Ea se va face prin colonizarea acestor roman( in grape de cafe 40 50 de familli, pe terenurlle de care statul dispune,tn Cadrilater sau to alte part'. Din aceste terenurt, ar avea sd 11 se acorde lotus.' de cdte 20 hectare, pe care ar Lima sd be achite Intr'un numar de ant dupd modalita file fixate de specialist! .1 hotdrate de Inaltul Guvern. Pentru a putea exploata terenurile, an Institut de credit din cele existente. sau unul format special, ar avea sa be avanseze slime cu dobdnzt mid spre a-si asigura inventarul necesar; de asemenea sa Ii se avanseze credite pentru construirea locatntelor, oferinda-11-se, gratuit materialul din padurile fi carlerele sfatului. Panel la construirea loculnfelor sd se rechizitioneze pe seama lor, incapert dela locultorli din satele pe langd care vor fl asezari. ,Pentru averile netransportabile ce Romani! posedd dincolo, Statul Roman sd comunice cu cel grec ca ad le acorde despdgubirt pofrivit cu valoarea lor. ,In ce priveste transportul, Stalul sd la masurt Ca, familtile cu bagaJele transortabile, di fie Incdrcate pe vasele Servictului Maritim Roman din portal Satanic. ,Trebue sd mentionam ca mare parte din acesti roman' mai dtspun Bud de capitalurt insemnate ceace va usura malt sarcina Statului. ,Avem deplind fncredere di cererile noastre vor fl primite fi ca Romani!, care asteapta infriguraft verdicul Inaltului Guvern nu vor fl lasaft pradd desnadeJdil. (ss) Const. Noe, Vastle Masi, George Celea, Stere Hagigogu, Petre Marcu, Nicolae Pariza, George Popescu, George Colimitra. lancu Cepi,Durnitru Cusa, George Casa, Mihail Bazdecht, Stere Buctumand, Nucu Zdru, Mihali Gull, Taco Celea Cola Pula, D. Capra. 25) AceastA prevedere e pe cale a se adeverl, d-1 G. Dimitriu, secretarul general al Camerel de Comer' din Sinatra m1 -a comunicat nu de mull cA, in aceat oral, numal romanil din regiunea Giumala (Macedonia-BulgarA) au deschis peste 50 de prAvAlli gi prlivAlloare.

25) Se vorbea de emigrarea In Turcia in caz dacA Romania n'ar fi adults colonizarea lor. Uncle din aceste culturl au gi fost introduse. Judetul Durostor a devenit an centru producator tie bumbac datoritA colonigtilor din regiunea Meglenla gi Poroi care au adus seminte speciale care prind gi se coc mai bine iu Cadrilater.

134

Cu acest memoriu, tras in mai multe exemplare, s'a inceput din nou colindatul pela mini§tri, dupa ce, in prealabil, Iona§ Gradi§teanu §i alte persoane, cu mai mult acces §i influenta, au facut interventii anticipate 27). Mini§trii vizitati, impresionati de cuvantarile delegatiilor, dintre care unii se pre-

zentau in frumoasele for costume nationale, nu puteau sä se arate fata de ei mai putin binevoitori decat se aratasera fata de comitetul de initiativa. Dealtfel nici nu era posibil. Oamenii ace§tia aveau un optimism sanatos, pe care nici o piedeca nu-1 intimida Si un mod special al for de a discuta, care forta consimtarnantul: Raposatul Vintila Bratianu, primind pe delegati in audienta, dupa ce §i-a aratat toata simpatia fata de fratii aromani, spunand cum, in fiecare an, la alcatuirea bugetelor, cu toate greutatile prin care trec finantele tarii, d-sa nu numai ca nu a redus bugetul §colilor

romane din Grecia, dar ca, prin exceptie, a admis toate sporurile, a inceput o expunere lungs §i oarecum intortochiata asupra greutatilor prin care trece tara, asupra nevoilor mult mai urgente care reclama deslegare, voind sä facd pe delegati sä inteleaga cat este de greu guvernului sa se ocupe de chestia colonizarii aromanilor. Simtind unde vrea O. ajunga, un delegat 11 Intrerupse brusc; Domnule Vintila, nä vreti i nu nä vretia. Va vrem raspunse V. Bratianu. Ahat vrem sa §tim noi. (Atat voim O. §tim noi). Traiasca Romania, conchise delegatul.

Cu asta audienta s'a ispravit, iar delegatii stra.ngand mama lui Vintila Bratianu, pe fata caruia se desemna un zambet, au plecat fericiti ca dobandisera cuvantul celui mai influent membru din cabinet. Dela Finante am pornit spre Palatul Sturza, spre a vorbii cu Ministrul de Externe, I. G. Duca. Ministrul nu sosise la Minister, trebuia sa mai a§teptam putin. Si-au adus aminte atunci de fostul consul Dem. Braileanu care, in anii cat fusese in Macedonia, la Bitolia §i Salonic, lasase amintiri frumoase in urma lui. Au voit sa-1 vaza. Biroul lui Braileanu, care lucra la Directia Hotarelor, era sus de tot, la mansarda palatului. Urcam pans sus, toate scarile. Braileanu care-i cunoscuse pe toti, i-a primit ca pe ni§te frati, le-a strans mana, i-a imbrati§at. le-a oferit scaune, apoi cafele. in timp ce se interesa de modul cum merge chestiunea colonizarii, caci aflase de venires for In Tai a §i de scopul ei, §i le dAdea diferite sfaturi, cum sä pue chestia in fata Ministrului, unul intreaba : D-le Braileanu. Este inalt acoperi§ul acestui palat? Da, voiti sä-1 vedeti, uite, scara de acolo duce drept la acoperi§. Delegatii au §i pornit pe scara spre acoperi§. Unii din noi am ramas in birou.Dan§ii insa, cand s'au vazut pe acoperi§, de unde se vedea, cat ai cuprinde cu ochiul, ca intr'o panorama, mare parte din Bucure§ti §i imprejurimile lui acoperite de verdeata, au exclamat : Feciori ai sä cantam Parinteasca Dimandare. Parinteasca Dimandare, este, dupa cum se §tie, imnul pe care it intoneaza in orice imprejurare solemna §i WA de care nu se petrece nici un act insemnat al vietii lor. Parinteasca dimandare Na sprijura cu foc mare Frati dimuma $i ditata Vol roman' dl eta toata BlAstemare s'alba '11 casA

Carl di limba lui s'alasA Carl -$i lasA limba lui S'lu ardA pira focului etc., etc., etc.

Parinteasca poruncA Ne conjurA cu foc mare

Frail de mama $i de tats Voi Romani de vremea toata Blestem sa alba in casa Cine de limba lui se lasA Cine -ii lasA limba tut SA-1 ardA para focului

27) Una dintre aceste persoane a fost si d-1 Al. Alimanisteanu. Stiind cA d-na Alimanisteanu, sorA cu loan $i Vintila Bratianu, arAtase in mai multe ocazil, simpatie pentru Aromani, unii dintre membrii comitetului au fost de pArere sa incercAm a o vedea spre a-i obtine concursul. In acst stop ne-am prezentat d-lui Al. Alimanisteanu, la Banca Viticola, al care' Administrator-Delegat era. D-sa ne-a spus cA d-na nu e In Bucuresti , dar afland de scopul urmarit de noi, a fost via impresionat $i sie-a fost de mult ajutor, aducand doleantele noastre la cunostinta lui 1.1.C. Bratianu.

3

135

Si astfel, In timp ce, in etajele de jos ale palatului Sturza, diplomati gravi studiau §i dezbateau chestiuni internationale, sus pe acoperi§delegatii aromani, trimeteau vazduhului Capita lei cuvintele §i acordurile juramantului for ca nu-§i vor parasi limba §i neamul.

Erau multumiti de Vintila Bratianu §i intelegeau in acest chip sail manifeste

mu ltu mi rea

Noi auziam din birou zgomot pe acoperi§ §i ne miram de intarzierea Tor. Cand ne-au spus ce s'a petrecut sus, am ras cu hohote. intre timp, I. G. Duca venise la minister. Audienta a fost scurta. Vorbe diplomatice §i

amabile dar niciun angajament precis ca va interveni la Statul grec in sensul ca

acesta sa upreze plecarea eventuald a emigrantilor §i sa-§i asume plata averilor ce le-ar lasa coloni§tii acolo. Audienta cea mai rodnica a fost la Al. Constantinescu. Fostul frunta§ liberal, pe atunci ministru al Agriculturii, sub reputatia lui de mare sforar, ascundea Q inimd calda, plina de induio§are §i sentiment. Cand cei mai batrani din delegatie, au inceput sa-i In§ire nacazurile for §1 1 s'au adresat ca unui parinte sa-i ajute sa vie in jars ca sä piardd limba §i neamul, ochii i s'au umezit de lacrami. Iar cand Iancu Cepi, un batran cu mana §i cu piciorul rupt de gloantele antartilor, i-a strigat : Tu maim ta sta. bana noastra, i na lia in lard, i na arucii in mare." (In mana ta sta vieata noastra, on ne is in fara, on ne arunca in mare). Costantinescu a rdspuns lard §ovaire. Vreau sa aduc pe fratii macedoneni in Tara. Din acea clips, Al. Constantinescu a fost §i a ramas ca§tigat cauzei colonizarii. Zilele acestea au fost pentru delegati, zile pline de multumire. Stiind ca pe unde ese cuviintul, ese qi sufletul," ei socoteau colonizarea ca §1 facuta. Noi, cei din comitetul de initiativa le spuneam ca, dela vorbd pand la faptd, mai e Inca un drum destul de lung.

Colonizarea era admisa, dar numai verbal Si in principiu. In vederea ei nu exists nicio pregatire, nu se cuno§teau nici suprafetele de pamant disponibil, nici localitatile unde se afla ele. 0 alts greutate era ca. legile §i regulamentele nu prevedeau colonizare cu romani necetateni. Noi cei din comitetul de initiativa, §tiind cat de repede sboara vorbele, nu voiam sd-i lasam sd piece fall a avea ceva sigur la mana. Zilele Insa treceau dupa zile, spesele sporeau §i sumele de bani cu care venisera erau pe sfar§ite. Nerabdarea §1 descurajarea incepea se cuprindd pe ace§ti oameni de un optimism atat de robust. In asemenea situatie, s'a sim tit nevoia unui nou demers, de asta data numai pe Tanga Ministrul de Agriculturd, ceeace s'a facut prin urmatorul memoriu: Domnule Ministru,

Subsemnaftt delegaft a 13U0 de famine macedonene din 14 comune, Cu Malt respect ne permitem a va supune cele ce urmeazei :

,Delegafia noastra a sosit tn Tara de acum doud hint de zile, cu tnseircinarea de a sollcita tnalfulut guvern concursul seta pentru afezarea acestor familit tn Judefele Caltacra ¢t Durostor. ,Delegafta a avut in scopul acesta audtenfe fl convorbirt cu dIferill membri al gavernulut, tnttimpinand pretutindenl cea mai mare bunelvoinfd.

,Totus pond asteizi nu este in posestunea unui rezultat pozitiv, astfel cd no este in masurd a aduce vreun rdspuns famillilor care au delegat-o. ,Cum delegafia noastra se aflei act de cloud Lunt de zile, tar prelungirea f ederlt sale o expune la spese grele, vd roaga respectos sa blnevoifl a in fervent ca sd se dea un rezulfaf solicitaritor f t Infervenfillor el, prtvitoare la citestiunea care a adus-o aid ft anume : I. Pamdnturlle care ar ft set le pue la disportfia famliillor aromane. 2. Credttele, pentru fnlesnirea lucrarti pamantalui ft a construirli caselor, ce ar urma sd Il se acorde emigranfilor. 3. Inlesnirea plecetrii for din Grecla, ,I a sosirli for tn Tara. Va rugam respectos, Domnule Mtnistru, set binevotfi a tntervent, cu tnalta dv. autorttate, ca delegafta noastra

sd obfle, cdt mat de grabd, un rdspuns sattsfdator spre a putea dace o veste band fraftlor noftri, cart fl-au pus Coate neidepile tn fara for ,t to guvernul et. (ss) Const. Noe, Vasile Mull, George Celea, Stere Hagigogu, Petre Marco, Mc. Pariza, George Popescu, George Coitmifra, Ion Cept, Damltru CtIf a, George Cufa, Mihail Bazdecht, Stere Buclumand, Nucu Ztru, Mihail Gull, Tacu Celea, Cola Pula, D. Cafura.

136

Ca urmare, in 23 Martie 1925, Ministrul Al. Constantinescu a dat urmdtoarea deciziune, care constitue primul act oficial, efectiv pentru inceputul de realizare al colonizArii: DECIZIUNE Nr. 6217

Nol, Ministru Secretar de Stat la Departamenful Agriculfurii ft Domenillor, Avdnd in vedere necesitatea de a se centraliza ft coordona lucrdrile privitoare la verificarea titlurilor, expropriere ft colonizare In Dobrogea-Noud. Decidem:

Art. I. Se infiinfeazd, pe (dud Casa Centrald a Improprietdriril, un Wort special care va fine la curent toate lucrdrile de verificare a titiurilor, expropriere fi colonizare in Dobrogea-Noud. Cu conducerea acestui biros se insarcineazd d-I Inspector C. Zamflrescu. Art. 2. In Judefele Durostor ft Caliacra se inflinfeazd cdte o comisiune compusd din Inspectoral servicitlor agricole al circumscripfiei, Prefectul Judefului, Consilierul Agrlcol fl Administratorul Financiar. Aceastd comisiune va cerceta fi indica terenurile ce urmeazd a fi rezervate pentru coloniftii Macedo-Romdni ludnd infelegere In acest scop cu delegafii colonistilor.

Art. 3. D-1 Director General a! Case! Centrale a Impropietaririi este insarcinat cu aducerea la tndeplinire a dispozifiunilor acestei decizii. (ss) Al. Constantinescu

in §far§it, cuvantul oficial §i scris era spus. Delegatii cei mai multi puteau pleca acasd. Restul se putea trata §i urmAri §i fard ei. Inainte de plecarea lor, Comitetul de Initiativd a crezut necesar sd facd o interventie pe langd guvernul grec in chestiunea averilor imobile, ce coloni§tii vor ldsa in Grecia. In scopul acesta s'a cerut §i obtinut o audientd la d-I Collas. care pe atunci, ca §i astAzi, reprezenta Statul grec la noi. Ministrul plenipotentiar al Greciei a ascultat cu multd atentie

§i bundvointd expunerile delegatilor §i le-a fdgaduit a va comunica guvernului grec comunicarile §i dorintele lor, urmand a se da raspunsul in 10-15 zile. Cuvintele lui au lAsat sd se inteleagd ca chestiunea s'ar limpezi mai u§or dacd s'ar face interventii din partea guvernului roman. Din diferite motive, insa, toate sfortarile noastre de a obtine ca Ministrul de Afaceri Strdine sd ia in mans aceasta chestiune, au rdmas Vara efect. Totu§ peste vreo 10 zile d-1 Collas, ne-a comunicat ca guvernul elen (era pe atunci regimul generalului Pangalos) consimte sd ia asupra lui regularea chestiunii acestor averi28). Dupd aceasta delegatii au vizitat judetele Durostor §i Caliacra, spre a-§i face o idee de regiunile in care urmau sa fie colonizati §i, in fine, dupa ce au imputernicit formal pe d-nii C. Noe, V. Mu§i, Stere Hagigogu, sd-i reprezinte la Bucure§ti §i sd facd in numele

lor tot ce vor crede de cuviintd pentru reu§ita colonizdrii, luanduli fiecare cate mai

multe numere din ziarele cu decizia Nr. 6.217, au pornit spre Macedonia ca sd aducd celor ce-i trimiseserd raspunsul guvernului roman. Decizia cu Nr. 6217 constituia un pas inainte in problema colonizArii, in sensul ca

ea era primul act oficial, in care se exprima intentia guvernului de a coloniza macedoromani in Cadrilater. In ea se spunea : Aceasta comisiune va cerceta §1 indica terenurile ce urmeazd a fi rezervate pentru colontqtii Macedo-Romilni, band intelegere, in acest scop, cu delegalii colonWilora. Din chiar textul ei insd rezultd ca, in fapt, nimic nu era pregatit pentru acest scop. Deabia acum urma ca Ministerul, prin biroul special creat chiar prin aceasta decizie, sd fie pus la curent cu lucrdrile de verificare i expropriere, de pe urma cdrora va obtine terenurile ce urmau a fi rezervate coloni§tilor Macedo-Romani. De altd parte in decizie nu se spunea nimic despre intinderea lotului ce urma a fi dat coloni§tilor §i despre celelalte puncte formulate in memoriile §i intrevederile delegatilor.

Pentru lamurirea acestor chestiuni §i pentru a se obtine hotdriri precise din partea guvernului, a Post inaintat Ministerului Agriculturii un nou memoriu, prin care, dup. ce 21) Cu toad aceastA asigurare, schimbArile intervenite In Orecia, si alte cauze, au fAcut cA aceasta chestle sA rAmAle nelimpezitA pAnA astAzi.

137

se aducea multumiri, in termeni foarte calduro§i, pentru pasul Matt, prin decizia 6.217, se cerea : 1. Lotul de minimum 15 ha. 2. Credite pe termen lung, pentru construirea locuintelor §i injghebarea gospodariilor. 3. Mijloace pentru procurarea, pe preturi ief tine, a uneltelor agricole.

4. Parcelarea terenurilor ce urmeazd a H date ca loturi.

5. Interventie la guvernul grec pentru a despagubi pe coloni§ti de averile ce le

parasesc.

6. Infiintarea unei comisiuni la Salonic care sa fnlesneasca plecarea coloni§tilor spre Tara. 7. Interventie catre S. M. R. ca sä transporte gratuit pe coloni§ti. Pe cand se reaminteau Ministerului Agriculturii aceste puncte, comisiunile instituite in judete, lucrand cu zel, strangeau datele necesare. Inspectorul agricol Max Popovici, Insarcinat cu coordonarea lucrarilor In cele doug judete, obtinand aceste date, a Inaintat Ministerului un raport, prin care propunea a se acorda coloni§tilor un lot de 15 ha la frontiera. §i 10 ha in interior, plus 2.000 de mp pentru lot de casa. §i 1 ha pentru izlaz. D-sa mai propunea sa se acorde fiecarei familii un credit de 50.000 lei pentru construirea locuintelor §i intocmirea gospodariilor. In urma acestui raport, ministrul Al. Constantinescu a adresat Consiliului de Mini§tri un referat pe baza caruia Consiliul de Mini§tri a semnat Jurnalul cu Nr. 1.698 din 13 lunie 1925, care poate fi socotit drept Charta de bazd a colonizarii Cadrilaterului. lata textul raportului §i Jurnalului : Domnilor Ministri,

,

Stain! posedif actualmente tn Dobrogea Noud suprafafd de 41103 ha, repartizata pe ambele judefe. Pentru acoperirea acestel suprafefe, aflatd disponibild asupra &Oulu!, avem cereri din partea locuttorilor din Vechlul Regat cu drepturile stabilite la improprietdrire fi cart nu au putut ft sattsfOcuft tn comunele for; de asemenea, avem cerert st din partea romanilor macedonent imigraft in Turd. Subsemnatul, avdnd fn vedere dispozifluntle Legit Agrare, cum fi art. 129 din legea pentra organizarea Dobrogei Noud, propun : Pe proprietdfile Statulut din Dobrogea Noud, aratate mat sus. sd se facd colonizdri, pe janzatate suprafafd cu locultoril indreptdfly la improprietartre din Vechtul Regat, tar cealaltd jumatate de suprafafd sd se dea in folosinfa romdnilor macedonent, Imigraft, conform tablourtlor ce se vor aproba de not. Rom doll maceionent sd !Hire In prevederile art. 129 din Legea Dobroget Noud dupd ce -88t vor dobdndi cetafenta romdnd.

Mdrimea lotului sd fie de 15 ha pentru cel ce se vor aseza In regiunile de frontierd st 10 ha pentru cel din interiorul judefelor, plus cdte 50 aril izlaz si 2.000 mp loc de casd pentru flecare colonist. In aceleasi conliftuni sd se atribue plimant jamilitlor din Vechlut Regat, care se gdsesc astazt stabilife in vederea colonizarli, In anal din judefele Dobroget Noud. De asemenea propun sd se dea aceeast tntrebuinfare sir terenalul ce va Infra in patrimonial Statului potrivit legit agrare a Vechlului Regat si a dispozifluntlor legit pentru organizarea Dobroget Noud. Dacti d-voastrd impart/41ft modal nostru de a vedea, vii rugdm sd binevoill a aproba cele de mat sus ji a semna aldturatul proect de jurnal. (ss) Al. Constantinescu JURNAL Nr. 1.698

Consillul de Ministri, in sedinfa dela 13 Janie, ludnd In deliberare referatul d -lui ministrul al agriculturii ji domentilor cu Nr. 19.772 din 13 lunie 1925, privitor la colonizart, avdnd in vedere dispozifiunile legit agrare pentru Vechtul Regat, precum fi Art. 129 din legea pentru organizarea Dobroget Noud, Dec! lem :

Se aproba propunerile fdcufe prin suszisul referat si trtsarcindm pe d-1 ministru al agriculturil cu aducerea for In indeplinire.

IV. Romdnii macedoneni pornesc spre Tara. Am spus ca jurnalul Consiliului de Mini§tri din 13 lunie 1925 poate fi socotit drept Charta de baza a colonizarii. 138

Inteadevar, prin el chestiunea cea mai importanta a colonizarii, anume aceea a lotului, era limpezitd. Se stabilise lotul de 10 ha in interiorul judetului §i de 25 ha la grani la. Dela acest jurnal porne§te colonizarea rrasiva, nu numai cu macedoneni, dar §i cu

regateni mai ales cu regateni. De asemenea, din el reie§ea spiritul in care urma sa se facd colonizarea, jumatate din coloni§ti trebuia a fi macedoneni, jumatate din Vechiul Regat. Nu se pomenea insa nimic despre niciunul din celelalte puncte care preocupau pe coloni§tii macedoneni. Anume: transportul for din Grecia in tail; rascumpararea averilor imobiliare ce ei vor parasi in Grecia; creditele pe termen lung pentru organizarea gospodariilor; o comisiune la Salonic care sä le inlesneasca plecarea, ocrotindu-i fata de autoritatile grece§ti etc. Dintre aceste chestiuni, unele au fost pur §i simplu ignorate. Altele tarziu de tot au

capatat un inceput de satisfacere in chip nepotrivit §i putin folositor pentru coloni§ti. Lipsiti de orice concurs din partea guvernului, coloni§tii au trebuit sä se descurce singuri, cu mad suferinti §i sacrificii, fard niciun alt sprijin decat al compatriotilor for din Bucure§ti.

Dupa aparitia jurnalului Consiliului de Mini§tri, aromanii dornici de emigrare din regiunile Meglenia, Veria, Vodena, Caterina, au inceput sä se pregateasca de plecare. Cats vreme emigrarea se desbatea numai ca o idee, ca un vis indepartat, parea ward. Toti o doreau. Acum cand ceasul infaptuirii batea, sufletele incepeau sa se turbure, iar de pretutindeni rasareau piedici tot mai neprevdzute §i grele. Aceste piedici se ridicau mai grele ca on unde, mai ales in tinutul romanilor agricultori din Meglenia.

A-ti parasi satul in care ai dainuit to §i inaintasii, timp de nenumarate generatii, spre a nu te mai reintoarce niciodata, a te desparti pentru totdeauna de locurile dragi, cu ale caror priveli§ti ti-e impletita fiecare tresarire a vietii, fiecare fibra a sufletului §i a porni intr'o lume necunoscuta cu batrani, nevastd §i copii, insemna pentru o populatie de sdteni plugari atat de legata de brazda ca cea a Megleniei, un pas in fata caruia, in momentul executarii lui pana §i cei mai hotariti incepeau sä ezite. Dar mai presus de aceste Indoeli se ridicau de aiurea piedici concrete grele §1 de neinvins. in satele meglenite, putinele familii grecomane care se mentinusera, cu chiu cu vai, pe vremea turcilor, ajunsesera acum, dupd a§ezarea stapanirii grece§ti, la mare putere. Ele formau acum un fel de aristocratie, un fel de familii de incredere ale stapanirii grece§ti in fata grosului populatiei ramasa credincioasa traditiei nationale, populatie denuntata pe nedrept de altfel, ca suspects. Familiilor grecomane le erau rezervate toate onorurile, toate demnitatile, toate profiturile. Celor nationaliste toate sarcinile, toate prigonirile, toate necazurile. Dar, pe masura ce se iveau ref ugiati greci, steaua grecomanilor incepea sa paleasca. Pentru grecii adevarati toti romanii, fie ei grecomani sau nationali§ti, erau tot una. Daca insa romanii nationali§ti, grosul populatiei din Meglenia agricola, plecau in Tara, atunci

§i bruma de consideratie de care se mai bucurau grecomanii disparea. Ei nu ar mai fi avut pe cine sa denunte la fiece pas ca suspecti, ca ei sa apara ca elemente de incredere. Suspecti acuma urmau sä devie ei in§i§i, iar rolul for de pana acuma trecea asupra ref ugiatilor greci. Prin plecarea in Romania a romanilor nationali§ti, ei i§i pierdeau rostul for de privilegiati §i dobandeau pe cel de banuiti. De aici sfortarile for de a refine prin orice mijloace pe romanii nationali§ti §i deoarece pana acum raporturile for cu ace§ti romani fuseserd numai raporturi de du§manie, aceste mijloace nu puteau fi decat mijloace du§manoase, uneltiri nemernice, denunturi calomnioase §. a. Asa stand lucrurile, romanii din Meglenia, cei mai in drept prin ocupatia lor. de agricultori §i prin suferintele for de martini ai cauzei rornane§ti, de a fi colonizati, se gdseau In imposibilitate de a se smulge ei insi§i din ghiarele robiei strdine. Trebuia sa be vie in ajutor cineva din afard ca sä se poata mica din locurile loy. Acel cineva trebuia 139

s5. fie Statul roman prin organele sale. In acest scop se preconizase instituirea unei comisii la Salonic cu rol de ocrotitoare §i mijlocitoare intre romani §i autoritdtile grece§ti. Guvernul roman insd, in afarA de lotul de colonizare, nu intelegea sA-§i asume nicio alts obligatie de niciun fel. Vdzand aceasta, romanii megleniti din Bucure§ti s'au hotarit sä faca ei ceea ce Statul nu se grabea a face. Se gAseau in Bucure§ti pe langa un numar de intelectuali, cu rosturi mai ales in intreprinderi bancare §i economice, §i un numAr de ref ugiati din cele mai distinse familii de luptatori nationali§ti, oameni care nu se putusera impaca cu ideea ca sa stea sub sapanirea greacd Si venisera in tars ina din 1913. Ei se intretineau muncind din greu ca lucratori, iar unii ca mici negutdtori. Toti a§teptau colonizarea spre ali regdsi in Cadrilater vechiul for rost de plugari. Intelectuali, muncitori Si negustori, toti erau grupati in jurul SocietAtii Meglenia". Aceasta societate reu§ise sd-*i formeze un patrimoniu de cateva zeci de mii de lei, pe care-I intrebuinta pentru ajutorarea membrilor ei, in diferite cazuri.

Tot acest patrimoniu, sporit prin contributii de cate 500 de lei, pe care fiecare

membru sArac sau mai cu stare s'a grObit sd-i dea, a fost pus la dispozitie pentru a inlesni scoaterea fratilor de sub jug grecesc, din ghiarele robiei,

In scopul acesta s'a luat hotArirea ca un delegat at ocietAtii, prevazut daca se poate, cu o scrisoare de recomandare din partea ministrului de externe cdtre Legatia din Athena §i Consulatul din Salonic, sO mearga la fata locului spre a inlesni, prin sfatul §i interventiile sale, intocmirea formelor de plecare §i a netezi asperitAtile ce se ridicau in calea romanilor. Alegerea a cazut asupra d-lui Demetru Kehaia, §ef de serviciu la cdile ferate. Fost elev at aristocratului liceu Galata Serai dela Constantinopol, in care cursurile se predau In limba franceza, delegatul societatii Meglenia", manuia aceasta limbA la perfectie. Trait in copilaria lui multA vreme la Salonic, el vorbea curent §i limba greacd. Fiind plecat din Meglenia" de multi ani de zile, el se putea prezenta in ochii celor de acolo cu aureola omului venit de departe. In afar% de aceste imprejurdri, calitati de prestantA, de indemanare, de arty de a se descurca in once imprejurare, faceau din d. Kehaia un realizator ideal al rolului ce i se incredinta. Dimpreuna cu d. Kehaia, pentru romanii din regiunea Vodena, trebuia sA lucreze §i d. G. Celea. Cererea adresata Ministerului de Externe de a-i recomanda legatiei din Atena Si consulatului din Salonic pentru a-i ajuta in misiunea lor, fiind acceptat% cu bund vointa, pe la mijlocul lui lulie 1925, d. Kehaia a plecat in Grecia insolit de urdrile calde ale tuturor meglenitilor din Capitals. Sosirea d-lui Kehaia in Grecia a fost cat se poate de bine venitO, nu numai pentru romanii din Meglenia, ci pentru toti romanii doritori de emigrare din Macedonia. Chestiunea emigrarii, acum cand era pe cale sa devie fapt, ridica o sums de probleme, unele speciale regiunii Meglenia, altele, cele mai multe, generale tuturor regiunilor. D. G. Celea

fiind dupa intoarcerea lui in Grecia absorbit de treburi proprii, lui Kehaia i-a fost dat sA desbatA §i sO deslege diversele probleme ce se puneau in legAturA cu colonizarea.

Cateva pasaje din scrisorile Si rapoartele lui ne vor edifica asupra dificulatilor ce a avut de invins §1 a modului cum a §tiut sd, se descurce: ,Am pornit din Bucurefti pe ziva de 12 Julie 1925; dupd doud zile de aldtorie, am afuns la Salonic. Prima mea grije a fost sli tau contact cu d-1 Consul General al Romdniel din localitate, uncle urma sd soseascd instrucfluni dela . Legaflunea Romdnlei dela Athena cu privire la misiunea mea. .D-1 Consul a fost neplacut surprins cd of fetal nu avea nicio tire pentru o chestione atdt de importanta ;I ca a aflat de scopul veniril mele pe cale particulard dela Romdnil din Salonic. M'a primit tottifi foarte binevoitor, exprimandu-fi insa mdhnirea ca, la nol in Tara, no se acordd atenfla cuvenitd unel chestluni de-o importanfd afa de mare, cum e cea a emlgrdrilor.

140

I-am spus cd am parasit Tara duple ce am avut asigurart al total a fost aranjat cu guvernul grec care st-a dat consimtimdntul to privinta emigrant/ romdnitor-macedonenl ¢l cd delegafla n'ar avea altceva de facut decat sli tnlesneasca tmbarcarea fl dirtjarea In Tara a famliillor emigrante. ,D-1 Consul Spirea Constantinescu ¢t -a ardtat Indotala cd s'ar ft urmat tratative dela guvern la guvern. Vefi avea de fared az greet', a spas el. Dupd 10 zile de asteptare la Salonic a venit, In sfar fit, comunicarea Legafiet din Athena prin care se dddeau Mmurfrt asupra scopului delegafiet noastre ft se ruga Consulatul sa Intervie pe lava autoritattle locale sd ne dea concursul pentru aducerea la bun sfarsit a Insarcindrit noastre. In aceastd adresd se menflona cif Legaftunea Romand a st Meat demersurile cuvenite pe langa guvernul grec. ,Pe ziva de 27 Julie, consulul Spirea Constanttnescu prezentdndu-se guvernatorulut Macedonia i-a pact autoscuta sosirea delegatiunit in scopul emigrarilor, tntrebandu-1 totodatd dacd are instructiuni In aceasta privInfa dela guvernul central. Guvernatorul a lost surprins de sosirea delegaftet, de a caret tnsarcinare n'avea nicio cunostinfa fi ¢l -a exprlmat dortnfa de a lua contact cu ea. In Intrevederea ce a urmat 1-am expus cum s'a pr odus curentul de emigrare. Ddnsul ne-a spus cd pdtzd la acea data nu era in posestunea instrucflunilor guvernului central fi ca, Indata ce le va prim!, va da ordtne scrlse tuturor autorltdfilor cu care va trebut sd via in contact. Vazand cd Instrucflunile asteptate nu sosesc, pe ziva de 13 August am plecat la Athena. Sosit la Athena pe ziva de 14 August, am moat contact cu d. Brabefeanu, insarcfnatul de afacert at legaftunif romane; d-1 ministru Langa Rafcanu fund in concediu. D-1 Brabefeanu s'a mirat foarte malt, mat cu seama cd mtnistral de externe grec ti promisese ca va da ordin In aceasta privinfd guvernatorulut Macedonia Ziva urmatoare ne-am dus la Ministerul de Externe, unde fund primtfl de d-1 ministru Rendis, ne-a declarat cd ordinele cuvenite au fost date de secretarul sou general st ca se afteapta ft pdrerea guvernatorulut general al Macedonia In aceasta chestiune, pentru ca pe urma sd avizeze la instrucflunile cuventte. Avand aceastif promistune din partea Ministerulut de Externe, n'am mai inastat fi d-1 tnsarcfnat de afacert Brabefeanu m'a sfdtuit sif and intorc la Salonic. Act guvernatorul a ramas foarte surprins de aceastif afirmaftune a Mtnisterulut de Externe ¢t mt -a declarat categoric cd nu este, pawl In prezent, Irt posesta nIciunet cerert de fella acesta. Nu ftlam ce sd cred. In urma acestei afirmaffunt aguvernatorulut general, pe ziva de 18 August am telegrafiat d-tut tnsarcinat de afacert Brabefeanu, tar pe ziva de 24 am prim it rdspuns cum cd directorul secflet polttice din Ministerul de Externe grec 1-a asigurat ca a cerut guvernatorulut general faimosul ,aviz de care fusese vorba de atatea ori, ft cif Imediat dupd prlmirea avizulut mil va fine In curent de dispoziflunile ce von urma. Dupd o consfatuire cu d-1 Celea Oh., am hotarft din nou plecarea mea la Athena ; d-1 Celea lasand in seama mea modal cum vot crede de cuvfinfd sd soluVortex chestiunea. La 27 August am lost din nou la Athena. D-1 Brabefeanu, cu care am luat imediat contact, s'a aratat foarte indignat de conduita d-lor dela Ministerul de Externe care Il duceau cu vorba. Ziva urmatoare ne-am prezentat la Ministerul Afacerilor Strdine, unde am lost imediat prinzifi de d-1 Rendis titularul Ministerului care, armand sd piece chiar a doua zi la Geneva, ne-a recomandat d-lui Jorgopulos, care se ocupa cu chestiunea emigrarilor fi cu care d-1 Brabefeanu mai avusese purparleuri In aceasta privinfd. Intrdnd In discufie a trebuit slf se pue chestiunea din nou in (fifteen:ea el. pentrucd contrar celor afirmate de d-1 Rendis, nu se luase nick hotartre precisk to aceasta privirela. Astfel stand cazul, in urma discafillor urmate, i-am schtfat In Unit generale condiflunele in care s'ar putea concepe emigrarea romanilor macedoneni. Printre acestea, cele mai tmportante au lost : I. SO se autortze emigranfit sa-ft lichideze averea mobild st Imobild. 2. Rascumpararea, la cursul zilet, de cdtre guvernul grec, a avertlor care nu vor putea ft vdndute de emigranft. 3. Eliberarea tinerflor de sub arme, fie et din once contigent, pentru ca sd poata pleca In Romania odatd cu familfile tor. 4. Amnistierea st neurmartrea nesupustior servictutut militar. D-1 Jorgopulos, directorul general al Afacerilor Strtilne s'a opus net, spunand cd tact vorba nu poate fl de asemenea condiftuni impuse si In special cele dela punctele 2-4, la care am replicat ca Ora respectarea for nu se poate concepe emigrarea. Cam froasat de replica mea, d-1 Jorgopulos ma face atent ca aceste condlflunt de care fac caz de ,sine qua non", ii sent puce pentru prima oard de mine fi cd in convorbirile onterioare tntre d-sa ¢t d-1 tnsdrcinat de afacert al legaflunti romdne nta vorbd railcar n'a fost de asa ceva. Fara de acest rdspuns, contra replica mea devenea cu total anevoloasd. Din fericire, intervine intediat d -t Brabefeanu tamarind pe d-1 Jorgopulos cum ca, subsemnatul fund ,reprezentantul guvernului roman' in chestiunea emigrarilor, sent Imputernicit a trata cu guvernul grec ft ca legafiunea romind nu face decdt sa-mt tnlesneascd mistunea mea pe langa guvernul grec. Aceasta declarafte a avut un dublu ft neafteptat efect, ft aflame cif d-1 Jorgopulos a schimbat tonal, fapt care m'a IncuraJat Intratata, incat sezisknd momentul oportun, am declarat pun fl simplu al dacd nu mi se admit punctele sus menflonute, ca mita prfrere de rdu vot ft nevott sa ma tntorc emediat In card, ,raporMnd guvernului meu'. D-1 Jorgopulos, care nu mai era acela dela tnceputul convorbirit, a dat-o in gluma ft mi-a replicat ca nu vol pleca In fare et and vol Intoarce la Satanic, unde d-sa va da ordine, In curdnd, ca total sd se facd cum e mat bine. I-am rdspuns al nu ma vol tnapola la Salonic pand nu vot vedea ordinal cdtre guvernatorul general gata. Vazdnd intransigenfa mea, d-1 Jorgopulos ne-a promis al va tndemna pe mlnistral Rendis, ca, chiar in dupd amiaza acelei zile, sa convoace tntr'o conferinfd pe mintstrul de finance, d-I Cufinas ft seful Marelut Stat Major pentra a confer( asupra celor discutate cu not, comunicandu-1 ft vederile ,delegatulut guvernului roman' fi m'a astgurat cd va susfine teza Inca, fund sigur de reusita. M'a rugat dect ca a doua zi sit tree pe la Minister pentra rezaltat.

141

A doua xi la ora 11 ducdndu -md, de asia data singur, la Ministerul de Externe, am fast lmediat primit de d-1 Jorgopulos care, foarte bine voltor, mi-a comunicat ordinal cdtre guvernatorul general at Macedoniel, conceput fritocmai conform vederilor mete. I-am muff omit ci mi-am luat rdmas bun, ducdndu -md la legartunea romdna pentru a-I 'rift linfa pe d-1 Brabefeanu, care in ajar: and rugase sd-I put In curent cu rezultatut ultimil intrevederi err d-1 Jorgopulos.

La plecare, d-I Brabefeanu m'a rugat sd -I flu to curent Cu mersul chestiunil ci sd -1 avizez telegrafic de orice neaJuns a -cl frztampina din partea autoritafilar din Macedonia, pentru ca la ribald sdu sd poatd interveni imediat la Ouvernul central. Pe ziva de 1 Septemvrie 1925, aJuns la Satanic, prima mea grife a fost sd tau contact cu Ouvernatoral general. In Upsa acestuta am fost primit de alutorut sdu d-1 Lecos, care mi-a ardtaf ordinal telegrafic primit dela Athena, in care d-I Jorgopulos and recomanda unel atenfluni deosebife cdtre Guvernatorul general. Chiar In aceeaci zi am procedat tmpreund cu d-I Leccos la fnfocmirea formulareior, care urmau sd fie tiplfrite, necesare emigrant fl anume: 1. Dec laratla emigrantului de renunfare la supufenia elend fi optarea pentru cea romdneascd. 2. Autorizafia de emfgrare care Inlocula passe - portal. La redactarea acestui quasi passe-port, am tntdmpinat o rezistenf a ddrzd din partea guvernatorului care no fnfelegea cu Warm chip sd la In considerafie propunerea mea, ca emigranfil sd fie scant! de a prezenta fotografia intregli familli pentru a fl aplicatd pe suszlsul passe-port. Secretarul general a oblectat cd fn vieafa lot n'a vdzut passe-port lard fotografie. I-am replica cd are ocazie sd vadd ft afer ceva. Dupd argumentele aduse de mine cd In par-file muntoase, unde locuesc romdnii- macedoneni, unde drumurile sunt aproape impracticabile, no existd fotografi ft de dificultelf lie technice ce s'ar ivi data am fncerca sd -1 aducem, s'a renunf at la fotografie, admifandu-se parietal meu de vedere. 3. Cererea de despdgubire din partea emigrantulut pentru averea imobild nelichidatd ft care urma sd fie preloaf a de guvernul grec. Dupd punerea la punct a acestor imprimate, printr'un ordin circular emanat dela Ouvernatoratut general, am lost recomandat tuturor autoritatilor chine ft militare ale Macedonlei. In tot timpul de aproape cloud Zuni, cat au durat tratativele cu guvernul grec, aromdnil afatori la Satanic ci

cart afteptau nerabdatori ora pdfiril la preparativele emigrarit, ca sd poatd aviza poputalia, au fnceput sd piardd reibdarea fi sd tricolfeased in el credinf a cd nu va react ideea emigrarei. Domnea mare enervare printre el. It evitam pe cat posibil fl ma intalneam cat mai rar pentru a no fi nevolt sd rdspund la atdtea fntrebefri ce-ml puneaa. Z /ua de 1 Septemvrie and am sosit la Athena, a lost o adevdratd zi de sdrbdtoare pentru aromdall din Satanic, cart, afland de rezultatul favorabil, erau In culmea fericirel. Vestea s'a raspandit cu tufeala fulgerulut prtn finuturite loculte de aromdni. In turneul mea fn comunele Meglentei, unde am luat contact cu aromanii, am fast Insolit, in permanenfd, de

trei Jandarmi, tar autoritafile chile fi militare cu care am venit In contact ci cdrora, prin ordinal guvernoratulai general, le cram recomandat ca ,Antiprosopos tis rumanikis kivernisioe (reprezentant al guvernului roman) au lost cu mine foarte prevenitoare ci nu lipsite de curtoazie. Drama' dela Satanic spre regiunea Megleniel 1-am facia ci anume pant! la Gumenitza (Gumengea) cu trenul, tar de act cu cabal, cutreerdnd toate comunele romdneftt. Prima comund unde am descins a fost Livezile, comuna natald a pdrinfilor met. Fondatorul acestei comune a fast chiar bunicut meu, Celt:teal Dincea Barba, care acorn un secol ci ceva, spre a scdpa de urgia satrapulul Alt Pafa de Tepelln, distrugatorul frumoasei Gramoste ft impilatorul poporului aromein, s'a retras cu falcarea sa in munfit Caragiova, in finutul Megleniel, unde a intemelat prima comund ,Sarni` a caret ruine existo ft astdzi, tar mai tarziu, din cauza pameintului mlaftinos,a pus temelia prime! case, la o departare de circa un km de ,Sardim, a comune/ Livezl. Cu toate cd curentul emigrarli to aceastd comund, care numdra atunci peste 1000 case, una din cele mat tnstdrite comune ale Megleniel, era cam redus ; ft la aceasta tnfluenfaserd foarte mutt tratafivele interminabile dela Athena, totufi, la sosirea mea In comund, s'a produs un reveriment favorabil emlgrdrilor ci In intreaga comund no se vorbea dealt de emlgrare. A doua comma pe care am vizitat-o a fast Otani unde doritorit de a emtgra to lard erau In numdr destul de important. Act am descins la locuinfa d-lui Pampor, Directorul qcoalei Primare, un vechier fi inimos luptator pe tarifa:al nafional. Timpul cdt am stat la Ofani,casa d-lui Pampor se transformase In pelerinagiu. De act, dupd ce am dat instruc(iunile cuvenite d-tut Pampor, lasandu-i ft formularele necesare spre a ft coinplectate ci semnate de emigrant', am cobortt In comunele Lugunf a ci Berislav, cart sent situate la poalelet corn. Otani. In corn. Lundzini mi s'a fdcut o primire atat de frumoasa tncdt m'a emolionat pdnd la lacrimi. Barbell' fi femei, Mobil, fldcdi plini de vieafd ml -au efit infra Intdrnpinare la vre-o 500 metri afard din comund arandu-mi bun venit. Am zarit printre muifime on mofneag care if( fdcea crucea plangdnd. Cu lacrdmi de bucurie am fast fntdmpinat aproape in toate comunele Megleniel, la Lugunfa huff a fast culminanta bucuria. Act am Insarcinat pe Invlifatorul comune!, Mr-anal ft fncercatul luptator nafionalist d -1 Noe, care, valid am descins la Lundzini, in mt./local mulftmei, a strtgat Fraf (tor bacaraf t-vd a venit ft Mesta at nostrum. Af fi vrut set stau mat mutt printre acect/ fray ospitallert ft plini de entuziasm, dar ma grdbeam, trebuia sd

caftig timpul pierdut la Satanic fi Athena. Dupd o fa/ere de 24 ore am pardslt Lundzini cu maid pdrere de rdu retntorcandu-md la Otani pentru ca de act sa trec la Luminila unde sd gifsesc eel mat braid, cei mai in /matt romanimeglenifi,

..yr act ml s'a facia o primire destul de frizmoastf fi de unde, la tnceput, erau foarte pufini tnscrifi pe tablotil emigrarilor, acorn au inceput sd def/leze intreaga comund pe la locuinfa fruntacului roman ci prezedinte al Comanitdfit romdne d-1 Dimitrie Bandula, unde aveam refedinfa, cerdnd sd fie inscrifi pentru emtgrare. MI-a fast cu nepatinfd sd satisfac In intregime cererile, Intrucdt numdrul emigranfilor pentru finutul Megleniel a fast Ilmitat la 400

142

familil din 1500 cdte erau aprobafe de guvernul roman de atuncl; restul de 1100 familii urmdnd sef fie tnacrise din celelalte finuturi ale Macedoniel grecefti. Dela Luminifa am trecut In comuna Cupa unde am lost foarte bine primit, tar Invalatorul Popa Tap, la care am lost gdzduit, mi-a dat tot concursul la infocmirea actelor celor cart au fost inscrifi sa emigreze. Dela Cupa m'am fnapoiat din nou la Ofani unde a trebuit st concentrez toate cererlie de emigrare fl pentru care am avut concursul neprefult al d-lui Pompon fi a celorlalli d-ni institutori al regiunel Meglenia. De act, prin comuna Livezi, pe la sfdrfitul lui Septemvrle 1925, m'am inapoiat;la Salonic, nude tndeplinind ultimele formalltdti necesare emigrarel aromdnilor, m'am prezintat guvernatorulul general pentru a-mi ilia ramas bun fl a-i multumi totdeodatil pentru concursul pre(los ce ml s'a dat de care autoritlifile respective tntru indeplinirea misiunei mele.

Misiunea Incheiata cu atata isbanda a d-lui Kehaia, este plina de Invataminte. Datorita unei confuzii, inlesnit6 mai ales de absenta d-lui Langa Ra§canu, titularul Legatiunii, Si de sufletul romanesc al d-lui Brabetianu, d-sa a fost socotit, la un moment dat, drept o persoand oficiald, care vorbe§te in numele guvernului roman. Din momentul acesta toate greutatile se netezesc. Ce ar fi fost dacd guvernul roman ar fi trimis Inteadevar un reprezentant sau mai multi care sa poata vorbi §i bate din picior cu adevarat? Evident in acest caz toate chestiunile, dintre care unele-§i a§teapta de 13 ani solutia, ar fi fost de pe atunci lamurite. Misiunea d-lui Kehaia §i calAtoria sa prin satele meglenite a fost de mare folos. Ea a adus Imbarbatare §i Incredere intre romanii care se credeau uitati §i pardsiti. intocmind listele celor care doreau sa piece, prin ea s'a cristalizat deplin situatia, trecandu-se dela stari de suflet vagi la acte, alegandu-se cei care inteadevar voesc sa piece, de cei care nu se hotdrau. Dupa plecarea lui Insd, entusiasmul a Inceput sä faca loc amaraciunilor.

Pe cand romanii crescatori de vite se puteau porni la drum mai u§or fiind, prin insu§i felul for de vieata nomadd sau seminomadd, totdeauna gata de a se deplasa in mass, iar averile tor, formate din turme, mai u§or de lichidat, romanii agricultori se deslipeau cu greu de gospoddriile tor. A.vutul tor, format din clddiri, din gradini, din vii, tarini §i, In genere, din valori imobiliare, nu se putea desface cat ai bate din palme. Cei rama§i, chiar de ar fi avut mijloace sä cumpere, nu se grabeau de oarece nu voiau sä inlesneascd plecarea emigrantilor, dar, §i daca ar fi voit s'o faca, nu puteau, deoarece autoritatile grece§ti, primisera ordine Si instructiuni ca sä Impiedece asemenea vanzaricumpdrari. Tot avutul for lichidabil se reducea deci la vitele de plug §i de povard, a cdror vanzare le producea oarecare mijloace bAne§ti, Aceste putine mijloace insa au trebuit §i ele sa fie irosite, in cea mai mare parte, din cauza sistemului de stoarceri de ultima oars, pus in lucrare de autoritatile grece§ti. Mai Intai permisele de emigrare se eliberau foarte cu greu. Trebuia nenumarate drumuri, acte Si certificate pentru ca sa se elibereze un permis. Permisul nu se elibera inainte de a se fi achitat toate darile catre Stat Si comuna. Cand sa achite, Insa, romanul se trezea cu sume nea§teptate Si neprevazute, pe care cei dela perceptie le scoteau in chip arbitrar §i fata de care orice protestare era imposibild. Alta amaraciune provenea din cauza ve§tilor desamagitoare cu privire la chestiunea creditelor. Inspectorul agricol Max Popovici, in raportul sau catre Ministerul de Agriculturd, propusese a se acorda fiecdrui colonist un credit, cu procent foarte redus §i pe termen lung, de 50.000 lei pentru injghebarea gospodariilor. Unii mini§tri, In convorbirile tor, lasau sa se Inteleaga aceasta. In Ianuarie 1926, Intr'o audienta pe care am avut-o, dimpreund cu d-1 Stere Hagigogu, la Vintila Bratianu, ministru de finante, prezentandu-i un memoriu in chestia creditelor, d-sa ne-a comunicat ca a luat masuri ca sä se creeze pe langa Casa Centrald a Bancilor Populare o sectie speciala, care sa crediteze pe coloni§ti.

Toate aceste §tiri: raportul d-lui Max Popovici, declaratii de ale mini§trilor etc. se discutau intre noi. Unii dintre noi, cu mai multd experienta In asemenea chestiuni, pastrau rezerva, socotind ca nu trebue sa ne bizuim pe declaratii §i cuvinte, ci numai pe fapte.

143

Altii mai increzatori s'au apucat sd scrie dincolo ce se vor da §i credite de 50.000 lei fiecdrui colonist. Printre coloni§ti erau unii hotariti, cu orice pre(, se emigreze. Ca intotdeauna in asemenea imprejurdri, cAnd omul porne§te spre un destin necunoscut, el dore§te

ca se simta cat mai multi in jurul lui, impartd§indu-i soarta. Era deci o lupta intre cei hotariti sd piece §i cei hotariti se ramaie, cine va atrage maimulti. Cei dintai cdutau se zugraveasca plecarea in culorile cele mai trandafirii vorbind, nu numai de lotul de-10 ha. ci §i de credite insemnate (50.000) cu procente reduse §i pe termen lung, altii, dimpotrivd.

Chestiunea creditelor, la care unii adaugau dela sine, dupd exemplul coloni§tilor greci, §i o cdrutd cu 4 boi, a jucat un rol foarte mare in discutiile privitoare la colonizare in satele meglenite. Noi insa trebuia se le spunem adevdrul. Ve§tile negative venite, cam tarziu dupd ce preparativele de plecare fuseserd facute, au cazut ca un du§ peste sufletele

increzdtoare ale romanilor megleniti. Alte amaraciuni §i mai mari ii a§teptau insa mai tarziu.

Pe cand toate acestea se framantau in Meglenia §i in alte regiuni ale Macedoniei, la Bucure§ti, Comitetul de initiative, redus la 3-4 persoane, lupta din rdsputeri sd reguleze chestiunea transporturilor. Demersuri in aceasta chestiune se facuserd Inca din lunie, inainte de plecarea delegatilor, pe langd Ministerul Agriculturii (Casa Centrald de Improprietarire). Ni se rdspundea insa ca pentru achitarea costului transporturilor, fiind vorba de o cheltuiald neprevazutd, este nevoie de un fond special, a cdrui acordare depinde numai de Ministerul de Finante. Ne-am adresat dar Ministerului de Finante printr'un memoriu semnat de C. Noe, V. Mu§i §1 G. Celea din care extragem: .....,Pentru deplina realizare a celor hotdrtte de Ina !tat Gavern pant acum, mai ramane, tns4, de Indeplinit Inca o masurd, fdra de care tot ce s'a facut pawl acum ar fl aproape zadarnic: aflame sa se pue la dispozifia coloniftilor millocul de deplasare printr'un vapor al Serviciului Maritim Roman, care In 3-4 curse dela Salonic la Constanfa set aducd aid cele 1.500 de familli. Aceasta masurd este absolut necesara tntrucat depiasarea individuals a fiecarui colonist 1-ar expune la formalitlifi, perdert .i greutdfl de neinvins. Dupd datele ce le-am obfinut dela S. M. R. spre a putea pune la dispozifie un vas de capacitatea ,Durostorata!' ar trebul sa se asigure costal cheltutelilor vasului numai In cursa de fntoarcere dela Salonic la Constanfa, caci la dus merge tucarcat. Totalul acestor cheltu(ell n'ar depafi suma de 400.000 lei pentru o singurd cursd ceea ce pentru 4 curse s'ar ridica la maximum 1.600.000'.

Memoriul se incheea prin rugamintea ca Ministerul Finantelor sa binevoiasca sd asigure transportul coloni§tilor. Vintild Bratianu se arata foarte binevoitor fate de coloni§ti, era insa nemultumit de Ministrul Agriculturii cdruia spunea ca -i acordase sute de milioane credite pentru colonizdri §i de care nu §tia ce s'au facut. D-sa ne-a spus ca suma pe care o cerem not trebue sd o ceard Ministerul de Agriculturd. Ne-am adresat acum din nou Casei Centrale de Improprietarire (Ministerul de Agri culturA). Cei din fruntea ei nu s'au incumetat sd ceard creditul dela Ministerul de Finante.

Au intrat insa in corespondentd cu Serviciul Maritim cerandu-i se arate conditiile in care ar putea sa pue la dispozitie vapoarele pentru transportarea coloni§tilor. Serviciul Maritim a rdspuns ce costul unui transport de circa 100 de familii ar fi de 420.000 lei §i a cerut ca, in caz dud se admit aceste conditii, se i-se trimita confirmarea necesara 29).

to) Adresa cu Nr. 22.509 din 4 inlie.

144

Aceasta corespondenta intre Casa Centrala de improprietarire §i Serviciul Maritim ne indrituia sä avem siguranta ca costul transporturilor va fi achitat de catre Stat, respectiv, Ministerul Agriculturii. Intre timp, mai ales dupd ce d-1 Kehaia a Incheiat cu autoritdtile grece§ti Intelegerea cu privire la conditiile emigrarii, in unele sate, in deosebi in cele care se ocupau cu turmele, pregatirile de plecare urmau cu grabire. Ni se cerea cu staruinta comunicari asupra datei plecdrii vaporului. Confirmarea ceruta de Serviciul Maritim dela Ministerul Agriculturii pentru acceptarea pretului, fail de care nu putea Incarca pe coloni§ti, insd Intarzia. Atunci patru membri ai comitetului : C. Noe, Stere Hagigogu, V. Mu§i si G. Celea, (acesta intre timp se

intorsese din Macedonia), s'au hotarat sä-si is personal rdspunderea fata de Serviciul Maritim pentru plata sumei de 420.000 lei. Au facut-o spre a urgenta plecarea vaporului, In urma staruintelor emigrantilor si in convingerea ca tergiversarea Ministerului privitoare la confirmarea ce i se cerea de S. M. R. se datoreste unor cauze superficiale iar nici decum cA Ministerul va omite de a achita suma. Aceastd convingere s'a dovedit eronatd, Ministerul Agriculturii, dupa ce cautase un moment o modalitate pentru a pldti suma, revenise. Nu mai vroia sa plateasca. Din cauza aceasta, timp de cateva luni semnatarii angajamentnlui au fost hartuiti cu scrisori §1 adrese din partea biroului insarcinat cu colonizarea dela Ministerul Agriculturii §i din partea Serviciului Maritim. lata una din aceste scrisori ca exemplu : CASA CENTRALA A COOPERATIEI SI IMPROPRIETARIRII SATENILOR Nr. 45.880 din 23 Dec. 1925 Domnule,

Direcfiunea Serviclului Maritim prin adresa Nr. 11.410)925 ne sezlseaza cd nu aft depus pand to prezent suma de 420.000 lei, reprezintand plata primula( transport de colonifti romani macedonenl dela Salonic 1a Constanfa. Cum prin petifitinea inreg. sub Nr. 37.0861925, v'ati luat Ma de Direclianea noastrd obliga(lunea de a achita tmpreund cu ceilalfi domni delegall plata acestui transport de colonlftl fi cum deja prin adresa Nr. 38.081, vi s'a pus In vedere so achltari aceastd sumo, va raglan so depuneti de urgenfil la Directianea Serviciului Maritim Roman suma de lel 420.000 pentru lichidarea primula( transport. 5eful Serviciului, (Indesclfrabll) p. Director General, (ss) D. Kitoitt

Intre hartiile noastre se gasesc cateva asemenea adrese care pe vremea mea ne-au produs mult sange rau. Crezusem ca dam o hartie de forma spre a face un bine coloni§tilor grabindu-le imbarcarea si ne pomeneam acum amenintati sA raspundem de o suma asa de insemnata. A o aduna dela colonistii care calatorisera pe vapor dupa sosire era foarte greu. De altd parte, and am dat scrisoarea noastra eram convinsi ca ministrul Constantinescu, care, in convorbiri anterioare, ne asigurase de plata transportului, ba chiar facuse un inceput de forme in acest sens, nu va lipsi de a dispune achitarea. Dupd multe tratative s'a gasit in fine modalitatea inchiderii acestei chestiuni. In schimb ne-am convins ca colo-

ni§tii nu vor beneficia de transport gratuit si ca, dacd vor sä vie in tark trebue sd o facd pe seama lor. Coloni§tii pentru care s'a ridicat aceasta supdratoare chestiune, primul transport de colonisti pe mare, in numar de 200 familii, adusi de vaporul Iasi au pus piciorul pe pa-

mantul Tarii la Constanta in ziva de Sf. Dumitru, 26 Oct., a anului 1925. Populatia

orasului, intre care, in locul de frunte, numero§ii romani macedoneni ce locuesc in marele port maritim, le-a facut o primire calduroasd.

Cu totul in disonantd cu starea de spirit. a -multimii care, prin instinct, isi dadea seama de Insemndtatea aparitiei pe scena Dobrogei Noui a acestor romani veniti sa pue temelia unei vieti romane§ti puternice §i active in aceste tinuturi, unele organe administrative nu s'au ardtat la inaltimea momentului. 145

In loc de un bun venit cald si fratesc, excese de zel functiondresc ne la locul lor au intunecat maretia clipei.

Politia se intreba daca trebue sau nu sd permita. debarcarea ; vamesii se arAtau nemultumiti de multimea bagajelor pe care tineau sa. be revizuiasca amanuntit §1 sd le

aplice toate paragrafele tarifului vamal farA sd tie seams ca lucrurile aduse nu sunt pentru negot, ci constitue intreaga gospoddrie si avere a colonistului; ceferistii nu permiteau imbarcarea in vagoane si pornirea spre destinatie pand ce nu se plateste navlul. Cu multd greutate not cei din Bucuresti, alarmati de telegramele prietenilor dusi in Intampinarea lor, care vedeau cu durere cum coloni§tii sunt tinuti pe chei zi si noapte, am reusit sd obtinem scutirea de taxe. Intre timp, in urma staruintii celor dela Constanta, 5eful statiei de acolo admisese ca sa-i imbarce, cu conditia ca dacd nu se va obtine scutirea

vor plati taxele la Caldrasi sau Bazargic, dupd locul de destinatie al fiecdrui grup. Astfel grupele acestui transport au fost indrumate unele spre Durostor, altele spre Caliacra, dupd asezdrile ce §1 le aleseserd.

Inceputul de colonizare cu macedoneni se facuse insd Inca inainte de sosirea lor. De §1 primele miscari pentru colonizare s'au pornit din regiunile Veria, Meglenia si Vodena ale Macedoniei grecesti, primii colonisti n'au venit de aici, ci tocmai din Albania, din comuna Pleasa. Inca din August si-au Mut aparitia, venind cu trenul, un numar de vreo 70 de familii, care au fost Indreptate spre jud. Durostor, alegandu-si ca loc de a§ezare punctul Susurluc, asezat in plind ample langd niste fantani cu apA. Acolo se ridicA acuma frumosul sat Frasari, una din cele mai importante asezdri de colonisti din jud. Durostor. Cam in acela§ timp alte familii de colonisti se asezau in comuna Cocina. Acesti colonisti se aflau in tall Inca de prin anii 1912-1914. LuptAtori de frunte, ei fugiserd in Tara. la apropierea armatelor grecesti de tinuturile Megleniei, §tiind cd dacd nu vor face astfel vor fi executati. Astfel a Opt Vani Kima din Liumnita, spanzurat in mijlocul comunei in anul 1912.

Mai mult ca oricare altii, dansii aveau drept la ocrotirea Statului roman, caci fuseserd cei mai aprigi luptatori dincolo. Veniti in tarn, mai toti facuserd ca voluntari campania din 1913 in Bulgaria, apoi aceea din 1916-1918. Unii dintre ai lor au cazut chiar pe campul de luptd. Multi poarta decoratia Virtutea Milliard cu spade. Acesti bArbaji viteji duceau o viata grea in Bucuresti ca salahori sau mici negustori. Ei au fost indreptati spre Cadrilater, unde si-au regasit rostul lor vechiu de plugari neintrecuti. Cei mai multi dintre ei sunt originari din comunele meglenite Liumnita si Osani. Ei s'au asezat in

punctul Cocina. Alaturi cu dansii, s'a stabilit un grup de familii originar din satul Beala (Albania) aflatoare, ca §i dansii, de mai multi ani in tarn. Apoi, succesiv franturi din diverse alte grupe formand din comuna Cocina, locuitd panel atunci numai de bulgari §i turci, un important centru romanesc. In modul acesta anul 1925 se incheia cu un rezultat pozitiv. Colonizarea incepea sa. devie o realitate. In ultimele luni ale anului 1925 §1 in primele luni ale anului 1926 delegati din diferite regiuni si localitati macedonene soseau unii dupa alti ca sA vazd locurile unde puteau fi colonizati. Lista acestor locuri fusese adusa la cunostinta comitetului de catre biurourile Casei Centrale de Improprietdrire, iar comitetul o comunicase grupelor de emigranti. Delegatii care veneau erau socotiti ca si colonizati. Lor li se repartizau loturi, pe care unii le-au si semanat.

Erau grupe care nu puteau trimite delegati, aveau insa ca reprezentanti ai lor

persoane de incredere in comitet. Locurile de asezare ale acestor grupe au fost retinute de aici. Acesta a fost cazul mai ales al romanilor din satele meglenite agricole. Primele luni ale anului 1926 se anuntau foarte febrile. Mi§carea in satele macedonene cu romanii inscrisi pentru colonizare ajunsese apogeul.

146

O lupta pe viata §1 pe moarte se Incinsese Intre romanii doritori de a se smulge din robia strains §i autoritatile grece§ti care acum in ultimele ceasuri scoteau din bogatul for arsenal de §icane §1 stoarceri tot felul de procedee unele mai barbare de cat altele.

Cu toata Intelegerea de a se de drumul tinerilor de sub drapel, comandantii unitatilor militare nu se grabeau se execute ordinul. in calcularea ddrilor se punea in sarcina emigrantului debitul intregii familii cu toate restantele, chiar daca unii membri contribuabili ai familii ramaneau pe loc. Pedepsele cu arest neexecutate, vreun proces-verbal uitat,

dres vreodata de vreun jandarm erau scoase din cartoane §i romanul grabit §i faca formele de plecare, se vedea arestat.

Oamenii care trebuiau sa-§i vanda avutul,

sa -ci

era vorba de averea mi§catoare

caci In ce prive§te imobilele §i pamanturile, autoritatile grece§ti aveau instructiuni confidentiale sa impedece orice tranzactii de acest fel a§teptau ocazie potrivita sa faca aceastd operatie in conditii mai bune. In Bucure§ti insa, biuroul insarcinat cu lucrarile de colonizare, de sub conducerea d-lui Kitoiu, ne punea in vedere ca terenurile, pe care urmeaza a se face colonizarea, nu pot ramane nearendate §i ca coloni§tii daca vor sa dobandeasca loturi sä vie inainte de 15 Martie.

in chipul acesta coloni§ti macedo-romani erau nevoiti sa-§i precipite plecarea, desfacanduli cu orice pret avutul spre a nu fi exclu§i dela loturi. Dealtfel, cu exceptia d-lui Profesor Traian Nasta, directorul general Casei al de improprietarire §i a unor functionari subalterni, care au pus suflet §i intelegere in aceasta actiune, organele Casei Centrale priveau colonizarea cu macedoneni ca ceva fortat §i de nedorit.

Nici un entusiasm, nici o dragoste, nici un zel. Gata oricand sa ridice o obiectie, erau cat se poate de stingheriti cand era vorba sä dea curs unui ordin sau unei masuri favorabile.

Termenul fatal pus de Casa Centrala de impropietarire a facut ca in luna Martie §i Aprilie transporturile sä soseasca unul dupd altul. La 5 Martie un transport de meglede-

niti din comune Lundzini, Birislav §i Livezi. La 15 Aprilie 160 de familii din comuna Liumnita, Cupa, 0§ani (tinutul Megleniei). in cursul acelea§i luni, alte transporturi 'din comunele Poroi (1.600 de suflete) Livezi 150 de familii, Veria §i 0§ani. Costul transporturilor acuma se achita de coloni§ti. Serviciul Maritim nu fixa ruta unui vas spre Salonic inainte de a-i-se fi achitat un avans §i nu Ingaduia imbarcarea oamenilor pand ce nu se achita toata suma. Se facea cunoscut dar delegatilor fiecarui grup de coloni§ti costul transpor tului, dan§ii expediau suma la Bucure§ti, noi o depuneam Serviciului Maritim §i vaporul, in ziva fixata, era la dispozitie. Costul se fixa dupa o tocmeala apriga. Conducatorii Serviciului Maritim s'au purtat intotdeauna admirabil. D-1 Comandor Margineanu, directorul general al Serviciului, sub aerul sau de om ursuz, ascundea un suflet de roman neao§ §i de o bunatate larga. Coloni§tii macedoneni nu 1 -au cunoscut. Yi sunt datori totu§ cu multa recuno§tinta.

Ne primea intotdeauna posac §i incruntat. Spunea ca n'are vase la dispozitie. Ca Ser-

viciul Maritim a pierdut din cauza noastra sute de mii de lei Si nu intelege sa se mai incurce cu noi. Apoi, incetul cu incetul, intervenind uneori Si d. Simu, dela acela§ serviciu, Comandorul se imblanzea, incepea sä cedeze dela 400, la 300, apoi la 250, la 200 §i cate odata,

cand era un vas mai mic, sub 200.000 lei un transport. Termina invariabil cu un regret §1 o recomandare: Regret domnilor, ca v'ati prins intr'o chestiune pe care nu o sprijina guvernul. Pacat. Ce, d-voastra trebue sä Ara tocmiti cu mine ? A d-voastra este colonizarea ? Nu este a Orli? Dece sa va caciuliji dv. pentru o treaba a tarii ?

Apoi induio§at : Vedeti, sa nu-mi puneti mai mult de 400 de suflete pe vas. Eu transport suflete de om §1 oamenii trebue sä calatoreasca omene§te.

147

Ne desparteam, cu Stere Hagigogu, in tovdra§ia caruia am Mut cele mai multe din vizitele noaste la S. M. R., cu sufletul plin de stima §1 simpatie pentru acest lup de mare, cu atata suflet romanesc. Recomandarea comandorului era MO. zadarnica. Oamenii din echipagiile vaselor nu erau, ca suflet romanesc, mai prejos decat el. Dela comandant pang la matelot, toti, In toate cursele, s'au purtat admirabil cu Cand ajungeau la Salonic §i dadeau cu ochii de tabdra de coloni§ti care a§tepta, uneori de saptamani, sosirea vaporului, cand vedeau bucuria cu care este primita sosirea vasului §i graba fiecdruia de a ajunge pe punte, ca §i cum ar fi fost vorba de portile raiului, ace§ti oameni, cu sufletul tare ca otelul, se Induio§au, inchideau ochii §1 ldsau sd intre pe fiecare. De unde fusese vorba sd primeasca 3-400 de oameni, ei au primit cate 900, 1.000 Si uneori pand la 1.600 de suflete. In primele curse a existat teama de rau de mare, de deranjuri de stomac, de insuficien la latrinelor. Aceste griji au disparut. Marinarii no§tri au rAmas surprin§i de rezistenta oamenilor care calatoreau clae peste gramadd pe bord, mergAnd zile.intregi pe apd WA a da semne de indispozitie. in mai multe curse s'a intamplat sd se nand pe bord copii. Cdpitanul ii boteza cu multd afectiune §i voie bund. Prin bundvointa comandantilor de vase, coloni§tii din unele echipe §i-au putut aduce in tart tot ce au putut transporta din sate pand la Salonic, chiar §i cainii. Jar costul transporturilor s'a redus, in unele cazuri, pand la 150-200 de lei de persoana. in schimb, dupd sosirea primelor contingente de coloni§ti, Casa centrald care i§i luase asupra ei regularea costului transportului pe C. F. R., s'a desistat §i de aceasta sarcina. Dupd mart stdruinti la organele C. F. R., unde ne-a fost de mult folos d. Kehaya, s'a admis ca sd li se aplice tariful pentru transporturile de lucratori, Astfel ca acum coloni§tii, pe langd drumul pe mare, trebuia sa achite §1 pe cel de pe uscat. In cursul celor cloud luni, Martie §1 Aprilie, 1926, efectivul de coloni§ti fixat prin Jurnalul Consiliului de Mini§tri dela 1 Aprilie 1925, era aproape completat. Din satele Macedoniei insd se anuntau alte contingente de emigranti. fie cd erau dintre cei rama§i In urma din grupele sosite, fie alte grupe noui. Astfel a fost grupul de 80 de familii din Pirdop, satul Lajeni. Bulgaria, care a venit la punctul Samovit §i de acolo, pe Dundre la Silistra. Casa Centrald de Impropietarire, care, prin conditia pug. ca coloni§tii, trebue sa fie In lard cel mai tarziu pand la 15 Martie, fusese principala cauza a acestei aglomerdfi, s'a alarmat. Aceasta alarmd si-a exprimat-o prin urnatoarea adresd : Nr. 15.964 din 20 Aprilie 1926. Domnule,

Intrucdt pe de o parte constatdm cd aducerea coloniftilor macedoneni se face tntr'un numb' prea mare laid de posibilitafile ce avem de a le atribui teren In folosinfd din disponibiiitdfile ce Statul are in CadrIlater 41 fntrucat pe de altd parte constatdm cd aducerea coloniftilor se face Ord ca mai intdlu sd ni se ceard aprobarea prealablld f Ord a se lua avizul Ministerulul de Interne 4t al Ministerulul Sanatiffii Publice pentru intrarea for In card, avem onoare a vd comunica prin prezenta cd am Intervenit cu adresa noastrd Nr. 15.834 din 20 Aprilie 1926 cdtre Ministerul de Externe pentru a se °pH tmbarcarea coloniftllor ce eventual ar mat dori sd vind fn far& Ca at are vd rugdm sd oprifi imediat on ce transport de colonifti din Macedonia 4i totdeodatlf sd (WO seamd cd, in cazul cand aft mai avea de adus colonifti din Macedonia, urmeazd sd fntocmffi mai Intdiu tablouri de cei pe care intenfionall sd-1 aducefi In lard 41 sd afteptafi apol aprobarea noastrd 41 avizul prealabil a! Ministerului de Interne 41 at Ministeruful Slinatalli Publice Intrucelt numat astfel coloniftit pot avea asigurato aiezarea 41 folosInfa terenulul necesar pentru hrand. Facdnclu-vd cunoscut aeeasta, vd rugam sd WWI seamd cd nerespectarea acestor dispozifltni din partea dv. atrage dupd sine consecinfe care rdman in sarcina dv. personald fi cd fntr'un asemenea caz colonifti ce vor vent, riscd sd rdmdnd lard pdmdnt, 41 lard niciun concurs din partea noastrd 4i a autoritdfilor cu care suntem astlfzI in legatura fn aceastd chestiune. Director, D. Chitoiu Director General, (ss) A. Nasta

148

Masura Casei Centrale constituia un'prim zagaz in mi§carea de colonizare. Altele mai categorice, mergand pana la completa interzicere a intrarii in Tara a Romani lor Macedoneni, prin interzicerea vizei pa§apoartelor, au urmat mai tarziu. Ea era Intrucatva indreptatitd. Era bine ca intrarea coloni§tilor sa se faca in chip ordonat, pe baza de tablouri aprobate anticipat. Unde gre§ea Casa Centrala era cand socotea persoanele din comitetul care se ocupau de coloni§ti, ca atot puternice ca §i cum acest comitet, alcatuit din persoane particulare, ar fi fost un organ a carui autoritate ar fi acoperit intreaga arie ocupata de grupele de romani, in care s'ar fi putut produce nazuinte de imigrare in tara.

Recomanddrile Casei Centrale au fost aplicate fatd de unele grupe de romani, unde unii dintre noi puteam fi ascultati. Astfel din tinutul Meglenia", dupa 20 Aprilie 1926, n'a venit niciun singur colonist, fara a ti fost in prealabil aprobat: Aprobati au Post de altfel §i toti cei care venisera §i pand la aceasta data. Nu tot a§a cu alte grupe de romani emigranti. Unele grupe de romani nomazi din Bulgaria, care, din cauza alarmei produsa de a§ezarea coloni§tilor macedo-romani in Cadrilater printre emigrantii dobrogeni din Bulgaria, incepusera a fi prigonite, afland ca in tara sunt primiti aromanii, porneau spre

granita romana §i cereau intrarea. Granicerii ii opreau. Ei persistau. Dupa saptamanl intregi in care schimbul de telegrame se urmau foarte viu, intre cei opriti la granita Si Bucure§ti, autoritatile romane ereau nevoite sa le dea drumul in Tara. In general insa, dupa data de 20 Aprilie, cu unele exceptii, emigrantii an sosit, numai dupa o aprobare prealabila. Asemenea aprobari s'au obtinut Insa din ce in ce mai greu pand au devenit, in cele din urma aproape imposibile. Grupele stabilite in primile luni ale anului 1926 an fost repartizate, cele mai multe, In judetul Durostor, in urmatoarele localitati : Aldemir, 55 de familii din tribul fArserat, regiunea Caterina. Cocina, 50 de familil din satele Osani si Liumnita, regiunea Meglenia si Beala (Albania). Casimir, 27 de familii din satul Cupa, regiunea Meglenia. Coclular, 80 de familli din satul Lajeni, regiunea Pirdop, Bulgaria. Capacila, 70 de familli din satele Lundzini ¢i Birislav, regiunea Meglenia. Bazarghian $l Aidodu, 114 familii din satul °sant, regiunea Meglenia. Tatar At magea, 115 familii din satul Livezi, regiunea Meglenia Muni Osman, 45 de familii din satul Livezi, regiunea Meglenia. /all Ceatatgea, 90 familli din comuna Poroi, Macedonia. Strebdrna 40 familii; Viskiol, 30 familli; Cadichlol, 35 familli; Haschioi, 40 familli, Mate din com. Liumnifa Meglenia. Frasari, 105 familii originare din satul Pleasa (Albania). Caraorman, 55 de familii din regiunea Vodena. Babuc, 58 de familli din regiunea Vodena $i Caterina din grupul FArserot. Cusulul din Valee, 60 de familii din regiunea Tlmoc (Bulgaria). Toate aceste asezari se afla in apropierea ioselei care strAbate judetul Durostor dela Turtucaia pAnA /a intrarea

ei In judetul Callacra de o parte sl de alta a el. Orupele de romani din regiunea Veria, dim preuna cu cel din satele Cindrova,Gramaticova, Paticina, din regiunea Vodena, s'au asezat In Judetul Caliacra in localitatile: Cavarna, Sabia, Oorgolac, Caraacl, Kasim-Dede, Delete,.

Unele din aceste a§ezari au primit ulterior contigente noi de coloni§ti sporind astfel ca numar §i putere.

V. Greuta file intampinate de colotd#ii macedo-romani. lzbanda lor. Coloni§tii macedoneni, avand in mintea for o imagine indepartata §i idealizata a Tarii, i§i inchipuiau stArile de aici cu totul altfel decat erau in realitate. Ei credeau ca, de vreme ce -ti Orasisera rosturile for din faptul ca sunt romani, sacrificiul for trebue sa fie pretuit de Statul roman, ca §i de fiecare roman din Tara mama. Cu totul altfel erau lucrurile. E drept ca, in luptele ce au purtat pentru a-§i dobandi locul de fii ai Tarii, au avut de partea for concursul a nenumarate suflete de romani, care, cu sau fara calitate oficialA,

uneori riscanduli situatiile, an tinut sa be is cu energie apararea in contra celor ce-1 nedreptateau sau loveau.

149

Asemenea interventiuni nea§teptate, venite uneori, ca prin minune, in ceasurile cele mai grele, sunt dovada ca in acest popor romanesc exista multa vitalitate, mult suflet, multa con§tiinta, mult mai multa decat ni o inchipuim. Dar faptul ca an avut de luptat §i au avut nevoie de ajutor, arata ca lucrurile nu erau a§a cum se credeau in drept sa le a§tepte. Coloni§tii macedo-roman au cazut ca ni§te trouble-fete in mijlocul unor stari, in care diver§ii factori sociali reu§isera sa-§i aranjeze toate convenientele. Mai intai cei dela Casa Centrals de Improprietarire, care time de un deceniu, cu toate fondurile afectate pentru colonizare, nu facusera aproape nimic, in aceasta directie, se simteau zguduiti din toropeala lor biurocratica prin aceasta avalan§a de coloni§ti, carora trebuia sa le dea pamant. Lucrul acesta aparea ca o sfortare peste fire pentru aparatul nostru. In alte tari organele corespunzatoare au ridicat pentru coloni§ti sute de sate, cartiere Intregi in ora§e, au asanat mla§tini, i-au inzestrat cu cai, carute, unelte etc. La not nu s'a invrednicit Statul sa le dea decal un lot de pamant §1 totu§i atribuirea lui parea din tale afara de grea. Agronomli din judete §i din pla§i, care administrau terenurile Statului, dandu-le in arena unuia sau altuia sau linandu-le ei in§i§i in exploatare sub forme deghizate, trebuiau sa renunte la o parte din foloasele unei asemenea situatiuni de mari proprietari efectivi ai patrimoniului domenial. Evident coloni§tii le stricau toate socotelile. Partidele politice, in acerba lor cautare dupa voturi, iii rostise fiecare printre minoritari cate un lot mai mare sau mai mic de partizani. Antreprenorii din judete ai eventualelor §anse de guvernare ale partidelor respective, i§i aranjasera lucrurile potrivit situatiei date : 0 populatie bulgara active, alta turca somnolenta. Cate un numar de agenti din fiecare §i un simulacru de popularitate care putea fi din cand in cand stimulatd prin formule demagogice.

Si iata ca in aceasta lume astfel oranduita spre profitul mai mare sau mai mic al fiecdruia, apareau romanii macedoneni, aceste rubedenii nepoftite care incurcau toate socotelile.

Mai intai pentru a-i primi nu era nimica preparat. Oamenii veneau. Aveau nevoie de locuinte. Trebuia sa stea undeva. In port sau pe §osea puteau sa fie lasati, o zi, doua, au fost cazuri cand au stat §i 10 zile §i o lung. dar in fine trebuie adapostiti undeva. Unde? Evident, deocamdata, in casele locuitorilordin localitatile unde erau repartizati. Dar localnicii erau inregimentati in partide politice. Aveau frunta§i in fiecare partid inclusiv cel dela guvern. Proteste, valve, indignare, incercdri disperate de a scapa de coloni§ti, dace au fost instalati, de a nu-i primi in caz de n'au lost instalati Inca in case. Jandarmii, repartizati prin sate compact bulgare§ti, isi injghebasera §1 ei rosturile lor cu frunta§ii din aceste sate. Petreceri, cumetrii, uneori inrudiri cimentau raporturile dintre jandarmi §i localnici. Si iata ca apar coloni§tii. Cu cine sa tie jandarmul? Cu ace§ti venetici care-i stricau toate socotelile sau cu ciorbagiii" localnici ? Dela cine avea el un pui de &Una, un curcan, uneori chiar vreun miel ? Coloni§tii, care vazusera cum se poartd jandarmii greci cu refugiatii lor, nici nu-§i puteau Inchipui, cum jandarmul roman sa nu ajute, sa nu partineasca chiar in orice imprejurare, pe un roman, pe un colonist. Cu nespusd durere au constatat contrariul. Ori unde, on incotro se intorceau, in jurul lor, murmure §i du§manie. Dealta parte populatia bulgara, stapana pe judet, prin dinamismul sau Si prin activitatea sa economics, nu se impAca de fel cu gandul ca aceasta provincie, mai curand.sau mai tarziu, nu se va intoarce la statul bulgar. Pentru ea ocupatia romans nu era decat ceva trecator. In fiecare an tinerii, In varstd de a recruta, treceau in Bulgaria. Dezertorii din armatA erau cu sutele. Ei treceau un timp in Bulgaria, dupd aceea se reIntorceau inapoi, sub forma de ceta§i ai bandelor de comitagii care se ascundeau, fare fricd, prin sate pela parintii §1 rudele lor. Cine sa-i observe?

150

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, III, 4-6.

Noe : Colomarea_Cadrilaterului.

",aaalsi'444**

PRIME/Y O

#00.40?

e.

7

0

I

I

14W.Poroovia

410

I

17

atzz-(7--)

I o.,eacla elole.re yea

..Frat.e.t '...osozcao

171-13.Aev

b.

;)=4+.zeEL_f&i:

6Vime

0,-Krevo o'Co/o

Pri

I '

nc

-,-,-- ra'-' ""'i

CA.qoarfe

1-441.

L";----:-",-

,

llki/6-01/'

OillYasZr

/

v

sa kilo 6 /znab

j.20!-,

's

/AO

cA

.477727X0

ro.q/I cv-- ...z. ,

sq.,,-., et

/o/eet,;.:

%

1 %I ....n., ,c-\ 41,4.7\

1,

n

a

eV T. ...,,. G or_44.r

co ale

"Atgfee

/1701-ACO

rA

C)

c,,Acha

OJERE.f

41,e

oriiAlEG/ ILA .,°

.4.sVOn.

Vii6.±...'

lier/o / r4

--7,.7"--,6

rilde

6 A 1.04. '''e fc.7,0/ J.*'. pm,,,,,,,,,...49e/C-amen.;Co/i/5.

a'dyld

tark,1,-,---"- s.

(roles ow'

.% N,

/A

f f./Iv,. 7

A",....,4

/MIT tio,n5ovo-

(9.)

c,

WO.*

:,,---Kc.*R*--'&0152: "1:(2)1.7vo

e,

/0

/

464 ea/v az sc., / .7 ot,

ElittIMN al

C ...ss

reenoZIA

C/A5171,7

1411111t\

4110

O S A 40 AY.0

c. ,),-- -'

e",F.A

Seep

0/90e,O, o IVAA

+.4

AAGNERe, CAJTRO )111111,0

I

0.##0

If`

7

aM5,2

10."

/A I#A

,per.

.2:thsxze

Ppow. /OJ

,":c/L. -

GnagA,..

Arloe

ea/ .6)

cri

,

ow

,e

?ANC

foovas

oe ,f9/0%/...01

Ses.,

"17-OT7C:Z7?,

Harta asezarilor romane§ti din Balcani. Coloni§tii din Cadrilater provin din regiunea Macedonia a Greciei (coltul drept jos at hartii). In mijlocul Macedoniei regiunile Meglenia, Veria §i Vodena din care a pornit mi§carea de colonizare

Fig. 1. de

a

-C"

nq.

7

6%eb

SOCIOLOGIC ROMANEASCA, III, 4-6.

Noe : Colonizarea Cadrilaterului.

jUD. iALomji-P. U D. \

: .. 06

°A.0,

.C4E

.

;

0

0

\

44,,,,,,

.S,

: 1,....,..".."1, -",,,,.. 1

:.

...\...s.

-

(../

1

0 0 F.

t"S,...., eV, ....,.,

°....4...

..7

%

E-,,,90 ...°

0 (....29:61--.'-°.''

....

ee".""

:

..."Iiii a:;;;;;... OZiwn-4, 0 0,,,,,,

.

etpri/V7;

/.........,

0

4

0://:"T:

0-1....."

,..0

°C.."'.

Civamwcv

.- ..

°Aeno.e. I..,

0

ge

19.y.....

n

,::

:-.." ......... ./rer:rr 0An......; :::: :

'.,

°17";°' :::::6' ''''''"(LC\

1..

2?7.'`.9. VC .1/...ci :il.(7.71.7.:9;::-/ .2',....4..,,...j7:-'014/ortn,")j''''S

'6'""P.7( A",

,e4.7=,../khA. kro.encrff.:7. Cl0,...,..,-; °/Y''''.....°A'e'"°Ccll;j).:T'

'

0.....

oh,

.Etf Z

in...

i OA/A.d..//se

0 /(.7.1./..

. '''''''' ' ' . ' 4.4../..°--

N.

0

1

Ircne

''2:

'.." C15:

Bak,:

°''''''''''

JA4,-.

0

OC.A...Arc

MA Fig. 2.

gf/faCte..

0.,10,70.

0.:":.'

Ce.P.....

N olGt,.;,,,,, '41.

7'

0

°Ara/Amon.

...

Art.,./1.4,gfarykm,

.... " .7'.47/. ,ronhere Co /.4,,, ru ahr....4,......f........

°v.,

; 0.9.....0A.

t....faa

/Y ...,., '..."

::(4:,,,j;,:::__,,..,

ex...a. nj..,..

,,,,.,,,,,0.,,,,,,0go. cwo,

ill

C

O'Y: 7.1.4::f;7-

,,p

''...."'''''''

-rCUPO 417110,70:41

SI

°

0../...

R0P.00,74i oiriz/mr,:"

..

11

.1

0::: 0 ,,,,,,

11.;-i.

'41

,,,,/,,

I.

,...

V /14 9 ,a;;;;D.';-19/ 0707,,,,,

ai,,

".."1,5'..?..- es.Cd

arp//o/o' ofyvoki .......... 4.6owc%

e'''''"A

O

0 atwernn,a,

/Y

.,,,,,

AA,1r '%' *.

/0./.1...4ei.'?"'

0/i.!A

...

0

birthci ..;>%e p/d0i 014=1=1.6.1

o

ce.....A.::

0

i' .. .. .......giro:WI'.

,,,,0/, /......-,;;;......7

OP'...,?....ArA. 0 AC ....7.1A7

of,....

,

C:

,-

Cru.g.any,

\ ftdef/.1.°

,, eV,

..We

O

°C......y....%

ircrr° 1°°*°°°

61.

% 0 rerere.....

,,,,,.

Cse.erAO,

l'.el.

tegeno/a.

-

-

/AA.

......06.srah. on...J.3Am 0

1

\

o

08./.6......-

A ..a/c4tc..

1

a

Co.,. -C-=°-

4.4....sr, /0 0..........,

'. "c

CDOR/24TER

C Svc k

. C.c...

0

: S 2,....,

Kee"'S

D

Syr

oe,"C-

.A...btie

HART4 PR/iYEIOR COLO/YWR/

v.

/,,

R

Harta intaielor colonizari in Cadrilater (1927-28). Colonipii au patruns de abia in satele de pe malul Dunarii, de langa calea ferata MedgidiaBazargic §i din apropierea litoralului.

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, ur, 4-6. Noe : Colonizarea Cadrilaterului.

4 u o.

13

p.

j

0

r

---..

4,-.

MARTA COION&AR/i0.4

G.,'

oor-'_,L

F /wiul Duneireci

z2/:y

C.

,.

...,,,a...........---\\..., 0 Co:/eyee Gzr,A0

/71 044,4,94y di

0

Jos**, o/ ORdl

.5' \,....77iesechA.4

C 42;7

-41.4. 4.0 ,

A

4£

S

610_

--

0274%,4,4-.441446

0.,:460,er

o

0.4.+A.,.. 2,,fe

0 0.-,monc.5.0 I',

o

a."

.c....

O

S

....

G

o 02,4, fer,,,,,

Aok:017.:77; .44:

0

j

raw

.".........? 1 Ci4-41/4r. ..ets,rlets ""44.1,-"44..4"

°C.k.f....-

Jure n'o/to../:

'4)

we,

r ,.Ai

C 444,

4./7s7

1%17,

54k,

4. :

M

2

"4.

/4,64.

liatedteiv

ernd \s.'

1. ;4' eri1~4.4..A. ce.4 co/suvefh

6?...tvc

Qe

6.144444/ ow, 4147/14040.

'+

4 Fig. 3.

\\\ R

ei,E0,0 -A.±,s

86,Jorvre 144.,-*Wf

,N.

-

gAs....e

0

4..f.' ,.:st

Vorm

Res.aGi,J., de/vb..:

-I e/

fit frp.r./... 0: - - .,

"WO 00\,°71:7187ie:13]:!:;V. .#

1\ ,V/Eseer....-,:i *r-'271'-',1.2.,..,a,.....',

eCNOWe' gret4na'

So/

,

0 '4.

....,,,,!::-7nr.:77

nano

o

Zegenciri

2

o=144.6,4,

124454:2

Yarett.-%

0

7 4

eZZ 4.,,

"

it

N

jp, MS5'

61.

/he

1B 71:'L'5"'

tN,,...0'

0

oc,!4 A.,,,,,;,lo- . , ..

'`e,4444,5,4t

A.,,,,,v 04,,h44,p44 .."-'f; . , foR Ay iaSyleec44.4liqj

0 -.,

,a6.4",g,-(3

44,pra-4444,4444va,".....,

Veu

sTay:cho

A.,,,,,,,,-,

t000k,eles

J'''.'ti.-

ec

141.A:

r II

e

, e/4: 0

o

C. A 0 c_444? °4 VI.

a

....

/Z.

0

th.1,44,4444,

44-15...,

fir,:944,

C

.

15,11,

....,AD.-

el'"Zge

0

'??4& (I5V,i.04!&:44/z4

...,e44 ,

0

. ......... c- Oro..

et,..zo-;1

ses

,,,,,,,.,

0 -44: 464/44,,A

PO 0.9. 000

Ad

1

,,Ar5,,,, 0

CADA/247ER

0

evr

Cadrilaterul la 1 Ianuarie 1937. Nunfarul satelor a sporit considerabil prin asezarea coloni§tilor.

Ijoyetiree

RE Nt

A

Cine sd-i denunte? In sate, cate un invdtator, cate o invatatoare, cate un agent fiscal, ici colo un post de jandarmi, aceasta era toata fiinta romaneasca. De cum se apropia amurgul, se inchideau in casd. Din cand in cand un omor a vreunui jandarm sau granicer, un viol monstruos exercitat in contra vreunei invatatoare, un jaf al vreunui perceptor arata ca judetul se afla in stapanirea nevazutd a Comitetului Revolutionar Interior Dobrogean. Se faceau cercetari care de cele mai multe on nu duceau la niciun rezultat, iar dacd se ajungea la arestari, sareau avocatii bine renumerati din Silistra, Caliacra sau Constanta, mai interveneau §i oamenii partidului dela putere Si arestatii, on care ar fi fost vina lor, erau achitati. Primarii, guarzii comunali, padurarii, toti erau bulgari in regiunile cu populatie bulgard. Sa intelege ca nu ei erau sn denunte bandele care furau prin pacluri. Si iata ca acum aceasta populatie stapand de fapt a Cadrilaterului, vedea aparand ni§te coloni§ti" ala cum ea nu mai vdzuse pand atunci. Si pand la sosirea acestor coloni§ti, Statul roman schitase gestul de a ardta ca vrea sd is in stapanire efectiv Cadrilaterul, aducand ici colo coloni§ti. Dar ace§ti coloni§ti n'au avut darul de a ingrijora pe bulgari. Erau cei mai multi din satele din aproprierea Dunarii, protejati ai unuia sau altuia din barbatii politici care faceau politica prin Ilfov Si Vla§ca Si care le inlesnea improprietarirea, Mid a se intreba de ce origine sunt. Cei mai multi vorbeau bulgare§te. Altii, din regiuni dela deal, erau romani, dar lipsiti cu totul de mijloace, nu-§i puteau lucra lotul. larna se retrageau in satul de origine. Vara cand veneau sa vadd ce-i cu lotul lor, erau avizati la ajutorul frunta§ului bulgar sau turc, in fata cdruia stateau respectuo§i cu cdciula in !nand. De altfel numdrul tuturora era foarte redus. Nu astfel erau noii veniti. In Grecia, ei vazuserd cum stapanesc elementele dominante pe minoritari §i acum veneau in tarn ca §i ei sd fie stapani. Ei nu admiteau sä fie salutati sau sd li se intoarca salutul in alts limbs decat cea romaneascd. La biserica, de altfel in judetele Durostor §i Caliacra pand la venirea lor erau putine biserici, pretindeau O. se citeasca romane§te. Dela jandarmi a§teptau servicii, iar fata de ei nicio umilinta S. a. m. d. Iata de ce, impotriva lor din primul ceas, s'a ridicat, fie fati§, fie pe ascuns, toata aceasta lume deranjatd, in rosturile ei, de aparitia lor. Pastrez, intre hartiile mele, nenumarate scrisori, documente pline de expresie §i pitoresc ale reactiunii produse in contra lor §i ale indignarii lor plind de durere.

Inca inainte de a apare grupele mai numeroase, un grup de 33 de intelectuali

din diferite partide, care avuseserd galcevi politice sau de alte interese cu confrati de ai lor in politica sau profesie, macedoneni de origine, stabiliti mai de mult in Durostor, au redactat un memoriu cerand impiedecarea colonizarii cu Macedoneni39. Cu atat mai mult dupd ce ei au inceput sa soseascd. Reactiunea impotriva lor s'a produs pe diferite cai. Jandarmii prin brutalitati §i nedreptati. Bulgarii prin boicot sustinut : Refuz de a be procura cele necesare chiar cu bani Si prin atacuri cu bande; politicienii prin intrigi §i calomnii, silindu-se sä le faca o atmosfera imposibild de banditi Si batdu§i, ceea ce a influentat o parte din presd, gata pe atunci sd sara, cu sau fara drept, in ajutorul minoritarilor. Guvernarea liberals, fiind pe sfar§ite, iar in randurile organizatiei din Durostor fiind §i un numar de macedoneni, in cele cateva saptamani dela venirea primelor transporturi pand la schimbarea de guvern, efectele reactiunii nu s'au putut simti. In April 1926, a venit la putere, in locul partidului liberal, partidul generalului Bo) IatA numele lor: Al. Teodoru, V. Spalatelu, Al. Tarcinius, Econom Vasile Sliveanu, I. Giteanu, Oh. Profiriu, Oh. Popescu, Oh. Filipescu-Dubau, C. Stroian, I. Constantinescu, Dumitru Boboc, Ion Antofiloiu, Sever Antofiloiu, N. Barliba, Carp Sandu, N. D. Corbeauu, Dr. Valenstein, V. Georgian, N. Vasiliu, T. M. Poparlan, N. Irimia, R. I. Prunaru, Al. Niculescu, Vasile Silvestru, P. Tutuianu, G. T. CalotA, M. Stoica, I. Oheorghiu, C. Stefanescu, St. G. Mihailescu, Oh. Oh. Olteanu, loan V, ComAnescu, Boman Dordea. 4

151

Averescu. In judetul Durostor, prefect al acestui partid, a fost profesorul Hie Ghibanescu, captat trup §i suflet, cauzei bulgare§ti.

°data cu instalarea acestui prefect, au inceput incercarile cele mai grele pentru

coloni§ti.

Prefectul Ghibanescu promitea bulgarilor ca va izgoni pe coloni§ti, a va face O. li se inapoeze treimile ce erau obligati a da Statului, §i intelegea se se tie de cuvant. De alta parte coloni§tii, mai ales cei care nu putusera sa.-§i lichideze averea §i yenisera cu mijloace slabe, erau intr'o stare foarte gravd. Aruncati prin sate §i case bulgare§ti intr'o lume du§mand §i fare niciun ajutor, ei se vedeau zilnic jigniti de jandarmi. Foametea ii ameninta zi de zi. Agronomii nu se grabeau sä le masoare pamantul. In multe Orli acest pamant se gasea arendat. Masura luatd de Casa centrald de a le pune un termen pentru sosire, sub cuvant ca pamanturile nu pot sa ramaie nearendate peste acest termen, nu fusese de niciun folos caci, ei venind aid, mai nicairi n'au gasit pamant bun de lucru care sa nu fie arendat. Aceasta masura nu a avut alt elect decat a-i sili sa-§i desfaca avutul In graba sau sa-1 lase nedesfacut, numai ca sa apuce sa nu pearda termenul. Din partea Statului ajutoarele de care se vorbise nu se iveau. Mai mult. Prefectul simtind nemultumirile surde, ce se ingramadeau In sufletul unora dintre coloni§ti, cauta sa-i descurajeze. La randul for coloni§tii deziluzionati, incepeat sa regrete pasul Mut. Locurile natale cu muntii for inalti, cu dealurile inverzite, cu raurile §i izvoarele cristaline, be apareau acuma ca un paradis. Este in firea omului, sä uite necazurile din trecut i sa nu pue accent decat pe cele din prezent. Astfel In sufletul unora din coloni§ti, mai ales dintre cei care nu avusesera un rol militant in actiunea nationala, incepea sa Incolteasca ideea de a se intoarce acasa. Prefectul Ghibanescu dandu-§i seama cat de mult o asemenea mi§care ar aduce apa la moara proiectelor sale, incuraja pe sub many aceasta mi§care. Scriitorul acestor randuri era in acea vreme in Parlament, ca ales al aceluia partid cu prefectul Ghibanescu. Era firesc ca din partea noastra sa se depue toate staruintele spre a dejuca planurile prefectului, din nenorocire frunta§ii dela centru ai partidului nu erau toti lamuriti de rostul §i importanta colonizarii. Prefectul, ca partizan mai vechi, se bucura de incredere. Astfel s'a facut ca Inteun moment dat, unii din coloni§ti, au inceput sä ceara sgomotos a fi inapoiati acasa. Prefectul le promitea drumul gratuit la Intoarcere. Unii dintre not vlizand suferinlele acestor colo-

ni§ti, suferinti la a caror alinare nu puteam contribui aproape cu nimic, inclinam sä admitem repatrierea. Impotriva acestei idei s'au ridicat coloni§tii nationali§ti, militantii vajnicelor lupte de alta data, care au protestat vehement impotriva oricarei idei de in-

toarcere a oricui. Prin grija prefectului Ghibanescu se adunasera un numar de carute cu cativa doritori de inapoiere in portul Silistra, cand o navala a coloni§tilor adversari plecarii a silit pe caruta§ii bulgari sa incarce bagajele celor dornici de plecare §i sä le intoarca In sate. 0 manifestatie vehementa a coloni§tilor in ora§ la palatul prefecturii, a readus pe prefect la sentimente mai bune. Incetul cu Incetul intrigile prefectului s'au redus. De un ajutor nepretuit in aceste ceasuri grele a fost comandantul companiei de jandarmi Alexandru Popescu, care in opozitie cu prefectul dadea tot concursul coloni§tilor. El instruia pe jandarmi, aratandu-le ca sunt datori sä ajute pe coloni§ti, pedepsea sever pe cei recalcitranti, facea sä iasa pluguri pentru a semana terenurile coloni§tilor. Dela o vreme, coloni§tii care se gandeau la intoarcere, vazand a planul for nu se poate executa, s'au pus cu harnicie pe munalnsu§prefectul Ghibanescu, dupe ce s'a convins ca nu poate scapa de coloni§ti, a inceput sa-§i schimbe purtarea fats de ei. Luand ca om de incredere pe colonistul Bellu, un element energic, in prezent pre§edinte al Camerei de agriculture, i-a dat many libera sa ajute in toate modurile pe coloni§ti.

152

Astfel cu mari suferinti coloni§tii au trecut iarna grea a anului 1926. In timp ce unii coloni§ti agricultori din regiunea Megleniei §i din Poroi, treceau prin aceste greutati, altii

care venisera cu sume mad de bani din ramura crescatorilor de turme, au inceput sail compere case dela Turci. Cel dintai sat cumparat de coloni§ti a fost TatarAtmagea, unde prin interventia scriitorului acestor randuri, s'au eliberat pappoarte la 106 familii turce§ti ale caror case §i pamanturi au fost toate cumparate de romanii megleniti, a§ezati in acest centru. In primavara anului 1927 dupa suferintele grele din anul precedent coloni§tii an inceput sa culeaga roadele primelor semanaturi. Anul foarte imbel§ugat §i pretul foarte ridicat pe atunci al recoltei, a fost semnul cu adevarat providential care i-a legat pe coloni§ti de pamantul manos al Ora

Cand coloni§tii agricultori, au vazut cat de bine rasplate§te pamantul Cadrila-

terului munca omeneasca, an inceput sa uite necazurile indurate §i sä se dedea cu ardoare, din ce in ce mai mare, la munca. Lupta in contra coloni§tilor, incetata pe un front, a fost pornita pe altul.

De asta data au intrat in joc bandele de comitagii. Misiunea for era insa acuma mult mai grea. Satele bulgare§ti erau acuma supraveghiate. La cel mai mic semn de alarms, coloni§tii porneau in ajutorul jandarmilor In urmarirea bandei. 0 bands a ucis la Cocina pe colonistul Atanase Gota. Indata ce s'a auzit de acest

omor, ca la un semnal toti coloni§tii megleniti din satele din imprejurimi s'au concentrat in Cocina §i au executat o represiune groaznica asupra populatiei. Populatia bulgara vazand dupa mai multe asemenea exemple ca e tinuta sä raspunda pe loc de once crima pe care bandele adapostite §i calauzite de ea le executa, a inceput sä fie mai circumspecta. Capitanul Al. Popescu din partea lui exercita o vigilenta neadormita in judet. In vara anului 1927 guvernul Averescu face loc guvernului tirbey §i apoi cabinetului I. I. C. Bratianu. In cursul acestei guvernari s'au facut not aprobari de coloni§ti. Din comuna Livezi (Meglenia) au cerut §i obtinut colonizarea 600 de familii. Dintre acestea au sosit in tars vre-o 400 care au fost a§ezate In vreo 20 de sate din judetul Durostor. Alte grupe au venit din tinutul Serres (Grecia) §i din Cocina (Jugoslavia) Impanand complet toate satele cu populatie bulgara din judetul Durostor. Acum coloni§tii macedoneni erau destul de numero§i ca sa nu se simta izolati §i pierduti. Intre ei §i coloni§tii regateni incepea sa se faca o apropiere tot mai stransa. Coloni§tii regateni Incepeau sä se fixeze ci ei locului formand centre, fie in comun cu macedonenii, fie separat. De altfel, ca o urmare a colonizarii cu macedoneni, se intetea §i colonizarea cu regateni pe o scars ne mai vazuta pans atunci. In randurile populatiei bulgare Incepea sa se formeze convingerea ca Dobrogea Noua este §i va fi definitiv romaneasca. Printre elementele bulgare nemultumite de o asemenea stare de lucruri incepe a se infiripa un curent de emigrare. Grupele de colonicti, venite in cursul anului 1927, erau formate din oameni Instariti. Diver§i notabili bulgari se grabeau sail vanda avutul spre a -ci cumpara pamanturi in Bulgaria, zilnic se produceau cereri de pappoarte de emigrare §i vanzari de bunuri la romani.

In Noemvrie 1928 peste 700 de familii bulgare stau gata de plecare cu carutele, cand s'a produs caderea regimului liberal §i venirea partidului taranesc. Venirea acestui partid la putere a adus ultima mare criza in vieata coloni§tilor. Cu toate declaratiile de principiu favorabile colonizarii f acute In opozitie de §eful guvernului, acest partid era, la inceput prin oamenii sai localnici, adanc infeudat intere selor bulgare. In intrunirile din opozitie el promisese desfiintarea legii de organizare a Dobrogei-Noi §i restituirea terenurilor. La alegeri, lozinca lui a fost : cine voteaza cu cercul voteaza restituirea treimei. 153

Venirea lui la putere a Insemnat deslantuirea unei prigoane sdlbatice contra coloni§tilor. Toate calomniile la adresa for erau crezute. Atentatele contra for nu erau urmarite. La Kiosse-Aidin a fost ucis colonistul Gicu. Politia §i parchetul nu a facut nicio cercetare spre a descoperi pe asasin. Comitetul Dobrogean Revolutionar, profitand de aceasta stare de lucruri a avut ideea a organiza bande imbricate in costume macedonene ca astlel crimele faptuite de comitagii sd fie puse in sarcina macedonenilor. Din fericire unul din ace§ti comitagii a fost prins §i astlel s'a putut vedea sinistra comedie ce fusese pusa la cale in dauna coloni§tilor. Inte timp coloni§tii, ajutati de recoltele tot mai bune §i pe pretul ridicat, iii cumparau case. Incetul cu incetul ei se gospoddreau, pardsind, incdperile localnicilor. Pe masurd ce-§i intocmeau gospoddriile §i-§i injghebau inventarul agricol, frecdturile cu localnicii scadeau. De alts parte guvernul tardnist dorind, poate, sd reducd posibilitdtile de a mai veni alte contingente de coloni§ti macedo-romani, a luat masuri pentru accelerare §i mai mare a colonizdrii cu elemente din regat, ceea ce a fost de un mare folos pentru romanizarea vietii Cadrilaterului. Acela§i guvern, spre a scapa pe localnici de orice posibiliate de a fi stingheriti de coloni§tii macedoneni care mai ocupau Incdperi in locuintele localnicilor, a Intreprins o mare campanie de constructii, inzestrand cu locuinte pe fiecare colonist, ridicand sate frumoase cu strazi drepte §1 cu case frumoase. Micul, birou al colonizarii a fost transformat in comisariat de colonizari iar mai tarziu s'a organizat Oficiul National al Colo-

nizarii ca institutie autonomd, urn-land a se ocupa de colonizdri §i coloni§ti. Pentru

bundvointa de colonizare, legea de improprietdrire ne mai fiind indestuldtoare, s'au votat §i promulgat legi speciale.

Dupa restauratie, mai ales sub guvernarea d-lui Dr. Alexandru Vaida-Voievod, prevenirile guvernului Taranist contra coloni§tilor macedo-romani au incetat. Ba mai mult, din cand in cand, s'a aprobat chiar §i aducerea cite unui nou grup de coloni§ti aromani, fie din Grecia, fie din Bulgaria, §i cateodatd chiar din Jugoslavia. Din aceasta Cara au fost aduse grupe de coloni§ti banateni. In tot acest timp s'a continuat cu stdruinta §i colonizarea cu elemente din Vechiul Regat.

Rezultatul a fost ca in timp de 7 ani, din Aprilie 1925 pand in Februarie 1933 Dobrogea Noud a cdpatat un aspect national cu totul nou. Un total 8.448 de coloni§ti aprobati, au fost stabiliti in judetul Caliacra §1 de 5.511 in judetul Durostor. Dintre ace§tia erau In Caliacra 5.486 regateni, 1.943 macedoneni 792 banateni. In afard de ace§tia se mai gaseau in acest judet 120 de arenda§i pe vieata. La toti ace§tia trebue sa adaugam §i numero§i imigranti romani care sunt stabiliti aici, fall a fi socotiti intre coloni§ti, din cauza ca n'au putut obtine lot, sau ca le-a fost luat, in urma nenumdratelor revizuiri la care coloni§tii au fost supu§i aproape in fiecare an §i uneori cite cloud on in acela§ an 31). In judetul Durostor situatia coloni§tilor, la aceea§i data, se prezenta astfel : Macedoneni 3.003, regateni 2.478, banateni 5, graniceri 25. In total 5.511. In numdrul macedonenilor sunt trecuti §1 timocenii dela Cusuiul din Vale. In total, in ambele judete, la inceputul anului 1932, erau 13.669 de gospoddrii de coloni§ti, dintre care, din Regat $i alte regiuni 9.013, macedoneni 4.946. Urmdtoarele tablouri, procurate la acea data, arata amanuntit situatia coloni§tilor in Dobrogea Noud, la inceputul anului 1932.

Dela Februarie 1932 pand astazi situatia numerica a coloni§tilor macedoneni nu s'a schimbat mutt. Incepand din Noemvrie 1933, colonizdri cu macedoneni nu s'au Mut aproape de fel.

Numai un mic grup de 22 familii a putut fi admis, pe baza unei cereri, care fusese de mult aprobatd, §i care §i-a gasit realizarea de abia in toamna anului trecut (1937). 39 Trebue notat ca, cu prilejul acestor revizuiri, s'au fAcut ri unele nedreptati asupra c3rora vom vorbi dacA ni se va oferi prilejul, altadata.

-154

Serviciul agricol al jud. Durostor

11

11

Tablou de centrele §1 numArul coloniO or, dupa provenienta, aprobafi In judetul Durostor.

1

dramostea

2

Babuc Carol 11

4 5 6 7

8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

22 23 24 25 26 27 28 29

30 31 32

Frasarl Regina-Maria Caraorman Alfatar Calnargeaua-Mica Mare a Chiose-Aldln Arabagl Echinglc Hadar-Celebi Coclular Ghlurghengic Topci Caracii-Mici , Mari

7

(5)

(6)

(0)

.

260 3

260 56 5 57 219 58 106 59 92 60

99 81

11

67 20 25 50 66 56 39

5

7

5

25 62 33 63 53 64

31

1

8 3

38

74 65 60 66 41 67 .0 68 37 69 41 70

8

4 2 5

3'

1

22

7

I 1

Bel-Bunar Pirli-Nou Culumlichiolu Qhiulerchiolu Cociumar Sahinlar

9

1

30

Caraaptula Caracat Cavurga Saugeac Cogialar Curt-Bunar Uzulchiolu Tar-Azen Rahman-AsIclar Sinlrul-Nou

2 6 96 10 67 56

56 48 53 35 17 1

35

15 21

3 8 73 28 59

1

1

16

12 3

28

30

Cara lar

10

62

..Caracocl

7

Omurcea Carmeler

1

12

Hassan-Fack Docceler Corcovna

52

Cirecci Ciler AcadAlar

53

Balarchiolu

De revortar.

12

66 39 26 4 5 37

1

-

1

.

. 1.510 1.157

71

72 1' 73 # 74 1 75 1 76 . 77 78 1 97 79 11 80 67 81 56 82 301 83 151 84 77 85 51 86 61 87 74 88 63 89 77 90 29 91 38 92 28i 93 40 94 6 95 7 96 1 97 98 1 99 51 100 41

41 19

Dautlar

61

3

26 101 5 102 5 103 37 104 1 105

17 2.617

Report . Suiuciuc

Capaclia Buena Cazimir Hogea-Chici Vetrina Aidemir lala-Ceatalgea Cocina Bazarghian Po pina Caraesechlol Dautlar Cara-Omur SrebArna Sunecl Gollbina Baltaglu-Nou Daimu§lar Haschiol Uzungi-Orman Sarsanlar Sargilar Rahova de jos Acichiol Chemalchioiu Arabagilar Asfatchioiu Tatar-Atmagea Casimlar Canipe Deli- Iusuflar Chiose-Abdi Qarvan- CloarA

. Covangilar Senova MIT-Snit' Ahmatlar Daldar Denizler Meslm-Mahle Sarighiol Belic Satu -Vechi

Turtucaia Salihler Total general .

I'.

(0)

. . 1.510 1.151

.1 A 02

0

(5)

(6)

3

(0)

17 2.647

1

4

5

94

2 9 6

96 9 32 32

27 30 39 55 90 107 107

2 40 47 22 3 67 81

76 32

77 73 116

2 19 27 3

5E

23

13C

10

Ill

112

112

82 91

6

6

12 6

12

65 22 20 40 34 60

101!

E

61 42 41 101

141 84

44

23 3 24 9 34 4

55 2

24 1

--

34

1

81

21

9,

3

111

3 8 44 58

Masutlar Petracli Cadichioiu Cusuiul-din-Vale Vischiolu Autlmova

-a

2p7,

(3)

(2)

(1)

109 7

110

34

Kituclia Crumova Caibular Zarnici Cairac Aratmagea

Z

99 145 54 57 55

2

Centrul

13 Total

;3

= u

IT Regatenll

on

41

AvdulA

51

44

PandAcli

34 35 36 37 38 39 40 42 43 44 45 46 47 48 49 50

55 158

F

75

33

41

(2)

(1)

,73

e

- neni

(2)

(0 )

3

a

20

IS

1.Th Macedo-

....

0

elJ L.

la Total

g

Mnaecneido-1

Centrul

P..

Provenienta

Provenienta Zu .C.c3 Regatenll

.14

35 63 51

33

1

i 5:

11

7

23 6 6 6 7 13 10 57

31

6' f f 1

41

7( 61

91 51

51

52

51

111

111

43

1

4'

10

27

3'

2

53

5:

31

3

26

21

91

9

23

4!

51

51

26 5

3 . . 3.023 2.480

:

5

25 5.49:

155

Serviclul agricol al jud. Callacra Tablou de coloni§tii aprobati, at Intregului judet pe centre §i categorli, la data de 15 Februarie 1933 14 .1

1 0

Denumirea centrului

1

2 3 4

rz (3)

(2)

(1)

.09

Petia Bazargic .

.

.

Cabasacal Bucurenl Basbunar

0

rs*

4

4

g

-4

(4)

(5)

(6)

a 0 E0 u (8)

(7)

6

-

7

4

1

203 28

73

1

12

1

87

1

56

1

25 13 61 90 174 79

10

1

20

46

18

1

65

7

53

1

61

5 6

Caracurt

7

Chlupeler

8 9

llanlic

157

Ezibel

22 9

3

60 89

1

1

16

1

i:

1

28 29

VAnAtori (Welcher Ceatalar

30

Ceamurlia

13

Cara Murat

21

21

SarA Manut

5

14

25

25

6

15 16

Blatant' Dede

66 43

57

20

61

18

21

Voinesti

92

22 23 24

(Malan&

18 19

1

4

38 56 35 70

1

101

3 2

84

-

33

Opancea Bogdanova Sulucluc

17

11

116

VelifacA Cadieva

24

1

1

3

-

37 25

Total

1260

2 3 4

8 1

38

1

2

3 4 5 6 7

8 9 10 11

12 13 14 15

16 17 18 19

20 21

22 23 24 25 26

Regina Maria

.

.

.

Vulturesti Idris Cuius Culunchloiu Hamzalar Vischioiu Stillman Fad Rasoviceni Irigea Salim Culus

37 53

112

84

2

15

3

28 .

deaf. luciorman Dropia CarlAbeichloiu . CeairlIghlol

15

..

33 26 24 83 57 29

1

-1

21

25

$abla

1

61

1

1

85 50

1

46

22

Toccilar Iastoccilar

3 42

40

Balagea Clungiuc

61

41

1

15

15

2

43 20 43 65 103 32

3

2

18

173

17

1249

$ahinlar Teche

De reportat .

156

4

28 39 2

25

10

32 3 4 16

18

22

1

669

273 115

7

8 9 10

37 49

1

1

13

2 3 4 5 6

11

12 13 1 14 2 15 16 17 1

9

2

115 173

Arman Caraaci Pariaz Casim

22

-

---

15

12 19 46

6

--

7

15

74 20

-

19

54 29 42 27

3

26 20

9

37

Lillacova Pisarova Prisacani Melecler HarmanlAc

-

45

32

14

Durgut Calfa Matlanova Cealr

Preselentli Calfa Garita

De reportat .

24

5

5

18

70

40

5

--

-

3

-1

3

34 y

6

- -

16

1

16

36 25 14

1

14

-- -- -- 34

18

-

826 137

123

-

912

39

180

2 3

34 70

-

192

1

18

70 40

32

32 74 48 75 52

--

29 6

4 34

Salaman

6 10

39 35

REGIUNEA AGRICOLA CASIM - - -

Cioban Culus

4 10 2

51

47

65 182

9

15

12

576 265

144

20 23 24 38 109 25

4

28

.

9

19 1307

6

20

.

9

10 86

- -- --

27 35 29 8 78

at17 (9)

17 1249

4

. ...

I 1

(8)

29

Total .

47 27 1

2

22 23 24

Mese Mahle Caralapular Sususchiolu Aiorman BrAncoveni Chioseler

17

3

51

-

16

2

PAdureni Sara-Mese SatalmA8 Sf. Nicolae StAnca

36 2 3 29 33 26

-- -

13 74 5

16

19

15

Caralar Chiuliuc Chiramet Elibel Gargalac Oh. Suiucluc

27

21

(7)

(6)

3

77

Hagl D-trn Iazagilar Malcoci Mihaileni

20

1,

1

10 19

Ghlorman

234 79 52

cgg u

115 173

23 24 38

17

1

14

Busuioc Caramanli Carapcea Cavarna Crisan Calaccichiolu

16 1

i

REOIUNEA AGRICOLA CAVARNA ArnAutlar 20

42

14

0

35

688 310

(More I II 3

1

1

. .

15

7

3

.

2

6

0.

1

3

37

_

1

12

18 19

31

21

11

(5)

669 273 9 1

13

23 1614

1

22

..

94 122

REGIUNEA AGRICOLA BALCIC 1

9 10

25

284

7

(4)

1

Total .

1

O

be

(3)

Report . Ecrene

12

56

(2)

27

11

ArnAut Cuius Ent Mahle

rs. c4

(1)

CeacArcea OsmanfacA

10

Denumirea centrului

vi

be

C

z

(9)

16

3

Y

e.

194

24 10

Aliciu Mare

0. a. a

137

- -

108 54

4

-1

89 86 16

1

17

-

55 25

3

14

1100

15

0.

()

(2)

Report.

30 29 42 46 30 60 92 42

CAlina

Velicova Sredina 7A Spasova 25 Viceva 26 Simianova 27 Beienarl M Rogojina Cernauco 23

.

30 Pisarova 32 33 34 35 36 37 1

Ha

s Denumirea Centrului

co

Ee 0 F-

"51

2.

(5) (6)

(7)

(9)

(1)

Sernino Bile Ismail SarA-Musa

14

3

Total .

.

59 74

1

21 31

1

1751

10

84 22

62 26 30 66 26

20 6 142 166

26

2085

Trupciular

3 4

OmurfacA

17 18

47 52 37

1

1

49 1

30 48

3

61

Seidali .

22 31 24

All Anife Cocargea Ergi Sahangi Mursalchioiu

1 30

38 25 22

2

I

18

1

69

1

9 3

61

38

1

491

328

15

824

328 2 29

3 4

Sara Nebi

2

Enigea Vligoara

13 21

.

(7) 15

824 56

15

31 1

1

1

5

1

17

53 26 46

1

18 38 23 24 29 51

2

58

1

25 1277

23

1

34 19 22 26 37 35

1

1 1

725 538

Alexandria Esetll 3 Carali 4 Negreni 5 Camilaru . 6 C-tin Sandu Aldea 1

2

. ....

1

7

StAna CadAnel

8 9

Aptat Hardall Azaplar

10 11

12 1 13 2 14 15 16

PArflul Caprel Armutlia

Paragic Hasi- Chioseler

Baraclar

. . . .

.. ,

NAdejclea

0

3 1

3

1

..

5 56 5 74 78

58 36

17

7

144 16 10

32 42

3

54 30 52 34

41

65

1

19

2

64

2 1

-

1

117 31 75 102 180

1

59

4

1

11

1

96 96 73 35

1

26

25

1

1

1

13 40 9 41

45 24

661

405

1

2 1

1

1

36

14 87 34 43

2 2 1

3 4

16 1117

19

1260 284 38 1 688 310 115 173 576 265 47 24 1751 142 166 26 725 538 661 405 36

23 1614 19 1307

13 9 39

5661 1944 402 224

83 8312 120

RECAPITUL ATTE

1

1

1

2 3

5 4

.

..

(Total .

18

4

41

CavanlAc

25 0

54 2 52 24

(5) (6)

Ka

-"e; (9)

1(8)

REOIUNEA AGRICOLA PERIS

61

8

491

.

Total .

51

13

31

MansArova

28

40 48 53 38 50 72 30

38 27 55 23 83 70 42

2

FAndAcli

De reportat .

1

71

25 9

21

25 26 27

33

2

11

20

(4)

ah at

-o

a Oa

E

(3)

Report .

31

1

.

(2)

Nastradin Carasinan

. .

REGIUNEA AGRICOLA STEJARUL Chlli-Cadi 38 2

Echiscea . 5 RAdulescu-Sever . 6 Stejarul 7 C. Culungiuc 8 Samsan 9 Vladimiresti 10 Serdiment MarzAc 11 12 Chesegic 13 Denicler 14 Carasular 15 Chiringi 16 Bazaurt

) 19

O"'*":

;.;

;ro

c'14'

1

30 68 92 42 93

5

0

n

be

46

62 26 30 46 20 33

Duranlar Closca Predil

(8) 1100 64 44 29 42

137 137

64

22

91

(4)

826

18 19 21

73:8

1:1

.94

(3)

Maliuova Vasilova 20 Ianusciular

CO.

8t3U,4NUD3ISti8,S.

Denumirea Centrului

0

Reg. Bazargic , Balcic , Cavarna

4

.

5 6

,

Casim SteJarul

a

Peris

.. .

.

. ...

Total general.

_

.

912 2085 25 1277 16 1117

17

23 19

Circa 300 sositi in toamna anului 1932. Total colonisti aprobati: 8.448. Dlrectorul Serviciului Agricol Ing. Agr. Inspector (ss) I. IONESCU

Numarul colonistilor, in genere, totusi a crescut cu 3.955 de lotasi, de sigur in cea mai mare parte regateni. Asteizi, numeirul total al colonistilor romani in ambele judete, fie el regciteni, macedoneni. banateni, timoceni sau alti, dupd datele ce mi-au fost comunicate de Oficiul National de Colonizari, este de 17.654. Trebue sa tinem seams ca aici nu e vorba de indivizi, ci de familii. Daca punem de fiecare famile 5 suflete, am putea socoti numarul total al sufletele romanesti asezate prin colonizare, in ambele judete, la 88.270 de suflete.

157

La aceste 88.279 de suflete trebue sd adaugam §i un numar destul de important de elemente romane§ti care au venit pentru a fi colonizati, dar n'au dobandit loturi sau dintre acei care, dupd ce le-au dobandit §i detinut un timp, au fost exclu§i, fund ldsati, fie ca arenda§i pe vieatd, fie fail nimic. Dacd la populatia romaneasca reprezentatd de coloni§ti 0 de imigrantii din categoria de mai sus, addugam vechea populatie romaneasca aflAtoare in Cadrilater dinainte de alipire, cum e cea din Turtucaia, apoi populatia a§ezata ulterior, in calitate de functionari administrativi ; profesori, invatatori, preoti, functionari fiscali, militari : ofiteri jandarmi, graniceri etc.; care se ridicd §1 dansa la cateva zeci de mii, trebue sd ne ddm seama ca infAti§area demografica a Dobrogei Noi, in ultimii ani s'a schimbat radical.

Fara sgomot §i Mid prea mad jertfe bane§ti din partea Statului, o mare opera

nationals s'a infaptuit in cativa ani, nu mai prejos de acelea pe care alte tad le proclamd cu atata mandrie. Aceastd opera insd nu s'a facut dupd un plan sistematic, prin vointa sustinutd a vreunui partid politic, sau om de stat, ci mai mult ca o improvizatie de moment, sub imperiul imprejurdrilor determinate de mi§carea in spre Tara a Romanilor Macedoneni. Este un merit al for cal au silit guvernele sa procead5. la infdptuirea unei actiuni care ar fi fost lasatd 'Inca multi ani la o parte dacd n'ar fi fost dan§ii.

CONST. NOE

COMERTUL INTERIOR IN ROMANIA 1. Condiliile sociale gi economice ale comertului romanesc. Schimbul bunurilor in sanul unei populatii are variate forme, care pot fi in§iruite, treapta cu treaptd, incepand dela forma rigida §i civild a transmisiunii pand la forma supld §i comerciald a schimbului a§a numit capitalist. in prima fazd predomind schimbul de bunuri imobiliare, in cea ultima schimbul produselor, (din ce in ce mai fabricate). Structura sociala actuald a populatiei romane§ti face ca schimbul interior sd fie mai aproape (prin preocuparea de cumparare de pamant a tdranilor §i de clddiri a proprietatilor urbane) cel putin ca mentalitate, de prima treapta a schirithului decat de ultima. Tdranul nu vinde in ultima esenta privind lucrurile produsul muncii sale, ci II prestedza celui ce 1-a imprumutat in timpul iernii cu bani. Dupd cum, inainte de reforma

agrard, tdranul lucra in dijma cu boerul, el lucreazd azi in dijma cu camatarul, direct sau indirect. Direct in cazul imprumutului pentru diverse nevoi obtinute dela agentii morarilor §i exploatatorilor; indirect, atunci cand se imprumutA ca sd-§i is pamant §i vinde produsul ca sa-§i plateasca imprumutul, nu ca sa achizitioneze articole de consum.

Din pricina earacterului rural, apoi, circulatia bunurilor va fi lipsitd, in cadrul

marei majoritati a populatiei, de marfuri alimentare. Precaritatea drumurilor de comunicatie, nerentabilitatea relativa a transporturilor,

intr'o tard de materii prime unde vagoanele merg pline §i se intorc goale, structura

tipica a satelor romane§ti, resfirate §1 raspandite pe coline si numai la campie aglomerate,

ca §i standardul de viatd extrem de scazut al populatiei, toate acestea vor crea nuoi

obstacole in calea schimburilor comerciale rurale. In acest chip schimbul, in intelesul real at cuvantului, va fi o exceptie la not §i va fi cantonat in lumea ormelor Si mai ales a centrelor de comer] exterior.

158