UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA: DREPT
Reformele lui Constantin Mavrocordat 1730-1769
STUDENT: BADEA M. ANA-MARIA ANUL DE STUDIU: 2015-2016 GRUPA: 702
PROFESOR: EFTIMIE ANDRA ELENA
CUPRINS
1)Introducere…………………………………………………………….......3-4 2)Cuprins: Reforma uridica a tarani!or ser"i………………………………........# Reforma udecatoreasca……………………………………………….# Reforma socia!a………………………………………………………….$ Reforme in p!an administrati%.............. administrati%.......................... ......................... ......................... ..................$ ......$ Reforma "isericeasca………………………………………………..…$ Reforme in domeniu! cu!tura!......................... cu!tura!..................................... ........................ .....................& .........& 3) Conc!u'ii……………………………………………………………..........( i"!io*ra+e……………………………………………………………….......,
.
2
Printre cele mai importante importante familii fanariote, domnitoare în Ţara Românească şi Moldova, au fost de origine greacă, Mavrocordaţi Mavrocordaţiii (însă, rude prin alianţă cu fostul domn pământean Alexandru liaş! şi familiile familiile Moru"i, #tur"a, $aragea, psilanti de origine al%ane"ă, &'ica şi c'iar de origine română, familiile $allimac'işi Racoviţă, familii importante, care au promulgat însemnate coduri de legi cum ar fi Pravilniceasca $ondică (Al) psilanti, *+-!, .egiuirea $aragea (**, cu influenţe france"e!, $odul (#carlat $allimac'i, **/0 **+, cu influenţe austriece!)*
Însă unul din cei mai importanţi domnitori, dacă nu cel mai important, din perioada reimului turco-fanariot, turco-fanariot, a fost Constantin Mavrocordat, Mavrocordat, cu domnii succesive, at!t "n Moldova c!t #i "n $ara Rom!nească%
&iu al lui 'icolae Mavrocordat (primul (primul domn fanariot, fanariot, ctitor al m!năstirii )ăcăre#ti, cărturar #i posesor al unei unei vaste *i*lioteci cuprin+!nd cuprin+!nd cărţi #i manuscrise manuscrise rare #i valoroase, valoroase, Constantin Constantin Mavrocordat, dovede#te "nclinaţie spre cultură, urmea+ă #coli superioare, este cunoscător a mai multor lim*i străine turca, persana, reaca modernă #i clasică, italiana si france+a% 'epot al lui .le/andru Mavrocordat /aporitul, /aporitul, "nsărcinat cu afacerile e/terne al mperiului 2toman, Constantin Mavrocordat Mavrocordat a "ndeplinit #i funcţia de mare draoman al orţii%
Acesta corespondea"ă cu personalităţile personalităţile culturale ale vremii, de peste 'otare, 'otare, fiind apreciat apreciat de aceştia) 1$onstituţia2 sa cu *3 articole datată la + fe%ruarie *+4- (fiind domnitor al Munteniei în această perioadă!, a fost pu%licată cu laude, în 1Mercure de 5rance2, numărul din iulie, *+466) 7n acest act se regăsesc principiile generale ale reformelor aplicate în cele două principate, pe parcursul perioadelor sale, sale, ca principe) 8in nefericire, reali"ările reali"ările sale, nu au 3 corespuns întotdeauna intenţiilor sale)
1 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a p oporului român, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1999, pag, 1! 2 Constantin C. "iurescu, #inu C. "iurescu, $storia românilor din cele mai vec%i timpuri până a&i, Editura 'l(atros, Bucureşti, 19!, pag.)9* + Constantin C. "iurescu, #inu C. "iurescu, Op.cit. , pag. )99 +
Constantin Mavrocordat Mavrocordat are domnii succesive "n $ara Rom!nească #i Moldova, unde promovea+ă procesul procesul de moderni+are al societăţii societăţii rom!ne#ti prin prin reforme de tip social, social, administrativ, administrativ, 4uridic, fiscal, 4udecătoresc si *isericesc%
.cesta domne#te "n $ara Rom!nească de #ase ori ntre septem*rie - octom*rie in anul *+3-, intre octom*rie *+3* - aprilie *+33, apoi din noiem*rie *+39 pana in septem*rie *+4*5 din iulie *+44 pana in aprilie *+4, din fe*ruarie *+9/ - auust *+9 #i din iunie *+/* pana in martie *+/3%
n Moldova, acesta domne#te de patru ori ntre aprilie *+33 - noiem*rie *+39, din septem*rie *+4* pana in iulie *+43, mai apoi din aprilie *+4 pana in auust *+4: #i din iunie pana pana in decem*rie *+/:)
7ntre *+4* şi *+46, creea"ă creea"ă dregătoria (instituţii (instituţii ai căror căror repre"entanţi repre"entanţi aveau atri%uţii 4 administrative, politice, militare ;uridice, economice !)
omnitorul (ca #i tatăl său, 'icolae Mavrocordat, "ncearcă reorani+area sistemului fiscal, prin enerali+area ruptei, adică introducerea unei dări lo*ale, plăti*ilă "n patru termene, precum #i a*olirea răspunderii fiscale colective (cau+a principală a fuii contri*ua*ililor, contri*ua*ililor, fenomen eneral, caracteristic secolului 1 "n Moldova #i $ara Rom!nească, c!nd multe sate se risipesc %
R!"#$%&'$"$ (&()*+,+& &($, $ #%"$) /,$%$"$ % ,$% $ "!"*,!" $()+&$. upă prima domnie foarte scurtă, din 1730,in care nu a putut duce la indeplinire intentii semnificative, "i urmea+ă a doua, "n $ara Rom!nească, c!nd a fost o*liat să aplice o politică fiscală constr!nătoare pentru a-#i recăpăta domnia, după cum scria cronicarul on 'eculce%
În a treia domnie din Muntenia, la 7 fe*ruarie 1781 emite un risov domnesc prin care aplica un vast proram de reforme "n domeniile fiscal, arar, administrativ #i 4uridic, care in străinătate a fost cunoscut su* numele de :Constituţie;, fiind pu*licat "n revista france+ă :Mercure de &rance;% ) i%ail . 'ndreescu, $nstitu-ii medievale n spa-iul românesc, Editura /unda-iei 0omânia de mâine, Bucureşti, 2+, pag. 1++ )
entru a pune capăt deplasării rurale (fuii, domnia a uniformi+at "ndatoririle ţăranilor faţă de stăp!nii de mo#ii, vi+!nd "n prima etapă desfiinţarea şer%iei% oate cea mai importantă reformă susţinută #i aplicată de domnitorul fanariot a fost eli*erarea din #er*ie ( rum!nie, "n Muntenia 1786, vecinie, "n Moldova - 1789 a ţăranilor, oferindu-le oferindu-le posi*ilitatea posi*ilitatea de a ie#i din starea de dependenţă personală personală faţă de proprietarii de mo#ii%
>rm!nd e/emplul erman, Constantin Mavrocordat a susţinut introducerea introducerea culturii cartofului car tofului "n cele două principate, ca alternativă la culturile cerealiere%
=nele sc'im%ări s0au produs şi în organi"area ;udiciară din principat) Au fost desemnaţi ;udecători speciali din numărul marilor %oieri, care care nu aveau dregătorii) Printre Printre aceştia se
! Florin Constantiniu, Op. cit. , pag. 1) Florin Constantiniu, Op. cit. , pag. 1) 3asile Bre(an, #ic-ionar al lim(ii române contemporane, Editura ştiin-i/ică şi enciclopedică, Bucureşti 19*, pag.1+ !
număra şi cronicarul on >eculce% i erau o*liaţi să se pre+inte la curtea domnească #i să e/amine+e diferite litiii, fiind salari+aţi din vistierie%
Constantin Mavrocordat Mavrocordat a mai trimis pe termen de trei ani cincispre+ece tineri, fii de *oieri, la studii , la )eneţia, )eneţia, iar c!torva savanţi străini le-a propus să "ntocmească o istorie comună a Moldovei #i $ării Rom!ne#ti - :rodromus istoriae rincipatum )alacia et Moldavia;, un proiect din păcate, nereali+at% nereali+at%
n cadrul reformelor a fost acordată o anumită atenţie #i *isericii% rintr-o dispo+iţie domnească se inter+icea de a ridica la ran *isericesc persoane ne#tiutoare de carte% .celea#i dispo+iţii inter+iceau protoiereilor, protoiereilor, care se aflau "n fruntea conducerii ecle+iastice de ţinut, să ai*ă propriile lor "ncisori, deoarece, după cum se sta*ilise, ei luau *ani de la cei "ntemniţaţi% $onstantin Mavrocordat Mavrocordat a cerut, de asemenea, de la egumenii mănăstirilor de ţară să pre"inte pre"inte dări de : seamă anuale referitoare referitoare la activitatea lor gospodărească gospodărească
În plan e/tern, domnitorul Constantin Mavrocordat a reu#it recuperarea 2lteniei de la austrieci #i evitarea căderii acesteia su* autoritatea mperiului 2toman%
În plan administrativ #i cultural, acesta i-a o*liat pe funcţionarii statului să edite+e toată corespondenţa corespondenţa actelor "n lim*a rom!nă, iar a#e+ămintele de cultură de la a#i #i ?ucure#ti aveau ranul de academii% @ot in domeniul administraţiei #i 4ustiţiei, $onstantin Mavrocordat desfiinţea"ă căpitanii şi pârcăla%ii (dregători (dregători pu%lici cu atri%uţii administrative administrative şi fiscale! din fruntea ;udeţelor (în (în Ţara Românească! şi ţinuturilor (în Moldova!, numind în locul acestora câte doi ispravnici, ispravnici, cu competenţe administrative, fiscale şi ;udiciare, fixândule lefuri din visteria ţării, pentru a prote;a p rote;a contri%ua%ilii de a%u"urile dregătorilor, dregătorilor, retri%uiţi retri%uiţi până atunci pe seama supuşilor şi introducând condici unde se consemnau toate aceste date*- % * 4eculce, $on.5etopisetul 6arii 6arii oldovei si o sama de cuvinte.Bucuresti, 19!9,p +*17+*2 9 Buletinul Comisiei istorice a 0omniei, 0omniei, 3ol. $. Bucureşti, 191!, p. 21 1 Florin Constantiniu, Op. cit. , pag. 1)71!
Criteriul de acordare al ranului de *oier, era sta*ilit anterior prin posesia păm!ntului, dar Mavrocordat otără#te că ,, e %oier acela care are o slu;%ă domnească; #i "i "mparte pe cateorii de la %an (unul din cei mai importanţi dregători ai curţii, în general, foarte apropiaţi de domnitor! la clucerul de arie (responsa%il cu %eciurile, cămările şi aprovi"ionarea curţii domneşti** !, devin *oieri de ran superior, mari sau veliţi 5 restul, rămân %oieri de rang inferior) =rmaşii veliţilor au fost numiţi neamuri, ai celorlalţi ? ma"ili) @eliţii @eliţii şi neamurile erau scutiţi de orice o%ligaţii fiscale, ma"ilii şi înaintaşii lor numai de unele *6% e asemenea sunt scutite de dări m!năstirile #i preoţii% .#adar, o adevărată reorani+are a *oierimii, o reformă administrativă% administrativă% În domeniul militar, principele principele desfiinţea+ă o#tirea slu4itorilor slu4itorilor #i curtenilor, curtenilor, a#e+!nd "n fiecare unitate administrativă administrativă c!te un corp de oaste cu rol de apărare a ordinii pu*lice%
)or*ind despre activitatea culturală a lui Constantin Mavrocordat Mavrocordat recul etru epasta, care i-a Mavrocordat a vrut să facă din Ţara consacrat o cronică acestui domn, spunea : $onstantin Mavrocordat &eţilor o imagine a Celladei;, adică a unei ţări de "naltă cultură% Constantin Mavrocordat colecta informaţii despre evenimentele politice din diferite ţări ale uropei, comand!nd +iare din aceste state% nformaţia sistemati+ată de el era trimisă la oartă% omnul "ntreţinea relaţii amicale cu am*asadorul &ranţei la stan*ul #i cu alţi diplomaţi europeni% Bursa% r*iceanu, '% Cronicari reci care au scris despre rom!ni "n epoca fanarioţilor% fanarioţilor% ?ucure#ti, 1, p% 319% 11 i%ail . 'ndreescu, Op.cit. Op.cit. , pag. 12* 12 Constantin C. "iurescu, #inu C. "iurescu, Op.cit. , pag. )99 1+ Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1999, pag.1*1
Constantin Mavrocordat Mavrocordat s-a dovedit a fi nu numai un *un om politic, ci #i un recunoscut om de cultură% l a continuat activitatea de de+voltare a "nvăţăm!ntului% entru a spori sursele de venit ale .cademiei omne#ti din a#i, a trecut "ntreţinerea ei pe seama vistieriei% Cronicarul on ştire 'eculce scria că acest domn : Mai socotit0auD pentru şcoli de învăţăturăD şi au dat ştire tuturor ma"ililor ma"ililor în toată ţara ca să0şi aducă copiii co piii la învăţătură la şcoală, ca să0şi înveţe orice lim%ă le0ar fi voia, pentru ca să se afle oameni învăţaţi în pământul nostru al Moldovei, precum sânt şi prin alte ţări;18
>ltima domnie a lui Constantin Mavrocordat Mavrocordat a fost scurtă #i s-a suprapus peste unul dintre ră+*oaiele ruso-otomane% Be refuia+ă la alaţi, "nsă este rănit de un ofiţer rus #i făcut pri+onier% @ransportat @ransportat "n ra*ă la a#i, domnitorul domnitorul se stine din viaţă la 8 decem*rie 1769 #i a fost "numat "n ?iserica Bf% eore, l!nă Mitropolie% Acesta rămânând însă, una din figurile cele mai însemnate ale epocii fanariote, atrăgând asupra sa atenţia aten ţia cercurilor din apusul Europei) Europei)*9
2 parte a istoricilor aprecia+ă "nsă, că epoca fanariotă poate fi caracteri+ată, pe *ună dreptate #i ca fiind o perioadă a proresului, a#a-numitul secol al reformelor, "n spri4inul acestei afirmaţii venind, fire#te, aportul adus de o parte a domnitorilor fanarioţi care #i-au pus amprenta "n de+voltarea societăţii iar contri*uţia lui Constantin Mavrocordat, prin reformele sale #i modul cum a administrat cele două principate "n vremea mandatelor sale este, de asemenea, semnificativă "n acest sens si de apreciat%
De#i impuse de relaţiile economice #i sociale interne, reformele lui Constantin Mavrocordat poartă amprenta unei contri*uţii personale, personale, care prin centrali+area centrali+area vieţii de stat a urmărit urmărit moderni+area tuturor instituţiilor instituţiilor,, pentru a a4une să facă faţă pretenţilor din ce "n ce mai mari ale puterii su+erane #i de a potoli, "n limita limita posi*ilului, posi*ilului, nemulţumirile nemulţumirile claselor sociale:, aprecia+ă istoricul )eronica @ama#%
1) 4eculce, $on. 5etopise-ul 8ării oldovei şi o samă de cuvinte. Bucureşti, 19!9, p. +* 1! Constantin C. "iurescu, #inu C. "iurescu, $storia românilor din cele mai vec%i timpuri până a&i, Editura 'l(atros, Bucureşti, 19!, pag.)99 *
II/R0I
*! 5lorin 5lorin $onstantiniu, $onstantiniu, F istorie istorie sinceră sinceră a poporului român, român, Editura Editura =nivers =nivers enciclopedic, enciclopedic, Gucureşti, *::: 6! $onstantin $onstantin $) &iurescu, &iurescu, 8inu 8inu $) &iurescu, &iurescu, storia storia românil românilor or din cele mai vec'i timpuri timpuri până a"i, Editura Al%atros, Al%atros, Gucureşti, Gucureşti, *:+9 3! Mi'ail Mi'ail M) Andreescu, Andreescu, nstituţii nstituţii medievale medievale în spaţiul spaţiul românesc, românesc, Editura Editura fundaţiei fundaţiei România de mâine, Gucureşti, 6--3 4! @asile @asile Gre%an, Gre%an, 8icţionar 8icţionar al lim%ii lim%ii române române contemporane, Editura ştiinţifică ştiinţifică şi enciclopedică, Gucureşti *:9! >eculce, >eculce, on).etopiset on).etopisetul ul Harii Harii Moldovei Moldovei si o sama de cuvinte)Gucur cuvinte)Gucurest esti, i, *:9:
Guletinul $omisiei istorice a Romîniei, @ol) @ol) ) Gucureşti Gucureşti
9