Constantin Argetoianu Memorii – Vol. 5
UPRI CNS: CAPI TO LU L ALXXI VLE A 146 Zi l e de va ră pl ăcu t el a Geos en i şipe va l eaBi st ri ţ ei„ G° ng”sesca l dă cu doif au ni î n val uri l e â ru l ui … Tom i da T hea M ar gh i l omanl a o ri zon t … Regi na Mări a n î ceasu ri gr ee l D na N evr uz K han Boyl e,pri ma a fză. CAPI TO LU L ALXXVLEA158 Sch i mbarea si t uaţ i eipe f r on t uri ,î n t oa mna 1918 Mă î nap oi ezl aI aşi Ecu aţ i a pol i t i căScri soa real ui Aver escu că t r e R ege cri Ssoa real ui Gogacă t r e mi ne G uver n Coa ndă casăsp el e p e B r ăt i an u Cart elel ect oral cut ak i şt i i Al egeri de C on st i t uan t ă,saunu? D i scu ţ i a cuMat eiCan t acu zi no,cuCuza,cu co nser va t ori i pen t ruî nch ei erea ca rel tul ui Pol i t i cai nt ern ăl a sf ârşi t ul anul ui 1918, pe p l anul al doi l eaCob or alBucu r eşt iî n r ecu noa şt er e n îapoi at l a a Işi pen t rumut are, f ac o l t i u mă vi zi t ă a l P i at r aNeam ţ Spre B ucu r eşt i cu cal ab al âcu l şicuMar gh i l oman î n t r enI nt r ar ea ri t umf al ă aarm ae tiî n Bucu r eşt i Mi si unea r a del en ească est sech rat ă d e B răt i an u Pl ec cu Aver escu sp re B reast a şiSeve ri n. ANEXE l a Par t ea a Va( 19 16 19 18 ) I – Răva şu ll ui Ta ke I on escu n î seara t r eceri ii nami cu l ui pest e Dunăr e,l a Zi mni ce a 18 9 I I – Apelcăt re bucu r eşt en i sem natde Tzi garaSamurcaş. I E –Scri soa r e ad r esat ă di n O dessa de dl . P.P.Negu l escul ud i Guşt i 190 I V –Observa ţ i i al e Mi si uni if ran ceze de l aI aşi ,t ran smi seMar el ui Cart i er Gener alr omân . V – Ci r cu l ară t ri mi săde Ta ke I on escu parl amen t ari l orcon servat ori afl aţ i î n Rusi a, l a 15 apri l i e 1 917 VI – Not i ţ al ui Mat eiCant acu zi no cu ri p vi rel ai nt erp ret ar eaj uri di căa art . 128 di n Con st i t uţ i e 1 93 UPRI CNS. VI I – Memori u ref eri t orl a prog ramul financi ar al pr ob l emeiexp r op ri eri l or agrare.
VI I I – Decl araţ i a op ozi ţ i eici t i t ăî n Cameră de Q. Di amandi î n şed i nţ a di n 20 m ai1917 I X – Decl araţ i a dep ut aţ i l ormar gh i l omani şt i ci t i t ăl a Camer ăî nai nt ea vot ul uiref ormel or197 X –„ Cuvân tî nai nt e”red act atde P.P.Negu l escu a Od l essa, î n e vd er ea î nt emei eri i Part i dul ui Con st i t uţ i on al — A pel ul Part i dul ui Ren aşt eri i Naţ i on al e. XI – Pr ot est ul Part i dul ui Munci i dep us î n mâi ni l e Pr eşed i nt el ui Camer e. i XI I – Scri so ar eal ui Oct av i an G ogapri n ca r e seob l i găsăscri e art i co l eî n con t ul uneisu me au ( r) dat e n ît i mpul răzb oi ul ui 222 XI I I – Răva şu ll ui Di mi t ri e Gr ecean u 223 XI V – Trad ucer eaart i col ul ui l ui E. VonRew en t l ow ap ăru tî n Deu t sch e Tageszei t ungra.374di n24i ul i e1918 XV –Raport ul Mi si uni i El veţ i ei ,î nsă rci nat ă cu nsp i ect ar eapri zon i eri l orşi adresa t dl ui preşe di nt e a l Comi si eipri zo ni eri l or d e ră zb oi şii nt ern aţ i l or ci vi l i . XVI – Scri so area l T.Col onel ul ui Yat es , at aşa t ul mi l i t ar al St at el or Uni t e, că t re l . d C. Arget oi anu, mi ni st ru lj ust i ţ i ei . XVI I – Scri so area l T.Col onel ul ui Yat es , at aşa t ul mi l i t ar al St at el or Uni t e, că t re l . d C. Arget oi anu, mi ni st ru lj ust i ţ i ei . XVI I I – Cor espo nden ţ at el egr afi cădi nt r e C. Arget oi an u şiGuver nul di n I aşipe i t mpul nego ci eri l or e da l Buf t eaşiCot r oce ni î n f eb ru ari emart i e 1 918 231 XI X – Prop uneri l e eco nomi co-fi nanci ar e al e del ega ţ i i l ori nami ce, l a nego ci eri l e d i n Buf t eaşiCot r oce ni 266 — Î nsem nare pr eze nt at ă de dl . Grat zî n numel e del egaţ i eiau st r oungare 266 — C er eri l ef orm ul at e de del ega ţ i a Tu r ci ei — Cer eri l e Bul ga ri ei270 — Tr aa tu tl su pl i men t arger man or omânl a Tr aa tu tl de Pace di nt r e Ger man i a,Aust r oUngari a,Bul gari a şiTu r ci a,pe d eop art e,şiRomân i a pe d e al t ă p a rt eRI 2 7 C UP N1 S 33 5, * XX –Men uul dej unul ui of er i tl aI aşi domni l orI ncu l eţşi Ci ugu r eanu . XXI – Docu men t e pri vi t oa re l a exod ul r omân i l orcar e cer user ă săt reacă î n Fran ţ a. XXI I – Scri soa real ui Ta keI on escu adresat ăl ui C. Arget oi anu. XXI I I – Cer ee raunui gru p de român i ardel en i şibucovi nen i ad r esat ă preşed i nt el ui Con si l i ul ui de Mi ni şt riî n f eb ru ari e 1 918, pen t rucr ea r eaunui Comi t etNaţ i on alalr omâni l ordi n Aust r oUngari a. 292
XXI V – Rap ort ul Del egaţ i eir omân e pen t ruexecu t are a con ven ţ i eide sch i mb a n it ern aţ i l or că t r e C omi si a n it ern aţ i l or şi pri zon i eri l or…294 XXV – Depozi t el e român e di n Rusi a exi st en t eî ni an uari e 191 8… 29 5 XXVI – Proi ect ul red act atde C. Ar get oi an u p en t ru„ Act ul de con st i t ui r ea Li gi i Poporu l ui ”î n mart i e 1 918, l aI aşi296 XXVI I – Act ul de co nst i t ui r e a Li gi i Poporu l ui ( apri l i e 1918) 300 XXVI I I – Scri soa readl orMat eiCant acu zi no şiC. Arget oi an u, pri n care aduc a l cu noşt i nţ ă dl ui gen eral Aver escu con st i t ui reaLi gi i Pop oru l ui 301 XXI X – Scri soa r eat ri mi sădl ui C. Arget oi anu, de că t r e gen eral ul Averescu,î naj unulconst i t ui ri iLi gi iPoporul ui302 XXX –Apel ul gen er au ll ui Aver escu î ndr ep t at că t re t oţ ir omân i i , după co nst i t ui rea Li gi i Pop oru l ui 303 XXXI – Chi t an ţ al ui Raco vsk i . Pr ocesver balsem nat de gri .I on Ar get oi anuşiRacovskil aOdessa307 XXXI I – Gri gor e Fi l i pesc u r ecom an dă pe „ un oare car e”Mi hal ach eî n i anuari e 1 918 ( I aşi ) XXXI I I – Proi ec t ul de î nţ el eg ere pol i t i căprop usăde rep rezen t anţ i i Li gi i Bi nel ui Obşt esci ndBucu r eşt i , Li gi i Pop oru l ui . XXXI VDar eaî nj udecat ăa„ unor a di n membri if ost el orGuve rne prez i dat e de on I I . C. Br ăt i an t i de a l 1914 pân ă a l 1 918” I ndi ce– nume deper soane 32 7
NOTĂAS UPR A EDI ŢI EI . Con t i nuăm, după o regret abi l ă pauzăde doiani de zi l e,t i pări r ea„ l or” l ui ( n. 3/15 mart i e 1 871 – m .6 f eb ruari e 1 955) , de aceast ă d at ă n î Edi t ur a noa st ră Mach i avel l i . Cu o vu lmul al Vl eaî nch ei em, pract i c,Part eaa Vaa„ Ami nt i ri l or” , st ruct urat ă d e memori al i stde aşaat u nră,î ncât să cu pri ndă a ni i 19161918 ( R omâ n i a î nt ră zt b omu i ulri î nt reg i ri i ) . s ei t su an ţ i a l e şi P ărţ i , n ed i ţ i a oa st ră a m af ec t at rei o , resp ec t i vAce v o l u mel ebst a l I I I l ea a lî I Vl ea , t i pn ări t e d e -i prest i gi oa sa d Ei t ură H ut nan i t as nîan i i 19921993, şivol umul de aţ fă. Mat eri aî nsu mat ăî n acest alVl eavol um seî nt i nde di n f eb ru ari e 1918 şi pân ăl a finel e u li decem bri e 1 918: ul t i mel e zi l e a l e G uver nul ui con dus d e gen eral ul Al exa ndruAver escu ,î n ca dru l că ru i a mi ni st ru l ui i ar even i t nep l ăcu t a mi si une d e asem na, l a Buf t ea , prel i mi nari i l e p ăci iî nvi nsu l ui ; an al i za a mimul t decât cr i t i că a uG ver nul ui Margh i l oman ( mart i e oct ombri e 1918) ;î nfii nţ ar eaLi gi i Poporu l ui ( deven i t ă Part i dul Pop oru l ui ) de că t r e
Averescu,Ar get oi anu,Mat eiCant acuzi noşiA.C.Cuza…;sf ârşi t ulnorocosal r ăzb oi ul ui mon di al şii nt rarea ri umf t al ă aarm at eir omân e n î Bucu reşt i . Î n pl anul gen eral ,î nt oc mi tî n ved erea publ i că ri i„ l or” , Ar get oi anu a pre văz ut pen t ru Pa rt ea aVa u n vol um se par atcuAnex e d ocu men t ar e;aces t e Anexesuntnumer ot at eşimenţ i onat epri nnot et ri mi t eriî nmanşet el epagi ni l or cel or r ei t vol ume c ar e al că t ui esc Part earesp ect i vă . Noul f orm at al că ri ţ i( î n sp eţ ă vo l umul al Vl ea) ne p erm i t e n îsă să at aşămop ul ui pr op ri uzi s d e. Ami nt i ri „şimanuscri sulcuAnexel e.Comi t em ast f el ,r ecunoaşt em,oderogare de a l dori nţ a au t oru l ui , dar reb tui e avu tî n ved er e că„ t i mpuri l e n u maisu nt l a f el ”– d upă exp resi at est amen t ară a unui al ti l ust ruded at pat i mi i scri su l ui pol i t i c A (l exa ndruMar gh i l oman ) . Anexel e docu men t are ( 19161918) su nt preţ i oa se, î n pri mul r ân d, pri n cel e câ t eva pi esened ii t e sem nat e d e Ta ke on I escu , Oct avi an Goga, Al . Averescu,Mat eiCant acuzi no,P.P.Negul escu,Cri st i anRacovski .Deasemenea, su nt cât evact a e ofi ci al e a rri si me d i n vr emea u g ver nări i Mar gh i l oman , şt i ut fii nd că , ul t eri or , ar hi vaacel ui con t r oversat uvern Ga f ost î n mar e p art e di st ru sădi n ord i n î nal t . Nemai vorb i nd de ori gi nal el e ca r e at est ă naşt erea f orm aţ i uni i pol i t i ce i ga L Poporu l ui . Dou ă di n Anexe l e pr econ i zat e săfie i nt r od useî n vol um, nu l eam put ut r ed a: AnexaXDC – Hart „ a R omân i eicucesi uni l e d e eri tt ori u ceru t e d e d el egaţ i a aust r o-u nga ră” est e i l psăî n Ar hi vace ep dozi t ea ză m anuscri sel e u li Ar get oi anu. AnexaXX –„ Hart aRomâni eicur ect i ficări l edegr ani ţ ăî nsemnat edemar eşal ul Mack en sen ” est e oa frt e mareiş nu poa t e firep r od usă ni t egr al . Pri n urm are, cuacest vol um – alVl ea– final i zămt i pări reat ut ur or manuscri sel or ărţ Pi i a Vaa„ l or” arget oi an i en e.Urm ează , pr eţde d ou ă vol ume, Part eaa Vl a,con sa cr at ă an i l or ol pi t i ci1919- 1926. Şi t otaşa … Până l a sf ârşi t ul anul ui 1934, câ nd se nch î ei e a cest ori gi nal ci cl u memori al i st i c. Î nt r an scr i er eat ext el oram op t atpen t ru un proced eude com pr omi sî nt r e norm ee l „v ech i ” şi „ noi ” al e o rt og rafieil i mbi ir omâne. Not ee, l pr ecu m şit i t l uri l er ege st r e pri n ca resu nt pr ezen t at e Anexe l e– aparţ i nI u iC Ar get oi anud .e per nl d i cel e.cu nu me soa ne est e sel ect i v , deoa rece î n marea l or maj ori t at e,numel e d e p erson al i t ăţ i veh i cu l at e d e memori al i stse ot t rep et ă de a l un vol um l a a l t ul . ST ELI AN NEAG OE. CAPI TOLU L AL XVI I I LE A î nap oi atî nI aşi găsesc o at mosf er ă„ post r evo l uţ i on ară” Compl otî n j uru l pl ecă ri i Mi si uni if ran ceze uat lcapr et ex t pen t ru mani f est aţ i i şiscan dal î mpot rva i u Gver nul ui Al pat ru l ea on C si l i u de C oroan ă Sunt pe pu nct ul de a m a d es pă rţ i de Aver es cu .
Con si l i ul de Mi ni şt ril a Pal at Sos i r eal ui Mar gh i l oman l aI aşi , Exp l i ca ţ i e î nt re A ver escu şiRegel e F er di nan d Demi si a Guver nul ui Pl ec alBucu reşt i sămi l i ch i dez i m si uneaUl t i ma meacă l ăt ori e a l Buf t eaşiBucu r eşt i Del ega ţ i i Basa rab i ei .I ncu l eţşiCi ugu r ea nu Ul t i ma l ov i t ură a Rege l ui Tren ul pat ri oţ i l or Recu rsu ll ui Ave r esc u l a Macken sen … Sosi tl aI aşi dumi ni cădi mi neaţ a, am găsi t o st are nu p re ci( dacă pot să zi c a şa ) post r eyol uţ i on ară. Even i men t el e d i n 24 f eb ru ari e,ca re p ri n sl aba r ep er cu ţ i e msem nat ă n îj urnal ul meuf useser ă resi mţ i t e p ân ăl a Buf t ea, mer i t ă să m ă op r esc ţ pu i n asu pra or l nu at âtfii ndcă ep rr ezi nt ă et ap a fi nal ă a– di n f eri ci re – cu srt ul ui Mi ni st er ver A escu di n 1918, cimai al es i fidcăel n e co nt ur ea ză erf pect l aşi t at ea , bi za nt i ni smul şil i ch el i smul moravu ri l or oa nst r e pol i t i ce. Tri ni t at eaBrăt i an uŞt i rbei Fer di nand, pen t rumot i vepe care l eam anal i za t dej a( şica re erau di f eri t e p en t rufieca re i n d aces t e r tei perso naj e) hot ărâse î nl ocu i r eaMi ni st eru l ui Aver escu pri nt r un Mi ni st er a Mrgh i l oman . Ti mpulpent ruaceast aschi mbar esosi se.Opi ni apubl i că,car eî nghi ţ i seat ât ea, er a co ap t a să nî gh i t ă şi un Guvemal„ t r ăd ăt oru l ui ” . Guver nul Aver escu î şi î ndep l i ni se uf ncţ i a de p unt e d e r t ecere. Mai er aî nsăo d ubl ă greu t at e n î ca l ea cel ordoişmec her i şia p ăp uşi i pe car e o du ceau de mân ă,de n as sau de ce vreţ i .Pedeopart eAver escunuî nţ el egeasăpl ece,săl aseput erea( vaide put er eace avea ! ) – ar i e pd e a l t a nu exi st a pr et ext de sch i mbare. Guver nul di n 26 i anuari e co nduseseest d ul de b i ne n ego ci eri l e,elcâ şi t ga se şi câ şi t gamer eu t i mp, i zb ut i sesăaţ âţ e p e g erm ani şipe a ust ri eci ,î nt r e eişisăf ol os ea scă zâza ni a d i nt r e cei pat rual i aţ i . Pacea ,î nt ru câ t nu se ă p r ăseat eren ul provi zor at ul ui , se esen d a su port abi l ă – sa l vasem pe câ t se u p t eaob razu l şi men ţ i nu semdi sp on i bi l e cel e mai dest oi ni ce n u i t ăţ i al e a rm at ei . Se ved e n îsăcă şmech eri i nu mai avea u aceea şiî ncr ed eren î pr ovi zorat ul păci i cunem ţ i i ;l e t rebu i a Mar gh i l omansă elacă f oace p ai m bună – şi ca săevi M ar gh i l oman , t reb ui at rân t i t Averescu ! Dacăî n zol i ar eameade l a Buf t eaaş fi şt i ut câ t e secj oce au a lI aşi , cu câ t ă pl ăcer e şt aj u t at l aorn ră st urn ar eaGu vern u l ui nb ost ruu di e jr f a , câ tcu de uşor aş i zbu fia i tfisă1 răst ! N aveam decât să vor esc lCert ze n i nşi , aşa m î mi cer ea su flet ul săi vor besc! Şi er a d e aj uns.Dar uc m sămi dea nîgân d că pu t eamt rec e mân a? i Şcu i ? Cân d Rege l e mi a cer ut săî nt r ebpe Mar gh i l oman da căe di spu s săvi el a I aşi , câ nd gen eral ul Aver escu mi at el egrafi at :„ Sa Maj est e e l R oideşi re q ue vousveni ezaccompagneparMonsi eurMar ghi l oman” ,numi at recutocl i pă pri n capcă u p t ea fil a mi j l oc och est i une d e G uver n. I n af arăed con si der aţ i uni l e d e ord i n moral pe ca r e ela s ubl i ni at at ât de b i ne Ta ke on I escu î nt r unui di n Con si l i i l e d e C oroa nă, şica r e n îl ăt ur au o f orm ul ă de n iut i l ă
umi l i re – uc m aş fiput ut eucon cepe, după r eu fzul nemţ i l orde a ăsa l ep O scar Ki ri acescu , ost at ecu ll or , să gu fir ezen î del ega ţ i a n oa st ră p en t rupace, cu m aş fi pu t ut eucon ce pe pe l exan A dru Mar gh i l oman , ost at ec i şel ,f or mân d un Guver n r omânl aI aşi ? Cum aşfi pu t ut eusăcr edcăKuhl man n şiMacke nse n, su b au t or i t at ea di r ect a şief ect i vă acăr ora sea, afl ar fiput ut să ea d ru dmul omul ui l ui Czem i n şialau st ri eci l or ? D acă numomen t mi arfi put ut t r ece pri n gân d o asem en ea amoral i t at e şi absu rdi t at e,de u r ech il aş fiadus p e M ar gh i l oman l a a Işi !Î n nai vi t at ea m ea m a cr ezu t că şm ech er i i de p e mal uri l e C aca i neivoi au să î nt rebu i nţ ez e p e su b mân ă p e şm ec her ul de a l B ucu r eş t i , ca săai mob ţ i e con cesi uni de a l n emţ i . Şi cu m î n negoci er i l e mel e a tb l asem pe ger man i î mpot rva i aust ri eci l or , mi af ostri că f căMargh i l oman î mi vaî ncu r caso cot el i l e, şiam l uatasu pra mea să 1l as a l B ucu reşt i , cut otapel ul Regel ui . Pe cân d eu eu nt r al i zamf ără săşt i u ef ort uri l e şmech eri l orcasăaducăl a I aşipe su cceso ru ll ui Aver escu , banda l or organ i zal aI aşio l ovi t ur ăi nf amă î mpot rva i gen eral ul ui . At mosf era era i n cel de mai pri el ni ce en pt ruaţ âţ area sp i ri t el or . Lumea , adânc u mi l i t ă de co ndi ţ i i l e p ăci ii mpuse e d mp î rej urări , ved ea î n pl eca rea mi si uni l or st răi ne şi î nai nt e d e o tat e aMi si uni if ran ceze , pece t l ui rea prăb uşi ri i noa st r e.Pl eca rea i si muni l or era unnumai si mbol ul î nf rân geri i , cişi sem nal ul uneinoiori en t ăripol i t i ce – aşa cr ed eamul ţ i mea – nei u ori en t ărica r e excl udear ea l i zarea su l u vi i scu mp, pen t ruca r e oa men i i su f eri seră se şi j ert fiseră.Popul ari t at eageneral ul uiBert hel otşiaMi si uni if ranceze,car et ot t i mpul r ăzb ou il ui f usese f oa rt e rel at i vă , cr escu se vert i gi nosdupă ul t i mat umuri l e n iami cu l ui .Î n j uru l uni f orm el or ran f ceze ,î n j uru l ofiţ eri l or ran f cezi se st rânseseră t oa t e vo i nţ el e n îcord at e ca r e mp î ot rva i evi den ţ el or u n voi au să abdi ce e da l real i za rea om Râni eiî nt regi t e.Pl eca r eami si uni l or i n dI aşia f ostnu even i men t cuo r ep er cu ţ i e maidi r ect ă asu pra op i ni eipubl i ce ecât d nsăşi î sem narear el p i mi nari i l or e da l B uf t ea. O l ovi t ură î mpot rva i u Gver nul ui cu pri l ej ul acest eipl ecă ri , nu eraucru l greu de p us a l ca l e p ri nt r oî ndemânat ecă exp l oa t ar e apri mul ui i nci den t ven i t . Gen j şral ^Bert hj şl oţ , ca r e n u sa mp î ăca t n i ci od at ăî gen er ai u ll Aver escu , er a cu a t â ti mai l ţ u mi t săj oa ce n uî r en gh , cu câ t , ncu l i p sa l u de s i mţ p ol i t i c,î şi î n ch pui amu că t rân t i n di Mi ni st eru l n fi i ni ţ ă sar put eaco nst i t ui unul ca r e săru pă t r at at i vel e d e p ace şi săreî ncea pă ost i l i t ăţ i l e.Î mpi ns d e se nt i men t e d i f eri t e d ar con vergen t e,ge nera l ul Bert hel ota dat t otsp ri j i nul să u l ui Br ăt i anu pen t rumon t ar eai nf ameiî nscen ări ,l a c are a co nt ri bui t câ t a put ut şibl aj i nul Pr eza n, bunul pri et enal l ui Averescu ! După t el egr ama pri n care ad usesem l a cu noşt i nţ a cel orde l aI aşi nesăbu i t a h ot ăr âr e d e a su pune a l ocar an t i nă d e p at ru săpt ămân i mi si uni l e st răi ne,acest eaau deci s să r en unţ e a l c al eapri n Aust r o-U nga ra i şisăt r ea că pri n Rusi a.Odat ă cuaceast ă sch i mbar e d e p r ogr am au porni tî nsă şi nemţ i i
sp r e O dessa, pri n su dul Basa rab i ei , cut rupe n îcăr cat e n î cam i oa ne aut omob i l e.At ât a f ost de a j uns casăse ea d sf oa ră î n t otl aşu l căgen er al ul Averescuî nţ el escuMackensenvr easăpr edeanemţ i l ormi si uni l eal i at e,cu gen eral ul Bert hel ot , cuer ocu i l gen eral Bert hel ot nf î ru nt e!Pen t ruun mi zer abi l i nt er es ol pi t i c,oa men i cur ăsp under e n ît r ecu t şicui nfluen ţ ăî n pr ezen t nau ezi t at săsoco t ea scăşisă a c l i fice e dr t ădăt or e p si ngu ru l gen er al român ca r e î nregi st ras e odes ăvâ rşi t ă vi ct ori e n î cu rsu l ace su ti răzb oi ! Ti mp de Mi t eQrşi ⪠uLai ^l neb un, Man i f est aţ i i pe st radă, curăn i ţ i , cu si st ri ţ e,cu Pri nţ es ee l E l i sa bet a şiMari oara nîbl uze e d sp i t al şiat ârn at e d e braţ ulcât eunuimedi cf r ancez–mani f est aţ i idet otf el uldederbedei ,det otf el ul de mut re su sp ect e eşi it e d i n „ părţ i l e sed en t are”di n t oa t ă Mol dova– m ani f est aţ i i de cop i i , de et fe^J e văd uve on cdused e mârţ oa gel e p r ot i pen dad eice i m şu nau î n j urulRegi neişi şipri meaui nspi raţ i adi r ectdel aMaj est at eaSa.Fet i ţ el eŞt i rbei săr eauî nt r un pi ci or peăp u Lşn ean Uj î mbrăca t e n î cl ow ni j umăt ae t n î ţ ărăncu ţ e,j umăt at e n î şi şt ri cu ţ e;Lal l a de B el l oy, op ul en t ă mat roa nă î şipl i mba osân za ca oscă gâ bal ă şi se dă ndăi a d e p e u n pi ci or pel t ua l bl est emân d pe val ahi ;MarucaCant acuzi no,i macul at apransesal oant enănevăzut ăt ott i mpul r ăzb oi ul ui , ab gn don asej ocU păp ri dvoarel e măn ăst i r eşt i şit răgâ nd după dân sa pe E nescu cuo r t âmbi ţ ăî n gu ră şicuungh i i l e n î dol i u – se sese pu ea şinî f ru nt eauneicol oa ne d e vest al e şi se l i p mba cucu rajî nt r e P al at el e R ega l e,ca sa Gen era l ul ui Bert hel otşiga ră. Vi cl ei mul a f ostî n t oi ul l ui vi neri sea ra 3 2 f eb ru ari e,dar a a mi durat şisâ mbăt ă 24 f eb ru ari e.Mani f est aţ i i l e r t eb ui au î nt r adevăr î să nca dreze şi Con si l i ul de C oroa nă ţ i nut î n acea zi , şipl eca rea t ren uri l or cumi si uni l e str ăi ne. Căci a maif ost un Con si l i u de C_or oa nă,alpat ru l ea, î n acea sâm băt ă.Şi af ost şi ul t i mul , că ciMar gh i l oman, sp ri j i ni t pe a ut ori t at eai nami cu l ui , nu sa l ăsa tt ârât de n as d e Ş t i rbeişide B răt i anu. Aver escu î nsă, ca r e n u er a decâtn u gen er alromân ,a t r eb ui t săî ngh i t ă şiru şi neaacest ui Mar e S f at î n care şmech eri i nau f ăcu t decât săşibat ăj oc e d ob razu l unui ost aş ără f at p ă dar şi f ără i ci n o ex peri en ţ ă p ol i t i că . To at ăr ep rezen t aţ i a af osţ j u^ubra^ de co mi cace era .es Î n i t a t e l p ri că ei n t en ţ i i rel e, a rCo d i nsi p al rt ea em i l or – u n mai vorb cdrea eAl v e r e scui –sa erao a t â tr de vi ă d i t ă, î nc ât pech câi n d n l i u d eCn or oaţ n ă di scu t a asu pra măsu ri l or ext raordi nareedu lat ,t r en uri l e cumi si uni l e p l ecau l i ni şt i t şipe rân d. Pri mul a pl eca t ch i ar a l ora 10, î nai nt e d e d esch i derea şed i nţ eiCon si l i ul ui !Î n şed i nţ ă, saj uca tt ea t ru . Rege l e adecl arat so l emn că l i ber a r t ecer e a m i si uni l or a ero f acere a de noa r eo p en t ruRomâni a şi că u n ad mi t ea i n ciun com pr omi s pe ce a ast a chest i une.Pu t ea cu at âtmaiuşor să u n1 ad mi t ă că u ni 1 ce r ea i n men i . Mar el e şmech er , Br ăt i anu, a vorb i tl ung,a r ep roşa tl ui Aver escu d con i ţ i i l e de p ace sem nat e,mair el e d ecât cel e a nunţ at e t ( ocm aielcare n p îr eced en t el e
Con si l i i su sţ i nuse că cu cât pacea va fi mairea, cuat âtva fimai bi ne! ) , după ca r e aî nt ări t şieldecl araţ i i l e R ege l ui mărt uri si nd cu mâna pe co nşt i i nţ ă, că dacă co ndi ţ i i cât de e re l d e p ace am i put eaufi î ngăd ui t e n î nădej deacă e elvor put eafi sch i mbat e n ît r o zi– n i cio at i ngeree do noareaări ţ i j i u put eafi t ol erată, fii ndcă oasem en ea a p t ă n u put ea fini ci od at ă şt earsă! Şi a r t eb ui t bi et ul Averescusăascul t eşisăî nghi t ăl ecţ i idemoral ădel at oţ i ,pânăşidel aAl ecu Con st an t i nescu . Si ngu ri i cuhaz are p af ost fi Tak e o In escu şiMi şu Can t acu zi no. Tak eI on escu , cugân dul numail a cej ;l j durea_p e_e h a dep l or atcă mi si uni l e st răi ne e rn unţ aser ăl a drumul pri n Aust ri a.El se gân dea u nmail a pl eca r eal ui , de R usi a nu voi a săaudă ( di n ca uza ol bşevi ci l or ăr i şia su bmari nel or erfid p e)şisp er a că ra f ncezi iî i vor oi cr dru mul pr>n Aust ri a; pe urm a or l i se ărea p uil că va t r ece am i uşor . Mi şuCan t acu zi no,el , nu şt i a d ecât una:r ăzb oi ul ! Dacănemţ i i se u p rt au aşade p r ost , nu er a d ecât o so l uţ i e: î nl ocu i reauilAveresc u cu al t ge nera l , den unţ area at tr at i vel or şi a arm i st i ţ i ul ui şirel uarea ost i l i t ăţ i l or!Si mpat i cu l„ Vat en gu erre” a vo rb i t cu că l dură , şia cer ut o b er e. Di n n ef eri ci re, Averescu ost asl ab f, dep l orab i l de sl ab n î ă rsp unsu ll ui .Î n l oc sădeacupi ci oru lî n masă , şisă i sco at ă pe o ti ţ pe erea f st ră, a pl ed at , sa di scu l pat , s-af eri ot săi a ori ce ă msu ră s-a r cere! Faţ ă de şm ech eri i ci vi l i ad unaţ iî n j uru l mesei ş^ mţ si i t ca n u cop i l ! Dova dă căfiecare eseri me r t eb ui e î nt âi î nvă ţ at ă. Nu şi a reven i tî n fir e d ecâ tî n f aţ al ui Prezan , câ nd vech i ul să u ri va la î ncerca t sări di ce şi ell aba. Rege l e n îch ei nd şed i nţ a cuco nst at ar eacă t oa t ăl umea era e d a cor d( f ără să sp ui e a su pr a căru il ucr u er au de a cor d, cel puţ i n şmech eri i ! ) , Pr eza n sa ri di ca t şia ceru ti nst ru cţ i if orm al e d i n part ea Guvern ul ui ,„ i nst ru cţ i uni ” preci se şi scri se en pt ruca zu l câ nd ar finevoi e d e măsu rimi l i t ar e„ , şia a dăuga t căcere zece de l ezi a sem en eai nst ru cţ i uni f ără s ă l e o bţ i e.At ât i at r eb ui tl ui Averescu casă 1 pl esn ea scă :„ Sunt şieugen eral şi şt i u ce or di ne amde d at , cu i să el d au şicân d să el d au ! ” Neob i şn ui t cuhărţ ui al a pol i t i că , seved e căAver escu f ost a mai i mp r esi on decâ ta vru t să arat e e nr evr e n îdr ep t a t e ca mp îmot rn va i sa, căci a l t f el n uat mi ar fi t ri mi s el tegram a d p ri nma ca e el cerea pri r ea o i oa el or nemţ eşt i 1, deşi şt i a bi ne,el , căt ru pel e r tmi ise e d Macken sennu avea u ni cio l eg ăt ură cu că l ăt ori a mi si uni l or st răi ne.A doua ziî nsă ,î şirecâ şt i ga se st ăp ân i r eade si ne,şio recâşt i gase ch i ar at ât î ncât nu mi a sp us u n cu vân t des pre cel e p et recu t e n î aj un şipe ca re areb tui t săl e a flu de a l cei l al ţ i co l eg i di n Cabi net , şide a l pri et en i . Sosi t dumi ni cădi mi neaţ al aI aşi , de l a gară mam dus di r ect l a Preşed i nţ i a C on si l i ul ui ,f ără să mi dau ni cimăca rr ăga zu l să m ă cu răţşisă m ă r ad . Pe d ru m, col on el ul Ressel care eşi se i nî ai nt eameal a ga ră,ma
1 Vezi AnexaXVI I I , p. 246. Pus î n cât eva cu vi nt eî n cu ren t cut ragi com ed i a mi si uni l or . Numi ven ea să cr ed. Cel e n ît âmpl at e mau pus n îsă e p gân duri , au î ncepu t ch i arsă m ă î ncerce ar eca or e rem uşcă ri , că ciî n dori nţ a de a mi şt i pări nţ i il i beraţ i câ t mai i ut e d i n gh i ar el e b ol şevi ci l or , aj ut asemcâ t put usempe n emţ i săob ţ i e d e a l aut ori t ăţ i l e n oa st r e con cu rsu li ndi sp en sa bi l pen t rut r ecerea ri n B pasa r abi a. Mă î nt reb am dacă cel e n îscen at e de şm ech er i er au î nt r ad evăr numaicom ed i e. Omul e n ifluen ţ abi l , şiam i nt r at şieul a gri j ă. Mai şt i i ? D ar t ot uşi , nu se u p t ea ! Pen t rul i ni şt eaco nşt i i nţ eimel e,abi a co borât l a Preşed i nţ i a Consi l i ul ui , mam gr ăb i t să ri t mi t de u rgen ţ ă u rmăt oa r ea el t egr amă:„ Col on elMi r cescu Buf t ea. Mi si uneaf ranceză pl eca t ast ănoa pt e pri n Rusi a. I nt erven i ţ i de urgen ţ ă să u n se â st nj en ea scăr ecer t ea . ei Răsp undeţ i . Arget oi an u „ De al t mi nt eri seî mpl i ni ser ă dej a 24 de ore de l a pl ecarea pri mul ui t r en şi ni ciun i nci den t de r d um nu f use se em s nal at . Un asem en ea ni ci den t narfi put ut fi de a l t mi nt eri pr ovoca t decât de membri i mi si uni l or ,î n ca zu l unei î nt âl ni ri– n emţ i i neavâ nd ni cicea mai î ndep ărt at ăi nt en ţ i e să pr ovo ace co nfli ct e şi î ncu r că t urii nut i l e.Mai mul t casă mi l i ni şt escon c şt i i nţ a am î nch i s pri n acea st ă ul t i mă e tegram l ă d osa ru l ru şi noa sei î nscen ări , şiam i nt rat l a Averescu. Dacăaş fi f ost mai î n cu r en t cu a st r eal ucru ri l ordi n aşi I , dacă aş fi put ut preved ea even i men t el e ca r e sau desf ăşu ratch i ar a d ou a zi , dacă nî t r un cu vân t aş fişt i ut dumi ni că 4mart i e căun l iî n 5 mart i e v om fi demi si on ari , naş fi go l i t poa t e n îf aţ al ui Aver escu t otsa cu l meuşinu i aş fidest ăi nui t ul t i ma meaco nver saţ i e c u Kuhl man n. Darco nvi ns c um er am că ni meni nu ne pu t ea î nl oc ui ,a t r eb ui t să i sp un t ot ,î n ved erea hot ărâri l or d e u lat . Şi aşasa să pat î n acea ziun abi s su flet escnt r î e el şimi ne,un ab i s ca r e arămas d esch i s o tt t i mpul cel or n ci ciani şimai bi ne,câ t am col aborat unul cual t ul . Ave resc u cu noşt eadocu men t el e;l am pus î n cu ren t cuat mosf er a şicu i mp der a i l el e. I am nt i n s h a rt a l uia Mack en al ăt uri d et h a rt al u i n i n . P e on a ceast ab d i n u rm ăî o recon st i t ui se lSt a t usen l Maj or , dup ă el egram el eCzer n oa st r e, dar nu cu noşt ear ect i ficări l e u li Mack en sen .I am arăt att otpr ofi t ul ce seut ea p t rage di n di vergen ţ el e d e n it erese i nt re d germ ani şiaust ri eci şidi n ant ago ni smul pol i t i c p e ca r e e rp r ezen t anţ i i cel or ou dă m Iperi i ni cinu1 mai ascu ndeau .Î nch ei er ea n ueipăci on er oa se car e să en ser vească e d i d scu l pareTa sem nareaăci p i gen er ae l n u er a n icom pat i bi l ă cuî ndul ci r ea n a umi t orcl auze, căci ne mairămân eaudes t ul e n î spi nar e.Mi am î nch ei atexpu ner ea r epr odu când ap r oap e c uvân t cucu vânt conve rsaţ i a mea di n urmă cu Kuhl man n– n icl usi v r ăsp unsu l meu . Şi at uncisaî nt âmpl atcat ast r of a.Mă
aşt ep t am săascu l t e p ovest i r eameacuacel su râssp eci alall ui , cân d ascu l t a prop uneri si t uat e n î af ară de sf er ar ea l i zări l or . Spr e mareameami rare n îsă , şi a n îcru nt at sp r âncen el e şi mi a u rm ări t cu vi nt el e cuo n îcord at ă a t en ţ i e.Och i i l ui aveau aeru l sămi sp ună:„ De ce ai nî ncepu t cuast a şimaif ăcu t sămi pi er dt i mpul cufleacu ri ?”După ce am t er mi nat , a st atvr eo ou dă mi nut e pe gân duri ap oicugl as răspi cat :„ Da,prop uner ea ul i Kuhl man ne d e o cap i t al ă^ i mport anţ a;dacăî ţ i maivor beşt e d e d ân sa, sauî ţ i cer e u n r ăsp uns, sp unei să vor bească cumi ne” . Mi sa p ăru t că u n pri cepbi ne,deşi sen su l cu vi nt el or ul i eral ar c , şil am î nt reb at :„ Cum? D t a ai ved eaposi bi l i t at eaunei al i anţ e cuGerm ani a, uneidesf aceri de a l i aţ i i noştr i nat ural i ?”– S ) e ceuT. n Ce răspu ns pu t eamsăi da u? Hot ăr â, t cuomul ăst a nu er a ni mi c de f ăcu t . Era nu numaiun capcudesăvârşi r e a pol i t i c,dar şi un su fletcut ot ul amor a. lÎ ncepea m să1 cu nosc: l ăco mi a d e p ut er e d omi na o ta t ă fi i nţ a saşiî i def orm at oa t e n îsu şi ri l e.Pen t rua se en mţ i ne a l G uver n er a cap abi l de ori ce pl at i t udi ne,de o rce i nvâ î rea tl ă şich i ar d e u n actde răd t are, j ât orn j n f aţ al ui ca un pr ost . Vreamsăevi t un act p pri i t , şisăexa mi nez u p ţ i n si t uaţ i a,cucap ul l i ni şt i t ,î nai nt e d e af ace est gul pe ca r e1 si mţ ea m i nevi t abi l . Mam scu l at brusc,şi ,deşinuir aport asem decâtj umăt at edi nceaveam săispun,l am rugat să m ă scu zesu b pr et ext că er am f oart e ob osi t de d rum. „ Vă voi pune n î cu r en t mait ârz i u cut oa t e p rop uner i l e econ omi ce şi finan ci are. Sunt dezast ru oa se, va r eb t ui î nsă să e l pri mi m, darnăd ăj dui escăcn u vomavea ni ci od at ă săl e ap l i că m” , au f ost ul t i mel e mel e cu vi nt e,şil uândumi zi ua b ună, am pl eca t . Mi se mp îl et i cea u pi ci oa r el e,mi se r p ăbuşea u t oa t e p l anuri l e şi aş fi put ut sp une şi euca er Pet t al ui La Fon t ai ne:„ Adi euveau , vach e,mai son ” . Pri mul meu gân daf ost sămă duc di r ect l a Pal at , săpoves t esc Rergel ui t oat ă a f acer ea şi săir emi t demi si a mea. Darnu mam dus.Mam dus acasă, mam f rămân t at– î mi er a sc âr bă e d mi ne î nsu mi . După Să nu acă f ni mi c,deal t mi nt er i– î mi dam se ama căşieu r e am gat a să t rec est p e mul t e n umaisă j ang săpotî u nf ăp t ui ce vr eam . De su s n îj os, pri n Rege, şt i am bi ne că unvoi put ea j u ange i nod ci at ă; poa rt a Regel ui eraăzi pt ă, şi b i n epâ ă zâ i t ă| .f De §t j rbeiSi n ur a cal ece mi r ămâ neaă d e s chi s ă ,cea deca j o sî nd sus ,ech er a_şf p n â^_ _A yerescu ,gca r e, cu t oa t e n îscen ri l e p u se al l e e şm eri , cu t oat e ov li t uri l e s uf eri t e d i n part eaol i ga rh i ei , cu t oat e s că deri l e moral e p e ca r e e l p uneazi l ni c n î evi den ţ a — Con t i nua săfie i dol ul cel ormul ţ i . Mam pus l a masăf ără pof t ă,şi f ur at de gâ nduriam t r ecu t di n ci nciî n ci ncimi nut e d e a l un ext r em l a al t ul ,î n că ut ar eauneisol uţ i i . Nu gă sea m ni cio i eşi r e. Abi a mă scu l asem de l a masăşima ch ematt el ef on ul . Di n cel ăl al t capal firu l ui , gl asu l st i ns a ll ui Aver escu mă i nf orm a căun Con si l i u de Mi ni şt ri f usese voca con tl a Pal at , su b preşed i nţ i a Regel ui , pen t ruoraat p ru , casăexp un
cel e p et r ecu t e a l Buf t eaşiBucu r eşt i şisăpun pe M aj est at eaSa şiî nt reg Guvern ul î n cu ren t cuul t i mel e şi defi ni t i vel e co ndi ţ i i al e p ăci i .„ Nai nevo i e să vorbeşt ideconversaţ i acuKuhl mann” ,af ostul t i mar ecomandar ea gen er au ll ui . Con ver saţ i a cuKuhl mann, eida, ai aî li nt er esamai pr esu s d e ori ce! Soa rt a mă p unea eci d î n f aţ a R egel ui ,t r eb ui a săi au o h ot ărâre. După l ungiez i t ări , en erv at , pr of und nemul ţ umi t de mi ne,am aj uns a l cea mai proa st ă di n sol uţ i i :l a h ot ărâr ea n ueipr oced uri de am ân are . M: am deci s să un spu n ni mi c R ege l ui , să m aiî ncer c adou a zi di mi neaţ a o ăm l uri r e cuAve r esc u pe car e p oat e – ab sl ă n ăd ej de – u n 1î nţ el ese sembi ne p ri ma d at ă.Dacă î mpot rva i t ut ur or r a gu men t el or şi ru gă mi nţ i l or e me, l ar fiper sst iat î n i nt en ţ i a să se ndr î umez e pe cal ea ni di cat ă d e K uhl man n, să1 rog săămd esăr ci nez e şi de mi si uneameadi n f ru nt eadel ega ţ i eipăci i şide p ort of ol i ul Just i ţ i ei ,l ăsâ ndu1 pe el să gă sească mot i vu l ap aren t care să ust i fice j nd îoi t a mea em di si e. Li ni şt i tî nt ru câ t vapri n hot ărâreal uat ă, mam dus l a Pal at . Pri mul cu vân t pe car e mi 1a sp us R egel e a ost f: v^i yl ^HLHSj ^HS?!( t m) 311^„ şima î nt reba t de cea n ven i t cumi ne.Am r ăsp uns că am n avu tt i mpul să1 prev i n, că m a pri mi tt el egr ama p r ea ârz ti u. „ Da,da… Da” a ăn cl ţ ăn i t Maj est at eaSa,şi a d esch i s şed i nţ a. Şed i nţ a a ost f l ungă. Am î nt i ns h ărţ i l e,am exp us cel e d ou ă t eze – ceaan germ ă şicea au st ri acă — Cu p ri vi rel a gran i ţ e,l a co ndi ţ i i l ej uri di ce ,l a ce l e ec onomi ceşil a cel e financi ar e1 . Mi am r ezer vat să vo rbescesp dre ch est i uni l e mai de-''Vezi Anexa XI X. Li cat eî nt r e pat ruoch i cu egel R e,cu ât atmaimul t cu cât , după cel e î nt âmpl at e cuAver escu , con ver saţ i a mea cu dân su l avea oa t t e şan sel e să se t er mi ne c u dem i si a mea. Pe dru m sp reI aşi ,f ăcâ nd bi l anţ ul act i vi t ăţ i i mel e de ci ncizi l el a Buf t ea , am f ost mul ţ umi t de mi ne n îsu mi şi , dat e fi i nd î mprej urări l e r t agi ce nîmi j l ocu l căror a a m avu t să m an evr ez, socot i semcă ozi pţ i i l e p e care e câşt li gasem pen t ru ţ ar a n oas t ră n îge nunchi at ă r epr ezent auun maxi mum. Nu mă aşt epam să fi u î ncu nunatcuflori , dar cel puţ i n săse r u măreascăi nt cu er es r st ăd ui nţ el e mel e. A v eresc u pr i mi secuo t ot a l ăi nl d f er enţ ă l ău mu i r i l e ce ed e dese m, pa r c l a r pr eocu p at a l t ceva, pe u n p ai n cu t ot lr al t u l , pi el ca re sa ab ţ i nă ut î nfi săsămi 1 dest ăi nui ască , caşicâ nd sar fi f eri t săşi 1 mărt uri sea scăsi e n îsă ş. iNa t rebu i t maipuţ i n decât pr op uner i l e u li Kuhl man n cubat ai l on ul r omân esc pe f r on t ul de vest , casăi ese numomen t di n cer cu l ascu nsel or sal e p reocu pări . După ami ază, am găsi tl a Rege şimaipuţ i nă cu ri ozi t at e pen t ru exp uner eamea, care, î ndrăzn esc să o sp un, nu a f ost t ot uşil i psi t ă de n it er es – dova dă at en ţ i aî nco r dat ă cuca r e af osturm ări t ă de cei l al ţ i mi ni şt ri . Rege l e era î nsăabse nt , gâ ndul l ui ră t ăce a vi zi bi l , şiel ,î n al t e sf ere. Sa ui t at l a hart al ui
Macken senca şi cu m ar fi avu t , el , o at r ei aî n buzunar şi maibună,şide d at a as t a v eş ni cul săuda, „ da…Da” , sun a ca nu17 nu, nu… Nu” . A dou a zi mi am dat se ama căsegân deal a Guver nul Mar gh i l omanşil a pacea pe care en j am Bi nul vr ămaşi j l or oşt n ri t r eb ui a săi o a ducăpe ot avă de au r . Dar pe d cân mă munceam să exp l i c n îf aţ a u li t otben efici ul ce se t ea pu t rag e d i n an t ag on i smul di nt r e.Gej ţ i ri a^t si MŞ&i cci ! Eram ca n u prost l a omi e de p oşt e d e b ăn ui al a uneil ovi t uripr egăt i t e n î umbr ăî mpot rva i Guver nul ui . EJLânşă^ Xi rj i ffian i l eLoya l , er a d ej a n î br aţ el e u li Mar gh i l oman şise gân dea cu m să sc ap e de oi n ,i arAve r es cu– du pă cu m mi a mărt uri si t o maiî n urmă – î ncep use să vad ă cl ar n î pl anuri l e u li . Fără săşt i m ni mi c,uni i di n noi( cei mai mul ţ i )f ăr ă să ăn bui m măcar ce va, ne da m t ot uşise ama că t mosf a er a Consi l i ul ui eragrea j. Şed i nţ a sa sf ârşi tf ără ca Rege l e să şideapărer eaasu pra nego ci eri l or nîcu rs, f ără gestu l măca r , de el emen t ară o p l i t eţ ă, să mi mul ţ umească en t r p u ost en eal a cemi dedesem şipen t ru ser vi ci ul pe car e1 ad uses em Tă ri i şiDi nast i ei , su punân dumă cuumi l i nţ ă sem nări i unui act , pe ca r e ar fi reb t ui t să 1i scă l ea scăcei ce u p rt au r ăsp under ea . Dezast rel or noa st r e.De ob i cei , după fi ecare on si C l i u pr ezi datde el , Regel e ch ema pe Averescuşiser et răgeacudânsulî ncabi net ulsău.De Ast ă dat ă ni mi c.O st rân ger e de mân ă fiecăru i a,l ui Aver escu caşinou ă, şibună zi ua. Fi i ndcăhot ărâsem pen t rua dou a zidi mi neaţ a exp l i caţ i a cugen er al ul , am evi t at sămaist au de vorbă cuelî n acea seară ,p şi r et ext ân dl ucr ări î nt âr zat ie deez r ovat l , mam dus acasă. Nu mă n îap oi asem de o uj măt ae t de ceas şii at ă căPui u Cart i an u ( şef ul meude ca bi net ) , cop oide a rsăcăru i a nui scă pa ni cio şt i r e,vi ne să mi sp ui e căJancuMi t i l i neua f ost t ri mi s d e R ege să ad ucă e p M argh i l oman , şică acest a r t eb ui a să sosea scă aou d a zi di mi neaţ a. JELşj î „af ostsi ngurulmeurăspuns.Cum put eam eusăcr edcăf ami l i aLoyalşi bandadeşmechericar enusemaiî mpăcaucuungeneralr omânfii ndcă1 con si der au pr ea ger man ofi l er au să serun ace nîbraţ ee l om ul ui nemţ i l or ? Ş i ch i ar nîi pot ezabsu ar dă căar fi vru t să seea dni ami cu l ui cumâi ni l e şi p i ci oare l e egat l ep e, cu moşi aş fiu put u t cr deu n mom că r afi–al es a t ul au st ri eci l or n ut i nci şin p e ae germ a ni l or en t ot at pu t ern i ci a di căpe pegen C a rp , saupe Lu pu Cost ak e? h Cest i unea i d nast i că? poi A ni cil a B er l i n nu se a mif ăcea caz are m de ea. Put ea n ci eva să e fi at âtde n ai v să ead cr ă că , dacăger man i i ar fi voi t cuad evăr atsă e n sc hi mbe D i nast i a n î acel momen t , sar fimp îi ed i cat de au st r oungari ? D eşi r aţ i on amen t ul meuer a mp i ecab i l , ne afl am t ot uşiî nţ ara r omân ească, şişt i am că nîţ ar a r omân ească oat e t se pot– amch ematdeci pe Averescul at el ef onsăvădcezi ceşiel :„ Miseraport eazăcăRegel eat ri mi spe Mi t i l i neul a B ucu r eşt i , să d a ucă e p M argh i l oman, şt i i ceva ?„” Nu şt i u ni mi c„ .–
„ Margh i l omansoseşt e mâi ne di mi neaţ ă sa u l a a mi ază„ … – E „i şi ?„– A „şa c zişi eu ” . Am dorm i t pr ost , cu gân dul t otl a exp l i caţ i a pe car et reb ui a săo am cu Averescuadouazi .Toat epr oi ect el emel epol i t i ceameni nţ ausăsenărui e. Per sp ect i va să l e au i t oa t e a i r de a l n îcep ut nu mă n îcân t a câ t uşide p uţ i n. Mam scu l atî n zi ua de 2 6f eb ru ari e d i sdedi mi nea ţ ă.Se mp îl i neaî n acea zi exa ct o u lnă de câ nd f useser ă ch emaţ il a G uver n şiparcă se mpl i n î i ser ăt r ei , pri n cât e n ecazu ri t recu sem . După ce am exp ed i at aceri af l e Mi ni st er ul ui cu di r ect ori i mei , mam dus a l Pr eşed i nţ i a Con si l i ul ui . Am găsi t pe Aver escu en erv at eidep ri mat . Mi a poves t i t căch est i uneacu Margh i l oman er a mai seri oa sădecâtezu cr se. Form ai l t ăţ i l e p en t rucăl ăt ori al ui Mi t i l i neupână a l B ucu reşt i şiî napoi er eal ui cuMar gh i l oman au f ost î ndep l i ni t e de Marel e C art i er , di n ord i nul Regel ui şif ără cael , pri mul mi ni st ru , săfie preven i t . Era acimai mul t decât i oi gn r j e – e n a flam î n f aţ a unui com pl ot , şiel se nt î reb a ce t i a t udi ne va t reb ui e să i a. Di n i nf orm aţ i i l e p e ca r e e l cu l ese se u n mai î ncăp eani cio n îdoi al ă căŞt i rbeişiBrăt i an u î mpi ngeau l a un Mi ni st er Mar gh i l omanşică ege Rl e c hemase ep aces t a d i n urmă a l a Işi î n ve der ea n uor „ so ndăripol i t i ce ” . Gen eral ul mi a decl arat ca t ego ri c căsi t uaţ i at r eb ui al i mpezi t ă, şicăva vedeapeRege,î nacestscop,l aami ază.Pecândvorbea,par cămil uaci nevacu mân a o i p at ră d e peni mă: i pe m i ne mă p reoc upa uî n ace l moment î nai nt e de t oa t e a rp ort uri l e mel e cuAver escu , pe careop u pr ner i l e u li Kuhl man n cu bat al i onulameni nţ ausăl edesf acă,pecândpl anuri l eRegel uicuMarghi l oman er au men i t e săl e con sol i deze. Aşad ar , ceea ce cr ed eameui mposi bi l er at ot uşi posi bi l , rob i a noast rămi ni st eri al ă put eal ua sf ârşi t , ge nera l ul vi ct ori os d e a l Mărăşt i put eafi î nl ocu i t ,f ără a fson , pri n ost at ecu ll ui Mack en sende a l Bucu r eşt i , careai mer a şiomul l ui Czer ni nsl ugaJ ui su pusă^ - şidi sp r eţ ui t oru l t ut ur or ert jf el or ăcu ft e d e p op oru lr omân î n acest nemai pomen i t răzb oi .Î n ţ ara nep ut i nci oşi l or ,i mpos i bi l ul eraos p i bi l . Red usăşil a mai puţ i n de u jmăt at e, Român i a r ămăses e ot t ţ ar a u li Hubsc h. ca r om ân , per spec t i va un u i Mi n i smeu t erMar i l omant mă u mpl a de ruşi neDacă şi mă scot ea di n mi nţ i , di n p u nct u l degh vedere ri ct s p er seon al ea mi î conve nea dei nm une.Să n u maivădpe z C er ni n şipe u Khl man n, şipe ut r c ş i pe b ul gar ^ Să n u maiau dî n fiecar e z io n ou ă p r et en ţ i e d e sat i sf ăcu t pe seam a avu ţ i eisa u a mândri einoa st re n aţ i on al e!Să nu mai t r ec i n dcol o,î n t eri t ori ul ocu pat şi sămi vădţ ara prăbuşi t ăl a pi ci oa r el e vrăj maşu l ui ! Şi maial es să nu maiam să i d scu t cuAve r esc u, ch es t i uni asu pra căror a n u ne pu t eamî nţ el ese şicar e n ear fi us d e rp ed e a l odespă rţ i re1 . Cu t otdi sp reţ ul meupen t ru omul oc upaţ i ei , puţ i n mi a i l psi t săst ri g:t răi ascăMargh i l oman!
Am r emon t atpe Aver es cucât am put ut , sf ât ui ndu1 săfie dâr z cu Regel e,r eam i nt i ndui că„ neam ţ ul şt i e n umai de ri fcă ” , dar î n nădej deaunei rupt uri cât mair ep ezi . Pe cât vr eameusă l p ecăm de a l G uver n, pe at âtvr ea î nsă ver A escu să ea stşier a o pări t rău , fii ndcă şi îda sea ma căsu s zaru l căzu se. Pen t ru mi ne,î n ci ncimi nut e sau sch i mbatt oa t e.Abi a a t unciam pri cep ut şii eş i ri l e u li Brăt i anu î n Consi l i i l e d e C oroa nă, şiaprop i erea de Margh i l oman pri n mi ne,şicât e o ta t e.Î nscen area cumi si uni l e mi l i t are, mani f est ări l e f „ ami l i on ul ui ” şicoc on et ul ui nu f useseră decâ t presi uni asu pra op i ni eipubl i ceî n ved erea răst urn ări il ui Aver escu . DacăRegel et ri mi sese pe Mi t i l i neudupă Margh i l oman , e că t ot ul era t ga a, e vi val a com pani al Da,sesc hi mbaser ăt oat e.De expl i caţ i a pen t ru car e ve ni semnu mai pu t ea fi r vo ba. Ce bi ne ăcuse f m că o am ân ase m! Dat or i a mea r e a săt au s acum necl i nt i tl ângă ver A escu , să u n 1l as să mi co t ă u n actde sl ăb i ci une.Nu l am l ăsa t di n mân ă p ân ă apl ecat l a P al at ,l am dus ch i ar pâ nă a col o,î mbărbă t at cu m t r eb ui a. Î nai nt e d e a e n d esp ărţ i ma n îsărci natsă co nvoc on Csi l i ul de Mi ni şt ripen t ru or a 4 ,î n veder ea ot hărâri l orce r u ma săl uăm. Am t ran smi s ord i nul l a Pr eşed i nţ i e cuo a devă rat ă vol upt at e. Audi en ţ a gen eral ul ui naf ost f oa rt el ungă . La î nt r eb ări l el ui , pen t ruce nu er a ăsa l tî n pace să u d că al b un sf ârşi tî nsă r ci nar eace i se ed dese, pen t ru ce i se nî greu i a gu vern ar eapri n t otf el ul de şi ca ne şi de mi zeri i de a mănunt , pen t ruce i se r a ăt a at âa tl i psăde n îcr ed er e d upă_ce_j useş_e si con der at ca si ngu ru l sa l vat or osi p bi l– R egel e ar ăsp uns eva zi v .Î ngân ând cu vi nt e,după ob i cei ul l ui , sa u i nsi st ând pe câ t e och est i une ă fră st rânsăl egă t ură cudi scu ţ i a î n cu rs.La î nt r eb are al ui Aver escu pen t ruce a t ri mi s d upă Margh i l oman ,f ără să i sp ui e n i mi c,umi l i ndu1î n f aţ a u li Prezan – R egel e sa ui t at î n pământ şi nar ăsp uns n i mi c.Î ngh eţ ase aeru lî nt r e ei .Î n fine,cacon cl uzi e p ri mul mi ni st rua î nt r eb at :„ Si r e,nu maiaiî ncr ed er e n î Guver nul meu ?”„ Ba da,ba da,nu e ast a”– a ăsp r uns R ege l e o rşi nduse ac u n rac –dar „ nu maie flu i d î nt re o n i . Pă ovest n d uneu n C on si i ul Mi i şf ri _acea ă” scen Aver escu a,ad ău gat că u d p mp ii r esi a lî i ,R egel el er adeh ot ăn rât l a u nst Gu ver nă, Margh i l oman şi că si ngu ru l mot i v care 1a mp îi ed i cat să r p ovoa ce med ii at a d emi si e a a C bi net ul ui er a necu noa şt er eaat i t udi ni i con di ţ i i l or om ul ui de a l Bucu r eşt i . După ce ena r ep et atap roa pe cu vân t cucu vân t con ver saţ i a sacuRegel e,Aver escu nea î nt reb atcu m j udecam si t uaţ i a. Trebu i e săad uc acest omagi u o cegi ll ormei , cănu sa au zi t decât o si ngu ră vorb ă pe b uzel e fi ecă ru i a: demi si a. Toţ i erau voi oşi săpl ece. Toţ i se puseserăocu u lnă n îai nt e n î sl uj ba Ţă ri i , pl i ni de â rvn ă ş iî narm aţ i de răb dar e î mpot rva i greu t ăţ i l or vrem uri l or –ar d n i ci unul nu î nţ el egea săf acăj ocu l
şmech er i l orcare duceau pe R ege de asn şi să con t ri bui e maidep art e a l al căt ui r ea n ueisi mpl e mase ed man evr ă şi de b at j ocu ră.Dacă oţ t i col egi i mei er au mul ţ umi ţ i să-ş ir ei al i bert at eaşisăscap e d e ă rsp under eaşide p on osu l uneipăci od i oase, cesă m aispu n de mi ne c ar em -i l uasem cea ai m gr ea pa rt e a sa rci ni iî n sp i nare? Aver escuasdecl aratde acord cu oi n, şidemi si aaf ost hot ărât ă.Numai căacord ul l ui Aver escu era am i mul t apar en t decâ tr ea l . Vul po-i ul şi r etera con vi ns căl ucr uri l e n u se vor t er mi na cudemi si al ui .Î ncepu se săşidea sea ma de o ru ll pe care 1j ucaser ă R an da şiCze rni n î n ch emarea uil Margh i l oman , şt i a pri n mi ne,pri n Mi r ces cuşipri n Ress elcă M acken senşiKuhl man nî l pr ef er au pe el , şich i ar că u n voi au del oc e p M ar gh i l oman , şi şii mag i na căva u p t ea nî că dej uca l p an ul Camari l ei , şică ân pă n î cel e d i n urmă d emi si a u li nu va fi pri mi t ă. Avea elmi j l oa ce să t orp i l ezeorm ful a Margh i l oman, l a Bucu r eşt i 1. Aşa cred eacel puţ i n, şi r et ul nost rupr eşe di nt e,dar er au al ţ i i mai şi re ţ i decâ t dânsu l –di nf eri ci r e.Pent runoi ,i mport anteracăsehot ărâsedemi si a.Averescusaşi prezen t at cudân sa al R egeup dă C on si l i u, şiMaj est at ea a S i a d ecl aratcă va avi za, ru gân du1 să i r g eze ai m dep art e af aceri l e p ân ă se va l ua ohot ărâre. Căci hot ăr âr ea dep i ndea de ăsp r unsu ll ui Mar gh i l oman . Zi l el e de l uni 26 f eb ru ari e şide marţ i 27 f eb ru ari e au o f stzi l e de mari fierberi l a a Işi ,î ndat ă ce a s-a flat desp r e so si r eal ui Mar gh i l oman şidesp re demi si a Guve rnul ui . Eve nt ual i t at ea n uui Guve rn Mar gh i l omana o fst pri mi t ă cucon st ern ar e^cao i nut i l ă umi l i re şi cao n îj osi re şi mai mar e n îf aţ a i nami cu l ui . Adver sa ri iMi ni st eru l ui Aver escu se d ri i ca seră ac at ar e mp î ot rva i noa st ră fii ndcănu voi ser ă ni ciun con t actcui nami cu l , ni cio n egoci er e cuel . Faţ ă d e u n Guver n Margh i l oman ,t oţ i aceşt ii nt ransi gen ţ i au î ncep ut să regr et e î nsăGuver nul Aver escu şisăse că i ască de o pozi ţ i a ceif ăcu ser ă.Aşaau f ost t aki şt i i ,t ot a aş şif oşt i i fil i pes ca ni ; aşaau î nce put sămârâ i e ce rcu ri l e o fiţ ereşti . Di n punct ul de ved er e ali nt er esel orsu peri oa r e naţ i on al e Guver nul Mar gh i l omana ost f o mar e gr eş eal ă n u numaifii ndcă ena m îpi edi cat să e n prezen t ăm cu demni t at e n îf aţ a at ot put ern i ci eicot r opi t ori l or , dar şifii ndcăa să pa te med i atsun p a b i susn ît r e Par rom âni şi d a st el l oc l a a cel ecou rb i i l eaj d i so n ţ e mor a li car e au r od n î l am en t uladi nat 19 1 8f , şi al căr or eo a u n snap ân ă î n Occi den t ,î ngreu nând î n 1919 pozi ţ i a noast ră, î n f aţ a' Conf eri nţ eiPăci i . Margh i l omani şt i era u f oart e puţ i ni Ja. I aşişiî n t eri t ori ul l i ber , aşaî ncâ t ch emar ea ul i Mar gh i l omanl a put er e adet er mi nato a dev ăr aă ti nvaz i e a Mol dovei cucon seci nţ e mul t maigr aven î î mpărţ i r ea oa men i l or nîdou ă a tb er e decâ t ar fi f ost o nva i ze i ai nami cu l ui î nsu şi ._ 1 Socot eaî nt r e al t el e pe Mi rcescu caomul său . Sa sp us căMi r cescu a l ucr atpe ân l gă M acken senî nf avoar ea ul i Mar gh i l oman . Nu cr ed.
Lu meafier beaşisef rămân t a,Margh i l oman , ad us de Mi t i l i neu , per t ract a şise ăsa l gre u ( con vi ns că ed d at a a st a p rada n ui maiput ea scă pa) ,Î ver escu t otmai sp er a – ar i oi n, mi ni şt ri il ui , băt eamdi n pal me şi l ău dam numel e Domnul ui fii ndcă i se ăcu f se m i l ă de o rb i il ui . Numaiunul si ngu r di n vr ămaşi j i noşt ri nu dez arm a:cocon et ul . Cu t oat ă per spect i va u Gve rnul ui Mar gh i l oman , car e n umaiî n st ru na o lrnu put ea câ nt a,cu coa nel e.Î nf eu dat e mait oa t e Regi neişif ami l i on ul ui . Con t i nuau să şiî nfigădi nţ i iî n noicâ t put ea u. Cu mani er e,şif ără mani er e.Găsescri np t r e h ârt i i l e mel e,urm ăt oru lr ăvaş , pe ca re Si mky L ahovari – o em fei e n it el i gen t ă şio b ună p ri et en ă – mi l a r tmi is d upă î nap oi er ea m ea al B uf t ea: MAI SON de S. M. l aR EI NE „ CHERMONSI EUR, 1 Pet i t e qu es t i onse nt i men t al e qu i su bmer ge( pr ob ab i l căa vru t săscri e q „u i su rn age” , dar er a at ât de emoţ i on at ă) !au mi l i eude o tu t ce t eff on dr ement . Sa Maj es t el a Rei ne deman de şiHor ezou Ue E al ai sse t el l emen t de son coeu r , nou s e rst e ounou s est ot e. Si ncer emen t î vou s Si mon e Lah ov ar i ” Al ăt uride acest er ânduriî nţ ep at e cu co „ eu r ul ” Regi neirăt ăci tî n Hor ez, r ep rod uc u „n au t r e son de cl och e”î n careol en vi ţ a sen t i men t el or u ne d el oc su păr ăt oa r e fi i ndcăe b azat ă pe odep l i nă si nceri t at e şi pe ot ot al ăl i psăde ca l cu l pol i t i c.E scri so ar eaEl en eigen eral Pert i ca r, inăscu t ă Dav i l a: „ Mon ch er ami , Je vi en s d ' appr en dre e l d et ai l des co ndi t i on s d e p ai xi mposee: Dob r ogea ,l e Danube,I es ort P es e d F er , Severi n, Tr ecă t ori l e C arp aţ i l or , 1 Si mkymă chem a penume;deda t a ast aî mi t răge a cu„ Mon si eu r” , ca săst abi l ea sc ă di st anţ el e n ît re o n i . Ledesar memen t de l ' arm ee, Lepassage desarm ees al l eman desî t rave rs l e err ti t oi re o ru mai n pou r passer en Russi e,L' exp ul si on des r et angers, Le pet r ol e,I es es bl teI es ch emi ns d e er f pur 80 an s!Cest ensom me u ne qu asi cap i t ul at i on 1 vol on t ai r e!Mi eu x va ut mou ri r es I rm a es al a mai n, enpr ot est ant ! C est n e vi ol at i on vol on t ai r e,u e r t a son e o tu t ce u q i est hon neu r etdi gn i t e! Ne mu et t ez pa s vot re n om au bn as ' u dh ni t eld t r ăi t e! Ne pou vez vou s pasvou s reu ni rt ou s,an ci en s etnou veau x Mi ni st r es, sou s a l p r esi den ce ' A dver escu pou r deci derence o mmen t ,l e p l us cr uelen cor e qu e e l p aysi taj amai s euî t raver ser ? B oi r e ce i cal ce sem bl e su r humai n etnou s som mes des ommes h ! Ces tl ' op prob re,l a d ec hean ce tet ou t es t per du „ meme l ' hon eu r” ! el en e” H Scri so ar eaa f ostscri săî n grab ă, cu crei on ul ,f ărăpunct uaţ i e şiscri su l bi et eif emeiî nr egi st rabăt ăi l ei ni mi isal e,caunapar atsei smografic.Casăfiu
com pl ect , pe ân l găacest e d ou ă mărt uri i al e su flet ul ui f emi ni n, ar fit r eb ui t să r ep rod uc şi o s cri so are e d si mpl e şi t ri vi al e n îj ur ăr u tri . Am pri mi t şide a cest ea –maial esdeacest ea–darl acebun?Suntl ucrurit recut edemul t ,săl ăsăm ui t ări it ot ce af ostprea urât 2. 1 Ba „ une ca pi t ul at i on ” dea bi nel ea , dar – î n gâ ndul nost ru– provi zori e! 2 E ocu l l săî nr eg i st r ezacicăst răi ni i au av ut câ t eo dat ă, î n a cel e momen t e de ar me z ăp ăceal ă,o vi zi une maicl ar ă aev en i men t el or . Repr od uc o scri so are ri p mi t ă de a l Ta vern i er , coresp on den t ul zi aru l ui l e Tet nps,î n zi ua de 25 f eb ru ari e/ 19 mart i e î ( n ca r e mam î nap oi at de l a Buf t ea) , scr i soa r e ca r e p e â lngăl i psade en erv are a a ut oru l ui ei , maidovedeşt e căân pă n î ul t i mul momen t al î nsă rci nări i mel e a m t ratat n dep îl i nă î n ţ el eg ere şi î n co nt act cu al i aţ i i noşt ri . I at ă scri soa r ea :„ Mon ch er i M ni st r e,Je n ' aipas et e a ssezeu r h eu x p ou r r en con t r er vot r e C ol l egu e d e ' l I nt eri eu r qu i vou s e rmpl aţ ai ta l a Cen su r e:dans ces n co di t i on s e j n ' ai pas p u î mon gran dr egret t el egrap hi er .I e vou s serai s r econ nai ssan t – şi vou s ap pr ou vez mont el egr ame – e da lf ai r e p ort erau x Affai resEt ranger espourevi t ert outr et arD.Şivousl et r ouvi ezt r opl ong,vous pour ri ez eu pt et r e e l a f i re arret er u a bas d e a l deu xi eme p ageî l a fin de ' l art i cl e de F i l i pesco . Je vou s d emanderai s a l orsedb i envou l oi r si gn er Tavern i er î l ' en dr oi t de vot r e co upure. Je ser ai s şiheu reu x de vou s voi r . Veu i l l erag r eer l ' exp resi on de messen t i men t st ou t devou es. Ed. Ta vern i er ” Vâl vacr eşt eadi n ceas î n ceas î n j uru l cri zei de Guver n. Margh i l oman f ăcea epâ ri osu l şi , după maimul t e con vor bi ricuRegel e,decl arase că u pun t ea da un răsp uns d efi ni t i v p ână ce u n şivacon su l t a pri et en i il a Bucu r eşt i . Şi î n dupăami azade marţ i( 27 f eb ru ari e)a şi părăsi tl aşu l casă m eargăisă co nsu l t e.Î n r ea l i t at e n ave au pe ci ne săco nsu l t e,dar o vi a săob ţ i e d e a l st ăp ân usăuCzem i n o mb î unăt ăţ i r e sen si bi l ă a co ndi ţ i i l or deace, p î mbunăt ăţ i r e cuca r e săesp r ezi nt e n îf aţ a rom âni l or i b l eri di n Mol dova , a că ror hotărâ t ă st i l i t at edu o mţ ea . am ţ Î no aceeaşi psi ăam i ază, i nut şinoiul t i mul nost ruCon si l i u de Mi ni şt ri . Cr edcăr ar sau vă zu t mi ni şt rimai bucu r oşi şimai vesel i să şi dep ună p ort of ol i i l e,ca oi n. Î n aceast ă u l t i mă şed i nţ ă, după u n sch i mb de i mpr esi i şide n if orm aţ i i cu l ese, am pus u n punctl a act i vi t at eanoa st ră dep art amen t al ă, şit r eb ui e să ăm rt uri sesc p că r oce deel e M aj est ăţ i i Sal e. — Cu oat t ă pl ăcer eapecar e o res i mţ eamt oţ i săne î ndepărt ăm de August aSaPersoană–auf ostasprucal i ficat e.Maial esgeneral ulI ancovescua f ost o r ăd g i nă, î n acea st ă pri vi nţ ă. Am co nst at at , şimai t ârzi u, căgen eral i i se des partgreu de p ort of ol i i l e mi ni st eri al e.
Se ved e căfii ndcăera gen eral ,î i ven eaşil ui Aver escu oa rt f e greu să pl ece. Î l vedea m pe gân duri , şiî ncep usemsă m ă d escu rc d ej a, î n gân duri l e u li . Pe c ând noicerea m î ncet ar eai med i at ă a ori că r eiact i vi t ăţ i mi ni st eri al e,elsa op us.„ Nu se i şt e cu m se va t erm i na cri za şi î n ori ce ca z R egel e n eaî nsărci nat săgi răm af aceri l e p ână l ar eco nst i t ui reaCabi net ul ui ” .Î ncep useşigen eral ul să vorbeascăl i mbaşmecheri l orşisăî nt r ebui nţ ezeexpresi icudubl usens.Pemi ne unul .Î ncă păţ ânareal ui Aver escu de ase gă aţ a de p ut er e şi i l uzi i l e sa l e,mă l ăsa u r ece şi nu mau î ngri j orat del oc; şt i am bi ne că soa rt a G uver nul ui nost ru er a hot ărât ă şibi ne h ot ărât ă. Sub pr et ext , . Că t r eb ui a săgi r ăm mai ' nai nţ e” , pri mul mi ni st rua ad us î n di scu ţ i a Con si l i ul ui şich est i uneanego ci eri l or d e p ace. Păr erea l ui a f ostcă t reb ui a săcon t i nuăm negoci eri l e maidep art e,cri za u p t easăfie u lngă, şio î nt rer uper e n ît rat ai t ve să com promi t ă bunăt ae ta e d p ace! Am răsp uns ca t eg ori c că nu î nţ el eg ă s mai co nt i nui neg oc i eri l e,căsi t uaţ i a d e m i ni st ru demi si on at î mi ri di căori ce u a t ori t at e p en t rua vorb i ( con t i nuare ndi pag . 23) Pecând r omân i i mă acu zaucăam vr ut săda u Mi si uneaf ran ce ză pe mâna n emţ i l or ,i at ă cu m mă r t at au f ran cezi i ! Corespo nden t ul marel ui zi ar l e Tempsî miî ncr edi nţ adepeşel el ui ,pecar el eaşfiput utaranj acum aşfivoi t ! I nami cu l ui , căde vr eme cenu maier am ni mi c,î nţ el ege am î nai nt e de t oat e să unmaifiu coad ă d e o tp orl a B uf t ea. Ave resc u ţ i nea nî să m or ţ i ş să ă m duc d i n noul a B ucu r eş t i şisă i d scu t maidepa rt e cuKi i hl man n şicuCzemi n. Mi ni şt ri i er au mait oţ i de p ăre r ea m ea –ar d gen er au ll , carerm u ărean u gân d, nu voi a să u a dă ni mi c.Ca să er tmi n di scu ţ i ai am t ăi atvor ba:„ Bi ne p l ec, cu m er a con ven i t , mâi ne sea ră l a Buf t ea , şivoi con t i nua t rat at i vel e” . Pl anul meuer a si mpl u: pl ecân dl a B uf t ea m ul ţ umeampe Aver esc u, darod at ă aj uns acol o er am bi nehot ărâtsăspundl orKi i hl mannşiCzemi ncănumaiaveam cal i t at esă di scu t cuei . Şi er a p en t rumi ne u n pri l ejsă mi i au zi ua b ună d e a l ei , ca n u om bi necr escu t :„ ad i o,şinam cu vi nt e”– v orba r omân ul ui . Neam despă rţ i t cu t oţ i i mu ţ umi ţ i .t Mi am pi et ecu t zi uava d e m i ercu ri să mi asez ârt h i i l e şi p ul n î n or di nl e d i f eri el ech est ur n in erezol t e,l a Mi n i st er . Şicl mi am co m a nda tsă t r en u pen t ruorel e 1 0 seara, casăfiu j oi ” 1 mart i e,l a orel e 3p. M. La Cot r ocen i , unde ded esem î nt âl ni r e u li Ki i hl man n. Î nt re or ee l 5 şi7 am maiavu t o şedi nţ ă cu Aver esc u n î c ar e am mai exa mi nat – p e g r at i s – răsp unsu ri l e d e d at r ep rezen t anţ i l or u P t eri l or en Ct ral e a l di f eri t el e o l r p rop uneri , cef uses eră ex ami nat e ş i rezol va t e n ega t i v s au pozi t i v,î n Con si l i ul de d umi ni căpr ezi datde R ege cu t oa t ăi ndi f er en ţ a dej a sem nal at ă. Gen er au ll ma rugat să nî sărc i nez e p col on el ul Mi r cescu să b o ţ i e d e a l O. K. M.
I nf orm ai ţ i pr eci se su apra:a)Supraf eţ eipi er dut ă de a rm at el e C en t ral e d upă of en si va e da l Mărăşt i şidefi ni t i v ă rmasă ou nă. B) Supraf eţ eipi er dut ă de r omân i – şir ămasănemţ i l ordupă of en si vade l a Mărăşeşt i . C) Pi erd eri l or su f eri t e,oamen i şimat eri al ,î nt r una şicea l al t ă of en si vă . De cei ar deal ui ! Ţa ra pi er eaşielsărăzb oi a cu ri Ggorescu r emi aEpe număru l morţ i l or şi alt ranşeel or cu cer i t e sau pi er dut e!Ce e a mi f ru mos, e că da acest eiî nsă r ci nărisp eci al e ot t at ât a mp i ort anţ ă cacel eide a ref uza em nţ i l or con di ţ i i l e p use en pt rust ăpâni r eapr od ucţ i einoa st re d e p et rol . Î n fi ne,l a orel e zece f ără zece er am i nst al at î n vago nul meu şi gat a de pl ecare. Ci ncimi nut e n îai nt e săpl eceren tul , un au t omob i lî n goa nă op r eşt e n î f aţ a găr i i ; Zăn esc u vi ne sămă ch eme a l Pr eşe di nţ i e u nde mă aşJ e. Arrt ăj ^yj re&DU.„ Cesaî nt âmpl at ?”–„ Nuşt i uni mi c,şt i unumaicăgeneral ula f ost ch emat l a R ege şi câ nd sa n îap. Oi aţ ^dg a l Pal at , ma Tr i mi sl a gar ă du pădt a„ . Pedru m am f ăcu t cuZăn es cumaimul t e i pot eze , dar u n aj ungeam să gă sescnausat i sf ăcă t oa re.Deod at ă mi sa op ri t sân gel e n îl oc: „ Să nu fi pri mi t un cat egori c e ru fz d i n part eal ui Margh i l oman şi să u n fi chem atpe v A er es cusălr oageă sr ămân ă n î capu l Guve rnul ui ?„– O „ fi, ci ne şt i e„ aost f aco l ni cu l răsp uns a ll ui Zănescu ca r eşipr egă t eadej a evo l uţ i a, pri n I ancuMi t i l i neu , sp r e Mar gh i l oman, „ î n t otca zu l ,f ără^mi ne„ ! Şi cuacea st ă con cl uzi e amaj uns a l P r eşed i nţ i e,de u nde amf ost t ri mi s r t eicaseai msu s p e st rad a Lască r Cat argi u, l a coa na Nat ai l ţ a Vl ăd oi an u. Unde A ver escu pl ecase- să şiî ncă l zea scăbăt r âneţ el e a l flacă ra ch oi l or E l i zei Suţ u, î n t r ea că t pri n I aşi . Am gă st i pe A veresc u î nt r un f otel f pi ci or p est e p i ci or – o d uă sco bi t oriî ncă l ţ at e cu gh et e d e r f on t şn uru i t e p ân ăl a gen unch i – sen i n şidi st an t , puf ui nd di nt r o ţ i garăr oa p st ă,st râmbân duse i d n nascasăşifixezeon m ocl u î n och i , cucel e dou ă ca dâne n îj uru l său , sorbi ndui cu vi nt el e.Î ndat ă cemai nt ratcad ânel e au t recu t al ăt uri , şiAver escu aî ncep ut să mi povest ea scă , cupauze, cupri vi ri dui oa sesp re vâ rf ul ţ i gă ri i , cugest uriaşeza t e,cu o i ndi f eren ţ ă af ect at ă parcă ar fif ost vor ba d e al ţ i i :„ Ma ch ematRegel e… Tre bui e săetpu iî n cu r en t … Ma î nt r eba e n ce ecai pl aI B ucu r eş i … că Că u ve rn ulţ fii n d zi dem si at ne u mai ain cal i t at etad să egoci ez i …l am sp ut s t eG d u ci săi i ei uai bon un ăd a l Kuave hl man şiCzern i n, şicăCon si l i ul de Mi ni şt rihot ărâse săî nt reru pi neg oc i eri l e p ână l a con st i t ui reanou l ui Mi ni st er …” — E u: A? A i aispu s? ” — El : Apoina hot ărâtaşaCon si l i ul de Mi ni şt ri ” ? — Eu: „ Dacăa hot ăr âtaşa, de cemaimaichem atdel a gar ă sămi î nt ârzi i pl ec area ”? — El :„ Da,da … Pă it rebu i a săţ i com uni c căa spu s Reg ee… l casănu fie eroar e…”
— Eu: „ Nai ni cio gri j ă; nam aşt ep t at avi zu l Regel ui şihot ărâsemdej a, î mpotr i vaal t or p ăreri , săî nt reru p ori cet ratat i ve alBuf t eaşiBucu reşt i ” . Şi l uân dumi sear a bună,l am l ăsat î n seam a ca dân el or , mam î nap oi atl a gar ă şi am porn i t sp r e r f on t , cuo j umăt at e d e o ră î nt ârzi er e. Fi er beam ; păcă t osu l , păcă t osu l ! Va săzi căomul acest a,omul î n car emi puses em t oat ă n îcr eder ea en pt ru o a cţ i une d e e rge ner ar e,nu er a decât un f ăţ arn i c şi t ot od at ă u n neob răza t . Cum? N u f usese acel ela ca re,un ceas nt reg, î se cert as e cunoiî n Con si l i u casăob ţ i nă de a l mi ne să pl ec alBuf t eaşisă negoci ez a mi dep art e? i Şdou ă vorb e a l e R egel ui f useser ă d e aj uns ca să ui t e ot t ce spu sese? ăci Cnu er a ocom ed i e p e car e o uj ca, î nt re p at ru och i nar fivu a t pen t ru ce să oa oce. j Şi cumi nci nosu l ăst a r t eb ui a eusă l p ec al d rum? A bi a aj uns a l vagon , şisem nal ul de p l ecar e d at , mam aru ncat pe p atşiam î ncepu t să l p ân g caun cop i l . Nu maier am st ăp ân j ae^ ner yt i mei , su puşide ze ce l zi e a l î ncer cări pr ea ese. d Mam gân di tt oa t ă n oa pt ea, şidi mi neaţ a er am ap r oa pe hot ărât săo ru p cugen er au ll după defi ni t i val i ch i dar e aMi ni st eru l ui nost ru . Am r et r ecu tf r on t ul , mai de di mi nea ţ ă caî n pr eced en t el e mel e că l ăt ori i , şi am evi t at ast f eldej unul l ui Morgen l a F ocşa ni . O uşoa ră co l aţ i une mi a ost f servi t ăî n t r en– p e a l orel e 2am aj uns a l Buf t eaşide a cimal uatun au t omob i l şima d epu s pu ţ i nî nai nt e de a or3l a C ot rocen i , unde K uhl man n mă aşt ept a,si ngu r . De dat a ast a Kuhl man n ma pri mi t curân j et ul l ui Cze rn i n, î n l ocu l ob i şn ui t ul ui săusu r âs.Era f uri os. Avea p ca ul omul ui carei er d puse oart pi dă i mpor t an t ă.Nu pri cepea e d cechi smba r ea e d G uver n şi , da că sc hi mbar ea t rebu i a,de ce ar Mgh i l oman ? C ar omânnave am ni ciun i nt er es săi dez văl ui com pl ot ul Czer ni n_-Fer di nand – Ş t i rbei , căci l a u rm a urm el or a er î n j oc Di nast i a şineam ţ ul se u p t ea răz buna de C ze rni n pe cap ul Rege l ui nost ru, dar mi am datseam a că1 gh i ci se. Dacăi aş m aifi spu s că ve A r esc u er a acces i bi l l a prop uner eacubat al i on ul pe r f on t ul de vest , cr edcăl aş fiî nneb uni t dea bi nel ea.Darconvi ns,pedeopart e,căceart adi nt r eelşiCzemi nsarfispart t otpe sp i nar eanoa st ră, şihot ărât , pe d e a l t a, sănu aj ut î n ni mi c a l „ r ep l at r aj l ” Mi ni st eru l uid A ver ,a mr t ăcu t ch i t i c, a ch i ar am com ni cat am i cu l u iuK uh l man n că, at eescu fi i nd î mp ej urări l e, n ub avu sesem pri l ej ulusă t ran smi t ni măn ui com uni car ea e p car e mi o ăcu f se. „ Veiput ea ace f r op puner i Mj j rj gWk^mj gi ?” ,i am spu s cuun su r âs. „ Lu i Mar gh i l oman ? — Mi ar ăsp uns el i i en ver ra de rai des, c' est nou s qu i f ai son sl a gu err e et l a pai x,pasI es u A t ri ch i en s! ” Era o t emă pe ca re oauzi semdej a,dar e p ca r e i î pl ăceasă or ep et e. Î nai nt e de a ne despărţ i , ma rugat – deşi î i decl ar asem cănu maiave am ca l i t at e săneg oci ez – să ce rl aI aşisănu se i tr mi t ăl a Bucu reşt i del ega ţ i i basar abenicar evoi aucut otdi nadi nsulsăvi esăseamest eceî nt rat at i vel e
păci i .Î i op ri semdej a od at ă di n ca uza n u ui pr ot est t ri mi s d e U cr ai na Put eri l or Cen t r al e1– da r acu m oam en i i de a l K i ev se agi 1 Vezi AnexaXVI I I , p. 242. Taumaise ri os. Kuhl man n mi a expl i cat căGer man i a a rămasl a punct ul eipri m de ved er e şi că nî t r eaga Basa rab i e va fi al i pi t ă Români ei , dar ocm t ai pen t rucăacest puncteraot h ărât ,t r eb ui au evi t at e o tat e d i ficu l t ăţ i l e d e proced ură. Dacă a B sarab i at ri mi t eadel egaţ il a Bucu r eşt i er a d e d at a ast a i mposi bi l Put eri l or C en t ra l e s ă ev i t e ş i del eg aţ i i Ki ev ul ui , şil ucru ri l e n ar fi put ut decât să se ncu î r ce nîacest caz. Bi at a Basa r abi e nu avea ni cio vel ei t at e săt ri mi t ă del ega ţ il a Bucu reşt i , fii ndcănu avea î ncă cu noşt i nţ ă de p r op ri a eiexi st en ţ a.Nai vu l pop or e dp est e Prut căzu se e p mâi ni l e u nui sovi etde p eze ven gh i ad unaţ i de p e st rad ă,pe j umăt at ebol şevi zatşipej umăt at ej ţ i aţ i oj i aHşt jcareseî nt runi sel aChi şi nău su b numel e d e S f at ul Ţări i . Doit i neri f ără r ecu t t şif ără ex peri en ţ ă, I on I ncu l eţ şiDani elCi ugu rea nu, mai deşt ep ţ i decâ t ce i l al ţ i ,î şiat ri bui seră dep l i ne p ut eri de gu vern ământ , cel di nt âi capr eşed i nt e a l Sf at ul ui şial Rep ubl i ci i Mol dove neşt i , cel de a l doi l eacapr eşe di nt e a l Con si l i ul ui de Mi ni şt ri . Am avu t deose bi t a pl ăcere săi au cel di nt âi con t actofi ci al cu aceşt i di st i nşibărbaţ i de S t at basa r aben i . Ven i serămâ a ndoil aI aşi , câ t eva zi l e d upă î nscă unarea Mi ni st eru l ui Averescu . Gen eral ul , pl i ct i si t şihărţ ui t di n t oa t e părţ i l e,ma ru ga t pe mi ne să i pri mesc. Am st at de vorb ă cuei , şil eam of eri to masăl a C er cu l Mi l i t ar 1. Di n amân doi , maibună m ipr esi e mi a ă fcu t Ci ugu r ean u, doct or nîmed i ci nă,şi– d upă câ t e se r pă ea – ai m hot ărât î n so co t el i l e u Ii naţ i onal e.I ncu l eţmi s-arătat a ra, cede ea l pri ma î nt âl ni re, o r âmă,î n nean t ul căr ei a u nf ăcăt or _de_i n muni umflase nust omac şi proi ect ase o per ech e d e u rech i şiun nas orm fi dab i l , un nas m en i t să m i r oa se al di st anţ ă şisădescu r ce nît ufişu l vi eţ i i pot ecacea bună. Se p r et i ndeadoce nt l a uni ver si t at eadi n Pet r o-gr ad şipurt a, caşipri mul să u mi ni st ruDani el ,o uni f orm ă uzat ă dep ra-j j urci c;su b bl uza câ căn i e şi st rân săl a gâtăd n uşeal al e ţ i neal oc d e ru f e ş i nădrag i i neg rişiso i oşi , dar d e tăi et ură ne gl ezea scă ,î şi ascu eau el e d e ru şi n n î ca r âm b i i n or ci e a d e u lx, p ob i l şt erpel i t e î n nn ud mel e cap sfi net t el or ri p nci p i ieal e R evol uţ i ei .u Ş i unuzm l şi l t ul abi ar oab ru pea u pe r omân eşt e,mai al es nI cu l eţ( Ci ugu rean u t oto mai î ncr op ea ) şimi ci l e cu vân t ări pri n care au cr ezu t de cu vi i nţ ă săr ăsp undă l aî nch i nar eamea , au f ost o a jl e. De at unciau î nvăţ atr omân eş t e am ân doi , şiau dev en i t ch i ar bu ni r omân i , fii ndcă şa a a fl su atvân t ul . Darat unci ,î mi ad uc aşae dbi ne am i nt e,ce decepţ i e!Naveau un pi c d e sen t i men tr o1 Vezi AnexaXX, f acsi mi l ul men uul ui acel eimese, cusem năt uri l e cel or prezen ţ i .
Mân es c;nu o pre a spu neaufii ndcăl e conven easăgu ve rnez e( maibi ne zi s săt ri pot eze) l a Chi şi nău su b ob l ăd ui r eaarm ae tinoa st r e – a d r nu sau put ut î mpi ed i ca să su sţ i e cut oa t ă d ârzen i a n idep en den ţ a R ep ubl i ci i Mol doven eşt i . Pri nci pal ul sco p al ven i ri il or l aI aşiera să ob ţ i e pri n n oi de l a nemţ i drep t ul de at ri mi t e d el ega ţ il a Bucu r eşt i , pen t rua nego ci a pacea paral elcu Român i a. Vădi t nuii nt er esa ni ciBasa rab i a, ni ciRomâni a, cinumai si t uaţ i al or per son al ă. Aj unseser ă fi ecare n ca îpul buca t el or ,f ără să şipr ea ea d sea ma cu m, şipen t rueicob orâşu l ar fi f ost mul t mai pen i bi l decât ur cu şu l . Cari er al ui Ci ugu r ean u, dat ori t ă mai mul t norocu l ui , sa p răbuşi tî ndat ă ce acest a 1 a ab an don at .I ncu l eţî nsă, caree p â lngănoroc, maiavea pj n^nt al i t âţ e^ de^ , dj hw? V en t şiî n su fletmoci r l a jt ut ur or erver p si t ăţ i l or , a mer s d ep art e.Că a ci upi t dou ă mi l i oa ne ei l su b Margh i l oman. 1 casăvot ezen î Sf at ul Ţări i al i pi r ea Basa rabi eide p at ri a mumă,că sa d atca ol i ch ea cu t oa t e p art i del e ca să fie n î con t i nuu mi ni st rusausă nî caseze ceva ani pen b t ruorop si t a u li pr ovi nci e2 , că după ce mp îărţ i se e p st răzi l e B ucu r eşt i l or scâ rboa sabr oşu ră ed i t at a de V i nt i l ă Brăt i an u î mpot rva i ri Pnţ ul ui Carol ,a a j uns omde casă şide n îcr ed er e a l d na Lu pescu – su nt t oa t e u lcr uri careu n mau mi ratfii ndcăi l e ci t i sempe aţ fă î ncă de a lI aşi . Pe a fţ al ui gră su l i e cao burt ă şii nf orm ă caun t al er e dp i f t i e r ăst urnat . Dar eea c ce ammi r atşinam put ut să ri pcep , e că acest excr emen t mora l , acest nemern i c şi i nca pabi l , acest neci nst i t şinecred i nci os ai zb ut i t să aj ungă ăp st ân ul necon t est atşiat op tut er ni c al unui Guver n r omân esc. Să n e aco peri m f aţ a de ru şi ne şi sămul ţ umi m Maj est ăţ i i Sal e R egel ui Carol alI l l ea car e apus a ceast ă pat ă su pl i men t arăn î Cron i caŢă ri l or oa Nst re. Ami cu lI ncu l eţ ma cam nd î epărt atde ami cu l Kuhl man n. Deş i decl arasem pl en i pot en ţ i aru l ui germ an căact i vi t at eameaofi ci al ăî ncet ase, i am f ăgă dui t căvoi t el eg rafi aî ncăo d at ăl aI aşiî n sen su l cel or ori dt e d e d ânsu l , soc ot i nd căsos i r eauneidel ega ţ i i ucr ai nen e a l B ucu r eşt i ar fi put ut avea dest ul de grave nseci co nţ e.Î napoi at l a B uf t eaam şit el egrafi at l ui Aver escu , şiam put ut ast f elsăopr esc j aJaşi i i ŞJncu l eţ _şi pe C i ugu r ea nu, f oa rt e zori ţ i săvi el a Bucu r eşt , n u t rat e ze cea pa 1i Ba n i ica i au să ost f nu măr a ţ il a„ Hot elde Lon dra” ,l a Chi şi nău, pri n dep ut aţ i i dr . Pi l escu şiAndr eiCort ea nu, a că rordecl araţ i e o posed . 2 n î ai nt ea orm f ări i Mi ni st eru l ui I orga a ven i tl a mi ne şimi sa of eri t , ga t a săl ase Part i dul Li bera l . Câtsăob ţ i e di n part eaPut eri l orCen t ral er ecu noa şt er eaBasarab i eica St at i ndep en den t . ^ri di câ nd ast f elî ncăo g reu t at e n î ca l eaal i pi ri i provi nci eide pest e Pru t cuţ ar a mamă.Dupăf ai moasaasă m es d pre car e amvor bi t ,l e
t ăi asempof t a că l ăt ori eiî nsp r e B ucu reşt i , ob i ect ândul e căPut eri l e C en t r al e n u pu t eaut rat a cuun St atpe car e n u1r ec unosc use ră n îcă, şică du păcu m arm aa t noa st ră er a gat a săl e a si gu r e i l ni şt eal a Chi şi nău di pl omaţ i a noa st ră eraat g a săasi gu r e şi oc r ot i r eai nt eresel or or l almasaverd e d e a l Buf t ea . Averescuapr obaser ăspunsulmeuşipri mi ndadouazipesuveranulBasarabi ei şipe p ri mul să u sf et ni c,l eaf ăcu t aceea şit eo re. i Nu şt i u ce a sî nt âmpl at î n l i psameade a lI aşi , dar A ver escu a sf ârşi t pri n a ca de a l o a dou a vi zi t ăal ui I ncu l eţşisăadmi t ăî n pri nci pi u peri cu l oa sapr ezen ţ ă a basa raben i l or al Bucu r eşt i . Am f ostdest ul de eri f ci t săî mpi ed i c d e d ouă oriven i r eal or şi să aduc a st f elpână „ i n ext r emi s”un ul t i m şii mport ant servi ci u ţ ări i mel e. Dupăl ungameaconve rsaţ i e cuKuhl man n, am cr ez ut i nut i l sămaivădşi pe C ze mi n; am rugat pe e rpr ez en t an t ul Ger man i eisă ran t smi t ă com pl i men t el e mel e col egu l ui să u aust ri ac şi să 1 asi gu re d e r „ egret el e”mel e ! ( ) cănu put ea m con t i nua maidep art e n egoci er i l e cudân su l ! Tr ebu i e săî nse mnezaci căKuhl man n er a ap r oap e emoţ i on atl uân duşi r ămas u b n de al mi ne;si mţ ea că ma cârn egoc i er i l orva r ec te maimul t saumai puţ i n î n mâi ni l e u li Cze rni n, că nît otcazu l nu va m aiput ea mp iune o ace p î mpotr i vaAust ri eişiî n f av oarea oa n st ră rel at i vă , şiî i părea ură . Se n îcu rca se cuMari l en a B od escu ,o a ct ri ţ ă măru nţ i că, mări t at ă cuau t oru l dramat i c de Hert z,şiî ncep use să ne u ibească pe o ti ţ ! At ât ne mail i psea, săne om oa r e şi cu dragostea! Pecân d mă si l eamsăî mpacl a Bucu r eş t i si t uaţ i a meade f ost pl en i pot en ţ i ar cui nt er esel e su peri oa r e al e Ţă ri i , şinu mă gâ ndeamdecât cu m săl i ch i dez ot t şisăpl ec m ai i ut e a lI aşi , Mon si eu r Lo ya lî şiperm i t easămă j i gneascăodat ămaimul tî nsăr ci nândpecol onel ulMi r cescu–pri ngeneral ul Romni ce an u – sgcom uni cel ui Mar gh i l omandem es ru lf ăcu tî n aj uns peân l gă Averescu,casaseşt i ebi neşidet oţ icănumaiaveam căder esăt rat ezcu i nami cu l !1 1I at ă con vor bi real a„ Hugu es” ,î nt re gen er au ll Romni cean u şicol on el ul Mi rces cuaşa m cumi a com uni cat o acest a n î scr i s: — col on ul Mi r ces cu sal ut a, dom n eegel gen ! lf — A Bci ună zi uel a, ascu l t ă: d, i nam n î aon l toare ord i na vă al Maj est ăţ i i Sal eul R uer ia vă ac următ oar eacom uni car e: — MEM0JR 1I _-gân deael ! ) sănu ob ^t ea_0 ob ţ i ne elde l a r^° %L*Pri n Mi rpa ce , Pe car e n armarput ea ^cJj nmra^ ^^ ^vi cL ' gh r l oman , nu unp„ *” J^^^ ^^ S^T * se u afl asem cavr rt or u v ^^pre ţ ^” ^^î aB u^^ I vi ' âne„ . Ni cich i ar câ nd l am v,Qj g2 i a±^~, .I v/ l ar eaî Noi ui W” – desoreS SS„ &! >i Mj S! *T j i me” ,î i Wmm„ *, ” ,„ . Ti en t auc?'
Maşfi put ut î nap oi a numai decât l al aşi dacănaşmaifi avu t de l ămuri t o ch est i une d e care e ăcea i s marearm lă,ad ucân dumi se nî vi nui ri pl ăsm ui t e, mi e şi l ui Aver escu . Or gan i zar ea ran t sp ort ul ui gru pul ui de o rmâni , careorea d să ă p răsea scăMol dovaşipri n t eri t ori ul ocu pat , Unga ra i şi Aust ri a s ă a j ungă nî El veţ i a şiî n Fr anţ a, î mi pri ci nui se u ml t e p l i ct i sel i . De cu m am dep us j urământ ul ,ŢakeI onescunumi adatpacecupl ecar eal ui .Nuvoi asădeaochi cunemţ i i , dar u n vr ea să t r eacări n p Rusi a – ammaispu so – ef dri ca bol şevi ci l orr ăişiat orpi l el orperi cul oasedi nMar eaNor dul ui .Î ndat ăceam so st il a Buf t ea , *' „ Bt oi an u apri mi ti nst ru cţ i uni de a com uni cs– „ „ mai nut ân dl ui M° Am f ăcu t demer su ri l e nec es ar e şiam ob ţ i nut r epede con si mţ ămân t ul de pri nci pi u alau st r oungari l or . La un momen t sa com pl i cat ch est i unea cu ca r ant i na mp i usăMi si uni if ranceze, şide a f pt au t r ecu t mai bi ne d e op t zi l e până săaj ungeml a preci zări pract i ce. Mi sa ceru t ,î n fine,l i st a persoa nel or car e d or eausă l p eceK Am t ran smi s i l st a al căt ui t a d e Ta ke ca re con t i nua să ^ep j ^_cu _.Ci rf ăi ^f acj uţ şicuf ri caî n sâ n. Li st a scri săde mâna l ui Ta ke conţ i nea r u măt oar el e n ume: 1. Ta kel on escu ; 2. Dr . Jean Can t acu zi no cufiul ; 3. Dl . N. E. Ghi kaBudeşt i ; 4. Pri nţ ul Şer ban Can t acu zi no; 5. Dl . D. Pl esh i l ă; 6. Dr . Ed. Romal o,cufiul şifii ca; 7. Dl . Al ex. Jurgea cudşoa ra Mad el ei ne Macri şio cam ei r st ă; 8. Dl . Ni co l ae Pi l at ; 9. Dl .I . Crăt unescu ; 10. Dl . N. Ti t ul esc u cudoam na; 11.Dl . Dan Cer kez ; 12. Dna Ci cei , născu t ă Scu l y; 1 3 .Dl Dl .N Geor ges Mavr od i ; 1 4 . . en i şor; 15. Dl . Con st an t i n Cap sa; 16. Dl . Pet re Coan dă. Aust r oger man i i searăt aser ăf oa rt e di sp uşi , di n pri mul momen t , să f aci l i t eze od ex ul r omâni l or sp r e E l veţ i a şiFran ţ a, î n sp eran ţ a căvorl eca p câ t mai mul ţ i di n adver sa ri il or ot nori i . Se ved e n îsăcăl i st at r ansmi săde mi ne ela păru t camsl ăb uţ ă, şiî nt r ad evărar ă af de Ta ke I on esc u, de dr . Can t acu zi no şide Ti t ul esc u n u figu ra ni men i pe dân sa, cuvr eo, j i up_r af at ă pol i t i că . Comandamen t ul au st ri ac că (cide el dep i n deat ot )
ar fif ostî n dr ep t ul l ui sar ef uze r a t nzi t ul r omâni l or ri p n t eri t o râu l Monar hi ei până a l se mnar eapăci i , şich i ar după a ceea , şisăî ncer ce st af elun şa nt aj i ndi rect –i nşi ut i l– n î ve derea co mpl ec t ări il i st eide u fga r. i 1 Ci t i t oru l vagă sil a AnexaXXI docu men t el e şiscri so rl i el ui Ta ke I on escu pri vi t oa r e a l acea st ă ch est i une. Cu ot taa ll orl i psăde t act . Cen t r al i i au vru tî nsăsăne i mpună adevărat e ex pul ză r, işiau î nce rca t săf acăşipe ş i reţ i i . Pri nt r o dep eş ă di n 27 f eb ru ari e, Pap i ni u com uni cas e C oman da ment ul ui au st ri ac u nmel e per soanel ormaisu s en umerat e,dori t oa r e să pl ecen î Occi den t ; gen eral ul Hrani l ovi cia răsp uns n îsă pri nt r o e tegram l ă di n 28 f eb ru ari e gă (st i ă a dou a zide mi ne a l Buf t ea ) , pri n ca r e d ecl ara că„ î nai nt e d e asol i ci t a con si mţ ământ ul Aut ori t ăţ i i Superi oa r e,î n sp eţ ă Mi ni st eru l de E xt ern e,pen t rut ranzi t ul ceru t , ar d ori săşt i e d acă următ oare l e p er soan e su nt di spu se săărăse p ască Mol dova” şidupă ce nî şi ra cel e 1 6 nume p rop use e d n oi , punea ovi r gu l ă şi con t i nua c (a şi cân d ar fiost f co mpl ec-t area l i st einoast re) :„ I onelI . C. Brăt i anu, Vi nt i l ăI . C. Brăti anu, C. I . C. Brăt i anu, Emi l Cost i nescu sen i or , Emi l Cost i nescu j uni or , dr .I . Cost i nescu , Radu E. Cost i nescu , Ta ke on I escu , Vi ct or on Iescu , C. Angel escu( dr) , C. Di sse scu , Jea n Cămăr ăşesc u, l on aş . CGrăd i şt ean u, Mi haiG. Can t acu zi no, Gri gore N. Fi l i pescu , Barb u Şt ef ănescu Del avran cea, Gr . Crăi ni cean u ( gr l J^Vasi l e;Lucaci ,„ Si eb en bur ger Rumăne„ , Oct avi an Goga( i dem) ,I . Russu Abrudeanu( i dem) ,N.Căpi t ăneanu,PavelBrăt ăşanu,I .Panai t escu,Raf ai l( Chef der i ch S er hei t sp ol i zei ) , G. Cor bescu , dr . Jea n Cant acu zi no,N. D. Cocea , J. Fer mo,JeanG. Duca, St el i anPop escu , C. Gon gop ol , D. I on escu Brăi l a, Manol escu Si deri ( ?) , Con st ant i n Mi i l e,George oru M zi , T.Pi sa ni , Pasca l Toncescu,Mari oar aVent ura,C.Xeni ,Spi ruEf t i mi u( ?) ,Vi ct orAnt onescu, gen er alGeorgescu , pri nţ George Val en t i n Bi bescu , pri nţ Barbu Şt i r bei , JeanTh. Fl orescu , mai orAngh el ean u, Ari st i de B l ank^Arf Cst eC 5uj g? i N col ae orga, I Ni col ae er Bi ndei , Al . Con st an t i nescu , Hau pt man n Her ea, Obl T.Î n der Gen darm eri e R ecea nu ( i m zi vi lI ngen i eu r) , Obl t .I . R. DerGen dar meri e Orovean u ( Gut sb ezi t zer ) , Obl t .I . R. DerGen darm eri e Mămul ea( Ri ch t er ) , Obl t . I . R .,Der Gen darm i r e B or L (eh rer ,B Ob l t .i I . .vi Der da arm i r eer N i col au ( i mR. zi vi l ?) Obl t .I . R. e Der en Gş darm eri e) ot e z m (Rzi l ?) , Gen Provi nt oe ffizi b O l t .I . I oni ţ i u ( Papi erh ăndl er nîBukarest , st r . Şel ari ) , Lt .I ones cu Provi ant ofii zi er mi La ger Răd ucăn en i , Obl t . Gh. D. Geor gesc u, i m La ger Văd en i ” . Laun exam encât de su per fici alsepoa t e con st at a căo l i st ă de su sp ecţ i di nai nt e a l că t ui t ă, a f ostadăuga t ă pur şi si mpl u l al i st at ri mi săde n oi , că ci al t f elnu sar pu t ea exp l i ca u nmel e u li Ta ke on Iescu . Dr ul ui Can t acu zi no p use di n nou ; şise m aipoa t e con st at a căl i st af usese nt ocm î i t ă de că t r e u n per son aj secu ndar care aier ma şi un prost . Un per son ajsecu ndar , di n cei i nt ern aţ iî n l agă r el e d e p ri zon i eri , că cinumai
Aşaseexp l i căpr ezen ţ a pe l i st ă a numel oruneiseri i de ofi ţ eri di n j andarmeri eşiapr ovi zi onar edi nservi ci ulacel orl agăre–ofiţ eriî mpot ri vacăr ora per son aj ul î n ch est i une voi a săse ăzb r une.Un prost – căci numaiun prost put easăî mper ech ezeepN i col ae orga I cu Ni col ae B ern i dei , şisăf acădi n mai oru l Angh el ea nu şidi n papet aru lI on i j i u_j oivrăj maşiperi cu l oşiai I mperi i l or Cen t r al e. Pri mi nd acest nea şep tt at răsp uns,l am com uni ca tl aI aşisp r e şt i i nţ ă şi am î nsărci nat pe col on el ul Mi rcescu săse u d căl a Hr ani l ovi cişisă-1 read ucăl a si mţ ul r ea l i t ăţ i l or ,i nf orm ând desp re a cest demers şi pe A ver escu . La I aşisaf ăcu tî nsăo vâ l văapr oa pe t otat ât de mar e caop t zi l eî nai nt e cuMi si uneaf ran cez ă.Aver escu şiAr get oi an u î ncer causă r p ed eanemţ i l or pe pat ri oţ i ir omâni ! Şi şea u pe ei ! Porcări a cumi si uni l e avu sese cel puţ i n un sco p, dob orâr eaMi ni st er ul ui Aver escu – d ar acu m şmech er i iî şivăzu ser ă vi su l cu och i i , aveau un Mi ni st erMargh i l oman , ce a mivoi au de a l n oi ? Aş fi put ut sănu mă op res c asu pr a unorasem enea fleacu ri şisăt rat ez cucu ven i t ul di sp reţî nvi nui ri l e ce imse ad uceau , dar e pd e o art p e voi am să t erm i n cuci nst e o nî sărci nareepcare i omu lasem î n sp i nare, i ar pe d e a l t aî mi er a p rea m i l ă d e b i et ul Ta ke ca 1 să l as e p mâi ni l e u li Margh i l oman . Am t ran smi s a l a Işi ci udat a e tegr l amă a om C an damen t ul ui au st ri ac cu t oa t e ex pl i ca ţ i i l e şi co men t ari i l e n eces ar e şi am ru ga t pe ge neral ul Hran i l ov i cisă t reacă pe a l mi ne.Ghi ci se en pt ruce1 ch emasem şisa pr ezen t at f oa rt e en jatl a Buf t ea . Pri mel e u li cu vi nt e a u f ost casă mi exp l i ce că com pl ect ar eal i st einu se f ăcu se i d, i n ni ţ i at i val ui – p ri mi se r o di ne d „e mai su s”şit r eb ui se ă sse su pună. I am datsăî nţ el ea găcă e d ori unde ar p fiorn i t ordi nel e,el e er au absu r de fii ndcă i n men i nu put ea fiexpu l zat di nţ ar a sa, şică, dacăer a vor ba de u n şan t ajsaude o r p esi une,mi şcar ea era at ar ă t căci ni ci od at ă un Brăt i an u sau vreunuldi npri et eni isăinusarhot ărîsăpl ecededragull uiTakeI onescuşi pen t ru a p er mi t e acest ui a să r eacă t î n Fr an ţ a.Di mpot ri vă. Am at r as e d asem en i at en ţ i al ui Hran i l ov i ciasu pra ap ft ul ui căori câ t ar fi porn i t ord i nel e d „e maisu s”sem năt ura l ui er a p e e tegr l amă şică en pt ru un can di datl a post ul de mi ni st ru l a B ucu eşt irmă t oa t ă a cea st ă a f ap cere r ven i t ă ez şi ea să n cu r ce l ucr u r i l e. Acest dr i n u argu men ta ăru tera să1ău i mp resi on epu n ît d eoseb i ,î şi mi af ăgă dui t căvaaran j a ell ucru ri l e ş „icăî n câ t eva zi l e E xce l en ţ a Sa Dl . Ta ke I on esc u vaput easăpl ece l i ni şt i t ” . Până î n cel e di n u rm ă ch est i uneat r en ul ui sa sf ârşi t cu i n be şit oţ i cei câ ţ i au vo i t săpl ec e a u pl eca tî n co ndi ţ i i co nf ort abi l e.Pe ot t parcu rsu lt ren ul ui pri n t eri t ori ul ocu pat , nemţ i i go l i seră ări l g e,canu cu mvasăse acă f vr eo mani f es t aţ i e „o st i l ă” zi ce au ei ,l ui Take o I nes cu .I n rea l i t at e,cu ră ţ i se răgă rl i e mai al es e d cei ce ar pfi ut ut si mpat i za cu f ugaru l de a lI aşi , fie şi numai î n că ut area nu ui pri l ejde mani f estare at ri oti pcă , că cidi nt re cei pe ca re iî şt i au
î nf eu daţ i fie u li Margh i l oman , fie u li Carp , fie u li St er e mail ăsa u să m aiscap e câ t e u nul ca r e săst ri ge„ j osTa ke o In escu ” ,„ j oscă l ăi i nea mul ui ”( of orm ul ă ca re a avu t un oa r ecar e su cces n p îri mel e u lni al e d omni eil ui Margh i l oman ) . Enerv at , Ta ke sescu andea nîcom part i men t ul l ui şizi cean î gân dul său , f er eşt eni ă Doa mne d e mai r ău. Acest „ mair ău ” sa şiî nt âmpl at l at r ecer ea t ren ul ui pri n garaer k Hul esf ur do B (ăi l e H er cu l an e) , su bf orm a uneiper ech i de pal me p e ca r e u n ungu r şovi ni stl ea apl i ca t pe ob razu ll ui Mi mi Pl esn i l ă. Luat drep t Ta keI on escu . Si ngu r a con seci nţ ă a acest ui at en t at f ără ni cio mp i ort an ţ ă, dat ă fii nd per son al i t at eapăl mui t ul ui şiî mpr ej urarea că eram î n vr eme d e r ăzb oi( â a l g uer re com me îl a g uerr e) , a ost f că i n men i na maicob orât pe peron uri l e g ări l or p ână l a gra ni ţ a el veţ i ană. Fără l t a ă pl i ct i sea l ă, co l oana eva daţ i l or val ahi a aj uns n î perf ectă stare a Pari s, lunde,a sa l va tţ ara i ş î nf ăp t ui t Român i a Mar e.Ce n eam fi f ăcu t noiî nt r ad ev ăr da că n am fi avu tl a Pari s pe avl Pi că r B ăt ăşa nu, pe G hi ţ ă Mi r on escu , pe R ab i nrah atFagu re,pe Pascal Ton cesci i , pe Mi mi Pl esn i l ă – şi mai mar e p est e o ti ţpe Ta ke o In escu î nsoţi t de T i t ul escu , pe vrem uri l e a cel eadej a sco pi t dar n î căsi mpl uţ uca l i sţ . Pân ă sănu pă răsesc Buf t eaam pri mi t o ul t i mă vi zi t a a col on el ul ui Mi rcescu care a i t ven să m ă pună î n cu r en t cuî ndep l i ni r eauneiî nsăr ci nări con fiden ţ i al e ca r e i o d ed esever Aescu î n momen t ul pl ecă ri i noa st r e d e a l a Işi . Gen er al ul î lî nsă r ci nase să vad ă pe Macken şenşisăi ob ţ i e co ncu rsu l , î mpot rva i ul i Mar gh i l oman ,î n sol uţ i on area zei cri de G uver n. Mi r cescu mi a pove st i t că şiî ndep l i ni se i m si uneadar căgă sse i e p mar eşa lf oart e e rzerva t . Regr et a p l ecarea ui Aver l escu . Dar nu put ea să f acă i n mi c ca să o mp îi ed i ce şi avea mpr i esi a că şi Mar el e C art i ergerm an – d e care ngu si r ascu l t a el ¦- o l ăsase ai m moal e cupr ob l ema r omân easc ă p e car e or ec tea ot t maimul tî n sf er a de n ifluen ţ ă a Aust ri ei . Pri n Mi r cescu , Aver escu cer use ul i Mack en şen „ put er ea ” ; Mack en şenî it ri mi t ea nîl ocu l put eri i„ com pl i men t e”– cam acest a era r ezu l t at ul mi si uni il ui Mi r ces cu . Un ames t ecde scâr bă şide gr oază ma cu pri ns ascu l t ân d con fiden ţ el el ui Mi rces cu; mam î nt r ebat un moment dacă s ace t a n u er a u n mi t omanşidacă n un i nven t a asem t otce ovest p op . r pr prea pă r ea ncer , şi apoi ce n i t er ed s afi at să aru ce n u en ea rea ob i uDa asu a ost f u l uisi său şef ,l a care ţ i n ea, upr ă cu mvu sa d ovedi t ul t er i or1?u, Nnu put ea să mi nt ă;nu ui t asem scen a cut ri mi t er ea bat al i onul uir omânescpef ront ulf rancezşi miaduceam ami nt edet oat e i mpon derab i l el e ca re d e atât eaori ,î n acea st ăt eri bi l ăl ună d e gu vern ar e,mau f ăcu t să m ă n îdoi escedA ver escu şide n it egri t at ea mţ si ul ui săumoral . Credcă de cân d exi st ăl umea, ui ci . Un. 4efj nUi ţ arn : A. Aj yn şj aj un asem en ea r g adde ab j ecţ i e,săcer şească put er eade a lf ost ul săuadver sar . Un asem en eagest dovedea maimul t decât i mor ai l t at e – ovedea d amor ai l t at e.Şi acest a er a omul cuca r et reb ui a săporn esc l a revi zu i rea mora l i t ăţ i i noa st r e pol i t i ce!
Pân ă săaj ung acol o,am porni t numaide l a Buf t eaşimam î nap oi atl a I aşi unde amaj uns du pă o oap n t e agi t at ă.Con fiden ţ el e u li Mi r ces cumă t ul bur aser ă a dân c,i ar pee dal t ă p art e eve ni men t el e mă mp îi ngeau de a l sp at e şisosi se m omen t ul să au i o h ot ărâr e d efi ni t i vă. Cu sauf ără ver Aescu , aşase puneach est i uneaî n si mpl i ci t at eaei , şir ăsp unsu lt r ebui a dat rep ed e şi f ără ret i ce nţ e. 1 Deven i t gen er al , Mi r cescu af ost mi ni st rude răzb oiî n Guver nul Averescudi n1926. CAPI TO LU L ALXI XLE A Exam endeconşt i i nţ ă Sub Guver nul Mar gh i l omanPr ez enţ al ui l a câr ma ţ ări i provo acăun revi ri men tî n f avo area l ui Bră-t i anu şia l i bera l i l or Revi ri men t ul a f ost pr ovocat maial es e dd areauver G nul ui Br ăt i an u î n j udecat ă după cu m ar es t are a u li Con st an t i nesc u Po rcua ăcu f t di nt r un pungaş o mi ron osi ţ a ¦ Remi tl ui Margh i l oman şil ui CC. Ari ondosa r el e n egoci eri l or e me l de al B uf t ea ^N er uşi nar ea u Gve rnul ui ^Mar gh i l omanMar gh i l omanşiUni rea Basa rab i eiSf at ul Ţări i . Scu rt ul Mi ni st erAver escu f ost a o mar e şcoa l ă pol i t i căpen t rumi ne,o şco al ă al e că r eiî nvă ţ ămi nt e a u î nrâuri t adânc n ît rea gameaca reră i ol p i t i căde după răzb oi .Î mpr ej urări l e mi au perm i s n î acea l ună de zi l e,sări di c p e d e o part e p er deau al ăsat a peşt e med i ocri t at eacel or care ndru mau î pol i t i canoa st ră i ar pee dal t a săpăt rund pân ă n î ad ân cu l su flet ul ui omul al ăt uri de car e f usese m so ri t t săporn esc l ar ea l i za r eacu ceri ri l or nt i ern e,să i câ nt ăr esc sl ăbi ci uni l e,să i drăm ui esc i nt el i gen ţ a şiput erea de n îf ăpt ui r e ş i să mi adapt ez ast f elnădej dearea l i ză rl i or vi i t oare almăsu ra el c or con st at at e. Părăsi nd Guver nul ,î mi f ăcea m î nt ru cât vaef ect ul unui câi ne aru ncat î n apă f ără vo i al ui , şica re, i eşi tl al i man, sezb âr l eşt e,sescu t ură işnu pri ce pe pen t ru cee u d.Şi cu m nu f use se m ar uncat î n ap ă ci î n cu rat ă moci r l ă,mam zbâ r l i t , mam sc ut ur atşimam mi r atcuat âtmaimul t . Dupăce m am cu r ăţ i t şimam desm ei t ci t puţ i n, după ce am i eşi t di n bui măcea l a even i men t el orî n car e u fsesem vâr âtf ără a voi mea – am m gân di t că ără f acea st ă n eaşt ept at ă î n t âm l are a n ş,fi văzu t de t ât de a proa p e, î n t oa t ă i ci u n ea l or aşa cu m i a f ăcu tp Du mnezeu f ără r ob b oa da e şi f ără l su em en eal ă, pegol l i u şt ri i con d, ucăt ori ai ţ ări i mel e – şi am sf ârşi t pri n a mul ţ umi soa rt eicareăm î mbrân ci se şi pe mi ne î n groa pa c u moci r l ă. Acol o,şinumai acol o seut p ea u î nt âl ni şicu noa şt e oa tt e. Şi ur ât e,şiscârb oa se a mier au… Ce mă î ngrozi semai mul tf usese f orm i dabi l ul egoi sm, t ot aa ll i psăde al t ru i sm, co mpl ect a su bor don ar e a ni t eresel or ob şt eşt ii nt eresel or nd ii vi dual e de ca r e d ădeaudova dă î ndru măt ori i pol i t i ci ir omân eşt iî n cel e mai grel e vremurial eneamul ui :Regel eFerdi nand1,I onelBr ăt i anu,TakeI onescuşi gen eral ul Aver escu .I n acea st ăl ungăcri ză – ci că di n pri ma până n î ul t i ma eizi ,
gu ver nareaoa st nră nu f usese decâ t o cri ză – am put ut să r p eţ ui esca l j ust a val oar eşiî ngust i meal ori nt el ect ual ăşii nsufici enţ al ormoral ăşiext raor di nara l or di băci e d e a şiaco peri sl ăbi ci uni l e cumi nci uni . Cap i t ol ul pe care 1î nch ei asem od at ă cupl ecar eameade l a Buf t eaf usese pl i n de a măr ăci uni . Mă î napoi am aca săi st ovi t , nu at ât fizi ceşt e,câ t ot răvi t su flet eşt e.Pe d ru m, î nt r e B uf t ea şi I aşi , am cău t at î n zad ar săunppuţ i nă ordi ne n î hao su l noţ i uni l or şi i mpresi i l or nîcareăm zbă t eamf ără săpotgăsi un fir ar ce să ă md ucă m aidepart e.Un si ngu rl ucr u er a i l mped e n î mi nt ea m ea, an ume că i mi nc n u er a i l mped e.Am sosi tl aI aşi cucr eer iul gol i t , şimam aru ncatn î bai e să mi î nec ăca pt el e şi su părări l e.Cât eva l e zin am vru t săau d de n i mi c.Şt i am că n u nou cap i t olse esch d i deaî n cart eavi eţ i i mel e,dar mai şt i am acu m că mp îrej urări l e su nt mait ari decât omul , car e p oa t e săe l f ol osea scă dar u n săl e cr oi ască după pof t al ui . După t oa t e câ t el e vă zu semşil eî nt âl ni semî n cal eî mi pi eri seori cevl agă şien t uzi ast ul care sencase aruorbeşt e n îl upt ă cuun an î nai nt e ă f cu se oc l unui om dez amăgi t şicu mpă ni t . Di n ace l moment î nai nt e amî nce t atsă m ă mai r ep edî nai nt eaeven i men t el or şi am aşt ep t at săvi e el e să mă i sp i t ea scă ; cual t e cu vi nt e a m deven i t şieuun om pol i t i c c at oţ i cei l al ţ i . Ar fif ostşigreu săal erg du păflu t uri , mân ă n î mân ă cuAve res cu– ş i da că u ni aş fi at d mân a u li , cu i aş fidat o? Mi ni st eru l Mar gh i l oman sa con st i t ui tî n fine,apr oa pe î n î nt r egi me cu ost at eci de a l Bucu r eşt i– M ei ssn er şi Mi şuSeu l escu recru t aţ il aI aşi , nu erau î nt r adevăr decâ t si mpl i figu r anţ i . Mi şuSeu l escu şi a p ri mi tr ecom pen sa „ l aşa j ul ui ” să vâ rşi t cuo u lnă î nai nj gj aţ ăde A verescu şide mi ne şi i sa î ncr ed i nţ at Mi ni st eru l de F i nanţ e n ît r o a ţră ă fră fi nanţ e.Si mpat i a ce ăm ega l de Mi şuSeu l escu a ost f mait ar e d ecât i nel egan t a unui gest nech i bzu i t şicare nu ma su părat del oc: văzu semeual t el e,şide cu rân d. Î n pol i t i că, Mi şu Seu l es cuav ea n u cu su r : nu f ăcea Si mpl ă mască î n dosu l căr ei a seagi t a Barbu Şt i rbei . Decâ t ce-i sp uneaŞt i rb eisăf acă , şiŞt i rbe iî i sp uses e săf acăaşa . De a l t mi nu t eri Şt i rb r a 1 î n cu rcat n ma rt i e a1 a dorn esc u r ca t ot î nrva i ul i ei a ut ori zân d 1,să ae să iica i deMi n ni st er câ ndî Ma r gh i l om n ,p i t î mp i b l eral i l or a vrutsădeapest ecapBancaNaţ i onal a.Vremel ni cal uit recer epri nCabi net ul Ruşi ni i Naţ i on al e n a u tl bur at câ t uşide p uţ i n pri et en i a n oa st ră b azat ă p e t emel i i mai so l i de d ecâ t cel e p ol i t i ce . De d at a ast a a si mţ i tî nsăşielcă 1. Păcă l i se „Pri nţ ul ” şidupă răzb oia deven i t mai ci r cu msp ectaţ ă f de s ugest i i l e ca sel tanul ui de a l Buf t ea , ce l puţ i n î n pol i t i că . I nt rar eal ui Mi şuSeu l esc u î n Mi ni st er ul l ui Mar gh i l omannu ma su rpri ns,ni cinu ma mi rat , o şt i am di n zi ua n î car e afl asem man evr el e u li Şt i rbeiî n sco pul î nl ocu i ri i noa st r e p ri n omul l ui Czem i n, că cinu ui t asem
dat ori t ă căror nt ri gi i gen er al ul Aver escu r ămăsese î n ul t i mul momen tf ără t i t ul ar l a Fi nan ţ e.Dar ceea ce m a mi ratşima su rpri ns af ost ner uşi nat a pi ru et ă, execu t at ă de a IncuMi t i l i neuca r e n îdur ase u s f eri nţ el e n oa st r e,ca r e mân casei ndpâi nea oast n ră su flet ească, car e seepă ldase ed S at an a,car e î mpărt ăşi set oa t e n ădej di l e n oa st r e,ca r e u fsese î n fine n ît r eb ui nţ at de u l t i mel e Guver ne o rmân eşt i ca m o de n îcr ed er e – şi car e n u i nt r ase, el , ca mp sil u figu ran tî n ori bi l a co mbi naţ i e ci ca„ pi esăde rezi st en ţ ă” aşeza t ăî nt âi l a Mi ni st eru l de n It ern e casecret ar gen eral 1 şiapoil a Just i ţ i e caşef de depa rt ament . Î mi ad uc ami nt e că, sol i ci t atde nu mai şt i u ce pri et en , am f ost să 1 o rg ceva a l Mi ni st eru l de n It ern e şi l am găsi t – er au cât eva p să t ămâni după î nt ron ar ea ul i Margh i l oman – exu ber ant , pr ep on der en t , vesel şiî ncân t atparcă si ngu ru l să u vi s u fsese să eargă şt zm el ci e u li Czem i n. „ DragăAr get oi anu – au f ost pri mel e u li cu vi nt e – şa pt e a ni are să st eaMargh i l oman l a put er e P ut er ea, put oa r eade p ut ere, î i hi pnot i zape o ti ţ ! Ori cu m, ori pe c e ca l e,de a l ori ci ne,cu ori ci ne,numaiput er e – cât de e rd usă să fie!Cupri ns d e scâr bă şif ără sămi da u se ama cămă r t an sf or mam î n pr of et ,i am r ăspu ns:Şapt e u lni , nu şapt e ani , dragăMi t i l i neu ! ” . Exa ctşa pt e u lni mai t ârzi u, saî nt âmpl at caeusăfiu acel a care i am ad us n epl ăcu t a ves t e că unmaier a mi ni st ru! Nu e maipuţ i n ad ev ăr atcă nîmomen t ul î n car e or fmul asem pr of eţ i a n u er am at âtde si gu r de mi ne şi că ş a fipr ef er atca n„ ot r e cam arad e et ami ” , 1î n r ea l i t at e cami ni st ru , că cit i t ul aru l dep art amen t ul ui , Al . Margh i l oman , se ă mrgi nea al r ăsp under i l e sal e de ri mp mi ni st ru. După f or mul a con sacr at ăl a Mon t mart r eî nt r o ave nt ură pe car e arfi con damnat o cuse ve ri t at e o ul nă maidevr eme. Dacăi nt rarea l ui Mi t i l i neuî n Guver nul Margh i l oman ena mâh ni t pe t oţ i şia dezi l uzi on at pe c eica r e mai ave au i l uzi i asu pr al ui – n ît re l ţ a i i Robert de Fl ers şi pe p ri et en i il ui – n it rarea l ui Garofl i d, l aî ncep ut casi mpl u sec ret ar gen eral al Mi ni st eru l ui Agri cu l t uri i , nea mâhni t şieadesi gu r , dar n u nea f ăcu t să i er pdem î ncă nî cr ed er ea e p care cei câţ i va ca re1 cu noşt eamo p u sese m ă î nru t r ân l .Ş t i amvr bi necal că dez aer i u non ea l in u a d i ct ă t n d e n i ci un i n t er es m n tsu sau d e eu n cu l p s al ,uci i mper usă e dao si cer ă şi ad ân că con vi ngere, ori câ t de a bsu r dă şide a nt i pat i căar fif ost ea , aceea căpr op ăşi rea şif eri ci r eaRomâni einu sar u p t ear eal i za ecât d ăt u al ride G erm an i a.Garofl i d nu sa ega l t de G uvern ul Mar gh i l oman ni cidi n l ăcom i e^ j i i cidi n l i ch el i sm, ci numaipen t ru mul ţ umi r ea de a afl se a cuun st eg ul eţ nemţ es c n î mân ă. Si nceri t at eacon vi ngeri l or sa l e i a servi t de ci rcu mst anţ e a t en uant e mai t ârz i u şinea perm i s,l ui Aver escu şimi e0să1r ea bi l i t ăm î n 1920 şisă iî ncr ed i nţ ăm apl i ca r ea ref orm eiagra r e.
Guver nul Margh i l oman a f ost cev af ără per ech e şif ără pr eceden tî n I st ori e.Const i t ui tî n t eri t ori u ocu pat , cu vo i a şicu co ncu rsu li nami cu l ui , şi com pus d i n necred i nci oş i i ca uzei noa st r e,a f ost t ot uşipri mi t caGuvern l egi t i m şi„ naţ i on al ” di nco acede r f on tî n part eaţ ări i rămasăl i berăiş i ndep en den t ă. După ce a săru t atci zm al ui Mack en senl a Bucu r eşt i şia pri mi ti nves t i r ea r ep rezen t anţ i l or u P t eri l or en Ct ral e„Mar gh i l oman a ven i tl aI aşişia dep us j urământşiî nf aţ aRegel uiRomâni ei .Fer di nanddeHohenzol l ernnusa î mbr ăca tî n acea ziî n uni f orm a sade ofi ţ erprusac, numaifii ndcă oăsa lse al Cot r ocen i . Maj est at ea a S sa mul ţ umi t să serat a e n î bal con ul l ui _C uzaVod ă de pe L ăp uşn ean u, l a b raţcuCon st ant i n St er e,proa sp ătdecorat cupl aca S„ t el ei Români ei ” car ăsp l at ă pen t ruj ust eţ eaved eri l or sa l e p ol i t i ce i n d ani i 19141916, saupoa t e p en t ru cam pan i a def et i st ă di n 1917, î n zi aru l Lumi na,î mprăşt i atcu at ât a di băci e d e r tu pel e n emţ eşt iî n t ranşeel e n oa st re. Pacea nefi i nd î ncăî nch ei at ă, t ot ul r ămăsese î n st ar eaî n care seaflase î nai nt e d e v „en i rea” l ui Mar gh i l oman . Fron t ul rămăsese ron t fşinu put ea fi t recu t decâ tî n baza n u ui „Ausw ei s”( cert i fica t de d ien t i t at e,perm i s d e ci rcu l aţ i e)el i bera t de a ut ori t ăţ i l e o cu paţ i eimi l i t are germ ane d i n Bucu reşt i pen t rut r eceri l e,di n Munt en i aî n Mol dova , si ngu r e a ut ori zat e a lî ncep ut , saude rep rezen t anţ i i aces t or au t ori t ăţ il aI aşidupă ce i rcu c l aţ i aî n sen s n ivers uses fe î ngă dui t ă câ t orvapri vi l eg i aţ i . Domnul Mar gh i l omanşicol eg i i săugu ver nauî n Mol dova î n numel e Regel ui Fer di nand i ar nîBucu r eşt iî n all ui Tu l ff vonTsch ep pe,gu ver nat oru l Cap i t al eisauî n all ui Macken sen , st ăp ân ul t ut ur or . Nemţ i i , ca r e n umi ser ă r omân i 1l a pri nci pal el e d ep art amen t e,nu sau op us a lî nl ocu i rea or l ri p n ech i pa u li Margh i l oman , pe car e aul ăsa t o sădmi a ni st r ez e,dar u nî n numel e Regel ui , deşi f useseumi nt ă d e R ege! Sa sp us căceast a ă st areedap ft f ără b ază f orm al ă d e d rep t a ost f i mpusă e d ci r cu mst an ţ e,care, se i şt e că n su t mai put er ni ce ca men oa i i . Naş avea ecât dun si ngu rl ucr a d e ad ău gat : e că ci rcu mst anţ el e mp i un so l uţ i i l e o l r hi bri de mai al es roşt p i l or şi l aşi l or . Pen t ru sa t i sf ace rea „ î mprej ură rl i or”şinec es i t ăţ i l or co rci t uri il ui de G uvern , Margh l om an a n umi tn ut n al oi l ea d d ei secr et ari gen ai l za u Bcu eşt i , aşa î ncâ ti a dmi ni st raţ i a Mu en i ei ,da d i căarân t eri t ori l or cu opa t eer s e ă fcea bar şca de a Mol dovei , carengu si ră mai rep r ezen t a St at ul r omân î n pl en i t i t udi nea drep t uri l or s al e. E n it er esa nt de sem nal at , şiurm aşi i noşt rit r eb ui e săşt i e,cădeşi Margh i l oman şimi ni şt ri i să i nu se u b cu rau de p l en i t udi neadr ep t uri l or or l decâ t pe eri tt ori ul Mol dove i , au av ut ,t ott i mpul câ t au gu vern at , or oa r e d e a I şi şinu sau si mţ i tl a eiaca sădecâ tl a Bucu r eşt i , su b prot ecţ i al ui Mack en sen .E drept căl aI aşif usese ră ri p mi ţ if ără ori fl, cu m şimeri t au. Fără ncred î eren î oa men i i di n Mol dovapen t ruî ndep l i ni reapa„ t ri ot i cei l or i m si uni ” , asa l t aţ i pe d e
al t ă part e d e oţi t nemânca ţ i i di n Bucu reşt i deven i ţ i su bi t part i za ni î nf oca ţ i . Margh i l oman şimi ni şt ri i să i au l ăsa t , au î ncu raj at hc i ar , o dr oa i e d e o amen i di n t eri t ori ul ocu pat săse ăp nust ească asu pra aşu l l ui , maial es u d pă al eger ea Camer eor l. A ost f o ad evărat ăi nvazi e pe care am resi mţ i t o ap r oa pe cao ocu paţ i e i nami că. Odat ă cudân sa u a di sp ăru tî nt r ad evăr t oa t e u ni f orm ee l r f anceze şi en gl ez e p e car e n e ob i şn ui semsă el vedem amest ecat e cual e n oa st r e şi au f ost î nl oc ui t e d upă câ t vat i mp pri n cel e c ât eva si l uet e şt erse a şi nt i pat i ceal e Mi si uni i germ ane a ut ori zat e săse ni st al ezel ăt a uride Marel e n ost ruCart i er , sp r e ru şi neanoa st ră. Toa t ă put ori meaboşofi l ă de p e vrem eaNeu t r al i t ăţ i i , cei gă l ăgi oşicaşicei sfi oşi , ven easăne ca l ceî n pi ci oare şi să şibat ăj oc d e peri mat el e n oast re avâ nt uri ;t oţ i 1 Pe Lupu C ost ak el a Mi ni st er ul de I nt er ne,pe D. Nen i ţ escu aF l i nan ţ e, pe r G . Ant i pa l a Agri cu l t ură, pe nen oroc i t ul de Vi rgi l Ari on alI nst ru cţ i e et c. 2 Cr eâ nd ast f elpr eced en t ul mai mul t orsecre t arigen eral i , de ca r e sa ab uzat mait ârz i u. Umi l i ţ i i cel or18 l uni de ocu paţ i e nemţ ească al er ga u să serăzb une şisă umi l ea scăl a rân dul l or , sa u cel puţ i n săî ncerce. Aşacred ea u eit oţ i , şi purt area orl aost f de n ecr ez ut . Pe L ap uşn ean u sauai urea, ne n ît âl neau oa men i pe ca r ei cu noscu semf oa rt e b i ne şi nu ne sa l ut au . Uni i , mai del i ca ţ i , î nt or ceau cap ul să u n ne v ad ă.Dev en i semacu m noit răd ăt ori i neam ul ui !Î mi ad uc am i nt e d e u n si ni st rudob i t oc, de col on el ul Mag hej ^f rat e cuAdri an şi Ti t uMagheru1,decol onel ulMagherupecar e1cunoscusem decânder am co pi i şipe ca r e M argh i l oman î l al eses e sen at or: sa u i t at î n och i i meişina r ăsp uns a l sal ut ul pe ca re il am adr esat . Mai t ârzi u după ce a su î nt orsari l ucru ri l e cu m t reb ui a, sau î mpăca t bi neî nţ el es i n d nou t oţ i pat ri oţ i i cumi ne: unul si ngu r a con t i nuatsă u n mă sal ut e şi 20 de an i după r ăzbo i – a ost f dob i t ocu lî n ch est i une. Ce neaî ndârj i t şimai mul tî mpot rva i sp ur ca ţ i l orde pest e Mi l cov, î n a a e dr f i ose l eSt o l ru d eGu g „ver e ni es e mL c ou nmi nun s”, a o st presa l oa r ,a ucu f o st j u rn l el e o l r df i nră Bucu eşt i , eag l nul ui , al uif S t er e ,Gazet B u r eşt i u l u iaşi Bukar es t erTageb l at t scoase de en i i oam Koman dan t urei , car e n e pă l mui au zi l ni c şi căr ora unput eamrăsp unde p ri n fiţ ui ci l e n oa st r e fi i ndcănu ne ăsa l cen zu ra.Bl est emat el e oi f ne p i ca u ot ravăî n su fletşlpe a marau grozav aţ a.vi Cân dl e ve deam , ne maimuşca şi şarpel e n ivi di eişine mairi di camî mpot ri va vânduţ i l ordenecazcănuput eam scoat eşinoigazet et otat âtdearăt oasedi n pu nctde v eder e e th ni c.Pa r că văd şiacu m di mi neaţ a p ^J ă^ uşn ean u sauî n f aţ a Copoul ui l ângăSaraga , sa u î n at ât eaal t e o l cu rif oi l e so si t e d e a l Bucu r eşt i aşeza t e n ît ean cu ripe r t ot uar , cuun pi et r oideasu pra fiecăru it ean c sănu1i a
vânt ulşicuunţ i gănuşl ângăel e,săi aparal el e.Lecumpăram î nfiecar ezisămi mai f ac ol i t ră de ven i n şisăadmi r cel e p at rupagi ni corect şif ru most i pări t e pe oexce l en t ă hârt i e a l bă, pe câ nd zi ar el e d i n I aşi , pen i bi lt r ase a „l pl ană” cu mân a şipe osi ngu r ăf oa i e,i mpri mat e cuo cern eal ă ca va i de ea, pe ohârt i e găl bui e şi i nf amă, mut i l at e d e cen zu ră, ap r oa pe n u put eaufi ci t i t e.Dar aşa cu m erau ,î n bi et el e n oa st r e oi f de p ri begi er a su flet– ceea ce i p l sea di n cel e d e l a Bucu r eşt i – şi pr esanaţ i on al ă di n I aşi , cu mi zeri a eit eh ni că ,a p ut ut desf ăşu ra n î cu rsu l veri i 1918, o ca mpani e d e ă rsco l i r e a p o i ni eipubl i ce co nt r a căr ei a a „rj afl i nkî ^^oj Me^ şi J&mnps i t pări t e aurămas ep nut i nci oa se. Revi n mai dep art e a su pra ct ai vi t ăţ i i mel e ga zet ăr eşt ii naugu rat ă 1 Unul di n magi st raţ i i care sau u p rt atmaibi ne î n Bucu reşt i , pe vr emea oc upaţ i ei . Odat ă cuî nt emei er eazi aru l ui î ndr ep t area şineî nt reru pt ă pân ăl a pl eca r eanoast ră i n dI aşi , după arm i st i ţ i ul gen eral . Guve rnul Mar gh i l oman avrămân e cao pat ă ruşi noasă î nI st ori e,at âtde ru şi noa săî ncâ t ni ciun i st ori c n u vaî ndrăzn i săl ămur ea scă gen eraţ i i l e vi i t oa r e asu pra o bârşi eil uj . Capi t ul ar ea egel R ui Fer di nand î nai nt eal ui Czem i n a ost f o umi l i re nu it i l ăl a ca re a l u î mpi ns s f et ni ci i să i : Şt i rb e, icasărea bi l i t eze pe Margh i l oman, omul l ui de sch i mb î n i nt eri mat el e p e care i ber a l l i il e con duceau di n cân dî n cân d al t ora; Brăt i anu, casă-şi desch i dă o ca l e d e a prop i er e sp re i nami c n î veder ea n ueivi ct ori i ger man e p e car e n îcepu se său n o maicr ead ă i mposi bi l ă;şiamân doiî mpr eu nă,ca> ă cu r eţ e pe ver Aescu , pe car e n u1 put eau su f eri şide acă ru i popul ari t at e seem t ea u, şiunul şial t ul . Dar î n af ar ă de ru şi noa sasaob ârşi e,î n af ară de a fpt ul căcon st i t ui real ui a f ost o mare greşea l ă pol i t i căde o rdi n ex t ernfii ndcănea al i en at si mpat i i l e ran f ceze id ş e ordi n i nt er n fii ndcă aî nvr ăj bi tj ej r omân iî r^5_ei Mj uvem ul Margh i l oman a ost f o ad evărat ă nen oroci re p en t runoit oţ i caree nri di casem î mpot rva i r egi mul ui pol i t i c ce en d usese a l d ezast r el e d i n t i mpul răzb ou il ui şica r e n îcep usem mob i l i za r eaco nşt i i nţ el or î mpot rva i put r ega i ul ui mora l ce se nt i n î sese pest e t oa t ă a ţra. Lupt a n oa st ră u fsese ndr î ep t at ă mp î ot rva i a P rt i dul ui şiGuvern ul ui l i br eral ,up rt i deral şiGu i a l men t eră. rep r ezen a t i vi ai un r egi m mu pe ca r e op ob ri lagen î l vern os ândesen i seţ să di sp a P a rt i dt u l , Gu vern uu lişi r egi l se r ezu mau î nsăî n per soa na l ui I on elBr ăt i anu pe ca re n i cii ncon t est abi l ul meri t de afi î ndrumatţ ar a n î război ul mon di alde pa rt ea ceană bun u1 pu t use scăpa de pr ăb uşi rea m oa ră l p rovocat ă d e pa rt i d. Guve rnul Mar gh i l oman mut ând pri n prezen ţ al ui pr eoc upări l e p ol i t i ce e p u n al t pl an, a r ea bi l i t at pe Brăt i anu şipe co l aborat ori i să i , ca r e d i bacicu m erau au şt i ut săf ol ose ascăpe pl anul i nt ernşial part i dul ui si mpat i i l e p e ca r e e l câ şt i ga u pe p l anul ex t erncu at âtmaiuşor cucât Mar gh i l omanexasp er a maimul t op i ni a publ i că r p i n act el e sa l e d e scâ rbo asăsl ugă rn i ci e şi de n iut i l ă şiod i oa săso l i dari za re cu nemţ i i , pe
car e oţ ti cei ce mţ si eaur omân eşt e n u î ncet aser ă u n momen t săi con si der e ca vrăj maşi iţ ări i . La acea st ă rea cţ i e nat ural ăî n f avo area l i bera l i l or şia l ui Brăti anu provo ca t ă pri n si mpl aî nt ron ar e al ui Mar gh i l oman şia pol i t i ci i sa l e s-a 1 Dupăcu m pr ev ăz use m căva fi,deî nda t ă cesa pu s ches t i uneaunui Guve rn Mar gh i l oman( ve zi p. 21 pr ece den t ă) . Adău gat şien orm a gr eşeal ă a dări iî nj udecat ă a Guver nul ui „ prez i datde omul nef astcareăgase b ţ ar aî n răzb oi ” cu m scri au f oi l e G uver nul ui L şicel e n î so l da nemţ i l or . Greşea l ă at ât de g r os oa lnă, î ncâ t , ori câ t ar fif ostedo rbi t Margh i l oman de a paren ţ el e a t ot put ern i ci eisal e,nu se oa pt e exp l i cadecât pri nt r un ordi n exp res ri pmi t di n part eaKomandan t ureide a l Bucu reşt i ,t ot at ât de set oa săsăse răzb une mp î ot rva i „ t rădări i ”l ui Brăt i anu câ ta f ost de gr ăb i t ă săr ecom pen sez e p e a ul i St ur dza. Brăt i an u şiGuver nul l ui mer i t au să fie d aţ iî n j udeca t ă pen t ruuşu r at i cal i psăde p regă t i r e cuca re sai nt rat î n răzb oi , pen t runeru şi nat el e potl ogă ri ipe ca re n u i i mi ni şt rişipart i za ni il or e l com i seseră nai nt ea î şiî n t i mpul r ăzb ou il ui ; Br ăt i anu şiGuvern ul l ui rn eri t au să e fi a sp ru osân di ţ i pen t ru su t el e d e mi i de oa men i morţ i de r f i g,de oa fme şi de b oa l ăf ără i ci n un f ol os en pt ru scop ul urmări t– d ar r B ăt i an u şiGuver nul l ui nu put eaufi daţ iî n j udecat ă şicuat ât maipuţ i n osâ ndi ţ i de p r ep uşi i i nami cu l ui şide sl ugi l e K omandant ur el or em nţ eşt i . Pri n si mpl ul f apt al dări iî n j udecat ă,Marghi l omanaadusapal amoaral uiBr ăt i anu;pri nst upi del egr eşel i de p roced ură p e car e ela maicom i s,i a maiad us şi măci ni ş d i n bel şu g. Nei ert at ă greşea l ă, săfi l ăsa tt oa t ă presa l ui săscri e cădar eaî n u j deca t ă er a maial es nd îr ep t at ă mp î ot rva i mu ol ui care ai na ru tţ ar a b â-g ăndo n î răzb oi , f ără să se i st di ngăî nt r e „m od al i t at e” şi „ pri nci pi u” , ba i nsi st ânduse ch i ar m ai mul t asu pra „ pri nci pi ul ui ” decâ t asu pra „ mod al i t ăţ i l or” ; nei ert at ă greşeal ă săfi l ăsat com i si a par l amen t ar ă com pusă i d n oam en if ără i ci n o vază î n să ch ei e u n rap ortî n doi peri di n ca re pen „ al ul ” er a co pl eş i t de „p ol i t i cu l ” ; nei ert at ă greşeal ă săfi al es ca raport or gen eral pe N . Mi t escu , gh eşef t ar şi î mbogă ţ i t l i bera l până î n aj unul răzb oi ul ui ,t ran sf ug şit răd ăt or d i sp reţ ui t şide ve ch i i şi de n oi i _ il ui t ova răşi 1; nei ert at ă greşea l ă, mai al es, săfi arest at pe Al ecu Con st an t i nescu ca să nşel îi l umea su apra mob i l ul ui uneiacţ i uni pe car e fi evţ M' L ca r e o m ° Şt i aî ndr ep t at ă nu î mpot rva i pot l og ări i l or ciî mpot rva i cel or ff t &^| p^ar e sem naser ă decl araţ i a de răzb oi . Rezu l t at ul acest eidi n urm ă greş el i t t t t ' mi V af ° s*ca un gh eş et f ar ord i nar , un profi t or al răzb oi ul ui ,a f ostt ran sf or r et . A mat î n ţ ap i sp ăşi t or l acel eimai pop ul are o p l i t i ci , căPorcu l a deven i t A. „ ri CL % i arăşicon ul Al ecu ^. Că mi ni st ru l Fi nanţ ei , şinoit oţ i ca r e a m fif ost ga t a ^ să1 sp ân zu răm pen t ru por cări i l e u li ,i am dep us ocart ăl a puşcări a di n t
;i k , '' I a( r)unul ca renu s a mai put ut rea bi l i t a d upă ă rzb oi .A s f ârşi t pri n a se m ut aî n $M*” Fran ţ a( ! )( nevast ă-saaer o r f an ţ uzoai căde n i mi c)şia muri t acol o u i t atde o ta t ăl umea. St rad a Păcu rari – şicăomul car ei nt r ase î n gau ră de şarpe cu cât eva l uni î nai nt e aî ndră zn i t săseî nsc re ia li nt ra rea saî n pen i t en ci ar ca „ f ostşivi i t or mi ni st ru ” ! Ori câ tl ar fi aj ut at Brăt i anu pe M ar gh i l oman săur ce r ep tt el e p ut eri i , Margh i l oman 1ar ăsp l ăt i t cuvârf şiî ndesat , şiî n cel e d i n urm ăţ otBr ăt i an u a r ămas at dorni cu l ! Î ndat ă după con st i t ui r eanou l ui Guver n, Margh i l omanşiCost i căAri on au cer ut să m ă vad ă casăi pun î n cu r en t cuce egoci n asem l a Buf t ea şi să el r emi t act el e p e ca re elaş fiavu t . Mi au t ri mi s vorb ă c ă vo i au săvi e a l mi ne aca să ;i am pri mi t„ co mme şide ri enn' et ai t ” , cupol i t eţ ă dar ă f răco rdi al i t at e. Auyeni ţî mpreună.Marghi l omandi chi si tşii mpecabi lî nt r uncompl et vest on bl eumari ne( mam ruşi natdebi et el emel ehai neharsi t eşi„ î nt oarse” ! ' ) , gh et r at , mănuşa t şiparf umat . St răl ucea şirăbuf neade eri f ci re.I n l ocu l mut r ei î nch i se şi posom orât e d e a l B ucu r eşt i , una d esch i să ca o varz ă d esf ăcu t ăU n zâm betsu părăt or r p i n con t i nui t at eaşibunăt ae tal ui descop er eao gu ră î mbăt rân i t ă şiacri t ăi ar d i nt re u b zel e s al e su bţ i rişii nco l ore vo rb ee l s e r ost ogo l ea u, seî ncă l eca u, seco mpl ect au, ser ect i fica u î nt r ol og oree f ără rost , datfii nd omul de ob i cei at âtde cu mpăn i t şidat e fi i nd maial es mp îr ej urări l e at ât de p uţ i n pri el ni ce x e pansi uni l or e d o rce i el f . Pe câ t eram noi t oţ i de abăt uţ i ,j i e a t ât seara t a elde ves el ;î şivă zu sece l puţ i n vi su ll ui î mpl i ni t*aj unsese fi mne p ri mmi ni st ru! Că_^ ra^ ra” cop iârJi ţ ă,cănăzu i nţ el e n oa st r e se năru i ser ă,căi poru ncea ăj vr maşu l şiî i da cupumnul î n masă , că1î nj ur au t oţ i câţ i mai aveau un pi c d e mândri e n î su flet , puţ i n î i păsa –oa t t e er au floa r e l a u r ech e,si mpl e con t i ngen ţ e ă f ră va l oa r e ceundep ăşea u î n i mport anţ ă a fpt e di verse casp re i l p dă dezertarea l ui Theo pi l e,st i l at ul t naât re ' h dotel de a l Pari s saunep ut i nţ a de aşimaisp ăl a ru f el e a l Lon dra.I mport an t er a un si ngu r l ucru , căaj unsese elpri mmi ni st ru ,r est ul se r anj a de a l si ne. Cu ot tul al t ul mi saî nf ăţ i şa t C. C. Ari on. Gal ben verd e,sl ăbi t , puţ i n î n covoi at – f eri n ţ aca er a1î nmi t i pst ări ă e a f ţ a l u . Na m t ut să-m i să-1 dau seam l oc acă d er asu b oa l a r eut i a,p sau r ol u li pe ca r epu er a ch emat oa ce. ja pe Prob abi l şiuna ş i al t a. Se u i t al ung a l mi ne şi cul acri mi l e n î och i ;„ Ar get oi anu dragă , unde a m aj uns!Pri n ce i cl pe mă si l eşt e so art a săt r ec! ”„ Cl i pe g r el e,î nt r ad evăr 7am i răsp uns eu– d ar t r ecăt oa r e.Toa t e se vor ârşi sf cubi ne d acăveţ i şt i sărezi st aţ i nemţ i l or şi nu văveţ i da pe mâna l or! ” La acest e cu vi nt e, Margh i l oman şi aî mpr eu nat pa l mel e caî nt r un gest de n ivoca r e aDi vi ni t ăţ i i ,a dat di n Capcumi l ă şiui t ân dusel a mi ne:„ Bi ne dragăAr ge t oi an u, cu m poat e ci neva să e fi aşae dgr eşi ti nf orm atşisă m aicr ead ă căGer man i a p oa t e Ifi
î nvi nsa?” La a ces t e cu vi nt e a ăsp r uns A ri onşipen t rumi ne:„ Ba să| dea Dumnezeu aşa să fie! ” Am exp l i cat ap oii nt er l ocu t ori l or e m, isp r e Imi rar ea amân duror a şi spr e const er nar ea ul i Mar gh i l oman , că oţ n urmăr i se m o p ace cât de e ra ca să u p t em dovedi mait ârz i u că e nu fsese mpu isă , şi f ără să l e pomen esc de rop u pner i l e u li Kuhl man n şiMacken senşide h art a a ces t ui a,l eam remi s docu men t el e ofici al e r ămasen î păst rar ea m ea. Î nai nt e să ă m păr ăsească l eam î mpărt ăşi t nădej dea, si gu r anţ a ch i ar , căvor con t i nua nego ci eri l e n î sp i ri t ul nost ru :„ De vrem e ce vaţ i dat pe mâna aust ri eci l or u n mă î ndoi esc că con di ţ i i l e d e p ace vorşi fimai r el e d ecâ tl e n ît r eved ea m noi . DvS . Ave ţ i un mareor n oc: e că au şiri di cat ger man i i mân a p rot ect oa r e d e p e umer i i dvs . ! ” Erau aşade d epa rt e d e men t al i t at ea oast n ră – Mar gh i l omanmai al es– n îcâ t am ci t i tî n och i il or n î doi al a asu pra stări i mel e mi nt al e! A f ost pri mul şiul t i mul con t act pe car el am avu t cuGuver nul Margh i l oman, î n af ar ă de Mi t i l i neuca r e mai ci r cu l a pri nt r e n oi , şich i ar cu ost en t aţ i e – n am maiavu t rap ort uricuni ci unul di n mi ni şt ri , până a l că der ea l or , zif eri ci t ă. Ace ast ăl i psăde ra port uricu Guvern ul şicu rep rezen t anţ i il ui nu ma scu t i tî nsă e d o ol pemi că e p car e a r p ovocat o „Margh i l oman pri n pr esă, î ndat ă după î nscă unar eal ui şipe ca r e avrel j e sa l ari at e d e d ânsu l au î nt r eţ i nut o p ri n f oi l e e rgi mul ui până după sem nar eapăci i de a l Bucu reşt i . Ar fi f ost aşa de si mpl u ca ou nl Guver n să sem neze î n t ăcer e şi cudemni t at ea con di ţ i i l e i mpuse e dn îvi ngăt ori i unui răzb oiî n car e r ăsp under easaf useseul ă n î mpot rva i decl arări i că ru i a şef ul l ui se ecl darase ch i ar i r t os . Ni men i nu sar fi gân di t săpui e n î sa r ci na dl ui Margh i l oman şicon sorţ i dur er oa sel e cl auze e p care nam ii cu ll e d i ct a, cucăl câi ul pe gru mazu l nost ru . Dar să ceri t ăcer e u nui r egi m de i t pf an ari ot ,i mpus cufirman , şiî ncă n u firm anse mnatde vr ăj maşu l nost ru de moa rt e,er a poa t e şi maigr eudecât săi cer i demni t at e d upă ce se umi l i se nî ai nt eat ut uror ep i st aţ i l or om K andant ur eidi n Bucu r eşt i . Dl . Mar gh i l omannu se pu t ea m ul ţ umi cur ol ul şt er s al unui si mpl u î mput er ni ci t cusem năt ur a;î it reb ui a un su cces , şia cău t atsă1 pună l a cal e p e sp i nare a noa st ră,a u li Aver escu şia mea. ud t oat ă sc âer r b ade aema r ăf u i at cu menea oam eni asu pr ad u nu or ch est i uC ni e ca r e au l egat a mi n t i ri âase tde d ur er o a se, amşi l u at con ei l şimam răzb oi tt i mp de ol ună şimaibi ne cul i ch el el e ca r e sau î ncer cat să acredi t ezenuf al s st iori c.Teza sţ su i nut ă de G uver nul Margh i l oman er a că oi n sem naseră m_p r el i mi nari i l e p ăci il a Buf t ea , fixaseră m ast f elcesi uni l e eri tt ori al e con si mţ i t e d e R omân i a,că ăcu t ser ăm pri n urmare i mposi bi l ă si t uaţ i a su ccesori l or oşt n rişicăfiecare al mă p de p ământ câşt i gat ă de d ânşi i con st i t ui a un enor m succes. Pen t runoi , acu zaţ i a navea ni cio i mport anţ ă,căci noinu po rn i seml a t rea bă c a s ă ne ocm t i m asu pra gran i ţ el or şi î n gen er al asu pra con di ţ i i l or ă p ci i
pe ca r e osocot eamprovi zori e;cucât ar fi f ost mai grea ma şi ir eacuat âtsar fi dove di t mai l ămuri tl a ră f ui al a g en eral ă, si l ui r eanoa st ră. Si ngu ru ll ucruca re nea p r eocu pata ost f sal var ea r a mat eisaua câ t maimul t di n arm aă t.Î n asem en ea con di ţ i i , afi rmaţ i a u li Mar gh j l omanşia b an deisal e că sem nasem l a Buf t eaact ul de cesi une at eri t ori i l or ceru t e n ar fiavu t ni mi c su păr ăt or en pt ru noi , dacăar fiost f ad evăr at . Dar u n er a a devăr at , şinu put eamper mi t e ca Guve rnul vân duţ i l orsăşicr eez e u n su cce s b azat pe o m i nci ună.Noinam sem nat l a B uf t eaun t rat at de p ace, şini cimăca r pr el i mi nari i l e u li . Noiam sem nat o p rel ungi r e d e a rm i st i ţ i u pen t ruî ncep erea rat a tt i vel or e dp ace şi î n act ul sem natl a Buf t ease r p eved e n umai pri nci pi ul unor ect ri ficări al e gra ni ţ el or Carp aţ i l or ără f i ci n o s peci fica re şi f ără i ci n o h art ă anex at ă. Am arăt at a mi su s căhart a curect i ficări l e g r ani ţ eineaf ost î nmânat ă a dou a zi după sem nar eapr el ungi ri i arm i st i ţ i ul ui , cădep art e d e apri mi l i ni a d e r ect i fica r e p rop usă , am pr ot est at î mpot rva i ei , căam decl arat f orm al căcerer i l e au st r oungare nu maicon st i t ui au o r ect i ficare io c a nexi une şi că u nl e vom put eaaccept a. Am poves t i t pl ecar eameal aI aşi pen t ru a su pune Guver nul ui şiRegel ui t oa t e cereri l e P ut eri l or en Ct ral e şi pesi mi smul meuî n ce ri pvea pri mi r eal or . Am mai povest i t cuacel pri l ejşicon ver sa ţ i i l e mel e p r el i mi nare cuKuhl mann, cu gen eral ul Hel l şicuMack en sen , şidi n t oa t e rei eşea câ t se oa pt e d e cl ar cel puţ i n at ât a: căni cipen t rui nami c i l ni a Hrani l ovi ci– C zem i n nu era l o i ni e. , ne vari et ur” .Î miveneasăr âdauzi ndpeguvernament al ivorbi nddeunsucces fii ndcăse câ şt i ga seră 10. 000 de k i l omet ripăt r aţ i pe p oa l el e C arp aţ i l or .Î mi ad uce am ami nt e de art ha u li Macken se n şide r p opu ner i l e u li Kuhl man n, da r nu put eamvor bi desp re el e,fii ndcămă op r eaui nt er esel e su peri oa re al e ă ţri i . Câtde dep art e su nt t oa t e acel e cl i pe de pat i mă di n pri măva ra an ul ui 1918! At ât ea sau î nt âmpl atde at unci , at ât ea sau sch i mbat î ncât ci ne p oa t e să maipri ceap ă căa ost f o vr eme n î care neam î mpărţ i tî n dou ă şi neam băt ut l a cu ţ i t e p en t ru a l ămuri dacăceda semsaunu pe h ârt i e I „ mper i ul ui Aust r oUngar ” un pet ecmaimul t saumaipu ţ i n di n păm ân t ul Român i ei ? D e pe ma ur r ăzb oi u l u i ,I mperi ul Aust r oUngar asprăbuşi t şisa ri di ca t Români a Mar e n î l o cu l l u i . _O i şcu ţ i i cacel e raport at e acinu maiau ecât d o val oa r e de ar hi vă. Căci bazal pi saprăbuşi t ,şici t i t ori ipotsăseî nt r ebedecenul el asui t at esub praf ul aşt er nut de vr emuri pest e el e.Aş p ut ea răsp unde căl eam evocat fii ndcă l a urm a urm eiscri u ami nt i ri l e mel e,şicăî n ami nt i r eamea , zi l ni cel e p ol emi ci car e auţ i nut de a l n ist al ar ea u Gve rnul ui Mar gh i l oman şipân ă J a sem nar ea păci i di n Bucu reşt i , au rămas nî căvi i . Dar am şio u jst i ficar e d e u n or di n mai puţ i n su bi ect i v . La I aşi ,î n mi zeri a noa st ră moral ă di n 1918 şiî n mi j l ocu l i nut i l el or zb uci umărisu flet eşt i pri n ca re a m t r ecu t , sau pl ămădi tt oa t e,şi
buneşir el e,cât esaudesf ăşuratmait ârzi uî nbi necuvânt at anoast răRomâni e Mare. Pen t rucei ce vor t a cău mait ârzi u săcon t ur eze gi ori ni l e R omâni eiî nt regi t e,st ări l e s uflet eşt i şimen t al i t at eaacel or vrem uriperi mat e n u vor f fi ără i nt eres, şie b i ne s ă fie mărt uri si t e. Aceast ă pol emi căasu pra con di ţ i i l orde pace a pasi on atl umea– de cesă nu o pune s m? — Fi i ndcăî n dosu l eisa ascu ns l upt aî mpot rva i l ui Aver escu . Li ga Pop oru l ui l uase i n fiţ ă, pop ul ari t at eagen eral ul ui creşt eape fi eca re izşit oat ă su flar eapol i t i căca r e n u mergea cunoi ,t oa t e ep lădăt uri l e p art i del or al f i t e pri vea u cu gri j ăl a„ st ea ua” ca re sedi ca ri . Fără l t at recu t pol i t i c d ecâ t sc urt ul să u Mi ni st er n di i anuari ef eb ru ari e,î nvi ngă t oru l de a l Mărăşt i şiomul t ran şeel or u n put eafi at aca t uşor . Br eşa î ncer cat ă de Guver nul Margh i l oman pe t ema cesi uni l ort eri t ori al e, î n rep ut aţ i a gen eral ul ui ,a f ostnupri l ejbi neven i t şipen t ruadevă raţ i i adversari ai „ ri t mul ui nou” î n pol i t i că , pen t rul i bera l i . Sau rep ezi t şieiasu pra o n ast ră uc maimul t ă vi ol en ţ ă şicumaimul t ven i n î ncă ecât d Margh i l oman i şt i i . Î ndr ep t area , zi aru l Li gi i Pop oru l ui , naî ncep ut săapară decâ t pe l a 12 ap ri l i e,aşacă ân pă a l a ceaat d ă,nam put ut răsp unde S t eagu l ui mar gh i l oman i stşiMi şcări i Brăt i en i l or ecât d ri npAcţ i uneaRomân ă, zi ar ed i t at de u n an ume oa In Ni col au , un si mpat i zan t alacţ i uni i gen er au ll ui . Găsesc pri nt r e hârt i i l e mel e un n umărdi n aces t zi ar , cu da t a de 22 mart i e 1918 di n ca re rep r od uc,cacu ri ozi t at e p r ei st ori că , urm ăt oru l art i col , careă d t on ul pat i meinoa st re d e at unci ,î ngrăd i t ă n îcăpri n t eam a su pri mări i di n part ea n ueicenzu ri car e n e u rmăr ea şi dân sa cu pat i mă: O scri so ar e a dl ui C. Ar get oi anu O n if ami e a zi aru l ui Mi şcar eaGuver nul Aver escu nu a su bscr i s ni cio con di ţ i e d e p ace. Ce a su bscri s d l . C. Ar get oi anu l a B ucu r eşt i . Pnmj mj i i nj gart eadJuLC^ Ar get oi an u, f ost mi ni st ru şidel egat alRomân i ei l at rat at i vel e d e p ace, urm ăt oa r eascri soa r e:J) omnul e D i r ect or , Nu am r el eva t până a cu m afirm aţ i i l e n eseri oa se şi i nsi nuări l e en t den ţ i oa se u p bl i ca t e n î zi aru l Mi şcar ea d b drt i n el ei mncel ul u i cu î nt r eaga răsp u nder ei i anse o e r şt e dezast ru l uie desu a lor Tu u ca ado şi el al t e. N u l eam r el evat ncăru d fi că a ş at fid pu t u t demon st ra zăd ărn i ci a or l decât sp unân d u lcr uri şici t ân d docu men t e car e ar fi put ut st ânj en i neg oc i eri l e d i pl omat i ce nîcu rs. Voif acel umi nă com pl ect ă, sp r e sat i sf acerea t ut uror ,î ndat ă după î nch ei erea păci i şirati fica rea ei 1. Nu p otl ăsaî nsăsăt rea căo afirm aţ i e pr eci să , ca r et r ece pest el i mi t el e i nsi nuări l or n u or oam en if ără răsp under e.Mi şcarea i n 2d 1 mart i e scr i e: „ Bul et i nul pol i t i c d e a zi ,î n cepri veşte ratati tvel e d e p ace , est e d e a şanat ură
î ncâ t cercu ri l e o fici oa se fi a rm ă căî n ce ri p veşt e p art eat eri t ori al ă, 70 l a su t ă di n pret en ţ i i l e germ ane a l ca r e co nven i se u Gver nul Aver escu au f ost sal vat e” . Mi şcar eami nt e.Guver nul Aver escu nu a su bscr i s ni cio con di ţ i e de pace. Eu am su bscr i s,ca el degat ul Guver nul ui ,o p rel ungi r e d e a rm i st i ţ i u de 1 4 zi l e pri n ca r e se admi t eacabaze e dd i scu ţ i e,pe â l ngăal t el e,pri nci pi ul unor rect i fică ride ron f t i eră l a gra ni ţ a Carp aţ i l or – ără f i ci n o sp ec i fica re e dn ît i ndere sa u de oca l l i zare. Î n cu rsu l nego ci eri l or u n sa sem nat ni ciun prot oc olşinu sa d atni ciun f elde con si mţ ămân tl a vr eo r p op uner e au st roungar ă. Ne bucu răm dacăGuver nul Mar gh i l omana pu t ut câş t i ga70l a su t ăf aţ ă de cerer i l e n iami cu l ui ; de u n câ şi t g a fţ ă de co ndi ţ i i con si mţ i t e d e G uvern ul Averescunupoat efivorba. Afirm aţ i a Mi şcă ri i co nst i t ui e o mi şel i e pol i t i cămai mul tl a act i vu l r ep rez en t an ţ i l or n u ui regi m prăb uşi t car e n u maipoa t e u lpt a cuarm e eal l e. Pri mi ţ i vărog et c.Et c. C. Ar get oi an u „ Lu mi nă com pl ect ă nam put ut săo f acdecât ab i aî n aces t e Ami nt i ri . Nu er a de al t mi nt eri l i pi st ă de humorsa t i sf acţ i a Mi şcă ri i pen t ru amel i ora rea n co di ţ i i l or de p ace aţ f ă d e a t i t udi neal ui Brăt i anu di n i anuari e, ca r e cer eal a masa verd e a on C si l i i l or e dC oroa nă, con di ţ i i de p ace câ t mai rel e ca ă sp ut em doved i al i aţ i l or oşt n riet c.Et c.Ren unţ ase oa r e săe lmai dovedea scă ceva, de cân di nst al ase ep M argh i l oman l a câ rma ă ţri i ? Adevă rat al upt ăî mpot rva i mar gh i l omani şt i l orşia l i beral i l or , pe t ema prel i mi nari i l or deace, p nam duso n îsă ri pn pr esă, căci cut oa t ă p orn i r ea m ea, mă st ân j en ea gr ozav en zu cra,maisăl bat ecă ecât d pe vr emea ul i Br ăt i an u. Am duso cuvor ba d i n om î n om, l a C l ub. Rei nst al atdeasu pra u li Tu fli , JockeyCl ubul di n I aşi pi er duse u n numai caract eru l săude cer c sel ect , dar ch i ar şide cl ub î nch i s.Deşi l umeaco nt i nua să i zi că„ cl ub” ( di st i nct i vu l de J „ock ey” căzu se e d mul t ) , deşi corn i 'Mat eiCan t acu zi no î şiî nch i pui a cămai pr ezi dea ză un co mi t et ,l oc al ul de p es-t e Tu fli se r a t nsf orm ase ncet î ul cuî ncet ul î nt r un f el de sa l ăa p aşi l or pi erd uţ i ,î nt r un adevă rat f oru m al Capi t al ei , unde n it ra n ci e v oi a,î c al a mo a rămu ,şi un ei fiecar e î ş i f ăcea t r e but r i l e, ua ne a l a ca l e cât e oi nt r i gă sau şi da d ru l pd at mei p ol i t i ce, du p ă em pp er m en t . E rau şi sal oa ne n î car e se uj ca , dar ot t mai puţ i n. Pol i t i căî n sch i mb, se ăcea f t otmai mul t ă. Acol o veneaudel agarădeadrept ul ,t r ogl odi ţ i ieşuaţ ipri nor ăşel el eşit âr guri l e Mol dove i , aj i ţ i aţ i de n ou t ăţ i . Aco l o seî nt âl nea u f ru nt aşisi mandi co şicaşi oa men i de â rnd di n t oa t e p art i del e;uni i al er ga u după u n osci or e do rş, al ţ i i după o n ăl ucă– d ar t oţ i , şimarişimi ci , după şt i ri . La „ cl ub” mam dus şi eu zi l ni c,şidi n om î n om, l a urech e sa u pri n gru purisi mpat i zan t e d e ca r e se al i peaumait ot deau na şi mut r e su sp ect e d e sp i on i( ceea ce ă n î mcân t a căci î mi perm i t eai eşi ri„ cu f ol os ”î mpot rva i pat r on i l or careiî nt r eb ui nţ au) , mam
st rădui t sădemon st r ez şi nevi novă ţ i a noa st ră şir ea ua cr ed i nţ ăa c eor l ce cău t au să ză dărn i cească î ncer carea e d e rn înoi r e n aţ i on al ă p ri n Li ga op Poru l ui pe car e o nî fii nţ asem . Margh i l oman i st i i car e nu pr eaf r ecve nt au Cl ubul fii ndcăsesi mţ eaucu per i de u lp^î mi r ăsp undeaupri n St eagu l şiafi şaupe zi duri hărţ i cucel e d ou ă l i ni i de r f on t i er ă, cea pr ezen t at ă nou ă de^ zer ni nj i cea ob ţ i nut ăî n gen unch i şi cul acri mi î n och i de ^ Cj ano^ Al eco j ' . Cât a t r eb ui t săr egret e b i et ul Con o Al eco , după noi embri e,pl at i t udi ni l e şi umi l i nţ el e u li răm ase nu it i l e!Dar î n mai şi i uni e si t uaţ i a erauct ot ul al t a. După ce m art i e n ît r egşio part e d i n apri l i e t âmpi se ul mea cu zi l ni ca fi a rmaţ i e că oi npri mi seml i ni a C ze mi n, î ndat ă ce au i zbu t i t să red ucăo b ună part e d i n pr et en ţ i i l e n iami cu l ui ( pe ca r e n oidacăam fi con t i nuatsă rat tăm şiam fi vr ut l eam fi put ut r edu ce u c si gu ran ţ ă şi mai mul t )– p r epu şi i Koman dan t ur eiau î ncepu t să r u l e asu cce s cu m ur l ă câ i ni ia moa rt e.St eag ul publ i caî n fiecare umă nr baport ret ul „ sal vat oru l ui ” , ba cât e o l ap i dară sen t i nţ ă ex t rasădi n câ t e o em n uri t oa r e cu vân t are a uil – b a câ t e u n art i col docu men t arpen t ru a d ove di cât câşt i gaseom R ân i a d e pe rma u Cabi net ul ui de a l Răcă cu ini . După vot areaal i pi ri i Basa rabi eide că t r e S f at ul Ţări idi nChi şi năuî nnenoroci t el econdi ţ i icunoscut eşisemnareapăci idel a Bucu r eşt i , St ea gu l a mer s cui ncon şt i en ţ a şicuneru şi nar ea ,î nt r un art i col i nt i t ul at Fapt el e,până a scri e căGuvern ul f ără b O raz ori sp se eri tt ori u^ţ ări i cu 55. 000 ki l omet ripăt raţ i 1„ ceea ce ep rr ezen t a u n con si derab i l câ şi t g su b rap ort ul t eri t ori al şiet ni c”Ş i neru şi nat ul art i co lî nch ei a cu co nst at area , pl i nă de b eat i t udi ne:„ De aceea l . Al d exa ndru Margh i l oman a a vu tt oa t ă d rept at ea să excl ame:Ţa ră î nvi nsă, ţ ară î nf rânt ă, Român i ai eseot u tşidi n răzb oimaimare capopul aţ i e şi crescu t ă cat eri t ori ul , şisănu se i u t e că î nvi ngerea – co nt i nua si mbri aşu lI nt ern el or – şi î nf rângerea, e d at ori t ă G uvern ul ui Br ăt i anu – Ta ke I on escu , pe cân d sp oru l de e tri t ori u e meri t ul ( ! ) Guver nul ui Mar gh i l oman . Fapt el e st au mai pr esu s d ecât vor bel e.Am datf apt el e! ” E de mi rare că ad ver sari i Român i einu sau gân di t să rad t ucă ces at e â rn duriap ăru t e n î ofi ci osu l Guver nul ui Ţă ri i , ca să l e p ui e n î 1919 su b nasu l cel or care oi aucr n ou a h a rt af E u ei !u Î n r un p au l t rt col ot r ep ei vern a a l e, î nal pi sma ad evăru l u iăşi ă r ărop n i ci nt scru la d ei a al co mp r om i t e gu vi i t oru l ,men unt scri b f on duri l or sec ret e n u se sfi a săpui e n egru pe al b2: „ Nu sa repet at î ndeaj uns adevă ru l ca r e va fi mâi ne n î pr obel e evi den t e a l e st Iori ei( ?) : Basa rab i a a reven i t su b st ea gu ll i ber al Români ei , mul ţ umi t ăt r at at i vel or e da l Bucu reşt i . Vot ul de l a Ki şi nău ( si c)al Sf at ul ui Ţări i a av ut săco nsa cre ceea ce se ăcu f se cu put i nţ ă pri n acţ i unea i d pl omat i că aoa men i l or car e aupri mi t put er ea nîora cân dt ot ul er a pi er dut ” Şi păcă t oru l scri b mai rea mi nt eaşinen oroci t el e cu vi nt e pron unţ at e aB l ârl ad , cupri l ej ul cam pan i eiel ect oral e,de C C. Ari on , om
cu msecad e d ar orbi t de p at i ma p ol i t i că: „ Răzb oi ul l ui Br ăt i an u3 a pi er dut Dob rogea Mu şi nţ i i , paceaoast nră a re datRomân i ei 1 Adi că45. 000 kM. Păt raţ i Basa rab i a şi10. 000 câşt i gaţ i asu pra cesi uni l orconsi mţ i t e d e G uver nul Aver escu ! 2 St eagu l di n 17 i uni e 1918. 3 Răzb oi ul nost ru ,r ăzb oi ul pen t rucare sej ert fisefloa r eapop oru l ui nostru. — Război ul l ui Brăt i an u! Pâ nă unde poat e coborî pat i ma pe om! Basa rabi a! ” Toa t e acest easau i u t atde mul t : ci neşimair eam i nt eşt e de dur er eaşide ru şi neanoa st ră l a ci t i r eaacest or esăb n ui t e cu vi nt e!Român i a Mareen a răsp l ăt i t de u mi l i nţ el e n îdurat e n î acel e cl i pe d e a măr ăci une;dar e bi necaşigeneraţ i i l emainoisăaflepeundeam f ostsi l i ţ isăt r ecem sau,dacăo şt i u, să şimai aducăami nt e d e n îcercări l e n oa st r e.Poa t e săvi e şi rândul l or – şide va ven i să u nşipi ardă năd ej dea, cu m nam pi er dut o n i cinoi . I nsi st en ţ a meaasu pra acest orr ăzb oi el i per i mat e cuMargh i l oman şicu oa men i i săi nuşiar e ob ârşi a n umai î n ami nt i r ea em oţ i i l or pri n care am t recu t at unci , eaest ej ust i fica t ă şipri n f apt ul cănen oroc i t a st ar e de s pi ri ta gu ver nanţ i l or i n d acel e vr emuria l ăsat o u rm ă adâncăî n al căt ui r eaul t eri oa ra a Români eiî nt r egi t e.Cri mi nal a st răd ui nţ ă,î nt emei at ă numaipe ved eri l e u nui st râmt pol i t i ci an i sm, şicare î mp ai ns p e Mar gh i l oman să-ş i cr eeze cu ori ce preţ „ su ccese”, 1a dus a lo o ta tl ă sa bot are aUni ri i noa st re cuBasa rabi a, ca r e s-a vâ să rşi tî n ce l e mai dep l orab i l e co ndi ţ i i . To t ul s-aăcu ft l a rep eze al ă, ori cu m, numaisă se acă. f Tr ebu i a Şef ul ui „ un su cce s” , un ev en i men tl umi nos e p car e să 1 op ună î nt uneca t el or ert p ract ăride a l Bucu r eşt i , şiî it r eb ui a rep ed e casă poa t ă b at e ob t a,săşif acăo a ur eol ă cucare să r o bească umea l şi să oad ucă să mai ui t e de j al eaco ndi ţ i i l or d e pace:orm fal i t ăţ i l e U ni ri i secerea u sf ârşi t e î nai nt e d e sem nar eat r at at ul ui cuPut eri l e C en t ral e.Pân ă amuri t , dar a mial es câ t a st at l a p ut er e,Mar gh i l oman nea ost f pr ezen t at de p art i zan i il ui caomul ca r e n ea dat Basa rabi a; î n r ea l i t at e el şiGuvern ul l ui nau con t ri bui t cuni mi c l a al i pi r eaţ i nut ul ui de p est e P ru t , şisi ngu r a urm ăl ăsa t aî n desf ăşu rarea even i men el or d şef up l Pa i du l u Con or ,să af ost ar hi zarea el ei cma i. smer i t e t şi r ân de u i t e r ovi nrt ci i d i nicât eservat u rmau l căt aa un i ască om R ân i a Mare Vi rt ual , Basarabi a sa uni t cu . Ţar a Român easca î n momen t ul î n car e sa desp ărţ i t de R usi a Sovi et i căşisa con st i t ui tî n Rep ubl i căAut on omă Mol doven ească. Aşa cu m er a al căt ui t ă,cupăt ura ei ru ral ăî n mare aj m ori t at e r omânea scă , dar ned eşt ep t at ă n îcăl a v i aţ a p ol i t i că , cuco l oni şt i i eigerm ani i ndi f eren ţ if aţ ă de revo l uţ i i l e st iori ce , cu ca ngren aj yj i dqvea sc a, ca re se nt i n î se se cao peci ngi ne p est e o raşe şi pest e â tr gu ri , cupl eava eide p răşen i de o ta t e neam uri l e,nep r egăt i ţ i pen t ruo vi aţ ă au t on omă – B asa rab i a,red usăcami j l oa ce aut oh t on e d e o r ga ni zaţ i e,de r t ai şide p rop ăşi r e,nu put eaasp i ra l a o vi aţ ă
i ndep en den t ă pe car e n i mi c n o u jst i fica, şide vr eme ce se espă drţ i se e d R usi a nu put eacă dj j _d j cj ţ ^^raţ ej e^ ^m^ni ei j de ca r e ol egaşio c omuni t at e st iori căde veacuri ,şirasa,şil i mba,şiri t ulr el i gi osalcel eimaivi gur oaseşimai numer oa se op pul aţ i i de p e cu pri nsu l ei . Era o ch est i une d e i t mp, dar sor ocu l Uni ri i ar fiven i t de a l si ne,ch i ar ă f ră i n oi ci nt erve nţ i e d e a f ară. De f ap t . Basa rab i a sa uni t cu Pa t ri a Mamă,dacănu n î c l i pa î n car e sa hot ărât t ri mi t er eaarm at einoa st r e p est e P ru j t ,l a ch emar eacâ rm ui t o-r i l or basar abeni–adi căl a4i anuari e1918–celpuţ i nî nmoment ulî ncaret rupel e noa st r e a u i nt rat î n Chi şi nău. I n zi ua de 2 4i anauri e,r ep rezen t anţ i deai Ar deal ul ui ,deaiBucovi nei ,deaiVechi ul uiRegatşideaiBasar abi eiauşi să rbă t ori t acea st ăUni r e – nîaşt ep t area cel or l al t e – ri pnt r un mani f est publ i ca t cuî nvoi reat ut ur or au t ori t ăţ i l or i n d Chi şi nău ,î n zi aru l Români a Nou ă,organ ul năzu i nţ el or oa nst re n aţ i on al e. Sarfi put ut cr edecăMar gh i l omana ob ţ i nut cel puţ i n con si mţ ămân t ul Put eri l or en Ct ral e a l mar el e a ctde d r ep t at e,ca re d esi gu r căî n acel e vrem urinu sar j u fit aţ j ^ăyâ r^i Jar aT Oi aJ or . După cu m r ei esei ndci t at ee l d e mai su s, Margh i l oman sa ău l datşicuacest „ su ccespl om di at i c” . O sf runt at ă mi nci ună mai mul t . Ci t i t ori i acest or am i nt i riau put ut con st at a că ch est i uneaBasa r abi ei f usese defi ni t i v regl at a, şif ără i n o di ci ficu l t at e.Guvern ul Averescu î n t rat at i vel e sa l e c u r ep r ezen t anţ i i Put eri l or en Ct ral e.Kvi hl mann şiCzer ni n au veni tl aBucur eşt icuhot ărâr eal uat ăsănel aseBasar abi aî nschi mbul ci op ârţ el i l or p e ca re el p roi ect aseră . Ni mi c n u ar fif ostal t f elmai uşo r pe nt ru dânşi i decâ t săoc upe şi ţ i nut ul di nt r e P ru t şiNi st rucut ru pel e d e ca r e di sp uneauî nt re K i ev işOdessa. — Ocu paţ i el a ca r eî i pof t ea u cunsi i st en ţ ă Sovi et el ej ucrai nen e.Naf ost pri n urmare er mi t ul nost ru, all ui Aver escu şialmeu , că m a ob ţ i nut con si mţ ământ ul aust r ogerm an. Vr emel ni c n idi sp en sab i l ,l a a l i pi r eaBasarab i ei , dar aost f şimaipuţ i n mer i t ul l ui Margh i l oman . Î ncăo dat ă.Mar gh i l oman n a avu t ni ciun mer i t 1l a uni r eacuBasarab i a, dar a avu t un rol . Soa rt a,oa rbă î n hot ărâri l e ei , 1a desem nat ca să i scăl ească act u U ni r i iî n z i ua d e 7 mart i e d 1 9 1 8 .Mar Dacă î n an l ocşi sărmăr u ească n su u s per sl on al d e exp l oat at di n2 coace e P r u t , gh i l om ar fi dat seam a d ecce i mport anţ a act ul ui ce ra e os rt i t săî nch ei e ş i ar fisă vâ rşi t ri t uri l e U ni ri i aşa cu m t r ebu i a,rol ul săuput ea fimar e şi , 1 După cu m mait ârz i u n a avu t ni ciun mer i tl a al i pi r eaBucovi nei , _d eşi _L Lar” I . Maj or aat dordi n gen er al ul ui Zad i c să ocu pe S uceava î n ul t i mel e zi l e a l e g uvern ări i sa l e,l a sf ârşi t ul l ui oct ombri e 1 918. Pen t ru acest actcel puţ i n, recu noşt i nţ a naţ i on al ăi ar fi î nscri s numel eî n I st ori e cul i t er e d e a ur . Dar a Mrgh i l oman er a un sp i ri t pr easu per fici al casă poa t ă cu mpăn ii mport an ţ a eve ni men t el or st i ori ce nîî nvăl măşea l a căror af usese
aru ncat pe n eaşt ept at e.Pen t ru dân su l mare l e a ctde d r ept at e p ri n car e Provi den ţ ar ep ara u mi l i nţ a c e n i se ăcu f se ri p n sp ol i eri l e d i n 1812 şi1879, se r ed ucea l a cu vâ nt ul „ uni re”pus n îf ru nt eaunui art i co l di n St ea gu l ; rea l i zarea Uni ri i şimod ul cu m a ost f real i zat ă,nu l au pr eocu patun mi nut . Căcial t f elnu sar u p t ea ex pl i cacu m, el , şef ul Part i dul ui Con servat or , ar fiput ut da mâna şi î nch ei a Uni rea cu o b an dă de b esm ei t ci , pri n ni mi c mp î ut er ni ci t ă să vorbea scă şisă ot hărască n nu î mel e p op oru l ui basa r ab ean . Greşeal ă d e n ei er t at ! Luân d „ Sf at ul Ţări i ”î n seri osşit rat ând cu elM^gh i l pmanj i bol şey i za ţ şia nen oroc i t Basarabi a p en t ru maimul t e decen i i . Sf at ul Tări i naf ostî nt r adevă r decâ to f orm aţ i une pol i t i căde i mpost ură, un f elde sovi etde a mest ecă t ură n î ca r e b ol şevi smul , naţ i on al i smul , r omân i smul , ru si smul , sem i t i smul şil i ber ai l smul bur gh ez bâ l bâi au şise î ncu rca u î nt r o ci udat ă şij al nj căca co f oni e.I eş i t di n al eg eri cu t otu l ficti ve , el nu rep r ezen t a n i mi c şi pe n i men i . De a f pt , membri il ui se mp iuseser ă si ngu rişi i zb ut i seră să se şeze a n f î ru nt eami şcă ri i fii ndcăl ocu ri l e n u f useseră î ncă ocu pat e d e a l ţ i i . Compus d i n r omâni _n eu ni on i şt i( erau şide a ceşt i a) , di n ru şi şidi n evr eisi mpat i zan ţ i cuMoscova saucuUcr an ia sa u ch i ar af „ t on omi şt i ” , di n germ ani şidi n pol on ezi – con gl omer at ul st rân s n îj uru l firm eiSf at ul Ţă ri i na şt i ut ni ci od at ă ce a vru t , af ar ă de u n si ngu rl ucru :o h ot ărât ăî ndru mare r sp e st ân ga. Cea m aimare part e a acest ordep ut aţ if ără an mdat , dacănau f ost bol şevi cisadea,auf ostcelpuţ i nr evol uţ i onarideci şisădeagat ape„ burj ui ”–î n sp eţ ă pe p r opri et ari i mariru r al i şiurba ni , ca r e n i cinu f uses eră pri mi ţ iî n Sf at su b cu vân t că ăm r ăseser ă d evot aţ iţ ari smul ui . Ni mi c nu poa t e da maiexa ctt on ul st ări l orsu flet eşt i cean i mau e pcei mai mul ţ i di n domni i di n Sf at ul Ţă ri i şil ămuriat mosf er aî n care se esf ăşu drau dezb at eri l e,caurm ăt oa r eaî nt âmpl are,pe ca r e a m t răi t o.Era pri n mai ,î n t ot ca zu l după U ni re,se ncep î use şi î n Basa rabi a o r ga ni zarea i gi iLPop oru l ui . Pop ul ari t at eal ui Aver escu t r ecu se şi di ncol o d e P ru t , dusă e d e rgi men t el e t ri mi seaco l o şif avo ri za t ă şipri n f apt ul că , născu tl aI smai l , gen eral ul put eafi socot i t dr ept basarabea n. Ca mait ot deau na î n asem en ea cazu ri î ncepu ser ă ch at r să rcu l e el f de el f de ege l nde n îj uru l acest einaşt eri pe p ământ ul ţ i ni u ul ui ci al i pi t . Urm ân d săsecon st i t ui e un com i t etcen t ralde or gan i zar e pen t ru n ît r eaga provi nci e,băt rân ul dasca LAl ex andri 1, î mput ern i ci t ul Li gi i , nea pof t i t , pe gen er alşipe mi ne,l a Chi şi nău . Pe vr emea ceea a un se căl ăt or ea cu uşu ri nţ ă,ci numaicuvoi a st ăpâni ri i ;t r eb ui e săr ecu nosc că Guver nul a ost f f oa rt e a mab i l f aţ ă de n oiî n acea î mpr ej urar e şi nea pus a l di sp ozi ţ i e u n va go n mi ni st eri al . Am ghi ci tmânal uiMi t i l i neucar evoi apr obabi lsănerăspl ăt eascăt recut el e noa st r e a t en ţ i if aţ ă d e d ânsu l . Pri mi ţ i apr oape ofi ci al î n ga raj ^hi sj nau unde oţ ti
ofi ţ eri i su peri ori i eşi seră nai n ît eagen eral ul ui ca r ei co mandase nît i mpul r ăzb oi ul ui , pr ezen ţ al ui Averescu a răsc oj i tt ot ora şu l . După o con sf ăt ui r e–î nt runi r eî n cu rt eaumbr oa sădi n dosu l şcol i i unde l ocu i a Al exa ndri( er aî nt r o d umi ni căşişcoa l a erai beră) l neam dus a lo şed i nţ ă so l emnă a Sf at ul ui Ţări i ,ţ i nut ă di nadi ns n î ci nst eagen eral ul ui şil a ca r e u fsesem pof t i ţ i . Nu mai şt i u ci ne p rezi da, dar nu erancu Il eţ . Au l uat pe r ând cu vâ nt ul câ ţ i va ep dut aţ i ,ţ i n mi nt e cănt â îi a vo rbi t Hal i ppa. ApoiCri han – amân doipe o rmân eş t e – cel de al doi l ea m aigr eu– şi după eicâţ i va om d ni mul t mai f ami l i ari zaţ i cucu vân t ul , dj ULga re;au vorb i t ru seşt e.Sa scu l at î n fine A ver escu , şia mul ţ umi tt ut uror . La sf ârşi t ul cu vâ nt ări i sa l e aadr esa t şi cât eva vi cu nt e p e.Rmeşţ e cel or car e1 sal ut aseră n aceast î ă i l mbă.Cân da î ncep ut gen er al ul săvp rbea scăpe ru seşt e,t oa t ă sa l a sa scu l at î n pi ci oa r e şi de unde p ân ă a t unciat mosf er af useseest d ul de e rce, ap l au zel e şi ural el e au i zb ucn i t di n t oa t e p ărţ i l e.Di nt r o dat ă, pop ul ari t at eagen ^ej âMui AvgrgS j cua păt ru ns şi î n Sf at ul Ţă ri i . Dar i m e mi sa st rân s n ii ma.Mă n ît r eb am ce ar s- fi î nt âmpl atdacăî nt r o a dunar e p op ul arănt ru î ni t ăl a Cl uj saul a Si bi u, un gen er alromân arfi vor bi t ungu r eşt e… 1 Al exa ndri ,i nst i t ut orl a o şcoa l ăr omân ească di n Chi şi nău, er a o figu ră f oa rt e si mpat i căşiun om cu msecad e,dar cam ob osi t şişovă i t or nîhot ărâri l e sa l e.Cu barbă şicupăr al b şicuoch i al başt rirea mi nt eamul tî nf ăţ i şa real ui Vi ct orHugo,băt rân,darasemănar eanumergeamaidepart e.Naţ i onal i st î nf oca t , dar i l psi t de ori ceşi ret en i e,răm ăses e af arăde Sf at ul Tări i .Î n ca re păt ru nseser ă numai yrn ech eri i .Î ncân t atde p ri mi r eaceif ăcu se ver A escu l a I aşise u p sese n servi î ci ul Li gi i Pop oru l ui şia rămas mul t ă vr eme n îf ru nt ea orga ni za ţ i i l or d i n Basa rab i a. Fi re şo vă i t oare nsă î , şica m sc l eroza tl a crei er ,a f ost at ras şi de cu ren t ul ţ ărăni st , mai al es u d pă ven i r eaGuvern ul ui Vai da a l put er e,şiî n cel e d i n urm ă ş i a e trm i nat ca rera i ca sen at or nîPar l amen t ul al es de G uve rnul Ave resc u î n 1920. Î n 1918, a avu t să ul pt e şi cucon cu r en ţ a u nui f ost că pi t an Di mi ţ ri u, . Un esc roc r ca e n îvâ ri t se ca pul l ui Averescu ( l aî ncep ut era şo u r de n îvâ ri t tî n pol i t i că ) ,t ri mi ţ ândui după di n Basa r abi a. Di mi ţ ri u so l i ci t a) se el eg aţ i aer p en t ru o rga n i za rea L i g i i es t e n P ru ( pn ri n i un i e-i u l i eoru şi au gu st . Ad ver escu a câ tp e aci să o ea. dpDacă utp u eam eu pi ci lî n prag, o şi da. Tt au &J mf a)uS Cu si gu ran ţ ă căpop oru l mol doven esc di n Basa r ab i a voi a uni r ea( căci o voi a,şidi nt otsuflet ull uimol dovenescpecar eunveacdedespărţ i renu1 sch i mbase, cu m nu sch i mbase ni cigr au il , ni cibi ser i cast rămoşească ) ; cu arm aa tr omână pe ca r e oavea l a di sp ozi ţ i e,şicunemţ i i pe ca r ei avea l a Odessa şică r ora put eat ri mi t e sp re ă p st rare ep o ti ţ co nducă t ori i ov r ei l or şi ai ru şi l or ,t oţ i bol şevi za ţ i şir omânof ob i– M argh i l oman ni cinu t r eb ui a săi a
con t act cupuşl amal el e d i n Sf at ul Ţă ri i . Un pri m mi ni st ru român şihot ărât nave a dec ât un ge stde ă f cu t : sădi zo l veSf at ul Ţări i ,i l eg al al esşii l eg al co nst i t ui t . După aceea r să ocl am p e U ni rea asarabi B eicuPat ri a Mumă,f ără i ci no con di ţ i e,f ără ni ciun adaus,şisă su pui e a cea st ă hot ărâr e u nui pl eb i sci t . Ar fi avu t ast f el^su ccesu l „ să u şi i nai i ut e decâ t 1a avu t , fii ndcănar mai fi pi er dut t i mpul î n nesf ârşi t e n ego ci eri cuşmech eri i şicuren ega ţ i i . Nar mai fi t reb ui t sădea2 mi l i oa ne u li I ncu l eţ . Nar a mifi avu t nevoi e săr ecu r găl a servi ci i l e u li St er e şi săsp ur ce cu sos ul Lumi neiai asma cu rat ă a Uni ri i . Nar mai fi f ost l i t si săaccep t e a fi moa sel e 1 1 con di ţ i i di n ca re u na ( ref orm a agrara) a ru i nat ţ ara i ar cel el al t e a u an ar hi zat o şi au duso a pr oa pe d e p răpast i a com uni st ă. Şi ar fiput ut î n fine re t ri mi t e a l pl eava di n ca r e eşi i seră oa t e t el emen t el e ca re se di ri ca seră n d îauna cel or u b ne,î n t i mpuri l e u tl burial e r evo l uţ i ei . Cu t oa t ă revol uţ i a, masel e ru ral e b l ânde şi su puse, ar fi aşt ep t at – cu m au şiaşt ept at– c u r ăb dare ,î mpr op ri et ări r ea e p car e n i men i nu se gân dea săl e-o u ref ze, şich i ar n î măsu ra nîca re a sf ăcu t .I nut i l ăaf ostî nsăsp ol i erea mari i prop ri et ăţ i cu zeci l e d e mi i de h ectare deve ni t e „d i sp oni bi l i t ăţ i al e St at ul ui ”( l a di sp ozi ţ i at ut uro r p ot l oga rl i or şi profi t ori l or p art i del or) ;i nut i l ăa f ost de a sem en i , bru t al a, nel ega l a şineci nst i t a ex prop ri ere aădu pri l or ca renea băga tî nt r o n îcu r că t ură şiî n com pl i ca ţ i ii nt ern aţ i on al e d i n ca r e n am mai put ut i eş i . Dar casăf acăcet reb ui a săf acă ,„ Con o Al eco ” . Ar fi r t eb ui t săai be şica p şiaut ori t at e.Î n l oc d e ca p na av ut î nsăt oat ă vi aţ al ui decâ t o ref zu r ă adusă cuart ă – şi aut ori t at e n a avu t decâ CAPI TOLUL AL XXLEA î nt emei er eaLi gi i Pop oru l ui , a cărei i ni ţ i at i văo i au după î ndemnul mai mul t or ri p et en i Fi xez cu Aver escu pri nci pi i l e esen ţ i al e al e L i gi i Scri soa r eagen eral ul ui că t r e mi ne şi Mat eiCant acu zi no Pr egă t i rea act ul ui con st i t ut i v D i scu ţ i i cuCuza şi cuPart i dul Munci iî ndru mar ea sa u î ndr ep t area ? A ct ul de co nst i t ui r e aLi gi i Pop oru l ui di n 3 apri l i e 1 918 Li psade en t uzi asm „ Apel ul ” gen er au ll ui Aver escu . Pe cân d Margh i l oman r u cacui f ose bi zan t i ne pot eca gl ori eisp r e Uni r ea B asa rab i ei şi r et p acea a l ucu r eşt i ;p e ndb l i b er ai l i seed a unau l a Georgel Mârzes cu şi dsp i scu au ,î nd ae şt ep t aB r ea n uor i l z e câ mai u n e, r ef orm e l con st i t uţ i on al e şi pr egă t ea u – n u l ear fi mai fi pr egă t i t– n î amănunt el e ei l egea ag rar ă şinou al ege ect el oral ă;pe câ nd con servat ori i – câ ţ i mai rămăseser ă – se văi căr eauşinumaiaşt epauni mi c,dupădezert areaşef ul uil or;–general ul Averescu,Mat eiCant acuzi noşicumi neam î nt emei atLi gaPoporul ui . Jsâ ESMJâJj sLcunervi iî nco r daţ i de t oa t e umi l i nţ el e moral e su f eri t el a Buf t ea, nam avu t măcarăga rzu l uneidest i nderi şia u neiod i hne d e cât eva l e. zi Gri go re i l F i pescu şial ţ i pri et en i mau l uat î n pri mi r e d e a l ga ră. Tr eb ui a numai decât pus n î pi ci oaren u noupart i d car e,cuAve resc u î n capşicu
pop ul ari t at ea ul i cr escân dă n î coa dă,nu put ea să nu st ăp ân eas că t si uaţ i a a l pri mul r evi ri men t pe ron f t ul de ve st . Brăt i anu şil i beral i i erau od i oş il umi i î nt regi , până şial i aţ i l or , şinumai gen eral ul Aver escu put eapune b azel e^ Român i eiNoi , şisem na o p ace or gl i oasă ( să vede 1 că con si der au ca n u sp eci al i stal păci i ) . Vorb i se ej da cuAverescu şiFi l i pesc u mi a adăuga t con fiden ţ i al că en geral ul er a ga t a s ă se ui p e n îf ru nt eauneimi şcă rişisă r c eeze un nou part i d, dacăsar figăsi t un gru p de oa men i dest oi ni cicare 1 săsol i ci t e. „ Numaidt a poţ i săi eii ni ţ i at i va să ad uni pri mul măn unch i de oa men i hot ărâţ i î nj urul gen er an i za u n part i d aşa m cut rebu i e.Mat eiCan t acu zi no mer ge cu noi , dar u n se oa pt e con t a pe el pen t ruorgan i zar e,i ar pe gen er alşimaipuţ i n, e ch i nez nîal e p ol i t i ci i ” - Era el ch i nez, dar nu cu m cr ed eaFi l i pescu – n îcep usem eusă 1 cu nosc mai bi ne caf ost ul să u agh i ot ant . Spi ri t apol i t i c n ît oa t ă put er ea cu vâ nt ul ui , Averescu puneapi ci oar el e n ît oa t e st răch i ni l e p e ca re eln ît âl neaî n ca l e,dar şi ret di n naşt ereiş f ără i ci n un f elde s cru pul e,î i pl ăceasăse î nvârt ească t ocm aiî n acel e p r ob l eme p ol i t i ce m esch i ne ca r e n it er esau î n part i cu l ar r ş pe ad emen i t or ul meuGri goraş şi car e se t pu eaur ez uma n î dou ă cu vi nt e:asa l t ul put eri i . Asa l t ul put eri i mă i nt er esaşipe mi ne,nu mă dau î n l ăt uri , dar nu mă i nt eresa /ora al t ceva , şide a cest al t ceva , ce rep r ezen t a r ea l i za r eauneimariop ere ci so al e ş i pol i t i ce, nu sesi nch i seani cigen eral ul Averescuni cil ocot enent ulFi l i pescu.Eivoi au_put er eapent ruput er e,cuori ce pre ţ şiori cu m, şil a acea st a se ă mr gi neaambi ţ i al or . Pen t ruei , rest ul era ga rn i t urăşil i t era t ură . Am ru ga t pe Fi l i pescui p ş e cei l al ţ i pri et en i să mi l aserăga z de gâ ndi r e,şi mam î nch i s n î casă r ef uzân d, su b pr et ext de ob oseal ă,să r p i mesc pe neva. ci Auf ostpent rumi neceasuridegr eacumpănă,î miori ent asem vi aţ aspr e pol i t i căşierar eu g l a vâ rt s a measăr eî ncepo a l t ă mese ri e,şica r e? i Şch i ar dacă, dezgu st at , maş fi ot hărât să ărăsesc p ol i t i ca p u n mi er a p erm i s să o acf î n acel momen t , după eşecu l uneiscu rt e gu ver nărişisă-m i pecet l ui esc cari er a cuse mnăt ur a da t ă p e u n act de capi t ul ar e al ţ ări i mel e.Nu put eamsa ăm r ân „ omul de a l B uf t ea ” , ori cât de p uţ i nă vi nă aş fiavu tî n desf ăşu rarea d ur er o sel even i men t ef p el î ca e l n îf ru n asem şiori î mp ăca t aş fi f ost î n con şt i i na ţ aor mea en p t ru el u nreca r em i î nt d ep l i ni sem dcât at ori a.de Mam soc ot i t ,î n af ară de o ri ce orn pi re su flet ea scă , osâ ndi t săf ac mai dep art e p ol i t i căşiî ncă pol i t i căact i vă, pe p ri mul pl an, fie şi numaicasăpotpl eca mai t ârzi u, după ce voifişt ersumbrapecar eeveni ment el ei ndependent edevoi nţ ameao ar uncas er ă asu pr a n umel ui meu nepăt at . Aces t puncthot ărât , mairămân eade det er mi natcu m şicuci ne voi con t i nua săl upt mai dep art e p e e te rn ul pol i t i ci i . Am avu ti nt ui ţ i a net ă, di n pri mul moment , că nî sc ău nar ea u Gver nul ui Mar gh i l omansc hi mba seo da t ă mai mul t si t uaţ i a şir aport uri l e d i versel or o n ast re gru păripol i t i ceşimai al espe
a Part i dul ui Li beral .Î n oa rba saporn i r e mp î ot rva i l ui Brăt i anu şiî n si ncera as con vi nger e cărăzb oi ul va ficâşt i gat de ger man i , er a evi den t căMargh i l oman va f ace ot t cei vast aî n put i nţ ă casăi den t i fice e p n eî mpăcat ul săuadver sar cu răzb oi ul al ăt uride î nvi nşi , şisă 1 pi ard ă ast f elî n opi ni a publ i că .I n och i i ad emen i ţ i ail ui Margh i l oman, un Brăt i an u om alnech i bzu i t eii nt rări î n răzb oi , un Bră-t i anu pri et en şial i at al al i aţ i l or n î f rân ţ i , un Brăt i anu ost rac i za t de ge rman i iî nvi ngăt or i– e ra u n om l a p ămân t . Raţ i on amen tf ăr ă cu su r numaică porn ea e da lo p remi ză al f să. Pen t ru mi ne,î nf rân ger ea n fi al ă ager man i l or u n f ăceani cio î ndoi al ă şimut area l upt el or o p l i t i cede p e e tren ul i nt ernpe ce l ext ern , dat ori t ă si mpl eipr ezen ţ e a ul i Margh i l oman î n f ru nt ea u Gver nul ui , nu put eaduce ecâ dtl ar ea bi l i t areauilBrăt i anu şia Part i dul ui Li beral . To at e mi zeri i l eî ndurat e,t oat ăl i psade ca p şide su fletde ca rel i bera l i i ded es erărob pă di n pri mel e zi l e a l e răzb oi ul ui , şit i f osu l ex ant emat i c,şi oa men i i morţ i de ri fg ş i de o f ame p e d ru muri , şit oa t e p ot l og ări i l e,şit oat e l aşi t ăţ i l e u rm au săfie u i t at e şi i ert at e n î zi ua î n ca re,după î ngen unch er ea î nai i i t ea j nami cu l ui , eraăsne a flăm i arăşi al ăt uride o tva răşi i noşt rinat ural i de l upt ă şiî n f aţ a vi su l ui nost rust rămoşe sc real i zat ,î n l ocsăfie o mul l a pământ . Brăt i an u, scose dsoart ă p ri n mân a u li Margh i l omandi n moci r l a p ăca t el orsal e, er a să sevân at e d i n nou şisă evi d e om ul cr ezu l ui naţ i on al . Ori cât am fi î ncercat noisă 1 men ţ i nem pe e te rn ul greşel i l or sa l e d e n ei ert at , si mpl a prezen ţ a a pr ep usu l ui l ui Czer ni n î n f ru nt eaGuver nul ui , si l eaop i ni a publ i că să 1 aşezee pB răt i anu î n l ocde o noar e şi să i şt ea r găast f elt oat e p ăca t el e. Î mi dau se ama căî n acţ i uneaî ncepu t ă cuat âa t vl agăpen t ru opri men i re moral ă şio ref orm ă radi ca l ă a moravu ri l or ol pi t i ce, ob st acol e n oişiaproa pe d e neî nvi ns n i se vor di ca ri î n ca l e p ri n acea st ă rea bi l i t ar e p e ca re n o p r evă zu sem . Era f oa rt e p uţ i n pr ob abi l caBrăt i an u săfi î nvăţ at cevai ndexp eri en ţ a r ăzb oi ul ui . Era rea p nf eu îdat met od el or p oi l t i ce n a t eb el i ce i şpreaden it i fica t cu part i dul să u casăren unţ e a lt oa t e p orn i ri l e şi l at oa t e p ăca t el e sp r e ca re1 î mpi ngea i sp ri t ul de gaşcă. Cât ev a sc hi mbări de n îdrumar e maimul t ap ar en t e decâ tr ea l e,casăaru nce r p af î n och i i oa men i l or ca re cereau al t ceva er at otce se u p t ea aşt ep t a de ă a l unlB ăt i a umfl at p ri vi ct ori a au l t ora. Lup ulen î şi sch i mb ă p ăru l , dar n ravu br a. Ln uu pt a n îcep u t ănmp î ot rva i l i , ca reprez t an t al unui r egi m pol i t i c ceunmaiput ea fisu port at ,t r ebu i a nu numaicon t i nuat ă cu f orţ e n oi , dar e ru lat ă„ da ca po”. Pen t ruacea st at r eb ui au mob i l i zat e o ta t e f orţ el e n aţ i uni i , puse nîmi şca re masel e a dorm i t e p e ca r e n ou al ege ect el oral ăl e î narm a cuvot ul uni versal , ca nal i zat e avâ nt uri l e gen eroa se l e a i t neret ul ui dos pi t î n su f eri nţ el e răzb oi ul ui . Cu un cu vâ nt t r eb ui a ri di ca t ăt oa t ă naţ i unea î mpot rva i sp ect ru l ui unui t r ecu t od i os … Pe care1 cr ezu semcu oţ t i i mort , dar pe care î mpr ej urări l e cău t au să1 î nvi e.
Pen t ruo asem en eaî nt r ep ri nder e cad ru l pl ănui t ul ui nost rupart i d al Reî nnoi ri i Naţ i on al e er a p r ea r st âmt .O l upt ă caaceea pe car e o r p eve deamnu se du ce u n maipe ba ză d e a ri ţ on amen t e,dar , şimaial es pează b ed se nt i men t e, de avâ nt şich i ar de p at i mă. Nu cufir el e ă ti at e n î pat ruşicuanal i zel e co nst i t uţ i onal e a l e a mi cu l ui P.P.Neg ul escu put ea m noi ri di ca . Zeci l e şi su t el e de mi i de oa men i careab ar h n aveau de d efi ni ţ i a unei„ ficţ i uni ” . Şi acest e zeci şi su t e de i i m de oa men it r ebu i a n umai dec âtsă el r i di cămdacă voi am să e n aj ungemscopu ri l e. Si ngu ra pârgh i e cap ab i l ă sămi şt e masel e noa st re er aî ncr ed er eaî nt r un oM. Je vă zu se nît i mpul răzb ou il ui . Ni cif ăgă dui al aî mpărţ i ri i de p ământ , ni ci ex empl ul bol şe vză iri it ru pel or ru se şi t , ni cisp anacu l pat ri oti c d i st i j gţ j pri n gu ri ţ a Regi neişipri n pen i ţ al ui l orga nu f usese ră nîst are să t r ezea scăt ran şeel e.El e nu sau t r ezi t decâ tl a gl asu ll ui Aver escu . Ni cimăca r a l gl asu ll ui , că cinu l ea sp us ni ciun cu vâ nt , cil a si mpl a apari ţ i e asi l uet eisa l e n î za re, î n za r eaoch i l or sa u î n zarea su flet ul ui şicei ca r e a u cr ezu t mai t ar e n ît r î nsu l au f ost t ocm ai cei ca r e n u l au vă zu t ni ci od at ă. Pe câ nd gân dul mi seducea f ast elşiî nai nt e şiî napoi , şil a dr ea pt a şil a st ân ga– l „ ei t mot i vu l ” cucarel ecasem p de a l Buf t eaşicucare i ven sempe d^uj n^pân aj aj aj i , cusauf ără ver Aescu lî mi ci ocă nea nî t i una n î ur ech e.Luna d e exp eri en ţ ăf ăcu t ă cudânsu lî n sl uj ba St at ul ui î mi l ăsa se o ep d l orab i l ă ami nt i re. Nu găsi semî n aceast ăl ună de zi l e ocl i pă de n îţ el eger e,nu î nt âl ni semo i dee domi nan t ă n î af ar ă de aceea e a dr ămân e a l put er e,r aiput usemdesl uşil a dân su lo p r eocu par e d e u n or di n maisu per i orsaumaigen er a. lVeşni c gat a să t reacă de a l ohot ărâr e a l ceapu osă, după cu m l e p ut ea nî cad ra î nj ocu l i nt eres el or sa l e p erso nal e,sfi os ş it otod at ăt ăi osvj i reţ şinai v,ve şn i c n î def en si văAverescunu se„ l i vra” i ci o n dat ă, ni cio cl i pă, ni mănui , şii nsp i ra neî ncred ere o cel r ce se ui t au î n och i il ui , cuaceea şipr eci zi e cuca re nsp ii ra î ncr ed er e cel or care u ded neser ă vr eod at ă och i i cudânsu l . La t oa t e a cest ease adă ugaupen t ru mi ne du r er oase l e moment e di n zi ua când î l văzusem gat a să t ri mi t ă dra pel ul ţ ări i pe ron f t ul de ve stî mpotri vaf ra nce zl i or , şice l e ot t t â at de d ţ i on at ed,d e a l c o n a a a l i ţ a l ăd oi aren nuega î ntsea ra u l t i mei mel ei l ecă ri a Becep uf t ea , câ n î na poi a ta d eN a lt P a l at ,V şi a f ără ru şi ne p r opri l ep s al el c uvi nt e şico nvi nge r. i Era el , Aver escu , cu m er a, dar era. Zi l ni cedovezi î mi ar ăt au p op ul ari t at ea l ui î n, nemai pomen i t ă cr eş t et e.Oamen i i nu maivoi au pămân t , nu maivoi au pace, nu maivoi au . Mer i nde,nu maivoi au od i hnă,hai ne şi bocan ci ^v^ a^ Ayj j re& gu . Fi i ndcăpen t rueiAver escu , şinumaiAver escu ,l e e rzu ma şi l e r ep rez en t a pe o ta t e.Put eaBrăt i an u sauRegel e săl e ă tgă dui ască pămân t , eide l a A ver escu î l aşt ep t au. Put ea M ar gh i l oman şiRegel e săe lan unţ e ap r op i at a pace, eit otde a l Aver escu o aşt ep t au! Tra t aţ i până l ar ăzb o, icusa u f ără
bunăvoi nţ a,casi mpl eel ement edemuncă,nenoroci ţ i ichemaţ ipent rupri ma oa ră, nu numai î n vi aţ al or , dar n î zeci l e şi su t el e d e g en eraţ i i ca r e i au preced at , să şiî ndep l i nea scăr ol ul de oa men i , sau dat omul ui î n ca re şi î pusese ră ncred î erea , şisau dat t ru p şisu fletf ără şo vă i r e şi f ără r p ecu peţ i re. Un asem en eaom qu asi pr ovi den ţ i al . Put eaelfi î nl ocu i t pri nt r al t ul ? S e gâ ndi seră ia ş l ţ i i şif ăcu seră i a ch r n î cercarea cugen eral ul Eremi a Gri go rescu şir ezu l t at ul f usese amen lt abi l . Pop ul ari t at ea e ceva absu r d şiabsu rdul nu se l as ă du s de mânaomul ui . Mam gân di t şimam răzgân di t . Mam su ci t şimam răsu ci t . Per son al , cuAver escu , numi părea ucr l u mare de ăcu t f , şieuunul î n t otcazu l nu put eamporni cudân su l cumul t ă n îcr eder e.Cu l ege nda l ui î nsă, er a mul t de f ăcu t . Numai pop ul ari t at ea ul i put ea m ob i l i za şi f anat i za m asel e d e care aveam nevo i e n îl upt aî nce put ăî n 1917. Şi i at ă cu m, î n l i psaal t or p osi bi l i t ăţ i , şi fii ndcă u n voi am să ăr păsescl i t i po ca, am sf âr şt ipri n a mă î mpăcacui deea ed a u la pe A ver escu î n braţ e.Fără i ci n un en t uzi asmde al t mi nt er i ap r oa pe cu r ep ul si e su flet ească şicucon vi nger ea că col aborar ea oa nst ră vafi an evoi oa să . Rezu l t at ul l ungi i mel e del i berări cu i m ne î nsu mi a f ost ast f elhot ărâr eade a mă co nf orm a d ori nţ el or exp ri mat e d e p ri et en i i meişide a el r ua co nt actcu Averescu.Şiam aşt ernutnumai decâtpehârt i ecât evapunct easupracăr ora t reb ui a săcadî n pr eal ab i l de aco r d cudân su l : 1) Faţ ă de on oa r eape car et oa t ăl umeao man i f est aî ncăî mpot ri va part i del or şi a sp i ri t ul ui de p art i d saude ga şcă, nou a noa st ră f orm ai ţ une n u t reb ui a s ă poart e n umel e d e p „art i d” cide l „ i gă ”î n ca r e a r put easăi nt r e,î n veder eauneil upt ecomunebi nedefini t e,pel ângăader enţ ipersonal işigrupări sa u aso ca i ţ i i dej a co nst i t ui t e,ca re u n şi ar p i erd e p erso nal i t at eal or p rmi it i vă pri n f apt ul aderări il a Li gă . Dat fii nd sco pul pri nci pal al î ncercă ri i noa st r e d e a op une masel el ar gial e p op oru l ui ol i ga r hi i l or e dî mbui baţ iî nr egi men t aţ iî n pa rt i de,mam gân di t că ea c m ai Bună t i t ul at ur ă arfi Li gaPop oru l ui . Pri et en i i cu car e pusesem l a cal e î nfii nţ ar eaPart i dul ui Reî nnoi ri i Naţ i on al e s ă fie i nvi t aţ ia l ua part el a î n t em ei er ep aa L i gi oa st r e, i arri p r og r a mu n ost ru di e a l Od essa să fieect u t i l i zat p en t ru o rt ei n d i n î n d ru mă l e L i gi i ,l ca r e r teb u a să f acă di n resp u l l egi l or şi r eî nt ron ar eaCon st i t uţ i eiun ca pi t al esen ţ i al al pr og ramul ui să u. 2) î ndru mareanoi if orm aţ i uni t r eb ui a săfie net , pe f aţ ă şif ără ni cio r et i cen ţ ă sa u ech i voc, î ndrep t at ă sp r e g ru pul de a l i aţ i al ăt uride ca r e n it r asem î n răzb oişial ăt uri de car e n ăd ăj dui am să sem năm pacea . Ni ciun con t act , nj cj ^o_j nej i aj Mei aţ |_d j _oci i ^ G uver nul Mar gh i l oman fii nd co nsi der at ca n u organ alei . Şt i am euce ă p ţ i semî n t i mpul scu rt einoa st r e gu ver nări pe e te rn ul al i anţ el or oa nst re,şiţ i nea m săfiu l a adăpost ul ori că r eisu rp rn i deri î n acea st ă pri vi nţ ă.
3) Un puncti mport an tî l con st i t ui aî ndru marea doct ri nară î n mat er -e i de r ef orm e soci al e.Tem per amen t ul meucon ser vat or şi ob i cei ul an al i ze i mă î nt ări seră n con î vi ngerea gen că er oa sel e u t op i i scu mpe ext r emi şt i l or e d st ânga nu erau men i t e săf acăf eri ci reaomen i ri i , căpe ca l eaprog resu l ui et apel e t reb ui au săfie u lngipen t rucai nova ţ i i l e pl ămădi t e n î ca bi net el e e to r et i ci en i l or săsepoa t ă adapt ar ea l i t ăţ i l or . Dar m ai şt i am, di n r ăsf oi r eaI st ori ei , căoa men i i nu i esdi n peri oa del et ul burial e e vol uţ i eil or soc i al e d ecâ t pri n sa l t uri , numi t e cri ze, şicăerau cu ren t e mp î ot rva i că rora i ci no p ut er e n u put eapune st avi l ă. Eram pregăt i t să u p n mul t ă a pă n î vi n şii nt ran si gen ţ a mea i d nai nt e d e ă rzb oi pi er duse u ml t di n ri gi di t at eaei . După o ta t e câ t e sent â împl aseră ma şi i al es după câ t e b ăn ui am că sar pu t ea nî t âmpl a,cur ev ou lţ i a ruseasc ăî n flan c – socot eamşieu , ca oa tt ă u lmea, că u n se a miput ea a dn îap oi , ni cimăca r op ri maşi na î n l oc, şicăt r eb ui a săf acemun sa l tî nai nt e.Exp r op ri er eaşisu f r agi ul uni ver sa l erau dou ăr ef orm e ca re r t eb ui au ep nsi derat e ca câ şt i ga t e,şiLi ga noa st ră, f ără săl e mai di scu t e,t r eb ui e n umai să e sp r eoc upe d e a pl i ca r ea or l . Î n con ver saţ i i l e mel e cu ver Aeşcu . Nu put usemî nsă să ămu lr esc deşt aL de. Bj nj i ^j amj ţ eJ ^ gi ce că t re ca re gen eral ul pop ul ar păreacăî ncl i nă cuoa reca r e sl ăbi ci une,î n i nex peri en ţ aî ncep ut uri l or sa l e p ol i t i ceşipri ns n î mrej el e p rop ri ei l ui pop ul ari t ăţ i , Aver eşcu nu se nî f ăţ i şadel occaomul de a ut ori i t at e p e ca r e 1 a cu noscu tl umeadupă Guyer narej ; ^aj dj rLl J2j 6: l i >27 şidupă Rest au raţ i e, ad i cădupă ce şi îpi er duse oa tt ă pop ul ari t at ea. Î n 1918 î mi er af ri căsănu se deapr eamul t după sf at uri l e d emag ogi l or , şi î n st rădui nţ al ui de ase r u cape ca l , sănu sa ră di ncol o d e el . O dep l i nă l ămuri re n î acea st ă pri vi nţ ă era nec es ar ă n ît r e dân su l şimi ne c ăci nu av eamce a maimi că porn i re s ă mă p un î n sl uj ba,pan aşu l ui ” său , cidi mpot ri vă r u măream să u p n pan aşu ll ui î n servi ci ul ca uzei cărei a mă d evot asem . 4) Un ul t i m punctasu pra căru i at reb ui a sămă î nţ el egcugen er au ll î nai nt e de aăşi pî mpr eu nă maidep art e,darasu pra că rui a şt i am di nai nt e că un voiî nt âmpi nadi ficul t ăţ i ,eraunpunctdeor di net i c^Ori câtarfinărui t î nscău nar ea u Gve rnul ui Mar gh i l oman şan sel e u neit r ager il a răspu nder e a cel or n vi ova ţ id e d ezast r el e oa st r e, mă a ngaj asem pr ea m ul t p e acea st ă cal e ca să r en u n ţl a l u pt a pân ă l an ca pă t , ori ca r e a r fif ost so ri ţ i i zb â ndei .S t abi l i r ea r ăsp underi l or şi sa ncţ i uni l or ,t r eb ui a nea păr at săapară c a un ca pi t olde ru fnt e alprogram ul ui gru pări i noa st re şi ni men i nar fi ut p ut con cepe n mart î i e 1 918 o a cţ i une p ol i t i căce n ar fiavu tl a baza ei acea st ă op er aţ i e d e a san ar e moral ă. Î narm atcufiţ ui cameamam dus l a Ave r esc u. Lam găsi tî nt r o st ar e de sen i năt at e n eaşt ep t at ă d upă o ta t e u mi l i nţ el e p ri n ca r e r t ecu se. Nam put ut sămi dau se ama d acă a er can doar e s au st ăp ân i r e de nsi e,căci f aţ ă d e u n om cuo put er e d e d i si mul ar e caa l ui , ori ce nî cer caree dp ăt ru nder e n î ad âncu l su flet ul ui er a zad arn i că. Bi neî nţ el es cău n i am maisp us n i mi c d espre
dest ăi nui r ea e p care mi o ă f cu se i M rcescu l a B uf t ea, şibi ne amf ăcu t . Con vi ns că u n şt i am ni mi c d espr e su pr ema l ui î ncer car e d e ase agăţ a de p ut er e p ri n prot ecţ i al ui Mack en sen ,a î ncep ut pri n a mă f el i ci t a şipri n a se el f i ci t a că sc ăp asem cuf aţ a cu rat ă d e n epl ăcu t a sar ci nă p e car e pri mi se m să o uce dm l a bunsf ârşi t ,f ărăvoi anoast răşinumaidi ndevot amentpent ruTarăşipent ru Cor oan ă*. Mi a an unţ atap oicăşidedese i dem si a d i n arm aă t.Nu şt i u cu m va prezen t a elacea st ă demi si e,dacăcu mvaî şivapubl i caami nt i ri l e – at i ăî nsă cu m mi a povest i t o mi e:După t oa t e a cest e ex pl i ca ţ i iî ncu r cat e1 . Regel e ma î nt reb at : ei , acu m ai săf acipol i t i că ? — Da, Si r e,după î nch ei er eapăci i ,î mi voi da dj mi şj a_d j nj umat ây^ yoi L f a”_g ol i ţ i c^ă. — Cum? Maî nt r er uptReg ee, l după î nchei er eapă ci i ? Eu am con si der at căţ i aidatdemi si aî n momen t ul î n ca r e a i pri mi tî nsă r ci nar eade a 1 Aver escu sepr ezen t ase Regel ui capri mmi ni st rudemi si on at , săşii a r ămas b un şiRegel e i îî ngâ nase ot tf el ul de argu men t e a ( f ar ă d e cel e a devă rat e) ca săi dove dească ece si nt at ea nîcar e se afl ase săem ch e pe ar Mgh i l oman . For ma Guver nul , Un ge neralact i v nu pu t ease mna pace a…„ Repe t ân du mi aces t e p en i bi l e c uvi nt e,pri vi rea I ui Averesc u se' asc uţ i sede o tt, şioch i il ui se f ăcu seră ,răi răi .„ Mam r eţ i nut de ada Regel ui r ăsp unul L. E. ca r e l îmeri t a, şi mam mul ţ umi t săi spu i că, dev reme c e mă au t or i za sa r pă ăses c ar mat a î nai nt e d e n îch ei erea păci i , cu t oat e d i sp ozi ţ i i l e c ont ra re l e a eg li l or n oast re or gan i ce, î l rugamsă m ă con si der e d i n acel momen t ca em di si on at . Rege l e a păru tî ncân t atşimi a st rân s mân a cl ăn ţ ăn i nd veş ni cu ll ui dada.Mam scu l at şiam pl eca t . ^e_j ăcă t os! „ Şi i at ă cu m Fer di nandl eLoya la l ăsa t săpl ecei nd arm aă t pe gen er al ul care upt l ase cusu ccese p o ta t e r f on t uri l e,pe o r gan i zat oru l f ără erech p e al f orţ el or n oa st r er ef ăcu t e,pe n îvi ngă t oru l de a l Mărăşt i ! Ni cio vorbăderecunoşt i nţ ă,ni ciovorbăder egretni ciovorbăcâtdebanal ăde muI ţ umi r eLF ăgă dui se gen er ai l l or egi R neicap ul omul ui de a l Bacă u şier a voi os cal ucru ri l e sera a nj aserăai ml esn e d ecâ t cr ezu se şi căscă pase e dn isi st en ţ el e cuca r e f „ ami l i on ul ”î i amăr a zi l ni c mesel e şi orel e d e od i hnă. Ce p ăcă t os, vorb a l ui Aver escu 1 Gen er a. u ll ma pus ap oiî n cu r en t cupl an uri l e sal e.Hot ărâse săse î napoi ezea lB ^au^j i ndeşiavea t oa t e u lcru ri j e,şisănu se u mt e d i n ca saat ât de com od ă p e c ar e oocu pa p ân ă ce nu va ăsi g o ocu l i nţ ă cu vi i nci oaşj Ja_Pj aţ ^Nj am { ,undevoi asăpet r eacăvara.LaI aşi ,semul ţ umi se deocam dat ă cuo cam er ă p e car e R omul us B ol i nţ i nean u i o p uses e a l d i spo zi ţ i e Jmi preu na cu . „ sal on ul – n î ap art amen t ul săudi n st rad a T j uţ uj my^b otm bot cudi st i nsu l om de S t atAl ecuCon st an t i nesc u Por cu . După ce m i a maivor bi t cât eva i n mut e d e u na şide al t a, Aver escu ma p of t i tl ângăelpe ca nap ea, şi sch i mbân dt on ul mi a sp us ap ăsa t :„ Şi j gu m să vor bi m pol i t i că^ . ”
A î ncep ut pri n ami mărt uri sicăî ncăde l aî ncep ut ul răzb oi ul ui hot ărâse săseJ ahame n îl upt el e pol i t i ce. Î ndat ă după sf ârşi t ul osti l i t ăţ i *orP pUt i garru 1a at ras n i ci od at ă( vorb ă săfie)dar mi zeri i l e d e ca r e sezb i se nît oa mna an ul ui 1916, dez or gan i zar ea gen er aă l p e car e o con st at ase ueă d ri pmel e î nf rân geri ,l i psat ot al ă de pr egă t i re en pt rurăzb oicesedove deaî n fieca r e zi ,l au î nt ări tî n con vi nger eacă u nmaio Poa t e căAver escu , dacăvada vr eod at ă publ i ci t ăţ i i acea st ă scen ă,săo mai „ arap j eze, d 'e ru şi neal ui Fer di nand, dacănu de al ui . Am r ed at o a ci exact cu m mi af ost poves t i t ă,proa sp ăţ ăp -roa sp ăt ă,casărămâi e p en t ru post eri t at e ş i săse rvea sc ăl a„ co rect area ” dj ţ j ram bi cel orj Ţl at i ţ udi ni pri n ca re ad ul at or ii nt er esaţ i au cău t atsă r p eam ăr ească gu r fi a unui Rege edi mocr u. Sch i mbare r adi ca l ă de regi m pol i t i c – ori ca r e ar fi f ost de al t mi nt eri soa rt a r ăzb oi ul ui – p ut easaasi gu r e n î vi i t or exi st en ţ a St at ul ui r omân . O asem en ea sch i mbar e n u put eafi î ncer cat ăî nsăat ât t i mp câ tt oa t e p ut eri l e n aţ i uni i t reb ui au con cen t rat e mp î ot rva i duşmanul ui di n af ară. „ Şi i at ă de ce –cea zi dâ nsu l 1. — Nam ap r ob atmi şc ar eadvS . Di n pri măvar at rec ut ă,şinam put ut săi dau ni ciun con cu rs,ori câ t de si mpat i cămi ar fi f ost ” . Treb ui a a şt ep t at ă p acea , dar od at ă a ceast a n îch ei at ă e „a r odat ori e mp i er ai t vă en pt ruori ce om rân să i nt re n îl upt ă pen t rusa l va r eamoral ă apop oru l ui ” . Acest eil upt e,dânsu l era hot ărât să iî nch i ne u l t i mel e sa l e p ut eri , fie cacon ducă t or l ami şcă ri i , dacăse vasocot icăî nsuşi ri l esal ecorespundunuiasemeneapostdeî ncr eder e,fieca si mpl u sol datdacăse va si gă unul maidest oi ni c d ecât dân su l . Şi fii ndcă î mpr ej urări l e l au l i berat de g „h erp cu l ” mi l i ţ i eimai devrem e d ecâ t cred ea , era ga t a s ă n îcea pă ş i săorgan i zeze i u acţ neach i ar î nai nt eat erm en ul ui ce şi 1 puses e,adi căî nai nt eaî nch ei eri i păci i . — Dt a cezi ci ?„Am „ zi s”căer am î ncân t atde hot ărâr eape care ol uase, că er am gat a să i dau t otcon cu rsu l şică ul mea şt aept a orm f areanei u noi gru păripol i t i cecao rea cţ i e mp î otr i vat ut urorărăd fel eg i l or^t ut uror greşe l i l or şi t ut ur or şu uri nţ el or com i se e d p art i del e exi st en t e.Că o sem a en ea orm f ai ţ une n ou ăma p ut eap să se r i j i ne usu n u mai e o tsa a t ăli n t el ect un al i t at e adez măgi t ăn dar pe sel e op ul are sp p e ca r en f r a gi ulp u ni ver l e va t r i od uce na îvi aţ a oa st răşi pol i t i că, şicăni men i nu put ear eu şimaibi ne d ecâtnsu dâ l săcan al i zez e cu r en t el e d e d ieişide s en t i men t e p orn i t e d i n t r anşee. _ Di scu t ân d asu pra aces t orcu r en t e am avu t pl ăcer easăcon st atun acor d per f ect asu pra t ut ur or dei il or cu pri nse nîcel e p at rupunct e n ot ae t mai su s.La or oare a mea şi a u tt ur or deen d umi r ea e d p „art i d” , Ave r escua maiad ău gat dou ă ar gu men t e n îf avoa reat i t ul at uri i de l „ i gă” –nuu l de p ri nci pi u, şian ume căgru pareaoa st nră t r eb ui a organ i zat ă pen t ruo d ur at ăl i mi t at ă,î n vede r ea unui sco p de a t i ns,şiod at ă acest sco p at i ns săse i zol d ve al t ul de o rdi n
op ort uni st( şidi scu t abi l ) , fii ndcăo i l găar fi perm i s şi l ui Cuza pen (t ruca r e se ambal ase) şicel or i n d Part i dul Munci i( pe ca r ei soc ot eaoa men i de vi i t or! ) să vi ecunoif ărăsăşil i chi dezepart i del eşif ărăsăr enunţ el apr ogramull or sp eci al , pe ca re ar Ui t ân d căî n mai 1917 vor bi seal t f el . Fi f ostde aj uns să 1 adapt eze „ sco puri l or”Li gi i . Ti t ul at urade Li găa Pop oru l ui i a pl ăcu t şia^ dop t af co u nmai decât 1. Un pu nctasu pra că ru i al am gă si t cu ot t ul sch i mbat ,a f ost cel r ei at i vl a î ndru mareaoa st nră ext ern ă.Nemai avâ nd să-ş i ap er e p ort of ol i ul , ven i se al se nt i men t e mainor mal e,şicu m, . Omul nemţ i l or „ er a acu m Mar gh i l oman , vrăj maşull uidemoart e,pri nt unj ocdebascul ămaiobi şnui tdecâtonorabi l , ami cu ll ui Mack en sent r ecu se cu arm e şi bagaj e d e ceal al t ă p art e a ari b cad ei . Deş it otco nt i nua sănu crea dă î n vi ct ori a al i aţ i l or , deşi t otmai cred eaî nt r op acel ba ă,nemţ i i nep ut ând fi red uşil a a man , si mpat i i l e u li se a mni f est au î nsă de dat a ast a ui f avo area f ran cezi l or a „l i aţ i i noşt rinat ural i „ , parcă nar fif ost ot t elacel a ca r e cucâ t eva l e zi n îai nt e mă n îsărci nase să ui sp l ui Kuhl mann să vorbeascăcudânsuldesprepângări r eadrapel ul uir omânescpef ront ulgerman de vest … Î ncâ nt at de e rzu l t at , am l ăsa t descu rca reaî ncu rca t el or ţ e i p e ca r e e l dep ăn a n es t at or ni ca ul i mi nt e pen t ru vr emuri maibune ş i mam mul ţ umi t cu puner eapunct el or e pi „ ” , mai mul t di n pri nci pi u şicaprecau ţ i e,că ciomul er a vădi tschi mbatşinumaierani ciunperi coldepr evăzutî naceast ădi r ecţ i e. Î nţ el egere dep l i nă şiasu pra Răsp underi l or . Pe acea st ă ch est i une, Averescuerachi armaiporni tdecâtmi ne,fii ndcăl asent i ment el emel e,car enu er au decâ tr ep ercu ţ i a n idi gn ări i gen er al e,se d a ăuga u şisen t i men t el e sa l e d e ură per son al ăî mpot rva i l ui Brăt i an u, căru i a avea o su mă de p ol i ţ e d e p l ăt i t . Si ngu rul punctasu pra căru i a am put ut con st at a o uşoar ă di ve r gen ţ ăa f ost cel rel at i v a l ^ori en t areai nt ern ă. Văzu se nîl i psameape A . C. Cuza i şpe câţ i vadi n gru pul Munci i( pe . IP.Rădul escu şipe H essel mann, cr ed ) şier a î ncăsu bi nfluen ţ al or . Poa t e şi pi căt ur a de sâ nge ru sesce pca r e oavea î n vi ne, poat e şi gri j a de a şisp oripopul ari t at eari nt re ru ral i . Fără ăsaj ungăl al i mi t e ca r eagog a ri fişi u d s a l o i a t ăl desp ărţ r e zări n ît r e oi î l si mţ ea l ăsâ n uără se nîsă scă l e dem ei cău t â ndmed săi oco ească pi r eci l e n p e, ca re il emcer eam .dF fieri nemul ţ umi t oar e 1 Gen er au ll Ave resc u a pri mi t den umi r eade Li gaPo poru l ui , prop usăde mi ne,după cât e mi a sp us,şidi n si mpat i e d (e ce?) pen t ruden umi ri l e d e „ Vol ksp art ei ” şide V „ol ksb und” di n ţ ări l e germ ane.Aşaî ncâ t eu ,i ar nu AverescusauMat eiCant acuzi no,am f ostnasulLi gi idupăcum t oteu–după pi er der eat ut ur or l u i zi i l or şi casăscap mob i l el e –m a det erm i nat sch i mbarea Li gi i Poporu l ui î n Part i dul Poporu l ui ( 1920) .
Ni ciî n acea st ă pri vi nţ ă, a rămas cadi scu ţ i a noa st ră î n u jru lr ef orm eor l so ca i l e să fie e ru lat ă şicaf orm ul el e d efi ni t i ve să fie gă si t e1 . Trecâ nd l a pr oce dură. Aver escu avoi î nt âi cai ni ţ i at i vagru pări i săo l uăm noi , Mat eiCan t acu zi no şi cumi ne,i ar elsă d a er e a l mi şcaremi pri nd preşed i nţ i a Li gi i pe ca re a i m fi of eri t o. I am ex pl i ca t căar fif osto greş ea l ă, că pri mul pas reb t ui a să 1f acă , el pa p ri mul cu vân tt r eb ui a să 1 sp ună el . Li ga Pop oru l ui nu put ea figru parea uil Ar get oi an u saua u li Mat eiCan t acu zi no,ci „ mi şcarea” l ui Aver escu . Numaica t a are t pu ea vea a ăsu rnet ul urm ări t , pe r f on t şiî n masel e ru ral e.A con ven i t şidânsu l că veam a dr ep t at e.A rămas n îţ el es că ne vadr a esa el o scri soa re,l ui Can t acu zi no şi mi e,pri n caree nva r op pune î nfii nţ ar eaLi gi i Pop oru l ui . Am pl ecat de a l Aver escu săpui î n cu r en t şipe Mat ei Cant acu zi no d esp r e cel e h ot ărât e,să i mai i au î ncă odat ă a sen t i men t ul ( î l ded eseej a dî n aceazil ui Gri go re i l F i pescu şidi r ect gen eral ul ui , dar cu dânsu l nu se t i ş a n i ci od at ă…) şisă1 con voc pen t ru a d ou a zi î n st rad a T ău t u ca săe n ci t ea scă Aver escu proi ect ul să u de scri soa re. Am avu t nor ocu l săgăses c pe con u'Mat einesc hi mbatşia dou a zil a cea su l con ven i t , gen er al ul Aver escu ne ci t eaurm ăt oa r el e â rnduri :„ Dl or . Con st . Ar get oi anusenat orşiMat eiCant acuzi nodeput at I aşi , 7 mart i e2 1919 I ubi ţ i ami ci , Even i men t el e ca r e sau esf dăşu rat î n ţ ara noa st ră de l a î ncep ut ul răzb oi ul ui eu r op eanşipână a zi , au put ut pune su b och i it ut ur or ,î n t ri st al or go l i ci une,rel el e adâncide ca re su f eră cl ase l e noast re i ri dgu i t oare. Neci nst ea , nep ri cep erea şinel ega l i t at eaşi au d at î nt reel e mâna, î nt r ox ; ri mi nal ăî nf răţ i r e,pen t rua ne a duce e p p ovâ rn i şu l pe ca re n eam r ost og oi l t şi ne o rst ogo l i m î ncă. 1î n acea st ă pri vi nţ ăat r eb ui t săced ezmul t , nu at ât l ui Aver escu , câ t cu r en t ul ui vr emuri l or , că ru i a nu i se u p t ear ezi st a. 2 După cu m seved e scri soa r eaa f ost dat at ă di n h ci ar zi ua con st i t ui ri i Mi ni st eru l ui Mar gh i l omanşiî n gân dul l ui Ave resc u eaer a un răsp uns l a sfid ar ea op i n i ei pe ub l i ce p i n n u mi r ea n uui Gu ver nbd u mi l i r edeb n aţ i on al ă ceru decare n iami c. Mu l t ă vr m e n ar put u t să ui t e gen er a u ll re usch eţ ea arcăr i i sal etp e an i ert at o n i ci od at ă R egel ui Ferşfin and. De l a 14 au gu st1916 î ncoace am put ut f ace, al ăt uri cu ace ast ă pes t e seam ă de d ur er oa săcon st at are, şipe a ceea că pe ân l găpăt uri l e a t i nse e d put r ezi ci une exi st ăo p ăt ură săn ăt oa să: Pop oru l . Pop oru l , ca r e nu are ni cio r ăsp under eî n r t aged i a ceam t r ăi t darcare a dus o t t greu l eişisu f eră t oat e u rm ări l e g reşe l i l or a l t ora , s-a ară t at î n t ri st a noa st ră ep op ee m aipr esu s d e ori ce aşt ept are.
Deşi î mpi l atpri n ap ft e şimângâi atnumai cu cu vi nt e goa l e,şiaceast a numaiî n momen t e gr el e,ela n îduratcurăb dare ui mi t oa r e oa tt e u rmări l e f unest e ceoa p t e săi ba e u n răzb oir ău pregăt i t şicon dus şi mai r ău. Nu est e oa r e ceva de f ăcu t pen t ruacest excel en t el emen t săn ăt osal or gan i smul ui nost ru, car e d acănu a put ut săne mi cşor ez e n en or oci ri l e d e a zi , nea scă pat cel puţ i n pri n st oi ci smul şibravu r al ui , demni t at ea , şine d esch i de oj j zp j l t uri j j &i l ădej di pen t o vi i t ori Eu cred căda! Î n ori cecaz, î n u fndul con şt i i nţ eimel e de r omân , un gl asî mi sp une că est e odat ori e p en t rut oţ i cei care şii î ubesc eam n ul şiau maiput ut scăp a ned eg rad aţ i de co ru pţ i a pol i t i ci ani smul ui nost ruvi ci at î n t oat e fi brel e u li , să şi dea m ân a p en t ru a scăp a cee a ce ai m es t e săn ăt os şi a ă ta i ceea ce e p est ut r ed. — J. aci Ls_ ar . Găsi o mân ă deoam eni car e săgân deasc ă cu m gând es c eu , şicu m şt i u căgâ ndi ţ i şidvs. , ca r e săse nî t ru nea scăî nt r o Li găa Pop oru l ui aş figat a săded i c,f ără cea mai j ni că şovă i r e,en er ga i ce m aiam, pen t rua mă pune a l munca l auri de_ ăt e. i _D j y^ maj . Jbj ne_d e_4 0hde ani de servi ci u î n r ânduri l e arm at ei , şipot zi ce e d servi ci u rod ni c,mi sar că deasămă od i hnesc rest ul vi eţ i i . Nu mai puţ i n dacăse con st i t ui e o st af elde Li gă, nu aş ezi t a u n si ngu r momen t , să u p n cu î nce pereeda l 1 apri l i e1şipe a ce stnou t eren î n serv i ci ul Pat ri ei , di n t ot su flet ul ,î nt r eagaut er pe de u m ncă e d car e maidi spu n. Punct el e ca r di nal e,î mpr ej uru l că r ora ar put easăseco nst i t ui e Li ga Pop oru l ui , ar fi: 1. I nt rarea de f apt î n vi aţ a co nst i t uţ i onal ă pri n apl i ca rea nef ăţ arn i căşi ned en at urat ă a art i co l ul ui 31 di n Con st i t uţ i e ca r e g l ăsu i eşt e:„ To at e p ut eri l e St at ul ui eman ă d e a l N aţ i une,care nu l e p oa t e exer ci t a decât numaipri n del ega ţ i a şidupă pri nci pi i l e şiregu l i l e aşe za t eî n Const i t uţ i a de f aţ ă” . 1 n î a ce stmi c det al i u d e ni mi c,al dat eimobi l i ză ri isa l e pol i t i ce, aparet ot sp i ri t ul „ ca zo n” al l ui Averesc u! 2. St abi l i rea răs punderi l or nen oroci ri l or ca res-au dezl ănţ ui tî n ul t i mi i an i asu at Ţă i ,fi e gar p en t ru vi nova ţ i i să r agău ări l e, fi ea, n î să mai cu seam ă,p pr en r uri a n e an t a ca că î n vi i t or u nt se a mrm ivor r ep et f ăcâ n d ca Răsp under ea său n maifie o vor bă goa l ă,cisă mp il i ce o san cţ i une. 3. Ref orm e agra r e,el ect oral e şiadmi ni st rat i ve, pen t rucasăseasi gu r e, pe d e opart e o r di neaso ca i l ăî n St at ,i ar p e d e a l t ai nt rarea î n r ea l i t at eaart . 31 di n Const i t uţ i e. Î n cazu l căLi gaPop oru l ui arl ua fii nţ ă, cr edcădupă at i nger eaacest or t reipunct e,mi si unea ei va fidet erm i nat ă. Dacăcei car e au avu t Ţa ra pe mâi ni nu au ut p ut săseri di cel aî năl ţ i mea î mpr ej urări l or , pen t rua năzu iî ndr ep t ăţ i ţ il a o Români e Mar e,„ l i ga ” pri n
r eal i zar eascu rt ul ui eipr og ram, vafi real i zat „ Români a Sănăt oa să” şi vafi bi nemeri t atdel aPat ri e. Pri mi ţ i văr og , scu mpi ami cişif oşt i co l egi , ex pr esi uneasi nceră a sen t i men t el ormel e am i cal e” . După.Ce a ci t i t scr i soarea, Aver escu neaî nt r eb atdacăaveam cev a de ob i ect at . Am răsp uns am ân doică i n mi c.Eu unul aş fivr ut î nt r un alpat rul ea puncto pr eci za re cu pri vi r e a l si mpat i i l e şi l a nădej di l e n oa st r e n aţ i on al e,mai mul t ca să l eg e p A ver escu decât pen t rual t ceva, căci şt i am bi ne că art so a Român i eiî nl egăt ură curăzbo i ul nu se ot hărari p nt r un punctde p r ogr am pol i t i c.Am r en unţ atî nsă să cer o com pl ect aren î acest sen s fi i ndcă m i am dat seam a căn î r egi mul de cen zu r ă şi de sam avol ni ci e su b car e r t eb ui a săncep î em organ i zar eaLi gi i nuJr eb ui a săcom pl i cămşisăî ngr eu i em l ucr uri l e.Şi maier a şipr ezen ţ al ui con u'Mat eicareămen j a; î mi aduceam ami nt e d e eşi i rea ul iî n Con si l i ul de C or oan ă şi mă e tmeamde onou ă z i bucn i re.Ches t i unea u n er a a l ord i neazi l eişidi n con ver sa ţ i a meadi n aj un cuAver escu rei eşi se a cl r că ori en t ar eal ui ext ern ă se sch i mbase cu t ot ul . Aveam cu at ât maipuţ i n de ob i ect at l a pr oi ect ul l ui Aver escu , cu cât , deşi l a urma urmel or scr i soa reasaî l pri vea umai n pe el ,ţ i nuse seam aî n r ed act are a eide su gest i i l e mel e.I il ăsa ş_em ” pr oi ect ul nost rude mani f est de a l O dessa cu rugăm i nt ea să 1 ci t ească şise ve de că1i mpr esi on ase u m l t căci deve ni se m ai co nst i t uţ i onal decâ t Pi pi Negu l eşcu şif ăcu se i n d apl i ca reart . a 31 al Const i t uţ i eipi vo t ul î nt regi i acţ i uni pe ca re seregă pt easăo n ît rep ri ndă. Pe mi ne,acea st ăi nsi st en ţ ă asu pra pri nci pi i l or co nst i t uţ i on al e mă î ncâ nt a: pri et en i i meiGrăd i şt ean u şiNegu l escu er au dep art e,pri mul î n Rusi a, al doi l ea î n Sued i a şiî n i mposi bi l i t at eade amă sf ăt ui sauexp l i cacuei . Avu sesem î nt ru cât vai mpr esi a uneidezer t ăride a l pl an uri l e n oa st r e d i n t oa mna preced en t ă, î nhămân dumă f ără să-i pr evi n l aî nt emei er eaLi gi i Pop oru l ui . Punct ul 1 di n scr i soa r ea ul i Aver escu mă scă pa d i nî ncu r căt ura n î car e mai mul tî mi î nch i pui am că ni t rasemcăci Part i dul Ren aşt eri i Naţ i on al e n u t r ecu se ni ci od at ă de st ad i ul unui pr oi ect î n st udi u, şini ci unul di n noinu l uasemvr eu n an gaj am en tp r eci Aşa cu msu o p rez n t ame^ î nsă ve A r esc u ga a op P oru l uil pi ut ea con si d er a t ă ca os. real i zar e, b al t .eN u ap l an ul u, i Li şi p r og ramu u d e a lfi Odessa, şinumi rămân ea ecât d să of pt escepp ri et en i i meisă sel ăt a ur e d e acţ i uneanoa st ră, î ndat ă ce se vor î fi napoi at l aI aşi 1. Gen er al ul a pus săset ragăscri soa real ui l a maşi nă şineat ri mi s,l ui Mat eiCan t acu zi no şi mi e,cât e u n ex empl ar em s nat– pe al meuî l am î ncă pri nt r e h ârt i i l e mel e – şi a p l ecat l a B acă u l ăsâ ndune să recr ut ăm pri mul nucl eu al Li gi i . De f apt „ ser gen t ul r ecru t or” am f ost eu , că cicon ul Mat einuşii eşea aşa de u şo r d i n t abl et el e d sa l e.Şi t otu şi ,î n ace ast ăf azăde c rst ial i za re a Li gi i
Pop oru l ui ,î nrâuri r easaa f ost mar e.Nea pus ca sasal a di sp ozi ţ i e şi a dat prest i gi ul numel ui săupri mel or oa nst r e n îcer cări de gru par e.Mat ei Can t acu zi no n u r ecru t a,dar l zi ni c p us a l p unctde gi ner ee l să u ( Gri gore Fi l i pes cu )f ăceaat mosf eră pen t runoi ,l a Uni versi t at e,i a Pal at ul de J ust i ţ i e,l a cl ub şica nal i zaast f elcă t re i vi t oarea Li găa Poporu l ui t oat e s i mpat i i l e c e s e î ndr ep t au că t r e el . Pe eren t ul r ecru t ări i prop ri u zi se n af ăcu t decâ t o si ngu ră î nscri er e:a ad us p e A . C. Cuza, cucare b vor i se ej da,f ără să i nt r e n î amăn unt e, gen eral ul Aver escu . Pri n adezi uneasa , Cuzanaî nţ el essă şidi zol ve a p rt i dul , ni cisăr en unţ e a l pr ogra mul să u pol i t i c,ni cil a ant j sj nrt os m, cisăvi e,cu că ţ ea şicupur cea, cuZel ea-C od r ea nu ( t at ă) lşicuCorn el i u Şumul ean u ( pr of esor a l Facu l t at eade Ş t i i nţ e d i n I aşi ) , cu part i za ni i şicu „ pri nţ i pi i l e” sa l e,săsp orea sc ă f orţ el e d e u lpt ă al e L i gi i pen t rur ea l i zarea unct pel or e dp r og ram ce seut ea pu î nca draşiî n doct rn i el el ui . Î n pos esi a scri so ri il ui Averescu , od at ă cu de sch i derea r eg i st r el or de î nscri er e,am soc ot i t căcel mai pract i c era să red act ez n u proi ect de a ctde co nst i t ui re ai gi L i pe ca r e să 1 sem nezederen a ţ i i noşt ri . Act ul nu 1 C eea ce am şif ăcu t . P.P.Negu l escuas î nscri sî n L i gă ,î n ca r eaj uca t un rolde seam ă.Grăd i şt ean u, car e n u mi st ui se r p ocedeel e u li Ave r esc u di n mai şii uni e 1 917, a ref uzat , şia răm as ni dep en den t pân ăl a moa rt e. Put eafi decâ t o par af razaa scri sori il ui Aver escu , dar cu con dei ul î n mân ă mam gân di t să ezv d ol t punct ul r el at i v a lr ef orm e,maial es aragr p af ul r ef er i t or alref orm a ag rar ă.Cu put ern i cu l vân t care fla su di nsp r e st ân ga, cu porn i ri l e d emagog i ce care se t urau con ca r u mar e a en orm eor l sacri fici i ce ilse cer user ă n ît i mpul r ăzb oi ul ui , am socot i t că era at cu âtmaibi ne săreci pzăm de a lî ncep ut l i mi t el e şi co ndi ţ i i l e n î ca r e n îţ el ege am săî nf ăpt ui m marea r ef orm ă ce reb tui a să sch i mbe o ttr egi mul nost ru econ omi c,cucât Li ga oa nst ră amen i nţ a di n pri ma zisădevi e u n l oc e dn ît âl ni r e p en t rut oa t e crez uri l e, pen t rut oa t e a mbi ţ i i l e şi pen t rut oa t e a f nt ezi i l e – mp îot rva i că r ora şefi U nost ru , î ncăl i psi t de exp er i en ţ ă, numi părea po avă ză su fici en t ă. Pr oi ect ul meude actcon st i t ut i v1sat r ansf orm at ast f elî nt r un adevă rat p rogram na ără f să i nt ru î n t oa t e am ănu nt el p r eci zam l i mi t el e n î r ef orm ee lî gcare rare, el ect oral e şi ad mi n i st r at i ve rm u a uesă e fi d esă vâ r şi t e. Amcare t ras maimul t e cop i i după acest pr oi ect şiam î ncr ed i nţ atcât e u n exem pl ar gen erj JuUi XAver eşcu ,l ui Mat eiCant acu zi no,l ui A. C. Cuza şi l ui I . P. Rădul escu ( zi s P l eoşn i ţ ă)car ep r ezen t an t alPart i dul ui Munci i – ru gâ ndui pe t oţi să mi t ri mi t ă obse rva ţ i i l e o l r scri secâ t mai neî nt ârzi at . Treb ui aî nt r adevă r săfim ga t al a 1 apri l i e,dat ăl a ca r e h ot ărâsem ,î nt r o c on sf ăt ui r e cu Can t acu zi no şL cu Cuza,să sem năm act ul de n aşt er e al Li gi i . Deşi mer ses em î n pr oi ect ul meupân ăl a cee a cesocot eamext r ema l i mi t ă a con cesi i l or sp re st ânga , deşi admi sesem su f ragi ul uni ver sa lf ără ni cio
r est ri cţ i e,ci f ra cel or . 3 200. 000 hect ar e exp r op i at e ca numi ni mum şi naţ i on al i zarea î nt regu l ui su bsol ( cuo j ust ăi ndemni zaţ i e p en t rut er en uri l e exp l orat e sa u exp l oa t at e, )pr og ramul meuna sat i sf ăcu t ni ci . pe C uza i n cipe d ni i di n Part i dul Munci i .Î n t ot al a necu noşt i nţ ăa p r ob l emel or n fi anci ar e şi mon et ar e n î car e mă a flam at unci , şinel ămuri tî ncă ca - oat tă u lmea – asu pra con seci nţ el or ăr zb ou il ui di n acest î ndoi t punctde ved ere, i nt rod usesem î n par agra f ul rel at i v a lr ef orm a agra r ă un al i nea t pri n ca r e L i gase b o l i gasăf acă pl at a pămân t uri l or exp r op ri at e p art e n î numer ar şi part e n îr en t ă de S t at , şi ad ău gasem ch i ar că L„ i ga va cău t a n îsă ar eal i za e p cât va ficuput i nţ ă,pl at a i nt e_ gral ăî n numerar” .Î ncr ezân dumă î n el ucu braţ i i l e u li Ari st i de B l ank^ al e că ru if ant ezi i er au l uat e n î seri osî n acea vr eme,mai al es e d cei ce u n se f ami l i ari zase ră n îcă cu finan ţ el e,socot eamun mar e mp î rumut de Ci t i t ori iî l vor gă sir ep rod us l a Anex a XXVI . ŞM caposi bi l după f ach ej er eaj j ăci i , mai al esdacărăzb ou il set erm i na cu m t reb ui a, adi căpri n vi ct ori a al i aţ i l or noşt ri . Era o prost i e,că cise u p t ea preved e d e a t uncică , ch i ar n î ca z d e v i ct ori e,put eri l e S t at el or el bi gera nt e vo r fi at âtde sl ei t e n îcât ch est i uneacuî mpru mut ul nu va m eg re şor u . Sol zi i care acop er ea u^ och i it ut ur or a er u î nsă r g oşi şini men i na rel eva t absu rdi t at ea al i nea t ul ui î n ch est i une.Fl at aî n numerar f ost a ăsa lt ă, î n sch i mb cri t i ci i mei mi au puri ca tt oa t e ce l el al t e p r op uneri , şifieca re a ven i t cual e u li . Gen er al ul Aver escu naf ăcu t decât uşoa r er et uşări , Mat eiCant acu zi no ceva mai mul t e – ccep a t abi l e şi unel e şi al t el e,Cuza nî săa ven i tj şu _u n t ext nou . Text ul l ui Cuza araf p razade mul t e ori pe a l meu , al t eori se nî dep ărt a sen si bi l de d ânsu l , cât eod at ăî n fine n it r od ucea noţ i uni noi , men i t e să î ncet ăţ en ea scăpost ul at e n aţ i on al i st e şi ant i sem i t e p e ca r e mareamaj ori t at e a pop oru l ui nost ru nu l e mi st ui se~u âcă . Rep rez en t an ţ i i Part i dul ui Munci i aveau bi neî nţ el esşieipr et enţ i asăi nt roducăî npr ogramulLi gi ipri nci pi i l ef ărădecar e nu i eşeau di n casă şipe car e e l mp j ramut aser ă d e p est e N i st ru, od at ă cu bl uzel ecâcăni işicuci zmel edei uf t . Vi i . Şi nes f ârşi t e di sc uţ i i s-a u n î ci ns ast f elî n u j ru ll ea gă nul ui Li gi i P l u i , î n şi aşt are aşi f ăt u l uă i . Ne ad uri nl am cân d l a şi C uza, cân l a at i Cop anoru t acu zi no fiept eca re î d ep na crezu e p o l i t i ce so ca i l e. Cd uj a _, .M ^ ke gJ Lde doua oricâ tt oţ i cei l al ţ il a un l oc,pr egă t i se ch i ar u n pr ogra m î nt reg 1 şi mai am şiazipri nt r e h ârt i i l e mel e,scri s n îî nt r eg i me d e mâna I ui , cu gl os e şi cu corect urii nt rod use e d p e u rm a d i scu ţ i i l or oa nst re ap r oa pe zi l ni ce. Con ul Mat ei , car e se um l ţ umi se săea d of orm ă maij uri di că câ t orvai ndpr op uner i l e mel e u (i sp eci al î n parag raf ul ref eri t or a l ref orm a agrara ) ascu l t a c u i ndi f eren ţ ă f orm ul el e u nui a saual t ui a şinu se am est ecaî n di scu ţ i e d ecât casă co nt razi că pe C uza. Răst urn at î nt r un j eţ , pi ci or est pe p i ci or şi băt ând ri t mi c măsu r a, con u'Mat ei– di st rat– nupri ndea ecât d un cu vân t saudou ă d i n cât e spu nea
Cuza, şise ru ancape el e.Cuza r p ot est a, exp l i caşiî nt r o a va l anşăde P „ar don , monch er ” şide t „ ai sez vou s,Cou za! ” vor beauamân doideod at ă,unul ser i os, cel ăl al t gl umi nd. Cât eod at ă se su părau , gl uma î ncet a şise ul au de scu rt .I nt r e aceşt i doioamen i , bi necrescu ţ iî nsă , adevă rat e i t puride marisen i ori , di scu ţ i a nu deg en era ni ci odat ă şinu aj unge a ni cil at ri vi al i t ăţ i , ni cil ai nve cti ve . Eu u nul , săr acu l de mi ne,nu u lam cu vân t ul decât casaî nce rc săpun, dacănu pe o ti ţ , cel puţ i n pe câ ţ i va , de a cord şisăaj ung a l un rezu l t at . Grea af acer e.Cân di zbu t eamsă mp îac e p C uza cuPa rt i dul Munci iî mi sc ăp a con ul Mat e, işicân d pri ndeampe con ul Mat eişi 1l egam de ai Munci i ,ţ âşn ea i d n l ega ţ uj ă^cj on _u l . Aj _ecu ţ Cuza1 - Lucru ri l e m er gea u greu . Un arbi t rajl a d i st anţ ă al gen eral ul ui Aver escu , ca re senţ ep îen i se al B acă u, nu ded ese i ci n un r ezu l t at . „ Asu pr at ex t ul ui act ul ui co nst i t ut i v reb t ui e să văî nţ el egeţ i dvS . Car e veţ i sem na act ul . Nu e r t eab a mea. Eu mi am datpăr ee ra er pson al ă a su pra p roi ect ul ui pe car e mi 1ar emi s d l . Ar gej pj an u. Maimul t nu potf ace” . At âtput usemscoat e „ de a l Şef . Şi t i mpul t recea , şiso rocu lî nt emei eri i Li gi i seaprop i a. Î n con ci l i ab ul el e noa st re di n I aşişide acord cu acă B ul hot ărâsem dat a de 1apri l i e p en t ruzi ua naşt eri i noi i noast re orm f aţ i uni pol i t i ce, dat ă pe ca r e am pr esc hi mbat o ap oiî n ceaed3ap ri l i e ca să u d năm l oc al gl ume u şoar e şi să u n ave m aer ul că vr em să r p egăt i m op i ni eipubl i ce o ăcăl p eal ă.Hot ăr âsem de a sem en eacaî n zi ua î nt emei eri i Li gi i săsco at em şio ga zet ă şidi scu ţ i i ap ri nse au s- î nci ns şi î n j urul numel ui de d atofi ci osu l ui nost ru. Pr op usesem î ndrumare a sa u î ndr ept area, dar ă m d ecl arasem part i zan ul pri mul ui t i t l u fii ndcă socot eamcă ooai f e d e p art i dt r ebu i e maimul t să nî drume d ecât să î ndr ep t e,acea st ă di n urm ă op er aţ i e că zân dî n sarci na î nt r egu l ui part i d( par don „ l i gi ” ! )i ar u n numai a presei sa l e.Mat eiCant acu zi no pr ef erai mp d ot rvă i î ndr ep t area, cao n idi ca ţ i e a sc op ul ui urm ări t de p art i d( pardo n „ l i gă ” ) . De al t mi nt er i , sch i mbăci os cu m er a,con ul Mat eier a câ nd pen t ruî ndr ept are a câ nd pen t ruî ndru mar ea, după zi l e şi după o ta ne.Pân ă n î cel e d i n urm ă, t i t l ul zi aru l ui nost rua răm as să efin îdr ep t ar ea. Aşa u a dori t o cei mai mul ţ i , şieu am ceda t cuat âtmaiuşor cu cât t i t l ul gazet eiî mi părean u l ucr u secu ndar , numai et ă e. fil sem Pgaz ân ă î n să aj un u nări i act ul ui con st i t ut i v , aco rdul nu seput usef ace asu pra con ţ i nut ul ui său . Cuza sc hi mba sa u ad ău ga nîfiecar e i z cât e ce va , şi puşil a ambi ţ i e,nu se ăsau l maipe os j ni cidomni i di n Part i dul Munci i , şi sf ârşi seră pri n a cereu n î nsu şi r ea , dar ap r ob area, pri nt r un art i co l sp eci al ,a î nt regu l ui l or r p og ram. Pret en ţ i i l e munci şt i l or exa sp er au pe C uza i şal e u li Cuza î mpr eu nă cual e munci şt i l or e n exa sp er au pe n oi , cei di n j uru ll ui Aver escu . Am văzutmoment ulî ncareşiCuzaşiceidi nPart i dulMunci ierausăserupăde noi j i mărt uri sesc că ceast a ă p er sp ect i vă u n mă su părael d oc. Cel e cât eva di sc uţ i i pe c are el
Avu se se m cuCuza î mi ar ăa tser ăf oart el ămuri t căcudâ nsu l nu vom put eapune a l ca l e odur abi l ă că sn i ci e – ar i cât pri vea Part i dul Munci i , cei câţ i va b„ ăi eţ i ” car e se ai m ad unau di n cân dî n cân dl a u n păh ăr elde vi n nu r ep rez en t au l ucr u mare şi od at ă Camer ee l d i zol vat e n ar a mifi r ep reze nt at ni mi c1 . Si ngu ra co nsi der ai ţ e p en t rucar e mam st răd ui t să m en ţ i n î n rân duri l e noa st r e,cel puţ i n l aî ncep ut şipe c uzi şt i şipe munci şt ia f ostcăprezen ţ al or con firm aî nj gh eb ări i noa st r e ca ract eru l de i l gă ,î n op ozi ţ i e cunoţ i uneade part i d, pe a cel e vr emurimai od i oa să ut t ur or cari câ ond. Pop ul ari t at eal ui Averescueraî nsăat âtdemar eî ncâtnumăî ndoi am căl aurmaurmel orne vom put eal i psidecert i ficat el edl orA.C.CuzaşiRădul escuPl eoşni ţ ă. Lu cr uri l e nau m es rî nsăpân ăl a rupt ur ă şisau aran „ j at ” sau r ap oa pe, î n ul t i mul momen t . Di scu ţ i i l e p rogr amat i ce et ner mi nân duse i n ciî n momen t ul î n car e u fses er ăm con vocaţ il a Mat eiCan t acu zi no aca să ca să năm sem act ul , Cuza apr op us săt r ecem î n t ext ul acest ui a numaien unţ are a cel or rei t i dei co nducă t oare co nţ i nut eî n scri so ar eagen eral ul ui : rei nt rarea î n l ega l i t at e şiî n co nst i t uţ i onal i t at e,st abi l i rea ră sp underi l or . Şi sa ncţi uni l or , perf ec t area şi ap l i carea ef orm reor l – f ără ma a ii nt ra n î ni ciun amăn unt saudezv ol t areed program .Î n aceast ă co ncep ţ i e,pr og ramul fie cât de su cci nt er a d esp ărţ i t de act ul co nst i t ut i v ş i răm âneasăfie d i scu t at şist abi l i t pe n îdel et e d e c ăt r e orga nel e st at ut ar e a l e L i gi i ,î ndat ă după co nst i t ui reaor . lÎ n si ne,pr opunerea er a ogi l că, şi mi er a gre u să u no p ri mesc î n nepu t i nţ a n î car e mă a fla m să au d pe aţ fă gâ ndul car e mă mp îi nsese să ngr ăî d escou na g rupare , pri n î nsăşi act ul eico nst i t ut i v ,î mpot rva i al unecă ri l or p s r e st ângaşisp re em d ago ge. i To ţ i cei prezen ţ i era u pl i ct i si ţ i de a t ât eat ergi versă ri , şiprop unerea l ui Cuzaa f ost pri mi t a p ri n acl amări . Opunân du mă,aş firi sc atsă ăm r ânsi ngu r sauap r oap e si ngu r , şisă r an t sf ormsu ccesu ll ui Cuza nî t r o n îf rân ger e amea. Ni mi c n u mă ob l i ga să porn esc cu st ân gu lî n nou a ca ri er ă ce i mse desch i dea. Ampl i ficar ea t ex t ul ui pri vi t or alr ef orm a agra ră – ci că acieraod n ul ch est i unei– u fsese di n part ea m ea o mp si l ă p recau ţ i e de car e mă p ut eaml i psi . Di n dou ă u na:sauvoi fi st ăpân pe vi i t oa rel e n oa st re organ e st at ut ar e,sa u nu; dacăvoi fi st ăpân, l e v d u c e u şu i nţ ă sn ău al c ă t u i as ă p r o g aă mu l a ş a u m o i v r ea e vo oi ia aj u n g ec s ău l e dr o mi n, v o i ma ic a ve a c er s ca u t î nc L i găv ş i d i n al -u;dacănu 1 To ţ i membri i Part i dul ui Munci i erauep u d t aţ i al eşi pe l i st el e Part i dul ui Li beral , pe ca re1 părăsi seră . Te, maial esdi n al t e,punct e de ve der e cenu av eau i mi nc com un cu pr ogr amul . Pr op uner eal ui Cuzafii nd pri mi t ăî n unan i mi t at e,l am rugat săr ed act ez e elî nsă şiun pr oce sver bal de con st i t ui r e câ t de scu rt . Ami cu l Cuza a s-ex ecu t at pe o l c ş i a deve ni t ast f elal pat ru l eanaş a l„ l i gi i ” , pe â l ngăce it rei se mnat ariai cel or d ouă sc rso irii ni ţ i al e.Pose d pri nt re â h rt i i l e mel e act ul de naşt erela Li gi i
Pop oru l ui 1, nu numair ed act at , dar şi scr i s d e mân al ui Cuza, cusl ovaui l î nflori t ă, şiaco peri t de sc iăl i t uri l e c eo l r d e a f ţ ă. Red act are al ui Cuza, deşi marca numaicad rul acţ i uni i noa st r el ăsâ nd l i berei ,şpri n urm are, posi bi l eî n vi i t or o rce i dezvo l t ăride ord i n t eo ret i c sa u pract i c,na mul ţ umi tî nsăpe d oct ri nari i Part i dul ui Munci i , mai al es e p cei cu bl uzecâcăni işicuci zmedei uf ţ .Pânăî ncel edi nurmăaudecl aratcănupot sem na,cut otr egr et ul , pân ă ce p„ art i dul ” nu se var on punţ a – şi cu m „ part i dul ” er a n î acel momen tr ăzl eţ ,t r ebu i a să ai m aşt ept ăm, darcă…Î n cu rân d… Et c. Numaidoct oru l Hess el man n şiRăd ul esc uPl eoşn i ţ ă a u sem nat„ cut i t l u per son alpân ă ce vaot ă hrî part i dul „ – mărt uri si ndumi l a u r ech e că acă d „ part i dul ” nu se av p r on unţ a sa u se av p ron unţ a con t ra,eivor rămân e cunoi . Şi au rămas. Drul Hess el man n a muri t pr emat ur , de o ut moar e a l cr ei er i , după ce sesă că t ori se i ci I za xa Er cu , născu t a Herz ;I . P.Rădul escu 2 a aj uns şef ul organ i zaţ i eiPart i dul ui Pop oru l ui di n Put na şia r ămas cred i nci osgen eral ul ui şi Part i dul ui Pop oru l ui pân ă a l moa rt ea sa ,î nt âmpl at ă p ri n 1934. Dacăaş fi păşi tl aî nt emei er eaLi gi i Pop oru l ui pe ari pi l e en t uzi asmul ui e prob abi l căşed i nţ a di n 3 ap ri l i e d e a l Mat eiCan t acu zi no mar ii Jej amăgi t j dânc.Nudi ncauzauneiî nf rângerideamorpropri u,căcioî nf rânger e al ăt uride şef ul şide a ni mat oru l mi şcă ri iî nsă şinu mai era î o nf rângere, şi gen er au ll Aver escu , după cu m o d ovedeşt e o scri soa r e asaJ , a ost f pus n î mi nori t at e od at ă cumi ne –ni cidi n cau za ev en t ual ul ui ascen den t pe car e u n dezech i l i brat caCuzal ar fiput ut l ua asu pr a dezvol t ări i ul t eri oa r e aacţ i uni i noa st r e –cidi n al t el e mai seri oa se. Dacăaş fisos i tl a con ul Mat eipe a ri pi l e en t uzi asmul ui – fi emi i ert at ă a ceast ă banal ă met af oră – e r ob ab pi l că m il eaş fif r ân t … Ce r t i s1 Rep rod uc l a AnexaXXVI It ext ul r esp ect i v. 2 Ta t ăl i l ust ru l ui Savel şial puţ i n cu nosc ut ul ui I on ă R dul escu , zi s Jea n. 3 Repr od usăî n copi e,l a Anexa XXI X. Taşidep ri mant ă pri vel i şt e,pen t ru n ci e avea i och săva dă! Ni cio vl agă , ni ciun pi c d e a vâ nt , apr oape n i cio n îcred eren î pri vi ri l e a ţ i nt i t e a su pra e maşi aj umai i Mat j j Cri an t acu zi no, cei d p urt ăt o ri d enecăj cu vân tşi ai Mesi deţ l Bacă u … Nu pg ri vi n ed u meri t e al eoi u n or oam en i i ţ i n emuei l ţ umi ia de soa rt ă, car e sent r î eb au cugri j ă dacăo vor nem „er i ” maibi ne n î nou aî nj gh eb are ce se puneal a ca l e.Jucă t ori gh i ni on i şt i sa u nedi baci , hot ărâţ i să„ pon t eze” o ul t i mă dat ă pe a tbl ou l gen eral ul ui Aver escu , pe c are u n val de p op ul ari t at e l îri di ca sp r e cu l mi . Fal angacu car et reb ui a săporn i m l al upt ă pen t rur ef acer eaţ ări i mi se î nf ăţ i şade a lî ncep ut caun con gl omerat amorf şil i psi t de o ri ce co nsi st en ţ ă, ca un al uatned osp i t şif ăi nos e p ca r e n i ciun f erm en t nu ar fif ost î n st are să1 umfle.Î n bl egă ri a gen er al ă aacest eisi ndrofi i de p arapon i si ţ i şicon t rast ând cu
ea , si l uet el e d i st i nse i şsi mpat i ce l e a u li Mat eiCant acu zi no ş i A. C. Cuza , accen t uau şimaimul t med i ocri t at ea mb ai an t ă. Di n nen oroci re,ni ciel egan t ul scep t i ci sm şii r on i a amară a unui a, ni ciagi t aţ i a de sf âr l ea zăf ără rost a ce l ui l al t , nu era u punct e de cri st al i za re o p l i t i că , şii nco nt es t abi l el el or n îsu şi ri era u i nut i l i za bi l e n ît r o a cţ i une d e p rel ungi t ăî nco rd are. Î nt emei erea Li gi i Poporu l ui ar fi un even i men t cov ârşi t orî n i st ori aţ ări i noa st r e şi aver escan i smul ar fi ut p ut să sch i mbe aţ fa u lcr uri l or , după cu m a sch i mbat o mai t ârz i u î n I t al i af asci smul şiî n Germ ani a hi t l ersn 'i i i l , dacăpe l ângărăb dar e,st ăpâni re e dn ervi , şi r et en i e şi l i psăde sc ru pul e,gen eral ul Averescuarmaifiavutşiaceaî ncr edereî nsi necareacaract eri zatpeun Ben i t o Mussol i ni şipe u n Adol f Hi t l erşif ără d e care n om u nu se oa pt e n îăl ţ a dea su pra ce l orl al ţ i .Î i mai l i pseagen eral ul ui Averescu şiun crez, fie şi un crez absu r d, dar u n cr ez, î n ca r e săcr ea dă. Spi ri t anal i t i c,ocu pat săt ai e d e di mi neaţ a pân ă sear a fire d e p ăr nîpat ru, si nt ez a er a pen t ru dân su lo o per ai ţ e necu nosc ut ă, şimeseri al ui de st rat eg lîob i şn ui se să coo r don ezeact f ori măru nţ i , nu să cr eez e sau să ăd cl ească î n st i l mare . Pop ul ari t at eaî i ven i sepe nea şep tt at şif ără săo urm ărea scă ,î nt emei at a mai mul t pe n ăzu i nţ el e a scu nse nîsu flet el e cel or or op si ţ i care eau cer să se l ămur ea scăşisă şiagă ţ e n ădej di l e d e ceva , decâ t pe n îsu şi ri l e u li person al e greu de d esl uşi t şiat ât de p uţ i n apar en t e,sa u pe a demen i ri l e u neii deol og i i i nexi st en t e.Doru l de a casă şipri n urm areedp ace şi „ răsp underi l e” , cel e d ou ă l ozi ncimărt uri si t e sa u nemărt uri si t e ca r e co nt ri bui seră n b îună part e – ri o câ t de p ar ad oxa l ar ărea p ucr l ul – a l ri di carea pr est i gi ul ui com an dan t ul ui Arm at ei aI i a, erau pârgh i i vr emel ni ce e p ca re gen eral ul Aver escu af ăcu t greşea l a săl e cread ă durab i l e.Paceaau f ăcu t o al ţ i i , şi„ răsp underi l e” au f ostui t at e n îdat ă ce prot ago ni st ul l or şi a at i ns sc op ul , adi căî ndat ă ce af ost u ad s a l put ere. Nen oroci r eaţ ări ia f ost căî n gen eral ul Aver escu nu erai ci n cea mai mi căst of a de d i cta t or , cinumai st of ă de a ri vi stpol i t i c.Î n l oc s ă sesp ri j i ne p e popul ari t at easacasăaj ungăl a a t ot put ern i ci e şi săf acăord i ne n îţ ară, sa sl uj i t de d ân sa en pt ruşan t aj e mesc hi ne ca să f orţ eze ân ma cel or a mimari şi p i ţ a d i noch dos aGu ver ut l ur i . Lun abi d e col ab orar şi de î n i t i mi t at e dej cu â nsu lî mi dort esch i sese i i asu pr an t u u or osi p l i t ăţ i l or sa l ee şi am n sem n at adî n pagi ni l e p reced en t e o ta t e ezi t ări l e mel e a f ţ ă de onou ă col aborare, pr ecu m şi mot i ve l e car e mă n îdemnaser ă sămă n îham î ncă o at d ă a l că ruţ a u li .Î n st ar ea de sp i ri tî n car e mă a fla m er a p ri n urmar e n at uralsă u n pun ni ciun en t uzi asm î n î ndep l i ni reaunor orm f al i t ăţ i men i t e să mi deao st are ci vi l ă pol i t i căşini mi c maimul t .I at ă de ce a n m i eşi t preadezam ăgi t di n sal on ul con ul ui Mat ei , şif ără sămă a ls mp ir esi on at de oa tt e mesch i nări i l e p e ca r e e l con st at asemsa u l e gh i ci seml a vi i t ori i meit ova răşide u lpt ă, cuhot ărâreasă muncesc di n gr euca săunpî n pi ci oa re u n or gan i sm cap ab i l cel puţ i n să i e ţ
pi ep t Part i dul ui Li ber al , rămas si ngu rî n l upt ă, că cide cel con serva t or u n mai ave am ni cio gri j ă; o j umăt at e p i eri se d o at ă cuNi cuFi l i pesc u şicea l al t ă, a l ui Mar gh i l oman , er a osân di t ă să seăb u pr şeascăt ăoda cunemţ i i . Ori cât de sev er ă arfi j udecat a meaasu pra l ui Ave r esc u, ni mi c nu o con firmă maibi ne d ecât man i f est ul său ,„ ap el ul ” pe care a 1ad r esat „ t ut ur or r omân i l or” , od at ă cuî nt emei er eaLi gi i . O pol ol ogh i e mai searb ăd ă şimaigoa l ă cugreu poa t e fiî nch i pui t ă1. Gr eoa i e,f ără ni ciun avâ nt ,t art i na gen er al ul ui sa l va t or sesea a mănă cur ech i zi t ori ul unui procu r or e dp rovi nci e n ît r o a f acere de a vort . Pr ej udecâ nd ef ect ul acest eipr ozeedp en si on ar fi l ant r opşiacri t asu pra o amen i l or cu cât de p uţ i n scau n l a ca p, mau t r ecu t su dori reci , ci t i ndo – că cigen eral ul mi o r tmi isese ncă îde a l 30 mart i e.O corect ură a „ap el ul ui ” er a cunep ut i nţ ă, căci t reb ui a sch i mbat ri t mul fiecărei f raze, şio proză moa rt ă nu put ea fini ci od at ă n îsu fleţ i t ă.Am l uatcon dei ul şial unecân d asu pra „ punct el or” de d oct ri nă care şiavea î u l ocu ll or a mi mul tî n pr og ramul 1 Acest „ apel ” segăseşt e rep r od us î n î nt r egi me,pen t rued i ficarea gen eraţ i i l or i vi t oar e,l a Anex a XXX. Ul t eri oral Li gi i , am că ut at sădesf ăşor î n cât eva cu vi nt e un st ea g şiun cr ez. Nu am pr et en ţ i a s ă fiscri s ceva ext raord i nar , dar pe â l ngă al ui Aver escu , proza ea m vea a ri p ai . Gr eu t at ea era săag oe p b gât gen er au ll ui ; cu î ncăp ăţ ân area cu şipr ez umpţ i a u li , nu er a u lcr u uşor şinu voi am să m ă st ri c cuelî nai nt e ch i ar de pa orn il a d ru m. Am com bi natcuGri gore Fi l i pescu ( dezgu st at şielde c „o mpozi ţ i a” Şef ul ui ) o st rat agem ă: sar ep ezi t dânsu ll a Bacău cupr oza ea, m ca şi cu m nam fi avu t ni ci unul , ni cial t ul cu noşt i nţ ă d e „ ap el ul ” a căru i pri mi r e n u o con firmasem î ncă –n î sp er an ţ a că gen er au ll va ap r ob a man i f es t ul meuşiva en runţ a a l a l său . Paşt e mur gu l e! … Gen er au ll a ascu l t at , a st râmbat di n nas şi na sp us d ecât at â: t„ Am t ri mi s euunul l ui Ar get oi anui ”Şiat r ecutl aal tsubi ect .Fi l i pescusaî napoi atl aI aşif uri os.Ast f el sa n ăscu to a devăra t ă com pl i ci t at e n ît r e G ri go raş şi mi ne,ca r e a u d rat t oa t ă vara,şicar eaconsi st atî npuner eal apunctşiî ncor ect areaart i col el ort ri mi se de gen er alpen t ruî ndr ep t area –u sa î n „ pi er der ea ”l or , cân d ch i ar u p se alpunct sau cor ect ă rmân eau com p romi ţ ăt o a r e pen t ru r ep ut aţ i a a ut oru l ui . Căci avea man i a n uat ne umai să scri e,d ar ă s şi i scăl ească. Apel ul ”l ui Aver escu a ap ăru t , aşacu m a vr ut el , şisp re marea mea mi rare , acea st ă că l dare de ap ă r ece aru ncat ă p est e en t uzi asm ul masel orna domol i t cât uşide p uţ i n văp ai a u neipop ul ari t ăţ i ce se nfip î sesedân ac,cu put erea cu r en t el or m i st i ce. Î n su flet el eţ ărăn i mi i 1 şirăsc ol i sesa t el e d el a Dor oh oipână l a Severi n, t r ecâ nd pest e o ta t e st av i l el e,pest e r tan şee, pest e sârm e gh i mpat e şi pest e sen t i men t el e n emţ eşt i .
1 La oraşe pop ul ari t at eagen er au ll ui Aver escu af ost mai r ed usăşimul t mait ârz i e şi oa r ecu m numaio reper cu ţ i e acu r en t el or de l aţ arăf ect aân d mai al es zo nel e u rb ane p eri f eri ce. CAPI TO LU L ALXXI LE A Pri mi i paşiai Li gi i Pop oru l ui Averescu n st rad îa Tăut u î nscri eri l e Cămăr ăşe sc u Lu ca i N cu l es cu şi Macke nse n Pri ma mea ear ct ă cuGri gor e Fi l i pescu Li psa e d con cu rs a ul i Mat eiCan t acu zi no şi a u li A. C. Cuza nî organ i zar eaLi gi i Con fli ct ul cuCant i l l i ,l a BacăuCon fli ctcuAver escu Odessa, i ar ăşi Ami nt i ri l e mumeimel e di n zi l e de gre a cu mpăn ă R âu l Crăci un l a O dess a. Cu u n act de naşt er e ci unt i t şicu n u man i f est gău nosî nt r ai st ă am porn i tl a dru m, de mână cut rei t ova răşi ca r e răge t au î n t rei di r ecţ i i deo seb i t e. Ca să ufiexact , unul , Mat eiCan t acu zi no,nu t răgeael oc d şi se u ml ţ umea să zâmbească sau să con t razi că e p ci ne ap uca. Î nt re d ou ăr ob ber e d e b ri dge. Dar scep t i ci smul să u numi uşu ra sa r ci na ni cif aţ ă de ce i l al ţ i doi , ni cif aţ ă de dânsu l că cit reb ui a să iî mpac zi l ni c p e o ti ţt rei . Chi ar n î af ară e d a cea st ă î ndel et ni ci r e sp eci al ă, sa r ci na meaa f ost , de a lî ncep ut , cov ârşi t oa re şi mă mi r şieucu m am put ut săif ac aţ f ă. Pân ăl a chem ar eanoast ră l a Guver n, î n mart i e 19 20 , am munci t , caun hamal . Aver escu f ăcea pe D al aiLama,ci t ea u a t ori per i maţ i de economi e pol i t i că 1. Î şipi erd eavrem eacu flea cu rişicu f ust e,pri meape oţi t i nt ri ga nţ i i şi ascu l t at oa t e i l ch el el e.Rezu l t at ul era câ t e u n bi l eţ elpri n ca r e mi î cerea măsu ri ce nî cu r ca u t oa t e u lcru ri l e.Nam cu noscu t un sp i ri t mai apol i t i c d ecâ t al l ui şi î n pri mel e i t mpurial e n oi i sa l e ca ri ere l ca căî n t oat e st răch i ni l e,dar abso l ut î n t oa t e.Cu greu şinumai cuî ndăr ăt ni cal ui sâ r gu i nţ ă şi a n îvăţat cuî ncet ul meser i a pe care u ansaj să o st ăp ân ească mait ârz i u, pri n an i i 1. 9271930. Î n 1918 sub vânt cu 1 Ri cc ard o era aut oru ll ui pref era t şiat ât ma pl i ct i si t cu eo tri i l e î nvech i t ul ui econ omi stî ncât am sf ârşi t pri n a-i cu mpăra am nual ul l ui Aubry şi Ri sţşil am si l i t să 1 ci t ea scă :î ncâ nt area l ui a f ostco pi l ărea sc ă dar cel puţ i n nu ma mai _ p i şat cu Rf ccarj do.Di n nef er i ci r e a ceast ă bună i dee u n mi a ven i t decât â rzi t u , pri n 1 1.sa C ă er am ma i92 „ ver t ”î n al e pol i t i ci i ,î mi ded ese mână l i beră să i organ i zez part i dul după cap ul meu . Cu uni f or ma n îcă e p u mer i , gen er au ll ob i şn ui t cu di sp ozi t i vu li era r hi eimi l i t ăreşt i . Mă co nsi dera caun f elde şe f de st at maj or că ru i a i îdel ega se u p t eri dep l i ne n î execu t areaunui pl an aprob at , pl an al e că ru i l i ni i ge nera l e s i ngu re lî i nt eres au. Potsăzi c – şicr ed că ni ci unul di n oşt fi i meit ova răşide l anţ nu mă va co nt razi ce– căorga ni za r eaLi gi i Poporu l ui , aşacu m saî nf ăţ i şa tî n al ege ri l e gen er ae l d i n t oa mna 1919 şiî n cel e p arţ i al e d e a lî ncepu t ul l ui 1920, aşacu m
sa d oved i t dest oi ni că să al căt ui ască un Guver n vi abi l şide ordi ne d upă h ao su l pri mul ui Mi ni st erVai da.A f ost op er a mea, op er a mea p a r oa pe excl usi vă. Zi cu izî mi ded esem seam a căt i t ul at ura noa st ră j dej JLi gă„ nu se poa t e con cep e d ecât î n at mosf er a uneii deol ogi i bi ne d et erm i nat e şi nu se oa pt e con st i t ui decât î n urmări r ea n uui scop de n it er es ob şt esc . Un pamponde gen er alce n ar fiost fî nfipt pe ch i pi ul ni măn ui , un si mpl u pamponde gen er a, l an on i m, ar a mifi put ut fi punct ul de cr i st ai l zar e a n ueii deol ogi i– u n pampon cumat ri cu l ă,nu. I n pampon ul gen er au ll ui Ave r esc u put ea cr ede o ume l î ncr ezăt oa r e n î mi nuni ,î n j urul pampon ul ui gen er au ll ui Aver escu nu se u p t ea dezvol t aoi deol og i e.La acea st ăl i psăde su bst rat moral ca re săj ust i fice sol i dari t at eaunei„ Li gi ” se a mi adaugăşica r en ţ a unui sco p de n it er es b o şt esc, căci dori nţ a gen er au ll ui de a pu ne mân a p e pu t er e n umaipen t ru a se i mb pl a n î vagonmi ni st eri alşiapr ocopsipePui uCr ăi ni ceanunuput eaficonsi derat ăca atare. Î n rea l i t at e,nou a noa st ră gru par e era un pa rt i d, î n î nţ el esu l aut oh t on l a cu vân t ul ui cuun caract erper son alpron unţ at ,f orm atdi n f oa rt e p uţ i ni oa men i ca r e crede au î n ca paci t at eapol i t i căa u li Aver escu , di n ceva mai mul ţ i ca r e socot eaucă vort ea puol f osi nemai pomen i t a u li pop ul ari t at e p en t ruo sch i mbar e a rdi cal ă de e rgi m şidi n f oa rt e mul ţ i care sperau un gh el i r sa u o proco pseal ă de p e u rm a uneiî nj gh eb ări pol i t i ce cu vân t ul î n sp at e.Î n momen t ul î n car e p rop uses em l ui Ave resc u t i t ul at ura d e L „g iă” nu o ăcu f sem numaidi n oroare en t ru p cea edp „art i d” , at âtde e tf r el i t ă:deşi nu mai avea m marii l uzj i , deşi l i psu ri l e n îsem nat e mai su s n îcep userăej ad s ă mi s§ _SQ r^r ^ej aai MŞ$J >L h^of : nu pi ed ruse m î ncă oat tă n ăd ej dea. Sper am î ncă că se va si gă o mân ă d e oa men i dezi nt er esa ţ i dest ul de h ot ărâţ i şide p ăt ru nşica săcr eeze o t mosf aer ăî n j uru l uneimi racu l oa se op pul ari t ăţ i şisăî mpi ngăpe deţ i năt oru l ei , ch i ar ă f răvo i al ui , pe p oteci l e neb ăt ăt ori t e sp re el ţ uri l e rea l e a l e uneiaşeză riso ca i l e p ri men i t e şi mai dr ep t e.Făţ ărn i ci a, j os ni ci a şiabsen ţ a ori că r eipr eo cu păridezi nt eresa t e ca r e au pr ezi dat î nsăl a co nst i t ui r eaLi gi i Pop oru l ui mi au ri di ca t şiaceast ă ul t i mă nădej de. Scop ul acest or fidA en ţ e post u me d et a ăm ur iafi pen t r u î nd t em at ări ca Li gă, gru parea gen er acon u ll ui ver escu sa de ezv ol a tl şi sa rm a t ce, î ncă e ei a l p mi i eipaşicapart i d. I at ă de ce i ch ar î n zi ua î n care am î ncep ut sămă zba t ca„ şef de st at maj or” mi am băga tt oa t e p l anuri l e st rat egi ce nîsert ar1, am ren unţ at l a vechi l emel enăzui nţ e,şicăzutdi nnoupepl anulconcesi i l orel ect oral eam că ut at pe câ t am put ut săsca p cel puţ i n f aţ a, pe ameaşipe acel orl al ţ i . Pri cepu semf oart e b i ne că„ Li ga” se va ran t sf orm a maidevr eme sau mait ârz i u ( cu m sa şiî nt âmpl at )î n „ part i d” şicăni cio sch i mbareunmai er a de a şt ep t at î n t rad i ţ i onal ul ri t m al nen or oc i t eipol i t i cir omâneşt i . Urm a săfie u n part i d, ad i căo ga şcă maimul t , şiat ât at ot .
Cob orât pe pămân t , am desch i s un regi st rude î nscr i eri , am t i pări t cărţ i de membru , am î ncep ut să l căt a ui esc?rgan Oi zaţ i i „î n j udeţ el e Mol dovei şi Basa rabi ei– cuşefi , su bşefişiag en ţ i – şi săr ed act ez n u proi ect de S t at ut şi al t ul de „p r og ram „( ! ) Cu al t e c uvi nt e a m i nt rat î n f ăga şu l vech i l or a p rt i de. Desp re o l i „ gă ^j n î nţ el esu l pr op ri u al cu vân t ul ui nau mai vorb i t decâ t Aver escu şiCuza, şiî ncăcel di nt âi f ără ă scread ăî n cesp une,aşaî ncâ t si ngu ru l„ l i gi st ” pri nt r e n oia răm as n umai veşn i c â ţnăral i l uzj on j ştCuza. Când a sf ârşi t şiel să şideasea ma de real i t at eal ucru ri l or , şi al uat gea mant anul cuut op i i şia plecat. Toa t ăl una ap ri l i e şil una mai , am munci t cuGri gore Fi l i pescu cu şi f est ul meuşef de ca bi netPui u Cart i anu2 l a ri di carea sch el el or e mn i t e să sp ri j i ne cl ădi reaLi gi i Pop oru l ui . A dou a zidupă şed i nţ a de n ît emei er e d e a l Mat eiCant acu zi no,ad i că nî4 ap ri l i e,am t ri mi s gen er al ul ui l a B acă u o a dr esă3 sem nat ă d e Mat eişide mi ne pri n car e i îad u1 Am maidesc hi s od at ă ser t aru l ,î n 1930 după su i r eape Tr ona Pri nţ ul ui Car ol , dar a r t eb ui t să 1î nch i d r ep ed e a l oc l. 2 Pui u C art i anu, băi at i nt el i gen t şisi mpat i c,fir e desch i săşil ea l ă, a muri tî n floa r eavâ rst ei ,f ără s ăşifi put ut da p e d ep l i n măsu ra. Î nl ocu i se nî î ncr ed er eameape A l exan dru Pap aco st ea, t r ecu tl ai nami c,ad i căl a Mar gh i l omanod at ă cuî nsc ău nar ea aces t ui a. Mi 1 recom an dase Gri gor e Fi l i pesc u, darî ll uasem pe l ân gămi ne mai al es nîami nt i r eauneided i caţ i i careăm î ncân t ase pri n 1915. Pui u Cart i an u publ i case nt r î ad evărn u al bum cuved eri şidescri pţ i i di n cam pani a d e p est e Dunăr e d i n 1913şi 1 ded i case nu„ Marel ui Căp i t an cu (m î i pl ăcea Regel ui Carol I săfie ch emat )a căp i t an ul ui Ni cuFi l i pescu ! ” But . Ada.Ayu se. Se mare cces su n şi e n îvesel i se pe t oţ i ! 3 Text ul com pl ect l a AnexaXXVI I I . Ceaml a cu noşt i nţ ă cel eî nt âmpl at eî n aj un, şidecl aram Li gaPop oru l ui _ î nt emei at ă. Scri soa reanoa st ră er a un r ăsp uns a l scri soa r eal ui di n 7 mart i e şi p ri nt r î nsa st a m că nî d ep l i n i sem si u n ea e p neoare n î cr ed i nţ ase. Mai ad ău gam căcon n îat zi ua d e 3 ap r i l i e semi ai m h ot ărâse răcare următ o l e: U L i gaPop oru l ui l ua fii nţ ăî n zi ua de 8 apri l i e 1918. 2) Un co mi t etprovi zori u d ei ni ţ i at i văera î nsă rci nat cu ă msu ri l e şi l ucr ări l e n ecesare en t ru porgan i zar eamaidep art e aLi gi i , ad unând ader ări l e dori t ori l or d e ai nt ra nînou af orm aţ i une p ol i t i că . 3) La pri ma*î nt ru ni re după 8 ap ri l i e 1918, su b preşed i nţ i a dl ui gen er al Averescu,sevaal egeComi t et ulExecut i valLi gi icar esevaî nsăr ci naî nacel aşi t i mp şicuel aborarea rog ra p mul ui pol i t i c.
4) O co mi si e numi t ă de preşed i nt el e Li gi i di n sân ul Comi t et ul ui Execu t i v val ucr adupăi ndi caţ i i l epreşedi nt el uil aî nt ocmi r eaSt at ut el orLi gi i . 5) I dei l e Li gi i vo r fi su sţ i nut e şirăs pândi t eî n p ubl i c pri nt r un zi ar su b den umi rea nî dr ep t areargan o alLi gi i Pop oru l ui . Aducân dt oa t e acest eal a cu noşt i nţ a gen er au ll ui .Î nch ei am. Mat eişicu mi ne,că so cot eamr ol ul nost rut erm i natşică rei nt ram î n rând cusi mpl i sol daţ i ai Li gi i . Afirm aţ i e d e st i l , eaa con st i t ui t un adevă r pen t ruMat eiCant acu zi no, careasr et ras, nu „ î n r ând” , cil a Jock eyCl uB. La scu mpa l ui part i dă de bri dge.Î naf arădecât evaart i col el aî ndr ept ar ea,pecar edeal t mi nt erit r ebui a săi l e sco t cucl eşt el e,si mpat i cu l dar a f nt ezi st ul meuco l egde n ăşi e.Nu sa maiman i f es t atpân ă n ît oam na an ul ui 19 18 ,l ăsând umă să ă m desc ur c c um put eamcunoi i meit ovar ăşi de d rum şimaial es cu un şef pe car e r t ebu i aî n acel t i mp să 1 ascu l t şisă 1i ni ţ i ez ot t od at ăl a o meseri e d esp re ca r e h abar nu avea. Gen er al ul a ven i t numai decâ t de l aI aşişisai nst al at î n st rada Tăut u, î n ap art amen t ul l ui Romul us B ol i nt i nean u, pe ca r e 1 al uatî n st ăp ân i r e. Bol i nt i nea nu şineva st ăsaerau pri nt r e cei mai î nf oc aţ i ave r es-ca ni ,î n urm ări r eaunui gh el i r . Cum gh el i ru l na vgn i t , saucel puţ i n na ven i tî n măsu ra î n ca r e oaşt ep t au, pract i ci i oa men i au f ost pri nt r e cei di nt âi di n t ova răşi i noştr i ca r e sau desp ărţ i t de L i gă ,l a Bucu r eşt i , după câ t eva l uni de gu ver nare. La a Işi î nsă er au „ f euetflamme”cu m zi ce ran f cez ul , şidoa mna Bol i nt i nea nu fii nd şidurdu l i e ş i sen si bi l ă, gen eral ul î it răge a o cu rt e n ît oa t ă r egu l a. Vorb eapol i t i căcunoi , dar at en ţ i a n u şi o p ut eafixaasu pra cel or ce sp unea , că cioch i i să i urm ăr ea u numai si l uet a ga zd e, ica r e seâţ â f i a d i nt r o odai e n ît r al t a. Aşaa f ostt oat ă ca rera i pol i t i căa l ui Averesc u, nu „ cu sfi nţ i i ” , ca î n l i t urgh i e, cu cjf ust el e. Î n ap art amen t ul di n st rad a Tă ut u1 sau î nt âmpl atscen ei nen arab i l e. Acol oî nsal onull uiBol i nt i neanudeveni tall uiAverescu.Î şisuccedaut oat ă di mi nea ţ a, cuzeci l e,noi i ader en ţ i ce ven ea u săse nscri î e – i n d nen oroci re mai t oţi răs uflaţ i i cel orl al t e p art i de.Averesc u, ca re u n i cu - _inoşt ea ,î i pri meaca p esel a d evă raţ a pn ost ol i , l umi n a ţ i e d u hu l sf ânt ! nat J r ea l i t at e. A verescu ave a ma e, d arip ri t r e n it el ect u a l id n u r eu şea să „ TÎ r agă d ecâ tp e cei ce că ut asem un gh el i r şi nu1 gă sseră i i ur a ea ,î n part i del e o r ga ni za t e şi cu l oc uri l e o cu pat e. Î n af arăde ace şi t gh eş et f ariord i nari , di n ca re, şidi n n eeri f ci re, s-a r ecru t at mareamasăa ca dr el or i gi Li ( ce era e ă d f cu t dacănu erau al ţ i i ?)şide mi l i t ari i demob i l i zaţ i sa u sco şil a pen si e ca r e u rm au pe A ver escu di n sp i ri t de di sci pl i nă, mai er au şicâ ţ i vat ăi et ori de fi r e d e p ăr î n pat ru , ca re n e p unea u zi l ni c,pe gen er alşrpe mi ne a l ad evărat e exa mene d e con şt i i nţ ă… Şi de şt i i nţ a^ Rege l el ora f ost I on ăm C ăr ăşescu . Car e pe acea vr eme nu e ra î ncădecât un f ost pr ef ect de S i l i st ra curep ut aţ i a de afi f ost un bun pref ect , ch i ar u n
f oa rt e b un pr ef ect şisoţ ul … Nen oroci t alarăt oa sei domni şoa r e B l on dei , fii ca f ost ul ui mi ni st ruf ran ce z,ca re, deş if uses e n îl ocu i t pri n Sai nt Aul ai re, ven i secu noil aI aşi 2. Cămărăşe scu ,t aki stşisoţ deza măgi t , a vru t săvi e săf acăpol i t i că cunoi , cuAver escu şicumi nQ. Era cuvr eoop t zi l e n îai nt e d e n ît emei er eaLi gi i . Aveni tl ami neşimi acerutsă1ducl aBacăul aAverescu.Faţ ăder eput aţ i a l ui de a dmi ni st rat or est d oi ni c,şide i l psade co nducăt ori î n caree na băt eamnam ez i t at , mi am pr ocu ratun au t omob i l şiam pl ec atcudân su ll a B acău . ^Aver escu ,î ncâ nt at şidânsu l de o asem en eaach i zi ţ i e,1a pof t i tl a elî n ga zd ă. Trei zi l e d ear ândul ,î nai nt e şi după dej un, a pus p e b i et ul gen eral l a exam enpl i mbân du1î nj urul t ut urorpr ob l emel orde or di n gen er alşide or di n sp eci al . Am ad mi ratr ăb darea uil Aver escu , dar pe mi ne ma ex asp er a. tI n cel e di n urmă n u sa n îsc ri s,ce ea ce aâh mi n t 1 Apart amen t ul er al a part er ,î nt r un i mob i l cu do uă et aj e.Cel ăl al t ap art amen t ,t otl a p art er , uşă nîuşă cu Aver escu ,î l ocu pa C on st an t i nescu Porcu! 2 Yvon a Bl on del Cămăr ăşes cu ,f rumoasă caşimumăsa( „ l aj unon i qu e Madame Bl on dei ” ) sa purt atf oa rt ef ru mosî n ă rzb oicai nfirm i er ă.Î n con t i nuu pe l i ni aî nt âi a f ron t ul ui ,a f ost o provi den ţ ă a răn i ţ i l or . Di n nen oroci re ri p nt re aceşt i a a ost f şiun l ocot en en t avi at or Leb ru n. De care von a Y sa amorez at l ul eaşicuca re apl eca tî n El veţ i a, f ără sămai î nt r eb e p e b ărbat usă u. Odat ă cumj si yp i ]e r f anceze. Pe gen er a, ldarpe mi ne maî ncân t at : cân t ări semomul , cucare t reb ui a să m ă maiî nt âl nescn î pol i t i căî n 1921 pe vr emeacol ab orăr i i noa st re cuTak e Ionescu. Un al t ca ragh i osa f ost I on u L caNi cu l escu , col egu l nost rude l aI ndust ri e î n Mi ni st eru l di n i anuari e.Tot î n mart i e sa dus şi ell a Bacă u săse nî scri e,dar a cer ut ca r p eţo rec oman daţ i e scr i sădi n part eal ui Averescu căt r e Mack en sen casă şiaran j eze af aceri l e di n Bucu reşt i .I n nai vi t at eal ui , ge nera l ul i a dat o şi er a săî nneb unesc cân d am aflat ce ăcu f se! Luca i N cu l escu , grăb i t , sa n ît orsa l l i b eral ,ost î nda t ău ce I on Bt răt i an n” u să af ost ech em aot Gu vern , l a sf â t u ui , d ar ai f d est ld e el g „en l em a u n ab ur zez eatmp îl rva i gen er al u l urşi id el anul au t og raf ul pe car e1 posed a… Î n st rad a Tă ut u nam avu t de f urcănumaicuî nscr i er i l e.Maier au Comi t et el e,maier a pr ogr amul , maier au St at ut el e,maier a Cuza.Cum t oat e acest e n îdel et ni ci rineau dus a l al ege ri l e u li Mar gh i l oman di n i uni e,voi r even i asu pra or l cân d voi vorb i desp r e a cest e a l egeri ,î n ca r e averescan i smul a î nregi st rat pri mul să u su ccesncr co e. t Voiî nsem na numai , aci , căt oa t e acest ef r ecăt uri î nt r e om şiom au at d pri l ej ul pri meimel e cert e cuGri go raş F i l i pescu ca r eşica m l uase a n su ll a
purt ar e şi pe ca r e a m f ostevo ni t să 1 pun l al oc ul l ui î nt r o c on sf ăt ui r e prez i dat ă de A ver escu .I nci den t ul a mer s p ân ăl a sch i mb de mart ori ; mart ori i l ui Fi l i pescu î nsă , gen eral i i Asl an şiCoco r escu , nau vru t săne a l se să i eşi m pe t er en , şineau î mpăca t . Neam î mpăca t ch i ar aşa e d b i ne n îcât am col ab or at t oa t ă va ra f răţ eşt e a lî ndrep t ar ea . Desp re a cea st ă col aboraredesp şir e î ndr ep t areaci t i t ori i vor si gă amănunt e mai l a va l e.Dar p ret ien i a noa st ră, na mai f ost ce uf sese, şimai t ârzi u neam desp ărţ i t de o t. t Î n a f ar ă de i nci den t ul cu i F l i pescu nu s-a i vi t ni ciun a l t ul , şior ga ni za r ea Li gi i Poporu l ui a mersest dul de b i ne n ît otcu rsu ll uni l or ap ri l i e şi mai . Greu t ăţ i nam avu t decât cuMat eiCan t acu zi no,cuPart i dul Munci i şil a Bacău cuCant i l l i . Asu pra P art i dul ui Munci i pe ca r e l am l ăsat să i d scu t e cuAver escu , voir evenimait ârzi u.CuMat eiCant acuzi nonam avutgr eut ăţ ipr opri uzi s,dar nu voi a s ă a fcă i n mi c.Pe câ t de mul t e d i ficu l t ăţ iî mi cr ea se el şiCuza nî preaj ma co nst i t ui ri i Li gi i cupri vi re alr ed act ar eapr og ram ul ui şich i ar aact ul ui de co nst i t ui re ă f ră pr og ram, pe a t ât de p uţ i n mau st ânj en i t şiunul şial t ul î n op er aţ i i l e d e o r ga ni zare j u a deţ el or . Con ul Mat eise ezi dnt eresa nsă îcom pl ect de el e ş i da af ară ără f i m l ă pe o tţi post ul anţ i i ca re ven ea u săi nvo ceprot ec ţ i al ui .Î l ru ga semsăaccep t e şefi aj udeţ ul ui şioraşu l ui I aşi .„ Vou s cr oyez? e J n ' y i t en s pas d u t out , etd' ai l l eu rs ej su i ş p arf ai t emen ti nca pabl e d e rem pl i r ces f oncti ons” aost f ră sp unsu ll ui , şipl i cti si t mal ăsa t cu „ f ru nt aşi i ” orga ni za ţ i ei ned umeri ţ i , şisa dus a l Cl ub unde l îaşt ep t a part i da de b ri dge. Pe C uza, orga ni za r eanoast ră lîi nt eresa şimai puţ i n. El se nscri î ses e n î Li găcupart i dul să u, pe ca re n îţ el egea săşi 1 men ţ i e n it actcuorgan i zaţ i i l e u li , după cu m i nt actănţ el îeg easă şimen ţ i e şi pol i t i capart i dul ui . Acea st a co ncep ţ i e d e i ndep en den ţ ă auneipărţ i di nt r un t ot , mer gân d pân ă a l n esocot i rea i nt er esel or com une,cu m urma să se dovedea scă cu pri l ej ul pri mel or eger ali ( al egeri l e u li Mar gh i l oman, di n i uni e 1 918) , eral i n pă de n icon ven i en t e şi nu pu t ea du cecut i mpu l decât l a o rup t ur ă – dar r pent u moment mă d i spensa e d i nt erm i nabi l e n ego ci eri cucel mai pl ăcu t , dar cel mai î ncă păţ ânat , di nt r e oam eni . on fl i ct ul de l a B u at f ost ovo ca td e veşn Cant i l l i ,sa acest et i t or ca e a s că pC at î n ca ri era ui la pcă ol i t i că oa t epr o ca z i i l e n î i ca pr eo cern u pare şovă e d an ur pi er de n i ci una.Nu er a mai prost decât at âţ i a al ţ i i şi 1î nzes t rase u Dmnezeu cu mai mul tt al en t , şişco l i l e şi bi bl i ot ec i l e d i n Pari s cumai seri oase uc noşt i nţ e decâ t pe mul ţ i , dar t ot al men t e i l psi t de si mţ moral , aj unsese se să r ă t dezeep si ne n îsu şidupă ce şi ît răd ase e p rân dt oţ i pri et en i i ,î l apuca se ră zb ou il sen at or şicon ser vat orşise t r s ecu rase om ul di nt oam na a nul ui 1916 pân ă n î pr i măv ar a u li 19 18cu n u mi ni mum de i sc ruri şi cuun maxi mum de av an t aj e person al e şi mat eri al e.Ura co nt r a Brăt i en i l or lî ţ i nuse ega lt de mi ne n î cam pan i a p e car e amdu so mp î ot ri va u Gver nul ui î n pri măvar a a nul ui 1917 .I n
t i mpul neu t ral i t ăţ i i se ed dese cuFi l i pesc u di n vrăj măşi e şi i nvi di e a f ţ ă de N i cu Ghi ca-C omăneşt i , ri val ul săuel ect oral rămas cr ed i nci os ul i Margh i l oman. De cân d acest a ven i se alput er e,Can t i l l i nu se u p t eacon sol a de greşeal a pe ca r e o f ăcu se ă p răsi nd pe co nu' Al ecuşiseî nscri sese pri nt r e on f dat ori i Li gi i Pop oru l ui î n con vi nger ea căumai n Ave resc u put ea să „ e” vidupă Mar gh i l oman . Con vi nger eae con vi nger e,dar maier a şi Ta ke on I escu care ar i fiput ut pregăt i , ca su ccesor a Gu l ver n, o n ep l ăcu t ă su rpri ză. I ep ur el e d e d ou ă hot are a şi zi s prob abi l căer a maisi gu r să co nt ezen î Li ga op Poru l ui şisă u n părăsea scă ni ci Part i dul ( ?)Con serva t or . Aver escu voi se să î ncr ed i nţ eze şefi a Bacă ul ui l ui Văgăunescu,car epi erduseomânăî nrăzboi ,undemagogdi nami cşideşănţ at , sa u l ui Berea , prof es or n i co l or şi i nodor , şisf ârşi sepri n a o da l ui Cant i l l i după i nt erven ţ i a mea. De V ăgău nescu î mi er af ri căsă u nî ncu r ce e p gen er a, lcare şiî fixa se om di ci l i ul î n Bacă u saual ăt uril a Pi at r a Neam ţ ,î n ci ne şt i e ce borob oa ţ e, i ar Ber eaî mi păreapreal i psi t de su praf aţ a. De d i nami smul l ui Cant i l l i navea m ni cio t eam ă,şicasu praf aţ ă er a un l at i f undi ar pe l ân găBer ea. Î n numi r eal ui maive deamşio răspl at ă pen t ru aj ut or ul pe car e mi 1 dedese n an îul pr oceden t şiun pri l ejpen t ru dân su l să se mpu ină p ri n sârgu i nţ a cucare va organ i za pri nci pal ul fiefave r esc an di n Mol dova. Di n aces t di n urmă p unctde v eder e mam î nşel atcut ot ul . Nu numaică r p i et en ul meuCan t i l l i na ăcu f t ni mi c i t mp de dou ă u lni , dar ni cinu a mai r ăsp uns a lr ep et at el e mel e scri so r. iÎ i mi er a ru şi ne f aţ ă de A ver escu de p rot eat jul meu . Am sf ârşi t pri n aru gape gen er al săcon voa ceî nt r o zil a Bacău ept oţ i pri et en i i noşt ri , şiî n acea st ăî nt ru ni r e,l a ca r e u rm a săi au part e ş i eu , săse hot ărască î nt r un f elsa u î n al t ul cuorgan i zaţ i al oca l ă. Spr e mi rar eamea , Averescuat otamânatconvocar eacerut ă.Î miami nt eam căî nghi ţ i secugr eu numi real ui Can t i l l i şimă aşt ep t am să-1dvă f ol osi nd cugrab ă pri mul pri l ej pen t ru a1î nl ocu i pri n Ber ea sau Văgă unescu . Con vocar ea aost fî n fine ăcu f t ă, după al egeri l e d i n i uni e şi î nt ru ni r eaa avu tl ocî n î ncă păt oa r eaca săa l ui Cant i l l i , preşed i nt e n omi nal al uneiorga ni za ţ i ii nex i st en t e.Nu ex i st a ni cimăca r pe h ârt i e,că ciî mput ern i ci t ul nost runu con st i t ui se i n ciun com i t et . La con vocar er au ll u răsp un me l ri m ul t ă; er a dup ăt î mpăt r i t al u eger e şist răl uea ci t ugen l su cc e si el ectora lsese – ou l ă mu t ă i ndi ca ţ i e p en ru vi i t o r –i al sp ori se sen si bi l număru l aderen ţ i l or i gi Li Poporu l ui . St rân s cuuşa , ami cu l Cant i l l i şi a dat î n fine p oa l el e p est e ca p şinea decl arat căî nţ el ese se să se nscri î e n î Li gă cuî nt rea gal ui organ i zaţ i e co nserva t oa re d i n Bacă u, î n bl oc, cu ra f ăcu se şi A. C. Cuza, i ar nu i ndi vi dual . Şmech eru lî ncer casăj oa ce e p d ou ăt abl ou ri , să-ş i men ţ i e organ i zaţ i a co nserva t oa r e n it act ă şi pri n ea rap ort uri l e cuTa ke on I escu , i ar p rn i adezi unea , mai mul t pl at on i că ,l a Li găsă şiasi gu re şi ben efi ci ul şa nsel or ui l Aver escu .
Î ncerca rea l ui Cant i l l i ri di cao ch est i une de pri nci pi u oa frt ei mport ant ă ce nu f uses e pâ nă a t uncif orm alt ran şat ă,fii ndcă u nf uses e pu să, şian ume acee a dacăuna saumaimul t e organ i zaţ i il oca l e a l e u neigru păripol i t i ce seut eau p î nscri e n î Li găi ndep en den t de h ot ărârea i de ş a t i t ut i neaCen t ru l ui r esp ect i v,î n acea st ă pri vi nţ ă.Chest i uneanu com port a di scu ţ i e mul t a şier al a mi nt ea omul ui căr egi mul di hot omi einu put eafi apl i ca t part i del or ol pi t i ce. Am l uat cu vâ nt ul după Cant i l l i şiî n apl auzel e cel orprezen ţ i – ami ci il ui Văgăunescuşil uiBer eaerauî nmar enumărî nsal ă–am arăt atcăsi t uaţ i al ui Cant i l l i caşef neco nfirm at al organ i zaţ i eiunui part i di nexi st en t( de a l moa rt ea l ui Ni cuFi l i pescu co nserva t ori i su pri maserări ce o ct ai vi t at e st at ut ară) nu ave a ni mi c com un cua l ui A. C. Cuza, şef r eal aluneivech i şinecon t est at e d eşi mod est e1gru pări ; căA. C. Cuza se nscri îsese n L îi găcut otpart i dul să u, î n co nf orm i t at e cusp i ri t ul şicusco puri l e a şeză ri i noast re, pe câ t ă vrem e,el , Cant i l l i , se r p ezen t aî n f ru nt eauneicel ul e a morf e aunui t otcon t est abi l . Am ad ău gat că norab oi l ul cop i nen t sem nase ct aul de co nst i t ui r e aLi gi i per son alşi f ără ni cio rez ervă cu m (o ă fcu ser ă de p i l dă cei doimembriai Part i dul ui Munci i ) şică r p i n urmar e dsa u p t ea ăm r ân e n î Li gă sau să o ăr p ăsească, după p l ac, hot ărâr eadsa l e p ri vi ndu1 numai pe d sa .Î nt ru câ t pri vea pe p ri et en i i să i ( câ ţ i vaj erp el i ţ i ) , dacădorea u săse nscri î e n î Li gănavea u dec ât săf acăcereri person al e.Vorb i semt ăi os i şde su s,fii ndcănea şt ep t at a at i t udi ne a ul i Cant i l l i , car e se da drept pri et en ul meu , mă i j gn i se şi mă su părase. După mi ne a vor bt i Văgău nes cu , cuvi ol en ţ ă ad ău gân dl a ar gu men t el e mel e câ t eva groso l ăni i dep l asa t e a l a dr esast ăpânul ui ca sei . Socot eamaf acer eat er mi nat ă şiaşt ept am cât eva cu vi nt e de î nch ei er e di n part eal ui Aver escu ca r e p r ezi da, câ nd gen er al ul sa ri di ca t şi , sp r e st upoa r ea t ut ur or ,a n îcep ut săsu sţ i e eza t l ui Cant i l l i . A vorb i tf ără să co nvi ngăpe n i men i ( prob abi l ni cipe C ant i l l i ) dar cuaut ori t at eape ca re o i d a si t uaţ i a sapri nt re noi . Fi erbea m; at i t udi neal ui Aver escu er a vi zi bi lî ndr ep t at ăî mpot rva i mea . Mam ţ i nut di n răsp ut eri sănu i zbu cn esc; er am să t ul de p al i nod i i l e u li şimaial es de a l e mel e,de a t ât eal a câ t e r t eb ui se să recu rg casă 1 scot di n t oa t e î ncu rcă t u ri l ec n îr rer l zi ni c ms eam p ri n dea .mi Du ă ce sf â rşi t , î nl mi j l ocu t ăce ra, i i mor m ân t al e a eca a u mat , mu l ţ u tp să epl ra i c: „ R ăm ân a p ăr el e ra m e nam ni mi c d e sch i mbatşini mi c d e ad ău gat l a d ân sa” . Fi delob i cei ul ui săude at ergi versa şide anu l i mpezi ni ci od at ă apel e u tl buri , Averescu a ri di ca t şed i nţ ar ezervân d Comi t et ul ui Execu t i v ce nt ral , după defi ni t i val ui al că t ui r e, sol uţ i on are ai nci den t ul ui . La i eşi r e mam ap r op i atde d ân su l ,l am rugat sămă con si der e d emi si on atdi n Li gă şi am pl ecat l a Pi at raA şa era e p vr emea ceea. a Neam ţ unde mă pof t i seEl i zaSuţ u, pen t ru 48 de or e,l a San at ori ul di n Doa mna. Tot l a P i at raNeam ţa p l ecat şiAver escu , că cise u mt asecol ao n î vi l a l ui Al bi ni , desp ărţ i t ă de g ară ri p n apa l i mped e şi năva l ni căa Bi st ri ţ ei . La Pi at r a,
a d ou a zi , pri et en a noa st ră co mună n ea mp î ăca t . Nea mp î ăca t şinea i l pi tl a l oc cu m se i p l escărţ pi l e u nui vas a sp rtî n dou ă, f ără săpoa t ă şt er ge rm ua sp ărt uri i . Acea st ă pri mă şigravă cri zăî n di r ecţ i a Li gi i Pop oru l ui a rămas necu nos cu t ă până şicel or m ai i nt i mi pri et en i ai noşt ri . Făr ăi nt erven ţ i a El i zei Suţ u e p r ob abi l că ru pt ura d i nt re A ver escu şimi ne ar f fi ost un f apt î ndep l i ni t , ci ne şt i e cuce con seci nţ e p en t ruLi gaPop oru l ui şipen t ruAver escu . Fărărân fa mea, purt at de cr escân da l ui pop ul ari t at e,apr ob abi l căAver escu sar fil ăsa t di n ce nîce a misp r e st ân ga, cop l eşi t de cu ren t el e d emago gi ce. Ju decân d după greşel i l e p e ca r e l am î mpi ed i ca t săl e a f că , cred cădesp ărşi r eanoa st ră r afi f ost nen or oci re p en t ru ţ ară. Pen t ru mi ne n îsă cre d că r afi f ost un bi ne,căci mar fi scu t i t de omuncăgrea d şi e a mar el e d ecepţ i i pri n care t r a eb ui t săt r ec. Nam put ut săl ămur esc ni ci od at ă mot i ve l e car e au det er mi nat nea şep tt at ai eş i re auilAveresc u de a l Bacă u. Până î n ace af at al ă zi , rel aţ i i l e noa st r e u fsese răexc el en t e ş i pl i ne d e n îcred ere. Î i cu noşt ea m su scep t i bi l i t at ea , şt i am câ t eraedn îch i s şi câ tf ugeade o rce i ex pl i ca ţ i i şimă st rădui am, până î n cel e maimi ciamăn unt e,sănuij i gn esc am or pr opri ul . Rol ul meuî n Li gă, pe ca r e mi 1î ncr ed i nţ ase el si ngu r , era covâ rşi t or u n numai pri n f apt ul căî nt r ea ga organ i zare r a aged feinoa st r e orm f aţ i i se ezem r a p e u meri i mei , dar şipri n î mpr ej urare a căper man en ţ a mea al a Işi şiap roa pe con t i nua u li ab sen ţ ă s (a t mai t ott i mpul î nt âil a Bacă u şiap oil a Pi at ra-N eam ţ ul ui ) mă si l easăfiu purt ăt oru l nost ru de cu vân tf aţ ă d e o ta t ă u lmea. Oamen i i care voi au să seî nscr i e ven eaua l mi ne,l a mi ne ven eau şi f ru nt aşi i al t or p art i de c are o d rea u săi a co nt actcu noi , şidi pl omaţ i i şiga zet ari i st răi ni î n go ană după n if orm aţ i i . Cu t oţ i i , cumarişicumi ci , avea m gri j ă sănu vorbescdecâtî nnumel egeneral ul ui ,săiî ndr eptspr edânsulcut oat e di ficu l t ăţ i l e com uni ca ţ i i l or . Nu l uam ni cio h ot ărârenăpâ l a cel e mai măru nt e şi pri vi t oa r e a l neî nsem nat e ch est i uni de a dmi ni st raţ i e ă f ră ni st ru cţ i uni l e u li , de cel e mai mul t e ori scri se, pe care l e sol i ci t am. Mă e „ff asa m” pe cât put eamşide mul t e ori cugr eu , căci dacămasel e con t i nuau să ca şt e gu r a a l d ân su l , i n t el ect ue al i i şi n i id î ncep ea uusă i b mi ul t ma i ma r e n îcr ed ere î mi n e. n d el i ca t el mel e orăşe u fncţ i i e f „ a ct ot m”a a leLi gi î mi i mp usesem cea man i st ri ct ăÎ di sci pl i nă şicea i găl m oa să t a en ţ i e ca să nu cal c p e u mbra omul ui băn ui t or ec purt a pe u meri i săi şifirm a, şipan aşu l şinorocu l part i dul ui nost ru . Evi t as em, până şi cucei mai i nt i mi ,o u jdecat ă fie cât de a nod i nă asu pr af ap t el or şi gest uri l or sa l e –şicâ t ar fif osteds pus! — De f ri cat r ăn căn el i l or : cu noşt eamob i cei ul r omân esc de a f ace di nt r un ou u n bo u. At unci ? Con şt i i nţ a meafii nd î mpăca t ă,mot i vu l af ron t ul ui nemer i t atpe ca r e1 su f eri seml a B acă u t r eb ui a c ăut at î n af ară d e a cel te mel e.Să fif ost l a
mi j l oc n u st upi d acces de ozi e? gel r E a gre u de p r esu pus că nuom at âtde pă t runzăt orca dân su l să u nşifi d atse ama că deet pri enanoast ră com ună mă l eg aunumaise nt i ment e deam car ad, şi l a u rma u rmel ornu er am numaieu f aţ ă de ea î nt r o s i t uaţ i e cera fi put ut da de b ănui t . Să fi f ost i nvi di e? e S p oa t e. Avusesem demul t eorii mpr esi a–şimait ârzi uam avut omul tmaides–că Averescunumiput eai ert aî nsuşi ri l edei nt ui ţ i epol i t i că,car eî il i pseaucu t ot ul , ni cimi st ui su peri ori t at eaf aţ ă de d ânsu lî n anumi t e mat eri i pe ca r e era nat ur al î n ca l i t at eameade ci vi l , de ost f di pl omat şide o m pol i t i c să l e cu nos c mai bi ne d ecâtnsu dâ l , mi l i t ar ceşiî nch i nase vi aţ a prob l emel or e da păr are naţ i on al ă. Fi e u na, fie a l t a, f apt est e cădi n zi ua nen oroc i t ul ui co nfli ctde a l Bacă u au i nt rat î n j ocacel e mp i on derab i l e ca r e ă f ră săsch i mbe a f ţ ada rel aţ i i l or î nt re o d i oa men i pr egă t esc răf ui el i l e d even i t e n ievi t abi l e,ori câ t ar am âna î mpr ej urări l e sca den ţ al or . Î nai nt e de a dep ăn a maidep art e firu l ami nt i ri l ormel e cu ri p vi re l a Li ga Pop oru l ui şil a even i men t el e d i n va ra n a ul ui 1918, cer e voi ci t i t ori l or să revi u puţ i n î nap oişisăcon sem nez aci i nf orm ai ţ i l e mel e p ri vi t oa r e a l dezn od ămân t ul t raged i eide a l O dessa , una d i n pag i ni l e d urer oa se l e a ă rzb oi ul ui nost ru . Di n nef eri ci r e p en t rudânşi i şipen t rumi ne,băt r âni i meipări nţ i au f ost mart ori i şi câ t eod at ă vi ct i mel e să l bat i cel or even i men t e p e ca re,deşi se esf dăşu rau î n ap r op i er eagran i ţ el or oa nst re,nam f ost î n măsu ră săl e mp îi ed i căm . Ţi n de a l dânşi i mait oa t e n îsem nări l e mel e. Am povest i t cu m si t uaţ i a pol i t i cădet erm i nat ă de arm i st i ţ i ul nost ru provi zori u şide p r et en ţ i i l e n iami cu l ui de a 1t ransf orm aî nt r un defi ni t i v u rm at de n ego ci eri pen t rupace m ă pi ron i seî n I aşil a sf ârşi t ul l ui 1917 şil aî ncep ut ul l ui 1918. Numi mai văzu sempări nţ i i de r t eil uni şiproi ect asemo vi zi t ăl a Odessae dsărbă t ori , pe careoi ap am amân at o n îi an uari e.Î nt rev ed er ea e p car e o av use se m î ncă cu Aver es cul a B acău Şi î n car e gen er al ul mă pusese î n cu r en t cu ad evărat a st are al ucru ri l or di n Guvern , mă op ri se e p oc. l Pe d e a l t ă part e,pr eca ri t at easi t uaţ i einoa st r e î nt re r tu ingh i ul morţ i i , cap i t ul ar e şi exod , nu mă n îdemna cât uşide p uţ i n să p î na poi erea p ări nţ i l ornsm ei , b ăt rân iărţ şi n ep ut i n ci , l a I au şi . E i men t el ec drovoc e a l Od essa nea u su rpri a st f el desp i ţ i : eu î noşi I a şi nep t ân dven f a ce i n mi pen t ru dân şi i – ei l a Odessaep u nt ân dumi da ni cio vest e d espreecel ce se pet recea u î n j uru ll or . Ceasu ri l e de ch i n pri n car e am t r ecu t , pân ăl ai nt rarea nemţ i l orî n Odessa, nu l e d or esci ci n vr ămaşi j l or e m. iDacănaşfi avu tî n aceeaşi vr eme şi gravel e ă rsp underi pe ca re e l avea m î n sp i nar e,ca m i ni st ruşica ego n ci at or al Buf t ea– ă rsp underi ce u p nea u î n j ocexi st en ţ aî nsă şia ţ ări i şivi aţ a noa st ră a t ut ur or , cr edcăaş fiî nneb uni t . Sau ci ne şt i e ce s-ar î nt âmp fi l at cu mi ne,căci dacă u n mar fi r eţ i nut dat ori a a l a Işi , maş fir ep ezi t sp r e O dessa aş şi fi
î ncercat săt r ec, să mi sa l vezări pnţ i i . De aj uns a l Odessa naş fiaj uns,dar poat e că unmă maiî nap oi am ni cil aI aşi , căci at uncicân d am afl atnoiî n Mol dovadesp r e g rozăvi i l e ce se et pr eceau l a Odessa ( î n f eb ru ari e) , dru mul de a l Ni st ruî nai nt e e ra nîmâi ni l e b ol şevi ci l or şi ca pet el e rom âni l or u p sel a pre ţ . Pân ăl a mi j l ocu ll ui i an uari er evol uţ i a nu se man i f est aseî n Odessa cu preamarivi ol en ţ e ş i cel e p et r ecu t e se î nf ăţ i şa seră mai mul t su b cu l ori l e ri di co l ul ui , anarh i eişil ăco mi eidec ât su b al e ero t ri smul ui şial e b ru t al i t ăţ i i . Cel e câ t eval ert ae d i n cu rsu ll ui noi embri e şi al l ui decem bri e n u sp eri aserăe p ni men i , şiOdessaaer p l i nă d e o rmân i care se con si der au acol o maiî n si gu ran ţ ă decâ tl aI aşi :l e eraamen oi l or mai f ri căde n emţ i şide o rori l e r ăzb oi ul ui pe ca re u nl e cu noşt ea u, decâ t de b ol şevi cişide n eb uni i l e revol uţ i ei cucare e s ob i şn ui ser ă. Am r egă si t pri nt r e hârt i i l e pări nţ i l ormeio scri so ar e pe ca rel eam t ri mi so – l u t i ma – nîzi ua d e 9 an iuari e cuo săp t ămân ă n îai nt e de ecl dan şare a or ori l or alOdessa; o repr od uc a cicasă seoa t p ăj udeca t câ de p uţ i n er am i nf orm aţ il aI aşide cel e ce se r egă p t ea u al ăt uride n oi î n Rusi a: „ Dr agi i mei , Am î n fine mâi ne oocazi e p en t ru Odess a,şimă gr ăb esc să r vă i mi tt cât ev a rân duri . Am l i psi t di nI aşi maimul t decât cr ez useml a pl ecar e şinu mam î nap oi atdecât sâm băt ă n î6i an uar i e.Mă găseam de m i nune a l R osn ov , şipe de al t ă part e ma reţ i nut şipol i t i caî n provi nci e1 . Al uzi el a con voca real ui Aver escu l a Bacă u. Am pet recu t 15 zi l e pl ăcu t e şiut i l e,pl eca t di n a I şiprăp ădi t şisl ăbi t ( „ mi ca” op er ai ţ e1mă d ob orâse ai m mul t decât sar fi ven cui t ) , mam î nap oi at co mpl ectestab r i l i t Am gă st il aI aşiscri so rl i e voa st re di n 2 4, 26, 29 şi30 decem bri e pe ca r e ami cu l Lăscă ru ş C at argi u2 a n egl i j atsă m il e r tmi it ă a l P i at raNeam ţ , după cu m î l ru gasem .Î ncep usemsămă î ngri j orez de voi . Scri sori l e voa st re,maial es cel e d i n urm ă, mau l i ni şt i t . Dr agi i mei , cr edcăî n momen t ul de f aţ ă cee maipuţ i n ă ru e l aşu l şi Odess a,şice e ai m per i cu l os e ru dmul î nt re aces t e d ou ă or aşe. De u nde con u aea că fi a r ert săseri ăm r ân em u ndr e nt em 3. Du cât eord ş t i u aci nUcr Ucr a n ia secl esen dzi ză ec o f oa e oa să mi şca e su p en t ru r est apă bi l i r ea i nei ,, î nî ai na pri n urm are şi î n Odessa. O să m aifie cât eva zvârcol i rimax i mal i st e n îai nt e ca mi şca reasăfie d efi ni t i v n îf rânt ă4, dar acest e zvâ rcol i rinu vor avea ni cio r ep er cu ţ i e d ezag r ea bi l ă a su pra st răi ni l or i n d Odessa . Î n cu rând vafi î n si gu r anţ ă şil i ni aI aşi Odessa. Sunt em î n cu rs de ocu par e a regi uni i Ungh en i Ben derşisâ rbi i şiceh i i se nsă îr ci nea ză cu r egi unea Ben der Rasdel nai aOdes sa5. La at ât ser ed uceocu paţ i a Basa rabi ei ,î n j uru l că rei a zi ar el e maxi mal i st e şiovr ei eşt i au f ăcu t at ât a a lrm ă. Noiam t ri mi s n umaicât evaru t pe să ăzească p
dep ozi t el e noa st r e de a provi zi on ar e şil i ni i l ef erat e până l a el e.Şi acea st a după cer er ea exp r esă a Guve rnul ui di n Chi şi nău 6 Tot cepotsăvăsp ui , capol i t i căi nt ern ă şiext ern ă, e căsu nt em î nt r un momen tî n car e s e fier be ce va. Sunt f oart e oc upatşipen t ru un momen t nu pot păr ăsi Mol dova b sun i ciun cu vân t . Tot cevăsp un, şica r e ducel a con cl uzi a sănu p ără si ţ i Odessa , e pri vi t pri n och el ari i noşt ri . Voiacol o put eţ ij udecamai bi ne.Dacăvă 1 Oper ai ţ a pe care mi of ăcu seGer oa t. 2 Tovar ăşu l meude casă, î n st rad a Păcu r ari . 3 Pe mi ne mă mair eţ i neaşisi t uaţ i a pol i t i căl aI aşi , darnu p ut eamsăo spu n pr ea e p aţ fă. 4 Ce bi ne er am i nf or maţ i ! 5 E ravo rb a de l eg i uni l e de pri zo ni eri sâ rb i şicroa ţ i el i bera ţ i . Al t ă i nf orm aţ i e ex ac a t! Şi o ţ i nea m de a l St at ul Maj or l al ui Bert hel ot ! 6 Am scri s ast f elpen t rucazu lî n car e scri soa reaarcăd eaî n m âi ni l e ru şi l or . L^ ST/*?¦ mai m' C p eri co 1' l ua*ft r en ul ? > ven i ţ il aI aşi . Voi gă sieu ave t ât f amăU ^ ^ ^ P^ <*„ „ U vil e P 0t * ^* „ * * *„ aveţ it eam a sa răm ân eţ i su b nemţ i ! Vă put eţ ii n, ag i na cu ce emoţ i e am pri mi t şt i ride acol o;mi sepăr ea M, ( t m) f ?N ^I UmeTan ţ i Cn aPri mi t cât eva l i n” ^ l a dna F.Mama şif at a su nt î n perf ect ă st ar e. Secr et l T^p111 ^ ^T^'3 S° Si t ZUel e aC 6St eal a ^ Tă l păsa nu, secr et aru nu, Roman es cu 2. Mi a sp us căalB r eas t at oat e su nt bi ne. C2mn. Tr^t 0at e Fl de l a° ra?CU l aPt e * cu n u soI datnea i „ t Pe S t ( m) t ” , Cne t ( m) at escu 3e P ref ect – C Poen aru ^ pri mar al Crăi o^ Lr e^T n0( t m) ,l t Cni ei St ă a f C asaMi hai 15'alCrai ove i* „ a V orv oE w? MVT d° mni Ş” ar e:Fer aru ? I pascu sau căsăt or i t cuofi ţ er i au sn eci . Man da n ev ast a? u L i Ni cuMurgăşan u se ţ i ne cuofi ţ er ul neam ţ de a om K an dan rura,Weber , şise bat e pe el cunev ast a avocat u l umea i Bob oc. Lu l ea mt or s spat el el a amân dou ă! Ta c,CnP” V^e!A? R° t eZ a pe care mi ° cer et i ' nu ă v PotPr ocu ra ni mi cl a i aşi După razbot ne vom procu ra ce va rebu ti , pen t ru momen t pr ot eat jul vos t ru sa8 seul ţ m umeasc ă cucesegăse şt e a l O des sa. Boal ă1 3 B rân cov ean u a muri t l a Pari s,nu se şti e ex actdi n ce Corespo nden ţ a noa st ră vasu f eri câ t eva zi l e di n cau zami şcări l orde t ru pe dm Basarab i a. 9î ncep ut ul Sat i S'^. ^f ,l a 0dessa' „ men i i nuşided eauî ncă seam al a emeaude dcT Z ^Pf ( t m) 01” 1 bol ? E vi cP ări „ t ”„ *. M ul t i mel e or l scr i sor i nu se em teaude el , cimm mul t de p er spect i va n ueiocu paţ i i ger man e!
NaeRoman escu , pri maru l Cr ai ovei ,r ef ugi atl a St ock hol m. Un bat t anj umnust ,f oart e cu msec ad e,darsi der alde Carp ^Pru nul pr eşed i nt e al Curţ i i de Apelca r e aXuuÂt l ăf T*„ *- ^i seP ( t m) Rusi a o t A P( t m) ^î ” de d na gen er alRăst i pacă t osu âîmama'^ „ er a” b0 iVni că„ Nu mă cos t ă P ^”^ scu za p ăcăt osu l ! 6 Cost i nelVorvor ean u er a cunoil aI aşi Născu t a Gi gu rt u. „ î S2âS ? Ft de h Al exan dri a( Egi pt ) I men s de b° sat ăa ni l orZ 0? Essag Şt C 0phms t ( m) 1( t m) >a „ *( t m) <* a lI aşi , cupri vi r e a l soa rt ar omân i l or i n d Odessa. Pnmi t aţ it el egr ama meade dumi ni că?Ce t ri st ă ser bare de Sf ân t ul I on ! Ca as t a sa nu maifie! Pr eocu patde cel e cesedesf ăşu rau a lI aşi , şicon vi ns căl a Odessa er a un col ţ adorm i t de e rvol uţ i e,mărt uri sesc n că u mam î ngri j i t de soa rt a al or e m. i Nu e vorba , ch i ar de maşfi î ngri j i t , mă î nt r ebdacăaşfi put ut f ace ceva. Să-i pun cudea si l a pe d ru m î n mi j l oc ul i ern i i , pe că i at ât de n esi gu re,ar fif ost să i osâ ndesca l moa rt e.Dânşi i acol o p ut eauj udeca si t uaţ i a şipl eca, dacăvr eu n pri l ejpri el ni c s ar fii vi t . Să mă duc săî mpartcudânşi i peri co l el e n îf ru nt at e – nu aş fiaj uns eupân ă a l ei maimul t ca gu si r . Suf er i nţ el e o rmân i l or alOdessa, î n pri mel e u lni al e a nul ui 1918, con st i t ui e u n cap i t olmai mul tî n cart ea j ert f el orî ndurat edeneamulnost rupent ruî nt r egi real ui . E p ăca t căni men i di n cei care au t recu t pri n acel i nf ern un sa gâ ndi t , după răzb oi , săscri e oca rt e.Î nt r un cai etalmumă-m i am găsi tt ot uşicât eva î nsem nări ,f oa rt e su cci nt e.Le e rp r od uc aci , fii ndcă e elaru ncă ul mi nă a su pra unor ven ei men t e d i n t i mpul r ăzbo i ul ui ap r oa pe n ecu noscu t e gen er aţ i i l ornoi . Not i ţ el e mumă-m iî nf ăţ i şân di mpresi i de o amen i băt rân i pe ca r e b ol şevi ci i , di n mi l ă se ved e,i au mai men aj at – e l voi com pl ect a cucât am aflatde a l ost at eci i noşt ri , după î napoi erea l or a lI aşi . După ocu parea Basarab i eide căt r et ru pel e noa st r e1 , bol şevi ci i sau dezl ănţ ui tl a O dessa î mpot rva i rom âni l or , pe ca re i au con si derat caadevăra ţ i ost at eci . Dar să asl cu vân t ul mumămi :„ î n zi ua de 1 7i an uari e,l a or a 12 noa pt eaam au zi t3 l ovi t uri de u tn care au an unţ atl uarea oraşu l ui î n posesi e d că t r e ol şevi ci . Pân ă acibol şevi il up t a seră uc men ci p en t ru pe rep on d er eb n ţ ă. C h i ar n îacea n zi ici se spu sese că mân a cevi dou ăi p art i d el e se î mpăca seră i că şzu seră de a co r d asu pra mp îărţ i ri il i ni şt i t e aput eri i . I nf orm aţ i i l e a cest eanu erau exa ct e se ved e,sa u poa t e căî nţ el egerea e st ri sca se că t re sea ră, î n t ot ca zu l ,l a mi ezu l nopţ i i bol şev i ci i s-au dec l arat ăp st âni pest e or aş. Ci ne a ăzu v t pe u Dmnez euşinu sa cu t r emurat … To ţ i so l daţ i i ca r e părăsea u ron f t ul î şipăst rau rm ael e şicei mai mul ţ i ,î n l oc s ă seî napoi eze l a vet rel e o l r , pref era u săf acăpe revo l uţ i o1 La I aşisecr ed eacăbol şevi ci i nu vor r eacţ i on a mai mul tf aţ ă de t recerea ru pel t or oa nst r e n î Basa r abi a, decâ tr ea ci ţ on aseră ad –i cădel oc– aţ fă
de h ot ărârea e d ezl i pi r e aacest eipr ov i nci i şide p rocl amarea ep R ubl i ci i Mol doven eşt i .A f ost o mare oa er r e.Basa rabi a era ncă îsu bi nfluen ţ a pol i t i că a „ Rumcerod ul ui ” , Sovi et ul de a l Odessa , şit recerea ru t ul P ui de că t r e r tu pel e noa st r e af ost con si derat ă caun actde răzb oiî mpot rva i î nt regi i Ucrai ne. Nări i şisăj ecm ănească î n do su lf r on t ul ui . Ceicare ven i ser ăl a Odessa nav ea u decâ to o l zi ncă : st ârp i rea „ burj ui l on>; „ burj ui i „ era u burgh ezi i şit oţi cei ce u n şicâ şi t ga u vi aţ a cubraţ el e.La sol daţ i se d a ăugat oa t ă pl eava oraşu l ui şi t oţ iî mpreu nă aveau man i a să efil dez e şi defil au de di mi neaţ a p ân ă sear a cu st ea gu riroşi i , şicupanca rt e men i sepe ca r e st a scri s:„ Moa rt e b urj ui l or , aceşt i vampi ricar esugdeveacurisângel epoporul ui ” .Treceauşicânt aupeunt on l i psi t de o rce i a vl gă , st r of e p e ca re n u l e p ri cep ea m… Şi aşaa f ost t oa t ăl una l ui noi embri e,l ui decem bri e şi pri ma j umăt at e al ui i anuari e. Si t uaţ i aaî ncep ut săseag raveze pen t runoiod at ă cu sosi r eal ui Racovsk i . A sosi tl a Odessa cudep l i ne p ut eri di n part eal ui Tr oţ ki , mar el e di ct at or l aRusi ei , cel ca r e d ecret asedemob i l i za r eaarm at eiru seşt i şiî nch ei ase pacea de a l Br est Li t ovsk 1; pen t runen oroci reaal i aţ i l or şi a scu mpeimel e ă ţri . Pe l a mi j l ocu ll ui i anuari eaî ncep ut – od at ă cuî nt r on ar eadefi ni *” t i văa di ct at uri i bol şevi ceî n O dessa – şivâ năt oa r eadupă r omâni î i { f t pff, 'ar est au î n gru puri , cut op t an ul , pe câ ţ i put eaupune mân a! Umbl au mai V ¦a al esdupă par l amen t arişidupă f uncţ i on ari , după t oţ i cei care exerci t au o u fncţ i e sa u î ndep l i ni seră mi osi une d i n î nsă r ci nar eal ui Brăt i anu. Racovsk i , care usese f nch î i s n î Român i a, voi a săse ăzb r une asu pra or l. Pe noinu n ea arest at Să fie di n cau zavârst eiî nai nt at eal ui băr I j bat umeu , car e mp îl i ni se 77 de an i ? D ar en veaudese ori noap t ea să f acă ~J„ per ch ez i ţ i e”î n cău t ar e de arm e.Abi a ad orm eamşiî n pri mul som n ne l deşt ep t am pe să ri t e p ri n ci ocă ni t uriori bi l e n î uşă … De o bi cei se nî f ăţ i t m) şa ur 6 7 ver boe l şevi ci ,ema ri n ari ru şi şi ezert ori omâ ni ,da t oţ iî narm a ţ i cu puşt i ,( sau cu evol şi n n î t r eb au: „ I est ad ru gh i ?” –r a di că că avem a rme, î nt reb area l care ăsp r undeam„ ni et ” – şi oa men i i sal ut au ¦ şipl ecau ! Ni ci od at ă nam f ost i nsu l t aţ i sa u of en sa ţ i .O s i ngu ră dat ă unul di n aceşt i ori bi l ii ndi vi zia des ch i s u n se ra tr şi a sc oo tci t pri nt t vâ nsu l dar nal uat ni mi c… C, e ci udaţ i su nt aceşt i ru şica re sau ded at l a at ât eacru zi mi , ca r e a u uci s mi i de o fiţ eri şide p rop ri et aricucea mai să l bat i căcru zi me,şica r e se arat ă bl ânzi şibuni cân d nu su nt aţ âa ţi ţl ar el e2 …
După dou ă săpt ămân i deal ar me,î nt r o noap t e – ne cu l case răm da r nu adorm i serăm î ncă –i ndnou cel e 3 4l ovi t uril a u şă i şcâ ţ i va so l 1 Er a numaiarm i st i ţ i ul – pacea af ost sem nat ă mait ârz i u. 2 Aşasu nt oa men i i si mpl i , pret ut i nden i . Daţ ii nt răcu cu vi nt el e:„ Rumcerod , ari st i rvoi ! ”( sa u aş a ceva ) adi că :î n numel e R umcer ou l ui ven i m să văr est aam. Bărbat umeu ,f oa rt e i l ni şt i t şif oa rt e demn l e sp use, că cier a p ri nt r e ei unul ca r e şt i a rom âneşt e:„ Puneţ i o sen t i nel ă î nf aţ a uşi i şiven i ţ i să m ăl uaţ i mâi ne d i mi neaţ ăl a 10; nu potab an don a pe neva st ămeasi ngu ră, noapt ea ,l a hot el– n i cial ergae p n ît uneri c,pe st răzi l e Odessei ! ” Dumneze u ma n isp i ratat unci , şimam ad r esat at uncicel ui care vorbear omâneşt e:„ Darbi ne,oamenibuni ,cum put eţ iar est aunom de77de an i careanf ăcu t ni mi c ă ru?”Bol şevi cu l care b vor ear omâneşt e sa con sf ăt ui t pe ru seşt e c u cei l al ţ i , şii am auzi t cu m sp unea u: „ Vos em di si at ( 77) , ni et , ni et ! ” Şi au sa l ut at şiau pl eca t … Vârst al ui bărb at umeu 1a scăp at de o mare nen oroci r e,căci bi eţ i i noşt ri r omâni au su f eri t mal t r at ăripe ca r e a l ţ i i mai t i neri l eau put ut ui dura, dar ca r e,pe d ânsu l ,l a vâ rst al ui l ar firăpus.I au pus n î cel ul e u med e.I au cu l ca t pe c i men t ul ud. Au f ostsch i ngi ui ţ iî n t oat e el furi l e,î nţ ep aţ i cu bai onet el e, băt uţ icupat ulpuşt i i … Auf ostsi l i ţ isămănâncecât e15di nacel aşicast ron,cu aceea şil i ngu ră. Bărbat umeunar fiput ut su port at oa t e a cest e orori şiar fi su com bat– ar i euaş fiî nnebu ni t ! Am t răi t cu ni ma st rân să, î n er toa r e,t i mp de 4 săp t ămân i , de l a 15 i an uari e a l 1 9f ebru ari e,zi î n car e n eam mut at 1î n San at ori um La ndesman n Cer nomor sk ai a 2 1, l a margi nea d Oessei î nt r o ru f moa să ozi pţ i e p e mal ul mări i . Neau l uatcueiNi cuGhi caComăn eşt i , car e se u m t asecol ao cuf ami l i al ui , de mai mul t a vrem e.Pr op ri et aru l Sanat ori ul ui era bi ne cubol şevi ci i , şicl i en ţ i il ui nau f ost ni ci od at ăt ul buraţ i de n i men i … Ni ci odat ă nu vo i ui t a acea st ă ori bi l ă ep ocă a vi eţ i i mel e,î n ca r e,î n fi ece zi şiî n fiece cea s mă t r ezeam cui ni ma sări t ă de ri fcăsănu fie ri di cat şi î nch i s sc umpu l meubă rbat . Oh, maial esse ar a,î n moment ul de a ă m cu l ca, t r em ur am gr oa ovi u ri l or î şă pr car e e lrd aşt am ,işi ît r eb am ce e n v o rma i adud ce eac e l eza fii nţ el gt r os o l anen o du at ăcue mi os ull o eept vot căş demă n mahor că. Se r ăsp ândi sezvon ul căt oţ ir omâni i ar est aţ i vor fi t ri mi şiî n Si beri a. Aceast ăperspect i vămăî nspăi mânt aşimăobseda.Cevoif aceeu,cevoif aceeu da că sc umpu l meusoţ va fi exp edi atî n Si ber i a? i N ciun t renca săămau i după el . Cu t răsu r a? E u, bi at ă em f ei e si ngu ră, ca r e n u şt i am ni ciru seşt e.Să a l er g cu t răsu ra sa u pe os j, i nt erm i nabi l el e verst e 1 Pări nţ i i meil ocu i au nî„ Hot elde Lon dr es” , pe prosp ect ul Ni col ae.
Ruseş t i . Eraori bi l , ori bi l ! To at e aces t e gâ ndurineg re, t oat ă ace ast ă per pet uă e to ra r e n î car e r t ăi am, nu mă mail ăsa u să orm d .I n acea si ni st ră l ună n am dorm i t maimul t de dou ă or e pe noap t e.Adorm eamcăt r e mi ez ul nopţ i i , mă d eş t ept am pe a l d ou ă şi nu maipu t eamad or mi … Î n fine n ist al ar ea l a San at ori um mi ar ed at puţ i nă l i ni şt e,căci acol o n am maiavu t ni ci perch ezi ţ i i , ni civi zi t e n oc t urn e.Mam crezu tî n parad i s… Î n acest e cât ev a săpt ămân i am văzu t pet r ecân duseî n Odess al ucr uri de nec rezu t .Î n pl i nă zi ,t recă t ori i era u opri ţ i pe st ra dă şidev al i za ţ i . Li sef urat ot ce avea u pe ei , dar nîcel e mai mul t e ca zu rinu l i se ăcea f ni mi c,maial es, dacă nu rezi st au. „ Rusk i vâ r h! ” adi că„ mâi ni l e su s” ! — Şi per ch ezi ţ i aî ncep ea, î n oa tt e buzu narel e.După cesel ua t otdi n buzunar e,semail uauşimant al el e,maial escel edebl anăal ecocoanel or!De mul t e o riacest eaerau si l i t e săse esca d l ţ e,sădeapant ofi i şişo şo ni i şisăse î nt oa r căaca să , pe ge ru l di n i anuari e şi f eb ru ari e,î n ci ora pi şif ără a mnt a! „ Domni ” şi„ Doa mne”î mbr ăca ţ iî n cost umul Cruci i Roşi i , ci r cu l au cui men se cam i oa ne – au t omob i l e,se op reauî n f aţ a p răvăl i i l or a mii mport an t e,ca Al t schwanpsauPet r ochi noşiri di caut otceput eau,maial esst of e,pânzet uri ruf e et c.Cumpăr ăo tri mări ni moşi şipe gr at i s,nave au ni mi c com un cuCrucea Roşi e,er au si mpl it âl hari care uau l cât t pu eauşidi sp ăreau … Î nt r o zipe l a ora 3 câţ i vaoa men iî narm ai ţ au ni t ratî n cea mai i mport an t ă b i j ut eri e d i n OdessA . Au uci s p e gi uvaergi u şipe o coco an ă st răi nă ca r e a l egea un i nelşiau f urat câ t mai rămăsese n p îr ăvăl i e.Ţi pet el e cel or e d pri n pr ej ur nau emoţ i on at pe n i men i . Hoţ i i şiasa sn ii i au i eşi t curevol veru lî n mână şicusaci i pl i ni de scu l e p el amăr , şi f ără săfie su păraţ i de ci neva, au porn i t maidep art e cumaşi na l or . Cel e d ou ă vi ct i me auf ost î nmorm ân t at e,şi nu sa mai vorb i t de el e –şii at ă Revol uţ i a! Ul t i mul actl a ca reera să j i si st am t r eb ui a săfie t rag i c.Î n eb fru ari e, mani f estaţi i st răb ăt ea u st răzi l el a fieca re 3 4 zi l e,mani f estaţ i i al că ror rt co eg i u er a com pus d i n bărbaţ i ,f emeişicop i i şica re p ri nt re st ea gu ri l e roşi i pl i mbau un afiş cui nscri pţ i a: „ Mpart ea . Burj ui l or , vr em o n ou ă S t e.Bart hel emy! ”( Ce şi î vor fi ni ch i p u i t că a ost fel „ l a S t e. Ba rt h el mdy” ?l )Acest a fii şşi n uî u n i purt at î n maî n f es t a ţ i i ,ei ma if u se s i p i t şi pe t oa t eezi uri e o ra şu l u nera hal l uma ri l e hot eu lri l or .„ Moa rt e b urj ui l or , vr em O. Nou a St e.Bert hel emyi ”î n fine n oa pt ea f at al ăf u fixat ăî nt re i m ercu ri21 şij oi 22 f eb ru ari e,st i l vech i . Odessa f u mp î ărţ i t ăî n 8ci rcu mscri pţ i i sa u cer cu ri( mai şt i u şi eu ?) ; fiecar e d i n aces t e zone rma u să e fin îcr edi nţ at ă unui număr det er mi natde mari nari( mari nari i sau dove di t cei mai cru zişicei mai î ndârj i ţ iî n t oa t ă acea st ă R evol uţ i e)car e r t eb ui au să con ducă m ăcel ul . Unde er a oor oa r e d e să vâ rşi t se ri t mi t ea u mari nari i .Î n aceat eri bi l ă noa pt e,mari nari i era să fie sl ob ozi ţ i asu pra oraş ul ui casăuci dă bărbaţ i ,f emeişicop i i„ până l a ul t i mul
grău nt e a l sem i nţ eide b ur gh ezi ” ! Servi t ori if useseră ndru maţ î i să par ase^ că ^a^l est apJnUorJ I or , că ciservi t ori i nefii nd, „ burj ui ” nu t reb ui au omor âţ i , ni cil ăsa ţ i săvi e n î aj ut oru l cel or cee lp r ocu raupâi neazi l ni că . Pani ca î n oraş ost a f ori bi l ă,de n ecr ez ut … Doa mnel e mainerv oa se căd eaudi nt r un l eşi n î ntr -a l tu l ! Î n fine Dumnez eua avu t mi l ă de noi ! Mi er cu ri dupăami ază, cât ev a f rumoa se au t omob i l e ger man e şi au f ăcu t ap ari ţ i aî n Odessa, şisau dus d i rect l a Rumcer od . Pecer , ca r a gu men t e con vi ngăt oare , zbu rau des t ul de mul t e aer op l ane.La Rumcerod ,t ot uşi , di scu ţ i aaf ost l ungăşipert ract ări l e a u dur at ap r oa pe 2 4 de ore, zişinoa pt e.Nemţ i i voi au să co nvi ngăpe b ol şevi cicănu năvă l eaucavr ămaşi j , cicăven eauca am „i ci ” j a^ ^nâo r di nej n. Lucr uri … Î n acest r ăst i mp t ru pel e ger man e n it r au î n or aşpri n t oa t e mah al al el e.Toa t ăl umea r ăsu fla şibi necu vâ nt a pe sa l va t ori 1! Per sp ect i va e d acă deasu bl ovi t uri l e secu ri l or şipat uri l or de p uşcă( că ciacest eaerau met od el e)î ngrozi se i m c şi mar e^ Una di n fi gu ri l e cel e maici udat e,î n acest e zi l e de t er oa re di n O dessaa f ost ac ee aaf ai moj ul uj j i j en bj l uj ui j d^u ca re se i nt i t ul a genera l . Fpştj yj ej i ţ j i ej ŞK^d^^ ri di ca t d e revo l uţ i e,di nt r o ziî nt r al t a^ l aj j ra j uj de gen eraL Muravi ev , deven i t omul l ui Len i n şil ui Troţ ki ,a s osi tl a O dessa cu dep l i ne p ut eri „ casăscap e p er l a Mări i Negr e d e cu ceri reanemţ i l or” ,A î ncep ut pri n aţ i ne d i s cu rsu ri i ncen di are , de^c^ ner nai pomen i t ă demago gi e.Ruşi i cu ca r e vo r b ea m desp re a mni f est ări l e u li erau î ngrozi ţ i . Apoi a t r ecu tl a al t e ex er ci ţ i i pe co ardasu perp at ri ot i că . Spuneaî nt r e a l t el e,cădecâ t săpred eaora şu l nemţ i l ormaibi ne l îbombar da d i nl ar gu l mări i , să u n mair ama n ă p i at ră p e pi at ră şi ni ciun om vi u…! 0 armat ăr oşi ef u n îj gh eb at ăî n grab ă şit ri mi săsp r e Rasd el nai a,î n î nt âmpi nareaem n ţ i l or…La p ri mul con t act cut unuri l e şi cumi t r al i er ee l 1 Acest e rân duri su nt scr i sede o f emei e de i ni mă,care cu cât eva săpt ămân iî nai nt e n u vedeaen n or oci re maimar e_ decât să cadă n mân îa nemţ i l or ! Pâră nd ue d uce sp di e ă rre a! Ger mea an e, aa t a uat o l a f u Sa t ri mi s andou a şi oaa t rei a. A cest î narm l oc ă sroşi s eeop unl ă i n ami cu l ugă… i sau f ăr â mi ţ atopri sa t e–şi del ungu l dru muri l oj ^f urân t d şiuci gân d pe ocu l i t ori şinu sau maiî napoi at al Odess a.Se ăcu f sedovad a că rmat a a ru seasc ă n u se av maibat e;part i da er a pi er dut ă şi j yt urayi ev a di sp ăru tf ără săl ase rm uă… A f ost eloa r e u n f arsor ? U n uci gaş? Unj t at rot i? C i ne a r pu t earăsp unde… Ul t i mel e zi l e p e ca re elam t răi tî n Odessa mi au l ăsat am i nt i reauneist ar ; cut ot ul hao t i ce. După so srea i germ ani l or , ^ol j eyi ci i , Gar da Roşi e,et c,t ot ul di sp ăruca pri n î ncâ nt ar e.Vapoa r el e,câ t e sefla a u î n port ,i eşea u unel e d upă al t el e:
mari nari if ugea u î ncă r ca ţ i de p radă, de ri fcăcanemţ i i sănui ob l i ge să rest i t ui e ş i să iî mpuşt e… Am părăsi t Odessa ,l uni 2/15 apri l i e şiam sos i tl aI aşia dou a zi ,î n 3 apri l i e”. Mait oţ ir omân i i car e seafl au nî O dessa î n acel e vr emuri de gr oa ză, au f ost arest aţ i ch i ar acei a c are a su decl arat oa men i de st ângaşiaderen ţ i i bol şevi smul ui ,casăscape!Misapovest i tcăgeneral ulCrăi ni ceanuamers până acol o,î ncâ t scri a cucern ea l ă roşi e casăî ndui oşe ze e pp ersecu t ori i să i ! Al ţ i isaudecl aratsoci al i şt işicomuni şt ir omâni ;auf ostî nsăi medi at demascaţ ^dj j ^qr^care ăi at şi sp ân zu ra,î mpreu nă cuRăcoyşk i , şil uaţ iî n pri mi r e cupat ul puşt i i … Au f ost şioa men i demni , ca on Iaş r G ăd i şt ean u şi Nest or i C ncu , care au pr ot est atcuen er ge i mp î ot rva i regi mul ui ce se mpu inea deţ i nuţ i l or . Gen era l ul Crăi ni
a că ut atni men i să escu d r ce – avea nsărci o nî are oarecar e n îl egăt ură cu ap r ovi zi on are a,dar cr edcade ap ft î nal t ul Coman damen t en gl ez i u t ase de ex i st en t al ui , că cial t f elnu sar exp l i cacu m af ostăsa lt săpet r ea căt oa t ă va ra î n Mol dova ;i n_aj t arMLŢ i âi duI i ! 'slSS se ul pt e cudambl aua, l a Coţ oen f eşt i . Si l uet al ui Boyl e sa d esen at mai t ârzi u caa u nui aven t uri er , sem Urj est e.Şi sem i sam sar d –ar al O dessa ea a n î sf ăţ i şat ca aunui er ou . Cum a afl atcăcei 130 de pri zon i er i român i au ost f î mbar caţ i pen t ru Sevast op ol , unde d upă zv on ul publ i c u rm a să e fi mp î uşcaţ i , Boyl e sa repezi tl a port , sa ur cat î n vap or şi a cer ut i med i at a deb arc are a om r ân i l or .Î n momen t ul î n ca r e apus p i ci oru l pe p unt e,com an dan t ul bol şevi ci l or se ndr î ep t a cu r ev ove lrul î n mân ă căt re u n gr up de o rmân i car e sebăt zeauî n mâi ni l e mari nari l or şipr ot est au î mpot rva i î mbarcări i si l i t e.Bovl e s-auspn ît re omâ r ni şirevol veru l bol şev i cu l ui că ru i aî a. L_ st ri ga t pe ru se şe t – că cio ru peaşipe ru seşt e!„ Trage dacăî ndrăz^ , Şflf yj ^M neşt iî nt r un co l on elen gl ez, şivei ved ea ce vei păţ i ! ” Bol şevi cu li nt i f ^aJ^ mi dat a b ăga t arm aî n buzu nar , dar a r ef uzat sa eb darce pe o rmân i , Si ngu r , Boyl e n u put ea nî t r eb ui nţ a orţ f a şi văzân d că u n put eaaj unge alni mi c,a decl arat căvapl eca şielcuvap oru l , casăap er e p e r omân i . Şi aşaa f ăcu t . Dar cest a pasager ep of n t i t şinep j ăcu t q mai f ăcu t ceva. Asi l i tpecomandant ulvaporul uisăşischi mbedrumulşiî nl ocsămear gădea drep t ul l a Seva st op ol– u nde soa rt ar omâni l or ar f ost fi pecet l ui t ă – să i o a s pre Guri l e D unări i şisă acă f o esca l ăl a S ul i na şi să eb dar ce e po rmâni . Aşa s-a f ăcu t , şiBoy l e adeb arca t cu ei , şiî n f ru nt eal or a j u ans a l Gal aţ i . , pri n I smai l şi de a l Gal aţ il aI aşi , preced at de r tâm bi ţ el e g l ori eişide o sa nal el e recu noşt i nţ ei . Cei130 de rom âni sa l va ţ iî l purt au î n nori . La I aşii sa dat un buch et ,a f ost deco rat ,a f ostpr ezen t at Rege l ui şiRegi neişice reb tui a săse nt î âmpl e,fii ndcă aşaera ri sc s n î ca rea t dest i nul ui , saî nt âmpl at . Dupăcu m sa pu t ut vedea di nî nse mnăr i l e mumămi ,t at ăm -eua f os t unul di n puţ i ni i român i ca r e n au f ost mol est aţ i . I sau l uat u n mai ban i i şiaşa sa p r oce dat şicucei l al ţ ir omâni ca r e n u f useseră ncăa îr est aţ i . Lăsa sem pări nţ i l ormeisu ma d e 8 5. 000 ru bl e d ep usă al su cu rsal a C red i t ul ui Lyon ez .Î n f ru ni t ea cest aaei cu rsal e er a cea u n an u me R ot h ,d ovr ru sesc. Î nr care oa ă t deget p rot p en dad Odsu essei avea mai mare n cr îe er eei şi car e n a i di cat ut n casăsca pe a verea cl i en ţ i l or să i . De ri fcăprob abi l , că ciera l aş c a mai t oţi ov rei i , î nt r o bună di mi neaţ ăt at ăm -euşimumămea u af ost con vocaţ il a Cr edi t ul Lyon ez . Acol o a u găsi t pe d e o art pe p e R acovsk i , pe d e al t a pe G eor ges Mavroco rdat , pe N i cuGhi ca Comăneşt i – cunevest el e or l, pe B el El en el e şi al ţ i câ ţ i var omâni . Rot h f ăceaon oru ri l e… Racovsk i ,f oa rt e p ol i t i cos al uat i nt er oga t ori ul f ^c^ rai a=To ^raurasp uns cuo n îgrozi t oa r e pl at i t udi ne.Numai t at ămeu , neî ndupl ecat cu m er a,a răsp uns:„ Sunt gen er al î n ret rager e,şi mi pareău r căvâr st a numi maiper mi t e săfiu act i v săl upt mp îot ri vapăcă t oşi l or
care seam ăn ă a narh i a. Am f ăcu t şipol i t i că. Am f ost şisu nt con servat or sad ea , adver sa r h ot ărât al ori că reimi şcă risoci al i st e s au de st ânga ! ” R acovsk i a su r âs, dar se ved e că cu raj ul şif ranch eţ eaacest ui băt rân ca re n u cu noşt eaf ri caşi di sp reţ ui a pl at i t udi neai au pl ăcu t , că cide u nde aşt erp el i tt oţi bani i ce l orl al ţ i dep oza nţ i ,l ui t at ămeui a ă lsa t 10. 000 de ru bl e d i n cel e 8 5. 000, „ ca ă sa i be cu ce r ăi t” Ta t ămeua p r ot est at cuen er ge, i dar ot Rh a n umăratban i il ui Raco vsk i şia sf ăt ui t pe o ti ţ sănu se p o ună, de p ar caer at ova răş cubol şevi cu l , şici ne şt i e d acă u n va fif ost . Ta t ă-m eua d ecl aratmaidep art e căace f r C ed i t ul Lyo nez r esp on sab i l de a cest f urt , şineavâ nd ce ace f acon si mţ i t . Rot h a datdi n umeri şiRacovsk i a sem natprocesu l ver balde p r ed are aan b i l or . Rep r od uc a l Anexe1 preţ i osu l au t ograf ali l ust ru l ui r evol uţ i on ar cerm u a săaj ungăambasad or al Pari s şi săfie cu r ăţ at de S t al i n. ' A sevedea AnexaXXXI . W„ l ¦ ffal /l Ai /f â*4 *” ' Desp r et oa t e cât e seî nt âmpl au alOdessa, noil aI aşinu t ş i am ni mi c. Pri cepu semcă ol bşevi ci i er au st ăp ân i pe si t uaţ i e,dar u n băn ui am $~A* pri go ana î mpot rva i r omâni l or . Er am t ot uşif oa rt e n îgri j oraţ i , că cinu * l î * m ai pri meamni cio vest e d e a l ainoşt ri , şieuunul nam maiavu t năl /*y, ' , dej de – după ce m a aflat î nst ăpâni r eabol şevi ci l or şi di ct at ura pe ca r e f ( r$ | o ex er ct i au şil a Odessa , decâ tî n oc upar ear egi uni i di nt r e N i st ruşil Mar e d e că t re n emţ i . Scu rt ă vr eme după î nsc ău nar eanoast ră l a Guver n, Râu l Cr ăci un, un băi atcumul t ecusururi ,darşicumarical i t ăţ i ,cusuflet uldeschi sşipl i nde cu r aj , a ven i t sămi pr op ui e săăzb rească ân ă pa l O dessa, numaisăi pr ocu r un au t omob i l şiban i i neces ari pen t rudrum. Per son al , naveam ni ciau t omob i l , ni cibani , şidacănar fif ostn î j oc d ecâ t so art a pări nţ i l or m eiaş fiezi t at sări sc un au t omob i lj i ban i i St at ul ui . Dar d O essaaer p l i nă d e o rmân i şiGuver nul nui put ea b a an don a cut ot ul î n voi a n ît âmpl ări i . Nu e vor ba,l ucr u mareun put ea m f ace en pt rueiî n st ar eal ucru ri l or , dar cel puţ i n săl e r tmi it em un cu vân t de mb î ărbă t are şi sf at uri . Am con su l t atpe A ver escu şicu con si mţ ământ ul l ui am pus a l d i sp ozi ţ i a u li Crăci un un aut omob i l mi l i t ar , 50. 000 de ei l şi20. 000 _de_xu bj e.Cu dân su l au maipl ecat doisu bofi ţ er iî n ci l , şi i cu l .C ăci unşi acu pl ecat am zi t de d ân su l pân ă nu şa î nvi ap oi a t mecan l aI aşi cu Br oy l e rom âşi ni inl u i . maiau Lucrude necrez ut , Crăci un i zb ut i sesăsest r eco ar e pri nt re bol şevi cipână l a Odessa !Î i ded esem î nt r e a l t el e şi o s cri soa r e p en t rut at ămeu 1, pe ca r e i a î nmân at o cu m a sosi t . Ambasad oru l nost ru a maipr op us pări nţ i l ormei „ pr op ri o mot u” , căci nu1î nsăr ci nasem cuo asem en ea m i si une,săi ad ucă cu au t omob i l ul său , după t r eizi l e câ t pl ăn ui a săst eaî n Odessa l aI aşi . Ta t ămeua ez i t atşii a p romi s u n răsp uns d efi ni t i v p en t rua d ou a zi , dar u n a maidatoch i cudânsu l : ch i ar n î sea ra so si ri i sa l e l au ar est at bol şevi ci i ! Am sp us că Crăci un avea cu su ru ri :î nt r e a l t el e erani va t os. Cum a sosi tl a Odessa şi a dat
aereedt „ ri mi s sp eci al ” al Guvern ul ui rom ân, şisaf âţ âi tî n l ung şi î n l ar g cu aut omob i l ul să u „ ofi ci al ” şicunumăr r omânesc! At âJLa_L ost ” d, eifli j ' j } ?! Domnul ambasa doralGuver nul ui cucar e b ol şevi ci i se socot eauî n r ăzb oia ost f 1î n scr i soa re nu er al ucrumare, căci mă ab ţ i nusemde l a ori cepreci zi i , pen t rueven t ual i t at ea n u eii nt er cep t ări . Er am î nt r adevă r apr oa pe si gu r că Crăci un va că dea nîmân a b ol şevi ci l or nai înt e d e a j u ange al O dessa. Ri di ca tf ărăvoi a Exc een lţ eiSal e,i ar aut omob i l ul şibani i au ost f con fiscaţ i !A f ost poa t e u n norocen t p rupări nţ i i mei . La î ncep ut ul l ui apri l i e,după ceco muni ca ţ i i l e sau est r abi l i t cu ch i u cu vaiî nt r eOdessaşiI aşi ,mul ţ umi t ănemţ i l or ,am avutf eri ci r easămiî nt âmpi n pări nţ i iî n gar aI aşi .A f ost pen t ru mi ne şi pen t ru dân şi i un momen t de ad ân că emoţ i e.Făcu ser ă dru mul î mpr eu nă cuBel El enel e d (nel e C at argi u) de a l Odessa l a Ti gh i na, î nt r un vag on de vi t e!Ta t ămeusa cert at t ott i mpul cu băt rânaCat argi u,caref ăceamof t urişirecl amal afiecar est aţ i e.Mumămeaî mi povest eacăcob orâri l e şi ur că rl i e n î va go n, pen t runevoi l e o mul ui , au dat l ocl a scen e n ien arab i l e cuBel El en el e.Nu er al ucr u uşor pen t rut oţ i aceşt i oa men i băt rânişineput i nci oşisăcoboareşisăur ce,f ărăscarăşinumaicuaj ut orul unui scau n – câ nd se gă sea şiăst a.Ci ne n at r ecu t pri n su f eri nţ el e răzb oi ul ui şibăj en i einu poa t e să şiî nch i pui e câ t aj unge om ul să nî dur e p en t rul ucru ride ni mi c… Am găzd ui t pe pări nţ i i meil aI aşi ,l a mi ne î n st rada Păcu rari , până î n i ul i e,până am put ut ob ţ i ne,mul ţ umi t ăl ui I ancuMi t i l i neul aI aşişicol on el ul ui Mi rcescu l a Bucu reşt i ,„ au sw ei sul ” necesar en t ru pî nap oi er eal or alBr east a. CAPI TO LU L AL XXI I LE A I aşi i şiMol dovaî n 1918 Ne l i mi t ăm l a organ i zarea Li gi i Pop oru l ui î n Mol dovaşiBasa rab i a şihot ărâm î n pri nci pi u sănu l uăm part e a l al egeri l e u li Mar gh i l omanPri mul meucon t act cuMi hal ach e F r an asovi cişidna Mary l i Li Făl coi an u şi„ Li gaBi nel ui Obşt esc” I uni an l a Pi at ra-N eam ţ Cu t oa t ă abţ i ner ea noa st ră, Aver escu se r p ezi nt ă Fa a l egeri şiest e a l es nîmai mul t e ocu l riSunt al eşi şiA. C. CuzaşiZel ea Cod r ej mj i j aţ ăl î ndr ep t area. Du pă scu rt a excu r si eŞ pi esă car e am f ăcu ooves pet mal uri l e Mări i Negr e,cer voi e ci t i t oru l ui să revi n l aI a şi . rei au fi ru lt p i ri l or m el e. Var a anul ui 1918 pet recu t ă, caşiceapr eced en t ă, l aI aşişiî n Mol dova , mi a ă lsa t ami nt i r eaunei a d i n cel e mai pl ăcu t e ep oci al e vi eţ i i mel e.Ori cu m ar fif ost , pacea î nch ei at ă după un an şij umăt ae t d e exi st en ţ ă cui ni ma sări t ăa î nsem nat o d est i nder e su flet ească pe ca r e,ori cât am fi f ost de scârb i ţ i de pet ecu l de h ârt i e sem nat de Mar gh i l oman , am r esi mţ i t o cut oţ i i . Li berde ori ce gri j ă, după ce i m am i nst al at pări nţ i iî n I aşi , mam si mţ i t par căr en ăscu tl ao vi aţ ănouă.Î miaduceam ami nt edezi l el edegr oazăpet recut epeacel eaşil ocuri cuun anî nai nt e,î mi ad uce am ami nt e de var a an ul ui 19 17 . Cân dt r ăi am cu
geam an t anel e ă f cu t e,cuveşn i ca ri g j ă d e a u n scăp a a l i t mp di n gh i arel e i nami cu l ui , cuî ndoi al a pos i bi l i t ăţ i i de n îapoi ereedcâ t e o ripărăsea m l aşu l – şi com parân d acest „ coşm ar” cuzi l el e p l ăcu t e şi cuvi aţ a uşoară e p care u o ceam d de a lî ncet ar eaost i l i t ăţ i l or , mă î nt r eb am dacă . Si bari t ul di n 1918 era nu ul şi acel aşiom cumucen i cu l care se băt ez a nîmi j l ocu l păduch i l or exan t emat i cişi ca r e resă t r eal a bubui t ul t unuri l or şi l a e xp l ozi a b ombel or . Var al ui 1918 mi al ăsat o ami nt i r e de eu f ori e nu nu maifii ndcăa î nsen i nato d est i nder e d e n erv i după o marencor î dare, dar n fii dcă, pe ân l gă acea st ă dest i ndere, aî nsem nat o p eri oadă l i psi t ă de o rce i ri g j i de Or di n per son al . Nu maier am î n răzb oi , dai nu er am î ncăî n pace, căci j umăt at eţ araneer aî ncăocupat ădei nami cşini cicomuni caţ i i l e,ni ci r aport uri l e econ omi ce u n se orm n al i zaseră ncă .î Pen t runoi ,î ndărăt ni ci i năd ej di iî nt r egi ri i nea mul ui , pace nsem î na p acea gen er al ă, pe care o ep t aşt am cuî ncr ed er e,şinu socot eampacea uil Margh i l oman decât ca n u arm i st i ţ i u cam ruşi nos, dar mp ius,şipri n urm arendi ep en den t de voi nţ a noa st ră – arm i st i ţ i u de care pr ofi t am ca să ne e ra f cemput eri l e zdru nci nat e d e at ât ea su f eri nţ e şi de at âe taumi l i nţ e.Aveam i mpresi a căl ăt oru l ui care se di hneşt oe n î sal a de aşt ep t are i n fidcăt r en ul l ui na so st iî ncă … Nu s osi set ren ul nost ru şi t oa t ă var a an ul ui 1918 nam l uatni ciun co nt act cu co nt i ge nţ el e v i eţ i i mel e d i nai nt e.Ni cio scri so are e da f ace r, ini cio cer er e,ni cio sca den ţ ă de d at ori i , ni cio p r eoc upar e d e ord i n go sp od ăr esc u sa prof esi on al na ven i t săne u tl bure i l ni şt ea .A f ostunnumai o t ot al ă dest i nder e, dar şio vi aţ ă n î margi near ea l i t ăţ i l or , caî nt r un vi s… Cum neam î nt orsa l Bucu reşt i au reî nce put gri j i l e ş i pl i cti se l i l e,f ărăde c are a vi ţ a de a l t mi nt eri ar fi l i psi t ă de n it eres a şi r ob os i rep ed e p e o rci ine.Cel e şa se ul ni de S anat ori u prea l abi lî n Mol dovaau avu tî nsăpr eţ ul l or . Si ngu ra meaocu paţ i eî n acest bi necu vân t at răst i mp a f ost pol i t i ca, ad i că organ i zarea i gi iLPop oru l ui şicon ducerea ndr ep ît ări i – şi si ngu ra mea preocu par e,soa rt a arm eor l e pr f on t ul de vest . Cu oa tt e nego ci eri l eî n cu rs şi , mai t ârzi u, cu oa tt ă sem nar eat rat at ul ui d e ace, bob pi r et ext r at t ad u ti l n u er adova n îcă şi rat i ficat şi r a mat a nrom ân ă n u er ap n îcăsu em d l i zat ă,că f ron t ul nt r e M ol Mu nt en i acă răm ă sese că î ap r oa pe n it actşinu se esch d i seser ă decât eva cât port i ţ e p ri n careu n se r ecea t decât u c „ au sw ei s”l al abă. Î n asem en eacon di ţ i i ar fif ost f oa rt e greu pen t runoi să r ecem t Mi l covu l cuLi gaşisă nî cepem or gan i zar eanoa st ră şiî n Munt en i a. Dar pe ân gă l ceast a ă g r eu t at e d e or di n mat ei r al– cusi gu ran ţ ă căam fi t r ecu t pest e ea– mai er a şio mp i osi bi l i t at e d e o r di n moral . Munt en i aî nt r eagă er aî ncă su b ocu paţ i a germ ană şi ni cio a cţ i une p ol i t i că e pa f ţ ă n u er a cuput i nţ ă d ecât cuî nvoi reai nami cu l ui . Nu ne con ven easă u p nem l a cal e org an i zaţ i i cl an dest i ne şi nu put ea fivor ba să cerem au t ori zaţ i a n iami cu l ui . Gen er al ul
Averescudeveni tsuper ent ent i sterahot ărâtsănupăşeascăî nt eri t ori ulocupat câ t ar m ai fi f ostaco l o un pi ci or d e n ea mţ ,i ar n oi aşa zi şi if ru nt aşiai Li gi i , er am şimai hot ărâţ iî n acea st ă p ri vi nţ ă. Făr ă p r ezen ţ a g en er al ul ui ,f ără măca r a n oa st ră,f ără p osi bi l i t at eade ă rsp ândi r e aunui man i f est ,a u nui prog ram sau cel puţ i na u nui st at ut , nu se u p t ea co ncepe un î ncepu t săn ăt os e d or gan i zar e. Mai era şi ch est i uneaal egeri l or ca re b ăt ea u l a poa rt ă. Î n pri nci pi u, con si derân d al egeri l e ă f cu t e su b amen i nţ area a b i on et el or germ ane ca eva nl abi l e,t oa t e gru pări l e n oa st r e p ol i t i ce, î n af ară de al ui Mar gh i l oman ca r e n u exi st a ca Guvern decâ t pri n prot ecţ i a acel oraşi bai on et e,t oa t e g ru pări l e n aţ i on al e, hot ărâseră bţ i ner a eade a l urn e. , Acest pri nci pi u î l ad op t asempri n urm are şi noi( vomvedea numai decât cu m l am ap l i cat ) şil i psade organ i zaţ i iî n Munt en i a ne si mpl i ficamul t si t uaţ i a, că cie o td tea una greu săr eţ i i un part i zanî n f aţ a unui su ccesşor u deşt i câ gat . Aşast ân dl ucr uri l e,am hot ăr âtsănu ne ocup ăm pen t ru moment decât cuorgan i zare aj udeţ el or i n d Mol dovaşieven t ual di n Basa rabi a,l ăsâ nd Munt en i a p en t rumai t ârzi u. Tot ce enam î ngăd ui t pen t rut eri t ori ul ocu pat ,a f ost sădăm l a câ t e oper soa nă, pe ci i, pe co l ea , aut ori zaţ i e săpr egă t ea scă t er en ul î n ved er eauneivi i t oa r e orga ni zări . Soco t esci ca pnt sădau acidupă at âi ţ a ani şidupă ce fiecare a şi f ăcu t dru mul , numel e câ t orva di n aceşt i mi si on ari t ri mi şipes t e Mi l cov cu pat aam l a sem nat ă de A ve r esc u, l a mân ă. Unul di n ei , şich i ar cel di nt âi a f ost domnul î nvă ţ ăt orI on i M hal ach e!Pe vremeaaceeaMi hal achenueraî ncăţ ăranult ruf aş,omulî ncr ezutî nsi neşi con vi ns d e p r ed est i narea m i si uni i sal e.Era u n t ânăr e n cu noscu t şimod est .Î l vădşiacum î ncamerameadi nst radaPăcurari ,î l . Tot ru ga m săst eaj ospe cân d scri am bi l et ul pe ca r e1 aşt ep t a,şidânsu l &^L o ttnu vr ea – şi na vr ut . %$<$ rV Dacănu ma î nşe l am poves t i t dej a cu m f use sedecor atcu„ Mi haiJ0 $L L, Vi t eazul ” ,fii ndcăerapr eşedi nt el eAsoci aţ Ml nvâţ ăt ori l oi spevr emea^rJKL,când se nt î reb ui nţ aî mpot rva i dască l i l or care ugea u f de p e r f on t( 1916) ff ^„ Al si st emul „ una ca l dă şiuna r ece„ – M „i hai Vi t ea zu l ” pe p i ep t ul pr ezi j ^W^t f ' *V den t ul u iMQri şi12 gl oa ni ţ e n îb ur t at câ t orva ugari f .n QW^ J Ă^ 'ver _ go r e. F l i pescu , p e i mp ul scu rt ei oa st r e gu -( JW^y) , W năridi n i anuari e1 :„ J' ai par l e a u gen er al i i y aquel qu es m os i d ' un t yp e r t es r emar qu abl e d i t on , presi den t de a l Soci et e si (c)des nI st i t ut eu rs d e AM Campa gn e,d' un nomme Mi hal ache. Car t i an u vou s don ner a qu el qu es de t ai l s su r u l i .I I ne a f udra i t pas ' l oubl i er , etşion l ui t rou va i t une p l ace 1 Fa csi mi ll a AnexaXXXI I . \pary f t f c dans l a Con sei l desBanqu esPop ul ai res, i if audrai t qu el e gen eral l ui di se u q e c' est l ui meme qu i a son ge î cet t e n omi nat i on ” . Ret r osp ect i v şil a di st anţ ă, acest e rân durica re măsoa r ă cuat ât a ca ndoa r e a mbi ţ i i l e ost f ul ui
şef al Part i dul ui Naţ i on al Ţărăn esc şisf et ni c a l Tron ul ui – n u su nt l i psi t e d e savoare. Mi hal ach e pri mi secur ecu noşt i nţ ă di n r^i ni l * pf t ner an ll ui Aver es= . Cu î nsă r ci nar eascri săde apr egă t i orga ni za ţ i a Li gi i Poporu l ui î n j udeţ ul Musceţ , î nsă r ci nar e d e ca re sa ach i t at î n doiperi , pr ef erân d săcr eeze mi oşca r e ţ ărăn i st ă su b ausp i ci i l e p opul ari t ăţ i i ge nera l ul ui , Voi arăta, câ nd l e va ven i r ân dul , con di ţ i i l e p e_c. Are Mi hal ach al ea p us n ît oa mna an ul ui 1919 ca să se î nscri e d efi ni t i v n î Li gagg neraj uj uj , pe n umel e că ru i a şi af ăcu tt oa t ă prop aga nda el ect oral ăî n al egeri l e p r ezi dat e d e gen eral ul Vai t oi anu, un al t … Lâch eu r” a l ui Aver gşcj L. Tot ca m pri n aceea şivr eme,pri n u ini e,gen er al ul a dat , caşil ui Mi hal ach e,o î mput ern i ci re scri săl ui Ri ch ar d Franasovi ci . Lui Fr anaso-j vi cia dat oî nsăpen t ruMeh ed i nţ i . Ni cicuacest a na avu t mân af eri ci t ă,căci 1a t răd at î nai nt e săf j _câ nt at co co şu l dej r eţ ori . Saf ăcu tl i beral , cu m af ost em ch at Brăt i anu l a G uvern ,î n decem bri e al acel ui aşian. Până a l răzb oif usese aki st t, t aki stde mâna azecea, l aXern eţ i . Dar ver A escu avea o sl ăbi ci une p en t ru _ţ otce er a d i n Seve ra,unde avea np u ogo n de vi e d e car e ăcea f , marec az. Mait ârz i u a vrutî nt r ozisămideapegâtdi npoşi r cal ui ,f ăcândumăsăcr edcăera. , Lacri ma Chri sţ i ” , că cidupă Severi n i ubeaI t al i a, şidupă vi nuri l e sa l e a pr eci a pe cel e t i al i en e.Fran aso vci i se m ai vâ râse l a Averescu şipe a l t ă ca l e.Gen eral ul ,l a st râmt oa r e n î ap art amen t ul _pere ch i i Bol i nt i nean u, se u mt ase i ndst rad a T ău t u î n st rada To ma Cosm a. Î nt r o ca săboi er ea scă ,l i ni şt i t ă şisp aţ i oa să , unde î nch i ri ase o od ai e d e d orm i t pen t ru dân su l , una pen t rucan cel ari e şi un sal on mare pen t ru pri et en i . Î n aceea şica sămai l ocu i a şidna Vai t oi anu, soţ i a co l on el ul ui ( mai t ârzi u gen eral şiel , dar de oca mdat ă pri zon i er , că zu t cugru pul de a l Cern a) ,f rat el e gen er au ll ui Art hur – dna Vai t oi an u cufii ca ei Maryi ndpri ma căsă t ori e cu Fi l i pescu , văr n bu cuNi cu . Aceast ă Mary , pe care i ch a R r d Fr anasovi cia şi l uat o d upă r ăzb oide n evast ă,fii ndcă avea oşi oemn î Râmni cuSărat i arelni mi c, er a dej aî nai nt e d e că să t ori e opaţ ach i nă, şiî ncăo p aţ ach i nă greţ oa să . Se i ţ nea cu R i ch ar d , ii f ăcea s cr en ăde de câ t e o r iven ear să o dă ţ i p al şi î ier t răge a şi j ^ţ ej mj esj n .î R ch ar do Coeu Coch on r ecu r gea egu l atva a l, aj u t oru gen au ll ui Averescu,„ veci nul ” ,pent ruunsf at ,of ri cţ i unesauost i cl ăde„ odi col on” .Odat ă „ era să moa r ă” , di n f eri ci r e eram şieuaco l o, adi căl a Averescu , şiFran asov i ci ma d us a l easă o sca p, ca m ed i c.JDăio b ăt ae i b ună.Cucoa ne,căit r ece pe l oc! ” La acest e cu vi nt e p l i ne d e b un si mţ , dama sa deşt ep t at sa scu l atşima scu i pat ! Am şieuami nt i ri l e mel e d e ă rzb oi . Î n aceast ă promi scu i t at e cu rvăr eas căvâ n_care_ A. ver escu „ secom pl ăcea” , sa născu t oa reca r e n it i mi t at e n ît re el şiFr anaso vci i. Şi aşaa aj uns a cest a şef „ i n sp e” al Li gi iî n Meh ed i nţ i ! Acea st ăi nvesti t ură a if ostî nsădat ăf ără
cu noşt i nţ a mea : gen er al ul ma p us n îai nt eaf apt ul ui î ndep l i ni t ,t otcu m 1a pus şiFr an aso vi cipe d ânsu l cân da d ezer t at . Î n af ară de Mi hal ach e şide Fran asovi ciam maidatî nsăr ci nări „ de î ndru mar e”i ngi neru l ui Vi rgi l Pot âr căde P l en i ţ a, fiul unui ch i abur di n acel sa t , doct or nîdr ep t de a l Pari s şi dej a om cugreu t at e p (est e 1 00 kg. ) deşi î ncăî n floar eat i nereţ el or . Pl i n de d i nami sm, apr oa pe st ieri c şi veşn i c n î mi şca r e, i ngi neru l Di ma a f ăcu tt reab ă şiorga ni za ţ i al ui de P i t eşt ia f ostceadi nt âi ga t a î n Munt en i a.Aver escu o n i mer i se cu el , deşi nu1 al esese t decâ fii ndcă vea a o nev ast a r f umuşi că. Pe ot Pâr că lîal ese semeu , şiam avu t mân a maipuţ i n f eri ci t ă, că cipri et en ul Vi rgi la l ăsa t o pe tân j ea l ă şina prea f ăcu t ni mi c. Şi fii ndcăream i nt esc aci pri mel e con t act e pe care Li gaPop oru l ui , Averescuşicumi nel eam l uatcuţ i nut uri l eocupat edupăî ncet ar ea ost i l i t ăţ i l or , ar fi o n ed reptat e sănu sp un două vorb e şi desp r e vi zi t a t rag i co mi căpe ca re l Li i Făl co i anu. O t răsn i t ă, nea ă fcu t o a lI aşi , cu m sa desch i s d ru mul pest e Măr ăşeşt i .A f ost una di n cel e d i nt âi f emeicare au ven i t de a l Bucu r eşt il aI aşişipri nt r î nsa, am aflat mul t e.Mui er e d e 5 0 de a ni , urât ă, sf ri j i t ă dej al a 18 ani , măsl i ni el af aţ ă, l i psi t ă de ori cegra ţ i eî n mi şc ări l e ce l or pat rul ab e p e ca r e e l a gi t aî n ca den ţ a unui ri t m pur fizi ol ogi c,î mbrăca t ă cavai de e a, î nt r un sa c d e u lst ri nă di n ca r e eşea i u ca pul , braţ el e ş i pi ci oar el e, mur dară i şgu ral i vă . Li l i Făl co i anu nu era l i psi t ă şide n it el i gen ţ ă. Era deşt ea pt ă şisu flet eşt e ci nst i t ă dar zăn at i că , şisu cces i vel e e i en t uzi asme, porni t e d i n cel e maicu rat e se nt i men t e,se nî depă rt au l a u n momen t datde l i ni a dr eap t ă şise ot pi cn eau , sf ărâmânduse e d n ep revăzu t el e ob st aco l e p e ca r e l e n ît âl nea u î n şe rp ui t al or ca l e. Pe t i mpul ră zb oi ul ui , Li l i Făl co i anu sa devo t at ră ni ţ i l or şii dei i naţ i onal e. Ca o r ea cţ i e mp î ot rva i si l ni ci i l or cu opaţ i einemţ eşt i , sef orm asel a Bucu reşt i ,î n cu rsu l anul ui 1917, o seri e d e ce naco l e p at ri ot i ce, ca r e,f ără i ci n ol egă t ur ă î nt re el e,urm ăr eaut oa t e acel aşiscop :r egen er ar ea m oral ă aRomân i ei . Unul di n acest e cen aco l e sent r î unea su b numel e Li ga i B nel ui Obşt esc„ l a E fi^Gran t , î n st rad a Occi den t ul ui . Gran t câ şt i ga se eva c par al e c u î nt rep ri nderi l e sa l e ş i i con st i se o casă î n mi j l ocu li un eigr ă d i ni d e t aotă ndafi ri ,să casă p eeca r e oÎ p u sese di sp oru zi ţ i a câ t o rvap ri et en i , ma t oţi i n t el ec t u a l i ,r h râ ţ i sa l vez ţ a ra . n cetu l a l cuî ncet ul acest cen acol sa mări t şia a j uns să p cu ri ndă maibi ne d e 1 00 de per soa ne,de sexel e a mbe.Nu er au ved et e a l e vi eţ i i noa st re p ubl i ce1 , dar er au mai t oţ i oa men i cu msecad e,nai vişicon vi nşicăr ep r ezi nt ă con şt i i nţ a pop oru l ui r omân esc. Li l i Făl coi anu ocu pa n î acea st a val oroasă ech i pă u n l oc e d ru fnt e. Pop ul ari t at eagen eral ul ui Averescu aj unses e p ână l a ur ech i l e e „eri t şt i l or”di n st rad a Occ i den t şidra i l L i ven i se alI aşicasăseî nţ el ea găcu ge nera l ul şisă i prop ui e… Pr ot ecţ i al ui Efi Gran t & CO. Pen t ru zi ua î n car e Li ga op Por ul ui va
hot ărî să cob oa r e a l B ucu r eşt i ! Cum Li l i Făl coi an u, nu er a o coco an ă r f umoa să, Averescunui adatni cioat enţ i eşimi at ri mi somi e. „ Pri et endi n cop i l ări e cuamazoa na bucu r eşt ean ă,am pri mi t o cubraţ ee l desch i se( dar ă f ră să l e n îch i d! ' ) şiam av ut cudânsal ungidi scu ţ i i . Bi at af at ă cred eacăr ep rezi nt ăo o f rţ ă pol i t i căcel puţ i n ega l ă cu a gen eral ul ui , vorb eade vi i t orulţ ări işidedat ori ageneraţ i einoast recul acri miî nochi ,şi mipropunea ser i os e p an I ki Băl ăcea nu şipe D i di na C an t acu zi no cand î rumăt ori ai r egen er ări i noa st r e moral e!Am l ăsa t o săvor bească şiam amân at „ af aceri l e ser i oa se” pen t rudupă n îapoi er eanoa st ră a l B ucu reşt i 2. Ori cât de al an dal a put ea u fi con si derat e p r op uneri l e u li Li l i Făl coi anu, el e erau i nt er esa nt e fi i ndcă dovedea u că şi l a Bucu r eşt i exi st al aî ncepu t ul an ul ui 1918 acea râvn ă d e pref acere ce mnea doal a Işişică r p et ut i nden i oa men i i nu mai voi au să su f er e regi1 Di n acest cen aco lf ăceapart e şii ngi neru li nsp ect orP.Panai t escu , cu mnat ul l ui Mi t i căGr ecean u de a lI aşi şimait ârz i u col ab or ao tru l meuî n pol i t i că. — Li l i Făl coi an u e vn i sel aI aşiî nsoţ i t ă de un om f an t omă, Trai an Brăi l ean u, pe car e1 cu noscu seml a V i en a,unde,bucovi neant i mi d, f uncţ i on a caca nce l ar a I Leg aţ i e ş iî şico mpl ec t a st udi i de fi l ol ogi e a l Uni versi t at e.Î n Român i a Mare aun aj s p rof esor a l F acu l t at ea e d L i t er e d i n Cern ăuţ i , şef al part i dul ui l ui N. I orgai ndBucovi na şimai t ârzi u ga r di st .Î n mi si uneape ca r e a î ndep l i ni t o a lI aşicu Li l i Făl co i anu, s-ai st d i ns p ri nt r o n ezd ru nci nat ă put ere de ă tcer e.Li l i vorb eai ar el t ăcea , da di n ca p şimoţ ăi a. Aduseseră de a l Bucu r eş t io p at aam l a sem nat ă gat a d e e i pe c ar e n eau rugaţ pe C uza şi pe mi ne,să osem năm şinoi ! Cu t i t l u de cu ri ozi t at e e rp rod uc a ces t act l a Anexa XXXI I I . Mul care dusese ţ ara l a dezast r el e di n car e ab i ai eşi se. DacăRegel e Fer di nan d nar fich ematdi n nou pe B răt i an u l a put er e,l a sf ârşi t ul an ul ui 1918. Descu raj ând ast f elt oa t e n ii ţ i at i vel e cu rat e şi r eî ndru mând pol i t i caî n vechi ulf ăgaş,eprobabi lcăoRomâni eNouăsarfiri di catodat ăcuRomâni a î n t regi ă că n am fi avu t săî nregi st răm mul t e d i n neaj unsu ri l e p ri n care am t recu tt deşi a t unci . Deşi l i mi t at el a cel e 11 j udeţ e al e Mol dove i ,l ucrări l e noa st r e de organ i zareea n u l uat t i mp dest ul . Căciî n af ară d e organ i zarea udeţ j el or a mi er au „ St at ut el e”de p us n î pi ci oa r e şi cudoit ăi et ori de fi re n î pat rucaAver escu şicaCuza n af ost uşor . Maier aî ndr ep t ar eade scos zi l ni c şi mai er au at i t udi ni l e Li gi i de fi xat î n di f eri t el e prob l eme pol i t i cecesepunea u zi l ni c. Cu oat t e căau ost f numai11 l a număr , naf ost uşor săgăsi m şefipen t ru t oa t e u jdeţ el e Mol dovei . Am maisp uso d ej a,Aver escu aveaase m cu dân su l , dar cad r el e seăsa lu maigr eu . De a lî ncepu t nam f ost de a cor d cugen er au ll , şi
dacănu neam cer t atmair ău e fi i ndcă m a pus n î sarc i na n iexp er i en ţ eipol i t i ce î ncă păţ ân at a n icom pet en ţ ă d e care at a dd ova dă d e a l p ri mi i săi paşi , şipe ace ast ă cal e a or gani zăr i i . Eu spu neam„Acol o u nde n av em un om cu m t rebu i e,să u p nem maibi ne prov i zori u un necu noscu t , un f ost com bat an t , decât un om cu noscu t ca secăt ură,or i mairău ! ” Gen er au ll î mi r ăsp undea ăr fă ni cio co nvi nger e,„ bi ne”şiapoiî nsă r ci na î n dosu l meucucât e o co nducer e d e j udeţpecât euncar aghi oscunoscutdet oat ăl umeacaonul i t at e,dacănumai r ău ! Ast f elmi a n umi tl a V asl ui pe u n Dessi l ă, un băt rân f uncţ i on ar de a l pref ect ură( ! ) , un ob osi ti nca pabi l săsemi şt e. — Fi i ndcăer a văru ll ui ! Şi fii ndcăer a văru ll ui ,i nca pabi l ul domn D essi l ă mai er a şiob razn i c şi pr et en ţ i os! La Doroh oimi a n umi t pe u n al t caragh i os, pe col on el ul I onTop l i cescu , un com orat pe care1 d ucea ed n as evast n ăsa; l a Tecuci ,peunescr oc,peunf ostcăpi t andej andarmi ,I oan.Am povest i tdeCant i l l i , cu co mpl i ci t at eal ui Averes cu . Cri t eri i l e pe bazacă r ora gen eral ul şi a numi t mai t ârz i u şefi i şiî n Munt en i a, î n Ar deal şiî n Bucovi na, au f ost t otat âtde a bsu r de,şimare a t reb ui t să e fi p op ul ari t at ea ul i ca să ob ţ i e cuasem en ea co nducăt ori su ccesel e el ect oral e p e ca re e: l a o bţ i nut î n 192C) . Noroc p că e â l ngăsea rbed el e î ndel et ni ci ripri vi t oare alorga ni za re, l a st at ut e câ (t au put ut sămă f rece cu st at ut el e oţ ti nech emafij ^adunaţ iî n j uru l . Gen eral ul ui ! ) ,l a p r og ram ,l a g azet ă şil a cât e al t el e – am avu t să e n ocu păm de a l n îcepu t şide d ou ă p r ob l eme pol i t i ce a mi i nt eresa nt e,ca r e se gă sea u de a l t mi nt eri î nt r o st rân săl egă t ură. Una di n el e,cea mai i mport an t ă şicea maii nt er esan t ă pen t ruvi i t oru l nostr u pol i t i c se r ef erea l a at i t udi neape ca r e r t eb ui a săo u lăm şil a act el e preci se e p ca r e r t eb ui a săl e să vârşi m, casănu l ăsămPart i dul ui Li ber al mon op ol ul pol i t i ci i ant i germ ane şi dr ep t ul l aî nl ocu i r eaGuver nul ui Mar gh i l oman ,î ndat ă ce con j unct ura război ul ui ar perm i t e osc hi mbar e d e ori en t ar e şi o reven i re a l pol i t i canoa st ră nat ural ă. Era acea st a o pr ob l emă de t oa t e zi l el e şi de fi ecare omm en t , şia t reb ui t să m ă zb att oa t ă vara ca să m ăţ i u î n scă ri , că cit ova răşi i meide d iei , Averescu , Cant acu zi no şiCuzaî şi î nmul ţ i seră i ci oa p r el e, ca să l e p u n ă î n câ t ma mu l t e r i n i . A dou a p r ob l emă er a mai ci r cu mscr i să î nit i mp şist î năch sp aţ i u şiod at ă pri nci pi alr ez ovat l ă,am fi put ut să u n ne maiocu păm de ea, dacădi n di f er i t e părţ i ,î ncep ân d cuŞef ul , nu sar fimani f est at act e d e n idi sci pl i nă.Pr ob l ema de r ezol vat er a dacăt r eb ui a saunu săl uăm part e a l al egeri l e gen er al e p en t ru Camer ă şi Sen at , ca r e,după di zol varea ar l am P en t ul ui r ăzb oi ul ui ,f useser ă fixa t e d e Margh i l oman pen t ru sf ârşi t ul l uni i mai . Voisp une mai î nt âi cât eva cu vi nt e desp re ch est i uneaal egeri l orcasă sf âr şes c maireped e cuea, l ăsân d, pri ma p r ob l emă să e fi expu să nîcu rsu l acest or , Ami nt i ri ” pe u n t er ennet ezi t .Î ndat ă ce a saflat căGuvern ul
Margh i l oman vaf ace l ege a rigen eral e.Î n t oat ăţ ara1 ,î n t eri t ori ul oc upat caşiî n cel l i ber , di scu ţ i i l e au î ncep ut î n ce rcu ri l e pol i t i ceasu praoport uni t ăţ i i de a se prezen t a sa u nu î n f aţ a urn el or . La l i beral i sau sf ârşi t mai rep ed e,l a noi ,l a con serva t ori şil a P art i dul Munci i au ţ i nut mai mul t , şieraat n ural săfie a şa . Li beral i i hul i ţ i de o ta t ăl umea , ca r e şt i au bi ne c ăî n ori cest are e du lcru rinar fi put ut î nt ru ni o su t ă de vot uriî n op ozi ţ i e,au f ost î ncâ nt aţ i săpoa t ăi nvoca un ar gu men t pat ri ot i c şi de n îal t ă mora l i t at e casăse b a ţ i e d e a l al ege ri dezast ru oa se en pt ruei . Au t i cl ui tr ep ed e opel t easol emnă pri n ca r e d ecl arau al eg eri l e h otărâ t e canel eg al e şi nep ol i t i ce i , şî n co nse cn iţ ă, cănu vo r u l a part e l a el e. Î n P art i dul Con serva t orşiî n P art i dul Munci i( ?) , di scu ţ i i l e au o f stapri nse î nt re a p rt i za ni i răzl eţ i ce es n ît âl nea u l a Tu fli – su s a l cl ub, sa u j os a l ca f en ea . Î n ambel e p art i de,adi că nîce ăm răsese i nd cel con ser 1 Mar gh i l oman ot hărâse al ege ri pe de o part e fii ndcăsecr edea pen t ru mul t ă vre me a l G uver n şiî it r eb ui a un Parl amen t , pe d e al t a fi i ndcă1 sj l ej i uj i ej nt j i ^^f ecă j şiî ncăcâ t de gra bni c,pen t rurati fica rea t ratatu l ui de pace . Vat or şipri nt recei câ ţ i vaf ru nt aşi„ l aburi şt i ” ce-şi î nch i pui au m ai mul t că au un part i d, „ doct ri na” ! ) (nu er a unan i mă. Ceicare şiî nch i pui au căar u p t ea ca ndi da undeva pe i l st el e u li Aver escu şisăse l ea agămul ţ umi t ă pop ul ari t ăţ i i acest ui a, erau pen t rupart i ci par e,cei l al ţ i co nt ra. Părer i l e o l r n ave au î nsămar e i mport anţ ă, î nt re a l t el e fi i ndcăer au î n f uncţ i e d e h ot ărâri l e n oa st r e,dar m ai al es i n fidcă şi una şial t a di n acest e d ou ă g rupări nu rep r ez en t al ucr u maren î ţ ar ă. Part i dul Con servat or , un si ndi cat det eva câ ved et e secu ndar e,ab an don at , saucaşi , de n el egi t i mul săuşef Ta keI on escu , nu mai er a decât o a mi nt i r e,i ar Pa rt i dul Munci i ni cimăcarât at . După ce r at taser ă cunoiî n momen t ul co nst i t ui ri i Li gi i , cei 14 apost ol i ai unui i nex i st en t Chri st os ş i ai unui crezmca vag,băt userăî nr et r ager e.Băt userăî nr et r ager e,darnurupseserăcunoi ,ci mai mul t ru pseseră î nt re ei . Cât e ca pet e ?) ( at ât eapăreri . Fi eca re d i n eiven ea l a Averescu şidezvol t at eo ri işiprogra me.Nou î n meseri e,î n l oc să it ri mi t ăl a pl i mbar e că cinad uceau ni mi c,ni cicaprest i gi u per son al , ni cicai nfluen ţ ă el oral , gen al u lî ip p ri mea cu Ri cca d î mâg n d i scu t a cu ei su ri î nect t regi .ă B ăi eţ i ier sa u ru t aşa ,şi unu l câ t e r u no ul ,n de ră u pa r ea l or şi aucea i nt rat î n Li gă. Pân ă săse mp îl i nească an ul ,I . P.Răd ul escu , Hessel mann, Ti l i căI oa ni d, Gr . Tran cu I aşi , Al bert Po-p ovi ci Ta şcă , Jen i căAt anasi u, ^acoveyşi poa t e cănumi aduc a mi nt e p e o ti ţ – senscri î seseră ndi vi d iual l a noi . De al t mi nt eri , până săseî mpl i nea scăanul sesf ârşi seşicu Pa rt i dul Munci i . Vi aţ al ui a f ost scu rt ă şipuţ i n gl ori oa să : fieiţ ărân a uşo ară! Î nt emei at pe b ază e d reac ţ i une a i r nude a ci ţ une,al că t ui t di n băi eţ i cu raţ i şibi ne i nt en ţ i on aţ i , dar ără f vl agăşiî ncr ed er e n ît r un cr ez com un, con dus d e u n di l et ant ob osi t şidej a at i ns d e a ri pa morţ i i , Part i dul Munci i a mai avu t norocu l
săî nt âl nea scăî n ca l e v i j el i a cu ren t ul ui ave r esc an, ca re a it ăi at i arbasu b pi ci oa r e.Fără cu r en t ul averesca n, poa t e căar fipri ns mi şcj r ej j ^ar^dul uj ^l unci i , căci l umea că ut a cevaou n . George i am D andi a muri t ,i ar i n dt ovarăşi il ui , cei ca re n au ven i tl a noi s-au dus a lţ ărăn i şt i şil a so ca i l i şt i , că c, idupă î napoi erea noa st ră l a Bucu reşt i , am gă st iacol o şiun Part i d Soci al i st . Celdi n urm ă„ munci t or” care a pert ract atcu Averescu ,t ârzi u de t otde al t mi nt er i– p ri n sept embri e sau oct ombri e d acănu mă î nşel – af osH 3ri gori ţ ă j uj i i an^celmaideşt eptdi nt reei ,şisi nguruldeal t mi nt ericareaî nsemnatceva mai t ârzi u. La d us T i l i căI oa ni dl a Pi at r aNea mţ 1 1 î n m omen t ul î nt emei eri i Li gi i şil aî ncep ut ul veri i ,l uni an n af ostl a I aşi . De dou ă or i , şide dou ă ori a di scu t atcu Aver esc u cât e o după ami ază î nt reagă . Luni an nuşicâ şt i ga se nî că e p vr emeaaceea t oa t ăf orm a, dar er a d ej a mi c,arţ ăgo s şi democ rat i nt ran si gen t . Gen eral ul a f ostnt o î rs e po ta t e p ărţ i l e, exa mi nat asu pra t ut ur or cap i t ol el or cat eh i smul ui dermocrat , at aca t şicu pregăt i r e şi pri n su rpri nder e.A răsp uns o mul sat i sf ăcăt or , după Ri ccard o,dar Gri go rţ i ă nu sal ăsa t pe d ep l i n co nvi ns,i sa păru t căvi i t oru l di ct at or ascu ndea . şi Cev ar ez er ve nîsu flet ul săuce cu gr eusar fi ut p ut î mpăcacu pri nci pi i l e că r ora l uni an hot ărâse să l e n îch i ne vi aţ a. Î n cel e di n urm ă, l uni an a accep t at caşiMi hal ach e cucare r eb t ui a mai t ârzi u săse nî t âl nească şisăse sf ădea scăî n Part i dul Ţărăn escrsă - r egă pt ea scăî n Gorj 1, vi i t oa r eaorga ni za ţ i e a Li gi i Pop oru l ui , pen t ru î nscr i er ea sa f orm aă lr ămân ân d să seai mgân dească. Noil am con si der at acalnost rupân ă pe a l sf ârşi t ul an ul ui urm ăt or 19 (19) şi nu l am pi er dut defi ni t i v d ecâtn di ca uza en noroci t einoa st r e a bţ i neri de a l al egeri l e u li Vai t oi anu ( t oa mna 1919) î n ca re u lni an sa, al es ca dep ut at ţ ără ni st . Şi l a noi ,î n p roa sp ăt a noast răLi găpărer i l e erau mpă îrţ i t e,cu ri p virel a al egeri . Uni i , şipri nt re a ceşt i a er am şieu , nu voi au săaudă d e u lpt ăJn_con d] ţ i i |e n î car e şe^d a.Pen t m mi ne u nul , pri mul ob i ect i v p e car e n ou a noa st ră f orm aţ i une r t eb ui a să 1 at i ngăera să se a cl sezeea s du pra Part i dul ui Li beral şi î n t ot ca zu şisi ce l pr uţ i n a l ă t u ri l î n pl ol i t i ca al n t i ge rm ari nă l o aî l i at ă. A l ăsa P art i dul L i bl eral n gu p r ot e st a t arde p ee ă tr â mu a l ege ri or , a p mişi l ufi pt an con di ţ i i pe ca r e p ri n î nsă şiacea st ă part i ci par e elam fi l egi t i mat oa recu m, î mi păr ea omare eşeal gră n î sch i mbul unui su cces oa rt f e al eat ori u, că cich i ar dacă am fi răzb i t pri n con st rânger eape ca r e Mar gh i l oman er a si l i t să oexer ci t e ca săşial căt ui ască o maj ori t at e,ce ar fiî nsem nat un su cces n 1 î2 j udeţ e d i n 36? Î mpot ri vaacest eipăre ri seri di cacuveh emen t ă maial esCuzacare j udecat ot deaunal ucruri l epri npri smai nt er esel orsal epersonal e.I nt eresel e sal e p er son al e erau de,al t mi nt eri si mpl e,căci er a numaiunul : săpoa t ăf ace nî fiecare amer Că,l a fi ecare scu di ţ i e a l A dresă nudi scu rs d e r t eiceasu riasu pra
ch est i uni i ov r ei eşt i .Î nco l o, nui păsade n i men i şide n i mi c.To at e c ont i gen ţ el e pol i t i ce sa u de ori ce l t a soi , erau pen t rudânsu l floa re a l urech e.De a lî ncep ut nea d ecl arat ri t os: „ Chi ar acă d dvS . Nu vă r p ezen t aţ i , eumă pr ezi nt . Mă prezi nt î n numel e p art i dul ui Unde a şipl ecat după cât eva zi l e. Meu , căci i nt rân dî n Li găpen t ru urmări r eaan umi t orscopu ri , nam ren unţ at ni cil a co nvi nge rl i e,ni cil a pol i t i camea ” . Nam cu noscu t om maipl i n de con t r ad i cţ i i caA. C^Cuza. Di scu ţ i i l e cu dânsu l er au grel e,căci er aî ncăp ăţ ân at caun cat âr , dar pl ăcu t e fi i ndcăer al a vorbădeonemai pomeni t ăcurt eni e,î nCameră,î nf oculdi s-^4S|2^cut i eil ăsa cât eod at ă săcad ă de a lî năl ţ i meat ri buneicu vi nt e a pr oa pe WV { 7* i j gn i t oa re pri n asc uţ i şu ll or;î n di sc uţ i i l e n it i me,mai al es nt î re ap t ruoch i evi t a până şio ^l uzi e a l ce i şt a, căput eafi nep l ăcu t co nt r azi că t o-r i l or să i . Con vi ns – e d câ t e o ri nu mi a s puso – că î n pol i t i că i n cio a cţ i une p art i cu l ară n u poa t e e ru şidecâ t î nt r un ca drugen eral , a neso cot i t , câ ta l ucrat n cu oi , acea st ă co nvi ngere, şişi a băt ut r egu l at oc j de p l an uri l e n oa st r e d e o rdi n maigen er alcasăob ţ i e o i med i at ă sat i sf acere e a d mor r p op ri u pe mi cu l câm p alpat i meisal e, . Naţ i on al i st î nf oca t , xen of obi red uct i bi l , nu put eadi scu t a decâ t pe r f anţ uzeşt e şi cu m t e pT ân dea: „ Mai s moncher , c' es t pa s possi bl e…” Român easc a er a p en t ru t ri bună,î n cab i net ul săude u lcr u domnea ran fţ uzeasca, pe car e o u dcea cu dân su l , ori unde mer gea. Î n publ i c mân ca câ t e u n j i dan l a fiecar e _ er sf t de cea s,î n part i cu l ar n ar fi f ost î n st are săvorb ea scăunui ovrei f ără cea mai des ăvâ rşi t ă p ol i t eţ e. Aut ori t at eal ui Cuzaer a maimul t de or di n mor aldecât de or di ni n1_ t el ect ual . Vi aţ al ui ci nst i t ă, l i psaori că ru i com pr omi s s au ori că r or ra tnLm& ( Âm, zacţ i iî n urm ări r eaunor t si uaţ i i sauunor en befi ci i după careanal er gat Q ( pfiC” v0^ni ci od at ă,î nt regu l săuasp ect de omcu msec ad e şi bi necr esc ut i mpuvp 0M ( t m) *'neaumaimul t decât mi nt ea şi cu l t ura u li . Nu că n ar fi avu t mi nt e şi j f cWf r l lcul t ură,darmi nt eal uieraot r ăvi t ăşipr oi ect aasuprat ut ur orobi ect el or %, i jf ao u lmi nă f al săca r e p l i ct i sear ep ed e,cuat ât mai mul t căo si mţ ea i i mp l a bi l ăd e să n eî nn l ă t ur a tru –gă a i rt cu l t u r a sa ă m r gi ni t ă, şi măr gi ni t ă p a rcă d i na dca i ns eşi ri fd că u d i st em el i i l e p e era ca r e cl ă d i se op c i l ăreasc a i deo l og i e că r ei a se nch îi na şicuca r e seden it i fica se. Ul t i ma co nt rad i cţ i e,î n fine:acest î nver şu nat ant i sem i t , ca re n îr ea l i t at e n u er a C uza ci Şer ea l ă1. Aveaân s ge ovrei es c n î vi nel e s al e. Î n u jru ll ui Cuza erau t oţi cu zi st i i , şice l mai gura l i v di nt reei ,I on , jZel ea Cod r ean u, un pr of esor dem ob i l i zat de a l Huşi , un t i p si mpat i c,^^i w cuvor ba apăsa t ă, ca r e vo i a şielsăca ndi dezen î ru pt ul ca pul ui .Î n j uru l rarj U) t
1 Toţ i mol doven i i cu nosc ăt ori ai vech i l orf ami l i il oca l e mi au afi rm at căA. C. Cuza er a fi ul unui an vu ni ţj Şer cal ă,vec hi ll a u n Cuza şi că ces a t Cuza ar fi ad op t atpe fi ul l ui Şer eal ă,a că ru i mamă er a ovr ei că. Meupăr eri l e er au flot ant e,af ar ă de Gri go r e Fi l i pescu , dârz pen t ru ab ţ i ner e.Mat eiCan t acu zi no sch i mba d upă zi l e,şidecl ara cări cu o m sar deci de,dân su l nu vacan di da,căci er a să t ul de vorbă ri e şi de P ar l amen t e.Cei mai mul ţ i aşt ep t au cu vân t ul l ui Aver escu , casăf acădupă pl acu ll ui , că ci „ i ndep en den ţ ă” a ost f mul t ăî n Li gaPop oru l ui , de a l n îcep ut , de a i a aşiaj uns aşa ep d art e! At i t udi neal ui Aver escu af ost aşacu m mă aşt ept am săfie,căci î nce pu se m să ăt prund pâ nă n î ad ân ci mea su flet ul ui său . Gen er au ll a f ost od at ă maimul t – şi de cât e or i er a sămaifie – om ul di n sear a d e a l coa na Nat ai l ţ a V l ăd oi an u, omul cudou ă eţ fe.Fi i nţ ă com pl exămaimul tî n ap are nţ ă decâ tî n rea l i t at e,Aver escu na a vu t pe u lme d ecâ t dou ă pat i mi :f emei l e şi ga l oanel e.Nu f emei a, cif emei l e –nu ambi ţ i a mari l or nf î ăpt ui ri , ciga l oanel e. Pen t rusa t i sf acerea cest a or ou dă pat i mi ,î n servi ci ul că r ora puneao i nt el i gen ţ ă, o şi ret en i e şio f orţ ă de v oi nţ ăi nco nt estab i l e,era î n st are să sa cri ficeori ce , până şicon vi ngeri l e p e ca r e e l a vea şipen t rua aj unge alţ i nt a zi l eisăapuce ori ceca l e.Dru muripi ezi şe, pot eci ascu nse, cot i t urinea şep tt at e,ni mi c n u1 op r ea. Omul ce l maipop ul arî nţ ar a sa n di Eur op a n a avu t ni ciun momen t gân dul săcl ăd ească, na urmări t decât post ul de p ri mmi ni st ru! Toa t e pl an uri l e şi pr ogr amel e p e car e e l d ebi t a er au numaipar ad ă,după cu m sa văzutdupăceaf ostchematl aGuvern.Gal oanel e!Gal oanel eşini mi cmaimul t . Le p i er duse nîarm at ă pri n ned i băci e,şivoi a acu m săl e recâşt i ge nîpol i t i că , pri n t oa t e el furi l e d e d i băci e!Î nl ocu i t pri n Mar gh i l oman î n f ru nt eaGuvern ul ui de p ace, t r ecu sede p art eaAl i aţ i l or şi l uasepozi ţ i e h ot ărât ăî mpot rva i nemţ i l or . Dacădupă sem nareaăci p i de a l B ucu r eşt i( 8 mai ) , sauch i ar î nai nt e,l ar fi ch emat Regel e d i n nou l a p ut er e,ar fi t r ecu ti arăşi ,î n ci ncimi nut e,de p art ea nemţ i l or ,f ără săse gâ ndea scăl a ce seut ea p î nt âmpl a pest e câ t eva l uni ( şisa î nt âmpl at ! ) . Hrăn eaaceea şipăşi e p en t rupr eşed i nţ i a C onsi l i ul ui de M i ni şt rişi p en t ru gal oan e c a vr maşu său d, e de moart Mar gh i l om an .m. Ca acest a er a n î st are să p ri mească păj ut er ealori cân d a le, ori ci ne şi ori cu Î n asem en eaco ndi ţ i i , pri ma gri j ăal ui Averescu f ost asă şipăst r eze t oa t e porţ i l e d esch i se n( u se i şt a, mai era şi dambl au a şiasa sn iat ul pol i t i c p e u lme, şiMargh i l oman nar fi put ut fi î nl ocu i t ,l ar ândul l ui , decât pri n dânsu l …) şi maial es său n î nch i dă ni ci una.Pe d e al t ă part e d (acădambl au a şiasa si nat ul pol i t i c n u şi ar fif ăcu t dat ori a) ca ndi dat ura ul it r eb ui a pr egă t i t ă şipen t ru cazu l , maipr ob ab i l ,î n care se va t cău a u n su ccesor l ui Margh i l oman , nu di n cau za e d d eceszi cfi ci de d ecesoral m, pri nt r o p iot eză ce u er na del oc e d
di sp r eţ ui t , deşi el , Aver escu , cr ed eamai mul tî nt r o pace l b aă şigerm ani i de neî nvi ns. To at e acest e con si deraţ i uni l au d us l a o sol uţ i e hi bri dă pe ca re a puso î n apl i ca r e cunoroc d şi i n ca r e ai eşi t mări t , că ciî n acel momen t avea vâ nt ul î n sp at e şi t oa t e i îr eu şea u. A hot ărât mai î nt âi căLi gaPoporu l ui , neorgan i zat ă î ncăpe o ttcu pri nsu l Rega t ul ui , nu se va pr ezen t al ao u lpt ăi nega l ă şinel ega l ă, şia veşt ej i t cuceamai mar e en er ge i d ( upă orm f ul a cu nosc ut a) al egeri l e ă f cu t e su b amen i nţ ar eabai on et el or r st ăi ne.Spre d eos eb i re d e i l beral i , a avu tî nsă gri j ă sănu decl arei nd ai nt e n ul şineexi st en t Parl amen t ul ce rm u a săse eagă al î n asem en ea con di ţ i i .„ Et pou r cau se” . Nu numaipen t ru că rebu t i a săse prezi nt e el ,l a a l egeri , dar a mi al es en pt ruch est i uneacuport i ţ el e d e mai su s… Pri n urm are, Li ga op Poru l ui nu se var ezen pt a n î al egeri , dar se va r ezen p t a si ngu r gen eral ul Averescu ,î n câ t mai mul t e oc lurişiî n co l eg i i di f eri t e,pen t rua provoca n f u elde p l eb i sci t asu pr a numel ui său . Mărt uri sesc cămam ri di cat cât am put ut î mpot ri vauneisol uţ i i at âtde l i psi t ă de el ega nţ ă şide b unăcr ed i nţ ă. Sau con si deram al egeri l e u li Margh i l oman caal egeri si l ui t e,ef ect uat e su b că l câ i ul i nami cu l ui şinu ne prezen t am l a el e,după cu m au f ăcu tl i ber ai l i – sau t r eceam pest e co nsi dera ţ i uneal eg al i t ăţ i i şidemni t ăţ i i naţ i onal e şi hotărâ ţ i săne o f l osi m de pri l ej ul ce i nse a d de ane n umăr a vot uri l e,ne p r ezen t am cut oţ i il al upt ă, ch i t cănu part i ci păm l al ucr ări l e P arl amen t ul ui , şisăne d ăm ch i ar dem i si i l e î nai nt e d e d esch i der eal ui . Nep ut ând ob ţ i ne a bţ i ner eacom pl ect a,si ngu ra sol uţ i e p ol i t i că, am l upt at să b o ţ i n cel puţ i n pe a ceast a di n urm ă,dar n am avu t maimul t su cces. Ma com băt ut Cuza cu î nver şu nare, căci voi a săi nt r e şi î n Par l amen t şisăr ămâi e şi î n Li gă. Mat eiCan t acu zi no a sf ârşi t pri n a decl ara că l a „ so l ut i ondu gen er aln' est pasmauvai se, caruiletCou za î l a Chambr e, ce l a p ou rra et r e dr ol e! ” Rămas ap r oap e si ngu r de pă r er ea m ea, mam su pu s. Ave resc u şi a pus can di dat ur al a Bacău ,l a Col egi ul I de Camer ă şi … A că zu t cucâ t evavot uri . Di n f eri ci r e p ri et en i ii au mai pus ca ndi dat ura alVasl ui , l a Te cu cişil a Col eg i ul al I l I l eal a Suce ava( Făl t i ce ni ) şich i ar n î căo dat ăl a B as că u .nP ret ut i n i i eşi t cu j o t ăi ţ i zd r ob i t o a re, c ni ci l a Te cu ci , ni cil a Va l u i , i c il a S ud cen eav aa na uma if osma tba nri i i ş br ut al i t a t e a l uică Ni cuiGh i ca Comăneşt i– a i r a l Col eg i ul al I l I l eadi n Bacă u sau ri di ca t demob i l i za ţ i i , au i nva dat oraşu l şiau păzi t urn el e. Odat ă cuAver escu sa maial esCuzal aI aşi şiI on Zel eaCod rean u l a Făl t i cen i unde aca ndi dat al ăt uride A verescu ,„ caant ren or” , zi ce , el că cierau două l oc uril a co l eg i ul al I I I l eadi n acel j udeţ . Zel ea Cod r ea nu eraepa cea vreme„ omuldevot at ”all uiCuza,căcifiusăuCornel i u( „ Căpi t anul ”demai t ârzi u) nu ri di ca seî ncăca pul .
Af ară de Zel ea Cod r ea nu ca re f ăceape ca ragh i osu ll a Făl t i cen i şil a Bacă u, unde aavu to n ît âl ni r e cu„ fina” gen er al ul ui ( Mi t ziFi sch er… ) ,î nt âl ni r e ce er a săse er t mi ne r ău , ni men i na ă fcu t pr op agan dă sau , cu m se i ce, z cam pan i e el ect oral ă.Numel e u li Aver escu er a un t al i sman , şibul et i nel e p e ca r e er a n îscr i s,găsea u ap r oa pe si ngu r e d rumul urn ei … Succesu ll ui Aver escu f ost a con si der abi l . Pop ul ari t at easapusăî ncăde mul ţ il aî ndoi al ăaf ost doved i t ăt ut ur or şi t oa t ăl umeaşi a dat seam a, până su s l a Rege, că onou ăf orţ ă pol i t i că seăscu n se nîRomân i a.Di n punct ul de veder e al acest eidove zi , Averescu a av ut dr ep t at e săse r p ezi nt e a l a l ege ri , dar după mi ne acea st ă dova dă nu er a a t âtde n ecesară ce en ( a ol fosi t ?)şiput ea fif ăcu t ă mai t ârzi u şimaibi ne ad i că e p ot t cu pri nsu lţ ări i , nu numai î n Mol dova . Prezen t ândune a l al egeri l e u li Mar gh i l oman, Aver escu ri sca săfie cl asat de Leg aţ i i l e Al i aţ i l or şi de l i bera l i pri nt re oc nducă t ori i pol i t i cige rm anofil i şisă su f ereup d ăî nch ei erea păci it oat e co nse cn iţ el e a ces t eicl asi fică r. iDi n f eri ci re pen t rudânsu l – şi acia f ostnorocu l să u – n i ciLega ţ i i l e,ni cil i bera l i i nau mi şca t , ceea ce n am preapri cep ut , că ciî l ur au de moa rt e,şiau pi er dut ast f el un pri l ejde a 1 desfi i nţ a pol i t i ce şe. t I n fine,ca pi t ol ul al eg eri l or s-aerm ti nat cu bi nepent runoi ,numaicăAverescuj rmaiur catcât evat rept epescar avani t ăţ i i şia î ncred eri iî n si ne. Di n rân ced a muncăa al căt ui ri i organ i zaţ i i l ornoa st r ej udeţ en e nu mi au r ămas d ecâ t ami nt i rinep l ăcu t e d i n di scu ţ i i l e d i n pr ea j ma al ege ri l or , şidi n câ t e sau î nt âmpl at nît i mpul l or , mi sau şt ersoa t e d i n mi nt e a f ară de cel e câ t eva punct e p e car e elam î nsen i natmaisu s şi de em oi ţ a,de si ncer a em oi ţ e,car e ma cu pri ns a l procl amarear ezu l t at el or .I n sch i mb, t otce aî nsoţ i t puner eal a punct , or gan i zar eaşicon ducer eaî ndr ept ări i( căci de ap f t euam con duso pân ă neam mut atl a Bucu r eşt i ) , mi al ăsa t o co moa ră de n ep r eţ ui t e coa i ne şi se l ea găde o tt ce f ost a l ăcu ptî n acel 1918 al vi eţ i i noast re, l aI aşi . Văd şiacu m şopru l şiod ai a de scâ nduridi n f undul uneicu rţ i de p e st rada I . C. Brăt i a-n u l a n r . 157, î n care ăp ad ost i semo maşi nă p l an ă d e mp i ri matşir ed acţ i a zi aru l ui ! Tr emuramasa,pecarescri auni culnost rur eport erdevi braţ i i l emaşi ni i ,dar n i mi n u ne u tl bur a,su ni ci peru d ân lî care a, scr ci pe u n oi care orbea mde î n j uru l l u i !c Î nfii nţ asem acol o, b şop , su şi n cu rt ei su bni sal câm mb ros, u nv f el par l otă unde v en ea u pri et en i de t ot so i ul , şipol i t i cişinep ol i t i ci , şiunde n e uşu ram cut oţ i i de cât e aveam pe su flet ! Frumoa se easu c ri , car e aut recu t şinu sau mai î nt ors, căci de a lI aşi l a Bucu reşt ia f ost caşicu m am fi căzu t di n cer î n moci r l ă! Ci ne nat răi t vi aţ a noa st răde l aI aşinu p oa t e să şiî nch i pui e pri n ce gr eu t ăţ i mat ei r al e a m t r ecu t casăscoat em o gaze t ă. A t r eb ui t mai î nt âi săî nvi ngemgreu t at eat i pări t ul ui . Puţ i nel et i pog rafi i di n I aşierau , unel e e rch i zi ţ i on at e,al t el e a t ât de n îcă rcat e cul ucruî ncâ t nu mai
put eaupr el ua şi î ndrept ar ea oast n ră.Neam gân di t un momen t să i p t ări m î n provi nci e sa u l a Bucu reşt i . Cen zu ră era şi l a a Işişil a Bucu r eşt i , dar am aflat că alBucu r eşt i cen zu ra era bsu di r ect a su pravegh er e anemţ i l or .Î n af arăed acea st ă con si der ai ţ une amren unţ atl a Bucu r eşt i – ca şi l a pr ovi nci e d e al t mi nt eri – d i n ca uza esi n gu ran ţ eiex ped i ţ i ei . Pe vrem eaaceea , o ga zet ă zi l ni că ce r eb tui a săfie vân dut ă n îI aşi , nu put ea fit i pări t ă d ecât î n I aşi . Nu am put ut gă siî nsăl ocl a ni cio t i pog rafie şi neam văzu t si l i ţ i săî ncercăm î nfii nţ ar eaunei t i parn i ţ e p rop ri i . Cu ch i u cuvai şicucăci ul a n î mână a m ob ţ i nut de a l Tăsl ăuanusăscoat ădi nl ucrucât eval ucrăriî nt i pografia„ Luceaf ărul ”şisăne t i păre ască cât eva p să t ămân i pân ă vomgăsi şit ran sp ort al aI aşi o maşi nă di n provi nci e.Căcil aI aşinu er a ni mi c d e gă si t , pe câ nd î n provi nci e mul t e t i pog rafii st au, l i psi t e d e co men zi . Tă sl ăuanu ca r e sco sese aS li bi u, până l a decl arar earăzb ou il ui , apr eci at a revi st ă Lucea f ăru l şise fl a aî n Mol dovaca l ocot en en t de rezervă mob i l i za t– d emob i l i za t , se nvâ î ri t se nîj uru ll ui Jea n Chri ssovel on iî n î ncr ed er eacu i păt ru nsese er a( p e at uncinep ăt atşiposed a un cov âr şt i or da r de p er su asi une)con vi ngân du1 să com an di t ez e n îdat ă după î nch ei er ea ă p ci i un i mport ant i nst i t ut grafi c şi de ed i t ură1 . Pân ă săse sem neze şisă se i fi rat ce acea p , Tă sl ău an u, „ casă p a uce” pe C hri ssovel on i , cu mpărase o t i pog rafie n îI aşi , cu2 maşi ni pl ane,di n ca r e p roi ect a săf acăsu cu rsa l a i nst i t ut ul ui di n Bucu reşt i . Ca săob ţ i n i mpri mareaî ndr ep t ări i ch i ar nu1I nst i t ut ul a şil uat fii nţ ăl a Bucu r eşt i su b numel e de „ Lucea f ăru l ” , al că t ui t di n st abi l i men t el e B aer , ach i zi ţ i onat e,ren ov at e şi perf ec ţ i onat e.Numi t di r ect or gen er alalnou l ui I nst i t ut , Tă sl ăuanu sa cer t at du pă un an şiceva cu Chri sso vel oni şia pl eca t . Af acerea a mersrost p, cat oa t e af aceri l el ui Chri ssove l on i de d upă răzb oi . Maipen t rucât eva săp t ămân i ,a t r eb ui t săpr omi tl ui Tă sl ău an u t oa t ă i nfluen ţ a mea su apra u li Aver escu şiasu pr a u li Chri ssovel on iî n f avoa rea i nst i t ut ul ui pe care1 pr oi ect a şipe ca r e n u voi a să1 scap e d i n mân ă. Cu vi aţ a asi gu rat ă pe cât eva săp t ămân i am porn i t sam sari î n t oa t e oraşel e Mol dovei , după t i pografi i de cu mpărat . Mi au r even i t cucâ t eva of ert e n î b zun ar , d ar oaa t ei n admi si b i l e, d nr c auz a pr eţ uri l o r . a mr di s p. era .n Pă e şi nu eaşt ept at e ,t mscăp at d i n î ni cu căt u ră d oam n aEr A ve esc u Bt u î ncrezăt oa r e,ci r cu l a pri nt r e o perel e fi l ant r op i cepe ca re eln ît emei ase a s u l e î ncu raj a, cuo d roa i e d e ave nt uri eri şide escroc i după ea . Pri nt r e a ceşt i a era unul , Rădul escu , zi s M arador , a că ru i meseri e er a n icert ă, dar ca r e senf ă î ţ i şa ca u b nl a o tat e.Pri n dna A ve r esc u, Mar ad ornea p r op us o m aşi nă p l an ă,cu l i t era eces n ară, pe p re ţ ul de 3 0. 000 l ei . Faţ ă de ce l el al t e p r eţ uri( de a l 200. 000 l eiî n su s)cucare se napoi î aser ă sam sari i mei , er a pe n i mi c.Mi am zi s că maşi na t r eb ui a să e fi st ri cat ă şimam rep ez i t cuun exp er tl a Pi at r a Neam ţ , unde se găsea . Era oa frt e b ună, şiga t a săf uncţ i on eze. Con vi ns căusese f
f ur at ă, că cial t f elnu se u p t eaexp l i capreţ ul , am ceru tl ui Marador ct ae d e prop ri et ae t şi , spr e mar ea m ea m i r ar e,mi l ea pr ez en t at . Am cu mpăr atmaşi na, am exp ed i at o a lI aşi , am i nst al at o n î şop ru l pe ca r e n ît r e i t mp mi 1 gă sse i ri Ggorei l i p F escu – şi neam sl uj i t de d ân sa câ tt i mp am st atî n Mol dova , ad i că pân ă a l sf ârşi t ul an ul ui 1918. De Marad or nsă, î care se con si der a d upă a ceast ă f rumoa să f acer a e cai nb ef ăcă t oru l Li gi i , nam put ut scăp a cuuna cudou ă şi a t reb ui t să1 duc n î sp i nar e p e o ttt i mpul gu ver nări i di nl 9201921… St ăpân pe ot i pog rafi e,î mi mai t reb ui a săgăsesc hârt i e,cern eal ă şi person al ul neces ar r ed acţ i eişiadmi ni st raţ i ei . Ni men i nar cred e că ce a f ost mai greu de gă si t a ost f cern ea l a! Şi î ncăce cern ea l ă! Mai t otce a s-mp i ri mat l a I aşiî n ani i 1917 şi1918a î ngă l ben i t după câ ţ i vaani şil i t erel e se şt erg. Dacă i st ori ci i nu se vor ăb i gr să ai n ot e e rp ed e d e p e d ocu men t el e mp i ri mat e n î t i mpul r ăzb ou il ui , nu vor am i gă sini mi c.Pen t ruhârt i e,mi a r t eb ui t al t rând de că cu il el i pe a l di f eri t e a ut ori t ăţ i co mpet en t e p ână săob ţ i u ca nt i t at eanece sa ră casăput em t rage l zi ni c osi ngu ră f oa i e d (ou ă pagi ni ) ,î n câ t eva mi i de exe mpl ar e. Cu per son al ul a f ost maiuşor . După î nscău nar eal ui Mar gh i l oman ,l aşu l a n îcep ut să e fin iundatcuzi ar el e d e a l Bucu r eşt i , cuzi arel e K „oman dan t ur ei ” cu m l e zi ceam noi , pri begi i di n Mol dovarămaşicr ed i nci oşi i zbâ ndeifinal e,cu St eag ul gu ver namen t al , cuLumi na u li St er e şi cuBukarest er Ta geb l at t scosi nd ordi nul nemţ i l or e d ovrei i de a l Di ni i neaţ a– a i r R omân i a Mar el ui nost ruCart i er af ostsu pri mat ă. Pri nt re ga zet ari i răm aşiast f eldi sp oni bi l i , segă seaşiC. Gon gop ol , băi atde a ten l t şigazet ar cuexp eri en ţ ă, pe ca r e1 cu noşt ea m de a l Epocal ui Ni cuFi l i pescu . Neam î nţ el es reped e.Pe ân l găGon go polcadi r ect or , am maian gaj atpe P ui u Cart i an u car ep ort erşisecr et ar de e rd acţ i e şi pe _ t Marad or , pe ai fmosu l Marad or , ca ad mi ni st rat o, r căci nam put ut scăp a d e i nsi st en t el e d neiAver escu – şi ga t a. Pen t ruo fiţ ui căpe d ou ă pagi ni de orm f at mi j l oci u, mâncat e şi acest eaî n bună part e d e cen zu ră,er a dest ul . Toa t ă gazet a er a p ri mul art i col , şipe ac est a n e ob l i ga semsol emn să 1 scri em al t ern at i v Mat eiCan t acu zi no,A. C. Cuza, Dui l i u Zamfirescu şieu .I n cazedd ef ecţ i une a u nu a d i n nzi oi ,o, er a ga t a Gon olsă răn n îmf oc. A f ară ed C uza. Care aai s scr r ar ,i Can t acu n Zam fi r esc u gop şicu mi nesa ea ţ i nu t de v o r bă şi am col ab or t mai r egu l at , până sa mut atî ndr ep t area a l B ucu r eşt i . Art i co l el e mel e şial el ui Mat eiCant acu zi no au o f stf oa rt e apr eci at e,deşi de mul t e ori cen zu r al ea ci op ârţ i t şinu sp un decât adevăru l căel e a u r ep rezen t at su b domni al ui Mar gh i l oman si ngu ru l ef ort i nt el ect ual î n publ i ci st i car omână p en t rumen ţ i ner eacon şt i i nţ eiob şt eşt i pe ca l eacea dreap t ă.Î ndrep t ar eaa deven i tr ep ed e a devărat ul î ndr ep t ar al oa men i l or bui măci ţ i ,car edi bui aupeî nt uneri c.Apari ţ i aeieraaşt ept at ăcunerăbdar eşi f oi l e sei nv deauca âi pnea cal dă.Nave am ab on aţ i şivi ndeamnumaicu
număru l , dar u n put eamt rage, cumaşi ni ţ a n oa st ră şi cust ocu l nost ru l i mi t at de h ârt i e,decât prea uţ i ne pexem pl areaţ ă f de câ t e sar ficeru t . Scri su l acest orart i col eaf ost pen t rumi ne o adevă rat ă pl ăcere şinu cr ed săfi f ost vr eod at ă gazet ar m aiap ri ns cami ne d e ocu f l pol emi ci i . Di n păcat e, mai t oa t e a ri t col el e mel e a u apăru tt ru nch i at e,t ăi at e ă f ră mi l ă de cen zu ră. Păst rasemcât e o eri pe n eat i nsă e d p e el e n î scop ul de a el p ubl i ca nîvol um, dar î n di f eri t el e mel e mut ăridupă r ăzb oi , co l ecţ i aaf osti erd put ă. Î mi par e rău , căci r ep rezen t au o i coa nă fidel ă a gân duri l or oa nst r e n î cl i pa cea mai t rag i căa I st ori eiRomâni ei , şicaat are ra fif ostde p reţ pen t ruge nera ţ i i l e v i i t oare, fie ş i numaicamat ei r ali nf orm ai t v. Î n af ar ă de Can t acu zi no,de Cuza,de Zamfiresc u ş i de mi ne şi , cât eod at ă, f oa rt e ra r , de G ri go r e F i l i pescu ca r e sc ri a greu şinu se â h rsi se nî căl a scri s,am mai av ut şico l aborarea neso l i ci t at ă, dar mp i usăf ără o p si bi l i t at e d e ref uz,a şef ul ui nost ru . Regu l at de d ou ăt r eiori pe u lnă, câ t eod at ă mai mul t e zi l e p e r ând, î n seri eTgen eral ul Averescu ne r tmi it eaart i co l e u lngişisea rb ed e sc ri se pe i ţ gă neşt e,î n di sp reţ ul l i mbi i şia si nt axei .Î mi aduc a mi nt e d e u nul cu cen zu ra prezen t at ă cao e „xcrescen ţ a” a Con st i t uţ i ei , cu vâ nt ul „ excrescen ţ ă” fii nd pr ezen t atî n sen su l uneit umori pat oog li ce şi ch emând cu ţ i t ul ch i rur gu l ui … Era săetei i cumâi ni l e de ăr! p Tre bui a să ă mâ tmpesceasu c ri î nt regi şisăasu d, casăsca p nen oroci t ul să u de e txt de su t el e d e c „ă ” şi„ ca r e” ce r a fipot i cn i t bunăvoi nţ a ori că ru i ci t i t or şi săaR. Nrdverb el e cusu bi ect el e,şi săpl i vesc ext u tl de o ta t e b uru i en i l e u li . Era un ad evărat can on . Mă aj ut au cât eod at ă n î acea st ă muncă şi Gon gop olşiGri gorei l i p F escu ; gen er al ul ne ă f cea ob ser vaţ i i , căt ext ul săuf usese i sch mbat işnoinaveam cu raj ul săi sp unem pe f aţ ă:domnul e,scr i i cupi ci oa r el e,mail aso maimoa l e!Şi ne scu zami nven t ân d t otf el ul He st iori oa r e sa u a zeţ aru l ui ( ! ) , ba căpi er dusemmanuscri su l şică 1 r ecom pusesem di n memori e – i d f n er i ci r e l îci t i semî nai nt e!Credcă u n ne cr ed ea, dar nu zi cea i mi nc.Odat ă n ea r tmi is d e a l P i at raNeam ţ aşa o orcări p e î ncât af ost i mposi bi l să scoa t em ni mi c d i n ea. De d at a a st a man uscr i su la r ămas p i er dut ,f ără posi bi l i t at e d e n îvi er e!O l ună î nt r ea gănea ru pt ca pul cu el , pân ă aeş p ri cep t ! 'i C opl i t deu mes an i smul său . Aver es cunu secr edea numaiun mar e gâ ndi t or şi un mar e scri i t or , ciî ncăşiun sp i ri t gl umeţpl i n de d uh. Ne r tmi it ea di n cân dî n cân d„ sn oave” 2 pen t rugazet ă şi se ăcea f f oc aca d nu l e p ubl i cam . Î nt r o zi neam pomen i t cuurm ăt oru l di al og mori u st i c:„ Dna gen er alVăi t oi anu a p ri mi t un but oide vi n pe car e 1a a dus u n ser gen t , şia p us n asu ll a ca nă: — Domnul e ser gen t aces t vi n put e! ” sa răst i t doam na^ — Doa mnă gen er a, lacest vi n nu pu t e,săt răi ţ i ! „ – a răsp uns ser gen t ul ! ”
Nu t ş i u da căput eavi nul dneiVăi t oi an u, daram găsi t cu oţ t i i căcam ( eu f on i smul vi ne d e a l s i ne)put eabi l et ul gen er ahj hj i Ayer eşcu . Gon go pol1a f ăcu t gogo l oişi1a a runcat pe os. j Lam ad unateu … Supărat căsn oa val ui nu ap ăru se, gen er al ul nea cer t atpri n scri soa re şi nea r tmi is a l t a şi mai dr ăgu ţ ă: 1 Ca şiî n p oi l t i că , gen eral ul Aver escu s-a datcu i mp t ul pe brazd ă şiî n mat eri e d e scri s.Ta l en t na mani f est at ni ci od at ă, dar de” pe a I 1 92021 î ncol o art i co l el e s al e p u t ea u fi publ i ca t e,f ără r p eamul t ă şl ef ui al ă. 2 Mai t ârzi u ared act at zi l ni c„ că ri ţpoşt al e”umori st i ceşii ron i cepe ca re l e p ubl i caî n f ru nt eapri meipagi ni a î ndr ep t ări i . Gr ei eru l„ DL. Pr of esor I orga sp umegă şiaducedl ui gen er alAver escu di f eri t e n îvi nui rica re a mi de ca re a mi f ant ezi st e.Se ved e căun grei er a si nt rod us n î crei eru l dl ui prof eso r p rn i pâl ni a urech i i şiaco l of ace i m cif arse” . De ceo fi su bl i ni at mi ci i Nu m aiput eam„ pi er de”şibi l eţ el ul acest a,cu m pi er dusempe cel cudna Vai t oi anu. Gen er al ul er aî n st are să1t ri mi t ăî ncăo dat ă. Gri gorei l i p F escu a scăp at si t uaţ i a ob ţ i nân d de a l Ni col au, un „ bon garcon ” ca r e scot eaAcţ i unea, să1 publ i ce nîf oa i al ui „ cao gl umă bună” ăr f ă săi dest ăi nui ască î nsăau t oru l .I ar ul i Aver escu am scr i s căgăsi sem„ mai pol i t i c”săat acă m pe orga I î n al t ăf oa i e,nu î n a noast ră. Saî nt âmpl at î nsăl a Acţ i uneao er oa r e de t i par şiî n oc l de mi cif arse ( su bl i ni at ) a apăru t ci ncif arset ot ( su bl i ni at ) . Grei eru l cu ci ncif arse răm a as d e pomi nă şide câ t e o ricăl caAver escu î n st răch i ni , Fi l i pescu mă t răgea de mânecă şi mi su fla l a ur ech e:„ Ci ncif arse! ” Dacăgen er au ll sar fimărgi ni tl a ci nci ,î n cei ci nciani câ t am l ucrat cu dânsu l , nar fi f ostni mi c! CAPI TO LU L AL XXI I I LE A Tea mă casănu fie con di ţ i i l e de pace pr eaf avorab i l e Demob i l i zare a arm at ei : gen er al ul Chri st escu sa l vea ză ot t ce oa pt e,î mpot rva i Guvern ul ui , su pus o rdi nel or em nţ i l or a P ceaşif eri ci real ui Mar gh i l oman I di l a scrob i t ăa pri mul ui mi ni st ru : Mări e P et r escu Pr of eţ i a gen eral ul ui Chri st escu î nt ru ni r ea Par l amen t ul ui l ui Margh i l oman * D ezert ori i şit rădăt ori i Munci l e s i l i t e A ver escu î n Cam er ăcu L enoC om muni i qu eişde 5ou r s B u et i nu ln l u i u B och i sor l e u li Z i zi Can t a zi T avem er f ran cezi iJ Daci al Gu ver u ld B răt i an uet î nScr f aţ ai Camer eor l ui l , . Margh i l omanGri gor e Fi l i pescu r eî nvi azăEpocaPri nţ ul . Carol şiZi ziLambri no Aver escu l a Rege şiî mpăca r eal or . E n iut i l săsp un că nam f ost del ocamest eca tî n p oi l t i caşiî n â trât el el ui Mar gh i l oman .Î nt otrăst i mpul de a l mart i e p ân ă a l o ct ombri e amf ost omul di n st rad ă ca re ri p nde veşti l e d i n ga zet ă, di nt r o c onfiden ţ ă, di nt r o n ît âl ni re nep r evăzu t ă.Î n af arăedMi t i l i neu , pe care1 vedea m di n cân dî n cân d şicare mă d ez gu st a d e al t mi nt er i pri n op ort uni smul l ui , nam avu t ni ciun con t act cu
vreunuldi nmembri iGuvernul ui .Cum nuscri ucroni cavr emuri l orciî nsemnez numaidi n ami nt i ri l e mel e p e cel e ce art ea puni t er esa ep u rm aşi i mei , mă voi mul ţ umi săî nsei l ez, sausăcon t ur ez oa frt e va g,cel e n ît âmpl at e n î vara918 1, even i men t e a l ca r e repet nam l uat ni cio p art e d i r ect ă. Voiî ncer casănot ez nî sch i mb, pe câ t voi put ea , rea ci ţ a noa st ră şia op i ni eipubl i ce aţ f ă de câ t e a u săvâ ri ş t a l ţ i i . Pân ă săfie se mnat ă,pa ce a de l a Bucu r eş t i nea datcât ev a momen t e de emoţ i e.Agen ţ i il ui Mar gh i l oman răsp ân di ser ăl aî ncep ut vor ba căpat r on ul l or vaobţ i necondi ţ i ineaşt ept atdef avorabi l e.Maapucatf ri casănufieadevărat şivedeam dej a p e C „on o A l ec o”mân ă n î mân ă cuKuhl man n şicu z C er ni n – şi mai t ârzi u cuBuri an – â tr ân dune n î ci ne şt i e ceorcări p e d e a l i anţ ă cu Cen t r al i i os ândi ţ iî nf rân geri i final e.E de n ep ri cep ut cu m oa men i ii nt el i gen ţ i di n Aust ri a,darmaial esdi nUngari a( căcit r ebui esăfif ostşidi naceşt i a)nuşi au datseam ă d e si t uaţ i a or l î n 1918 şinau pri cepu t că n si gu r a şa nsă e d a ăst p ra Ar deal ulşiţ i nut uri l eî nveci nat eer asănei aî nbraţ e,sănecompr omi t ăf aţ ăde al i aţ i i noştr i şisăzăd ărn i cea scăast f elr ea l i za r eapl anuri l or ca r e n îsem nau sf ârşi t ul at otp ut ern i ci eil or . Di n f eri ci re en pt runoi cănau pri ce put o, că cinu Mar gh i l omaner a om ul car e săez r i st e u norof er t e pen t ru momen t ademen i t oa re,şini ciRegel e F er di nand. Ori câ tl ar fi pr oţ ăpi t Regi na Mări a, Şt i rbeişiBr ăt i an u. Şi mă n ît rebdacăpână n î cel e d i n urmă n ar fi ced at şi Şt i rbeişiBr ăt i anu – şi î n acest ca z,ga t a am fi f ost . Cu câ t au î nai nt at nego ci eri l e n îsă , emoţ i a noast ră s-a ot ol i p t , că cipe zi ce r ecea t neam dat seam a căcon di ţ i i l e d e p acemp iuse er au di n cel e maiasp re şi că ni ami cu l ne t rat au cuo n esp usăbru t al i t at e.Pat i ma l e orb i se m i nt eaşise ved e căî n pri măvara uil 1918 t otmai sp erau î nt r o p ace l b aă, şif aţ ă d e n oicel puţ i n voi ausăseasi gur ededr ept uricâşt i gat e,şiconsi mţ i t e. Abi a scăp asem de gri j a uneipăcipreaf avorab i l e şiam datde al t a.Di n şt i ri l e p e ca r e mi l e d a gen er al ul Chri st escu , care ea ven di n cân dî n cân d pe a l mi ne,r ei eşea l i mped e n it en ţ i a Cen t ral i l or e d adi st ru ge rm a at a ca r e n e mai r ămăsese, pri n demob i l i zare şipri n pr ed ar e d e arm e şi muni ţ i i . Era a ciun p eri co l seri os ;ua rm i st i ţ i ul gen eral n uA t r eb ui al s ăse n eu gă sea scă eza rm a ţ i , că ci even t u al i t at e a n ei rep ezi ocu pări a r d eal u ui p n ea de d p e a t un ci . Chri st escu î n ca l i t at eal ui de şef al Mar el ui St at Maj or1 se p o uneadi n răsp ut eri l a pret en ţ i i l e n emţ i l or , dar î n cel e d i n urm ăt r eb ui at ot dea una săced eze, nefi i nd î nt runi mi c aj ut at de că t r e G uver n. Mi ni st rude ă rzb oier a gen er au ll Hârj eu , un bl eg,ost afieî ndol i u,î nf ăşuratdel acreşt etl acăl câi eî nnegru.Chi arcând vorbea,Hârj eunumi şcadi nni mi c,ni cidi ngur ă,ni cidi nochi ,ni cidi nmâi ni– şini men i nuşiput ea a d sea ma d acăi mpr esi on an t a u li i mob i l i t at e er a d at ori t ă cu f undări iî nt r o mar e d ur er e î ( şipi er duse soţ i a) sa u unui î ncep ut bi ne caract eri zat de scl er oză gen er al i zat ă. Cu un asem en ea şef nu i a mair ămas ul i
Chri st escu decât să bot e sa zeoa te măsu ri l e G uver nul ui şisăî nşel e şi pe Hârj euşipe n emţ iî n execu t ar eaordi nel or ri p mi 1 Mar el e Cart i erf usese di zol va t şiî nl ocu i t pri n Mar el e St at Maj or . Gen eral ul Chri st escu l uase st af ell ocu ll ui Pr ezan . Te. O bună part e di n c e sa maigăsi tî n n oi embri e su b arm e şiî n dep ozi t e s a dat orat i l ab i t ăţ i i cu ca re gen era l ul Chri st es cu a f al si fica t st at el e ef ect i vel or şi i nven t arel e maga zi i l or oa nst r e.Ceeace u n 1aî mpi ed i ca t săi ese di n r ăzb oined ecora t cu„ Mi hai Vi t ea zu l ” , pe ca r e l au pri mi t apr oa pe o ti ţ ge nera l i i . Chest i uneacu „ mi croc ef al ul ” n î hârt i i l e u li St ur dzanu i af osti ert at ă ni ci od at ă.LaMărăşe şt i nu i sa d atcom an da d ecât ca să se i ur pă d upă câ t ev a zi l e ş al el e. Î n fin e,l a 8 maisa sem natpacea şiGuve rnul a avu t cu r aj ul săsel au de cuea. Î n publ i c,căci î nt re p at ruoch i fiecare i ni st mruse ocea b . Mar gh i l oman si ngu r„ port ai t bea u” şipăreaî ncâ nt at :l umeaer aa u li , că cier a pri m mi ni st ru şiamorez at . Şi câ nd omul i ubeşt e,maial es al ovârst ăî nai nt at ă^ t oa t eJ LpM. JnJnunaţ e.ParecăProvi ndenţ aal eseseacestan1918casădeabi et ul ui„ Cono Al eco” .Deodat ă,cel edouăf eri ci ridupăcar eal ergaseî nzadarpânăat uncişi al e că roraze r u aî ncă l zi t sf ârşi t ul uneica reri i mai st răl uci t e n î aparen ţ ă decâ t î n rea l i t at e:put er eaşiamoru l uneif emeit i ner e şi f ru moa se, Put er eanaţ i nut decât o cl i pă, dar amoru l 1a p ăst ratî n braţ e p ână aî nch i s och i i … Aceast ăi di l ăpemar gi neaunuimormântarfiput utfiî ndui oşăt oar edacă cei doipr ot ago ni şt i ar fi f ost ai m aproa pe d e n at ură şi mai „ el i beraţ i ” de oa tt e art i fici i l e ş i de o tat e ă f ţ ărn i ci i l e n îsu şi t e n î cu rsu l urm ări ri i unui f oart e med i oc rui dea l , Di n nef eri ci re en pt rudânşi i , şipen t runoi sp ect at ori if ără e d voi e,Al ecuMar ghi l omanaf ostuneroudet i ni cheasmăl ţ ui t ăşiMări e Pet r escu că ciaşao ch ema – o et f i ţ ă scrob i t ă, pe d i năunt ruşipe d i naf ară, şi ni mi c maimul t . Î nt âl ni r easaf ăcu tl a Lască r Ant on i u, şif ocu l sa apri ns de l a pri ma ci ocn i r e.Mări e P et r escu . Fat ăf ru moa saşicugâ ndul numail at oa l et ă, er a fii ca l ui Ben ed i ct et P rescu ( f rat e c u Emi l , cu I onel , cu Mi t i căet c. ) şia so ţ i eisa l e Măr i e cu (n osc u ă su b Mă n umel de ăr Mi ef B enk ) născ us t ăeC C r eţ ean regi st rel e st ări it ci vi l e, ri eeB en k era at al ui Ul ys reţ ea nu u. ,Du î n pă rea l i t at eî nsă er a agen er au ll ui Ni col ae a Hral amb, de a l ca r e moşt en i se n u gr ău nt e d e ţ i cn ea l ă. Că eraat a fl ui Haral amb, o şt i at oa t ăl umea , şieaşiUl yssereţ C ea nu, şiMări e B en k er a oa frt e mân dră d e a ceast ăi st ori căfil i aţ i e,căci Haral amb f usese Locot en en t Domnesc. De a l B en ed i ct , Mări e B en kî nvăţ ase ok p er ul şi avu seseoi d cop i i , pe Mări e cea cupri ci na şipe U l ysseet r P escu v u n peşt e bi necunoscutcare,ni ciaj unsî nmi zeri e,nuşi at rădati deal ulvest i ment ar că ru i a şi aî nch i nat vi aţ a. Aj unsănu şt i u cu m l aI aşişii nst al at ă nu şt i u unde, t ân ăra ări Me P et r escu . De cu rân d di vor ţ at ă de Marc elPop escu 1. Î şil ua mesel e
l a L ască r Ant on i u, ca re, cu t oa t ă rest ri şt eavrem uri l or ,ţ i neaca sădesch i să . La La scăr Ant on i u sa n ist aat l cumasaşiMar gh i l omancar e n u ţ i nea m en ajî nI aşi ( cel puţ i n l aî ncep ut , că cimai t ârz i u şi a ar anj at o popot ăl a Preşed i nţ i e)şinu î ndrăzn easăsearat e n î bi rt uri , ca re erau dea l t mi nt eri i nf ec t e.„ Se vo i r , s' en t en dre, s' ai mer , ce uf tl ' affai r e d ' un momen t ! ” Po rneau am ân doidupă masă, î n au t omob i l ul mi ni st er i al , şicasănui vadăl umeaevi t auCopoulşii eşeaupebari eraPăcurari l or ,sauspr eSocol a,sau sp r e B uci um – şi l ăsâ nd per del el e,ca să nu vad ă hoit uri l e d e o art p e şi de a l t a a şo se l ei ,î şij uraudrag ost e şicred j nţ ă. El f ăce a pl anuride f eri ci t ă că sn i ci e,ca un t i ner eleaved easu t e d e o r ch i i de a l Pari s,al i ni at e a li nfini t … Şi amândoi î nch i dea u och i i şiî şivisa u vi su l Amoru l a maiî nch i sl ui Margh i l oman och i i asu pra mul t orl ucr uri ; sem nel e rage t di eica re ser o ap pi a, vi zi bi l e p en t rut oat ăl umea ,l au l ăsa t i ndi f er en t şipe câ nd Regel e F er di nand că ut a şigă seat otf el ul de p r et ext e casă amân e a rt i fica r ea rat tau tl ui de p ace. Margh i l oman î i da zor şicău t a să i smul gă ap r oa pe cusi l a sem năt ura ca r e r t eb ui a, cr ed eael , să-1nsol co i dezeen p t ruan i de z i l e n îf ot el ul prezi den ţ i al 2. Ţi n m i nt e căpe l aî ncep ut ul l ui i uni e a ven i t gen eral ul Chri st escu an l oi ( erau şipări nţ i i meiî n I aşi ,î napoi aţ i de a l Odessa ) şicu m ai nt rat sa adr esa t t at ăm -eu :„ Domnul e gen er a, lvr eausă vă f ac odeoseb i t ă p l ăcer e şi să vă sp un cădi n t oat e ve şt i l e c are e n s ose scde a lf ron t ul de ve st , vi ct ori a Al i aţ i l or şi î nf rângerea germ ani l or , până n î câ t eva l uni , apar neî ndoel ni ce, atât di n punct de ved ere rat st eg i c c ât şidi n punctde ve dereact t i c. ” Decl araţ i al ui Chri st escuea ni mpr esi on at adânc că ci„ ât ort ou î r ai son ” dânsu lt recea dr ep t . Boş ofi l „ şise răt a ase nît otca zu l ,î n t i mpul r ăzb ou il ui , un admi rat or con vi ns a l put eri i mi l i t ar e germ ane.Ta t ămeu1a n ît r eb at : Ai com uni cat punct ul dt al e de vedere şiGuver nul ui ?”– Da, „ a răspu ns Chri st escu , am cer ut au di en ţ ă d l ui Margh i l omanşi , cu 1 Fi ul di n pri ma căsă t ori e a dneiMi ţ a At han aso vi ci , născu t ă Hag i op ol , prop ri et ăre asamea i d st n rad a A t en a. 2pTrat u de pt a cedi n 19 18 di n B ucu r eşt i naf ost rat i ficat . Regel ea rezi st at ânăat l alsf ârşi . Ci f r eî n mân ă,am demon st ratpri mul ui mi ni st ru prăb uşi r eager man i l or pân ă n î oct ombri e.Pri mul mi ni st ru a datdi n umer i şina p ăru t con vi ns d e sp usel e mel e.E pr of und r egret abi l pen t ruori en t ar eapol i t i ci i noa st r e –poa t e s ă fiechi ar dez ast ruos… ” Gen er al ul Chri st escu f ost a at ât de bârfit şide hărţ ui t după băt ăl i a de l a Mărăşeşt i ,î ncât am socot i t că era n act u de d r ep t at e sădu ac aci o mărt uri e des pre a cl ri t at eaved eri l or sa l e,j ^j rn Hţ ar .I n rea l i t at e,Chri st es cu a f ostun
su fletch i nui t de b oa l ă1, şiecl i psel e n it el i gen ţ eisa l e n u pot fi ex pl i ca t e d ecâ t pe t eren ul pat ol ogi ei . Î n zi ua de 4 i uni e a avu tl ocdesch i der eaParl amen t ul ui „ al essu b bai onet el egermane” .Î nTeat rulNaţ i onaldi nI aşi .Nepăsăt orf aţ adei nf ormaţ i i l e i mparţ i al e ceen v eaude p e câm pul de u lpt ă d i n ves t , mân drude si t uaţ i a sa , cu t oat e u mi l i nţ el e a l c are1 su punea u şinemţ i i şir omâni i( cei f ără zga r dă) , gal van i zat de d ragost eal ui – Mar gh i l oman sa căzn i t săf acădi n acea st a zia desch i deri i Par l amen t ul ui să u, o zide g l ori fica r e. Faţ ă de con j unct ura gen er al ă caşide cea l oca l ă, a f ost oi deede f oa rt e prost gu st . Mar gh i l oman î ncân t at , a ost f î nsă cl aamatca n u sal vat or e d ceat a part i zan i l or să i aduşide a l Bucu r eşt i şica re si ngu riau l uat part e a l cerem on i e. Ceidi n af ară, noiăşt i a care ăcu f ser ăm pri begi a şif ugi ser ăm de ru şi nea ocu paţ i einemţ eşt i , am avu ti mpresi a căse ad unasen î mi j l ocu l nost ruun Parl amen t st răi n… Şan ţ ul car e desp ărţ ea ej da p op oru l nost ru î n dou ă,sa ad ân ci tî n acea zimaimul t . Di sp r eţ ul nost rupen t ru acest Parl amen t all ui Margh i l omaner a desăvâ rşi t , nu numaidi n cau za ol pi t i ci i , Guver nul ui pe ca r e er a men i t săo sp ri j i ne – a d r şipen t rumod ul cu m f usesel es. a Sunt l ucru ricareau sui t at , dar oi v rep r od uce aci dou ă d ocu men t e ca să arăt î n ce mosf at er ă a u f ost î nf ăpt ui t e a l eg eri l e d i n 1918. I onelBrăti anu, caşe f al Part i dul ui Li bera l ,î nai nt asePreşed i nţ i ei Consi l i ul ui o pet i ţ i e p ri n ca re ce rea „ caal eg ăt ori del eg aţ i ai Part i dul ui Naţ i onal Li bera l , cu domi ci l i ul î n t eri t ori ul ocu pat săpoat ăt rece ără fî nt ârzi eren î acel t eri t ori u şisăl i seasi gure nîace l aşit i mp ex erc i ţ i ul l i ber ladrep t uri l or co nst i t uţ i onal e,pen t rua l ămurişidi st ri bui pri n presă , co nsf ăt ui rişiî nt ru ni ri publ i ce, an exa t a decl araţ i e p ubl i căî n zi aru l Mi şcarea nr . 103 di n 6 mai 1918. ” Era vor ba de d ecl araţ i a pri n carear P 1 Un si fil i s co nt ract at î n i t nereţ e,şidi n u rm ări l e că ru i a a şimuri t , pr emat ur . Ti dul Li beral ex pl i capen t ru ce î nţ el ege a sanu se pr ezi nt el a al ege ri . Pe a st ar p et i ţ i e î n r egi st r at ăf su ba nrt r . 2 86u 1l / 1 2, pr eşed n t el e si l i u l u ia p us af ucea rm ă t oa ea r ezol u ţ i e: „ C on orm i col u i 15 d i ni t r a t a t uC lon de p a ce, ca re ost publ i ca t şica re est e d eci cu nosc ut , se i şt e căt eri t ori ul ocu pat a răm as p ână l a r at i fica r eapăci i su b admi ni st raţ i a mi l i t ar ă germ ană. Acea st ă admi ni st raţ i e şi a păst rat dr ep t uri l e d e p ol i ţ i e şi de cen zu ră. Mi ni st eru l nu ar e d eci put er eade a da ord i nel e c e isecer . El vat ra nsmi t e şivasp ri j i ni ce reri l ei ndi vi dual e de t rece reî n eri tt ori ul ocu patce i sar ad r esa. ( ss ) Al . Mar gh i l oman2/ 14 mai19 18 ”
Al doi l eadocu men t emană de l a Pr ef ect ura Pol i ţ i eiBucu r eşt i şipoa rt ă sem năt ura l ui Pet r e C i orăn ean u pref ect : ubl i ca ^ţ i une Se aduc l a cu noşt i nţ a mi l i t ari l orr omâni demob i l i zaţ i de t oa t e grad el e, urm ăt oa rel e d i sp ozi ţ i il uat e n î pri vi nţ al or e dC oman dan t ur aI mperi al ă Ger man ă d i n Bucur eş t i . 1. To ţ i mi l i t ari i demob i l i za ţ ir omâni ca r el ocu i esc î n B ucu r eşt i su nt ţ i nuţ i a se r p ezen t a, i med i at după sos i r e,l a Bi r ou l Mi l i t ar d e p rezen t ar e ( Mel dea mt ) di n st r . Gr . Can t acu zi no n r . 19. Acol o vor pri mi o Cart ă al bă de prez en t are ( Mel dek art e)purt ân d o cr uce ro şi e. * Ace i di nt remobi l i za ţ i( si c)ca rel ocu i es cî n u j deţ ul I l f ov sevo r prezen t al a bi r ouldeprezent ar e( Mel deamt )celmaiapr opi atdel ocal i t at eaundese st abi l es c. 2. După pri mi rea ca rei t de pr ezen t ar e,demob i l i za ţ i i ca resest abi l esc î n Bucu r eşt i su nt ob l i ga ţ i săpr ed eauni f orm ee l or l alBi r ou l sp eci al al Pref ec t uri i Pol i ţ i ei( Abl i ef eru ngs t el l e)î n sc hi mbul uneiadev eri nţ e. Demob i l i za ţ i i di n u j deţ ul I l f ovvor pr ed a uni f orm ee ll or l a bi r oul de prezen t ar e Mel ( deam t ) cel maiap r op i at . 3. Demob i l i za ţ i i di n B ucu reşt i sevor adr esaPref ect uri i Pol i ţ i eipen t rua obţ i ne b i l et el e de i den t i t at e P { erso nal – A usw ei s) , obl i ga t o râi , de î ndat ă ce şivo r fiî ndep l i ni tî ndat ori r eade p r ezen t ar e şi vor p fir ed at uni f orm a. 4. To ţ i mi l i t ari i demobi l i za ţ i ca repoart ă uni f orm ă su nt obl i ga ţ i săsa l ut e, co nf ormr eg l emen t el or mi l i t ar e,gra del e d i n arm at el e P ut eri l or en Ct ral e a l i at e. 5. Est ei nt erzi s mi l i t ari l ordemob i l i za ţ i ca r e poart ăî ncăuni f orm a săi nt r e î n t ea t r e sa u ori ce l t al oca l publ i c,sa u săf acăpl i mbăriost en t at i ve cu t răsu r a pe st rad ă. 6. Ori ceco nt raven i r el a di sp ozi ţ i i l e de mai su s,sa u ori cemani f est ar e ost i l ă mi l i t ari l or P ut eri l or C en t ral e al i at e are rep d t con se cn iţ ă arest area şi i nt ern a rea co n t raven en t u l u î nfl t r u l asău gă r, că d ep ri zon i eri ”acea S per , p en t ru i od i h n aisu et un l ui sem nân d. st ă publ i caţ i une, Ci oră nea nu a î ngh i ţ i t nod urişia bl est emat pe cei ca r e l au si l i t săse, sol i dari ze ze cu o a sem en ea ru şi ne. Aces t e dou ă docu men t e dovedesc negr u pe al b căf orm ul a„ al ege ri su b bai onet el ei nami ce”nueraosi mpl ăexpr esi el i t erară.Turmadescl avi ,al easăî n t eri t ori ul ocu pat şiamânat ă cubi ci ul nemţ esc l aI aşi , casăservea scăi nt er esel e Koman dan t ur ei , nu mer i t a decât di sp reţ ul nost ru şii l am aru ncat î n f aţ ă cu fiec are ri p l ej .
Se vede căşiGuver nul şi a datseam a de si t uaţ i a nep l ăcu t ă şigr eaa acest or ă p că t oş i , că cinaî ndrăzn i t săl e d eadru mul pri nt r e n oişii a par ca t , ca vi t el eî nţ arc,î nvast ulsemi narVeni ami nKost ake,al ecăruiî ncăpăt oar esăl iau f ostr an tsf orm at e n î dorm i t oa r e şi r ef ect ori i . Fi ecă ru i dep ut at sa u sen at or i se amen aj ase cât e o boxă de scân du ri î n car e n îcăpeau un pat , un du l ap , un sp ăl ăt or şi dou ă scau ne.A maicost atşiacea st ă amen aj are cât eva t su e d e mi i de ei l, dar cel puţ i n am av ut sa t i sf acţ i a săved em pe râi oşii zol aţ i . Trăi au mai t oţ iî nt r e ei , şinu se r p eaaven t urau î n af ară de C ameră şi de p uşcă ri al or . Noiî i di sp r eţ ui am, dar eine u r au şicân d di n î nt âmpl ar e – areori r – n ît âl neamcât e unul pe s t rad ă care mă cu noşt ea, î nt or cea cap ul şise ăcea f că u mă n vede. Mai t ârzi u după zbâ i nda n oa st ră, mau i ert at t oţ i , af arăedu nul , am maisp uso. Col on el ul Magh er u, un bouî n dou ă p i ci oare , car e n i cil a B ucu r eş t i nu ma mai sa l ut at . Maj ori t ăţ i l e margh i l oman i st e( au f ost apr oa pe unani mi t ăţ i ) sesi mţ eau j enat eî nmi j l oculnost rudarpl i nedeî ncredereî nşef ull orşiî nst eaual ui . Desch i s med i i at după al egeri , Par l amen t ul acest a al ru şi neinaţ i on al e orf f ot ea de a mbi ţ i i şide p l anuripe ol ungădurat ă.Noi i al eşi vor beaude rem an i eri , de o f oa rt e scu rt ă sesi une p en t rurat i ficarea ăci i pşipen t rudar eaGuver nul ui Brăt i an u î n j udecat ă– d upă car e,î n t oa mnă,ni mi c maipuţ i n decât al eger i noi pen t ru Con st i t uan t a care t reb ui a să ea d n u nou aşezăm ân t Ţă ri i ref ăcu t e! Noir omâni i( că ciaşane numea u l a Bucu reşt i abj ecţ i i cl i en ţ i ai „ Koman da nt ur ei ” ) ne c ruce am de at ât a n îdr ăz neal ă şi î ngân am un „ Doam ne aj ut ă! ” Ceea cedez gu st a şimaimul t oa men i i ci nst i ţ i de nou a Camer ă,î n af ară de cel e spu se m aisu s,er a mar ee l n umăr deez e dt r ori pe car e Mar gh i l oman î i pri mi sepe i l st el e sa l e n îl oc s ăit ri mi t ăl a paru l de ex ecu ţ i e.Pri nt re ceş at i a se ci t au maial es u n mel e u rmăt oa r e:_M al ţ ez ean uJ, Fort unescu ( de a l Gal aţ i ) , Nazari e,Dob rescu , Leon t op ol , St . Pr ed oi , . Sach el ari e şiSei nescu . Sach el ari e mai f usese nvi n îui t şide om or ar i ei Snescu de escr och eri e. Acea st ă ch est i une a dezert ori l orşia t răd ăt ori l or deven i seî n l una mai , î n t re sem na p ăci i şi al eg e ri ,a p un ct u lse, nevra gi crsu a llt u uror i sc d uţ i i l or d i n I a şi N em ţ i ii mp urea seser ă, şi Margh i l om n p ri mi î nl cu nt egoci eri l or o acl uză ri p n. ca re seeci sp ficacăt oţi osâ ndi ţ i i noşt ripen t rut răd are reb tui au rea bi l i t aţ i , î ncep ând cuf ost ul col on elSt ur dza! A f ost o n idi gn ar e gen er al ă. Regel e Fer di nan da d ecl arat că i n ci od at ă nu. Se va p su une acest eicl au ze . Cl au za a f ost pri mi t ă, dar cu m t r at at ul naf ostat i r fica t , eaa r ămas ă f ră ef ect . Sub Mar gh i l omannu sau j udecat di n noudecât cât ev a pr ocese e al u norofi ţ er i con damnaţ iî n l i psă, î n acea ep ocăa răzb oi ul ui î n car e con damnări l e p l ou au , cusauf ărăem tei . Aşa af ost con damnat l a moa rt e şi execu t at căp i t an ul Ci ul ei , i ar ap oi– p r eat ârz i u – s-aove d di t căeraără f i n cio vi nă.
Toţ i cei ca r e au ost f j udeca ţ i di n nou su b Mar gh i l oman au ost f ach i t aţ i . AşaascăpatşiBarbuCat argi uî nvi nutcăsarfipr edatdebunăvoi ei nami cul ui î n noi embri e 1 916, şiosân di tf ără i ci no d ovad ă.La adou aj udecat ăa p ut ut doved i con t rari ul şia f ost ach i t at î n unani mi t at e.Cat argi u ar fiput ut săaşt ep t e săfie rea bi l i t at î n vi rt ut eat r at at ul ui de p ace, dar n a vru t şia ceru t săfie j udecat ,conf orm l egi i .Aşaaumaif ăcutşial ţ i işiauf ostt oţ iachi t aţ i .Pri n sep t embri e aî ncep ut şir evi zu i r eapr oce su l ui l ui Soce c.Nu î n vi rt ut eacl auzei i mpuse deem n ţ i , dar n fii dcă ul mea seai ml i ni şt i se şi şided ese am se a că con damnar eal ui f useseul m t pr easever ă. I n r eal i t at e S ocec f ost a un i ncap abi l , dar nu un t r ădăt or , şivi na c eor l nt î âmpl at e cudi vi zi al ui nu ca de a su pra sa , ci asu pra a cel ora r ca e1 numi ser ă n îf ru nt eaei .Î n sep t embri e,o co mi si e d e gen er ai l , pr ezi dat ă de C oa ndă,sa p r on unţ atnumaiasu pra el i ber ări i con damnat ul ui ; revi zu i rea r p oce su l ui a a vu tl oc m ai t ârzi u, l a B ucu r eşt i . O a l t ă ch est i une ca re î ndârj i sef oa rt e mul t op i ni a publ i căî mpot rva i Guvern ul ui a ost f f ai moa sach est i une amunci i ob l i ga t ori i sa u si l ni ce, o d iee e d gen i u al ui Garofl i d. Lupt el e d e a l Măr ăşeşt i cunesi gu ranţ a zi l eiurm ăt oa r e, fluxu ri l e şi r efl uxu ri l e d e u rşişide n emţ ii n_B u&oyi na cuveş ni ca men a i nţ are a gran i ţ einoa st re – ni fluen ţ aseră f oa rt e mul tî n r ău cu l t uri l e d e o ta mnă di n 1917, î n su dul şiî n nordu l Mol dovei . La acest e ca uze, casăzi c a şa, de ordi n ex t ernsemai adăuga u şial t el e,de o r di n i nt ern :i st ov i r eaoa men i l or şi vi t el or pri n bol i , mol i mă şirech i zi ţ i i ,t ea ma de r tu pel e ru se şi tbol şev i za t e ca re amen i nţ au sădi st ru găt otî n r et ragerea or l , şi de ce să nu o sp unem, f ri cade r ech i zi ţ i i şi , pe d ea su pra utur or , anar hi a mi zeri ei . To at e a l un l oc mp îi nsese ră l a p ăr ăsi r ea n u eibune p ărţ ia o go ar el or , ca r e ă rmaserăâr l oa p gă că cidi n puţ i ni i car e ă rmăseser ă,mul ţ i nu voi au să m unceascăsă şise rud t ească pen t rual ţ i i , poat e p en t ruvrăj maşi iţ ări i . Î n l ocsăaşt ep t e caacea st at ul burare a munci l oragri col e dat ori t ă r ăzb oi ul ui , săse nî drept e d e a l si ne od at ă cupacea . Guver nul Margh i l oman , so cot i nd căt oat e s au sf ârşi t , şiî ncu raj at şide măsu ri l e d r ast i cel uat e d e aut ori t ăţ i l e n iami ce nît eri t ori ul ocu pat ,a h ot ărât după î ndemnul l ui Gar ofl i d i nt rod uGa cer ea ucăru nci ii si l i t emn a lezeu câ mp . r ofl i d,m a Du î i dăru i semul t eî nsu şi ribune şii nt el i gen ţ ă, erauct otu ll i psi t de a tct , şio d oved i se işî n scu rt ul nost ruMi ni st er i n d i an uari e.Mar gh i l oman , pri pi t caî nt ot dea una, sa u latdupă dânsu l şişi a p us l umeaî n ca p. De a f pt , au f ost ai m mul t ur l et e a l sa t e şi „ di scu ţ i i ”î n ora şe, că ci decr et ul na put ut fi ap l i cat . Aşa nî cât ,î n cel e d i n urmă,Guver nul a rămas numaicu pon os ul . Odi osdi n pri ma zi fii nd numi t di n po runcai nami cu l ui , Guver nul Margh i l oman a aj uns a st f ell a desc hi der eaCamer eor l sal e n îcărc atşicumai mul t di sp reţ , di n ca uzapact i ză ri icu dezert ori i răzb oi ul ui şicu t răd ăt ori i
neam ul ui – şi cumaimul t ă u ră a l sat e di n cau za con st rân ger i il a munca forţată. Ca săfie at mosf eră – şiceat mosf eră, nen oroci ţ i i de ei ! — Scri bi ir egi mul ui publ i caseră î n pr ezi ua desch i deri i Par l amen t ul ui , cu l i t er e g r oa se, î n St eag ul , urm ăt oa r eamanşet ă: Momen t ul cu l mi nan t aldrameimon di al e.A căzu t Soi sson s – sa desc hi s o p oa rt ă de n iva ze i sp r e P ari s. Î nt âmpl area î şiareî nsăi ron i a ei , că c, ial ăt uride ace se tt i t l uri r ăsu năt oa re, un art i co l aş şi î ave a dr ep t că păt âi ,î n l i t ere –u n se i şt e p en t ruce – t otat ât de mp i resi on ant e,cu vi nt el e:Gur a p ăcă t osu l ui … După des chi der eaPa r l amen t ul ui am mait rec ut pri n năd uşe l i cu Averescu.Seal esese.Seal esesechi arî nmaimul t el ocurişif ăcusedovadăde pop ul ari t at ea e p care o d ori se. Î n Parl amen t ul l ui Margh i l oman navea ce că ut a: l og i c,t r eb ui a să şideademi si aî nai nt e d e co nst i t ui reaui . lLam ru ga t cu t oţ i i săo f acă , 1a ru ga t până şiCuzaca r e n avea , el , ni ciceamai mi căi nt en ţ i e să o dea e a pul i . De C uza n u mă p rea n si chi se am î nsă; şt i am bi ne c ă1 - vom pi ed re e p dr um, ap oicespu nea au s nu spu nea dân su l nav ea m ar e mport i an ţ ă –pedânsulce1i nt er esaeraudr ept uri l euzi dani l qr„pecaret rat at uldepacene i mpusese să e e rl cu noa şt em î n bl oc. Cu gen er au ll ch est i unea era t cu ot ul al t a. Neob i şn ui t cu m er a cuat mosf er a p arl amen t ară, st ân gaci l a vorb ă,l i psi t de r ep l i că , cuo nef eri ci t ă pred i sp ozi ţ i e a l ceea ce ran f cezu l numeşt e g „a f e„ , mă t emeamca e d moart e să un 1 pri ndă î n cl eş t e Mar gh i l oman , art i stal cu vân t ul ui şial sofi smul ui şi„ deb at er” par l amen t ar scu i si t .Î n f aţ a unei ad unăriost i l e,gen er al ul put easă şipi ard ă uşor mp cu ăt ul şisăt rân t ească una ca r e sădărâme n ît r o cl i pă t oted i fici ul pe ca r e1 ri di ca semî n câ t eva t ru di t e l uni de m uncă.Ca s ă n u1 ex pu nem şi să nune expu nă a l u n as emenea dezast ru ,l am ru gat cut oţ i i să u n cal ce nîCamer a n ou ă a l easă , şisăşidea e d su s d emi si a. O demi si e n îl egăt ură ogi l că cu argu men t el e moral e d i n decl araţ i a f ăcu t ăî nai nt eaal egeri l or , pri n ca r e exp l i ca semţ ări i pen t ruce u n ne p r ezen t am î nai nt eaurn el or . a r a oţ i d e p uu l p an at u ,en a f ost ch i p să1i î nd l ecăm t ă vi aţ al uDeşi iaf os tm mat i î ns căt p ăţ ân a tc a n ca âl r .i N d e cl a racu î n dăr ăt n ci e cu ăp e r a . Toa dat ori a saca ost f com an dant vi ct ori os e d arm at ă, să sp ună cu vân t ul ţ ări i ul t rag i at e n îf aţ ai mpost oru l ui pus n îf ru nt eaeipri n si l ui reanai mi cu l ui . Noi î i r ep et am căacest cu vân tî l put ea sp une,şică-1 usese sp ej a, d şiî n af ar ă de o ad unar e ără f pre st i gi u car e n u er a u n Par l amen t decât cunumel e.Tru dă zad arn i că. Tot ce am put ut ob ţ i ne d e a l d ân su l a ost f că u n va ap ar e n î Camer ă decât o si ngu ră d at ă şi că u n va ul a part e a l n i cio d ezba t er e.Ne e tmeam– n î af ară e d ga f el e o rat ori ce ca r eşipotgă sipri l ej ul de mani f est ar e n î ori ce o mmen t
–degaf epol i t i ce,cum arfif ost ,deexempl u,l uar eauneiat i t udi nif avorabi l e dării Guver nul ui Brăt i an u î nj udecat ă,cân d şt i am căacea st ă dare î n j udecat ă nu er a săfie mot i vat ă p ri n nel egi ui ri l e com i se e d ost f ul Guver n, cii mpusă e d nemţ i , fii ndcă ecl d arase răzb oi ul . Asu pra d ări i Guver nul ui Brăt i anu î n j udecat ă voir eveninumai decât . Aver escu s-a ţ i nut de cu vâ nt şia st at t oa t ă va ra l a Pi at ra Nea mţ ,i ar l a Cameră, cupri l ej ul di scu rsu l ui să uv sa d escu r ca tf oa rt e b i ne,î mpot rva i t emeri l or n oast re. Sa u rca tl a tr i bună cu t otprest i gi ul Mărăşti l or î n sp at e,şi gen er au ll car e n u se ăcu f se i ci nod at ă d e u rşi ne pe mp câ ul de u lpt ă,a mp i us r esp ect , pri n si mpl al ui pr est anţ ă, hoar deide i l ch el e ce f ugi seră de răzb oişise pi t ul ase răpri n t oat e c ol ţ uri l e e tri t ori i l or oc upat e ş i pri mi seră j ugu li nami cu l ui f ără sămurm ur e.Au st at cu t oţ i i smeri ţ iî n f aţ al ui . Margh i l oman 1al ăsatn î pace se ( gâ ndeapr ob abi ll a mi t i t i ca ) şiCC Ari on ca re i a răs puns,nu sa gă st i î nt r o zibuna. Fără săfie mp ir esi on ant , di scu rsu l gen er al ul ui a f ost n bu , şi mod er atca or f mă.Nu numaică n a com i s gr eşe al a să vor bească e d pri et en i a sa cuMack en sen . Dar a s-d ecl arat ch i ar pe aţ ăf d e p art ea cel or cu care l upt asem cot l a c o. t Am avu t noroc, şiî n l oc să î nregi st răm un dezast ru , am î nr egi st rat o zibună,că ciAver escu a rămaspe i l ni a cea dreap t ă şia dat ut ur or oecţ l i e d e demni t at e. De al t mi nt eri , dezba t eri l e par l amen t ar e nu preai nt er esau pe ni men i . Toat ăl umeaî şidadi nceî ncemaibi neseamacăGuvernulMar ghi l omancut ot al ai ul să u era ceva pr ovi zori u, un vi s u rât pe ca r e r t eb ui au să 1 cu rm e zori l e mul t aşt ep t at eidi mi neţ i , şipri vi ri l et oat e era u aţ i nt i t e asu praf ron t ul ui de vest, unde se ot h ăra soa rt al umi i şia noa st ră. Nemţ i iî şii nst al aseră com o i si e mi l i t ară işl aI aşi 1 şico nt rol au t oat e şti ri l e n îai nt e d e p ubl i ca rea l or . Preca uţ i e i nut i l ă, că ciGuvern ul , a că ru i ex i st en ţ ă eraega lt ă de zb iânda Cen t ral i l or , ave a elgri j ă sănu l ase ă st r ea căni cio vest e s ort i t ă săzd ru nci ne s i t uaţ i a sa . Acea st ă l i psăde şt i riex act e d even i sei nsu port abi l ă cuat ât mai mul t cucâ t şt i ri l e a fl se saucel puţ i nt en den ţ i oa se car e u mpl eaugazet el e gu ver namen t al e,ot răveau spi ri tel e. P en t ru î nt ări reasu flet el oro con t raacţ i une sei mpunea. O asem en ea î nt rep ri ndere aer î nsări sca nt ă, nu căl ear fif ost oam en i l or ea tmă, dar ef ort ul l orput ea fizăd ărn i ci t cuuşu ri nţ ă p ri n măsu ri l e u nui Guver n ca1 Ofiţ eri i germ ani det aşa ţ il aI aşinau n î drăzn i tt ot uşisăsearat eî n uni f orm ă: ci r cu l au numai î n ci vi l . Re di sp uneade put eri pol i ţ i st e nemărgi ni t e,ex erci t at ef ărăni cit rol .O l ămuri re ep eren t ul veş t i l or m i l i t are a f ostt otu şiî nce rca t „ ' reu şi t pe d ep l i n. Apr oapet oat ăvaraf oi l edei nf ormaţ i ef r anţ uztci rcul atf ărăsăpoat ăfiopri t e. Nu er au di st ri bui t e b i neî nţ el es d„ t ] oa men i de n îcr ed er e,şicâ nd oa men i i
Guver nul ui l e oă sp n, i r f i ¦ – – ~*ui 8 ai 1 Ş1 l e op r eau , pol i grafi a se m ut a şi apărea u î nt r al tl oc._. Suflet ul acest orpubl i ca ţ i ia f ostEduar d Tave rn i er . Put i ni f ,r * – ~ ~ * mi l âncezi au arăt at at ât a drag ost e p en t ruţ ara oa nst ră ca Ta vern i er . Al ţ i i au t î n sl uj ba apărări i noa st re,fii ndcăj ert finduşivi aţ a pe p ământ ul t r ausoc ot i t – şi nu s-au î nşel at – că şise rves c a ţra or l . Ta vei v * ¦ j ' LV ¦L- i ave r„ i ern a muri t pen t ru oi n, dar neai ubi t ; neai ubi t cu cu su ruri l e n oa sh noi , ue cu m su nt em, şicân da p l ecat Mi si unea r an f cez ă,ela r ămas ri pm, – ''cut i t l ul de C „harge de mi ssi onpar algou ver nemen t de a l Repu hl ” Fr anca i se” şiî nca drat î n person al ul Lega ţ i eif ran ceze. După pl ecarea Mi si uni if ranceze, dân su l şigen er au lJXaf cl l L ven i sepe vremeageneral ul uiBert hel otcaspeci al i stpent ruart ' l'greaşirămăsesel aI aşi ca at aşat mi l i t ar , au î ncer cat să scoat ă m 'A part e Le om Cmuni qu e d es 5 Jours.Dupăpuţ i năvr emeî nsă,sub& ttcăCart i erulgermanî if ăceami zeri i pe aceast ă e tmă,Guver nul M n ¦ om l an a ob ţ i nut de a l S ai nt Aul ai r e si st area Comuni cat ul ui . Tav ¦u n sa ă lsat î nsă. Le o Cmmuni qu e des Jou 5 rs apă ruse t ot an ul l oi i j pri mel e u lni di n 1918 f ru mos i t pări t , că ci , publ i ca ţ i e q uasi or;r navea ni mi c d e a scu ns;după su pri mar eal ui î nsă, bul et i nul de'f 'maţ i i pe ca re Taverni ererahot ărâtsă1scoat ămaidepart enum, ;*rz~r -7_. ,r1I U,uai put eat it ras I at i par , că cit oat e i t pogra fii l e e rausu praveg hea t e ^ jgj i ţ ; Tu ţ ni t de al t mi nt eri săfie d i st ri bui tl a puţ i ne p ersoa ne d e n îcr ed er e 1 bul et i n ni cinavea nev oe i d e mul t i pl i care ai mpri mer i a p0|. '– con ven eade mi nune a l o op er ai ţ e ap r oap e cl an des t i nă.Ti t l ul de cmuni qu e des Jo 5urs n u maiput ea fi î nt reb ui nţ at î n co ndi ţ i i l e h ' bat e d e a pari ţ i e,şicu m Ta vern i er u n voi a săfie descop eri t elf o Jsu rpri nder e,ca să nu fie exp ul zat , a gă si t un om de p ai e n î per n u ui an ume d u Boch et . Corespo nden t alzi aru l ui Le P et i t Pari si e,Xf ci t pri n I aşi . Pol i gra f ul a f osti nst al at l a ace stdu Boch etî n st ră . ' T zo nsk il a nr . 12 şi f oa i aaî ncep ut săapară, f ără i t t l u, cabul et i n pe ide n if orm aţ i e a l zi su l ui du Boch et , deşi er at oa t ăr ed act at a de T av Asăm er spaşa cât s , şi au os f t ur n m ăn u n eni car e au av ut bucuri a a fle eace ast ăa camer l eşt i ri l e t r ansmi s ep uwj j rui , ¦chi deoam Fr anţ ei , şisăpoa t ăî mpărt ăşişil a al ţ i i căpe f r ont ul devesT sâ t uT^ănu Era at âtde ava nt aj oa sănemţ i l orpe cât o pret i ndeau ei şio t râmbi ţ a pr esadl ui Margh i l oman . Dai ân t r o bună zi„ l e p otau x roses a et e d ecou ver t ” şi du Boch eta ost f pus su b st ri ct ă su pravegh er e.Tavem i ernu sa, datî nsă nî vi ns, şicol on el ul Zi ziCant acu zi no d (emi si on at di n arm at ă ş i mai t ârzi u î nai nt at gen eral î n r ezervă )a l uat l oc ul l ui du Boch et . Dar n i cibul et i nul l ui Zi zina put ut rezi st a mul t ce rcet ări l or p ol i ţ i eişia f ostşielsu pri mat . Ca săî nco nj ure popri r eaMi ni st eru l ui de n It ern e,Zi zia î ncep ut săscri e scri so ril a unul şil a
al t ul , scri sori ca r e n u con ţ i nea u decâ tt ext ul l ui Ta vem i er ,t radus p e rom âneşt e. Am î nf aţ ameapeceadi nt âipecaremi at ri mi somi e,cudat ade5/18i ul i e 1918. Şi ca r e n îcep e a st f el :„ Scu mpe p ri et en e,Nai mai avu t ni cio şt i r e d e a l mi ne pen t ru că, după cu m şt i i , bul et i nul meua ost f su pri matdi n or di n su peri or . Sunt deci red us să ţ it ri mi t acest e câ t eva i nf orm aţ i i person al e,ca r e cred căt e vo r n i t eresa . I . Fron t ul f rancez. De l a eşecu l of en si vei germ ane et c.Et c…„ şidăi cu bul et i nu'camai' nai nt e.Deşii ngeni oasă,ni ciaceast ăf ormănadezarmat Guvern ul şif oa rt e rep ed e şi acea st ăî ncercare f ost aădz ărn i ci t ă. Ul t i ma scri so are auilZi zi . De a lî ncep ut ul l ui augu stse erm ti na cucu vi nt el e:„ At ât pen t ruast ăzi . Desp re t si uaţ i a pol i t i căvo m vo rb il a oca ze. i Sal ut arico rd i al e şi l a revedere”. Desp r e si t uaţ i a pol i t i căcaşidesp r ef ron t ul de vest , nam mai vorb i t cu dân su l , dar am con t i nuatcon ver saţ i a cuTavem i er . Potsăafi rm, şidosarel e mel e su nt pl i ne d e b i l eţ el e d e a l T ave mi er . De a l Laf on t , de a l Sai nt Aul ai r e ca r e o d ovedesc – n t că otcu î rsu l an ul ui 1918 de a l ven i rea u Gver nul ui Margh i l oman şipână l a prăbuşi r eal ui , am f ost omul pol i t i c d i n I aşiî n care Legaţ i a Fr an ţ eia avu t cea maidep l i nă î ncr ed er e.Ta keI on escu er a pl ecat a l Pari s ca ( şiTi t ul es cu şiat âţ i a al ţ i i ) ,I orga eraon c si dera t cao moa ră e d vâ nt hod orogi t ă,i ar pe Brăt i anu Sai nt Aul ai re n u put easă1 su f er e şi nu avea ni cio î ncr ed er e n ît r î nsu l .I I socot ear ăsp unzăt or e dG uver nul Mar gh i l oman şi 1 co nsi dera canesi ncer , cupost eri oru lî n dou ăl unt ri i . Pri nt r oi nt ui ţ i e p e c are o î nt ări se Ta vem i erpri nt r a u li ,j udeca ep A ver escu ch emat pri n pop ul ari t at ea a s l a un mare i vi t or , şideşi şt i a căŞt i rb eit rag e o tat e sf ori l e,nu ex cu ldeaun Guve rn Ave res cudu pă u Gver nul Mar gh i l oman .Î nt r e Ave r esc u şi Sai nt Aul ai r e„ nu ci r cu l aî nsăflui dul ” , după exp resi a Regel ui Fer di nand. Apr opi er eadegeneralnuseput eaf acedecâtpri nmi ne,î ndrăznescsăadaugcă l a acest e co nsi deraţ i uni de o r di n pol i t i c se adăuga u al t el e d e o rdi n person al : cu Sai nt Aul ai re şi cu Ta vern i er ă ml ega u şil egă t uri l e u neicu l t uril i t era re şi i st ori ceaproa pe i den t i ceşiace l„ t our d ' es pri t ” p e ca re roşt p i i mi l au i nvi di at o v aţ ăt î nt r e găş i peca e c iad v e rsacu ri ime i e iu ma i d er eac red n ţ a n, ucu mil a u ni ega . C âa t e n am pr u sni a l c a l e Sai nc t A l ai r e, cu Ta vi ern i er L a f on t ,î n nen umărat el e d ej unuri pe care eam ll uatî mpr eu nă l a Legaţ i a Fr an ţ eişil a pop ot a1di n st rad a Lă ţ escu nr . 3 bi s!Dacădi n cât e ampus at uncil a ca l e sa r ea l i za t ceva abi aî n pri măva ra n a ul ui 1920, naf ostvi na l ui Sai nt Aul ai r e,ni ci a mea : ne ă f cu semso co t el i l e ă f ră co l onel ul Şt i rb eiBarb u, di n i at ăj cu i rega l . Spun t oa t e acest eafii ndcădupă r ăzb o, iî n f er oci t at eal upt el ornoa st r e pol i t i ce, sa maicr eat o egen l dă mp î ot ri va m ea, an ume că, după ceăcu fsem part e di n Mi ni st er ul Aver escu di n i an uari e 19 18, t r ecu semcuarm e şi cubaga j e î nl agă rul nemţ i l or ! Apr oa pe că sămă f acăt r ăd ăt or de ţ arăi ndcau za
sem năt uri i pe care ed oesem d l a Buf t ea! Am l ămuri tl al ocu l său ,î n acest e Ami nt i ri ,î ncecondi ţ i imam dusl aBuf t eaşicucâtdest rânsăi ni măam sem nat act ul cap i t ul ări i noa st r e.Sai nt Aul ai r e ma pri cep ut at uncişiam povest i t o.Dar fii ndcăsar fiput ut cr ed e căat i t udi neami ni st ru l ui Franţ ei , şia cel orl al ţ if rancezi ,f usese oa r ecu m si l i t ăf aţ ă de mi ne – m aţ i nut săarăt cămam bucu ratde p ri et en i al or , şiî ncăaccen t uat ă,î n momen t e n î carei mi n c n ui si l easămi o a r at e.Ci nci sp r ezecei mai an t ârzi u, pri et en ul meuPangal mi a r aport at căî nt r o audi en ţ ăl a Rege l e C arol al I I l ea , acest ai ar fiex pri mat r egr et ul că u n mă p oat e d ecor a cucor don ul Or di nul ui „ Fer di nan d” di n cau za act ul ui de a l B uf t ea. O pangl i că m ai mul t saumaipuţ i n î mi er a n idi f er en t ă, dar mărt uri se sc ă c ma d urut să văd pe eg Ree l meui nfluen ţ atde ni f amel e cal omni i r ăsp ândi t e d e vrăj maşi i mei– ă f ră sămai su bl i ni ez i p l sade og li căî nt re co l anul acel ui aşi or di n con f er i tl ui Aver escu şicor don ul r ef uzat mi e… După cu m se vedea,Sai nt Aul ai r eşicol aborat ori imeiaveauomaibunăpăr er edespr emi ne decât Regel e C ar ol , care t pen ruo d at ă avru t să e fim „ai cat ol i c ca ap P a” . 1 Pop ot a Mi si uni if ranceze, men ţ i nut ă şidupă pl ecarea acest ei a,pen t ru ce i câ ţ i vaofiţ eri şici vi l i ră maşi . După ceşicom bi naţ i a cuZi ziCan t acu zi no a f ost zăd ărn i ci t ă, Ta ver ni er a ascu l t at e d sf at uri l e mel e şi şi a sch i mbat met od a. Î n l ocsăat ace i n d f aţ ă, sa hot ărât săl ovească pi ez i ş.Aban don ân d pen t rumomen t publ i care a bul et i nel or , mi a r t i mi s o da t ă sau de dou ă ori pe săpt ămân ă d ări de s eam ă oart f e co mpl ect e şi bi ne ă f cu t e a su pra ă st ri l or o p l i t i ce i şmi l i t ar e d i n Occi den t ^ di n car e eucu l egeam dat ee l n ecesar e p en t ru o cr on i că ex t er nă ce apăru a tr egu l at î n î ndrep t area su b i ni ţ i al el e mel e.Ci t i t ori i noşt rică păt au ast f elo vi zi une e xactă a even i men t el or e p ca r e avea m gri j ă săl e p r ezi nt ast f elî ncâtumea l săpoa t ă pri ceperi n p t r e â rn duri cee a ce cen zura G uve rnul ui nu mar fiăsat l să spu n pe şl ea u. Mai t ârz i u, pe a l sf ârşi t ul l ui augu st , Ta vem i er a am i al i men t at un bul et i npol i grafiatcar eaapărutsubnumel edeDaci aşiaadopt atme t odamea di n î ndr ept are a pen t ru a pr ez en t a şt i ri l e.Ba di n cân dî n cân d, casă u n deade bănui tmaii nt er cal aşioşt i r ef avorabi l ănemţ i l or .Cum af aceri l eacest ora î ncep user ă a să ri st e dţ ot t,ei Margh i l oman a n îch i s och i i şina maisu pri mat Da ci a d eşi flase se e dce exi st en a . Pe l aj umăt at eal ui i ul i eî mprej uri mi l e Camer eisau a mian i matpri n dar ea nîj udecat aa u norai ndmembri if ost el or u Gver ne p rezi dat e d e d l .I onI . C. Brăt i an u de a l 1914 l a 1918. „ Unor a, ” fii ndcănau f ost daţ iî n j udecat ă decâ tf oşt i i mi ni şt ril i beral i . Mar gh i l oman voi a săarat e p ri n acea st ă deo seb i re cănu er a vor ba săfie u jdecaţ i cei care ser voi ă şihot ărâseră r ăzbo i ul , cinumai cei ca r e p r ofi t aseră de el sa u î şibăt useră j ocde a ţră nîpr egă t i r eal ui . To at ă l umea i şt a n îsă căi i hK l man n şiCze rni n, maial es ze Crni n, i mpuseser ă d area l ui Brăt i an u î n j udecat ă şi numaipen t ru că ecl d arase ăzb oi rul . Margh i l oman
l uaseaţ ă f d e P ut er i l e C en t ral e an gaj amen t ul de a u p ne p e B răt i an u î n urmări re pen t ruacest f apt şipri mul ca p de a cu zare us adoşt fi l or i m ni şt rier a că dep ăşi seră pi ri s t ul Con st i t uţ i eidecl arân dî n 1916 r ăzb ou il f ără co nsu l t ar eaşi vot ulCorpuri l orLegi ui t oar e.Const i t uţ i anoasj t răfii ndvot at ă^î n_1. 866.Pe cân d Român i a era ncă î su b su zer an i t at ea Tu r ci ei , det er mi nare a dr ept ul ui de dec l arare ed ră zb oi ( caşicel ui de n îch ei ere p aăci i )f use sel ăsa t ăl a o part e,şi cu m ch est i uneaeraest dul de gi nga şă , eaf usesecol o i t ăî n di f eri t el e mod i fică ri al e C on st i t uţ i eidupă 1 879. Teza uil Mar gh i l oman nu er a d e su sţ i nut :r ăzb oi ul f usese l egi t i m şil ega l decl arat fii ndcă l voi seaproa pe u nani mi t at eaţ ări i . Ar fi f ost de aj uns u li Margh i l oman săşiad ucă mi ant e cu m şidân su l şicei câţ i va pri et en i cei mairămăsese ră i nt raser ăî n gau ră de şarpe upăd15 au gu st1916. Cel el al t e cap et e de acu zar e1arfi put ut fi su bscr i sede ori ci ne.Numai Margh i l oman şiacol i ţ i i săi nu t reb ui au să el sem nez e ca să u d n ea n u or san cţ i uni pe carei ni op a publ i căl e cer ea, apar en ţ el e n u numaial e u nei răzb unăripol i t i ce, dar ,l uci u mai gra v,al e p ed ep si ri i unui acti st ori c p e ca re mar eamaj ori t at e apop oru l ui î l aprob ase şi asu pr a că ru i a ni cio d i scu ţ i e n u put ea fiad mi să. Î ncer cân d să u p nă ca pul l ui Brăt i an u su b căl câi ul i nami cu l ui , Margh i l oman, f ără se vrea. 1a sa l vat . Opi ni a publ i căerat âa t de n îdârj i t ă, unani mi t at eagl asu ri l or cer eacuat ât a n îcă păţ ânar e sa ncţ i uni ,î ncâ tf ără ge st ul nesocot i t alvr emel ni ci l or t ăp s ân i ridi n varanua l ui 1918 nu şt i u zăucu m ar fi scă pat cuf aţ a cu rat ă au t ori i at ât or en noroci rişisu f eri nţ e.Căcidacăapr oa pe ni men i naf ost î mpot r^ i ”r ăzbo i ul ui ,t oa t ăl umeaa f ost î mpot rva i mod ul ui cu m af osturt pat . Dacădar eaGuve rnel orBrăt i an u î nj udecat ă di n poru ncavr ămaşi j l ora f ost o mare eşeal gră di n part eal ui Margh i l oman, dar o g reşeal ă a cărei r ăsp under e p oat e că uno p oart ă d ân su l , an umi t e ch es t i uni de p r ocedu ră şi măsu ri l e co nsecu t i ve rm u ări i , ca r e a u f ostual t e,au con st i t ui t şiel e mari gre şel i pol i t i ce, î n care ăsp r under ea gu ver nanţ i l or o mmen t ul ui rămâne î nt reagă . Al egerea l ui Ni cl i Mi t escu r ca aport oral Comi si eide dar eî n u jdeca t ăa i nd i gn a t şi pesăracă u ni i şi r b i tp oa t t ăl u . Fi ul u nei a mi l i i cu mseca de, d1 ar ob scu r ă , da i nscâ Cr a i ova ,eMi t escu amea aj u ns să şi i af î n t r e a ni i 1880 şi 890, l i cen ţ aî n şt i i nţ e a l Bucu reşt i . El ev mi enen tî n l i ce u şist uden t sâ rgu i t or î n Uni versi t at e,a i zb ut i t să şicu cerea scăo b ursăa l Pari s,şiaco l o, mai cubursa, mai cuaj ut oru lf ami l i eiDumba, cuca r e senru îdea, şi al uat do ct orat ul î n drep t şio r f anţ uzoa i căcaneva st ă, î napoi at l a B ucu r eşt i , a deven i t rep ed e u nul di n av oca ţ i i cei mai că ut aţ i , s-anscri îs n î Part i dul Li bera l şis-aru a nca tî n vâl t oar eaaf aceri l or .Mul ţ umi t ăl i pseisal edescrupul eşispri j i nul uipecar e1a gă st i , caşial ţ i i ,î n so l i dari t at eade p art i d. Mi t esc u seaşe za se ,î n preaj ma răzb oi ul ui ,î n f ru nt eauneif oart e ru fmoase veri a şipri nt re ru f nt aşi i şiprofi t ori i
Part i dul ui Li beral . Nu se i şt e p en t ruce, pr ob abi l fii ndcăneva st ăsaer a f ran ţ uzoai că, după 1 914 Mi t escu a d even i t boşo fil mi l i t ant ( poa 1 După răzb oi , act el e Par l amen t ul ui di n 1918 au f ost di st ru se. Margh i l oman şiai l ui au pi er dut gl asu l ,l i beral i i au f ăcu tt otce u a put ut casă se i a prdă până şiurm a dări il or nîj udeca t ă – ast f elî ncâ t act ul de a cu zaree d a l I aşia rămas i l t er ă moa rt ă şiui t at ă, î lr ep r od uc a l AnexaXXXI V, fii ndcă con st i t ue n î si ne n îsă şiun r ech i zi t ori u dest ul de c ompl ect î mpot rva i cel eimai dest răbăl at e gu vern ăridi n câ t e a vu at ţ ara. Jg_că_l vor fi at i ns nemţ i i cu cev a paral e( ?) ,i ar după 1916 mar gh i l omani stsa deaşiî n acea st ă ca l i t at e arămas a l Bucu r eşt i , casăvi e a lI aşi111 *? ^ca ^„ eP ut atmaj ori t ar şi i nfluen t . DacăMargh i l oman voi aî nt r ad evăr să ea d i mpr es i a că r p i n da r ea u Gve rnel orBr ăt i an uî nj udecat ă urmar ea u nmai ped ep si r eapot l og ări i l or şi f ărăd el eg i l or să vâ rşi t e,apoinu t r eb ui a săpună ca acu zat or pu bl i c p e u n gh eşef t ar cu noscu t , car e semb îogă ţ i se ocm t aiî n r ânduri l e i l beral i l or . Pri n acea st ă neso coti re a ei cel mai el emen t are o mra l e a cu tl di n i ul i e 1 918a pi erd ut ori cepr est i gi u pana şiî n och i i puţ i ni l or care se ob st i nau să m ai vad ă n î elo n it en ţ i e d e p uri ficare a oravu m ri l or oa nst re. _j Qj |ţ |j nar e_^ e§ej ^aj j f ost ^ar est ar eal ui Al ecuConst ant i nesc u şia l ui Geo rge orb Cesc u, f ost ul pref ectedp ol i ţ i e.Moti vu l arest ări il ui Al ecu Con st an t i nescu er a vă di t : ar est ând pe cel mai bârfi tf ost mi ni st ru, Guver nul voi asăsubl i ni ezei nt enţ i i l esal eapar ent e,şisădovedeascăcaacţ i unea î ncep ut ă erandî r ep t at ăî mpot rva i pot l og ari l or . ; dar n î acest ca z p en t ruce af ost are st atCor bescu , căci ni men i nu sa gâ ndi t vr eod at ă să 1 acu zede ceaai m mi căi ncorect i t udi ne?Fi i ndcăarest ase â c ţ i vanemţ iî n 1916 şiî it ri mi sese î n l agă r el e d e con cen t rare?poi A de a ceast ă cr i mă î mpot rva i ni ami cu l ui nu se f ăcu se u n maidânsu l vi nova t , şit otce să vârşi se, o să vârşi se i d n ordi n. Să nu fi f ost oa r e p oru nca ul i Czer ni n, careu n put ea i u t a el ful cu m f usese mbarcat î şi exp ed i at , cuî nt r ea gasaf ami l i e,după decl ararearăzb ou il ui ? Arest ar eal ui Corbescu păru a t ri di col ă şinai mpr esi on atdecât pe dânsu l ,î ncâ nt at cădeve ni se„ vi ct i mă pol i t i că ” – ca l i t at e n î ca re n u vi i t or st răl ci tî ip ărea si gu rat , vi i t o e ca re a srt fi bucu rat da că n uot l a r l ov i t pa r au l i zi a gen eral ă.a A r est area l u irAd l ecu C on st a n i nescu a f ăcu t di mp r vă ifi vâ l vă mare. Dar vâl văî n f avo area l ui şia l i bera l i l or , şini cinu put eafi al t f el . Dacă Con st ant i nescu ar fif ost ares t at după ce s-ar st ab fii l i t de că t r e n ist anţ el e co mpet en t e vi novă ţ i a u li capot l oga r , aşaui câ t ri di ca r eal ui săapar ă c a co nsec i nţ ă nat ural ă a ace sei t vi nov ăţ i i , si t uaţ i a ar fif ost cu t otu l al t a. Ar est ându1î npr eal abi lnumaipebazazvonuri l orşibârf el i l orcar eci rcul au f ărăsă fie d ove di t e,i s-a a d t , şi l ui şil i bera l i l or , pri l ej ul să ţ i pe c ă f ostu l sf etn i c al l ui I onelBrăt i anu f uses e n îch i s fi i ndcăî mpi nses e a l răzb oi – şi ast f el ,o bat j ocură,saf ăcutdi nAl ecuPorcupri mavi ct i măpol i t i căaI deal ul uiNaţ i onal !
¦Yersi uneacăPnr en l fii sesf t arest atnumaipen t rucon vi ngeri l e sal e pol i t i ce aput ut cuat âtmaiuşor i fi mpusă, cucât ares t area com con i t en t aal ui Corbescu î nt ăreaceast a ă versi une căci t r ăda set ea e d ă rzbu nare aem n ţ i l or . Al ecuConst ant i nescuai nt ratî npuşcări adi nst radaPăcuraricuf runt easus, î nt r adevă r eri fci t de n ît orsă t ura ucru l ri l or ca re i n d potl oga ru l de râ nd ceera î l sch i mbaser ăî n er ou . Am arăt atdej a că nî scri i nduşinumel e n î regi st ru l de i nt ra re lapen i t en ci aru l ui ,j ovi al ul i ncu l pat a adăuga t :f ostşivi i t or m i ni st ru[ „ . Ca n î cart ea vre muri l or … Form ul a aavu t su cces a şimaif ost deseor ir ep et aă t de a t unciî n î mpr ej urări mai puţ i n pot rvi it e;î n î mprej urări l e n î ca re seaafl î nsă Al ecuConst ant i nescunuput eafial t amaini meri t ăcasăzugrăveascăo si t uaţ i e!Î nt r o cl i pă, am mai sp uso,t oa t ăl umeaa f ostedp art eal ui , până şi cei ca r e1î nj urau şi 1 bl est emau mai t are cucâ t evaun l iî nai nt e. Î n af ar ă de dareaî n u jdeca t ăaf ost ul ui Guvern ,t oa t ăt eva t ura st eri l ă di n j urulPar l ament ul ui ,câtaf ostdeschi s,şiî nj urulbandeicar epusese provi zo ru i mâi ni l e p e rân f el e ă ţri i ,î n aşt ep t area zi l el or ca re reb tui au săvi e,nu i nt eresa pe n i men i . Fi ec are şi îved eade r tea bă, cu pri vi ri l e a ţ i nt i t e d ep art e, cău t ând săpăt ru ndă negu ri l e ori zon t ul ui . Până şiai l ui Mar gh i l oman ,t i ner eu tl maial es, si mţ i nd pe cet er enal unecau ,î ncep u seră să ezn oa dde egă lt uri l e mul ţ umi t ă că r oraj ua nseseră a a Işi l, şicei mai mul ţ i di n eise ă mr gi nea u l a c ompart i men t ul af aceri l or . Căcisau f ăcu t af aceri su b Margh i l oman ca şi su b Al ecuCon st an t i nescu .Î n f run t ea p A r ovi zi on ări i f useseumi nt gen er au ll Beb e G âr l eşt ean u, un om de r t eab ă şi ci nst i t , dar sl abşi l i psi t de a ge rme, i aşaî ncâ t su b el , şial ăt uride e l , s-aurat f ca î n co dru . ,/ Q, ^pej âd i t aţ ^QAr l e” i ej mmgi aL c> are, af ost ,î n acea vr eme,con t rab an da, co nt rab anda î nt r e B ucu r eşt i şiI aşi , că cimărf uri l e n ave au voi e săci r cu l e n ît r e cel e d ou ă or aşe1 . Xi agri l dgE ut aţ i Şi pri nt re ac eşt i a băi eţ i il ui Mat ach e Dobrescu ,î nt âi mi ni st rude u jst i ţ i e,apoipr eşed i nt e a l Sen at ul ui , sau di st i ns pri n com erţ ul ci orap i l or deăt m ase en pt rudame,săp unuri l orşial t or măru nţ i şu rif emei eşt i pe care e ascu l ndeauî n vag on ul mi ni st er i alcucare ci r cu l au . Poa t e căuaf ăcu t o n umaica sp ort , saufii ndcă sel i ct p i seau sau poat e Da ca p ăcăl ească n em ţ i . Oper ţ a a o fşi st m t ot cazu oasă .tde căsă n aşfi avu te î ndp r ep t area î nai spi n are dacă n aşl fimăn f ost at â nerăb dăt or e d şt i ri l e zi l ni ce ce că păt ăm de p e r f ont ul de vest pri n Ta vern i er , pri n Laf on t , pri n Sai nt Aul ai re,aş fipărăsi tl aşu l şimi aş fit erm i nat va ra pe undeva pe a lţ ar ă, că cipof t i tf usesem î n mul t e ocu l ri . 1 Pân ăl ar at i fica r eapăci i , care după cu m seşt i e naf ost ni ci od at ă ef ect uat ă. Mă voi mărgi ni l a dou ă ul t i me î nsem năripe acest t er en al pol i t i ci i i nt ern e,că ciî n af ar ă de d esp ărţ i r eade G ri go re i l F i pescu şide n it erven ţ i al ui
Averescupel ângăRege,t oat ecât esaumaiî nt âmpl atpânăî noct ombri emi au scă pat di n mi nt e,fii nd l i psi t e d e mp i ort anţ ă şi , pri n urm ar e,de n it er es. Desp ărţ i r eal ui Fi l i pescue d noisa săvâ rşi tî n m od bru sc, dar nu p otsă zi c ş „inea şep tt at ” pe a l sf ârşi t ul l ui augu stsa u î ncep ut ul l ui sep t embri e,nu mai ţ i n bi ne mi nt e.Dej a di n pri măva ră, di n pri mel e zi l e a l e n ît emei eri i Li gi i , coa rda î ncep use ă sse nî t i ndă î nt r e gen er al şiFi l i pescu , ca re,t i rani c cu m er a di n fire şi co nvi ns d e n if ai l i bi l i t at eal ui , vo i a săi mpună Şef ul ui t oat e n ăzb ât i i l e sa l e.Deşi f oart e răb dăt or , deş i era î n st are să ascu l t e p rost i i cea su riî nt regi ( cu o si ngu ră con di ţ i e:caprost ul săse sch i mbe,sănu fie n ît ot deau na acel aşi ) , Averescuî ncepusesăseenervezeşideseoriiseî nt âmpl asăt ai escurt con ver sa ţ i i l e cuGri go raş.Acest a ă fceasp ume a l g ură, î şimuşca buzel e şi pl eca f uri os. Ul t i ma cea rt aî nt re cei doioa men i de St at a i zb ucn i t cu ri p l ej ul unei di scu ţ i i pri vi t oa r e a l o at i t udi ne mai vi ol en t ă de u lat î mpot rva i l ui Mar gh i l oman. Veşt i l edepef r ont uldevestfii ndt otmaibune,oschi mbar eder egi m se i mpuneacâ t mai grab ni c,soc ot eaFi l i pescu . Acel aşil ucruî l soc ot eaşiAver escu , cu m se avve dea m ail a val e – u n maiasu pra că i l orde e ral i zar e n u er au de aco rdunul cu al t ul . Fi l i pes cu vo i a agi t aţ i e,mani f estaţi i ,l upt e p e str adă şi gă seaun pri l ejf oa rt e n i meri t pen t ruacest eaî n câ t eva al ege riparţ i al e ce t reb ui au să i b ae oc l nîMol dovaî n cu rsu ll uni i sep t embri e.Aver escu , di mpot rvă i, cred eacudrept cu vâ nt căori ce ul pt ă pol i t i căvi ol en t ă nar fi f ost l a l ocu l eicât ă vr eme n iami cu l ocu pa o p art e d i n ţ ară. Ceart a saî nt eţ i t , au mai i nt erve ni t şicâ t evach esti uni perso nal e n (es oco t i reaât crva o pri et en i de a il ui Fi l i pesc u, î n or ga ni za ţ i i , di n part eagen eral ul ui ) până ce nîfine A verescu , pl i ct i si t , a opri t pe n it erl ocu t oru l să u, ca re ocm t ai î ncep use ăs i ex pl i ce „că aşa nu mai mer ge” cucu vi nt el e ă ti oa se: „ Cest a pr en dre o u îl ai sser! ” Lovi tî n amoru l săupr op ri u ( Fi l i pescu nu se şt aep t al a oru pt ură n î zi ua aceea ) , arţ ăgosu l fiu all ui con u'Ni cu , a st atun momen t nedu mer i t , ap oicuun ap ăsat „ Cest l a îi ss e, r mon ge nera l , ce st î l ai ss er! ” i aî nt ors ps at el e şia i eş i t pe uşă . Şi ru pt a f ost pen t rut ot deau na,deşi î n an i i de d upă răzb oii sa maiî nt âmpl atsă co c h et eze nera l ul şich i ar sănch îei e a l i anţ e şi ca rel turiel ec t oral e cu dâ nsu l . ucge Mi e mi a păru tr ău de părăsi r eal ui Fi l i pescu i , căc cu oa tt e cu su ru ri l e sa l e,erai nd ami c şi ne a ducea servi ci i mai al es nîorgan i zarea j udeţ el or şi mai era şi un bun agen t de egă lt ură cu f ran cezi i şicuf ru nt aşi if ost ul ui Part i d Con ser vat or . Am cău t atsă mp îac ul cr uri l e,dar n am aj uns a l n i mi c.Pe Fi l i pescu aş m aifi i zbu t i t să1r ead uc a l mat căcăci se espă d rţ eacugr eude popul ari t at ea , de p op ul ari t at eace creşt eaî nt r una, a g en eral ul ui . Acest aî nsă na vru t săşt i e d e n i mi c.Era î ncân t at că p scă ase e d ost f ul săuag hi ot ant , carei sta î n gâ t .
Pri et en ul Gri goraş a pl ecat cu u P i u C art i anu şi hot ărât– până l a noi di sp ozi ţ i i – să abandon ezeol p i t i capen t ruga zet ări e,a r eî nvi at Epoc a. Î nt emei at ă de N i cuFi l i pescu , Epocacu noscu se l zi e d e gl ori e p e vr emeal upt ei op ozi ţ i eiuni t e mp î ot rva i l ui I onBr ăt i an u cel băt rân .A f ost at unciun momen t cân dt oa t ă u lmea oci t ea. Ţi nut ă mai dep art e n î vi aţ ă d e F i l i pescu , Epocaa recu noscu t ceasu ride su ccese pvr emea eu Nt ral i t ăţ i i ,î nt r e 1 914 şi1916. Bol nav şidezg ust at de o tat e,Fi l i pes cu ,î n ul t i mel e u lni al e v i eţ i i sa l e d ăru i seEpocal ui Pi sa ni , fidel ul să u col aborat or şi pri mr ed act or e da lî nt emei erea oi i .fOdat ă cu moa rt eal ui Ni cuFi l i pescu şicuprăbuşi reaBucu reşt i l or , sa prăbuşi t şiEpoca . Î nt âl ni nd pe P i sa ni l a O dessa î n 1917, acest a, di sp erat de si t uaţ i a sa , mi a sp us:„ Ascu l t ă,domnul e A r get oi an u, eusu nt prop ri et aru l Epoci i pe ca r e mi a dat o Ni cuFi l i pescu , pri n scr i soa r e n îr egu l ă.Eu nam î nsăce ace f cu ea. Gri go re F i l i pescu e osecă t ur ă. Dt a ai f ost cel mai de a pr oa pe p ri et enal l ui co nu' Ni cu , ai co l abora t şil a ga zet a– d ămi voi e să ţ i dăru i esc poc Ea dt al e,l a r ân dul meu . Poa t e d t a,vei fiî n st are să o a fcisămai apar ă vr eod at ă,şipoa t e să ţ i sl uj ea scă l a ceva ! ” Am pr ot est at , nu voi am săpri mescepgrat i s d e a l Pi san i fie şi un dar nîacel momen tf ără val oa r e,dar pee dal t ă p art e n aveam bani .Şt i am pePi sanil ast râmt oar eşieram convi nscăori cesumăi arfi co nven i t .I am of eri t câ t evami i de ei l, dar grecu l ,„ ca pră râi oasăcu co ada î n su s”, a ref uza t , mi a dec l arat 1 că j i gn es c – nîfine a t ât l ii nsi st at î ncâ tî n cel e di n urmă ampr i mi t . Gri go r e Fi l i pescui aşt căt at ăsă u dăru i seEpocal ui Pi sa ni , dar nui poves t i semcel e n ît âmpl at e a l Odessa, fii ndcănavu sesem pri l ej ul . Cân d mi a sp us că a er h ot ărât să scoa t ă di n nou Epoca ,i am ob i ect atcă ga ze t a d even i se prop ri et at eal ui Pi sa ni . , ALj a – mi a răsp uns el – d ar n ar e n i cio i mport anţ ă. Tat ămeuadărui t omt r unmomentdesupăr ar e,şiam sămăî nţ el egeucu Pi san i , am săi dau o n idemni zar e. ” Am su râs, am poves t i t at uncil ui Gri goraş cel e n ît âmpl at e a l Odessa şii am r emi s,cat i t l u de p r op ri et at e,at ât scri so ar ea l ui Ni cuFi l i pescu că t r e P i sa ni , câ t şipe aacest ui a că t r e mi ne.Am soc ot i t căera drept ul fiul ui săco nt i nue o perauilt at ăsă u, sa u săî ncerce p cel uţ i n. Şi ast f ela d even i tţ Gri go r ee F i l i p esc . Graţ i ene, mi e, et a rî egi l t i m lp zi aru un iî n ca r eăca ma î n j urat i găn eşt d u p ă uC on ver si u deprop a l ri 1 9 3 2 n ai n t ea şi ân ăl t am î mp t i ar cu el ,î n pri măva ra an ul ui 19381. Demer su ll ui Ave resc u pe l ân găRege pen t ru sc hi mbar eaMi ni st er ul ui Margh i l oman, a f ostăcu ft cupri l ej ul î nt r eved eri i provoc at e d e că I să t ori a Pri nţ ul ui Car ol ,l a Odessa , cuZi ziLambri no.Pri nţ ul Carol so ' &AJ' 1l i i si se al I aşiamoreza t de E Ua Fi l i t t i , fii cal ui Ni cu Fi l i t t i şia Vi ori că i fll j T.* ^ăl l ea nu ( sor ă cugen er ai l i Mi t i că şi GoguVăl l ean u, cuMări e Po en aruJ A^*1 et c)Am arătat n cu î rsu l ace so t r am i nt i ricu câ t ăj al e s a des părţ i t Pri n¦( j j ^ţ ul de fl i rt -
ul să u î n momen t ul î n ca r e n ît r ea gaf ami l i e F i l i t ţ i şi al uat u Zboru l sp r e St ockh ol m sauCop en haga. Am pov es t i t şicu m Car o, lî n&fif a% cr ed i nţ at pen t rucon sol are l ui Zi ziLambri no.Se pri nsese î n mr ej el e Jf t fi &t acest ei a. Neavâ nd ni ciun con t actcuFami l i a Rega l ă care mă con si der a Ti Ăflsli #caun răzvr ăt i t , fii ndcăcom băt eampe Şt i rbeişipe Brăt i anu, nam puw*J^ 3Mut sămi da u se ama d e pr ogr es ee l z i l ni ce pe e car n î st ăp ân i r ea l ui Zi zi„ ' asu pra su flet ul ui Pri nţ ul ui ,l e ă f cea . Aflasemşieuceva , dar prea puţ i n, di n pove st i ri l e u nui a şial t ui a şiapr oa pe că naş ficrezu t câ t e se sp unea u, dacă n aş fiasi st at , di n cap ri ci ul unui cau ci uc p l esn i t , pe şosea ua Roman ul ui ,l aî nt âl ni readi nt r e P ri nţ şiDudui e,( Dudui a nR. L) Ui t asem de exi st en t a acest eii di l e,că r ei a nui acord asempreamul t ă at en ţ i e câ nd î nt r o bunăzimisaadusşt i r eacăPri nţ ulCarolt recuseî nRusi a,î mpreunăcuun an umi t Ser di cişicăse nî su rase nît oa t ăr egu l al a Odessa. Cu dr a Zi zi Lambri no.Amăn unt el e care sau maiafl atzi l el e u rm ăt oa r e,i nf orm ai ţ i l e car e sau publ i ca tî n zi arel e n emţ eşt i nu mail ăsauni cio n îdoi al ă asu pra a cest or ou dă f apt e:dezert ar eaPri nţ ul ui şică să t ori a sacl andest i nă. Di n acest e d ou ăf apt e cel di nt âi părea am i grav, că cică să t ori a, fii nd să vâ rşi t ăî n co ndi ţ i i l e n î ca re uses f e, er a uşor u an l abi l ă, pe câ nd dezer t area răm ân eadezer t are, ori care ar f ost fi mot i vu l det er mi nan t şice er a maidur er os, er a căne afl am î n f aţ a u nei dezert ăriî n t i mp de ă rzb o, ică cipacea nu erancă îî nch ei at ă. Vâl vaa f ost en orm ă, că ciPri nţ ul ,î n ca re t oţ i ne pusesem î ncr ed erea pen t ru vi i t or ,i nt rase en pt ru pri ma dat ăî n gu ra l umi i , dân dune omare Cât eva l uni î nai nt eamorţ i i sa l e. Decepţ i e.De at uncineam ob i şn ui t , şimoravu ri l e sau a mi l ăb ărţ at , dar î n 1918 op i ni a p ubl i că er a maisev er ă.După ceşif ăcu se e mn dr el e a l O dessa, Pri nţ ul se nî ap oi ase î n Mol dovaî mpr eu na cut ân ăra sa soţ i e şi cufidel ul Serd i ci . Cum au so st i , Serd i cia f ostarest at ,i ar P rn i ţ ul des părţ i t de s oi ţ a saşi i zol at . Căsă t ori a af ostco nsi derat ă nul ă1 bi neî nţ el es, dar răm ânea u de st abi l i t san i usu ni l e ce rm uau să e fide u lat e î ot r va i di ri Pnp ţ u l u i . Se con vor bea d excl uder e de cţ a l ccesi unea r T on ul ui , o mp ed peap să sci l i n ară si st ân de î no mai mu l t e l uni de a r est , de odar e n îj udeca t ăî n f aţ a Con si l i ul ui de R ăzb oi , pen t ru dezert ar e.Mar gh i l oman, ca r e si mţ eacăt er en ul î if uge su b pi ci oa r e şi ca re, prob abi lî n st area uil su flet ească de a morez at , se con si der a oa r ecu m sol i dar şi cupat i mi l e a l t ora ( zad arn i căî ncercare e n ît i d neri r e)– M argh i l oman pl ed a pen t rui ndul gen ţ ă, dar Şt i rbeipe d e a l t a part e,ca r e n u put easu f eri pe C ar ol , î ncl i na p en t ru măsu ri l e cel e maisev er e.Se maisp unea căegi R na er a p en t ru co co l oşi rea l ucru ri l or , căReg ee l n îsă ,i ndi gn at , nu vo i a săşt i e d e ert i are.
Î n ac ea să t si t uaţ i e,după câ t evazi l e de pl anşet e şide cert uriî n a f mi l i e, după maimul t e d i scu ţ i i cuşef ul Guve rnul ui şicuoam en i i de casă – B răt i an u şiAver escu au f ost ch emaţ il a a Işi . Amândoise fl a au i nst al aţ il a P i at raNea mţ , şi– am ăn unt careu n e i l psi t de savoa re – n u si ngu r au t omob i l a ost f t ri mi s săi aducă } . Orioa men i i nu se u p t ea u su f eri î nt r e ei , er au cert aţ i şinuşivorb ea u! Auf ăcutamândoi„ bonnefigur eîmauvai sj eu” ,şiaupl ecatî mpreună.Aver escu mi a pove st i t apoi căcă l ăt ori a( t rei cea su ri )a f ostf oart e p l ăcu t a, căBrăti anu a f ost câ t se oa pt e d e a mabi l , na at i ns cuni ciun cu vâ nt t recu t ul şinu i a vorb i t decât desu cea l prezen t şide zi ua de mâi ne,î n ca r e el , Aver escu , va vea a nur ol î nsem natde u jcaţ i Ce şm ech ermaier a şi ami cu lI on el !I n dou ă cu vi nt e şi î n t rei mi şcă rimi 1aî nt orsepd ospe b i et ul gen eral , ca re nîpol i t i căî nsănu t recu se e d ran gu l de p rapur ci c!Sosi r eal ui Aver escu şia l ui Brăt i anu l aI aşia f ăcu t sen zaţ i e.Când a n ît ors aşi mna p e Lă puşn ea nu să ni t r e a l P al at( căci ord i nul eraaccei doi f oşt i pri mmi ni şt risăfie d uşidi rect l a Vodă) , pe a l orel e 4 după ami aza, l umea e d p e st rad ă,ca r e i ar ecu noscu t , a bel i t och i i de mi rare, şi a răm as cugu ra că sca t ă vă zâ nd pe cei doii r eco nci l i abi l i adversa ri , cot l a cot, i nt rân dl a R ege… Aven t ura Pri nţ ul ui nu se ed desencă î nîvi l eag, er a cu noscu t ă numai de n ii ţ i aţ i şinega t ă de a ceşt i a de câ t e o ril i se u p neao î nt r eb ar e. 1 Judecăt oreş t e naf ost an ul at ă decât mai t ârzi u, l a Bucu r eşt i . Î n nevi novă ţ i al or , oa men i i au cr ezu t căsau p răbuşi t nemţ i i şicăse puneal a ca l e u n Mi ni st er a N ţ i on al – şi sau rep ezi tt oţ i ,î n bucu ri al or să ducă vest eaî nt oat ecol ţ uri l e. La Pal at , după câ t e mi a povest i t Aver escu , scen aaf ost pen i bi l ă. Era prezen t ă şiReg i na. Br ăt i anu şiAverescu au î nf ăţ i şa t păr eri i den t i ce. Şi unul şi al t ul au so cot i t căsi ngu ra so l uţ i e og li căeraxcl e uderea Pri nţ ul ui de a l su cces i uneaTron ul ui şit ri mi t erea uil î nai nt eai nst anţ el or ega ll e p en t ru j udecareacri meidedezert areconf orm l egi l or .Căhot ărâreaeraî nsăî nmâna Reg eu li , at ât caşe f al f ami l i eirega l e c ât şicaf actornst co i t uţ i onal resp onsa bi l , că nît otcazu l , dacăMaj est at eaSa nu sar u p t eahot ărî pen t ru o d ez moşt en i re –dedori tmi ni mulpedepseicesarput eadaPri nţ ul uiarfi18l uniî nchi soar e, d aroad evăra t ăî nch i soa r e.Regi na î şif rângeamâi ni l e,pl ângea ^ şiî şiapăra pui ul ca t i groa i — J 1 că. — Lam cr es cu t casădo mneasc ă,cr edeţ i mă ( cu m 1a cr es cu t s:a yădj j M ( j J ^ zu t mai t ârz i u) , nu1 potabandon a! A greşi t ,a g r eşi t gravesi d gu r , dar Lse va ndr î ept a,nu va m aif ace, nu1 omor âi ţl a pri mul pasf al s p e care1 f ace! „ Regel e,ned umeri t caî nt ot dea una, l ăsasăcu r găcade o bi cei t ri ol et e d e „ da,da, da! ”f ără săşt i e ce să f acă. Era pe rân d de a ceeaşi părer e cuBrăt i an u
şicuAver escu , şicuRegi na!Dar ce să aiî m nt i nd asu pra u nor ucr luri pe care nu l eam afl atdecât di na d ou a sau a r t ei a mân ă1 , am pove st i ti nci den t ul cu Pri nţ ul Car olca ă sa j ung a l co nver sa ţ i a pol i t i că e p ca r e A ver escu a a vu t o cu Regel e,şisăven i m l a e a. După cesat er mi natşedi nţ aî n pat ru, Ave resc u c ar e nu maivăz usepe Rege de dcân demi si on ase, i a cer ut voi e să ai m rămâi e p uţ i n si ngu r cudân su l , ceea ce egel R e aî ncu vi i nţ at i med i at . Acel „ puţ i n” a f ostnsă îl ung,a ţ i nut mai bi nedeunceas.Af ostmaiî nt âioexpl i car edel aom l aom.Regel eamărt uri si t ceamai dep l i nă î ncred ere! )( î n f ost ul să u sf et ni c ş i ge nera l şia î ncerca t să i desl uşeascăst r con ân ger ea nîcar e sa a flatî n momen t ul ch emări il ui Margh i l oman. Aver escu ,f ără să cr ead ă ovor bă d i n câ t e i îsp unea egel R e,( aşa a pret i ns cel puţ i n f aţ ă de mi ne)a decl arat l a rândul să u căt r ecu t ul e şt ersn î mi nt easa, cănu se gân deşt e d ecât l a vi i t or , şică en pt ru cea ai m bună organ i zar e aacest ui 1 Pân ăî n cel e di n urmă Regi najaj ut at ă de Margh i l oman ,a î nvi ns. Pri nţ ul Car ola răm as moşt en i t oru l Tron ul ui şia ost f î nch i s p en t ru30 de zi l e a l Măn ăst i r ea ân Pgăr aţ i , unde R egi na sa d us să1 vad ă de maimul t e or i , şiunde nu şi a ă f cu t ni ciped ea psa nî t rea gă . Vi i t orpune l a di sp ozi ţ i a Maj est ăţ i i Sal eî nt r egdevot amen t ul l ui . Emori ^B ^l e i a st rân s mân a.Aver es cua con t i nuatdem on st rân d^^ ^^ T^U M^r epez i sc hi mbă ri de u Gver n Guver nul Mar gh i l omandu cân dţ ar a d e â rp ă at âtdi n punctde veder e ext er n cat şimt e^M a^ im^n va fisi l i t– a d a ău gat gen er au ll – sa r at i fice acea p ,t ocm ai î n momen t ul î n careen t C ral i i su nt î n aj un sa se prăb uşeascĂ . Şi cuo p ace sep arat ă rat i ficat ă ce en vom f ace oi nl a p acea general ă? E u mă f ac ort f e săob ţ i n de a l Cen t ral i o rex' i zu i re arat t at ul ui ^ de a l Bucu r eşt i , casăcâ şi t g p ri n acea st ă revi zu i r e i t mpul necesa r şi sasca p de rati fica re. ” . U- * – – J Re^ l eaa j cj i Mcu aţ en t i e,a st at pe gâ ndurişia con ch i s st rân gân d mrf TĂ ^S SrSS^d r eE t at e,l asămă sa vad , nu e aşae du şor ” . Ave r esc u a p l ecat de a l Rege con vi ns ca an pa î n 15 zi l e va fi pri mmi ni st ru. N j cLu n ^ ej L t n ^l n ^ i t ^^ e e orma st af el eovn i t en ţ i e d ar am l l ăsa tî p Av eres c umom î ni l u z i i l e ui i …ăm Ci e l e c ar ed auu t audd e d i tc â t ăd r ept a t eav eam, ne scep t i ci smul meu– a i r si nceri t at eaî mpăcă ri i Regel ui cugen eral ul a f ost su bl i ni at ă pri n nep of t i reacest a ui al ai nt rarea t ri umf al ăat ru pel or nîBucu reşt i . CAPI TO LU L ALXXI VLE A Zi l e de va ră pl ăcu t el a Geos en i şipe va l eaBi st ri ţ ei„ Gon g”sesca l dă cu doif au ni î n val uri l e â ru l ui … Tom i da T hea M ar gh i l omanl a o ri zon t … Regi na Mări a n î ceasu ri gr ee l D na N evr uz K han Boyl e,pri ma a fză. Di n var a an ul ui 1918 mi au ăm rasî n ami nt i re,î nt i pări t e ch i arcumai mul t ă ă tri e d ecât even i men t el e p ol i t i ce aţ f ă d e care u am n f ost decât un mart or
f ără răsp under e,di f eri t el e mel e u fgidep art e d e a Işi . Vesel ă şif ru moa sămi sa arăt atMol dovanoa st ră î n acea var ă,parcău n t recu se est pe d ân sa ot t ce t rec use . Cum răzbăt eai di ncol o d e Târ guFrumos, spr e R oman , se chi s mba a fa ţ l ucru ri l or şi î n l ocu l pri vel i şt eide s ărăc i e asi at i că , cu pământ de o al el i psi t de ori ce ve getaţ i e mai răs ări t ă, se nf î ăţ i şa u î nai nt eaoch i l or p erd el el e d e p ăduri , l an uri l e mp î ânzi t e d e văi l e ă rco r oa se. Se sch i mba şişosea ua, ap r oa pe i mpr act i cab i l ă pri n t âr gu ri l e i j dăn eşt i pân ăl a Tâ r gu Fru mos, şical e d e măt ase de a l T âr guFrumos nî ai nt e spr e B acău sauspre Pi at raNeam ţ . Căci ast ea er au dru muri l e mel e.Neam dus fiecar e pe nd ue amavu t pri et en i şipe u nde amf ost pof t i ţ i .Î nt âmpl area a vru t cat oat e cu noşt i nţ el e mel e să şiai bă aşeză ri l e p e val eaŞi r et ul uişipeval eaBi st ri ţ ei .Lanor d,spreBot oşani ,nam f ostdecâto si ngu ră dat ă şipen t ru o zi , să cu nun un căp i t an ,î n numel e u li Aver escu – ar i î nj os sp r e V asl ui , sp r e H uşi , sp r e B ârl adnam pus măca r pi ci oru l 1. Î n sch i mb am băt ut î n t oa t e sen su ri l e r tu ingh i ul f orm at de p unct ee l a I şi , Bacă u şiPi at raNeam ţ pe car e amaj uns s ă1 - cu nosc maibi ne c a moşi a mea. Mă mpri î et eni se m cut oat e s at el e,cut oa t e d ea l uri l e,cut oa t e u r cu şu ri l e ş i cut oa t e s co borâ şu ri l e şil e şt i am pe d e rost . ! _G hi di gen i . Cel eb ra r eşed i nţ ăal ui Chri ssovel on i , unde sau pet r ecu t at âe ta, şicare a se fla mai j os e d B ârl ad, mi au rămas ast f elnecu noscu ţ i . De l aI aşi , şosea ua numai hop urişipovâ rn i şu ri , porn eade l a bari er a Păcu r ari l or sp r e C ucu t en i , şipri nt r e o sem i nt e d e ca i şide vi t e ră zl eţ e,se î ndr ep t a sp r e P od ul I l oa i eişisp r e Tâ r gu Fru mos. Pârl oa gel e i ţ neaucât ved eam cuoch i i până l a co amel e d ea l uri l or , şipâr l i t e d e a rşi ţ ă se nt î i ndea u caco voa r e ca f en i i de p ăr de că mi l ă, vech i şiuzat e şi numai gă uri , pri n ca r e eşea i u di n pămân tt runch i urit r ăsn i t e,bol ovan i cât omul , cât e o ărâm d ăt ură d e casă sau cât e o ân ft ân ă u i t at ă d e D umnez euşipărăsi t ă d e oam en i . Osări i l e d e p e mar gn iea r d umul ui î nch ei au cel e d ou ă covoar e,pe d reapt a şi pe st ân ga, cuun ch en ar al b de sem ne n eî nţ el ese, cel puţ i n pen t rut r ecă t ori i gră bi ţ i .Î nt r ea ga pri ve l i şt e mi î aduce a ami nt e s ără ca i , st eri l i t at eaşisă l băt i ci a dea l uri l or Rumel i ei , di nt re S t ambul şiAdri anop ol–.Nu l i psea u decâ tf esu ri l e roşi i pe ca pul La t rog l odi i ţ i l or p e et ca re i î î nt âl n ea m.r câţ va ki l om r i du p ă Tâ r gu F umos( pe car el arfi bot ezat maibi ne Târ gulPuchi os) ,i nt ram î nrai .Del aSt rungaî nsus,uncodrudet oat ă f rumuseţ ea d a ăp ost ea serpen t i nel e şosel eişiî mbrăcadeal ul pân ă d easu pra Mi cl ău şen i l or . Med i eval ul ca st elî n care e s ascu ndea u ca ou dă cu cu vel e văduva1şif at aMuiSt ur dzaMi cl ăuşanur ămâneapest ângaî năbuşi tî nt r oval e, i ar şosea ua co boran î cât eva r cu be ml ăd i oa se sp re p od ul Şi ret ul ui şil unca Mi rceşt i l or .Î n l ocu l parf umul ui apr oa pe su f oc ant al flori l or e d ci r eşi amari , ce f or mau al ee de a l S t runga ân pă î nj os e d Mi cl ău şen i . Şi car e mă î mbăt asen î pri măvarar eced p en t ă– o ta t e mi r esm ee l p l ai uri l or şi văi l or şi îdăd eaumân a şi -
mi i eşea u î n ca l e caăs mi ur eze şi să mi î ncâ nt e mersu l . Şi r et ul cuapel e u li r ep ezi şiî ncăl i mpezi ,l uncacân t at ă d e A l ecsan dri , saucât mair ămăsese di n ea, ap oibogă ţ i al ân uri l or sp re R oman sausp r eJ Pi aţ raNea mţ , pri n Tu pi l aţ i şi Gi r ov, arbo ri i secu l aripe a l răsc ru ci , bucu ri at urm el or şi l i ni şt eaoa men i l or – t oa t e erau pen t rumi ne scă pat ul di n moci r l os ul ţ ar c a lI aşi l or şi di n dramel e I st ori ei , pri l ejde net ul burat ăî mpăca re cu vi aţ a. Pri n câ t el oc urinam că l ca t , dar di n oa tt e,t r eisu nt l ega t e de ami nt i ri l e cel e maiscu mpe:Geose ni , Rosn ovu l şiDoam na ( l ân gă i P at ra) . Geosen i er a moşi a doa mneiAl i ceJurgea-N egri l eşt i , născu t ă St rat , soţ i a pri et en ul ui nost ru , al t ut uror , Pet ru ş3 . Di nt r o p ri mă că să t ori e cuun Lecca a av ut t rei băi eţ i st ri ca ţ i şipe si mpat i caLauret t a. Căsă t ori t a cu 1 Fi i camaimar eal ui I onGhi ca. 2 Văd uval ui Şer ban Can t acu zi no,fiul pel agros alNab ab ul ui . 3 Păt ru ş Jur geaNeg rl i eşt i est et at ăl t al en t at eiGeo rget a Canci co v şia al t or rei t ni m f e mai puţ i n t al en t at e d ar ot t at ât de zvă păi at e. Radu C ru ţ escu , di pl omat ul . Eram cu oţ t i i , casăzi c aşa ,î n a f mi l i e,şi pl eca m di n I aşicuCru ţ eşt i i , cuPou l etşicuJul i e G hi ca , cuŢoţ oiLaho-v arişi cucâţ i maiî ncăp eauî n au t omob i l el e n oa st re şi t r eipat ruzi l e n u ne mai mi şcăm di n Geoseni unde e ram pri mi ţ i cubraţ ee l deschi se. Geos en i i er au o r eşed i nţ aî nt r adevă r boi er ea scăceput eari va l i zacu i nst al aţ i i l e mod ern e d i n Eur op a c i vi l i za t ă. Unul di n cel e 6 7„ ca sel te”r en umi t e di n Mol dova , cu vâ nt ul „ ca sel t” fii nd l uat î n î nţ el esu l cel ui f ran cez şi cu ren t de „ ch at ea u” ,i ar u nî n î nţ el esu lr omân esc, mai romant i c şi evoca t or e du trn uri , de pod uribascu l ant e,de cren el e şi de şa nţ uriadânci . La Geos en i , caşiî n cel el al t e cast el e mol doven eşt i( St ânca, Comăneşt i , Dărm ăneşt i , Mi cl ău şen i , Ghi di gen i , Rosn ov, et c.Et c. ) ni mi c n u evo camăca r rad t i ţ i i med i eva l e,ni cimăca rt r adi ţ i i maive ch i de o uj măt ae t d e ve ac. Er au t oat e case ese l v e şi com od e d e.Oamen i bogaţ i ,obi şnui ţ isăt răi ascăbi neşicucâtmaimul ţ imusafiri .Geoseni ierau pri nt r e cel e maivesel e.Casăî ncăp ăt oa re,cuo su mă de od ăi pen t rupri et en i , aşeza t ă pe p oal el e d ea l ul ui j l i n st ângaŞi r et ul ui ,l a vreo0 2 ki l omet ril a su d de B acă u, er a t ot deau a pl i n ă. Dn a Ju rgea era ăp oân ăj de casă esăvârş i t a,ca i ar soţ ul ei P et ru ş on aj ut a să şi p ri mea scă pri et en i i cu ost ovi al i t at ed c o n t agi oa să r e î nsen i na d upă câ t eva i n mut e p ân ă şi pe cei maiposo morâţ i oa sp eţ i . Cât e zi l e şi cât e ser i pl ăcu t e ampet r ecu tî n aceast ă p ri mi t oa r e casă , unde p e ân l gă j ovi al i t at eal uiPet ruş,nemaiî nvesel eaşiŢoţ oicumani i l el ui . Am vor bi t dej a ci t i t ori l ormeide Rosn ovşide f ami l i a Econ omos. Ni mi c nu se chi s mba se al d ân şi i şit oat e mer geau î n 19 18 ca şi î n 19 17 , numaică u n mai ap ăsape n i men it eam af r on t ul ui dest ul de ap r op i at ,î mi ad uc am i nt e că, at âa t vremecâtaţ i nutf r ont ul ,numi am desf ăcutni ci odat ăgeamant anull aRosnov, ca să fiu î n ori ce i m nut gat a pen t ruo even t ual ă„ ret rag er e st rat egi că ” . După
î nch ei erea păci i dej a Bucu reşt i di sp ăru seori ceperi col şiparcăsedest i nseseră şinervi if ami l i eiEco nomosşich i ar şii rasc i bi l ul Hect or se a mi î mbl ânzi se. Casa de a l Rosn ov af ost şimaipri mi t oa re n î 1918 decât î ni arn a şiî nt oa mna preced en t ă. Cât e zi l e s en i ne,l i psi t e d e g rj i şide g rj i ă nam pet recu t şiaco l o, î n drum sp re P i at r aNeam ţ saul a n îap oi er e sp r e aşi I , sausp r e B acă u. Deşi l a Rosn ov i p l sea„ ca l i t at ea oi ber ea scă ” de a l Geos en i , ma p ri mi tî nt ot dea una ş i f ami l i a E con omos cu braţ ee l d esch i se şi l eam rămas d a ân c e rcu noscăt or ,l a t oţ i , de p ri et en i a pe ca r e n u mi au precu peţ i t o.Până săscri u acest e rân durisau dus o ti ţ ,t at ă, lmama, băi at ul şif at a– a ceşt i a doidi n urm ăî n floa r ea t i ner ei ţ i . Să e l fi e ă ţrân a uşoa ră şiveşn i capomen i r e.Î mi ad uc a mi nt e că od at ă am pop osi tl a R osn ov es pt e n oap t e cuŢoţ oiLa hovar i şică u d pă masăşi a n îfipt puţ i n di nţ i iî n pul pa l ui că ţ el ul Cat i neiEco nomoş,fii ndcăî l necă j i se. A f ost o dram ă. A doua zidi mi nea ţ a Ţo ţ oi a f ugi t dr ep tl aI aşi ,l a doc t or , şia l ăsa to su mă d est ul de n îsem nat ă d e b an il a R osn ov ca să i se el t egr afi ez e n î fiecar e zi bul et i nulsănăt ăţ i icâi nel ui !Cât ăgri j ăpent ruonenoroci t ădevi aţ ă!Cândmă gâ ndesc că şiŢoţ oi , şit oţ i Econ omi şt i i , şicâ i nel e a u muri t după câ ţ i vaani , mă î nt rebdacăori ce cţ ai une d e a părar e mp î ot rva i m orţ i i e cu mi nt e:câ t eva i p cl e mai devr eme ori mai t ârz i u t otî n braţ el e ei că dem cut oţ i i ! Pen t ru mi ne eve ni men t ul nou alver i i 1918 a f ost Pi at raNeam ţ ul ui . Pân ă at unci ,t r ecu semdeseo ripri n acest si mpat i c oraş, mai al es e pi t mpul şed eri l or mel e a l Ros nov– n ît ârz i asemch i ar câ t e oziî nt r ea găî nt r î nsu l , pri n sp i t al e ş i pe a l p ri et en i , dar u n mă op ri semmaimul t ă vr eme.Î n 1918, Pi at ra a eve d ni t pop asu l meude v ară, şiam î nt i ns v ara cât am put ut ,î nt oam nă.Cau ze l e car e mau fixa tl a P i at ra a u f ost dou ă: una d e ordi n pol i t i c,al t a d e ordi n… Ant i pol i t i c.Ceadeor di npol i t i c,af ostpr ezenţ al uiAverescucarepăr ăsi se,î ncă di n mai , Bacă ul şisei nst al asel a Pi at ra, î n vi l al ui Al bi ni ,f ru mossi t uat ă pe poal el e d ea l ul ui dea su pra i B st ri ţ ei , di nco l o de ga ră. Acest l bi n Ai erarde al ea n şi pot l oga r: caar del ea n, pe b azasen t i men t el or sa l e p at rot ii ceaj unsese şef de g ară l a Pi at ra – ar i ca şef de ga r ă aj unseseot l oga p x_d e_şegn 3g.Se scă l dase pân ă aci î n ap el e i l ber ae, l dar corab i a acest ora un i maipăr easi gu ră şicu m nu î ndr ăi zn se se r u ce nt î r a l u i Ma r gh i l om an ( pr eacâ nt a se „ em Ar dru ea l ul ! ” ) , sa su ti î nt r asă l ui Aver escu . Câ t e n ep l ăcer in am mai avu t şivr cu măga l ăst a, căci er a apri g a l câ şi t gu ri ) Ca să şif acămână b ună cu„ Şef ul ”î iî nch i nase e p n i mi c, mob i l at ă ga t a, vi l a pe ca re ori di ca se i d mi n ci l e sa l e b en efi ci i de p e i t mpul pref ect ul ui Al bu, cel de p omi nă, şide p e a l Neu t ral i t ăţ i i . Averescu , ca r e o ta t ă vi aţ al uiapr ofit atast f eldepeurmacel orcarespecul aui nfluenţ asa,af ost î ncâ nt at şii a mai ceru tl ui Al bi ni să i mai t ri mi t ă di n câ nd î n câ nd şipăst răvi proa sp eţ i şimeri nde! Cum Ave r es cu , deşi î şiop ri secam ea rî n st rad a Tom a Cosm a,ap roap e nu mai da pri n I aşi , şicu m mă pl i ct i seasă it otscri u pen t rut oa t e ch est i uni l e
noast r e,mam hot ăr âteusă m eg r maides şi să st au maimul tl a P i at ra.Am mărt uri si t că m ă a t r ăgeaaco l o şi o ca uză ep nol i t i că . Sanat ori ul de con val escen ţ i ,î nt emei ea tî n 1917 de gen eral ul şide d na C l ot i l da A ver escu î n l oca l i t at eaDoa mna ( moşi al ui Cost i nescu )f usese erm t i nat işEl i za u Ş ţ u se i nst aase l nî f ru nt ea ul i ,î ncă i d n t oa mna a nul ui 1917. San at ori ul Doa mna si t uat mai su s d e P i at ra,er a egat l de oraş ri nt p r un podde em l n con st ru i t de arm aă t şicareanf ost i sp răvi t decât pri n decem bri e 1 917 saui an uari e 1 918. El i za u Ş ţ u, cusoa cr ăsacufiusăuşicuen gl ezoai cal ui , pet recu se arn ia î n con ăcel ul l ui Cost i nescu ,î n sa t , dar î n pri măva ră s e mut ase nîpavi l i on ul eide l emn de p e coa st a,deasu pra San at ori ul ui . El i za er aî ncân t at a de n ou a ei i nst al aţ i e.Di n pri sp ă, î şidomi na î nt rea gaî mpărăţi e şi put easă şideai l uzi i l e uneinet ul burat e st ăpâni ri . Erau î n bună part e l i uzi i , că cil ucru ri l e n u mer gea u aşacu m t reb ui a şicu m ar fi vru t dân sa . Aver escu î iî ncr ed i nţ ase, di recţ i a San at or i ul ui , pe cân d com an da î ncă r A mat aa i I a,dar du pă o bi cei ul săuî i mai al ăt urase şi un coţ carn î per soa na l ui Teod or el Dea nu, com nat ul l ui Mi t zi Fi sch er şi pri n urm are om de ca săde a il ui . Del ea nu î ncu r case t oa t e soco t el i l e San at ori ul ui , casăpui e p e a l e sa l e a l punctşi„ Domni ţ a” î mi ceru se i n d i arn ă un om de n îcr ed er e şi dest oi ni c ca sa pună a l rân dul l ui şipe D el ean u l a p unct . Î i recom an dasem pe Pean u, ad mi ni st rat oru l nost ru de a l B r east a ce unput use r ămân e a l post ul său , fii nd ard el ean , şise ef r ugi ase cu mi ne a lI aşi . Pean u sa pus p e muncă, a ă fcu tt r eab ă,a p us p e D el ean u cubot ul pe ab l e,dar de aci sa t ras r u a oa men i l orl ui Ave r esc u de casă mpot îri va m ea, după cu m cr edcă şi a l ui Averescu î nsă şit otde a l Doa mi ţ a sat r as,că cima su rp rn i s n ît r o zi ( so sse i t i pt i l pri n pădure, pe p ot ec a ceduce a de a l vi l a Al bi ni , de-a l ungu l Bi st ri ţ i ei ,l a Sanat ori u) î nt r o co nver sa ţ i e cu„ Domni ţ a” ce a i p ăru t preai nt i mă. Era g eos l f oc şi bănui t or ca oţ itbăt râni i , r Bănui t or a er m şieu , dar cel puţ i n nu eram gel os, şiast aaf ost su peri ori t at eameaasu pra l ui ! Dar să l ăsămr oman el e. Pen t rumi ne E l i za u Ş ţ u er a em f ei a pl i nă de arm f ec a r că eipr eze nţ ă m îi pi r on ea gâ nduri l e şinu l el ăsasă şii a zb oru l dep art e că t re i n ţ ut uri l e doru l ui , gri j i l or şi proi ect el or cemi părea u pe a t unciner ea l i zab i l e şi mă î nt ri st au. Erau aşade f ru moa se a mu l l e i st ri ţ ei ,cu er aoch at â tei deal graţ i oa să Dom i ţ al î nei hb ai n el e ei aa l b e cru ci ul i ţ a roşi eri p eB ru f n t e, i i b aşt ri şi cun pă ru ă l a i , era t ât cu de dul ce ar i ba p e car e n e u lngeam , eucucap ul pe gen unch i i ei ,î ncât nu mai cer eamcer ul ui ni mi c! „ Fru moasel e zi l e de l a Ar en j uez” au avu tî nsăşiel e un sf ârşi t . Feri ci rea Români eiMaria î ngh i ţ i tt oat e eri f ci ri l e n oast re ă mru nt e,şi ,î napoi aţ il a Bucu r eşt i , ni ciDomni ţ a ni cieunu neam maigân di t să reî nvi em cl i pe ca cel e î n ca re e n ră co rea m f ru nţ i l e n î apel e c rst ial i ne a l e B i st ri ţ ei … Laî ncepu t mă pof t i seşimă găzdu i seDomni ţ al a San at ori u. Î mi dedese o od ăi ţ ăî n pavi l i on ul ofi ţ er i l or şi mâneamcudânsaşicuaiei . Cu od ăi ţ a – ca vai
de ea, cupa t ul eide s cân duri mam maiî mpă cat eu , darcumân car ea! Domni ţ a er a del i ci oa săl a con ver saţ i e şi pe arb i ă– d ar ca gosp od i nă, săt e f er ească Dumnez eu ! Bucat e n icom est i bi l e şi o mur dări e – cu r atgr ecească! Pe cân d scri u acest e rân duriî mi t recenaî i nt eaoch i l or o scen ă ce m ăî nvesel eşt e şi acu m, după at âi ţ a an i . Mân eam( vor ba vi ne! )î n pri dvoriş se ser vi se n u pui de gă i nă, un nen or oc i t pui de gă i nă sl ab şizd r en ţ ur os,t ăvă l i t pri n t ăci uni şipri n cen uşe şi j umul i t numaipe r t eisf ert uri . Deod at ă,un cot oia sări t pe masă, a şt erp el i t pui ul de p e a f rf uri e ş i a şt ers-o el cu î n di nţ i ! Al ea rgă după hoţ! Domni ţ a, sp ri nt en ă cao c ăpri oa ră, a ţ âşn i t de p e p ri dvor şi î n t r eimi şcă riera câ t pe a cisăpri ndă cot oi ul ca re â ţra pui ul pri n ni si p, şinu put eaf ugidest ul de r ep ed e cupovara ui .l Cân d a vă zu t mârt anul ce1 aşt ea pt ă a ăsa l t pui ul , şiţ op pe o r st ea şn iă! Domni ţ a al uat f ru mos u p i ul , 1a s cu t urat bi ne d e n i si p şil a. Aşezati arpef arf uri e,î napl auzel ecel ort r eil i hni ţ i :băt râna,copi l ulşi en gl ez oai ca! I n zi ua a cee a mam f ăcu t bol nav şi nam mân cat ! Nen or oci reaer a cănu m ă put eam„ com pen sa” ni ciî n or aşcăci î nt oat ă Pi at ra nu er a un r est au ran t aborda bi l şit oa t e d eb i t au numai por cări if ără nume.Cu mân car ea am duso p r ost de al t mi nt er i ,t ott i mpul pe mal uri l e Bi st ri ţ ei :l a Aver escu cât am st at ra e sămor e d oa fme.La dânsu l er af oa rt e cu r at , dar u n punea i n mi c p e masă . Făcea r egi m şit e si l ea, să1f aci cudân su l ( „ î n i nt eres ul să năt ăţ i i dt al e! ” ) şi ţ i da t rei f oi de s al at ă şit rei fire e d maca roa ne fiert e n î apă f ără unt ! Aver escu aj unsesei el ea p pe o ase, dar S i gn ora l ot Ci l da nu şt i u cu m f ăcea căci rama şeseăsu gr l i e – pr ob ab i l că m ân ca e p ascu ns. Cân d mă î nt eţ eaf oam ea, ce ream„ For du l ” ge ner au ll ui şimă du ce am l a Rosn ov , unde î „ ncasam ” pen t ru maimul t e z i l e. Ca sămă î mpi ed i cesămaicob orl a San at ori u, l a o dou a ven i r el a Pi at ra ( căci mă o ttduceam şiven eam ) gen er au ll ma si l i t să rag t l a d ân su l . Mi a dato od ai e excel en t ă, dar h ci ar cupăst răvi i pe ca r eit ri mi t eadi n câ nd î n câ nd Al bi ni ma ăsat l cu m spu sei să m orde oam f e.Ceea ce ar nfi f ost ni mi c,darl ucr u nesu f eri t , mi a o t răvi t şit oa t e vi zi t el e a l D oa mna. Cum mă ved eacă l p ec – şi mă pân dea– mail ăsasă r eacă t zecei nu mt e şi î şil ua pi ci oa r el e a l sp i nare r sp e S an at o u. Un n sf er td e ceas pă d soseam eu , sosea .escu Î ncân t at ă dea e a ces man ej ,ri Dom i ţ a se r ăp păd ea u e d â rce s; r âd ea e d gel ozi a u lşi i Ael ver şi r âd e dt nasu l de u n cot pe car e1f ăceam eu . După cât eva zi l e,am mul ţ umi t gen er al ul ui pen t rugen er oa saosp i t al i t at e şiam şt er so -,nu maişt i u unde,l a a Işi saul a G eosen i . Cân d mam î nt orsa l Pi at ra, nam mai pr even i t pe n i men i şimi am î nch i ri at o o dai e,cu r ăţ i că e d al t mi nt eri ,î n or aş.Î n ca savech i ul ui meupri et enpol i t i c C orbu , şiaşacel puţ i n am f ost l i berpe mi şcăr i l e mel e.Mă n îvoi semcuPean u car e v en ea săăm previ e,î ndat ă ce l eca p gen er au ll – şi at uncimă d uceam eu ,l a D oa mna şi l a Domni ţ a…
Nu erau nsă îoa tt e zi l el el af el , mai er au şi zi l eî n ca r e mă l ua u nul sa u al t ul î n ex cu rsi i ' şiaşaam vi zi t at mai t oat e mp î rej uri mi l e P i et rei ,f ără ăsaj ung î nsăni ci od at ăl a Bi ca z.Di n ca uza r p ezen ţ eiFami l i eiRega l e.Mai erau şizi l e n î caree ncert am, şiî n acel e zi l e,casămi î mpac su flet ul ,î ncep eampri n ami î mpăcast omacu l ,l a R osn ov , bi neî nţ el es. Şi mă cu l camcust omacu l pl i n şicu i ni ma gr ea… Di n î nt uneri cu l ui t ări iî mi răsa r , cascen el e unui fil m î mbucă t ăţ i t , f rân t uride ma i gi ni al e că ror l egă t urisau ru pt dar a că r or nt i en si t at e n u şt i u pen t ruce ersi p st ă. Past el urivi u col orat e ce se nî că păţ ânea ză i şse ga aţ ă pe pereţ i iî nt unec aţ i şif ugi t i viai t i mpul ui ce es ot t ud ce…Văd ast f el– n ît r un amur g p l i n de u lmi nă,mă p l i mbam pe su b an i ni , dea u lngu l Bi st ri ţ ei– v ăd ast f elşipar căaud şicl ocoti şu l apei– sc ăl dat ul uneini mf e a l bă cal apt el e, prop t i t ăî mpot rva i cu ren t ul ui casăno a il a val e d e u meri i unor au fni arămi i ; er au doi , di n care unul cuf aţ ă d e a ţp . Era mul tl ău dat a G on g,pe car e n o văzusem î ncăşiacăr eicunoşt i nţ ăam f ăcut oast f el ,î namănunt e,căcigoal ă di n cappân ă n î pi ci oar e,nu ascu ndeani mi c.Mă op ri se m, căci r ec unosc use m î n „ f auni ” pe b uni i meipri et en i , avo ca ţ i i EmanuelPant azişiRosen t hal ( ca re f ăcea pe a ţp ul ) . Rareor i am văzu tf orm e maiarm on i oa se şi maiper f ect e caa l acea st ăt ânăr ăf emei e,ca r eşibăt eaj oc d e e l e.Pe a t unciera soţ i al ui Ti bi că Romal o1 , dar e d at unci , di n braţ e n î braţ e a că zu t pân ă n î al e evr eu l ui Li t mann, ant r ep ren oru lj ocu ri l or e da l S i nai a. 1 Gon g Zi ssu , er a fii cadi n pri ma căsă t ori e,cuun Zi ssu , a domni şoa r ei Păi an u, sor ai ngi ner ul ui Păi an u. Di nt r o adou a că săt ori e cucam ar ad ul meude st udi i de a l P ari s,Di m. Comşa ,a a vu t al t ă a ft ă, f ru moa să i şdânsaşit otat ât de cel eb ră, EUa, ca r e – efl dorată e S d t ri j Chri ssovel on i . — A u latsu ccesi vî n căsă t ori e pe Hen ri Mân u p ( e acest a 1a datgat a pri n vi aţ adest răbăl at ăcei ai mpuso)şipePui uDumi t rescu.Gong,dupăcea di vor ţ atde R omal o al uatpe Jean Ni cu l esc uDor ob an ţ u. Mait ân ăr ac d ân sa, de care i vorţ a a dt , de asem en i . Văd pe un băt r ân n eî ndupl ecat , cu o ţ ăcă l i e al bă şio red i ngot a neag ră,ce se i n ţ ea e d et mori i ne î ca uscai mi ţ âşn ea cal e d mi amu lmea m ai dragă cacel e sp eri mp i nn se e d şi u n r eso rt cenî sa r di n cân cu t i aî l or ,er cu l e d esch i zi cap acu l . Pl i ct i cosn î aşamăsu ră n îcât de mul t e ori mam gân di t să1 aru nc n î Bi st ri ţ a ca ă s sc ap de el , Gri go r e Tom i da f usesedmi ani st rat or n fi anci ar şi , de cu r ând sco s d i n sl uj bă cat âmpi t , se ni st al ase alPi at ra, deven i se ver a esca n şi con vi nsesee pgen er al de n îal t el e sa l e cu noşt i nţ e n î mat eri e d e fi nanţ e şi de eco nomi e p ol i t i că . Averesc u î i co nf ru nt ase eo tri i l e cual e u li Ri cca rd o, l e gă si se „ ad ecvat e” , şica e d ob i cei mi 1t ri mi sesei em sămă descu rc cue L am cân t ări t î n dou ă mi nut e,l am si ct i ri t . Dar si ct i ri t , a deven i t şimai sca i , şinam put ut săscap ă de d ânsu l ni cidupă ce m a părăsi t Pi at ra,căci mi a scri s e rgu l at ,
pagi ni şipagi ni . Mi a scri s e rgu l att i mp de a pr oa pe 5ani , pân ă am păr ăsi t Part i dul Pop oru l ui . Ce ori bi l ă ami nt i r e! Vădpe Thea, rumen a şibl on da cam ei r st ă a gen er au ll ui , cut ava cuceai , i nt rân d d i mi neaţ a n î cam ea r mea i şmaivăd m cuaşe zam t av a p e măsu ţ ă şi pe Theapegenunchi imeişicum buzel emel esebucuraudeexcel ent ulcozonac. — Con t ri buţ i e per son al ăaî ndemân at ecei f et el af eri ci reamea– şide buzel eei ,cont ri buţ i ameapersonal ăl aaceeaşif eri ci r e.Theaeraf at ăcumi nt eşi se su punea al o ta t e… Şi al ăt uride Theaî mi răsa r eî n t oa t e amăn unt el e eibuna şiî ngăd ui t oa r e doa mnă C l ot i l da,cumust ăci oa ra ei , urcân duse nt î r un Ford, soi os, sau cobo rân d di n el , ve şn i c n î drum spre saude a l u na d i n nen umăr ae te l aşe ză mi nt e d e a j ut orare răn ai ţ i l or , a co nva l es ce nţ i l or , a bol navi l or ,a nemânca ţ i l or , a nesp ăl aţ i l or e p ca re e l n ît emei ase nît oa t ăr egi uneadi nt r e Pi at ra,Bacă u şiRoman . Aver escu f usese răţ cu i t di n f runt eaGuver nul ui şia arm ae t, idar d na Aver escu con t i nua săse u b cu r e d e o ta t ă con si der ai ţ a şi si mpat i a Fami l i eiRega l e ş if usese men ţ i nut ăî n f ru nt eat ut ur or n i st i t uţ i i l or şi soci et ăţ i l or nt î emei at e sau con duse, di n t oa mna an ul ui 1916. De căt re d ân sa. Admi r abi l af emei esef ăceacănuvedeni mi cdi nt otceseî nvârt eaî nj urull ui „ Al essan dr o” , ca uf st e,pân ă n î casa,ei unde ap roa pe aj unsese ăs n u maifie st ăp ân ă;nu avea nsă î ecât d un scop , pream ări rea ul i„ Al essan dro”– n u urm ăreadecâ to i dee să if acăvi aţ a câ t de p l ăcu t ăî n ca dru l ob i cei uri l or şi păca t el or u li . L' iî nch i nasevi aţ a ei , pe c are nîregi st ru l că sn i ci eiren unţ asesăo maival ori fice şi aşaa ăcu f t pân ă a m uri t , ca ooa r bă su pusă ăp st ân ul ui pe car e şi 1 al ese seî n t i nereţ e.Parcă t ot i n bel e p e c are1 f ăce aî n af ară lî Făcea casăii ert e Dumnezeu t otrău l pe care1t ol er aî n casă . Făr ă să vorbi m ni ci odat ămail ungî mpr eună,am î nţ el esodemi nune,şidânsa pri cep use că o n îţ el esesem , şiun f elde p ri et en i e a scu nsăsa născu tî nt r e n oi , pri et en i e ce naî ncet at ni cidupă cej nj ţ m^ert at cuAverescu .„ Aşae' el ,t r eb ui e să li eicu m e,î n f on d nu e rău , dar e ab sl f aţ ă de u nel e d i n pat i mi l e sa l e” . Coa na Cl ot i l da î şived easoţ ul pri n oc hel ari i uneiaf ecţ i uni ca r e mi e mi î l i psea u. Era rău ,dcu coan ă,l n er b u n , ău ,d oc! Vă R os novu ,uvă daPi a t r a ,z vă d Bel acă ul cu orf fot ea l al or , vă d zeci l e de car ag hi oşi care băt eauşosel el e cuau t omob i l e mp î rumut at e al er gân d ba a l Bi caz, ba d upă B r ăt i an u saudupă A ver escu l a P i at ra – oţ t i după câ t e u n gh el i r i med i at sa u vi i t or , că cit ocm ai bi ne n u se sch i mbase i nc n mi î rost uri l e n oa st r e pol i t i cesa u so ca i l e! Ca săî nch eiacest su cci nt bi l anţ , voi evo caacio ul t i mă vi zi une că rei a, poat e,că u n maii nfluen ţ atpri nt r o an umi t ă op t i că a om m en t ul ui , am aj uns s ăi dau o mp i or t an ţ ă p e car e desi gu r nu o mer i t a.E vor bade o m aşi nă,de n u f ur gonşide u n vagon ,t renr edu ş^ u d pă cu m se ede, v l a u l t i ma exp resi e a n uui
t ren ,t r ence ser ofi p l al a st ân gameape ori zon t ,t r enf ant omă ce nî ai nt a cu greu caşicu m ar fiavu t de u lpt at cut oa t e a dver si t ăţ i l e.Î mi aduc p erf ect ami nt e ocu l l şizi ua. O bi rj e evr ei ască î nhămat ă cuun ca l( t m) ă d uceagal ae căt r e R osn ov şi t r en ul ma a j uns şi maî nt recu tî nt r e D umbrava oşi Re şi Rosn ov. Era î n zi ua de 2 2i ul i e,şiera uzi a Regi neişit r en ul f ant omă ca r e a bi a se m i şca –u n şt i u pen t ru ce, căci mer geaa l val e – er a un t r ensp eci alce u d cea pe Margh i l oman î nap oil aI aşi , pe Margh i l oman care usese f aB li caz să f el i ci t e pe R egi nă î n numel e G uve rnul ui … Ni cio fi i nţ ă vi e n u se edea v î nt r en , de a l maşi nă şipână l a co ada va go nul ui , al că ru ii nt eri or eraerf pect vi zi bi l pri n t ran sp aren ţ af erest rel or cu pl at e.Se ved e cămeca ni cu l ,f och i st ul şi con ducăt oru l se ascu nseser ă,că_M argh i l oman se nt î i nsese să se i h od nească, dar aşacu m se r a ăt a, t ren ul păr eago l . Acest t r engo l , ca r e a bi aî nai nt a' con t ra unorob st aco l e n ivi zi bi l e mi a p ăru t un mi nunatsi mbolalGuver nul ui su b car e ne afl am, şipâ nă acăz ut , nu mam put ut ni ci od at ă gân dini cil a Mar gh i l oman , ni cil at ov arăş i i să i de su f eri nţ ă, f ără să mi răs ară nîmi nt e ren t ul go l ce âg f âi a maij os dgD umbr av a R oş i e! Zi ua Regi nei ! A ost f si ngu ru l an nî car e nam f el i ci t at o,de câ nd nvam î napoi at î n ţ ară şiam i nt rat î n pol i t i că– d ar prea e p s urt ase rău cunoi , cu Averescuşicumi ne,î nai nt edepl ecareanoast rădel aGuvern.Anul1918af ost de a l t mi nt eri pen t ruRegi na noa st ră un an de grel e n îcer cări . La î ncep ut ul i ern i i sa vă zu t nevoi t ă săt r ea căpri n cel e mai mariumi l i ridi n câ t e of emei e ca dânsaput eafi si l i t ă săt r eacă : săren unţ e a l vi su l de aj ucaun r olmar e.Căci acea st af usese ai nt i caput er e ca r e ou s sţ i nuse ot tt i mpul r ăzb oi ul ui . Se vă zu se acl amat ăî mpăr ăt ea sat ut ur or rom âni l or , şiau ven i t zi l e g rel e n î ca r e af ost amen i nţ at ă sănu maifie n i mi c,ni cimăcar a sor sa u mama răn i ţ i l or ,î n al b î mbr ăca t ă şicucri nul î n mână, că cinu mai er au răni ţ i şise vest ej i seră oţ it cri ni i … Cunoscu se u d rer ea e d a ved ea e p ova t răşu l vi eţ i i sal e,pe B ar bu Pri nţ ul ,r ăci nduse aţ f ă de r f en ezi a eidi n poru ncal ui Br ăt i anu, un al tt răd ăt or , şimaif usesel i t ă, sidân sa, care nă pâ at uncinu se su pusesei măn n ui , să se î nch i ne î n f aţ a cel or p e,ca re iî di sp reţ ui seşiî i ura, săl e su râd ă. Să l e mul ţ umeas că i şsă s t rân gă m â n a… Odat ă cu ncep îel er e an egoci eri l orde pace o părăsi seşit oa t ă ceat a eide pri et en i st răi ni ,l ume măru nt ă şif ără mar e val oa r e,dar est p e ca r e d omnea, ca r e s e â ţra aIpi ci oa r el e e i şif ără e d c ar e n uşimai gă seaech i l i bru l de zei ţ ă at op tut ern i că…Nu vor bescedF l er s şi de L uyn es, care au f ost desi gu r pri et en i i eidevotaţ i , dar ca re au f ost şiai noşt rişica r e d e a l t mi nt eri nu se mest a eca seră î n rân t aşu l fil ant rop i c,î n cl ănţ ăni t ul prot ezel or şi cu t i i l or d e co nse rve, î n t ot t ea t ru l or ga ni zatedcâ ţ i vai mbeci l i nep ut i nci oş i su b pr et ex t„ de a sst ien ţ ăa f r on t ul ui ” . Fl ers şi Luyn esnau pus p i ci oarel e a l Coţ oen f eşt i , de a l t mi nt eri păr ăsi ser ă Mol dovancă î i d n au gu st1917.
E denecr ez ut , darasu pra Regi neipl ecar eaunui Fl er s sau u anui Lu yn es a a vu t maipuţ i n ef ect decât pl ecar ea n uui op ări t ca ak Beramer i can ul , unui gen eral Bal l ard, en gl ez şi el , unui Anderson , unui Candol l e d e vesel ă ami nt i r e. Pri nt r e ca ragh i oşi i ca r e senvâ îrea tu î n j uru l Maj est ăţ i i Sal e,dna Nevru zKhan mer i t ă omen ţ i une speci al ă.Ar mean că ogat b ă d i n Romanse ăsăt c or i se u c un gen er alper san( Nevr uzKhan ) care ăcu f se cari er ă şiaj unseseri npan i i 1900 mi ni st rul a Roma.Acol oi am cu noscu t pe a mân doi , er au pri mi t ori , şi şi f ăcu seră oa oreca re si t uaţ i e n î soc i et at eai nt ern aţ i on al ă di n Roma. Al ăt uride gen er au ll per sangen er ăeasa l rmean a ca ăcea f gu fi ră d e do amnă şi î n t otcazu l , f oa rt e a ll ocu l ei , nu se n si gu r al i za ri pn ni cio e xce nt ri ci t at e.După 1904 nu i am maiî nt âl ni t . De at uncisau î nt âmpl atmul t e şi cân d am datdi n nouî n 19 17de dna N ev ruzKhan ,„ se chi s mbase boi er ul ” cu m Zi ceromân ul – şisesch i mbase şicocoa na.Boi er ul sesch i mbase î nt ru at âtcă m uri se, i ar văd uva ul iî şipi er duse cu t ot ul cu mpăt ul . După moa rt ea per san ul ui se nap î oi asea lR oman şise con sacraseod gosp ări ri if ru moa sei sal e averi . Al er gade d i mi neaţ a până seara e a d l oraş aţ l ar ă, di n Roman l aI aşi , di n I aşiî n Bucu r eşt i şiabi aî nt oa rsăî ncep eadi n nou .Î mbrăca t ă c a o că l ugă ri ţ ă, f ără s ă se fică l ugă rt ini ci od at ă, ascu ndeasu b ch i t i a, su b vă l ul şisu b rasa căl ugărească un su fletapri g şineast âmpărat . Fără cop i i ,f ără vr eu n i nt er es sp eci alpen t runi men iî n j uru l ei , a că zu t deod at ă cudragost eape F ami l i a Regal ă,cu m cad e cl oşca pe ou ă şina maiavu t al t scop î n vi aţ ă decât să j at u e pe R eg i nă î n t oat e n ît rep ri nderi l e ei ,i ar pri n t estam en tî n regu l ă şi al ăsa tt oat ă ave r eaPri nţ ul ui Ni co l ae. To ţ i aceşt i ca ragh i oş i erau i ndi sp en sa bi l i Reg i neifii ndcăî i domi na, fii ndcăerau t oţ i amor eza ţ i de d ânsaşise i u t au î n och i i eisă i pri cea pă şisă i ex ecu t e d ori nţ el e,fii ndcăera u t oţi cu ceri ţ i şicu cern i ci , şidresa ţ i sănu con t razi că i n ciun cu vân t căzu t di n au gu st el e sal e b uze. Even i men t el e di n pri mel el uni al e anul ui î mprăşt i aseră pe t oţ i aceşt i pri et en iî ncer caţ i– n am en umer atmaisu s d ecât pe cei maide seam ă1– şi Regi na a rf î rămas n si gu r ă n î braţ ee l do amnel orsal e de oa on re da că u n sar fi d i s, ca m î nven aceea şi e, î n ai na t ea ei ,si b raţ el el b vi gu r oa se l e a co l on el uat l u, idar Besch oyl e^C r ed că a t uri er uvrem l can ad i an f ost n gu ru ărba t care a om i d n care a omi d natcom pl ect , pân ă a l si der al e,aceast ă n ob i l ă şimân dr ă em f ei e. Şt i rbeia avu t o co vâ rşi t oa r e n ifluen ţ ă a su pra ei , 4ar na d omi nat o n i ci od at ă. NumaiBoyl e a ăcu f t di nt r î nsa ce a t . vru Ori , şiî n ac est sen t i men t ca r e sa dezl ănţ ui t asu praeicao vi j el i e,Regi na at r ecu tî n 1918 pri nt r o g reancerca î r e.Î n i ul i e,pe câ nd eraasp oet el e Maj estăţi i Sal e a l Coţ of en eşt i , Boy l e af ostdoborâtri n pt r o co nge si t e c ereb ral ă, şier a sămoa r ă. A t r eb ui t con st i t uţ i a u li de b i vol ca să scap e n u numai de moa rt e,dar şi de p aral i zi e,că cisa vi ndeca tî n câ t eva l uni şiun an mai t ârzi u
ni men i nar fiput ut să-ş i dea sea ma căomul acest a, dârziş voi ni c,f usese a l dou ă d ege t e de oart m e.Regi na 1 Pri nt repri et en i iî ncerca ţ i , dar nu şi ca rag hi oş i ,t r eb ui e număraţ i şi mar ch i zu l de N i col ai ( deco rat cu„ Mi hai Vi t ea zu l ” ) şicon t el e d e R och ef ort . Pe o t reap t ă mai j os med i ci if r ancezi de a l Coţ oen f eşt i ; doc t ori i Deva ux, Champi on ni er e,Ven i l l et , Vandesca l şiFerr eyRol es. Pov est eşt eî n e l sa l e cu m a o f stl ov i t pri et en ul , ca e dt răs net– şici ne şt i e săci t ea scăî nt r e â rnduripri cep e o ta t ă drama su flet ea scăca r e ar ăsco l i tî n acel e ceasu risu flet ul ui dej a a t âtde am ărât . La acest eî ncercări desi gu rf oa rt e dur er oa sepen t ruo fir e sen si bi l ă, dar t recăt oa r e,an ul 1918 t r eb ui a sămaiad au ge n u a,care di n nen or oci re,na mai av ut ni mi c vrem el ni c n îî nf ăţ i şa r eaei . Fugaşică să t ori a Pri nţ ul ui Carol l a Odessa ost a f pen t ru Regi na Mări a o ovi lt ură d e măci ucă. O ran ă sa d esch i s n î su flet ul ei , şinu sa mai î nch i s,că ciî şipusese t oa t ăî ncred erea î n î nt âi ul ei născut… Cu oa tt e acest eî ncercări di n punctde ved ere pol i t i c,Regi na Mări a sa purt at er oc i m ai dep art e şi t oa t ă va ra a nul ui 1918. Mul ţ umi t ă ei , ap r oa pe numaimul ţ umi t ă ei f ap t ul nu sa su bl i ni at dest ul – R egel e Fer di nan d a ref uzat l ui Margh i l oman şi amân atrat i ficare a păci i de l a Bucu r eşt i , pe care nemţ i i o cer eau cu oi nsi st en t ă amen i nţ ăt oa r e.Dacă 4taV Regel e narfi rămasdecât su b n i fluen ţ al ui Şt i rbei , şia l ui Brăt i an u a ( { j /ţ Pf ” u l i Şt i rb e, isi nguradi rectă , era f oart e şo vă i t oare nîace ast ă pri vi nţ ă, o *. Afirm î ncăo dat ă1 ) – e maimul t decât prob ab i l căarfi ceda t pr et en ţ i i /< l or u Gver nul ui său . NumaiRegi na 1a mp îi ed i cat să ca dă n îi sp i t a şi sa y ^i aşeza t ast f elpen t rua dou a oa ră2cact i t ori t ă a Români eiî nt r egi t e şi caAJ^ una di n cel e mai marifigu rial e st Iori einoa st re n aţ i on al e – u n o Pu„
1918, pe p l anul al doi l eaCob or alBucu r eşt iî n r ecu noa şt er e n îapoi at l a a Işi pen t rumut are, f ac o l t i u mă vi zi t ă a l P i at r aNeam ţ Spre B ucu r eşt i cu cal ab al âcu l şicuMar gh i l oman î n t r enI nt r ar ea ri t umf al ă aarm ae tiî n Bucu r eşt i Mi si unea r a del en ească est sech rat ă d e B răt i an u Pl ec cu Aver escu sp re B reast a şiSeve ri n. Î n a dou aj umăt ae ta I ui sep t embri e mam î nap oi atdefi ni t i vl aI aşi , căci î ncep user ăl ucru ri l e să se cam sch i mbe p ar al elcusi t uaţ i a de p e r f on t ul de vest .Guvernulobăgasepemânecăşinumaii nsi st ani cielpent rurat i ficar ea păci i . Mar gh i l oman nu sa sfi i t ch i ar săî ncerce o sch „i mbar e a l a fţ ă” şisădea , î nai nt e d e acăd ea, ordi nul de o cu par e mi l i t ară a Bucovi neiceea ce a i perm i s mai t ârzi u săse au lde,că e pâ l ngă a B sa rabi a „cu ceri se” ( ! ) Români eişi Buco vn ia! Şt i ri l ef ranţ uzeşt iî ncep useră săr ăzb ea scăt otmai numer oa seşiî n a I şişi t oţi ce i ca re use fseră si l i ţ i săpl ec e c apul ,î nce puse ră ăs 1 ri di ce. Î n sch i mb, ce i ca re e nu laseră î n pri mi re, l a so srea i l or di n Bucu reşt i , se nt î ri st aseră de ot. t Uni i şmech er i di n t agm al ui Margh i l oman î ncepu ser ă ch i ar săşipr egăt ească t recerea de ce al al t ă part e abari ca del or . Aşaau f ăcu t o s pre i l p dă I . Pet rovi ci 1, di rect or gen era l al Te a1 Pet r ov i ciî şipr egă t i seca l eapri n ă rsu năt oru l di scu rsceţ i nusel a î nmor mân t ar ea ul i DeTavr an cea, î n numel e G uve rnul ui , di scu rs n î car e ev ocase umbra l ui Şt ef an cel Mare şi vi su l nost rumi l en ar… Trel or( a că ru iî nt rea găvi aţ ăaf ost numai t ea t ru ) , Cort ea nu, Mi şu Seu l es cu 1 şial ţ i i . Pe câ nd „ ant ant i şt i i ” di n a I şiri di ca seră ca pul şi 1 purt au cuese vl i e, ap r oa pe sear ă cusear ă a l re vi st a Di Gran da al ui Sol omon escu , pri ma re vi st ă î nt r adevă r cuduh, de a l Nazat al ui Mi t i căRoset t i Ţdi n 1888! ) , şiul t i ma – p e câ nd ne n îvâ rea tm t oţ i deget el e mu ( l ţ i pen t rucănu put ea u „ î nvâ ri t ” al t ceva ) şi aşt ept au să e n p i ce ara p nî gu ră,pe cân d gu ver namen t al i il i ch i dau , pe cân d St at ul nost ruMaj or şi mi l i t ari ir el uaseră p e a scu ns e rgru pareaşiî nca drarea f orţ el or cee nm ai rămăseserăr on – t uri f l e germ ane,aust ro-u nga r e,bul gă r eşt i şi t ur ceşt i se r p ăb u şea ue î ncet r si gu r…oct Eve ni men t el e car auda r u mat î n ombri e şinoi embri e arcer e pen t ru afi numair ez umat e,un vol um. Cum eunu sc ri u aci dec âtami nt i ri l e mel e per son al e voi con t i nua săad uc n umainot e com pl emen t ar e,l ăsân d al t or a să scri e I „ st ori a” pe b aza ocu d men t el or şi dat el or ofi ci al e,cuat ât mai mul t , cucâ t , fii nd şieucu pri ns p ri n f orţ al ucru ri l or nîexcl usi vapr on unţ at ăî mpot rva i l ui Averescu.Nam avutni ciopart edi rect ăl at otcesaî nt âmpl atî nai nt eşidupă prăb uşi rearon f t uri l or . Nu voi povest i pri n u rm ar e ni cisosi real ui Vi ct orAnt on escue d l a Sal on i c, cuun aer op l an con dus d e avi at oru lf ran cez oel N şini cidesp re mi si unea ul i
care urm ărea i sch mbareauver G nul ui Mar gh i l oman şir el uar ea ost i l i t ăţ i l or î mpot rva i Cen t r al i l or . Nu voi povest i ni cidesp re că der eal ui Mar gh i l oman şi desp re n umi r ea ul i Coa ndă d ecât unel e n ît âmpl ări l ăt ural ni ce, si mpl e n ot e care vorput eadapoat emaibi necol ori t ulacest oreveni ment edecât„ I st ori a”ofici al ă şisea că . Cu asem en eanot e per son al e şil ăt ural ni ce, despre cel e cesau a mi î nt âmpl at l a noipână l a sf ârşi t ul anul ui 1918, voi î nch ei a de a l t mi nt eri ca pi t ol el e A „mi nt i ri l or” mel e n îch i nat e R ăzb ou il ui – căci nam mai avu t ni ciun amest ec i r d ect î n even i men t el e ce au s-su cced at . Şi voi î ncepe pri nar eprodu cedou ă docu men t ei nedi t e.Unul , di n 9/2 2 oct ombri e 1 918, e scri soa reaadresa t ă de gen er al ul Aver escu Regel ui – cel ăl al t , di n 2 noi embri e st {i l nou ) 1918, e oscri soa r e d i n Pari s 1 Mi şuSeu l es cu , mi ni st ru definan ţ eî n Guve rnul Mar gh i l oman , demi si on ase î n i ul i e fi i ndcănu voi se să se acă f ărt p aşl a excesel e G uver nul ui î mpot rva i l i beral i l or , şimai al esî mpot rva i Bănci i Naţ i on al e.Seu l escu sar et r as î n acel aşit i mp şidi n pol i t i cami l i t ant ă şina mai vru t săse nî scri e n î ni ciun part i d până l a sf ârşi t ul vi eţi i sa l e. Pe care mi a ad r esat o Oct avi an Goga . Scri soa real ui Aver escu arat ă pozi ţ i a pe ca r e L i gaPop oru l ui î nţ el egea sao i aî n preaj ma mari l or even i men t e ce seregă pt ea u – a ul i Goga , păr eri l e o amen i l or esp dr e n oicuop t zi l e n îai nt e d e Armi st i ţ i uşidesf ârşi t ulRăzboi ul ui .I at ăscri soareal uiAverescu:„ Si re,I n ca l i t at e d e ost f et sf ni c a l Coroa nei , so cot că est e odat ori e d i n part eamea , că t r e Tr onşicăt reŢară,săpunî mpr ej urări l edef aţ ăl aî ndemânaSuveranul uiunel e el emen t e ca r e,l uat e n î co nsi deraţ i e,ar put eaco nt ri bui l aî nvi ngerea mari l or greu t ăţ i act ual e. Î n cel e de maij osnu se refl ect ă numaiop i ni a meaper son al ă,darşiceea a u tt ur or acel or car e mă o noreazăî ncu cr ed er ea or l . Even i men t el e di n af ară ad uc necesi t at easch i mbări i neî nt ârzi at ea Guver nul ui de a zi ,i ar , al căt ui r eanou l ui Guver n est e och est i une,di n cau za î mpr ej urări l or e da fţ ă, de oi mport anţ ă vi t al ă pen t ruţ ară. Sen t i men t ul gen er acă lest eva ca nou l ver n e f el com pus î nn cât prezi nt e ga r anţ i i si gu re p ut ea ă sGu d om i n e să si t ufi a ţ i aast n i t ern ă şi să u să pri mej dui ascăpe d e a l t ă part e n ît runi mi c n it eresel e ă ţri il aî nch ei erea păci i gen eral e. Di n ace st di n urmă pu nctdeveder e sei mpu ne caGuver nul sănu c on ţ i e el emen t e ca r e sănu fie p ri vi t e cusi mpat i e şi î ncr ed er e d e G uvern el e a l i aţ i l or noştr i ;i ar d i n punct ul de ve derela si t uaţ i eii nt ern e est ei ndi sp en sa bi l ca Guver nul sănu con ţ i e el emen t e ca r e arut p easăpr ovoace ri t aţ i iî n masa pop oru l ui , că ciî n act ual a st ar e asp i ri t el or cea mai mi căscâ nt ei e p oa t e săai be urmăr i nemăsur at e.
Cu sc hi mba r eaGuve rnul ui sevapr od uceo sc hi mbar eî nse mnat ă at âtî n pol i t i canoast ră ex t ern ă câ t şiî n ceai nt ern ă. Deoa rece sch i mbul de rat i fică rinu saf ăcu t , şideoa rece si t uaţ i a aziest e cut ot ul al t a decât aceea cân d sau î ncep ut negoci eri l e d e p ace, desi gu r că r ap ort uri l e d i nt r e n ou l Guver n şiPut eri l e C en t r al e vor pfi use e p n oibaze. Guver nul vafi î ndr ep t ăţ i t a cer ei med i at a evacu are aţ âri i proced ând î n acel aşit i mp l a rem ob i l i za rea ni u t ăţ i l or em d ob i l i za t e.Est e mp i ort ant , di n mai mul t e pu nct e d e v eder e,ca acea p er gen aă l săne găseasc ă cuarm ee ln î mâi ni şi , de se poat e,cu pi ci oru lî n t eri t ori i l e c e reven di că m1. 1 De com parat acest t oncucel di n con ve rsaţ i a meacuAve resc u, după î nt âl ni r ea m ea cu Kuhl man n, î ni an uari e p r ece den t ! Î n pol i t i cai nt ern ă, act ual ul Pj i r l amej u^va fi des i gu r di zo l va t . Col eg i i l e el ect ora l e vo r r t eb ui săfie co nvoc at e,pot rvi it Con st i t uţ i eimod i fica t e n î 1917, co mpl ect at ă pri nt r i i n decret l ege .^g^ gg i l g-y^ Lt reb ui f ăcu t ef ărăamest ecu l admi ni st raţi ei . Ar fi pri mej di osa secon si dera act ual ul Par l amen t nel ega l şia reî nvi a Par l amen t ul di zol vat î n mai1918. Sar esch d i de câ mp l i ber scu diţ i i l or asu pra r esp ect ări i Con st i t uţ i ei , ceea ce r a des cop eri Coroa na şiar a f ce ova d dă că put er eaexecu t i văsa dep ărt at de a l ca l eari gu rosl ega l ă. Acest e c on t r overse r a put eafi ex pl oa t at e cuava nt aj de a gi t at ori ir evo l uţ i on ari . — Kef orm a ag rară vaj r eb ui săfie ob i ect ul pri meil egi f er ăria nou l ui J^damen ţ . Pân ă a t unciî ndrumarea r e spsol uţ i a p roi ect at ă se va put ea ace f pri nj l sc i Lf cl ggs= _ Facu l t at eade a l egi f era pri n de cr ee t vat reb ui măr gi ni t ă numai l a ca zu ri l e de vă di t ă şiext remă nrp^ nt ă,pen t rua î nl ăt ura ch i ar şi ap aren ţ el e u nei gu vem ări arb j ^ej şia uneil eg i f eră rif ărădi sc uţ i il argi î n ca re oa tt e cu ren t el e pol i t i ce să şipoa t ă sp une p ăr er ea . Sunt al Maj est ăţ i i Voa st re Si re, prea pl ec at şidevo t at serv i t or ( ss) Gen eral A verescu f ost r eşed psă i nn t e a lC on l i u l u i du eri Mi next i şt ri ”e î — Ş gl i şga r ea ^ era abi l ă . Făr ă eso cot ea ssi că r a p ort l e ern n nou a ază f a p ol i t i ci i noa st r e,gen eraj ul _? | L şa , ca ă sd et erm i ne p e R ege să 1 al eagă şisă1 pună n îf runt ea ou nl ui Guver n, pe p r ob l ema i nt er nă.Căci î năunt rusi t uaţ i a era î nt r adevă r o f art e n îcu rca t ă şit ul bure. Ni cio f orţ ă pol i t i că orga ni za t ă n u se r p ezen t aî n co ndi ţ i i l e ceru t e p en t rua a f ce aţ f ă mp îr ej urări l or sol emne căt r e care est i D nul ne mp îi ngea. Even i men t el e el i mi nau de a l si ne part i dul l ui Margh i l oman , maimul t o gaşcă BgggQ Pgl â de a l t mi nt er i ,f ără ză va şif ără ră dăci ni î n su bst ratu ri l e p opul aj i ei .I ^art i dul Li bera l era î ncădest ul de bi neor gani zat ,daropreal ungaguvernareşit oat epăcat el ecucar ese
î ncă r case î n pr eaj ma şiî n t i mpul r ăzb oi ul ui î i at răseseră o ur ă neî mpăca t ă pân ă şi î n masel e pâ nă a t uncisu puse de a l a ţr ă.Toat ă u lmea n ave a d ecât un cu vân t pe b uze, de câ t e ori ven gavor ba de i l ber al i - – san cţ i uni i A rech ema pur şisi mpl u pe i l ber ai ll a Guve rn nu put ea nî sem na – du pă cu m a şi f ost – decât o provo ca re aop i ni eipubl i ce. Cga l al t ă ramură a Part i dul ui Con serva t or ,a l ui TakeI onescu,dupăcezbâmâi seoul t i mădat ăî ni uni e1917,numairepr ezent a î n 1918 decât o ep avă a t recu t ul ui , ab an don at ă p ân ă şi de con ducăt oru l ei , ca r e şi î mut ase ed si ul şist at ul maj or alPari s şi şit ăi ase p a r oa pe o ta t e l eg ău tri l e cuţ ar a.Un Guver n Take on es Icunarfi pă rut ni măn ui un Guve rn ser i os, un Guver n maial es ca pab i l săî nf ru nt e cu r en t el e n it ern e ceşif ăceau drum. RămâneaLi gaPop oru l ui – că cit oa t e cel el al t e gru păripol i t i cemai măru nt e,nu con st i t ui au part i de d e gu ve rnămân t şini cinu pr et i ndeauput er ea pen t rufiecare n el di e,si ngu r e,Li ga op Poru l ui avean u put ern i c cu r en t pen t ru dân sa, maial es nîmase –u n er a n îsă r o gan i zat ă şi ar fint î âmpi natşidân sa, i zo l at ă, maridi ficu l t ăţ iî n f ru nt eat reb uri l or p ubl i ce. Si ngu ra os l uţ i e ra ţ i onal ă er a un Guvemde coa l i ţ i e ca r e săcu pri ndă t oa t e el emen t el e p ol i t i ce ce su sţ i nuser ă războ i ul – G uver n care ne p er mi t ea să ne p r eze nt ăm uni ţ i at âtî n f aţ a al i aţ i l or n oşt ril a Pari s câ t şi î nt ruî nt âmpi narea f ra ţ i l or n oşt ridezro bi ţ i . Si ngu ra sol uţ i e raţ i on al ăaf ostnsă îî nl ăt ur at ă di n ca uzanemăr gi ni t eiambi ţ i ia l ui Brăt i anu şia put eri i ce a avu t săşi o mp i ună. Aver escu ar fipri mi t sol uţ i a, şini cinu ved eaal t a, i ar scr i so ar easana avu t al t sco p decâ t să şicr oa iscăun dru m că t r e p reşed i nţ i a acest ui Guvern de co al i ţ i e p e ca re1 soco t eai nevi t abi l . Am spuscăaapăsat ,casăaj ungă,pe„ probl emai nt ernă” .Aceast ă„ pr obl emă i nt ern ă” vadeven iî nt r adevă r ca l ul să u de b ăt ai e,casăcu cerească put er eaşi ca l cu l el e s al e n au f ostgreşi t e,că cigra ţ i e ei şi a aj uns s co pul , ceva mai t ârzi u decât sp er a,î n 1920, dar şi1a aj uns.T Răzb oi ul l ăsase nt r î adevăr n u îrm a u li mul t ă anar hi e n î sp i ri t e.Î n con t actcusl ăbi ci uneaşicunep ut i nţ a ca drel or su peri oa r e,zi l ni c a firm at e n î auzu ll or , al ăt uride n ăzu i nţ el e a l un t rai mai bun mărt uri si t e de t ov arăş i i ven i ţ i de pest e Ni st ru ,î n f aţ a măgu l i ri l or şi f ăgă dui el i l or l aşi t ăţ i i ofi ci al e cu nsă deeşt ant i căşi –să masel ei n oa st re ru rat l e, pân ăzvrăt aci su p ufl se şi am orf e, î ncep u ser ăpri să se dp ep e pr et nd ă. U n vân de ă r i r e su a de l ar ăsă ri t .Î n dezord i neasp i ri t el or , un si ngu r p unctfix:î ncred erea î n gen eral ul Averescudel acar e,oameni iî ncănevoi aşişiobi şnui ţ isăcerşească,nusăi a– aşt ep t au t ot .I ar el , Averescu , erai nb e h ot ărât săsp ecu l ezecea ast ăî ncred ere ca să serce u ât c maisu s… Numaică nînoi embri e 19 18 t rufia af ost ,l a cei de su s, maimare decâ tf ri ca: cân dl aî ncepu t ul l ui 1920 a deve ni tf ri camaimare ca t rufia,au ch ematpe A ver escu – ca săi scap e şi să1 dea ga t a! Î n acea st ă scr i soare a sacăt r e Rege, Aver escu urmări nd scop ul său preci s,se d ri i căşiî mpot rva i anul ări i Parl amen t ul ui l ui Margh i l oman casănu
sca pe B răt i anu di n cl eşt el e u jdecă ţ i i , că cicâ tt i mp se gă sea pe b anca preven i ţ i l or u n put eafi aşeza t şipe a m i ni şt ri l or . De su bl i ni at de a sem en eacă pen t rupri ma d at ă n îţ ara n oa st ră A ver escu pr op ăvăd ui eşt e n î scr i soa r ea sa ,î n numel e ega l l i t ăţ i i , gu vern ar eapri n decret el eg i . O su gest i e p e ca re ege Rl e s-a gră bi t săo f ol osea scă . E de a l t mi nt eri t ot ce f o a l osi t di n scri so area l ui Averescu,căcil ar eî nvi er ea„ Par l ament ul uidi zol vatî nmai1918”nusagândi t seri os n i ci odat ă; nar fif ostrep rezen t at e n ît r î nsu l ni ci unul di n noi l e i ţ nut uri al i pi t e.Lăsân duse odat ă maimul t ad emen i t de su gest i i l e u li Brăt i an u şi i nau gu rân d JR omân i a n ît regi t ă p ri nt r un Guve rn ce u nr epr ez en t a d ecât con t i nuar eagreşel i l or r ecu t t ul ui , Regel e acom i s omar e greşea l ă, asu pra că r ei a voir eveni . Pân ă at uncisăr ep r od uc şiscr i soa reape car e Oct avi an oga G mi at ri mi so d e a l Pari s a lî ncep ut ul l ui noi embri e. „ Pari s 2 nov . 1918 S t i mat e ami ce, I ţ i scr i u a cest e rân duri– care nu şt i u dacăî ţ i vor uaj nge almână – şi l e scri u pen t ruaţ i ar ăt a st raşn i cadecep ţ i e ce ave am ai cide vo it oţ i ca r e n îcăast ăzinaţ ii zb ut i tî ncăsădaţ i pest e c ap pe Margh i l oman şisă vă puneţ i de aco rd cunou l cu rs al eve ni men t el or . Si t uaţ i a Români eiai cie rel at i v b ună, t ot ul î nsădep i nde d e ceesa f ce alI aşi . Rol ul nostr u i nt ern aţ i on al nu se oa pt e rel ua decâ t pri nt r o acţ i une a lI aşi . Faceţ i deci t ot ul casăput em avea acest r ol . Răst urn aţ i Guvern ul ,t ri mi t eţ i ne a r del en i i pest e munţ i sădeadru mul mi şcări i , sădecl ar e u ni rea, săse con st i t ui e n ît r un Guvern caceh osl avi i( si c)şisăcea ră nt i erve nţ i a al i aţ i l or n î Tran si l va ni a. Nu vă l ăsa ţ i domi naţ i de mi cipat i mi ast ăzi , că ciri scă m t ot ul . Dacă nît i mp scu rtnu se em rar că i n cio a cţ i une n î Român i a şiî n Ar deal , cau za oast n ră ecom promi să. I ţ i sp un acest e d upă u lngidi scu ţ i il ămuri t oa r e cuoa men i i bi nevoi t ori nou ă a l Lon dra şiPari s.Noiam f ăcu t ai ciun com i t etpen t ru pr op aga ndă şil ucr ul mer ge rel at i v b i ne,dar nî căo dat ă numaidi n ţ ară poa t e ven i scăp area. I nsi st ă t e o rg e p ân l gă gen er au ll Ave r esc u săşiaru nce nîcu mpăn ăt oat ă mar ea i nfluen ţ ă p ol i t i că e d car e di spu ne n î sân ul pop oru l ui . Acu m e momen t ul să j oacemar el er oli st ori cpent ruf ăuri r eavi i t orul ui .Numaiam ni mi cal t cevade sp usî i n fi că r t eb să ţ i scri u ri di et a l i io mi e o t ă nî u oa pl t e. Di nou n– să ad t r agar a t en ţ i aui asu p r a mi şcă ce reb tu i e şi să sesu a că f şi şi n se Tra nsi va ni an cuardel en i i noşt rica r e se sesc gă cu m a l aI aşi . Ai l egă t uricueipri n Tăsl ăuanu. Cau t ă e t o rg şi mi şcăi . Ţi am scr i s â rn duri l e ast ea, fii ndcă u n şt i am cu i să m ă pl âng a l t ui al aI aşi– ca r e a r apreci a si t uaţ i a ext r em de grea n ca îr e n e gă si m. Cu drago se t şipri et en i e( ss) Goga ” Acu m e momen t ul săj oa cemarel er oli st ori c pen t ruf ăuri r eavi i t oru l ui – scr j a Gogade a l Pari s d esp r e A ver escu . — NumaicăAver es cunu er a un er ou , ciun sf or ar ! _Goga nu1 cu nos cu se ncă î de a proa pe,î l ved eaşi 1j udecael ,i nt el ect ual ul de a l Pari s,
cu m î l ved ea u şi 1j udecau an al f abeţ i i di n t ran şee şi de p ri n bordei e – u n maică r ea l i t at eaer a puţ i n al t a! Eu, ca re l îî nvă ţ asemdej a pe d e o rst , nu mi am î nch i pui t o cl i pă căar fi f ost î n st are săf acămai mul t decâ ta f ăcu t , adi căsă scri e oscri so rcă i Rege l ui şisăo t ri mi t ă pri n port i ţ a di n dos… Am r epr od us scr i soar eal ui Gogacasădau o not ă exact ă a gân duri l or f ru nt aşi l or n oşt ride a l Pari s n î aj unul zi l el or ce l or m ari , casăarăt ce red c ea u ei , aco l o dep art e,des pre u p t erea l ui Ave resc u – n es oco t i t ăl aI aşide oţi t f al i ţ i i r ăzb oi ul ui sp ri j i ni ţ i pe u l t i mel e b ai on et e ce en mai rămăseserăpeşi b unăvoi nţ a gen er au ll ui Bert hel oţcare ăru ap se ar i nîBal can i , ven i nd di nsp r e S al on i c.Am mair epr od uso şi ca o ân mgâi er e pen t ru amor ul meupr op ri u, pen t ru că doved eşt e că om ul pe care egeR l e C ar olalHl ea, câ ţ i va n a i după su i r ea sa pe Tr on,nu1maiconsi derademndedecoraţ i aOr di nul uiFer di nandQ)fii ndcă sem nase al B uf t ea– u n naţ i onal i stşio n it el i gen ţ ă caa l ui Gog a l au so coti t ,î n 1918 ca cel mai i ndi cat bărbatpol i t i c d i n Români a p en t rua-i adr esa nust ri găt de p at ri ot i căal arm ă şia f ace p a ell a dânsu l pen t rut rezi reapi st ri el or nîAr dea l ca şi î n Vech i ul Regat ! Crucea ver de caprazu l a Fer di nan dul ui de d i ncoace de Dunăr e o oa prt ă p e p i ep to d r oa i e d e escr oci şide n ăt ângidi n careni i use gă sea u î ncăî n râj i dj ţ ni i e_i nai nj c^ Jrj Lnj omen ţ ul f ăuri ri i Români eiMari .O at est aţ i e d e st i mă caa u li Goga . Nu şi a p ut ut o n îsă r p ocu ra n i ciun şmech er , şieumă mul ţ umes c cudâ nsa şi cust i ma mea p r opri e.Maial es . I nerţ i eil ui Aver escu n mom î en t el e er oce i di n a dou aj umăt ae ta l ui oct ombri e 1 918, Br ăt i anu i a op us oact i vi t at e d e o ttmi nut ul . To at e resort uri l e au f ost puse nîmi şca r e p en t rut ot al aî nl ăt ur ar e al ui Aver escu , si ngu ru l con cu r en t ser i os. Î n acea st ă acţ i une d e n îl ăt ur are asmer s p ână a l n if ami e excl uzân duse, după cu m t oa t ă u lmea i şt e,de a l n it rarea g5j t ri umf al a a t ru pel or om rân e n î Bucu r eşt i si ngu ru l nost rugen er al vi ct on os nît otcu rsu l mar ej ui j âzb o. iSa mers i a ch r di ncol o de n if ami e – ceea ce a m. Puţ j nj j ui nej gţ i e. — Î mpi edi cân duseî n dec embri eî n Bucu r eşt i ^u^co^ ^ şidel egaţ i a ard el ean ă YSS^şi fflaa nse^egel mact ul Uni ri i . E un cap i t ol asde I st ori e care men t a sa fi e1cu n oscu t şipeai care mi î aco d at ori e şi o p l ăcer e – e nsi gu r a mea răzbu nare – săd est ăi n uesc m l a vn t ef ^ver nu|_C pa ndă a f ost numi t casăseob i şn ui ască l umeacui deea ca Averescunuvafichematşimaial es_^a_şa^c^at ăpeBrăt i anudi nî ncur căt uraî n ca r el _b ăga sedar easaî n j uj eca ţ ă. Lumeaeransă î at ât de eri f ci t a şide ex al t at ă pri n şt i ri l e ca re arătau vi ct ori a di n ziî n zimai co mpl ect a, pri n sch i mbar ea t otal ă a si t uaţ i einoast re mi ul i t e ş i pri n umi l i rea cel or ca re ne_ cal caş^r i p^n i mâz, î ncât nu sa maipr eoc upatdecom pu ner ea_ nou l ui ^u ven i şide p er soa na cărei a i se nî cr ed i nţ ase con ducer eal ui . Qnci n. E^r ab i nev_en | ţ _n I Jc^şicaori ci ne,a f ost bi neven i t şiCoa ndă. Ni cich i ar eunam f osi l a adânc
t ul bur at ; si gu r de mal f g,nu put eamcon si der a n i cipri ma mân ecă i er pdut a ca t t i mp nu f use sechematBr ăt i an u. Guver nul Coan dăer a vădi t un Guver n provi zori u, şil upt el e şi amăr ăci uni l e n u put ea u î ncep e d ecâ t od at ă ci i ^aj ere aj ui ,_ Quven ui LMar gh i l omana căz ut cu m cadGuve rnel el a noi pe neaş t ept at e. Ne da m cut oţ i i seam a că u m l t nu maiput ea să i e ţaţ fă d e cu rsu l nou al even i men t el or , dar ni men i( af arăd e ca mari l a p at ri ot i căşii ni ţ i aJaJ na cu noscu t ceasu l . Nu 1a cu noscu t ni ciGuve muCnj gT di âa r l vf cr „ ~ gh i l oman per son al .I n aj un f usese i şed nţ ă en t uzi ast ăl a Camer ă cu pri l ej ul i nt r am I ru pel orj i gaşt omBucovffl i . Şi Guver nul avu sese i ar chnd îrăzn eal a săncer î ce, pri n mi j l p^a Ju j ^C ArLo n, cel maipuţ i n com pr omi s ca ger man ofi l di nt r e mi ni şt ri , o, sch i ni bare_k i af â” n î di mi nea ţ a zi l e,î n car e^f oşLd e^^ l ^gh i l oma^ ş^u şJa JsMşif aţ ă de r ăceal a cucar e S uve ran ul 1a pri mi t , şi a o j eri LdeŞ TSre a i ost f i nsaref uza t ă. Maxgh j l oman^cu t ot ul l i psi t de si mţ ul r ea l i t ăţ i l or a crez ut un momen t , după câ t e mi a d est ăi nui t Mi t i l i neuî n aceea şizi' căar put eaf ace aţ f ă„ cuo^ uşoa r ăr emani er e”( se gâ ndi se alAver escu şil a mme j ! ) şinou si t uaţ i i !I l uzi i l e s al e a u f ostî nsăde scu rt ă durată, că cil a ami aza, sa ad us p en t ru sem nar e u n decr eţ j eJa Paj at : er a decr et ul de n umi r e a l ui Coand ăj oJoc uMul To cmai î n i z ua acee a det una l a noi Mi t i l i neu , mi ni st ru lj ust i ţ i ei , pof t i t de Lă scăr uş C at ar gu i cucar e i ţ neamcasă1 . Mam î nap oi atî n Păcu rari cucât ev a mi nut e n îai nt eamesei ad ucân d sen zaţ i on al a şt i r e asch i mbări ir egi mul ui , şt i r e cu l easă pe L ăp uşn ean u di n gu ra ga ze t ari l or car e al er gausăt ragăo ed i ţ i e sp eci al ă. Mi t i l i neua î ncep ut sărâdă: „ Nu se oa pt e d ragă , vi u de a l Mar gh i l oman ,l am pă răsi t acu m un ce as, mi ar fi spu s şi mi e ce va, da că ar fi f ost cevae dsp us! ” Şi , cuun aerr ot pect or , băt ân dumă p e u măr , pri et en ul I an cua a dău gat : Dar i fibucu r os, căci Margh i l oman vor beşt e d e i t ne,şieu unul aşfi î ncân t at săcol aborăm î mpr eu nă,î n di r ecţ i a care u şt ti i bi ne căa f ost t ot deau na asu flet ul ui şia d ori nţ el or g m/ e! „ De d at a a st a,am î ncepu t eusă r âd: „ DragăI ancu l e,eşt i pl i n de h az şi de i „ mprevu ” cu m zi ce ra f ncezu l ! Regret f oa rt e mul t , vom col ab or î eu nă, căci mai eşt ii mi ni st r u – de al t mi nt eri n udar su ntnu ni cieu – eaoa Cmp ndr ă cu câţ i vanuco l a borat ori ncol ori …” Mi t i l i neu a sui t at l a mi ne şit otna vru t sămă cr ead ă. Nu sa con vi ns decât după ce i r şt ea a i ost f con firm at ăl a e tef lon de n îsu şiMar gh i l oman . Se vedecănavrutsăşideranj ezei medi atşef ul ,car epr obabi lcăseconsol aî n braţ el ei ubi t eisal edenepl ăceri l epol i t i ce,căcinuneapărăsi tpel oc,ciast at cunoil a masă. Dari a mer s mân car ea odu n ri … Î n zi ua deSf . Dumi t ru, Guver nul Coan dăa ce rut l ui Macken se n săse mut e n î 24 de or e d i n Români a. Sub pr et ext că em nţ i if ăcu ser ă n ît eri t ori ul ocu pat l ucr ăride a păr ar e,„ f ort i fica ţ i i noi ” zi ceaul t i mat umul nost ru , Guvern ul
r omâna cer ut i med i at ar et r ager e at rupel or ger man e casă se evi t e u lpt e p e t eri t ori ul românesc cut ru pel e a l i at e ca r e n îai nt au sp r e Dunăr e.Î n f apt ,t ru pel e al i at e a u şit r ecu t a dou a ziDunăr ea , şinemţ i i au şt erso n î grab ă p est e Carpa ţ i , nu su b amen i nţ ar ea l u t i mat umul ui nost ru, car e ar fi put ut să l i psea scă , că ciar fi f ostmai demn, cidi n ca uza l i a aţ i l or î mpot rva i că rora se gă sea u nep ut i nci oşi , dezorgan i zaţ i cu m erau , şif ără ord i ne de r ezi st en ţ ă. / Nu voi povest i acit oa t e cât e sau nt î âmpl atsu b scu rt a gu ver nare Coa ndă. Ni cinumi reagen er au ll ui , Pr ezan î n f ru nt eaSt at ul ui Maj or î n (l ocu l gen eral ul ui Chri st escu ) , acest î ncep ut de… Rest i t ut i oi n i nt egru m” ca r e r t eb ui a să e fi con t i nuat ă p ri n ren umi r ea ul i J3rat i an u î n f runt ea u G1 Tot î n Păcu rari . După pl ecar eadoct oru l ui Angel esc u î n Amer i camă asoci asem cuLă sc ăru ş şi cumena j ul Cruţ es cu( Rad u şiLa ur et t a)şiam du s casăai mdepart e. Vern ul ui – ni cimob i l i za r eagen eral ă, ni cit r ecerea arm at einoat repes-t e Carp aţ iî n Ard ea l , ni cidi zo l va rea şianul area act i vi t ăţ i i Parl amen t ul ui l ui Mar gh i l omanşipri n urmar e – ni di r ect – sc oat er ea u Gve rnel or r B ăt i an u de su b acu zaţ i e.Sunt t oa t e ac t e d e d omen i ul I st ori ei , şicu m nam f ost amest eca t ni ci de d ep ai t e n î să vârşi r ea or l , nu am ni cio n ot ă p er son al ă d e ad us,ca con t ri buţ i e,l a ă lmuri r eaurm aşi l or e m. iSă sp erăm căse vorsi gă al ţ i i ca r e a u şt i ut şivă zu tl ucru ri l e d e a pr oa pe ş i ca r e vo r vorb i . Eu mă voi mărgi ni şide ast ă dat ă săr el at ezaci cât e am văzu tî n u jru l meu , că cif ac şi l ucru ri l e vă zu t e d e mi ne p art e d i n I st ori e,fie şi pe ot r ea pt ă mai puţ i n i mport an t ă cacea ep ca r e st au even i men t el e mai su s ci t at e.„ Mai s c' est par es I et pi t s co t esde ' l Hi st oi r e q ue es I ran g ds p r en nen tt ou t e eu l r val eu r” . Şi apoimai e oî nt r eb ar e:ca r e n îî nvă l măşea l af apt el or su nt mari , şica r e mi ci ? După di zol var eaPa r l amen t ul ui Mar gh i l oman , ni sa pus l a Li gaPo poru l ui cut oa t ă a cu i t at eaeipr ob l ema al egeri l or gen eral e.Er a p en t runoio ch est i une de vi aţ ă şide moa rt e.Li gase r p ezen t a pen t rupri ma oa ră su f ragi ul ui ţ ări i î nt reg i şit ot i vi t oru l nost rupol i t i c d ep i ndeade rea cţi a co rp ul ui el ec t ora lf aţ ă de noi . Al egeri l e u fseseră xa t efin î Vech i ul Rega t şiî n Basa rabi a pen t ruzi ua de 2 i an u ari et 1 9 19 1 şi u rm au să e fi n î f ăp t u i t eî e b a za su f r agi ul uC io u i ver sal r ep rezen ări i p r op orţ i on a l ea mi n ori t ă ţ i l o r , np co n f o rm i t a t e cu nn st i t uţ i a şia mod i ficat a d i n 1917. Un decr et l ege a ap ăru tî n 15 n oi embri e,promul gân d nou al ege ect el oral ăî n vi rt ut eacă r ei a 324 de d ep ut aţ i şi137 de sen at ori urm au săfie a l eşi î n cel e 4 3 de u jdeţ e a l e V ech i ul ui Rega t şial e B asa r abi ei . Uni r eacu Ar deal ulşicuBucovi nanefii ndî ncăperf ect at e,l egeanupr evedea ci rcu mscri pţ i i el ec t oral e p en t ruace se t i ţ nut uri . Pen t ru n oisepuneau u do ă ch est i uni : ceat i t udi ne t r eb ui a săl uăm f aţ ă de a l eger i l e a nunţ at e şi cu m urma să e n p r ez en t ăm î n acest e a l eger i . Să l e l uăm pe ând r .
Ni cinu sedi zol vase bi ne Par l amen t ul Margh i l oman, şiî n l umeapol i t i că di n I aşiseî nci nse seră di sc uţ i i di n cel e mai vi i asu pra ac rac t eru l ui vi i t oarel or al ege ri : fivor eel a l ege ride C on st i t uant ă, sa u al ege ripar l amen t ar e ord i nare? Că pri n al i pi r eanoi l or i n ţ ut uri , Con st i t uţ i a urm a săfie d i n nou mod i ficat ă, sau maiexact pusă al p unct , nu î ncăpea' Al ege ri l e au ost f ap oiî n con t i nuu amân at e pân ăî nt oam na an ul ui 1919. — E^^ ARGETOI ANU n i cio î ndoi al ă,şit oat ă di scu ţ i a nu seî nvâr t eadecât î n j uru l pr oced uri i . Uni i su sţ i nea u ( l i beral i i ) cădeo ar ece Par l amen t ul Margh i l oman f usese an ul at , noi l e C amer e pu t eau– i şt reb ui au – fi con si der ae t ca con t i nuare a Camer eor l on Cst i t uan t e d i n 1914 şică, ca t a are , er au î ndr ep t ăţ i t e săaducăCon st i t uţ i eiex i st en t e o rce i m od i fica r e n ece sa ră. Al ţ i i pret i ndea u di mpot rvă i că ori câ t ar fiost f anul at e u lcrări l e C amer eor l i n d 1918, cel e n oiceurmau să eăf ff esLâh 1919t nu put eaufi con si der ae t caî n„ con t i nuar e”f aţ ă de cel e d i n 1914 deoa r ececest a eaî şit erm i naser ă sa r ci na ce l i JSJi î ncr ed i nţ ase. Part i zan i i acest ui punctde ved ere sţ su i nea u î n con seci nţ ă că am C er ee l ce l e n oinu put eaufi d ecât Camer e or di nar e men i t e s ă acă f cel e_3 _S t ri gă ri . Con st i t uţ i on al e şi cănumaiî n urm a acest ora, al t e C amer e Con st i t uan t e ar fi si ngu r e n î măsu ră să od mi fice on Cst i t uţ i a n î part e sau î n totalitate. Pe câ nd pol i t i ci en i i noşt rit ăi au fi re^ dej ăr î n pat raşicecertau rost eşt pe, euam pus ch est i uneacut ot ul pej l t j er enşiam avu t sa t i sf acţ i a s a vă dt eori a mea mb îrăţ i şat ă şi de A ve resc u, şide Mat eiCan t acu zi no şi de C uza şi pe u rma l orde n ît r eg art pi dul nost ru . Pen t ru mi ne n u er a vor ba d e o mp si l ă mod i ficar e a C on st i t uţ i ei( cacea di n 1917) cide o. Con st i t uţ i e n ou ă. Români aî nt regi t ă nu era om Râni a vech e,cui nst i t uţ i i l e şi put eri l e e i , că r ei a sar fiadăuga t pri n an exi une şi pe b ază e d cu ceri r e p r ovi nci i noi . Români a n ît r egi t ă,Român i a Mare, cu m se cea zi a ln îcep ut , er a oţ ară n ou ă co nst i t ui t ă p ri n uni rea e d bunăvoi eat ut urorţ i nut uri l orl ocui t eder omâni .Aceast ăţ arănouă,aceşţSt at nou ,t reb ui a săşidea n u aşezăm ân t nou , con si mţ i t de fi ecar e d i n părţ i l e com pon en t e al e n ou l ui or gan i sm. Con st i t uţ i a.Vech i ul ui Regat nu put ea ecât d să î ncet est di a ex i st an , od at ă Vech i uă lR ega t .vot Î nat d ep tpă ca î n f a t , pri n urmare ,eze o C on t u ţ i e ou ă, d e cu a la pân l a z, ăr du Uşi ni r ea t up t u r or ţ i nut uri l or , de c ăt r e rep r ezen t anţ i it ut ur or . Conseci nţ a era si mpl ă: 1. Aşt ep t area uni ri it ut ur or i n ţ ut uri l or; 2. Con voca r eauneiadunăriuni ce_ n co st i t uant e p e t emei ul urn i i decre ţ l ege_a j că ţ ui t ,l a rân dul să u, pe em t ei ul con si mţ ământ ul ui r ep rezen t anţ i l or ecă fi ru iţ i nut î n part e. Noiam su sţ i nut acest punctde ved er e pân ăl a al egeri l e gen er al ul ui Văi t oi anu. ,Cesaî nt âmpl at ,subi nfluenţ al uiBrăt i anu,avăzut ot oat ăl umea. Sol uţ i a di n 1923, l i psi t ă de o rce i a b zăj uri di căa dat Ţări i o Con st i t uţ i e d e
î nvrăj bi r e,nerecu noscu t ăde^ ât ânj ^t pt , de c ăt r e a rde l en i , şică l ca t ăî n pi ci oa r e de o ti ţ , . , ^W Qj ^i ÂFX^^ G j Deşi pr ob l ema con st i t uţ i on al ă er a mul t maii mport an t ă cacea de or di n pract i c a „ p r ezen t ări i ” noa st r e a f ţ ă d e a l egă t ori , acea st a d i n urm ă apr ovo ca tî n sân ul gru pări i noa st re p ol i t i ce m ul t mai mul t ăt evat ură şiceart ă decât cea di nt âi . Fi i ndcă am o en i i cân d se ad ună, fie şi numai î n t reisauî n pat ru , se pasi on ează cupr ecăd er e d e p r ob l emel e ce at i ng fi e n it er esel e or l, fie a mbi ţ i a sau vani t at eal orpersonal ă,Acest aeral anoi ,maial escazull uiAverescuşiall ui Cuza. Neam î nt ru ni t ,î ndat ă d upă d i zol var ea am C er eor l ui l Margh i l oman ,l a con ul Mat ei , Aver escu , Cuza, euşibi neî nţ el es ă st pânul ca sei , şia î ncep ut di scu ţ i a.Mat eiCan t acu zi no şi Cuza u a vor bi tt ott i mpul , Aver escu at ăcu t , eu mam măr gn ii t să nî t r er up.Tem a pusă e d mi ne af ost următ oar ea: t r ebu i e sau nu săî nch ei em cart elel ect oral cucon servat ori il ui Ta ke o In escu ? L ăs^ ^m i ao part e p rob l ema con st i t uţ i on al ă, maiî nt âifii ndcăasu pra eier am cut oţ i i de acord ap şi oifii ndcă u n er am noipat ru ch emaţ i să oez r ovăm l ,î n cât eva cu vi nt e a m exp us n îf aţ ai l uşt ri l or e mit ova răşide^l upt a: 1. Că ori ca r e a r fi ca r act eru l vi i t oa r el or a C mer e,con st i t uant sa u nu, t reb ui a caLi ga op Poru l ui să se r p ezi nt e n î al egeri – p unctasu pra căru i a cei A t r eiCrai careăm ascu l t au au f ost de aco r d cumi ne ără f i scu dţ i e,pri n mut e d ar cat egori ce sem ne d e ap r ob are ; 2. Că numi er a cuput i nţ ă săad uc p ân ăl a sf ârşi t ul an ul ui l a î ndep l i ni re rga o ni za ţ i i l e Li gi iî n t oat ej udeţ el eţ ări i , dat e fii nd mai al esgreu t ăţ i l e de com uni caţ i e;3. Că n î asem en ea con di ţ i i socot eamca ava nt aj os n u cart elcu Part i dul Con ser va t or l adl ui Ta ke o In escu , ca r e n ear fipus a l di sp ozi ţ i e cad rel e sa l e n î Munt en i a. Lapunct ul 2, uşoa r ă ap rob are di n cap , di n part eal ui Aver escu , i ndi f er en ţ ă di n part eal ui Cuza şi al ui Can t acu zi no.La punct ul 3, Aver escu na maida t di n cap( deş i er a p en t ru) ca său n i nfluen ţ ez e d i n pri mul momen t di scu ţ i a;Cuza şi Can t acu zi no n î sch i mb, au sări t ca mp îuşcaţ i cu„ un cer cu vân t ul ” , de p ar că er au l a C amer ă,sauî nf aţ a unui numer os u p bl i c,şinu î nt re p at rupri et en i ! Ta ke on I escu er a şipen t ruCuza şi pen t ruMat ei C an t acu n niz f el d e b „ et e n oi e” , şi nut mai l a n u mel eatu l , ved eau oşu . Av er e scuzi t ăo ceau ş â mb e a.U n u ldu pr ă a l t u l ,Ma eişiC uza a ul u ci u vâ nt u l : r câ nd sf ârşea , sa u mai bi ne zi s p ăreacăsf ârşeşt e,unul ,o l ua de a l ca p cel ăl al t , şiaşaa ţ i nut t reicea su ri . Fi eca r e n ît r eru per e ameadecl anşanoidi scu rsu ri , pe ca r e e l a scu l t am de a l t mi nt eri f ără rea p um l t ă pl i ct i sea l ă, că cişiMat eişi Cuza,dacă unvor beaucumi ez , vor beauce l pu ţ i n cudu h şicuo an umi t ă savoare r de e _n u ca mă săt urasem î ncă. Aver escu , nemi şcat , ascu l t a şi t ăcea . Cred că Pen t ru un mart orcudaru l ob ser vaţ i eiacea st ă memorab i l ă şedi nţ ăî n ca bi net ul de u lcrual con ul ui Mat einar fif ost l i psi t ă de n it er es, fie şi numai
pri n di ver si t at eat emperam en t el or ce i sar fiî nf ăţ i şa t . Af ar ă de mi ne,si ngu ru l cupi ci oa r el e p e p ămân t , ni ci unul nu er a„ l a ch est i une” . Aver escu , care n î mi nt eal ui rezol vaseej a dpr ob l ema şihot ărâse sol uţ i a,ascu l t a numaipe j umăt at eşiporni secugândulmaidepart e.I ndi f erentl acesespunea,pri vi r ea l ui pl ut eaî n vă zd uh, î n urm ări rea ăm ri ri l or vi i t oa re e p ca r e e l sco nt a şil a ca re na zbu i t i t să u aj ngă i d vi n na sa . Cuza, agi t at„ com me u n di ab l e da ns u n beni t i er” ,nusesi nchi seani cideLi gaPoporul ui ,ni cideambi ţ i i l el uiAver escu, ni cide Ţar a R omân eas că ci numaide ou dă u lcr uri : să u n ap ar ă p e u n afi ş s au î n vr eo ga ze t ă mân ă n î mân ă cuTa ke on I escu „ omul j zi j j mi l or” şisă sco at ă,î n vi i t oar el eal egeri ,câţ imaimul ţ ideput aţ idi nt reant i semi ţ i il ui .Î ncânt atde sp ri j i nul pe c ar e l îgă sse i î n ant i pat i al ui co nu' Mat eif aţ ă de T ake,se gă aţ a de vorbel el ui ,l eî nvârt ea,l eî mbr obodea,săr eacaoveveri ţ ăagi l ădi ncr eacăî n cr eacă şidi nt r un ar gu men tî nt r al t ul . Amuzan t , dar ără f bază şi f ără mul t t emeiî n i eşi ri l e sa l e,Cuza şi îdă sea ma – că cinu erar ost p – d e o ta t ă greu t at ea pe ca r e r t eb ui a săo r t agăî n cân t ar at i t udi neal ui Cant acu zi no,pen t rucare Averescuaveaî ncăoadâncăconsi deraţ i eşioadevărat ăsl ăbi ci une.Deaceea, maimul t decât să vor bească î n ch est i une,Cuza n a ăcu f t decât să ea d ârcoal t e i nfluen ţ abi l ul ui Maest ru , şisă 1î mpi ngăsăsp ună elcu vi nt el e d eci si ve şi să op ună o tvă răşi eicuTa ke u n vet o d eci si v , vet o p e carensu dâ l , Cuza, nu î ndrăzn easă 1 pr on unţ e n îf aţ a och i l or_d e o ţ elai gen er al ul ui . Manej ul l ui Cuzaa r eu şi t pe dep l i n. Con ul Mat ei , care, r ep et , nu pu t ea su f eri pe Ta ke on I escu , dar ca r e a r fi recu t t pest e a cea st a ant i pat i e p erson al ăî n i ndi f eren ţ al ui pen t rut ot ce era el ect ora l ,i a dat dru mul .A f ost i şcă mt or . Fără să pronu nţ e u n nume,a n ivocat avân t ul ce neur p t aseăsn îj gh ebămo acţ i une de regen erare ol i t i p şiso că ca i l ă, şich i ar d acăacest n avâ t nar fif ostecâ dt con sec i nţ a u nori l uzi i , ne ce rea să nu pân gări m di n pri mul momen t acest e i l uzi i pri n co mpr omi su ricuî nj gh eb ări l e şi apucă t uri l e r t ecu t ul ui ; săne prezen t ăm cusu flet el e şi cumâi ni l e cu rat e n îf aţ a n aţ i ei ,i ndi f er en t de su ccesu l pe car e l am put ea avea. Cu at âtmair ău pen t ru naţ i e,cuat âtmaibi ne p en t ru noi , dacănu vomfi î nţ el eşi şil ăsa ţ il a opart e.I mport an t nu er a sănumărăm v t u r , c is î nl r e gi s t r mzi u nasn ui c ce s r a l .t Ş i a de r t e… C u bu ea a t e, Ao v e r ei s c u aă sc u t a ş i nă u ce mi c ,mo i ar e u ă c eş aa mma şii eu .p Ca ă c i ved e az mac ml op s ă ne r upem cuCuza. Şi cu m va r ebu t i să ef r ac es pt e n oap t e o con vi nger e u li con u'Mat e. i Ce deoseb i re î nt r e aceşt i doioa men i ! Pe cât er a Cuzade com i c,deşi î ncerca fisă e seri os– p e a t ât apăreaMat eide h i erat i c,de seri os , de p r of und i mpr esi onant , deşi cu vi nt el e s al e,cesezb ăt ea u î nt r e p ereţ i i al uneco şiai scep t i ci smul ui şiai i r on i ei , că ut au deseo risăse ege l nt r î un mănunch i de gl ume.Şi t ot uşi , di n aceşt i doioa men i , cel cuapucă t uride p ai aţ ă, cel cu aparen ţ e u şu rat i ce, al ăsa to d âr ă adâncăî n vi aţ a noa st ră so ci al ă şipol i t i că , pe
câ nd cel cuî nf ăţ i şa r e d e a post ol , cuat i t udi ni de ct i t or şi cu mi nt e d e î ndrumăt or– na ăsat l ni mi c pe rma u _h j i , . At ât e de adevă rat cănumai voi nţ a şit en aci t at eapotcl ădi pe acest păm ânt . Eu unul ascu l t am cupl ăcer e pecon ul Mat eifii ndcăvor beaf rumos, dar nu maiput eamsi mţ i ca â d nsu l , fii ndcă eşi isemde mul t di n f azai l uzi i l or şi a avâ nt ul ui ,î n ce ri pvea acţ i uneanoa st ră şi„ mi si uneasoc i al ă” pe ca r e şi o asu mase gen er al ul Aver escu . Trăs esem cuelî n j ug,şt i am câ tî i preţ ui eşt e şi pi el eaşicap ul şicăi dol ul avea pi ci oa re d e u lt . De a l dânsu l nu maiaşt ep t am decât să m ă a ducă al p ut er e,ca să î ncer c eusă ac f ceva, de mă val ăsasă ac. f I n asem en ea co ndi ţ i i , si ngu ru ll ucr u ce m ăi nt er esa era ocm a ticeea ce u n i nt er esa ep M at e: inumărăt oa _ reavot uri l or! Şi cât a dr ep t at e mi au at d even i men t el e care au rm u at ! Di n nen oroci re,după cemaaj uns a l p ut er e A ver escu mi a p us oa tt e p i ed i ci l e şi nu ma ă lsat să ac f i n mi c.Aşa m i af ost mi e scr i s să ă mm îpi edi c d e u n cad avru , de cât e ori aş fiput ut să oi au Î nai nt e:î n 1920 de A ver escu şiî n 1931 de o Irga . Fi i ndcăşiReg eu li Ferd i nand şiReg eu li Carol al I I l ea ,l e-aost ff ri căde mi ne. Dar săne î napoi em l aI aşiî n ca bi net ul l ui con u' Mat ei .Î nnop t ase; şed i nţ aţ i neade 3cea su rişisi t uaţ i a se r p ezen t a urât . Eu voi am necl i nt i t ca rel tul cuco nserva t ori i( şich i ar curest uri l e P art i dul ui Munci i ) fii ndcăî mi cu noşt eamal egăt ori i , fii ndcă u nmi dam seam a n îcă e d po pul ari t at ea ul i Averescuşiî nj udeţ el ef ost eocupat eşifii ndcăcunoşt eam şipeBrăt i anuşipeai l ui şibănui am câ t de grea urm a săfie u lpt a el ect oral ăî mpot rva i l i beral i l or , cu Ar deal ulcaonecunoscut ă.Dupăat i t udi neaat âtdedârzăşial uiCuzaşial ui Can ţ acu zi no,î mpot ri va l p an uri l or e me, l î n cazu l cel maibun er a săfim doi con t ra d oi , cuo a men i nţ ar e d e ru pt ură n î organ i zaţ i a n oa st ră n îcă t a âtde f rag ed ă.Trebu i a săcâşt i g i t mp, ca să î ncer c sănt orc î pe anţ C acu zi no.Am i nvoc ato af acer e pe car e n u put eamsă o am ânşiam rugat pe ve Aresc u să amâne Ş ed i nţ a pear a a , î n ca con t i nuvoi ar e. Aver escu a mcâ î nţ el es, şi saşi ri d i ca t sp r e m a rea dezol e dou al uizi C uza, r e a să ba t ă fieru l t era l d ca , să ob ţ i e o h ot ărâre hi ar cî n acea seară. A r ămas nî ţ el es săe n n ît ru ni m a d ou a zi l a o ra 3, l a gen er au ll acasă n st î rad a Tom a C osm a. De l a Can t acu zi no am al er gat di r ect l a Epocaunde am pri ns di n f er i ci re pe G ri gorei l i p F escu . De câ nd păr ăsi se e p A ver escu şiLi gaPoporu l ui t Gri gore Fi l i pescu se p a rop i ase di n nou de Ta ke on I escu şide con servat ori , aşaî ncât er a şielf oart e n it eres at l a al că t ui rea ca rel tul ui el ec t ora l proi ec t at . Lam î nsă rci nat să ea stt oa t ă s ea ra p e sp i nareal ui soc ru să u, şisă 1 aducă nîapel e n oa st re. Mi a ă f gă dui t ”
De f ap t ,î n u crsu l ver i i 1918, Part i dul Con servat orsedeb an dase cu ot t ul . TakeI onescu,descuraj atpri nsuccesel enemţ i l orşidemoral i zatpri nmoart ea vi ol ent ăasoţ i eisal eBessi e,caşipri nascendent ulerot i ct otmaiput erni cce1 l ua asu pra l ui f at aa l Adi na Cordescu – p l ecase l a Pari s,f ără să se m ai preocu pe_d e p art i dul să u. Î n oct ombri e even i men t el e u laser ăî nsăal t cu rs,şi TakeI onescuarfiput utsăst rângăi ar ăşil umeî nj urulsău;di nnenoroci r e pen t rucon servat ori gân dul l ui er a numail a pace, adi căl a negoci eri l e d e p ace, l a ca r e voi a cut otdi nadi nsu l săi a part e şi î n ca r e sa amest eca t şif ără săfie aut ori zat – a i r de p art i d şide p ol i t i că de p art i d nu voi a sămai audă. Omul î şi ded ese sea ma căroa t a se nî vârt i se i d nou î n nj j ^oa r eaj ui Brăt i anu şicăt otce put easp era ,el deşi cer eamai mul t , er a un l oc ân lgă cest a a, î n Guvern ul vi i t or şiî n Del eg aţ i a cesevat ri mi t e a l Pari s.Part i dul , pri et en i i să i di n I aşiera u î nsă t oţ i ost i l il i beral i l or şi l ui Brăt i anu şinu voi au săaudă de onou ă co l abora r e.Î n ase men eaco ndi ţ i i , Ta ke tăi asefirel e n ît re â d nsu l şipri et en i i di n I aşi 1 şiî i l ăsa sesl ob ozi să şicroi ascăsi ngu riso art a. Î n i l psal ui Ta ke,Mi şu a C nt acu zi no î şida i f ose de şef şivorb eaî n n umel e „ part i dul ui ” . Ce p art i d, nu mai şt i a n i ciel !I on aş G rădi şt ea nu, Buda su păr at pe t oa t ă u lmea; câ ţ i va şefi de organ i zaţ i e d i n Mol dovamai zbâ rn âi au î n j uru ll ui Grecean u, şiat âa t o t. t Eu nu pi er dusemcon t act ul , ni cicuMi şuCan t acu zi no ni cicuMi t i că r G ecean u, maiî nt âifii ndcă eram pri et en i şiap oifii ndcă m ă gân deaml a ei ca al o rez ervă n ceasu î rigre l e.Î n sep t embri e avu sesem cât eva î nt reved eri mai l ungicu 1 Cu at ât mai uşor cu câ t aceşt i a er au mai t oţ if oşt i vech i con serva t ori . Taki şt i ieraut oţ il aPari s,şif ăceaucuTakeî nf runt epeeuropeni i … Dânşi i pen t rua-i det erm i na săceară şieiau di en ţ ă Regel ui î n ved er ea uneisch i mbări de e rgi m. At uncisau hot ărâtau di en ţ el e u li Mat eiCan t acu zi no şiMi t i că r G ecea nu, î nsă r ci naţ i sădesf ăşoa r e R egel ui acel aşipr og ram, audi en ţ e al că r or si ngu rr ezu l t at a ost f o p r eţ i oa sămărt uri si r e aRege l ui Ferd i nand: „ ca să scap Cor oan a a ş ad uce al p ut er e şi pe F ri mu1! ” . A spu s u li Grece an u, nu l ui Mat eiCan t acu zi no,aşaî ncât na căp ăt atrep l i cape ca r e omeri t a.„ Ca să scap C or o a nacea a” ,î nă sem n a uri b i n eî n el es să oap e sc pen t ru dG ân su l .C ă n id i gn na st ârn i t st m ărt si r eţ n î sal oa nel e C a nt acu zi nor ecean uât ( cât ma iare r ămăsese i nd „ f au bur g S t . Ger mai nul ” nost ru! ) Dupăsc hi mba r eaGuver nul ui Mar gh i l oman , Mi şuCan t acu zi no î mi cer use nî dat ă oî nt r eve der e şi avu sesem cudân su lo u lngă con vor bi re n î care î mi pusese i mp l ed e ch est i uneaunui ca rel t el ect oral .Î i ară t asemf ără oco l , că per son al , er am pen t ruun asem en ea ca rt el( f ără să i mărt uri sesc mot şii vel e mel e se cr ee) t darcă u n put eamsăi dau un r ăsp uns pâ nă ce con ducer ea i Li gi nu vafi l uat o a t i t udi ne d efi ni t i văî n acea st ă pri vi nţ ă. i t f *&
Momen t ul fixă ri i acest eiat i t udi ni sosi se. După cemam î nţ el escu Gri gorei l i p F escu asu pra c „a paci t ăţ i i ” con ul ui Mat e, imam dus a l A ver escu să st abi l i m pr og ramul pen t rua dou a zi . Lam gă st if oa rt e p l i ct i si t . Pe câ t urau Cuza şi Mat eiCan t acu zi no p e Ta keI on escu , pe at âtî l st i ma şi 1i ubeadân su l . Acest esent i ment enusauschi mbatdecâtdupă„ t rădar ea”del asf ârşi t ull ui 1921. La s f ârşi t ul l ui 1918, ca i şl a n îcep ut ul l ui 1920 ( câ nd 1a b ăga t , pen t ru pi ei r eal ui ,î n Guver n) gen er au ll Aver escu er a h ot ărâtsănu se esp d art ă de Ta ke I on escu socot i t de d ân su l o mar e n it el i gen ţ ă şio mar e exp eri en ţ ă.Dou ă er ori , î nt reacă t fie sp us,căci î nr eal i t at e Ta ke u n er a decât un mare şm ech erşiun sp i ri t şovă eI ni e.Gen eral ul voi a ca rel tul casănu se esp d art ă de vech i ul sa u sf et ni c d i n 1907 şi1908, î n l upt a dusăî mpot rva i l ui I on elBrăt i anu. Al ^0 al i at cuMar gh i l oman . Ar gu men t el e mel e e l ect or ae l n u er au pen t ru M, ' ^L Xdân su l decât un pr et ext , un pr et ext bi neven i t – da r un pr et ext . Chi ar JUMru Î . Daca i d n punctde ved er e el ect oral ar fif ost o e r oa re,t otl ar fif ăcu t – 'M* cu m 1af ăcu t un anmait âr zi u î nt oam na u li 19 19 , su b Văi t oi an u2. Cart el ul era deci hot ărât î n sp i ri t ul să u, dar nu vo i a săsest ri ceni cicu Mat e, ini cicuCuza, şinu şt i a cu m să oscoa t ăl a că păt âi . Lam l i 1 Soci al i st ul Fri mu er a pe at uncisp ai ma oa men i l or„ de or di ne” ! %k f /M/4* /. — Tci rt ei de abţ i ner e!Ul Mj ţ i W ni şt i t ;i am mărt uri si t com pl ot ul pus l a ca l e cuGri gor e F i l i pescu şil am convi ns că unse pu t ea său n „ sc hi mbă m” pe con ul Mat eipân ă n î ul t i mul momen t .Î nt rucât pri veaepC uza c' „ et ai t un poi ds mort qu e n ou s p ort i on s su rI es ep aul es” , şiaşaşiaşa ovă t răşi a noa st ră n u put ea să fie d e u lngă u d rat ă;dacăt ott r eb ui a să 1 pi er dem mâi ne,maibi ne săI l i ch i dăm azi– şi săo sf ârşi m. „ Ai dr ep t at e” anch îei at gen eral ul , şimi a st rân s mân a.De cân d păr ăsi semde ap ft , dacă unşicuvor ba,urmări rea ăl nuci l or ca r e n e a demen i seră a sf lârşi t ul răzb oi ul ui şine a l i ni asemcuvech i l e p art i de pen t rucom pet i ţ i a put eri i , ni cinu mai avea m ce ace f cu i deol og i i caal e u li Cuza.El e n u put eaudi mpot ri vă ecât d să e n com pr omi t ă şi să e nn îdepă rt ez e de bl i dulcul i nt e.Gândpl i ndeamărăci une,pecarel am ascunsî nsăgeneral ul ui , fii ndcămid er a u, şi n e dd eam mi nsosi e:d lAver ce nî ăl ţ i me căzu sem î n cât un l i ! A ou ar zi cân tel aa escu , l a ora şi mi n ut uleva con ven i t , am găsi t pe C uza ej da n ist al atşiper orân d. Cău t ase să ad emen ească pe gen er alî nt r e pat ruoch i . Gen eral ul t ăceaî nsă , şiam t ăcu t şieu , şiacea st ăî ndoi t ăt ăcere a camdescu raj atpe n îflăcă r at ul ap ost ol , pr eadeşt eptac sănu pri ceap ă că acea st ăî ndoi t ăt ăcer e n u t r ăda o î nf rângere. Fer est r el e sa l on ul ui î n ca re scen a se et pr ecea dau pe cu rt e,şier au j oa se. Deod at ăf aţ al ui Cuza saî nsen i nat : pe di nai nt eaf er est r el or r ecea t , cupasu l să u t act i cos şimăsu r at de c oco st ârc, con ul Mat ei !I i sose a arm at a, de a j ut or en pt rucâ şi t ga r eabăt ăl i ei ! Cum a i nt rat î n sal oncon ul Mat e, iCuza 1 a şiî nhăţ a: t„ Spuneamgen er au ll ui , coa ne Mat e, i
că e pâ l ngă oa tt e argu men t el e n oa st re d e eri i , am mai găsi tî ncă n u ul , per empt ori u, pen t ru a r espi nge or i ce con t act cuTak e on I escu …” „ Cuza eş t i un dob i t oc! 1 Eşt i un cat âr nî căp ăţ ân at ! Eu mam r ăzgân di t ast ă noa pt e,are drep t at e A r get oi anu, o d iee cât de b ună areevoi ne d e u n veh i cu l , fie el cât de prost ! Am şiscr i s u n art i col pen t ruî ndr ep t area n acest î sen s.Va ap are âi m ne! ” Bol t a cer uri l ordacăsarfi desch i s,narfi i mpr esi on atpe Cuzamaimul t ca ces at e cu vi nt e căzu t e d e su s.A rămast âmpi t ; cu noşt eaelpe con u'Mat e, i dar ot t nui ven ea să ad cre ă căse pu t use sc hi mba a t âtde com pl ect î n cât eva ceasu ri .I au î ngh eţ at vor bel e n î gu r ă şiî n t ăcer e arăcu ţ un dru m l ung n î gâ ndul l ui . ^după ce a sdumi ri t , er a al t om: vu l ca nul î n eru pţ i e,deven i se oi sl de gh eaţ ă.Î ndr ept ân duse spre mi ne,cu 1E s i ngu ra da t ă cân d am au zi t pe Mat eiCan t acu zi no î nt r ebu i nţ ân d un cu vân t gr osol an . E dr ept că 1 a sp us maimul tî n gl umă,râzân d şibăt ân d pe Cuz a peumăr . O pol i t eţ ă pl i nă de i r on i e mi a servi t :„ Deci demen t , mon ch er > vou s et es t resort f ,t r opf ortpou r m oi ! ” Şi apoică t re verescu A :„ Doi flnul e ge ne ra l , su nt î n mi nori t at e n u mai am ce cău t a a ci ! ” Şi i a n ît i ns man a,gat a săpl ece. Aver escu a că ut at să 1r eţ i e,dar n ai zb ut i t . Ca sănu„ l Pi af da defi ni t i v , gen eral ul a ad ău gat en m an i er e deon c cl usi on :„ Domnul e Cuza,l uăm ast ăzi numaio hot ăr âr e de pri nci pi u, maiav em vr eme pa na l a al egeri , vommaivor bi şivommaivedea „ !„ La ordi nel e d vs. , dom nul e gen er a, l dar au i şieuo h ot ărâr e d e p ri nci pi u, î n momen t u'^e aţ fă” ! Şi di n acel momen t , deşi nai eşi tf orm al i med i at di nl dS?;puza. A ost f de f ap t pi er dut pen t ru n oi . Cu mân a pe cl an ţ ă a maiaru ncat l ui Can t acu zi no „ coan e Mat e, idacămaisc hi mbi păr ee rapân ăţ nâffl^J j ” 1! „– nea ţ a, su nt l a di sp ozi ţ i a dt al e!Te l ef onea ză mi l a ori ceoră! ” . Am com uni cat î n aceeaşi sear ăl ui Mi t i căGr ece an u şih„ Mi şu Can t acu zi no h ot ărâr ea oa nst ră.O aşt ept au cuner ăb dareiş au f ° stm” cân t aţ i căci cu noşt eaupe B răt i an u, despre eî nt oa rr cer eacăru i a nu se m aiî ndoi a ni men i , şil e er af ri că să nu r ămân ă d e căru ţ ă.Amân doiî şidăd eauf oa rt e b i ne se at m a că ent pruu Bă răt i an u , Take on es ILva H fi* 3 6 56 ° man aca d e r em ee e rd a d şi că pen r u vr em ea b n va f ace ot tc#_1 s^ î np ut i nţ ăt săv scap e ân su l . Cum a şif ăcu t . Nu eraon I ^l neb un saî mpart ă cu al ţ i il auri i vi ct ori ei( al t ora ! ) şi meri t el e n ît r eg i ri i Nea mul ui . Con serva t ori l or elu fses e ri fcăcăni ciAverescu să nu vr easa „P3 1*3 cudân şi i pop ul ari t at easa, aşaî ncât hot ărârea oa st r n ă a ost f pri mi t a cumarensu îfleţ i r e.Î n cer cu ri l e u li Mi şuCant acu zi no mai al es>care nu pr ease nî voi se cu şefi al ui Ta ke,şif aţ ă de ca r en ţ a acest ui a nu se vor” bea de maipuţ i n decât de p r ocl amar ea ul i Aver escu ca şef al Part i dul ui Conserva t or .I n dou ăt r eişed i nţ e co nsecu t i ve, am di scu t at ch i ar î n zi l el e
următ oa re – aceast ă ch est i une,l a Mi t i că r G ecean u aca să, căci Mi şu Can t acu zi no l îcon vi nsese p şi e d ân su l . Am exp l i ca tf oşt i l ormeit ova răşide l upt ă căpr op uner eal ° r era i naccep t i bi l ă, fii ndcăpop ul ari t at eal ui Aver escu se nî t emei at ocm ai pe a f pt ul că r ep rez en t a cev a nou ; a1 aşeza n f r î unt eaPart i dul ui Con ser vat or , ar fiî nsem nat săi se tai e a ri pi l e,adi căpopul ari t at ea . Am decl arat şiunui a şial t ui a, cămai l ogi c er a săvi nă ce ai mr ămăsese m P î art i dul Con servat or nîr ânduri l e n oa st re, dar că i şacea st ă„ f uzi une”nu s„ ar *l put ut f ace nd îat ă şi deod at ă, că cieram nevoi ţ i săţ i nem şinc? I seam a de cu r en t el e n it ransi gen t e d i n Li ganoa st ră ca r e nu voi au săat ^a de os it el e p art i de „i st ori ce” şi de a pucă t uri l e or l. Cal eade urm at t r eb ui aî mpărţ i t ăî n mai mul t e et ape:î nt âi un si mpl u ca rel t el ect oral , bazatpet emei uripract i ce,apoi–event ual–ocol aboraredeGuvernj ust i ficat ă pri n va za ef ş ul ui Part i dul ui Conse rva t or î n pol i t i caex t ern ă şit ocmai l a sf ârşi t , după aces t e d ou ă et ap e,f uzi unea. Can t acu zi no şi Gr ece an u nu sau datbăt uţ i di n pri ma şed i nţ ă,aşaî ncât a r t eb ui t să el con sacru maimul t e.Cău t au oa men i it otf el ul de orm f ul e şi voi au cut otdi nad i nsu l să m ă con vi ngă. Ei er au con vi nşicăsi ngu ru l mi j l oc e d aevi t a un Guver n Brăt i an u ( nai vi i , nu şt i au că t ot ul eraej d a hot ărât ! ) ar fif ost să pse oa t ă prezen t a Regel ui o orm f ul ă AverescuTakeI onescu,f ormul ăî ncareAver escuarfir eprezent atgaranţ i a l i ni şt i ii nt ern e,i ar Ta ke o I nesc u ce l e mai ava nt aj oase oc ndi ţ i i de p ace alPari s. Eu î nsă , ca re şt i am căsi t uaţ i a eran î mâna t ri ni t ăţ i i Şt i rbei Brăt i anuRegi na Mări a,nu mi am f ăcu t ni cio l i uzi e,şiam r ămas alf orm ul a mea, care a f ost şi apl i ca t ă de a l t mi nt eri mai t ârzi u, cel puţ i n î n pri mel e ei dou ă et ape. Tr ebu i e sămărt uri ses c aci spre ci nst eaneam ul ui meu– des t ul i am su bl i ni at cu su ru ri l e,ca să mi fie n îgăd ui t săsp un şicevaunb– r t eb ui e să mărt uri sesc că î n acest e u l t i me d ou ăl uni al e a nul ui 1918 „ pol i t i ca” azu că t pe un pl an cut ot ul secu ndar . Oamen i i er au at ât de eri f ci ţ i de n ît orsă t ura even i men t el or , de v i ct ori a Al i aţ i l or , de p răb uşi rea nemţ i l or , de e l i bera rea ţ i nut uri l or oc upat e,de p ersp ect i var ea l i zări i Ro-m âni eiMari ,î ncâ t ni men i nu se a mii nt er esa en p t ru momen t de al eger i , de G uver ne şi de p art i de.Pân ă şi u raol î mp ot r imea r egi mu u ii l i bu eral at ât n it en ncă cuot câ t eva l u nii î na i nt eese dom i se. Lva u î şil t ră a n, vi s p ede ca r e n usă 1î ma i soc i se real i zab l şi cr d i nţ a că , od at ă cual i pi r eaArdea l ul ui , ne vom vi ndecaşide o ta t e a pucă t uri l e rel e d i n t recu t era gen eral ă. Chi ar noi , pr of esi on i şt i i , ca r e pri n meseri e er am ob l i ga ţ i sănu pi er dem busol adi nochi ,navi gam f ărămul tent uzi asm,şişt i ri l edel aPari snepasi onau mul t mai mul t decâ t nego ci eri l e p ol i t i ce şi el ect oral e p e ca re elam not at mai sus. Cum am afl atcăau ăr păsi t nemţ i iţ ar a,am l uatşieu ren t ul şiam pl ecat l a Bucu r eşt iî nt r o scu rt ăr ecu noa şt er e.Am t rasl a GoguVăl l ea-n u, carea st cu
dna R âmni cean u î n case l e doct or ul ui di n st rad a S cau ne.Cu cât ă em oi ţ e mam r egă si ti arăşi î n l oc uri l e p e c are el p ăr ăsi semcudoiani î nai nt e,î n î mpr ej urări at âtde r t ag i ce şi pe ca r e n u l e e rvăzu semî n i anuari e p r eced en t decât pen t ru cât eva i p cl e,de d ep art e,di n au t omob i l ul ce ă m d ucea eda l B uf t ea al C ot r ocen i şiî nap oi , cuun ofi De da t a a st a n am maiavu t si mţ ămân t ul unui st răi nî nţ ar a mea , caî n i anuari e;pe st radă, t r ecă t ori i nu mai zi cea u „ ui t e o rmâni i ! ” câ nd t recea cât e u n ofi ţ er pe l ân găei . Uni f orm ee l n emţ eşt i , firm el e n emţ eşt i , mut rel e su sp ect e d i sp ăru ser ă,dar or aşu lt otnu se cu răţ asencă î co mpl ect de a cea at mosf er ă de o cu paţ i e ca r e ă l sase după dân sasem ne n idel eb i l e.Pri nt re eţ fel e î nves el i t e şi en t uzi ast e p e ca re eln ît âl nea i mai era u şial t el e a proa pe dezam ăgi t e;căr or a nu l e ven easă cr ead ă că cel e ce se nt âm îpl aser ă erau di n domen i ul rea l i t ăţ i l or^ Mi am găsi t ap art amen t ul di n st rad a At en ai nt act , numi l i pseau , după sp usel e eci f oru l ui meuI pni ţ ă Brumaru , careu n se i cl nt i se i d l n oct ott i mpul ocu paţ i eivr ămaşe, j decât o p er i nă de can ap ea, o a lmpă de masăşicât ev a vol umedi nbi bl i ot ecă.Î nceidoianicâtaust atnemţ i iî nBucur eşt i ,sau su cceda t doiofi ţ er iî n ap art amen t ul meu , di n f er i ci r e am ân doiger man i … Nam st at l a Bucu r eşt i decâ t 48 de ore, câ t să mi vă d pri et en i i şisă i ori en t ez u p ţ i n î n ved er eapr oi ect el or oa nst r e med i i at e a ( m avu t şio şed i nţ ăl a Efi Gr ant ,î n st rada O cci den t ul ui , deven i t ă mait ârzi u Basa rab i ei ) şimam î napoi at l aI aşisal i ch i dez en ct ral a Li gi i Poporu l ui şisă mi st rân gl ucru ri l e. Î napoi at l aI aşi ,a t r eb ui t săst au mai mul t decâ t aş fi vru t , cu oa tt ă dori nţ a de amă rei nst al al a B ucu reşt i şimaial es e d amă r egăsi l a Breast a, unde p ări nţ i i meimă a şt ept au de a l n îcepu t ul l ui au gu stşiunde n u mai căl ca semde at ât a vrem e.Dar b„ aga j el e Li gi i Pop oru l ui ” er au mai greu de st rân s decâ t al e mel e.A t reb ui t mai î nt âi săhot ărâm pol i t i canoa st ră el ect oral ă câ t mai er am î ncăl aI aşi , că ciacol o er au j ru nt aşi i noşt ripol i t i ci . Am not at mai su s di scu ţ i i l e şipert rac t ări l e ca re u a avu tl oc cu aces t pri l ej .A t reb ui t apoi săregl ez o su mă d e ch est i uni de am ăn unt pri vi t oa re a l o r gan i zaţ i i l e n oa st r e d i n Mol dova şil a mut areandî r ep t ări i de a lI aşil a Bucu r eşt iî nt r e ca re vân za r eat i pogra fiei noastre… Î nai nt e de pl ecare am maif ost o dat ă şil a Pi at raNea mţ , unde Aver escu se nî apoi ase i şse ret răses e su b co r, tadânc i j gn i t de n eso coti reauilî n r ed resarea si t uaţ i ei , şimai al es e d n eru şi nat a nep of t i re ali nt rarea t ri umf al ăa t ru pel or oa nst r e n î Bucu reşt i . Pi at r aNea mţ !Î n l ocde v „esel a grăd i nă” pe ca r e o l ăsa semî n t oa mnă, am gă st inumai j al e!Pl ou a, munţ i i ,î nvel i ţ iî n cea ţ ă, î şi arătau cu ru şi ne p oal el e d esp ui at e,gâ rb ov i t e şi t ri st e!Pe st răzi şipe şo se l e numaibăl ţ i şinor oiî n careaer sămă Scu f und cău t ân dî nt r o mah al a de l ân găgar ă căsu ţ a pe car e„ Domni ţ a” , expu l zat ă d e a l D oam na,o cu mpăr ase, ca săet r p eacă arn i a n î ap rop i er ea
gen er au ll ui . Acest a hot ărâsent r î ad evăr să u părăsea n scă l a vi Al bi m până î n pri măvar ă.Ven i semde a l a Işi cucoan a N at ai l ţ a Vl ăd oi an u şicuChou ch e Ghi ca ; el e r t ăseseră a Dom l ni ţ a, i ar euam f ost i ar ăşigă zd ui tl a Aver escu , di nco l o de B i st ri ţ a, umflat ă de p l oi ,r ep ezi t ăî n cl oc oe t,f uri oasăşieade sch i mbar ea vrem uri l or . Căcinu se sp irăvi se u n maicuvara, se sp irăvi se şi cu scu rt a ep ocăde gl ori e n î care ru moa f sa va l e a dăp ost i se su vi ri l e u nui neamşi l ăsa sesăse ncu î rce şi săse es dcu rcen î al bi a eit oat e fi rel e p ol i t i ci i rom âneşt i . Pri vel i şt eanu mai î mbrăţ i şaî n acel e cea su ride oa t mnă î nai nt at ă şit ri st ă decâ t sch el et ul unui decor prăb uşi t ca ecoru d l unui t eat ruabandon atî n carei ci n act ori i , ni cisp ect at ori i nu se gâ ndescăsse a mi î nt oa r că . Am pet recu tl a Pi at ra dou ă zi l e nesf ârşi t e,con sol ân dumă di mi neaţ a cu TheaşifixândcuAverescuunprogram pânăl asf ârşi t ull uidecembri e.Dânsul urma să ăm r âi e n î Mol dova ân pă d upă n it rar ea ri t umf al ă a Rege l ui î n Cap i t al ă –saumaibi nezi sal uiBert hel ot–şisăvi eapoişidânsull aBucureşt ipent ru cam pan i a el ect oral ă.Aceast a urma săfie n iau gu r at ăî n zi ua de S f . Ni col ae 6( decem eb ri e)pri nt r un parast as n î ami nt i r eal ui Ni cuFi l i pescu , con t i nuat ă a poi pri nt r o s eri e d e n ît ru ni riî n provi nci e şi t erm i nat ă pri nt r o mare nt î ru ni re al Bucu r eşt i ,î n aj unul al egeri l or . Acest e n ît ru ni rinu urm au săai be oc l decâ tî n ca zu lî n ca re a l egeri l e răm ânea u săse acă f l aî ncep ut ul l ui i anuari e,că cise vorbeadej adeamânar eal or .Cusauf ărăî nt runi rişial egeri ,sosi r eal ui Averescul aBucur eşt iaf ostfixat ăpent ruî nceput ull uidecembri e,căciî naf ară de a l egeri , avea m de rez ol va t pr ob l ema organ i zaţ i i l or oa nst r e d i n Munt en i a, şi pri n pr ezen ţ a gen eral ul ui î n Bucu r eşt i voi am săpi păi m şipul su l pop ul ari t ăţ i i sal e d i ncoa ce e d Mi l cov , pop ul ari t at e d esp r e care i se n spu neaumi nuni . Î nap oi atcu cocoan el e mel el aI aşi – o noa pt eî nt r eagă de drum de fier , cu sc hi mba r e a l B acău pe l p oai e,unde b a i a a m put ut caz a n ît renpe coan a Nat al i ţ a, pi erd ut ă pri nt r e o amen i iţ i neri şisp ri nt en i ca r e a ca parauf ără ru şi ne t oa t e ocu l ri l e – am î ncep ut să mi f ac o rst pen t rupl eca readefi ni t i vădi n Mol dova . O căl ăt ori e d e a lI aşi l a B ucu reşt i nu er a u lcruuşorn î acea vr eme. Pl ou ase orm en, ap el e ve ni ser ă mari şil uaser ă p od ul pest e P ut naSeacă , dacă n u mă îr şel , al şa n câ ci rcu l a ţ i a p tr en o r f u sese pa ri o t ă p est ei M ău r ă şeşt Focş ani .n T en uri e î er a utî n d rep t a t e ri nuri Bl â r l ad Tecu ci B r b oş i Bră l aB zău .i Toţ ipri begi idi nMol dov^săbăt eausăseî napoi ezecâtmaigrabni cl avet rel e l or . Vago anel e er au l uat e cuasa l t . Avea m baga j e mul t e,că ciî n doiani se st rânseseră ucru I rişihârt i i şiî ngh esu i al a nu mi a pl ăcu t ni ci od at ă. Nu şt i am cu m săi es i n dî ncu r că t ură, cân d un pl i c d e a l Pr eşed i nţ i a Con si l i ul ui mi a adus o ea nşep tt at ă sol uţ i e.Ca s ă nu fie si l i t săpof t ea scăşipe A ver escu . Guvern ul naf ăcu t ni cio i nvi t aţ i e p en t rui nt rarea Rege l ui , Regi neişit ru pel or î n Bucu reşt i , mărgi ni ndusesăt ri mi t ăf oşt i l or i m ni şt rio ci rcu I ar ă pri n ca re el ad ucea l a cu noşt i nţ ă căun t r ensp eci al cuvago anepat urişio r tb i ună î n f aţ a
Regel ui l a defi l ar eadi n Bucu r eşt i erau puse al d i sp ozi ţ i af ost el or Exce l en ţ e,ca re doreau săasi st e a l aceast ă sărb ăt oa re n aţ i on al ă.Ci ne d orea să se ol f osea scă de t renşide r tb i ună era gat rusă se nscr îi e a l P reşed i nţ i e… O asem en ea r ci cu l ară af ostri mi tsăşi ] uj _ A ver escu ! Ui t aseră Regel e F er di nand şiRegi na Mări a cl i pel e di n pri măvara uan l ui pr eced en t cân d se ef r ugi aseră e r p f on t ul Arm at eia I a d e f ri cabol şev i ci l or d i n I aşi– u i t ase ră l ă Fmânda, l i ch el el e d e a l Marel e C art i er r et ragerea i n Mu d nt en i a şi Mărăşt i , după cu m ui t aser ăl i ch el el e d i n sân ul Guver nul ui că ver A escu , cupop ul ari t at easa, put ea sa dea oa tt ă baraca est e p ca p! Un actat ât de n iut i l de mârşă ve, i pecet l ui eşt e va l oa r eamoral ă şi i nt el ect ual ă aunui r eg i mj Averescu a stat l i ni şt i tl a Pi at ra ea Nmţ şia a ru nca t ci r cu l araa l coş. Eu nu aveam î nsăni ciun mot i v sănu pr ofi t de u n f eri ci t pri l ej de că l ăt ori e n î con di ţ i i de excep ţ i on al con f ort . Mam î nscri s p ri n urm ar e p en t ru un l oc şi mi sa dato ca bi nă î nt r eagă î n car e a u î ncăp ut ^cu _gr eut oa t e geam an t anel e,mel e,şieupe d easu pra.Am pl ecat di n I aşicudou ă zi l e n îai nt e de I „ nt r areari uT mf al ă” , şimar e mi af ost mi r ar eat r ezi ndumă î n vago n al ăt uri de l A exan dru Mar gh i l oman , vec i n de cab i nă! Vesel şivi oide par căt r ăsese număru l cel bun a ll ot eri a vi eţ i i , sp ri nt en ul amor ez ata n îce pu t să u gl measc ă cumi ne c a şi cu m neam fi păr ăsi tî n aj un, deşi nu1 maivăzu semdi n pri măva ră,de cân dî i pr ed asem ,l ui şil ui Ari on , dosa r el e n egoci eri l or gJ da_B uf t ga…Am pl ecatn di I aşi seara, căl ăt ori a a durat 24 de ore. Pl ou aset ât a de mul tî ncâ tî nt re B răi l a şi Buzăuer au numaibăl ţ i pe câm p, de pă r ea că se ev ăr s rasen u râu . Vădşiacu m pe con u'Al ecu , deşi au j recu t 20 de an i de at unci , per or ân dî n cu l oa rul vagon ul ui şiexp unân dune t eo ri i l e s al e a su prai ri gă ri işia dren ări il anuri l or o rmâneşt i , pe c are reb tui e s ă l e să vârşi m cât am ir ep ed elOmul căru i a i se nî ecaseră oa t et co răb i i l e maif ăcea proi ec t e d e d ren aj şimai cred eaî n posi bi l i t ăţ i l e u li Je rea l i za re! Să mai Adaug cănen oroci t ul ca r e„ pon t ase” pe t abl ou ll ui Czern i n şial l ui Kuhl mann na vorb i t de a lI aşipână l a Bucu reşt i ,î n af ară d e ri iga ţ i e şi de dren aj , dec ât de „ al i aţ i i noştri ” – iş„ al i aţ i i noştri ” era u bi neî nţ el esf ra nce zi işi en gl ezi i ! Ast a eraar M gh i l oman . Ma mi r atcă n a ceru t să efi dl ezen î cap ul t ru pel o r , al ăt uride g en era l ul Bert hel ot, şiî n l ocu ll ui Averesc u! 0/A| Am asi st at l a defi l area arm at eibi ru i t oa re di n ri tbuna î n car ef use'sem r ândui t ,î n f aţ a st at ui eil ui Mi hai Vi t ea zu l , de a l st ângacă r ora Rege l e,Reg i na, Pri nţ ul Car ol , gen eral ul Bert hel otşigen eral ul Pr eza n au pri mi t defi l ar ea , că l ări cut oţ i i . Sos i seră cu t oţ i iî n f ru nt eat ru pel or , şide a l Şos eapână l a Bul eva rd st răb ăt user ă oraşu lî n mi j l ocu l unui adevărat del i r de en t uzi asm, en t uzi asm car e p e B ul evar da a j uns a l p aroxi smul său . Pl ân geau f emei l e,pl ân geau bărbaţ i i ,pl ângeaucopi i i !I ert asem cut oţ i it oat ămeschi nări adi nspat el ecel or careăşeau p î n pri mul rân d şiî i pri meamcasi mbol urial e vi su l ui î mpl i ni t , ca
mărt uri i vi i al e v i ctori eişia Uni ri it ut uror rom âni l or!Ci ne n at răi t ace l e c l i pe nuşipoa t e d a sea ma d e censem î neazăn u pop or er f i ci t . Nam t răi t , cu si gu ranţ ă, î n î nt reaga meavi aţ ă mi nut e maiî năl ţ ăt oa r e… Mul ţ i meanu şi a datseam a de l i psaomul ui căt r e car e mer geau t oat e năd ej di l e ei , căci a u latpe G ăvăn escu drep t Aver escu . Publ i cu l bucu r eşt eannu era î nt r adevă r a f mi l i ari za t cu figu rage nera l ul ui , şt i a, după f oi l ei l ust rat e,că er a u n domn cuci oc ăru c nt şicu m ci oc ăru c nt av ea şi Găvăn es cu , şicu m căl ărea n p îri mul rând după Suver an i , caagh i ot ant r egal , con f uzi aaf ost exp l i ca bi l ă. Mul ţ i se nî t r eb au pen t ruce ver A escu nu eral ăa t uride B ert hel ot , şi î nt reb area i m a ost f pusăpână şiî n t ri buna o fici al ă! To t acest eico nf uzi i i sau dat orat t con i nuel e st ri gă t e d e Trăi „ ascăAver escu ”l at r ecerea l ui Găvă nescu , de l a A r cu l de Tri umf şipână a l Mi hai Vi t ea zu l , st ri gă t e ca r e aut r eb ui t sămea r gă drep tl ai ni mă Regel ui şiRegi neişimai al es ge neral ul ui Bert hel ot ! De a l t mi nt eri t reb ui e săfiu dr ep t : sa st ri ga t … Trăi ascăAverescu „ . Dar sa st ri ga tt otat ât şi „ Trăi ascăRege l e„ ,„ Trăi ascăReg i na„ ,„ Trăi ascăBert hel ot „ ,„ Trăi ascăarm at a f ran ceză ” . Adânc emoţ i on ant ăaf ost t oa t ă defi l area, darcu l meaemoţ i eia f ost desi gu r at i nsăcâ nd au t r ecu tt ru pel e ran f ţ uzeşt i . Am ui t at cu t oţ i it ot ul şi t oat e,şidi n t oat e n ii mi l e sa ri di ca t un va l nemărgi ni t de recu noşt i nţ ă p en t ru acea st ă admi rab i l ă arm aă tf r ancezăr e cad usese ott gr eu lr ăzb oi ul ui , care i zbut i se nîfine săngen î unch e p e n emţ i şisă e n e rdea nu numaiţ ări şoar a noa st ră ot cr opi t ă dar şi săf acădi n vi su ri l e n oast re ă n ru i t e ost răl uci t oar e r eal i t at e.Pl ângea m cut oţ i i ,l a su net el e marşu l ui „ Sâmbr e et Mer ese” . Şi am pl âns şi eucuhoh ot e!Nu erau î nsăl acri mi l e su f eri nţ eisa u al e d ezn ădej dei , ci pri so su l su flet el or oa nst r e răs co l i t e ce p ru ses eră ga ză zu l nervi l or n î co r daţ i ^. Aver escu a tsosi l a Bucu r eşt i de Sf . Ni col ae,casăi a part el a parast asu l l ui Nj cu Fi l i pes cu . Orga ni za t de o f şt i i pri et en i ai def unct ul ui l a Bi seri ca Bot ean u, am r ef uzat ,î nt r un sen t i men t de p i et at e p en t ru memori al ui , să t ran sf orm ăm aceast ă cer emon i e d e e rcu l eger e n ît r o man i f est aţ i e avere sca na, cu m ar fivr ut uni i di p fil i pescan i i maimăru nţ i saumaiop ort uni şt i . Ven i se t ot u şi mu l t ăam u me şi di np i t u di n ea t ut uven ror aţ f a cu d e dâ A ver escu . Da r mai al es n d at i t u di n ea ol en i l or de eat st rad ă, căci i sem nsu ll a b i seri că , mi ami datseam a că„ mi t ul ” născu tî n t ranşee, ce cu pri nsesepoi at oa t ă Mol dova ,î şi f ăcu se dr um şiî n Munt en i a.Dovada r ăsu năt oar e amavu t o d ou ă zi l e mai t ârzi u. Dna Li l i caVăl l ea nu1, una di n numer oa sel e sl ăbi ci uni aj e gen eral ul ui , ne n ivi t ase, pe ge neral ul şipe mi ne,l a o revi st ă ce se j ucaî n Li psca ni î n t ea t ru l t ransf orm at de a t unciî n ci nemat og raf ul Rox v. Am ui t at până şit i t l ul ei , dar er a un mar e su cce s al momen t ul ui şibucu r eş t en i i dedeau năval ă,l a fi ecar e r ep rezen t aţ i e.Sal a eral i n p ă, şicu m am i nt r at cu gen eral ul ,î n l oj e era ( o av ansc en ă) ,t oţi i sp ectatori i s-au ri di ca tî n pi ci oare şi câ t evami nut e a pl auzel e şi
st ri gă t el e:„ Trăi ascăAver escu ! ” nau mai con t en i t ! Mam pl eca tl a u rech ea ge nera l ul ui şii am şo pt i t :„ ţ ay e s! t ” . Gen era l ul erancâ înt at , ce es p et recea pe scen ă nu 1a mai i nt er esat , şiî nai nt e să se erm ti ne a ct ul mi a ăcu f t sem n şi am pl ecat . Nui con ven easă nî f ru nt e u n an t ractf ărăcl a amaţ i i … Pe punct ul de a î nch ei a aceast ă part e a Ami nt i ri l ormel e,t r eb ui e sămai povest escci a un i , nci den t ca r e su bl i ni ază ot t bi zan t i ni smul moravu ri l or oa nst r e pol i t i ce. DupaJJni r eaAr dea l ul ui cuPat ri aMumă, să vâ rşi t ă n î Al ba u Il i a n î zi ua d e 1decem bri e 1 918, o d el egaţ i e ven i se alBucu r eşt i să nî mân ez e R egel ui Fer di nan d act ul Uni ri i . Del egaţ i a er a co mpusă i d n I ul i u Man i u, Al exa ndru Vai da,TeodorMi hal i ,epi scopulCar ansebeşul ui ,Mi ronCri st eaşiepi scopuluni t al Gher l ei . Hoss u. Noi , pâr l i ţ i i de e rgă ţ en i , nu cu nosc usempână at uncipe oţ ti aceşt i oa men i decâ t de d ep art e ş i , su b asp ect ul l or d e va j ni cil upt ăt oriai I dei i Naţ i o1 Soţ i ai ngi neru l ui Văl l ea nu de l a C. F.R. Nal e,de apost ol i ai uni t ăţ i i nea mul ui ,î i so co t ea m cu oţ t i i cape ni şt e mucen i cineî nt i naţ i de a l ca re,pe â l ngăact ul Uni ri i , aşt ep t am şio p ri men i re a moravu ri l or oa nst r e p ol i t i ce. Mai al es a Mni u t r ecea dr ep t un sf ânt , şide a l dân su l năd ăj dui am maimul t decât de a l o ti ţcei l al ţ iî mpreu nă.De at unciam f ost nevoi ţ i săne e rvi zu i m j udecat a– d i n nen or oci r e – a d rî n decem bri e 1 918, i l uzi i l e ş i nădej di l e e ra u mari . Era nat ur al capri ma noa st ră gri j ă, l a Li gaPop oru l ui , săfie o l uar e de co nt act cu rep r ezen t anţ i i cei mai ca l i fica ţ i ai Arde al ul ui . La so sr i eal or nî Bucu r eşt i ,f useseră nt âmp îi naţ i de u n agh i ot ant regesc a g a l ră ş i duşi , ca oa sp eţ i aiRegel ui ,î n casa di n dosu l Pal at ul ui ocu pat ă ap oisu ccesi v d e Mi şu , de D rosso d şi e n îsăşi Maj est at ea a S R egel e C ar olalI I l ea. Acol o mam dus să l ef ac ovi zi t ă, î nsă rci nat de gen eral ul Aver escu să i pof t esc l a o masă , ca r e, f ără săfie o a msă ni t i mă, nu avea ca ract eru l uneimani f est ăripol i t i ce, cel mul t aluneiman i f est ărinaţ i on al e şi pat rot ii ce. O masă ,l a caream n fif ost maimul t de 2 030 de p er soan e,cumusafi ri cut ot .I SUi cu noşt eamdi nt r e d el egaţ i i Al bei I ul i i decâ t pe V ai da şipe Mi hal i , am avu tî nsănorocu l să i gă sesc pe o ti ţ( er a pe l a sea r a şi a mi f ă cu t cu noşti n… ţ a cel orl al ţ i ,a l ui Mani u î nai nt eat ut ur or . A t uora ncia6 mv ăzu t) pe Ma n up e nt ruşi pri ma oară Î n an t r eu l ca sei , dest ul de mar e,er aî nt i nsao masa . Pri nt r e pet el e de vi n, f arf uri ir ăzl eţ e,mur dar e,pl i ne d e mucu risa u de răm ăşi ţ e – i st cl e g oa l e sa u j umăt at e,pl i nedeberesaudevi n.At mosf erăde„ Knei pe” ,f um det ut un,o f orf ot ea l ă de o amen i . Căcipe â l ngădni i del ega ţ i mai se nî vâ rea tu pri n od ăi şio su med en i e d e f „ raţ i ” ,l aco mi de gh el i ru ri l e ce eb tr ui a săl e p ună l a di sp ozi ţ i e Român i aî nt r egi t ă.„ No,mă rogdumi t al e şezi f ru mos! ” ma pof t i t ep i scop ul Mi ronCri st ea. Mam aşezat , dar uccoa da o ch i ul ui pri veam î n^od ăi l e d e p ri n prej ur , că cit oat e uşi l e e raudes ch i se .Î nt r una î ncerca f rat el eI ul i u un f rac ,î nt r -
al t a r f at el e A l exa ndruo p er ech e d e gh et e n oi . Frat el e M i hai Pop ovi cimi a că zu t î n braţ e ş i ma să ru t at ,i ar cei l al ţ i ni cinu sau si nch i si t de mi ne ş i şi au vă zu t de r t eab ă.Nu er am pe vr emea ceea a nu per son ajat âtde mp i ort an t , şipri nt r e ar del en i maial es ram e ap r oap e n ecu noscu t .A f ost un nor oc, căci aşa maput ut asi st al a evol uţ i i l e o bi şn ui t e a l e b andei ,f ără capr ezen ţ a measăsu per e p e ci nevasa u săsi l ea scăpe oţi t l a at i t udi ni cu vi i nci oase. Frat el e A urel Vl ad î şi desch i sese pant al on i i şi şist rângeai smen el e.Frat el e V i ct or on Bt escu scu i pa î nt r un l i gh ea n, după ce-şi cl ăt i se u g r a cuapă de d i nţ i ,f rat el e V al eri u Bran i şt e t răg ea i d ci n ubuc p e cân df rat el e C ai us B răd i cean u se r st ecu ra p ri nt re pi ci oa r el e oamen i l or . Am si mţ i t un ş oc. Ast a er a Ardeal ul ? Cu ochi iî n pat ru ca sănu sc ap ni mi c,după ce P mi ! N~exp rI matFeri ci r eade aved eaî n fine p e r f aţ i i noşt ride pest e munţ iî n mi j l ocu l nost ru , am exp us ep i sco pul ui scop ul vi zi t eimel e şi i am t ransmi s n ivi t aţ i a ge neral ul ui Aver escu . La n umel e u li Aver escu sa ă fcu t t ăcer e,Mi ronCri st eaa ch ematpe Mani u şipe V ai da şisau st râns cut oţ i iî n j urulmesei :„ Ah,da,domnulgeneralAverescu,maj rel ej apsţ rugeneral ,apoi fireşt e,cu m se oa pt e,mai î ncap e vor bă, su nt em cut oţ i i pr ea m ăg ul i ţ i , ven i m cu pl ăcere! /'A rămas să se xeze fi i uaz d ej unul ui , căci domni i avea u t oa t e mesel e de sea ră dat e.Au ch emat j j e Mi haiPop ovi ci , care i nea ţf oa i a an gaj amen t el or t ru peişi , după c e sa c on st at at căvi ner eaurm ăt oa re era, Ji beră, sa hot ărât acea zi . Am părăsi t si ndrofi a pe gâ nduri :î ncă oi l uzi e p e cal e d e d ucă, năd ej dea î n ard een li … Brăt i an u, care secu cu ţ asedi n nou alGuver n, vegh eaî nsă. I n cal i t at ea sade ă f uri t or l aRomâni eiMari , pe ca r e şi o at ri bui a. Eu t ru fie,î nţ el egea săse f ol ose ascănumai elde a rdel en i . Opozi ţ i a, ori ca r e a r fif ost ea, dărm ai al es Averescu,celcupopul ari t at ea,nut r ebui asăvi eî ncont actcuardel eni il ui .I i i nst aase l pe o ti ţî n an exaPal at ul ui casăi poa t ă su pravegh eamaiuşor şi orân dui se e pâ l ngă â d nşi i , ca p s i on , pe V asi l e Tri f u, un că ţ el uş d e a l E xt ern e ga t a săî ndep l i nea scăori ceî nsă r ci nar e,fie câ t de sc ârboa să . Pri n Tri f u, Brăt i anu a aflat de d ej unul pr oi ect at ,a l ăsa t săt reacă t rei zi l e,şiî n aj unul v i ne r e if a a l eat r i mi spe sulT f u l ag ene ra ul Aver e scu ă s c u z ed o mn il ard el en i ,t care u seser f ăzi com ari n d aţ i cu u nl ceas ma is î na i n t eep a l d ej uni a Pal at , pen t ru a d ou a zi ! Domni i ar del en i se m aiscu zauî n acel aşi t i mp de a u n put ea fixao a l t ă dat ă, fii nd „ anga j aţ i ” pen t rufieca r e masă ,î n cel e câ t eva zi l e p e ca r e urmau să el maipet r eacă l a B ucu r eşt i . Fără să ri mi tă n i ciun r ăsp uns ar del en i l or , gen eral ul Aver escu sj a mul ţ umi t să ^pună l ui Tri f u; „ Adă l a cu noşt i nţ a d l ui Brăt i an u că r p oced eu l dsal e n u mă mi ră;dsa con t i nuă cu gre şel i l e ca r e er au săi fie at fae l o ri pmă dat ă. A dou a oa ră nu vascăp a.Va avea a a fc e c u mi ne…„
Bi et ul gen er al ! Cu t oa t ă acea st ăî ncercare de aca par ar e,şef ul Part i dul ui Li beral na p ut ut ni ci od at ă săse nţ î el ea găcuardel en i i şii a a vu t duşmani neî mpăca ţ i până l a moa rt easa. Pr oced eu la j i gn i tî nsăad ân c p e a rdel en i , şi Mi haiPop ovi cia ven i t sămi sp ună câ t de su păraţ i er au Man i u şiVai da,dar că sau so cot i t nep ut i nci oş if aţ ă de o rdi nel e p ri mi t e d e anu f r ecve nt a„ op ozi ţ i a^. „ De d at a ast a – sp uneaMi hai – a u ven i t cadel ega ţ i ofi ci al i şiau f ost oa sp eţ i i Regel ui , nu put eaui eşi di n cu vân t ul Guver nul ui . Dar asă l că vo r e vn i ei , va ven i şiMani u şiVai da, dezl ega ţ i de n rj cej Ţ2|sj ^ungj ) fici al ă şivaved ea Brăt i anurj e_d racu l ! Să şt i i de a l mi ne căvommer ge, dar cul i beral i i ni ci od at ă] „ Cum al eger i l e gen er ae l fixa t e pen t ru î ncepu t ul l ui i an uari e seamân aser ă, am amân atşinoicam pan i a de n ît ru ni ri publ i ce r p oi ect at ăî n veder eaacest or al eger i . Am socot i t cudrept cu vân t , că e d vr eme ce aveam r ăga zu l să o î nf ăp t ui m, organ i zar ea co mpl ect ăa L i gi i Pop oru l ui er a maiur gen t ă decât o cam pan i e el ect oral ă n î vân t , că cini men i nu put ea r p ezi ce cân d se vor săvâ rşi al egeri l e.Aver escu a maist atl a B ucu r eşt i până a proa pe d e C răci un, r ăst i mp î n car e amel ab or atî mpr eu nă o ttpl an ul nost ru de or gan i zar e.Cum dân su l voi a să pet r eacă sărb ăt ori l e a l vi al ui de ân l găSever i nt unde n u f usese ncă, î şicu m eu î nsu mi dor eam~l âp et rec al B r east a cupări nţ i i mei , am con ven i t să l p ecăm amân doicuau t omob i l ul său , că cicom uni caţ i i l e er fovi are au erî ncă o nen oroci re.Am pl ecat di n Bucu r eşt i cuo zi î nai nt e d e C r ăci un şineam op ri t de d ej un l a Pi t eşt i ,l a pri et en ul nost rui ngi nera] Di ma, Mob i l i zatn î Mol dovaî n Armat aaI i a,Di ma,l i beralhabot ni cpânăl arăzboi r eal i pi sedegeneral ul Averescucuopăşi edemnădesoart ămaibună,căcinaaj unsl ani mi cşia muri tt ânăr .Î n veş ni căagi t aţ i e,cu pri vi rea l ui scl i pi t oare ce ţ âşn eadi nt r o barbăneagrăcacorbul ,aveaaerulunuidrac,daraunuidracbi nevoi t or . Ant repr enorharni c,const rui secel edouăpoduriî nbet onarmatdel aPi t eşt i , pes t e A r geş şipes t e M ul Doam nejşirămăsese cupar ae. l Ave a o casă rumoasă f şio p evast & dr&Srt l , pl i nă de vi noî ncoa ce. Nea dat un dej un groz av şi nea dus n ît r o al t ă ca să , vec i nă, t ot a l ui î n ca rgj nst al asesed i ul Li gi i , Numi t şef al Ar geşul uiî ncădel aPi at raNeamţ ,f ăcuset r eabăşiî mpănaset otj udeţ ulcu co mi t et e Di şi ca s e e d sf at . Averescu era câ î nt at . Er aî ncâ nt at mai al es e d gra ţ i i l e doam nei maf asa î ncât am î nt ârz i at cunp l ecar ea. Zi l el e fii nd scu rt e şimaşi na l ui Aver escu camhod or ogi t ă nea ap ucat noa pt ea e p d rum, di n f er i ci re a pr oa pe d e C rai ova, î n sat ul Pârşan i . Cân d a vr ut şof eru l săapri ndă f aru ri l e,ni mi c.Am op ri t şiam î ncep ut sădi bui m, şof eru l şi cumi ne.Dar f aru ri l e,f aru rivech i cuacet i l en ă, nau vru t săşt i e d e n oi . Se f ăcu se nî t uner i c b ez nă,de mer s maidepa rt e ăr fă un pi c d e u lmi nă er a gr eu . Ne afl am î n mi j l ocu l sat ul ui . Cân da a flatl umea că er a A ver escu , a ven i tt oa t ă,cu mi c cumar e,cuf emeişicucop i i şiam văzu t at uncice nu maivăz usem . Femei l e p l ân geau , se p a rop i au pe u fri ş şi î ncer causăsăru t e p oa l el e man t al ei
gen eral ul ui . Bărba ţ i i se i u t au, l a dânsu l ,î l so rb ea u di n och i şiî ngâ nau: „ t at ăl nostr u, t at ăl nostr u! ”î nt r o cl i pa a f ostpri maru l , pop a şij andarm i il ângănoi . Un flăcă u sa ur cat cuo an lt er nă pe scara aşi n m i i ,l ân găşof er , un al t flăcă u t ot aşa , de p art eaop usă. Şi am porn i tî n ural el e mul ţ i mi i !A f ost pri ma l uare rn ncr eă t dei j con ţ act a er gen al ul ui cupop ul ari t at easa! Cât a er de secmu o l ,a f ost vi zi bi l emoţ i on at şidupă ce m a pl eca t maî nt reb at :„ Ce zi ci ?” –Ar „ fipăca t să ezam d ăgi m pe o ti ţaceşt i nen or oci ţ i ” – a ost f răsp unsu l meu . Să vede că nu i a p l ăcu t ; pân ă a l C rai ova a n maisc hi mbatni cio vor bă cumi ne. Nu neam op ri tl a Crai ova, ciam mer s dea dr ept uj j a Breaşt a,unde am gă st ipe scu mpi i meipări nţ i ,î n aşt ep t are.Aver escu a pet recu t noa pt eal a noi , i ar a d ou a zia pl eca t sp re S everi n. Scri sepe apuca t e şipe să rt i e,pri nt ret r eb urişipri nt r e neca zu ri , Ami nt i ri l emel eaudesi guruncusurmaimar edecâtori car eal t ul :el enuse î nf ăţ i şea ză cu uni t at e d e gâ ndi r e,de p orn i r e sa u de u jdeca t a, i ndi sp en sa bi l e uneiop er e st iori ce. Si ngu ra meascu ză e că nam avu t ni cio cl i pă i nt en ţ i a să f ac op erăedst iori c.Urm aşi i meinu t r eb ui e săau c t e n î acest e fi l e d ecâ t mărt uri a si ncer ă a unui om ames t ecat î n mul t e,dar car e n a cu noscu tt oat e şi ni cinu sa st rădui t săl e cu noa scă . Pri nci pal ul meri t al acest eimărt uri i , am maispu so,e si ncer i t at ea. Am j udecat oam en i i după cap ul meu , şiaşa m cui am j udecat i am arăt ataci . Î n acea st ă part e con sacr at ă mare l ui Răzb oi , mam mărgi ni t săpoves t esc ce am văzu t , şice am afl atdi n neî ndoel ni ce zv i oa re.Nu ma munci t gri j a u nei si nt et i ce coa i ne aeven i men t el or şi nam î ncercat săt r ag n îvă ţ ămi nt e cu ( î mar e) , ni cisăst abi l esc ăsp R underi ( cuR mare) . Dacăvoi fii zbu t i t săpri nd câ t eva t răsă t uriexa ct e,î nvăţ ămi nt el e ş i Răsp underi l e s e vo r con t vi ra de a l si ne î n mi nt eaci t i t ori l or mei . Urmeaz ă vol umul alVl l ea( 19 19 19 21) C. Ar get oi anu î n zegh e( Si gh et , 1950) ANEXE l a Par t ea a Va( 19 16 19 18 ) C. Ar get oi an u, di pl omat( 1913) ANEXA Il l Răva şu ui Ta keI on escu n seara î t r eceri ii nami cu l ui pest e Dunăre, l a Zi mni ceaDr „ agăpri et en e,„ Di avol ul e mai puţ i n negru , mul t mai puţ i n. Tot ul se r edu ce al u nl ucr u măru nt . Ven i ţ iî n cam ea r mea al orace. ze Take I on es cu„ AN EXA I I Apelcăt r e bucu r eş t en i sem natde Tzi gar aSamurcas Bucu r eşt i , 23 i an uari e 1917 APE L căt re CETĂŢE NI
Or aşu l Bucu r eş t i es t e ob l i gat de ^Y ^Î Hi SÎ ^MJS ESQalGer mansăproc ur e până a zil a o ra 6seara, urm ăt oa r el e: 15. 000 pl ăp umi sau t pă uri , cât e 20. 000 de căm ăşi , pan t al on i , ci orap i de l ână, câ t e 3 0. 000 brâi e şi vest e d e fl anel ă şi1. 000 bl ănuri . Neproc urân dusecel e cer ut e,or aşu l vafi su pus uneist raşn i ceamen de Fi ecare cet ăţ ean e est deci ob l i gat a pred a agen t ul ui nost rucât maimul t e di n acest e o bi ect e,î nsem nând mai j osbucăţ i l e p red at e şi şt er gâ nd pe cel e nep r ed at e,bucăţ i … Pl ăp umi saupăt uri , cât e… Bucăţ i : căm ăşi , pan t al on i , ci orap i de â l nă,cât e… Br âi e şi vest e d e fl an el ă, … Bl ănuri . Agen ţ i i noşt rivor veri ficaşisem na acest el i st e,ca r e rămân n î oc l de ch i t anţ ăl a ri di ca rea obi ec t el or . Pr ef ect ul pol i ţ i ei , ^Z . TZI GARASAMURCAŞ Semnăt ura agen t ul ui pri mi t or ANEXA I I I Scri soa r e adr esa t ă de dl . P.P.Negu l escul ud i D. Guşt i , pr of eso r uni vers i t ar . Acea st ă scri so ar e,pen t rudi f eri t e mot i vede op ort uni t at e pol i t i că , na aj uns n i ci od at ăî n mâi ni l e d est i nat aru l ui şise fl a ă n îcăî n Ar hi vaaut oru l ui Ami nt i ri l ordef aţ ă. „ Odessa, 21 apri l i e 1917 I ubi t e domnul e Guşt i , Pr esu pun cănaipri mi t scr i soar eameade acu m dou ă u lni şij umăt ae t1 e d v r eme c e numi airăspu ns pân ă acu m. I ţ it ri mi t acest e rân duripri n d l . Ar get oi anu ca r et e vapune î n cu r en t şi cuunel e p reoc upăripol i t i ce l e a n oa st r e.I n ul t i ma noa st ră con vorb i r e d e a st ăi ar nă, ţ i am î mpărt ăşi t cred i nţ a meacăo n îdr ep t are a ăst ri i noa st r e p ol i t i ce u n poa t e ven i decât de a l un part i d nou , care să pă ru î n t oa t e cut r ecu t ul , şimai al es cu t i ran i a ş efi l or ca r e a f l si ficăt otmeca ni smul orga ni ză ri inoa st r e con st i t uţ i on al e.Pri nt re co mpat ri oţ i i de a i ciam gă st inemul ţ umi riat ât de mari şiat âtde vi e d ori nţ a de aî ncep e ovi aţ ă nou ă,î ncât mam si mţ i tî ndemnatsă l e co muni c şi l or gân duri l e mel e.Uni i di nt r î nşi i au admi s d i eeaunui part i d n şi cred ă a r b n e să st râ n gem a der n ţ i . I n ţ i at i va r p op an ga n deia u lat o d l . Aou r get o i an upent ruc c onfi ser vi a t oriş id .A n g hel esc u ( se i c) , f os t ui l mi n i st ru , pe t r u l i beral i . Dt a părea i a fi apr ob at de a sem en ii nt en ţ i i l e mel e,câ nd am vorb i t î mpr eu nă. Dacăcr ezi căe momen t ul săt reci l a real i zar e,ar fibi ne săi ei i ni ţ i at i vaprop aga ndeipri nt re i n t eri i neî nreg i men t aţ iî ncăî n part i del e p ol i t i ce . Fi r eşt e,e vor ba deocam dat ă numaide p i păi r ea er ten ul ui , ca să şt i m pe ce put em con t a.Î n cazu l cân d am găsi des t ul e b unevoi nţ i , am put ea săe n ad unăm l a a Işi şisă e n con st i t ui m. Cr edcăţ i ami nt eşt iî ncăi dei l e con ducă t oa r e.E vor ba de un part i d democra t i c,ca re r ai ţ nt iî nai nt e de t oat el a co nst i t uţ i onal i za rea vi eţ i i noast re
pol i t i ce. Amănunt el e d e p rog ram l eam di scu t a ul t eri or . De a l t f el ,l ucru l de căp et en i e n u e p rog ramul , cisi st emul . Pr og ramul l i ber ai l l or bu năoa ră n u e ă ru , dar si st emul l or de gu ver nar e e ep dl orab i l , şiurm area e ezast dru ll a ca r e a m aj uns. Ori ca r e ar fi hot ărâr eadt al e,scri emi t e rogun cu vâ nt . — Î nsănu cu oşta, p cipri n cu ri er . Adresea ză t e dl ui Tri f u, l a Mi ni st eru l de E xt ern e,care se nsărci va nî a cupl ăcere acă să să-m f i parvi nă scr i soa r eadtale. Cu o st rân ge re demân ă cor di al ă. P.P.Negu l escu Hot eldu Passa ge” 1 Dl . Guşt i navea noroc cu scr i sori l e dl ui P.P.Negu l escu ! — Anex e, 1916 1918 AN EXA I V Observa ţ i i al e Mi si uni if ran ceze de l aI aşi ,t r ansmi seMar el ui Cart i er Gener alr omân . 1) Pri nci pi i ge nera l e Odessa con st i t ui e su rsaapr ovi zi on ări i de t oa t ef el uri l e a arm at eiromâne, pen t rucă : a) Aut ori t ăţ i l e ru se şi t ,î nsă rci nat e s ă sa t i sf acănevo i l e ro mâni l or şi î au t oa t e sed i ul l a Odessa şise fl a ă su b ordi nel e gen er au ll ui San i cov, şef cu ap r ovi zi on area r on f t ul ui r omân esc. B) î nt r egu l mat eri alde răzb oipr ecu m şipr od usel e al i men t are t r ecpri n Odessa , ch i ar şi cel e c ar e su nt t r anzi t at e p e a i cisp r e r f on t şica re n vi di n t oa t e co l ţ uri l e Rusi ei . 2) Si t uaţ i a act ual ă a)Nu x est iă ni ciun organ i sm românesc resp on sab i l şi com pet en tî nsă r ci nat cuasi gu rar ea al O dessa a servi ci ul ui de ap r ovi zi on ar e cu mi j l oa ce e d su bzi st en ţ ă,î mbrăcă mi nt e,ech i pamen t , harn aşa men t e,muni ţ i i et c. B) Exi st ă numai : Un bi r ou con dus de Pan t azi , pen t ru t ran sp ort uri , muni ţ i i ,î mbrăcă mi nt e, cu mpărări de mat ei r alde ă rzb oi ; O com i si e prez i dat ă de Br ăt i an u ( numi t ă de ap rovi zi on are ) pen t ru cu mpăr a r ea de r od se l i a men t ar e de ul a l t e ob i ect ei d i nort t r e cel ma di f eri e. 3 ) Lacu nep a )u L i pseşt e aşad ar şi organ cel ma i mp an t ,eacel aica r et să asi gu r e ap r ovi zi on ar ea u c mi j l oa ce e d su bzi st en ţ ă. Ni ciPant azi , ni ciBrăt i anu nu au acea st ă ca l i t at e:unul t ransp ort ă, cel ăl al t cu mpărănu ami t e b unurial i men t ar e,dar i ci nunul di nt r e ei nu est e cal i ficat şi com pet en t pen t rua di scu t a curu şi i , prob l ema mi j l oa cel or e d su bzi st en ţ ăî n an sam bl ul l or; einu di sp un ni cide mi j l oa cel e n ecesare en t ru pa pri mi de a l ru şiceea ce ceşt a i a di n urm ă su nt ob l i ga ţ i săof ere n pri con ven ţ i e. B) Dacăpână î n pr ezen t aceast ă pr ob l emă a ap r ovi zi on ări ia f ost r ezol va t ă de b i ne d e ă ru, f ără aj ut oru l vr eu neipersoa ne,acest l ucruse
dat oreş t e ap ft ul ui căRomâni a a put ut săsu pl i nea scă pri n mi j l oa cel e sa l e prop ri il i psu ri l e s au gol uri l e vi it e zi cu ziî n aprovi zi onare, dar reb t ui e a ră t at că ace stj oc s a so l dat cu să răc i rea ţ ări i , ast f elî ncâ tî nt r o bună zieavafi com pl ect secăt ui t ă. C) Se vaob i ect a poa t e căexi st ă o oa r ecare com i si e mi xt ă pr ezi dat ă de col on el ul Hol ban, î nsă r ci nat ă cuprob l emel e p ri vi t oa re a l apr ovi zi on ar eab) Cu bu nuri de su bzi st en ţ ă,darnu e se t maipuţ i n ad ev ăr atcăaceast ă co mi si e acă zu tî nt r o desu et udi ne co mpl ect ă, şiî n pl us,eaî şiar e se di ul l aI aşi unde n î modprac t i c n u f ace i mi nc. 4) Sol uţ i i pr op usea)Crearea l a Odessa a unui organ i sm cen t ral si mi l ar cucel ru sesc, şicare ai să bă cal i t at eaşicom pet en ţ a de ase cu opa,pe â lngă acest a di n urm ă, de o ta t e servi ci i l e sp at el ui arm at eir omâne a ( cea st a exi st ăî n ca dru l arm at el or utur or ări ţl or ul mi i , cuexcep ţ i a Români ei ) . B) Nu r t eb ui e săex i st e co mi si i sep arat e,şini ciri va l e sa u n iami ce, ci ace sea t t reb ui e s ăf uzi oneze î nt re e; elast f elt ot ceea ceex i st ăî n prezen tl a Odessa şi( de b i ne d e ă ru f uncţ i on ează – aşa cu m f uncţ i on ează) t r eb ui e să efi r egr upatşiuni t su b un com an damen t uni c,en er gc i ş i com pet en t . C) Mi si uneaf ran ceză at ri mi sl a Odessa câ ţ i vaofiţ eri sp eci al i şt iî n acest e prob l eme.Est e n ecesar să se el ap ez e n î cea ai m mare măsu r ă p osi bi l ă a l cu noşti nţ el e or l eh tni ce şi l a n ifluen ţ a pe ca r e ei o a u asu pra u a t ori t ăţ i l or ru seşt i pen t rua se gă sicâ t mai cu rân d pos i bi l so l uţ i a şirezol va reari zei c ce devi ne ot t mai evi den t ă,î n ceea ce ri veşt pe mb î răcă mi nt ea şi hran a a rm at ei . ANEXA V Ci r cu l ară t ri mi săde Ta ke I on escu par l amen t ari l orcon serva t ori aflaţ iî n Rusi a. Numaise mnăt ura er a demân al ui Take . „ I aşi , 15 ap ri l i e 1917 St i mat e domnul e… După cu m aiafl atl a 4 maivor î ncepe dez bat ei r l e Par l amen t ul ui î n pri vi nţ a modi fică rl i or e da dus u nor rt a i co l e d i n Con st i t uţ i e p ri vi t oa r e a l ex prop ri ere şi l a ref orm a el ectoral ă. V al fipd i n oa t e u n ct el e d er e d n eap ăl t r eb i n ţ ă ca t a ca şi t oţi ce i l a ţ i ri et en it a ip n o şt ri ca re eved vă afl aţ ieî no R u si aărat să u a ţ iuo st en ea l add e af a ce dru mul până a l a Işi unde p r ezen ţ a d t al e est e n idi sp en sab i l ă. I nsi stcu ot t di nadi nsu l asu praneces i t ăţ i i acest eipr ezen ţ e şico nt ezcăne vom r egăsicut oţ i il aI aşicuvr eo23zi l eî nai nt ededat adeschi deri i dezb at eri l or 4(mai ) . Nu cr edcadezb at eri l e sa t r ea că est pe d at a d e 2 0 mai , pân ă a l MEMf j RH –Anex e,1916 1918193car e es t e pre l ungi t ă se su ineaambel or ad unări . Pri n urmar e ab sen ţ a dt al e d i n Rusi a nu va fif oart e u lngă.
Pri meş t et er ogst i mat e domnul e… Asi gu rar eadeosebi t eimel e co nsi deraţ i uni . Tak eI on esc u” ANEXA VI Not i ţ al ui Mat eiCant acu zi no,scri săde mâna l ui , cupri vi re l a i nt erp ret ar eaj uri di căa art i co l ul ui 128 di n Con st i t uţ i e. „ Art i co l ul 128 di n C on st i t uţ i e st abi l eşt e,pri n el ful cu m er ed act at ,o l i mi t are ri st ct i si mă şii mpera t i văa ' drep t uTu Fce es co nf erăut p eri il eg i ui t oare ed a mod i ficapact ul f undamen t alpe ca r e af ost aşezat ă or gan i zar eaSt at ul ui . Garan ţ i ai nt angi bi l i t ăţ i i acest ui pactco nst ă, pe â l ngăneces i t at eaunui aco r d al ad unări l or cu Regel e,î n prezen ţ a ef ect i vă aunui număr i m ni m st ri ct det erm i nat de membri ,f ără de ca re o ri ce el di ber ar e est e orm f al proh i bi t ă precu m şiî n fixa r ea, pen t ru fiecar e sch i mbare, a uneimaj ori t ăţ i de cel puţ i n dou ăt rei mi di n qu oru m de membri i pr ez en ţ i cer ut pen t ru del i ber are .Î n al t e cu vi nt e,ga ran ţ i al i mi t ări i st abi l i t e de Const i t uţ i e c onst ăî n acee a că ,î n ni cio î mpr ej urare şi su b ni ciun cu vân t , o mod i ficare t ext a el or con st i t uţ i on al e n u se poa t e a f ce ecât d npri t r un vot care î să nt ru nească cel puţ i n dou ăt r ei mi di n dou ă r t ei mi alnumăr ul ui de m embr i car e n î mod or nmalcompu n fiec ar e ad unar e.Ori ce ar gu men t ar e b azat ă pe con si der ai ţ uni de ori ce at nură dedu se di n î mpr ej urări excep ţ i on al e ca r e a r mp îi ed i cavr emel ni c co mpl ect area ad unări l or , şica r e ari nd te ami cşora uoru qmul cer ut de a rt . 128 con st i t ui e o el udare a ga r anţ i eicuca r e C on st i t uţ i a aî nţ el es nîmodi mper at i v săncon îj ur e resp ec t ul şiobl i ga t i vi t at eadi sp ozi ţ i i l or sa l e,şit i nde pri n urm are alo vi ol are f ăţ i şăa î nsă şipri nci pi ul ui co nst i t uţ i onal . Absen ţ a fie n it en ţ i onat ă, fie o f rţ at ă ( t ext ul nu f ace i ci no d eoseb i r e)a u nui număr deem mbri pest e o rei tme d i n număr ul car e c ompu ne adu nar ea du ce neapăr atnu l a sup ri mar ea Par l amen t ul ui , după cu m se r p et i nde d e u n di st i ns u jri scon su l t 1( că ci Par l amen t ul va u p t ea co nt i nua săf uncţ i on ezen î t oa t e ch est i uni l e care u se n at i ng d e vreo od i fi mca r e co nst i t uţ i on al ă) , dar l a su sp en dar eaf uncţ i on ări i Parl amen t ul ui ca on C st i t uan t ă,ad i că cu sp eci al ăî nsăr ci nare de a mod i fica u nel e i npân di sp ţ i i l eî nt st i t uţ i on az l e, şi a cea st ă su sp en d a p va r el ungi neap ăr ad t ăozi cân d nco ce ân d cau aî mpi edi căt oare oqu r ure mulse cer ut de art . 128 se va nt ru îni . ” i sse scu D. AN EXA VI I Memori u ref eri t orl a pr og ramul financi ar alprob l emeiexp rop ri eri l or agrare. Pr op uner eaGuver nul ui de a desp ăg ubi pe prop ri et ari i ru ral i exp rop ri aţ i cur en t ă 5% şiexcl usi v cuacea st a ren t ă p rezi nt ă şi un i ncon ven i en t şiun prei co l .
I ncon ven i en t ul est e mai î nt âi de nat ură pol i t i că , deoa r ece r ef orm ee l ar put eafi mai l ar gidi n punct ul de ved ere al pri nci pi i l or a d căpl at a sar f ace şi î n numera r ,i ar a l doi l eaest e de ord i n part i cu l ar , că cidet en t ori it i t l uri l or d e ren t ă voraveamul t ăvremedi ficul t ăţ imaril apl asar eabonuri l ornoi . Î n aceast ăi mposi bi l i t at e,sau i ch arnumaimar e di ficu l t at e con st ăî nsăşi peri co l ul şii at ă de c e:t axe z si (c)căcel e 2mi l i oane d e h ec t are a. 21 00 l ei hect aru l( pr esu pun căacest pr eţsar st abi l iî n med i u) r ep r ezi nt ă 2. 400 mi l i oa ne ei l di n ca r e vreo 00 4 mi l i oa ne ei l l a Cred i t ul Rural . ( Tot ce r ece t ed4 00 mi l i oa ne şi se a miafl ă a l C red i t ul Ruralcorespu nde ci rcaucdat ori i l e ce l or 1 i m l i on şice vade h ec t are ce se asăma l ri i prop ri et ăţ i ) . Eval uezapoicămai mul ţ i prop ri et ari mari( Mi hai l St urdza, Di mi t ri e Mi hai l 1 et c.Et c. ) a ci r ca150. 000 hect are n u vor avea i nt er es e d a şivi nde t i t l uri l e,ast f elcăacest număr e dh ect ar e n îmul ţ i t cu1. 200 ar a mida 180 mi l i oane ei l. Scăzân d 400 mi l i oa ne al e Cr ed i t ul ui Rur alşiacest e 180 mi l i oa ne pri n urm arenut ot alde 5 80 mi l i oa ne ei l di n cel e 2 . 400 mi l i oa ne ei l necesare exp r op ri er i i nu mait r eb ui e d ecât … 1. 820 mi l i oa ne A ar uncaace ast ă su mă pepi aa ţ Român i eisu bf or mă debon uri cu dob ân da fixa t ă de a cu m, caşicu m sar i şt ce con di ţ i i băn eşt i vor st ăp ân i l umeapest e u n an , doisauci nci , ar nî sem na ai di st ruge u p t er eaeifinan ci ară pe mul t ă,pe oart f e mul t ă vr eme. Cursu lr en t el orvech i emi seî n t s răi năt at e sa u n î a ţ ră sar prăbuşit ot at ât de rep ed e cacel al noi l or . Ast f elnu n umai căde f apt sevafi da t pr op ri et ari l ort r eisf ert urisa u o j umăt at edi ncâtsei nt enţ i oneazăal iseda,darcredi t ulacest eiţ ărinarmaifi î n st ar e a ni de zi l e săsu port e em i si uni noii nt ern e sa u ext ern e;ast f elsp eran ţ a î ni ndi sp en sab i l a noa st ră r ef acer e econ omi că r afi sp ul ber aă t pe u nt i mp nel i mi t at 2. Ce e da r de Scu t ? Eu cr edcăun mpru î mut speci alde 5 mi l i oan e de l i re sau 2 5emi l i oa n e12d eşi d ol ari sa u d r ef eri n ă a n gl oa meri can cu2 şi1 /2 mi l i oa n i l r e şi 1 /2,mi l i oa ne e p d ol ari ) ,ţ î mp ru mu t ce m i( se a p r e că sar u p t ea 1 Er oa r e:Di nu Mi hai l , di n Crai ova. 2 St i l ul acest ui memori u af ost resp ect at î n î nt regi me. — Anexe, 19161918 f aceşialcăru i pr od us St at ul l arpune i nt egral l a di sp ozi ţ i a B ănci i Naţ i on al e,f ar da p ri mul ui pos i bi l i t at eaunui î mpru mut de 375 mi l i oa ne n îl eil a a ceast a di n urm ă.Si ndi cat ul bănci l or an gl oameri ca n ar t reb ui săf acăî mpru mut ul de a cu m ( ! ) păst rând bani il a di sp ozi ţ i a St at ul ui ( ! ) pân ă cân d acest aî i va nî t r eb ui nţ a numaipen t ruexp rop ri er i .
O con ven ţ i eî n acest sen s arput eaob l i gaşipe St atşipe băncia excl ude ast f elposi bi l i t at easa t i sf ace ri ial t or n evo i al e eza t uru l ui di n ace se t o f nduri . Pen t ru aevi t aî nsăo pagu bă pr eamar e de dob ân zi , sepoat e con ve ni de asem en eacuacel e b ăn ci , cadi f en r en ţ aî nt re cel e d ou ă dob ânzi( cea pl ăt i t ă de St atde acu m î ncol o şi cea ri p mi t ă d e S t atpen t rusu mel e ăsa l t e a l b ăn cipân ă î n momen t ul expropri er i i ) să u nt reacăe d1%. Avân d acel e 125 mi l i oan e au r şipri n urmar e posi bi l i t at eaunui î mprumut de 3 75 mi l i oa ne ei l l a BancaNaţ i on al ă ! ( ) , St at ul vaput eada i med i at l a cu mpărarea î nt r egi i ca nt i t ăţ i de ex pr opri abi l e,î n va l oar e d e 1. 820 mi l i oan e,cel puţ i n 360 mi l i oan e,sau 20 % î n numer arşi550 mi l i oa ne,sa u 30 % î n bon uri910 mi l i oa ne,î n t ot al . Graţ i e a cest ui si st em, vânzar eaşipri nurmarescădereabonuri l ornoiest eapr oapeexcl usă, r ămân ân dî n sc hi mb desc hi să osi p bi l i t at ea ca cel e 36 0 mi l i oan e n umer ar ăs serv ea sc ă de regu l at or al cu rsu l ui ef ectel or n oi ce a sr of eri . Pest e un an au s do i sarput eaf ace a dou a oa ră aceeaşi op er ai ţ une pen t ru ach i t area est u rl ui de 5 0% ( dacăpân ă at uncir ef acer eanoa st ră nar fi dest ul de n îai nt at ă p en t ru a n e perm i t e ch i ar n uî mprumut i nt er n) . Î n acest di n ul t i m caz, o asi mi l are com pl ect ă a cel ordou ăî mpru mut uri agra r e p (ri mul ex t ernşial doi l eai nt ern ) ar a sgu i ra oa frt e pr obabi l cel ui de a l doi l eaun su cce s mp i or t an t . I aşi , 12 /2 5 mai19 17. Ari st i d Bl ank ANEXA VI I I Decl araţ i a op ozi ţ i eici t i t ăî n Camer ă de G. Di aman di î n şed i nţ a di n 20 mai1917. Domni l ordepu t aţ i ,I n momen t ul cân d sedepu n pebi r ou l Camer ei proi ec t el e de ref orm ă agra răşiel ectora l ă, el aborat e di n i ni ţ i at i vaşipri n i nsp i raţ i a G uvern ul ui . — Î nai nt e Chi ar de a i nt raî n d i scu ţ i al or , sei mpune co nşt i i nţ einoa st r e dat ori a de a exam i nC aon si t u i acă Gu ui . vi naţ şi nve urnu n ul ma it oa t ă dezvol t areavi i t oa r eaţ ări i , dar î nsă şi exi st en ţ a nea mul ui nost ruşiî ndep l i ni r eamen i ri i sa l e st iori ceat ârn ă de ri di ca r eaţ ăran i mi i di n st area de g l oa t ă umi l i t ă şiex pl oa t at ă, l ar ol ul de p ăt ură î nst ări t ă şico n şt i en t ă, st ăpână pe d est i nel e s al e ş i so l i dari za t ă ast f elcu i nt er esel e p erm anen t e al e S t at ul ui . — Afirm ăm cut ăr i e voi nţ a noast ră hot ăr âă t de a asi gu ra Român i eide mâi ne o tat ă vi go ar eaeimor al ă şipol i t i că , pri n rezol va reaar gă l a mari l or prob l eme d e car e eat ârn a ă.'
Acest einecl i nt i t e hot ărâri î i vomsu pune şil a nevo i eî i vomsa cri ficaori ce al t e co nsi deren t e d e p ol i t i căi nt ern ă. ; Domni l ordep ut aţ i . Nu ne pr eo cu păm de t ex t ul pr oi ect el or i eşi t e di n dezb at eri l e co mi si i l orşi su bcom i si i l orpar l amen t are. Şi ori ca r e ar fi acest e pr oi ect e,noinu î ncred i nţ ăm real i za r ear ef orm el or con st i t uţ i on al e G uvern ul ui ca r e,pri n ext raord i nar al ui nep r eved eren î pregă t i r ear ăzb ou il ui şipri n uşu ri nţ a nei ert at ă de ca r e adat dova dă ch i ar şi î n grel el e mp îr ej urăride a st ăzi ,a î mpi ns a ţra l a dezast ru l moral şieco nomi c. Acest dezast ruest e pregă t i t de mai mul tt i mp de con ducă t ori i pol i t i cica r e au co nsi derat co şi nsi deră part i del e n u caorga ni zaţi i vi i puse nîservi ci ul pat ri ei , cicai nst ru men t e o arb e d e n îăl ţ ar e p en t rueişipen t rudevotaţ i il or . Ei au red us u lpt el e p ol i t i cel a si mpl e a co rd urişit ran za ci ţ iî nt re şefi i de p art i d, î nl ăt ur ând pri n acea st a ori ce co nt rolal Ţări i şial Par l amen t ul ui asu pra af aceri l or u p bl i ce; au î ncr ed i nţ at t oa t ă admi ni st rar eaşigest i uneafinanci ară a ţ ări if avo rţ i i l or o l r ,î n ge nereamen o if ărăpregă t i re şi f ărăpri ce pere, şiades ea ch i ar am oral i ; şipri n di sp reţ ul şipri n că l ca rea si st emat i căa l eg i l or , au î nt ron at î n cod ucer ea ări ţi domni a bunul ui pl ac. Cu aces t si st em de gu ver nare , ch i arcel e maii deal e ref orm e su nt men i t e sărăm ână ă fră ect ef . Dacăva l oa r eal egi l or t â arn ă de va l oa reaeg i l ui t oru l ui , ap oiefi caci t at eal or u n at ârn ă decât r de esp ect ul ce ilse ă, d de sa ncţ i uneace el e oi mpun şide si nceri t at eaşivred ni ci a cel or ch emaţ i săl e a pl i ce. Dar acea st ă si nceri t at e şivr ed ni ci e nu ogă sm i l a cei cedeţ i n n î a cest e momen t e r f ân el e G uve rnul ui şicar e,avân d un t r ecu t de gu ve rnar e at âtde det est abi l , nu şi au pri men i t ni cisu flet ul , ni cisi st emul . — Nu aunvăţ îatni mi c di n du r eri l e de ast ăzial e neam ul ui .Î n m âi ni l el or , ch i ar vot ul uni ver sal , care eest u n mi j l oc şi nu un scop , ar u p t easădevi e u n i nst ru men t de i t rani e şi de co ru peren î l ocsăfie p âr gh i a de n îăl ţ ar e aţ ări i . Domni l ordep ut aţ i , Pri n al că t ui r easa , pri n t en di nţ el e mani f est at eî n pri mul săupr oi ect de e ror fme,pri n si st emul săude gu ve rnămân t . —o Gu ver nu n e poa e cinou ă, ni cif raţ i l ornoşt ride pest e gran i ţ e, ga ran ţ i a rga ni ză rl i in uu nei vi eţ it d eda S t an ti MEMCf RI I – Anexe, 19161918 pot rvi it e cuasp i raţ i i l e şinevoi l e vr emi i , f ără de ca r e u ni t at eanoa st ră naţ i on al ă nu se oa pt e n îf ăpt ui . Pen t ruacest e mot i ve, pen t rul i psade aut ori t at e moral ă pol i t i căa Guver nul ui şia o l i gar hi eicar e n ea con dus p ân ă a cu m, su bsem naţ i i dep ut aţ i , f ără deos eb i re d e cu l oa re p ol i t i căşipăst rândune n idep en den ţ a pri nci pi i l or noastre. — Negăm Guver nul ui act ualdr ept ul şicăd er a de a pr ez i da l aî nf ăp t ui rea ref orm el or co nst i t uţ i onal e şi î i ref uză m ori ce ncred î ere.
Gr . Tran cu I aşi , Dr . N. Lupu, George Di amandi , A. E. Mi hăi l escu , Ni col ae Prot op op escu , N. D. Ghi ca, Pavel Mi ch i u, Mi hai l Carp, Mi h. Macavei ,I . P. Rădul escu , Gri gore uni I an , Ti l i că oa Ini d, A. C. Cuza, Dr . Arn i i n Hessel mann, D. Hen ţ es cu , M. B. Can t acu zi no,N. Krupen ski . AN EXA I X Decl araţ i a dep ut aţ i l ormar gh i l omani şt i ci t i t ăl a Cameră î nai nt eavot ul ui r ef orm eor l. ecl araţi De Subsem naţ i i dep ut aţ i con servat ori di n op ozi ţ i e,con si der ând căacest r ăzb oia f ost pen t rupop oru l nost ruo şco al ă d ur er oa săca r e 1 a o ţ el i t şi1a f ăcu t săpri cea pă pe vi i t or nsem î năt at eaşiurm ări l e vot uri l or sa l e,ne d ecl arăm adep ţ i ai uneil argi ref orm e e l ec t oral e. De asem en easu nt em en pt ruî mpr op ri et ări r eaţ ăr an i l or ,î mpr op ri et ări r e ca r e n u se oa pt e n îf ăpt ui decâ t pri n exp rop ri ereal i t ă si a u neipărţ iî nsem nat e di n marearop p ri et ae t n î sch i mbul uneij ust e şi preal ab i l e d esp ăgu bi ri . Urmăm ast f elt rad i ţ i i l e P art i dul ui Conse rva t or ca re a î mprop ri et ări tî n t recu t pe ă ţran i vânzândul emoşi i l eSt at ul ui . Admi t em deci î n pri nci pi u aces t e dou ă mari r ef orm e,cer em î nsăcael e să se nî f ăpt ui ascăî n f avo ar eaţ ăran i l or a i r n u î n aceea a unor n i st i t uţ i i de p art i d. Tot od at ă decl arăm sol emn căsp ri j i ni nd acest er ef orm e nu î nţ el egem î nt ru ni mi c săne sol i dari zămcuact el e G uver nul ui act ual şial e cel ui carea1 precedat. Nu pu t em ave aî ncr eder eî n aces t Guver n car e po ar t ăr ăspu nder ea dezast ru l ui su f eri t de a ţr ă şine e rzervăm dr ep t ul cadupă î nch ei ereaăci p i ca r e, du păcu m năd ăj dui m şido ri m di n su flet , va ad ucemări r ea şi î năl ţ ar ea sc umpei nos-t r e p at ri i , săsu punem uneiamănunţ i t e cercet ăriî nt r ea gaact i vi t at e a co nducă t ori l or n oşt ridi n ul t i mi it rei ani . N. Krupen sk i , N. D. Ghi ca, Mi ch i u, Er . Juvar a,Tel eman . CONSTANTI N ARG ETO I ÂN U ANEXA X C uvân î n a i n t eC red act at deal P. P. Nei egu l escu , l a Od î nAr ved er ena î nt emei eri i Pt art i d u l u i on st i t uţ i on ,î n t em ere r o p i ectat ă essa, de C . get o i a u, l on aş r G ăd i şt ean u şidân su l . Cuvân tî nai nt e Mul t e nen oroci risau ab ăt ut , după vr emuri , asu pra ţ ări i noa st r e;ni ci una î nsăna a t i ns p r op orţ i i l e n îsp ăi mânt ăt oa r e a l e d ezast ru l ui l a ca r e a m aj uns n î răzb oi ul act ual . Groa zabăt ăl i i l or şi urgi a năvă l i ri l or st răi ne,l e-a am i vă zu t pământ ul r omânescedmul t e ori ; ni ci od at ă n îsă i p er deri l e n au f ost maigr ee l ni cisu f eri nţ el e mai cu mpl i t e,caacu m. Al t ădat ă răzb oa i el e seurt pau cuoşt i puţ i n numer oa se, ca r e se ăsu m rau î n cât eva ocn ci i risi ngu rat i ce, mărgi ni t e şi
caî nt i ndr e şi cadur at ă. Pagu bel e erau ast f elt ot dea una mi ci ,i ar prăd ăci uni l e, cugreu t at eacom uni ca ţ i i l or şi cul i psami j l oa cel or e dr t ansp ort , nu at i ngea u decâ tr egi uni i zol at e şi nu put ea u l ua ni ci od at ă pr op orţ i i co nsi derab i l e.Î n r ăzb oi ul de a st ăzi ,ţ ara noa st ră a f ost ca căl t ă de a rm at e mari ,î nzest rat e cu mi j l oa ce e d d i st ru gere ra ext ord i nar e,şie su pusă , de a l ocu par eaeiî ncoa ce, uneij ef ui risi st emat i ceşit ota l e.Pi erd eri l e n oast re ua f ostast f eli men seşiî n vi eţ it i ner e–car erepr ezent auener gi anaţ i onal ă–şiî nbunurimat eri al e,car e con st i t ui au t emel i a put eri i econ omi ce a St at ul ui . Nu e d ar exa ger at să cem zi că am aj uns a l u n ad evăr atdez ast ru, care om c pr omi t e e ru zl t at ee l ob ţ i nut e cu at ât eagreu t ăţ i pri n sf orţ ări l e p op oru l ui nostr u de u n vea c n îco ace. Şi ori câ t e vi ct ori iam câşt i gapânăl asf ârşi t ulr ăzboi ul ui ,ori cât esuccesepol i t i ceam avea l aî nch ei erea păci i , răn i l e a dâncial e ă ţri i vor n sâ gera î ncămul t ă vrem e.Noi cei de a zi , nu l e vo m ved eavi ndeca t e p e d ep l i n şipoa t e n i cicop i i i noşt ri . Î n a f ţ a acest eicon st at ări , nu eromân n î con şt i i nţ a că ru i a sănu se ri di ce, ch i nui t oa r e,î nt r eb ar eadacă ezast d ru l acest a nu sar fi put ut cu mva evi t a – şi ci ne e e d vi nă cănu sau cru ţ at ţ ări io p art e cel puţ i n di n pagu bel e şi di n su f eri nţ el e p e ca r e ela î ndurat . Am zi s opart e ce l puţ i n, fii ndcăşt i am cut oţ i i cărăzb oi ul , pe ca re1 voi am cut oa t ă hot ărârea ca o su pr emă dat ori e avi eţ i i noast r e n aţ i on al e,nu put ea săe nad ucă u nmaibucu ri i . Darave am cel puţ i n drept ul să cr ed em că1 vompurt a p e p ămân t ul duşman i l orşiî n al t e con di ţ i i . Căcinoiavea m pri nt r e a l i aţ i i noştr i de a st ăzi– ca r e a u f ostt otaşade cru nt l ovi ţ i caşinoi – osi t uaţ i e e xce pţ i onal ă. Ei au f ostsi l i ţ i săpri mea sc ă răz boi ul , cân d şicu m au voi t adver sari il or car e l au î ncep ut . Noiam avu t put i nţ a să ob servăm doian i de zi l e met od el e d e u lpt ă al e vr ăj maşi l or şi săne p regăt i m î n con seci nţ ă, săal egem noiî nşi ne momen t ul şisăst abi l i m noiî nşi ne co ndi ţ i i l e i nt rări i noast re nîacţ i une.Că na şt i ut săprofi t e d e a cea st ă si t uaţ i e pri vi l egi at ă, e cea di nt âi di n mari l e g r eşel i al e G uvern ul ui pe ca r e n i 1a hărăzi t î n ani i di n — Anexe, 19161918 urmă o soa rt ă vi t r egă. El pr et i nde,e drept , că î mpr ej urăriext ern e p e ca re n u st aî n put er eal ui săl e n îl ăt ure a u f ăcu t r ezi st en a noa st răsi mp b i l ă . Da că î nsă nţ u ua t ea , fir eşt e,p să î nă l ăt u r eposi a cel î mp r ej uţ r ări câ nd auosi pr od u s, er a cel pu i npd t or să l e r eva d ca be i l i t ăţ i î nai nt e d e a ser od p uce şi să aimăsu ri l e cu ven i t e.Căci a gu ver na î nsem nează maiî nt âide o ta t e apr eve dea. Că nu au f ăcu t o,e adou a di n ui mi t oa r el e greş el i , de o rd i n pol i t i c şi di pl omat i c,al e o amen i l or m i cica re şi au l uat pe asem en ea vr emuri mar i en or ma răspu nder e d e acon du ce des t i nel e ă ţr i i . Şi mai grave î ncădacăsepoa t e au ost f greşel i l e pe ca r el eaf ăcu t Guvern ul î năunt ru ,î n ceea ce a st cut ot ul î n put er eal ui , adi căî n pregă t i r ea arm at eişiî n co nducerea r ăzb oi ul ui . Acest eaau j uca tf ăr ă n i cio n îdoi al ă rol ul de că pet en i e n î ngn oroci ri l e n oa st r e.Căcinu e ot tuna d acăo a ţr ă n it ră n î
răzb oi bi ne p regă t i t ă sa u nu ori ca re ar al fi t f el , cel el al t e mp î rej urări . Cu o a l t ă pregăt i r e şi o al t ă con ducer e a ăzb r oi ul ui nam fi aj uns desi gu r unde n e afl ăm. Dova dă e se t e rzi st en ţ a n eî nf rânt ă d e ca r e sau arăt at ca pabi l e r tu pel e n oa st re î n a d ou a p eri oa dă arăzb oi ul ui , cân d acel aşi gen er al germ an care ceri cu se Munt en i a şiDob r og eaa n îcercat săpăt ru ndă şiî n Mol dova . St răl uci t el e ca l i t ăţ i mi l i t ar e,vi t ej i af ără se amăn şiabnega ţ i af ără a mr gi ni cuca r e so l daţ i i noştr i au ui mi tl umea e p câ mpi i l e d e a l Mărăşeşt i , neau scă pat ,e d rep t , ci nst eaî n f aţ a st răi năt ăi ţ i , dar au pus n ît r o u lmi nă şimaicr udă r ăsp under eaGuver nul ui . Ce nu sar fi put ut f ace de a lî ncep ut cuasem en eaost aşidacăl i sar fidat t otce el t reb ui a şi dacănu l i sar fimp ius o con ducer e n en or oci t ă!Aceast ă d ovad ă d e f apt mai t ar e cat oa t e a r gu men t ări l e,a zb ii t at ât de muj ţ j >e o bserva t ori i i mparţ i al i ,î ncâ t ,r ed ândul e n îcred erea î n put eri l e pop oru l ui nost ru ,i af ăcu t să mt si ă şi maiad ân c vi na gr oz avă ace l a or a ceau l con du s pâ nă a cu m. Dacă î n şa se ul ni numai ,î n mi j l oc ul l i psu ri l or d e o ttf el ul , sa put ut î nch egadi n r ămăşi ţ el e st iovi t e a l e u neioşti riî nf rân t e şi umi l i t e oarm at ă nou ă pl i nă de vi aţ ăşideavânt ,î nsufleţ i t ădecelmaiî nal teroi sm şist ăpânăpecel emai com pl i cat e meşt eşu gu ri al e ă rzb oi ul ui mod er n – ceunsar fiput ut f acen î cei doiani di nai nt e d e n it rar eanoa st ră î n acţ i une,cuo muncăi nt el i gen t ă şi ci nst i t ă, l i psi t ă de p reocu păriper son al e sa u depart i d şiî nch i nat ă numai i nt eresel or ă ţri i ! Dacăumi l i nţ a dur eroa săa î ndoi el i i de n oiî nşi ne neat r ecu tî n sf ârşi t , dacăo bi nef ăcă t oa re mândri e n aţ i on al ă ne u mflă i arăşi pi ep t ul – n î sc hi mb n e c op l eş eş t e o am ăr ăcr une n ec unosc ut ă p ân ă acu m şine ă rscol eş t e su flet ul o n idi gn ar e ără f am r gi ni î mpot rva i cel or car e n eau i mpus – pri n uşu ri nţ a or l i cr mi nal a. — At ât easu f er i nţ e nemer i t at e. Î mpr ej urări l e ext ern e potfi dar o scu zăpen t ru oi nî n a f ţ a st răi năt ăţ i i dar nu mi cşor eazăi ci necu d m răsp under eaGuve rnul ui f aţ ă de a ţr ă.El t r ebu i e să dea sea mă d e oa tt ă p urt ar ea ul i di n cei doian i care au pr eced at i zbu cn i r ea r ăzb oi ul ui nost ruşide a t unciî ncoa ce. Mai t ârzi u, cân d se va put eavor bi cu mai mul t ăl i bert at e,f ără i ed pi cii nt ern e,şif ără ea tma vreu nor rej pudi ci i ext ern e, vom st ai bi l i cu dea măn n t ul şi cu oa t edud ovezi l e, nvi n ui ri l e se ot p ad u ce u G ve rnu l u şi rnl ^eTa Uer cu u r i l or no ast ret con căt oare .î A cu m n e ce mar gmm i să ni di cămnumaiî nt r eacăt cât ev a di nt r e d ân sel e ca o j ust i ficar e preal abi l a a at i t udi ni i pol i t i ce e p ca r e vo i m săo u lăm. Î n moment el e gr av e când sepu neapen t ru noice a maimar e di n prob l emel e v i eţ i i noa st r e naţ i on al e,G^rw rn ul Jbej ^Ul i dl l LMt i ^ n„ a? Tl ut *a” al t ă at i t udi ne d ecât acea neu ţ ral i ţ aţ ej OYt i M – ca să nu zi cempr ef ăcu t acare a t r as a asu pra noa st ră t oa t e b ăn ui el i l e şi careea nf ăcu t sane a cop eri m f at a de ru şi ne de at ât ea ri o . Şi dacăar fiost f numaiacest e n eaj unsu ride ordi n
l ^aT T^cTr^u ^i t at ea ul i , Guver nul aj xmţ rj bui tl a n îarm area^u Maml or ^ cucar e aveam să ul pt ăm şinea p us p e n oiî nşi ne n îi mposi bi l i t at eade ane — Li âi s^ i hrâsrF ^^i „ >? *de ast ăziŞ1 neal af pe no1f a ~f ;a î ncu raj at pen t ru mot i ve deol i t p i că ni t er nă p rop aga nda cn mmal a aagen ţ i l or au st r ogerm ani , pen t rucaapoirăt ăci reami nţ i l or a sl be saducal a def ecţ i uni l e Î h^rr nW^ pop ul aţ i a ci vi l ă. I ar Par l amen t ul , ca re avea dat ori a, a veg heze ca i nt er esel e su pr eme a l e ă ţri i sănu fie n eso cot i t e u i t ând cudesă vârşi re ca Con st i t uţ i a l î .Î nsărci na cuj ^j ri MJM*^Gffi^^U1' na si mţ i t ni cimăcarevoi n a să şt i e cer ea v elî n pol i t i caex t ern ă– a r ăt ânduse, cuun serv, i sm ui mi t or , ga t a să1 urmeze ori î ncot ro a r fi mer s ^ -Ja ^dj e^ ej f aj ţ asg A. Şi cu m put ea să fie al t f elcân dl umeapol i t i căce se nvârt îeaî n j uru l Guver nul ui navea decâtn u si ngu r gâ nd şio si ngu ră d ori nţ ă:saprofi t e d e mp î rej urăricasă se î mbogă ţ ească cuori ce r p eţşicâ t maicu rân d. Am asi st at ast f ell a sp ecu l a ruşi noasă cu vag^an de^ ^u ^er mi su ^l e^exr j ^ am văz ut oam en , pon t i ci l ua^ dl o^ i si oa ne^ di nj ţ răi năt ,t e p en t ruvan zande o er eal gj şn u, gg_ăcea Tu pri nt r î nşi i ; am văzu t bănciî n pragu lf al i men t ul ui f ăcâ nd af aceri sp l en di de cu f urn i t uri l e d e a l Mi ni st eru l de R ăzb oi , graţ i e p at ron aj ul ui l or pol i t i c;am vă zu t sam sari st răi ni , de al căror nume n u şt i a n i men i pân ă a t unciş,car e n ^vTau ” ^! ^f eT de n ist al aţ i e n idust ri al ă, l uând de a l di f en t e mi ni st ereurn fi t uriî n l otu ri maimari şicupr eţ uri maibune d ecât i ndust ri aşi ir oman , cu noscu ţ i Put er a acel or sa msa rinu st a, fir eşt e,decâ tî n i nfluen ţ a pol ii ci eml or ca r e se ascu ndeauî n dosu ll or . Am văz ut î n sf âr şt iad mi ni st raţ i a p ubhca u n numai t ol erân d, dar î nl esn i nd t ot ^ul d^ort ob^ndei ar e,î nt re t al e n ea j unsu ri , neau go l i t t ar a de vi t e,ca să nave m ce m ân ca şi ca să naye m cuce e nu lcr a ogoa r el e Ceea ce a spet recu tî n ul t i mi i ani ai gu ver nam l i ber ae l d e d upă răzb oi ul i ndep en den ţ ei , rămân e u n j oc cop i l ăre sc, unj ncepu tt i mi d de oam emj j eexr ^, ri men t aţ i ,f aţ ă de o peraţ i i l e n î st i l mr e,şicaî nsem năt at e fi nanci ar a „ ca neru şi nar e,ceV au r ea l i zat î n cei doiani de gu vern are i l beral a di namt e d e răzb oi ul act ual . ,~ ~ Si casănu fimacu zaţ i de părt i ni re,casanu se cr ead ă caî nvi nui m n u mai pe i l bn er ai l , d ăm şi or al t ^n art Me_c^^ eJi ^cu yi ne, oh b ci am car e a u l u at com i si oa e d i nsă şt j mn ăL aţ ecel ^ j t r ul y^ zăr i dej ^ea^ ce u n saPu f ăcu t pn n— Anexe, 19161918 t r î nşi i , erau con serva t ori , part i zan i ai dl ui Margh i l oman ,i ar n u i i di n acei care sţ su i neaucui nfluen ţ al or pe msari sa i st răi ni ca r e roi au î n j uru l mi ni st erel or , erau co nserva t oridemocraţ i , part i za ni ai dl ui Ta ke on I escu . Dar est e ceva cumul t mai gravecâ d t acest e i t că l oşi i i ndi vi dual e.E căsa gă st iun part i d î nt reg – in ş u era cel l i beral – ca r e să î ncer ce a şisu sţ i ne a cţ i uneaî nău nt rucubani di n af ară.Î n t oa mna 1 914, î nt r o dul ce r a mon i e cuGuver nul dl ui Br ăt i anu, şef ul Part i dul ui , Con servat or , dl . Mar gh i l oman ,l uase pe seam a sapr op agan da ger man ofi l ă n îţ ar ă şi su nt dovez i
neî ndoi oa se căr esa p r ca e su sţ i nea ceast a ă p r op agan dă eral ăt i p t ă d e au st r ogerm ani . Ceimai mul ţ i con servat ori î nsă , nu aprob au pol i t i cadl ui Margh i l oman , şiî n cel e d i n urmă ch est i unea sa p us/h ot ărât î n Comi t et ul Exec ut i v,orga nul ofi ci al al part i dul ui .Î n f aţ a acest ui /co mi t et , şef ul nu sa sfi i t săf acădecl araţ i if al se, i ar n îl upt a ce aurm at apoi , a că ut at săcoru pă pe u ni i di n acei ca r e ise p o unea u, cubani st răi ni .I n t annosu l dosa r al coru pţ i ei ger man e,cu noscu t ul agen t Gi i nt erafi rmă căl a odat ă o arec are .dl Mar gh i l omanarfi mul ţ umi t dl ui vondem Busc he pen t ru că, cuf on duri l e ce î i puse sel a di sp ozi ţ i e,1a aj ut at să şipăst reze i t ua s ţ i a pol i t i că . I at ăî n cemoci r l ă set âr au ol pi t i ci en i i noşt riî n momen t el e su preme cân d, _i_ n î al t aru l con şt i i nţ einoa st re n aţ i on al e u rm a săse să vârşea scăt ai na cea mar e aj /^j ^y;^ uni ri it ut ur or om rân i l or . Şi dacăcel puţ i n moci r l a aceast a nu sar fi r evă rsat f ^. > pest e mar gi ni l e u lmi i pol i t i ce! Spre en noroc i r eanoa st r ă apel e ei i nf ect e a u ^$$f j st rop i t şiau pângă rt it ot ul . Până şiarm at a, ca r e a rfi t reb ui t să răm ână cut oa t e ^ *L/t $ J mi zer i i l e n oa st r e şi t ocm ai di n ca uza or l , ga r anţ i a ul t i mă a sa l vă ri inoa st r e a^ gg n) ¦ t ut ur or , şia cel or u b ni şia cel or răi ,a f ostat i nsăşieade o t rapco ru pţ i ei ,î n ( Ţ v° ac el e o rga ne s uperi oare l e a e i ca r e st au î n con t actcul umeapol i t i că , pi sp r eţ ui nd l egi l e şi regu l amen t el e,un gen er alf avori t alGuvem ui uj Lşi a a su matrăsp under ea nî f ri coşa t ă d e a nî t ocm i si ngu r ,t recân d pest e Ş j aţ uXj ^sMJ^H. ° J'pl anul r ăzb oi ul ui di n a că ru i pri mă part e a m i eşi tî nf rân ţ i şiumi l i ţ i . Acel gen eral al că ru i nume e e p b uzel e t ut uror1 era un ofiţ er e dart i l eri e,sp eci al i stî n st udi ul t eh ni c al gu ri l or d ef oc. El nu f ăcu se şcoal a de st atmaj or , nu t recu se e pa l co man da uni t ăţ i l or a mri – bri gadă,di vi zi e,corpdearmat ă–şinucomandaseni ci odat ăomanevră.Arfi f ost dar , fie d i n part eal ui , fie d i n part eaGuver nul ui , o dat ori e d e p ru den ţ ă el emen t ară să su pună cel puţ i n pl an ul î nt ocm i t de el unui con si l i u de gen er al i . Tocmaifii ndcăt rebui a,l ucrul ,fir eşt e,nusaf ăcut .Ni cichi arcomandanţ i i arm ae tor l e d op er aţ i e n au l uat cu noşt i nţ ă de p l anul de ă rzb oidecât î n momen t ul cân d au pri mi t com an da ef gcţ i ya, şinumaiî n part ea car e pri ve a acţ i uneal or . Mai mul t ch i ar , nu saţ i nut seam ă ni cimăca r de ob servaţ i i l e f ă cu t e et A l i a ţ i î n a i n t e fid e î ch erea C n yen f eei n oa st r e l i t are cu ei . Şi doa r A l i aţ i inod ş ri , o r i cât n e a m cren z u tei no ides uo p e ri or i l or , a vea u o mi 1 Gen eral ul Di m. ( zi s Mi su )I l i escu , secret ar gen eral al Mi ni st eru l ui de Răzb oipe vr emeaNeu t ral i t ăţ i i . Exp er i en ţ ăar ăzb oi ul ui care nou ă ne l i psea cudesăvârş i re.O a sem en ea î ncr eder e oar bă n î si ne,o asem en ea m egal oman i e mon st ruoasă ,t rece cumul t pest e m ar gi ni l e n orm al e şi i nt r ă d ea d r ep t ul î n domen i ul pat ol og i c. Numaio asem en eai ncon şt i en ţ ă poa t e exp l i capurt are a acel ui aşi gen er al di n t i mpul răzb oi ul ui ^cân d dezast rul î ncepu se, cân d mi i şimi i de r omân i mur ea u pe câ mpuri l e d e u lpt ă cavi ct i me n evi nova t el e greşel i l or ui l , gen eral ul
î n ch est i e p el r ecea j i ppţ i l e a l Bucu r eşt i cuşa mpani e ş i cuf emeiuşoa r e.Î nsă şi pol i ţ i a mi l i t ară, f ăcâ nd o d at ă o ra zi e n oct urn ă, l a gă st iî nt r un l oca l de pet r ecer e cu noscu t .I ar C art i eru l Gen er alî ir ăsp undeacubanch et el e p e ca re e l da p „en t rucel e maineî nsem nat e avan sări î n gr adpân ă n î zi ua că der i i Bucu r eşt i l or . De a cest e n if ami i nu e d esi gu r ym ovat ă arm aa t,cil umeapol i t i că. Armat aşi af ăcutdat ori apedepl i nî ncondi ţ i i l egr el eî ncar eaf ostpusăsă l upt e n î pri ma p art e a răzb oi ul ui . Păst rândui dar î nt r ea ganoa st ră r ecu noşti nţ ă, t r eb ui e săcerem so cot ea l ă de ce l e ce sau î nt âmpl at pol i t i ci en i l or , car e şi au per mi s să se oa ce j cu con ducer eaeif ără să se gân dească l a u rmări l e gr ozave car pe e e l p ut ea vea a şu uri nţ al or cr i mi nal ă.Şi nu f ărăur d er e amvăzu t că , pe câ nd sa ncţ i uni at ât de asp r e sau apl i ca t unorai nd t r e mi l i t ari i ca re,an greş i t , ni cio sa ncţ i une n u ex i st ă pen t rugreş el i l e şimai marial e p ol i t i ci en i l or . Fi r eşt e,î n arm at ă greşel i l e r t eb ui esced p ep si t e med i i at . Dar de ce uma n iî n ar mat ă? * JTrebu i e dar_şăJ nceap ă şiprocesu ll umi i pol i ţ i a El sarmaifi put ut amâna dacăcel puţ i n, l ov i nduse e d g r oza vel e rea l i t ăţ i al e răzb oi ul ui , pol i t i ci en i i noştr i sar fit rezi t şiar fidat oar eca re sem ne d e n îdr ep t ar e.Ei au f ăcu tî nsăt ot ul casădoved ea scăl umi i , cuun ci ni sm revol t ăt or , cănu î nţ el eg săr en unţ e a l ni ci unul di n vech i l e o l r ob i cei uri .Î ncăde a li nt rarea noa st ră nî acţ i une,câ nd se ul au măsu rigen eraj ej n^on t ra^şp i on aj ul ui , uni i di nt r î nşi i sau ded at au jn t rafi c od i ospe seam a şj gu ra^ j j ^aj ul uj Pr ecu m se i şt e,mul ţ i di n su puşi iţ ări l or cuca re era m î n răzb oi au f ost arestaţ i ,i ar cei l al ţ ii nt ern aţ i sp re a fipuşiî n i mposi bi l i t at e d e aunel t iî mpot rva i i nt eresel or noa st re. At unciau î nce put i nt erve nţ i i l e pl ăt i t e gras , al e ce l or cumflaen ţ ă pol i t i că . Şi ast f elmul ţ i duşmani ai noşt riau f ost l ăsa ţ il i beri şiau r ămas a l Bucu r eşt i sa u î n al t e cen t r e mp i ort ant e – esi dgu r nu sp re b i nel e ă tri i . Ci ne şt i e câ t rău neau f ăcu t uni i di nt r î nşi i ? Ş ie n esp us d e d ur er osgâ ndul cănoiam pl ăt i t poa t e cuj ert f e grel e,cu mul t e vi eţ i nevi nov at e şi cu pust i i rea unor p ărţ iî nt regi di n ţ ară, su mel e mi zer ab i l e n îcasa t e d e p ol i t i ci en if ără i ni mă. JEvacu ar eaMunt en i eia f ost ap oi , nu numaiun momen t de n epr ev eder e,de ă zp ăceal ă şi de n epu t i nţ ă a mi ni st ra t i vă, ci unşi l u ng şi rzăt de c t d e nr i smn ca r e avea – e d ep t –î pd en t ru n oi ni mi c şi n ou su rpri n or ,a de ar alci ca e u n ean m fiu aşt ep t atr t ot uşi n momen t e aş a d e r t agi ce . Cân d n u segăse au vagoan e,ca ă s ci t ăm un caz di no mi e,sp r e a d ri i cadep ozi t el e C asei de D ep uneri , sa u maşi ni l e A rsen al ul ui şi Pi r ot eh ni ei– se gă sea u dest ul e pen t rumob i l el e şi provi zi i l e membri l or Guver nul ui şial ^ — Anexe, 19161918 203 „ i Jf avo ri ţ i l orl or . Când ne l ăsa m cu oţ t i i averi l e î n părăsi re şi porn eamî n necu noscu t , cuj al ea nîsu fletşicumi zer i aî n per sp ect i vă, unj mi ni st rugăsea momen t ul pot rvi it casămai f acăî ncăo a f acer e, ri di câ nd de a l a nt rep ozi t el e d i n Bucu r eşt i at ât eava go ane d e mărf uripart i cu l are
sp r e al e sp ecu l al aI aşişia î nca saun câ şi t g cu m nu potrea l i za a o men i i ci nst i ţ i î nt r o vi aţ aî nt r ea găde muncăî ncord at ă1. Când cop i i i noşt rieva cu aţ i pe os j di n t eri t ori i l e o cu pat e,camobi l i za bi l i , rătăc ea u flămânzişides cu l ţ i pe dru muri l e d i n Moj dova ; câ nd mi i de sol daţ iî n l amen t abi l a ret r agere a rest uri l or arm ae tinoa st r e căd eaubol navi sauzdr ob i ţ i de ob oseal ă,de n emân car e şi de f ri g p ri n şa nţ uri l e ş ose l el or;câ nd ră ni ţ i i noşt rivi ndec aţ ii eş ea u di n sp i t al e,î n mi j l ocu li ern i i ,î n bl uze e d va ră şi cu o oa fi e d e co rtî n sp i nar e;câ nd ep i demi i groazn i ce â b nt ui au r est ul nen oroci t einoa st r e p op ul aţ i i– u n men brual Guver nul ui nu se sfi a să acă f nunt ă cuch efşil ău t ari sp r e al egi t i ma o vech e l egăt ură e rproba t ă d e mor aă. l Cân d u n haos mp cu l i t domnea nîad mi ni st raţ i a pet ecu l ui de a ţră ce e n mairămăsese, cân d ni mi c n u maier a a l ocu l l săuşi ni men i nu maişt i a ce r a e d e ă f cu t ; câ nd ci rcu l aţ i a pe că i l e er fat e a men i nţ a să se p o r ea scădi n l i psăde c ombust i bi l ; câ nd ci ocn i rişiderai eri de r t en urif ăcea u su t e d e vi r . Ti meJ _d i n l i psă e d e rgu l ă; câ nd f oa met ea ă b t ea al u şă ca să e n ad ucă am i nt e că unnean i pncepu t sa i d ri căml a i t mp gr âu l di n Munt en i a;– pri mul mi ni st ru ,t ru f aşu lf ără de p er ech e d e a l t ă dat ă ca r e şi î î nch i pui a că î nvâ reşt t e Europ aî nt reag JLpe,deget e,î şiî nch i pui aî nţ el ep ci uneapol i t i căî n f orm ul a al jni că: „ numaiDumnez eune po at e scăp a” , şise pre găt ea să reacă t cu Guvern ul î n Rusi a, l ăsâ nd t ot ul l a voi aî nt âmpl ări i . Pol i t i ci en i i noşt riî nsănu se put eaur esem na,ni cide ast ă dat ă,săI . Nu mait ragăni ciun profi t di n si t uaţ i i l e p e ca r e e l maiaveau î ncă. Î nai nt e d e aW părăsi Mol dovaa cărei eva cu ar e sepr egă t ea , şi au ar anj at cut oţ i i di f eri t e mi ^o r~^ . Si uni î n st răi năt at e,cudi urn e şi i ndemni zări grase i sş au _gru nca t cal ăcu st el e U s^ Yj f c * asu pr a cecu ri l or e p ca r e G uver nul l e em i t ea ,î n ap aren ţ ă cel puţ i n, sp r e a uşu ra yR *^ sc hi mbul pen t ru român i i car e voi au să r eacă t nF îran ţ a.Am zi s n î aparen ţ ă cel puţ i n, fii ndcăr ea l i t at eaa f ostcut ot ul al t a. Fi i nd t r ase su apra dep ozi t el or t S at ul ui pe u n cu rs maiscăzu t decât acel de p e p i aţ a fi nanci ara, acest e cecu n au deven i t ob i ect ul uneisp ecu l e ru şi noa se şi a n umer oa se act e d e f avo ri t i sm. Person al i t ăţ i cu noscu t e,cusi t uaţ i i de se amă î n ţ ară şica re p ut ea u dovedi că yoi esc să reacă t î n Fran ţ a,nu put eaucăp ăt a a sem en ea cecu ri , pe câ n d f avo ri ţ ir ai ul ui ca r e seucea d u î n Rusi a cudi f eri t e n îsă r ci nări ofi ci al e şi ca e Gu u nvern 1 Aceast ă af acer e sa pus î n seam al ui Al ecuCon st an t i nescu . Nu e del oc si gu r să ofi f ăcu t .A f ăcu t elal t el e!Af acerea af ostăcu ft ă pri n BancaI aşi l or ( l i bera l ă) şia t reb ui t săcâ şi t gemul ţ i ,f oart e mul ţ i de p e u rm a ei . 2 Tot Al ecuCon st an t i nescu . Căsă t ori t cuo ger man ă,o f emei et oa rt e bi ne, avu sesen u băi at , pe si mpat i cu l Art a, cusoracest aei a. Pri n bună n îţ el egere, a di vo ra ţt j n 12 zi l e
( r eco r d) de soţi al ui şisa că să t ori t cu cu mnat ăsacaşă j eff t i rşggej ?E uni cu l şimul ti ubi t ul l ui băi at . Put eaupri n urmar e săpăr ăsească aceast ăţ ară, l uau . Cecu ri asu pra Pari su l ui fii ndcăer au bune d e sp ecu l at ori unde.Mai mul t ch i ar , di f eri t e doa mne d i n soci et at eabună şi di n l umeaga l ant ă,au căp ăt atgr aţ i e egăt l uri l or l or cu person aj e p ol i t i ce cu nosc ut e,cecu riasu pra Pari su l ui , pe ca r e elau vândut ,unel echi aradouazidupăcel eaupri mi t ,l aI aşi ,î nschi mbulunui benefici uoarecare.Ceeacet r ebui asăfieadi căodr eapt ăî nl esni r epent ruacei ca r e,l ăsâ nd t otî n urm al or , porn ea u î n pri begi e,uni i cugâ ndul de a şiservi ţ ara nîst ră i năt at e ă f răni ciun f elde p l at ă, a deve ni tî n mâi ni l e p ol i t i ci en i l or noşt ri un mi j l oc ou n de câşt i gu ri i ncor ect e sau un nou modde a şipl ăt i av en t uri l e o l r ga l ant e… Şi al ăt uride asem en eaca zu ride sfi dar e pri va t ă a dol i ul ui şidur eri l or ţ ări i , se nşi îrauca zu ri l e d e sfi dar e p ubl i căşiofi ci al ă. Când^ubsef ul St at ul ui npj sţ ru Maj or , pe ca r e o ta t ăl umeaî l acu ză e p aţ fă cafii nd i nst rumen t ul de că pet en i e a l dezast ru l ui nost ru , şiî n co nt r a c ăru i a seăcu fserăem d er su ri ofi ci al e p ână l a Rege ,a f ostsco s n î sf ârşi t di n acest post . — Guver nul î nl ocsă1t ri mi t ăî nai nt eaunui Con si l i u de Răzb oi , cape al ţ i ofiţ eri mai puţ i n vi nova ţ i decâ t el , 1a[ t ri mi s n î mi si une a l Pari s,dândui mi j l oace argi l casăpet rea căcâ t mai bi ne,şia f ăcu tt otposi bi l ul casă i creeze acol o o t si uaţ i e su peri oa ră mi ni st ru l ui nost rupl en i pot en ţ i ar . Dacă u Gvern ul avea vi con nger eacă ces a t gen er aler a nevi novat , nu er a maibi ne săi deamai î nt âi oca zi a săsp ul beren î f aţ aj ust i ţ i eimi l i t are, acu ză rl i e c e iseaduce au şisă aco rd e n î ace l aşit i mp opi ni eipubl i cesa t i sf acţi a de aşt i ,î n sf ârşi t , ca re era ad evăru l ? D acăna ăcu f t o,est e evi den t , fii ndcă se emea t săuşi n descop er e prop ri a saresp on sa bi l i t at e –şia pr ef erat săsfi deze sen t i men t ul publ i c,t r at ând ţ ar a cape omoşi e p art i cu l ară cu careăp st ân ul f ace ce a vre şipe cet ăţ en i cape ni şt e h i l oţi de acă ror i n op i e n u se n ţi e n i cio s oco t ea l ă. Darcu l meaa at i nso acea st ă sfi dare a sen t i men t ul ui publ i cî n ul t i ma cri ză m i ni st eri al ă. Când l a gra ni ţ el e n oast re se răm f ânt au va l uri l e u tl burial e r ev ou lţ i ei seş t i ,p car epu r t eb ui a ort mări u m î n fi m en tn cu m î n corda t ă ru at e n ţ i e, fie i ndcă t ea săsă e fi p en ru noi pl i nece ă de om con seci ţ e cea ai nep r evă zu t e,câ nd arm at el e ru seşt iî ncep useră se a et r rage nîGal i ţ i a amen i nţ ân d să escop d er e r f on t i er a n oa st ră d e n or d, l ucr u cuat âtmaigr av cu cât pregăt eamnoiî nşi ne of en si va e da l su d – ara ţ a răm as 3săp t ămân if ără Guvern . Acea st ă cri ză i m ni st eri al ă ă fră r p ece den t pri n durat a e i ,t r ezi se nî publ i c sp eran ţ e mari . To at ăl umeacred eacăa ven i tî n sf ârşi t , zi ua so co t el i l or , căsevo r st abi l iî n sf ârşi t răs punderi l e ş i căsevo r a pl i casa ncţ i uni l e c uven i t e. Toat ăl umeaseaşt ept acaunGuvernnou,st răi ndeori cepr eocupăridepart i d, deven i t e a cu m od i oa se, să şii a sa r ci na pat ri ot i căde averi ficaî n sf ârşi t
ges t i unea. Aşa e dn îcăr cat ă aCab i net ul ui Br ăt i an u. Şi î n ad evăr momen t ul er a câ t se o p at e d e p ri el ni c.Se a co r dase cest a ui Cabi netcred i t ul cel mai l arg; i se acord aseră i ach r şiref orm ee l con st i t uţ i on al e p en t ruca ăţ rani i sanu vad ă n î ch emarea uil l a răsp under e oamen i nţ are pen t ru ceea ce i se lăgă f dui se. Şi ar fi f os t aşa de rumos f ca mem— Anexe, 19161918 205 bri i acest ui Cab i netsăzi căeiî nsăşi cet ăţ en i l or: „ răzb oi ul pe ca re a l m f ăcu t , fii ndă l am crezu tî n i nt eresu lţ ări i , va pri ci nui t pi erd eri grel e şi su f eri nţ e cu mpl i t e;am vrea cel puţ i n săvăî ncred i nţ aţ i cănoi am f ăcu tt otce m a put ut şicănu di n vi na noa st ră a ţ if ost aşade cru nt l ovi ţ i ; av ei ţdrep t ul săşt i ţ i adevă ru l şinoi ce i di nt âi dori m să 1 şt i ţ i , sp re esc d ărca rea noa st ră;ne re t ragem dar en pt rucaal ţ i i săpoa t ă ven i săcer cet ezeot tce m a f ăcu t – şi l e d ori m di n t oa t ă n ii ma săai be maimul t nor oc ecât d am avu t noi î nşi ne”. Aşaar fi r t eb ui t săfie dacăam fi avu t al ţ i oa men i pol i t i ci . Şi aşaar fi ost f poa t e ch i ar şicuacei pe ca r e i îavem dacăsar fi si mţ i t nevi nova ţ i . E dar o dov adă neî ndoi oasăa vi ni il or că l ucru ri l e a u i eşi t cu t otu l al t f el , pri ci nui nd op i ni eipubl i ce o ad ân căşidur er oa sădez amăg i re.După t r eisăp t ămân i de cr i ză, ^mj ^a zu ţ j e^rj ărâri dJa_G uw^ cuun port of ol i u maimul t pen t ru part i zan i i dl ui Ta ke o Inescu şicu t i t l ul sp eci al de v i ce-p r eşe di nt e a l Consi l i ul ui pen t rudsa . Con cl uzi a fir ea scăpe ca r e at r asol umeane p r even i t ăaf ost că ol i t i p ci en i i noştr i sau cert at t r eisă pt ămâni ,î n î mprej urări l e exc ep ţ i on al de grave ri n ca pr e t recea m, pen t ruun port of ol i u mi ni st eri al şipen t ruun t i t l u ce u n mai exi st a ni că i eri î n ţ ări l e c onsti t uţ i onal e. — I arCoroa na a put ut asi st al a acest sp ect aco l dezgu st ăt orf ără săl e i mpună o a t i t udi ne maidemnă şimaipot ri vi t ă cuî mprej urări l e.Con ducăt ori i noştri pol i t i ci s-a u dove di t astf el i ncori gi bi l i . Răzb oi ul cu roza g vel el ui rea l i t ăţ i nu i aî nvă ţ at ni mi c;asp i raţi i l e marial e namul ui pe ca r e p r et i nd căl e rep r ezi nt ă nu i au ri di ca t dea su pra l or nşi îl e; dur eri l e o bşt eşt i nu l eau puri fica t con şt i i nţ el e.Au rămas cee a ce erau , rob i ai i nt erese l or p erso nal e,ai ambi ţ i i l or m es ch i ne ş i ai apet i t uri l or o j sn i ce. Ace ast ă con at aa r e cu n em mp i ude ne d at o ri aaj să pri vi m mai ân c n îce t recu , să nî cer căm n e dast seam şi ce am uns u n de e n ad aflăm , şi et de ăcut f ca ă sasal v ăm cel puţ i n vi i t oru l . Acea st ă dat ori e oavem nu numai f aţ ă de n oiî nşi ne,cişif aţ ă de A l i aţ i i noşt ride a să tzi ,f aţ ă de p ri et en i i noşt ride mâi ne,f ără oc ncu rsu l perm anen t alcăror a vi i t oru l nost runu poa t e fiasi gu r at . Căci eişt i u maibi ne decâtoi n cât de mul t e şi câ t de marigreşe l i am f ăcu t – şi aşt eap t ă desi gu r de mul t săvad ă san cţ i uni l e. La eit oa t e greşel i l e,ch i ar şicel e mai neî nsem nat e,sepl ăt esc i med i at . Aceicar el eauf ăcutsedaul aopart ecasăl asepeal ţ i Lmaicapabi l i şicasă păst r ezeut a ori t ăţ i l or con ducă t oa r e n îcr ed er eapubl i cu l ui . Cât e n u sau
sch i mbat l a eide a lî ncep ut ul răzb ou il ui î ncoa ce! Guvern e n ît r egi şimi ni şt ride r esor t , gen er ai l si mi şicom an dan ţ i de arm at e – ără f săai m vor bi m de şefie d servi ci i sa u de si mpl if uncţ i on ariadmi ni st r at i vi– sau sch i mbat neco nt en i t după n evoi l e mp îr ej urări l or . Numail a n oinu sa sch i mbatni mi c ca şi cu m ni mi c n ar fif ost de n îdrep t at . Oamen i i care au greş i t au rămas a ll ocu ll or ca săgre şeas cămaidep art e.Aceast ăl i psăab sol ut ă de ori ce sa ncţ i une,t r eb ui e să l e fidat Al i aţ i l or oşt n rio i dee u ci dat ă desp re n oi– mai al es că nau vă zu t ni ci Un el f de r ea ci ţ e a opi ni eipubl i ce, ni cich i ar at ât câ t sar fi p ut ut cu cen zu ra şicust ar eade a sed i u. Ej j i e_cr eddesi gu r at ât de coru pţ iî ncâ tr ăul nu ne maii mpr es i on eaz ă –i . şNu numaică u n su nt em î n st ar e s ă ap l i căm san cţ i uni darni cimăcaru n maiave m put er e săe ldo ri m şisă arăt ăm că el do ri m. O asem en ea di eedespr e n oiarpu t ea săe nacă f u m l t rău . Am pu t ea fi con si der ai ţ ca n u pop orpe car e n u se po at e p une n i ciun t emei , şicar e n u prezi nt ă deci ni ciun bi } U^! ' nt eres m so co t el i l e p ol i t i ci i mondi al e.I at ă de c e, acu m, î n pragu l mari l or pr ef aceri eu r op en e maimul t ca r o i cân d, est e p en t ru noio d at ori e su pr emă d e ¦^ pat ri ot i sm să e n mi şcăm şisă ar ăt ăm t ut ur orcă po po rul român es c n u e ă ru , că e un mair ău repr ez en t atde ce ai ce au l uatcu de a l si ne p ut er e sarci na d e a1, Rep r ezen t a.Am zi s cude a l si ne p ut er e,fii ndă cumod ul cu m se ac f a l n oial egeri l e,Guver nel e n u su nt exp resi a vo i nţ ei popul are, ciex presi a voi nţ eir ega l e.Guvern el e n oa st r e vi n l a put erei nfi dcăl e ch eam ă R egel e,nu fii ndcă eln idi că > ~ arl amen t el e ca exp r esi e a voi nţ ei naţ i on al e.I ar od at ă ch emat e a l put er e d e C oroan ă,Guver nel e a f c a l egeri l e a şa î ncât î nt ot deau na au maj ori t ăţ i . Nu sa văzu tl a noini ci od at ă un Guver n nou car e să ve gu rnez e cuun Par l amen t ve ch i . Fi ecar e G uve rn vi ne cuPar l amen t ul l ui ca re n u est e d ecâ t un si ngu r bi r ou de n îr egi st rare,şir ămâne a l put er e a t ât , dar exa ctat ât , câ t bi nevoi eşt e să 1ţ i nă Regel e.Par l amen t ul nu j oa căî n acea st ă pri vi nţ ă abso l ut ni ciun rol . Şi cuaceast a at i ngemcau zapr of undă a t ut urorr el el orde ca r e su f eri m. Ai ci ,î naceast ăpar odi eri di col ăar egi mul uisuverani t ăţ i inaţ i onal est ăvi ci ul rad i ca l al vi eţ i i noast re o p l i t i ce . De a cit reb ui e săporn i m î n t oat eî nce rcă ri l e noa st r e d enu n îdr ep t ar e. Noi avem o vi aţ ă con st i t uţ i on al ă. Sub apar en ţ al i bert ăţ i l orpe ca r e ni l e ga rant ea zăo Con st i t uţ i e d i n cel e mai î nai nt at e,su nt em î n rea l i t at e su puşi unui r egi m au t ocr at i c d i n cel e maiod i oa se. Căci navem măca r ni ci despot i smul unui şef de S t at ; avem numaidespot i smul şefil orde pa rt i d – car e e cumul t mairău . Am zi s maisu s^ă ^G uyem ee, ll a n oi , vi nI a p ut er e fi i ndcă el ch ea mă R egel e,şirămân l a p ut ere câ t yoi eşj şe_el . Sar păr eadeci că al n oi Regel e et ot ul .E î nsănumai o apar en ţ ăî nşel ăt oa re. Pol i t i ci en i i noşt risau gru pat î n aso ca i ţ i i , si st emat i c şi so l i dar orga ni za t e,al că ror sco p nemărt uri si t– ex pl oa t ar eaf ol oa sel or u p t eri i – sescu ande su bt i t l uripompoase, şipri n t ări a
pe car e elo d au acest e aşa numi t e p art i de,smul g R egel ui Guver nul . Un f ru nt aş al vi eţ i i noa st re p ol i t i ce, ca re d acăera n co serva t or u n era am i puţ i n demago g,a sp us od at ă un cu vân t puţ i n parl amen t ar ar d oa frt e p l ast i c:„ Neam ţ ul şt i e d e Ji fiă” -Neamţ uler aRegel eCar olI .Şiî nt r adevărrăposat ulSuveranî şirezerva r esp ect ul l ui co nst i t uţ i on al pen t rupart i del e p uţ i n scru pul oase nîal ege r ea mi j l oace l or cuca re ad u asa l t put eri i , ori ca re ra fif ostal t f elva l oarea l or; cel orl al t e,dacăse nî t âmpl a săexi şt e^ nu l e a cord a ni cio a t en ţ i e.Am zi s d acăse î nt âmpl a săexi st e,că c, icasănu ai be g r eu t at eaal egeri i , ca re a r fiput ut săfie — Anexe, 19161918 uneori preai zbi t oa r e pen t ru ţ ară, Regel e Carol na vrutsăai bedecâtdouăpart i decar esăseurmezeregul atl aput ereşisăprofit e regu l at de o f l oasel e e i . Şi a f ăcu tt ot ce ai st at î n put i nţ ă casăî mpi ed i ce f orm ar eaal t or a p rt i de n oica r e să i st ri ce so cot el i l e.Vom ved eamai dep art e ce con seci nţ e u fnest e aavu t acea st ă nen oroci t ă con cep ţ i e p ol i t i că. Deoca mdat ă să ne p ăst rămdru mul dr ep t . Nu Rege l e e a d rt ot ul l a noi , cipart i del e p ol i t i ce. I ar î n part i del e pol i t i ce . To t ul e ş eu fl . Ui t aţ i văde p i l dă l a Part i dul Li bera l , ce l mai perf ect orga ni za t di n acest punctde ved ere şi ca r e aservi t de mod elcel or l al t e. Jj j ef aHi aj De_cevr ea.Ci neî ndrăzneşt esări di cevr eodat ăvr eoobi ecţ i une? I mpru den t ul carer am an i f est a vel ei t ăţ i de n idep en den ţ ă ar fiî nl ăt urat nî scu rt ă vrem e d i n t oa t e si t uaţ i i l e p e ca r e elar fi av ut ,i ar dacăsar arăt a î ndărăt ni c,sa u ar a f ce ă g l ăgi e,ar fidat af ar ă pur şi si mpl u şiga zet el e part i dul ui ar ăb tărî pe el aran j âd uI cu m e maibi ne.Maimul t ch i ar , membri i Part i dul ui Li ber alnu î ndrăzn esci ci n măca r să nî t reb e ce ea vrŞef ul . Dova dă at i t udi neadi nai nt e d e ă rzb oia maj ori t ăţ i i parl amen t are, de ca r e vor beammai su s.Compuner ea ab Ci net el or i b l er ae, l a cel or n di urm ă mai al es, og l i ndeşt e cu o d esăvâ rşi t ăl i mpezi me,si st emul . El e su nt al căt ui t e a şa nî cât săpună câ t mai mul tî n rel i efperson al i t at eaŞef ul ui , săarat e c ă ele o tu tl , căelco nducede a fpt t oat e d ep art amen t el e.Mi ni şt ri i de reso rtsu nt al eşi cu î ngri j i r e p ri nt re oa men i i şt erşi sa u nec opţ i ,f ărăt recu t pol i t i c şif ărăaut ori t at e,f ărăsi t uaţ i i perso nal e şi f ăr ă n idep en den ţ ă – sau dea d r ept ul com pr omi şişir ămân ân d pri n urmar e a l di screţ i a ace l ui a ca re, şt i i ndul e p ărţ i l e v ul nera bi l e i îpoat e d a ori câ nd pest e ca p. To a t e c o n di ţ i i l eoa s u n a cănî nt ru nu i t e pŞ r e a f a i nt r î nşi i i nst ru men e doci l e, i n st ru men t e r b et n îdi mâ a Şef l ui .s it r eb uce i ed să fi e ci neva t i n as t d e neb uni a mări ri l or , pen t rucade d r ag ul uneiasem en easi t uaţ i i ,f al săpân ăI a ri di col î n cad ru l con st i t uţ i on al i smul ui mod em, săpoa t ăl ua asu prăşi r ăsp under ea r g ozavă de a co nduce n si gu r pe oa tt e er ten uri l e vi aţ a n eî nch i pui t de co mpl i ca t ă a uneiţ ărici vi l i zat e.Lam vă zu tî n ani i di n urm ă pe şef ul Part i dul ui Li beral î nvâ ri t nd si ngu r pol i t i caex t ern ă, pr egă t i nd si ngu r arm at a, î nt ocm i nd si ngu r pri n oa men i i să i de ca să ,î mpot rva i l egi l or şi r egu l amen t el or , pl anul op eraţ i uni l or i m l i t ar e.Căci , cu m zi cea m mai su s,pl anul acest a n a ost f al căt ui t pr ecu m se cu ven eade S t at ul Maj or , cide secre t aru l gen er al al
Mi ni st eru l ui de R ăzb o, idi n ord i nul şidupă i ndi ca ţ i i l e mi ni st ru l ui să uv ca r e 1 a aco peri t ast f elcurăsp underea ui .lDacămăsu ra l u t i mă a va l ori l or ,î n pol i t i că ,e su ccesu l– p ut em zi ce căst em si ul acest a de aca parar e şi de con cen t rare a t ut ur or u p t eri l or nt î r o si ngu ră mână, si st em pe ca r e1 pract i căcuat ât a pasi une şef ul Part i dul ui Li beral , a dat un f al i men t st răl uci t . Şi fii ndcăe t ot deau na bi ne ca nusi st em nef ast săşidea e p aţ fă n iepţ i a,am put ea să ne f el i ci t ăm – da că n ar fi zu ca l să l p ân gemşisă e n sm ul gempăru lî nf aţ a dezast ru l ui l a care am aj uns. , Darcasănu fimacu zaţ i şideast ă dat ă căvor bi m numaideunul di n part i del e n oa st r e p ol i t i ce, săaru ncă m o p ri vi re şi asu pra cel ui l al t . După a ct ul de Despot i sm aldl ui Carp , car e a voi t săi mpună Part i dul ui Con ser vat or î nt reg u p nct ul săude ved er e n î ch est i uneat ramvai el or , după î ncer carea od i oa săa d l ui Margh i l oman de ai mpune a cel ui aşipart i d, î mpot rva i voi nţ ei exp r ese mem a bri l or ul i ,o d i r ecţ i e a f l săî n pol i t i caext ern ă– a m cr ezu t căsu b şefi i urm ăt ori , după ex peri en ţ el e ă f cu t e,se va u ren nţ a a l a cest e en t di nţ e au t ocr at i ce. Even i men t el e n au con firmatî nsă ceast a ă aşt ept are . Dou ă a ct e mai i mport ant e auavu tl oc nîvi aţ a P art i dul ui Con servat or de a l ăm l uri rea at i t udi ni il ui î n pol i t i caex t ern ăî nco ace: co l abora reaucPart i dul Conserva t or Democr at , sauf uzi unea i d n ap ri l i e 19 16, şial eger a u nui şef după moa rt ea m ul t r egr et at ul ui Ni col aeFi l i pescu , di n t oa mna următ oa r e.Amân dou ă acest e a ct e sau î ndep l i ni tf ără con su l t ar eapart i dul ui , aşaî ncâ t , desp r e cel di n urm ă put em zi cecăni cina av ut l oc . Comi t et ul exe cu t i v,cu t oat e d i sp ozi ţ i i l e o f rm al e al e st at ut el or , naf ost con voca t , sp r e adi scu t a şihot ărî .Î n amândou ă ca zu ri l e şefii si ngu riau l ucr atcu m au voi t , di sp unân d de pa rt i d ca e d u n pat ri mon i u al l or. * Noinavem dardespot i smul unui şef de St at , cidesp ot i smul şefil orde part i de.Şi acea st a e orm f a cea ai m nen or oci t ă pe care ^o p oa t e u la au t ocrat i smul . Căciun Suver an e cel puţ i n un om pe ca r e si t uaţ i a u li l egal ă şi p erm a t ăse î l pgân ud ni el ea st u pr ase necesi t ăţ i i de şi sa t i sf n i t er ep se erson l e, sau dn een a ad i n er e edp art i d. Pea cân d u nace şef d e art i d ,pe a u n si mpl u muri t or , ca re oa pt e săfie să raciş pl i n de n evo i , ca r e şi î dat or eşt e n î ori ce a c z t oat ă p ut ereaart p i dul ui î n f ru nt eacă ru i a s e a flă, şial e că ru ii nt erese ae r d ţ i nut să el sat i sf acă ea npărat , dacă ^_yj ^a_să ; fi_p ^s^ e^ e_^ i Ui aţ i a. Dacă a d r au t ocrat i smul unui şef de S t at nu excl ude ot tdea una d ezi nt er esarea, drep t at eaa ut ocrat i smul unui şef de p art i di mpl i cămaiî nt ot deau na părt i ni r ea pen t rusi ne şi ai să i şipri n urm ar e n ed r ep t at eapen t rucei l al ţ i . E ac um î nt r ebar eacu m am aj uns,cu m am pu t ut aj ungeai ci ? Pri nt r un con cu rs d e mp î rej urări , di n car e d ou ă su nt maial es vr ed ni ce e d am i nt i t . Cea
di nt âi a f ost l i psanoa st ră nu numai di n cu l t ura pol i t i că , dar d e o ri ce cu l t ur ăî n ge nera l , ca re a f ăcu t caşiacei ceau l uat part e a l vi aţ a pol i t i căa ţ ări i săse gru pezen î j uru l persoa nel or , nu î n j uru li dei l or . Ta i ne n e p ove st eşt e n î pr ef aţ a Ori gi ni l or r F an ţ eiCon t empor an e că i nfi d ch ematl a vot , cân dî mpl i ni se 1 2 de ani , sa si mţ i tf oart e n îcu r ca t şi , neşt i i nd pen t ruci ne,adi căpen t ruca r e d i n doct rn i el e pol i t i ce, săvoteze, s-a apuca t săst udi eze î nt rea gai st ori e con t emporan ăaţ ări i sal e.Al egăt ori i noşt rinau mer s a şade d ep art e ca î nvă ţ at ul f rancez. Cq „ cet ăţ ea nul t urm en t at ” di n com ed i al ui Caragi al e,eisau dus p ur ş i si mpl u l a pr ef ect saul a al t el e d i n per soa nel e maide seam ă di n t âr gu ri l e o l r casă iî nt r eb e^ . Cu ci ne”săvot eze. Ba ch i ar de cel e mai mul t e o ri ni cinau avu t nevo i e săse eran d j eze. Candi daţ i i au ven i t si ngu ril a eişil eau ceru t votu ri l e,i ar al eg ăt ori i că rora e l era i ndi f eren t pe ci ne vo t aseră de vrem e ce nu erau preocu paţ i de n i cio d iee, nau gă si t al t cri t eri u de a l ege r e d ecâ t câ şti gul rel at i v p e — Anexe, 19161918 209 car e1 put eaueal ri zade l a uni i sau edl a al ţ i i Şi ast f eloa men i i pol i t i cica r e s-au î ngri j i tî n modsi st emat i c şi perm anen t de acest e apet i t urial e al egă t ori l or u a put ut să şif orm eze î ncet ul cuî ncet ul part i zan i per son al i , st rânşisa u î n gru purivr emel ni ce sa u î n part i de d urabi l e. Coezi uneaacest or ad unăripol i t i ce se nt em îei a pe u n pri nci pi u psi hol og i c oa frt e si mpl u. Cet ăţ en i i răm ânea u st rân şiî n j uru l acel or ol pi t i ci en i ca r e e l n isp i rau mai mul t ăî ncr ed er e d i n punct ul l or e d ved er e sp eci al , fii ndcă„ se i n ţ user ă t ot dea una de cu vâ nt ” ,l e sa t i f âcu seră adi căregu l at şicâ t mai l ar g apet i t uri l e. Ar fi t ot uşined r ep t săt ragemde acicon cl uzi a căvi na de că pet en i eaf al şi fică ri iregi mul ui nost ruco nst i t uţ i onal est e a m asel or el ect oral e.Poporu l nos ru t nu e mai r ău decât at âe ta l t a el e,l a ca r e,organ i zări democrat i ce asem en ea cu acel ea e da l n oif uncţ i on ează dest ul de b i ne.Masel e n oa st r e p op ul ar e au dove di tî n răzb oai e u n sp i ri t de ert jf a, o put ereedep lădar e d e si ne,pe ca r e elar fi arăt at desi gu r şi î n t i mp de p ace, î n vi aţ a pol i t i că , dacăl i sar ficeru t cu st ăru i nţ ă şidacăcl asel e co nducăt oa r e elar fidat el e mai î nt âiexem pl ul . Dacă dar , masel e n oa st re el ect oral e er au i ncu l t e,acea st a nu î nsem nează că ed ucaţ i a l o r ru p o, l i t i că era mp os i b i l ă. Di vă i ,f cu ca l i t ăţ i l ede p ee a re p os ă p op oă ru ln n ost a cea st ăi e duca ţ i e sa rmp fi ot pr ut ut ace est d u l rc p ed eel şi d eed u şor . C i ci măca r nu au î ncer cat o,e o n vi ă ca re ap asăgr euasu pra cl asel ornoa st r e con ducăt oa r e fi i ndcănu l e p oa t e fii er t at ă cuni ciun pr eţ . El e n u au f ăcu t ap elde câ t n umai l ai nst i nct el e rel e,l a porn i ri l e eg oi st e,i nt eresa t e,mesc hi ne,al e al e gă t ori l or ,î n l upt el e or l uf ri oa sepen t ruput ere, ca r e rep r ezi nt ă pen t ruel e n u numai sa t i sf acerea va ni t ăţ i l or or l deşa rt e ci şiun i zvorese n ca t de mb î og ăţ i r e uşoa ră,cl asel e n oa st re con ducăt oa re a u f ăcu t di n pr op agan da el ect oral ă, care t rebu i a să efi u n pri l ejde u lmi nar e a m asel or , un mez atscâr bos, pen t ru cu mpă rărea l or . Cu o n ico nşt i en ţ ă cri mi nal ă, pol i t i ci en i i noşt riau că l ca tî n pi ci oare, î n
l upt el e e l ec t oral e,ce l e mai el emen t are ri p nci pi i et i ce . Au mi nţ i t şiau i nsel at , au co ru pt şiau t erori za t pe b i eţ i i al egă t ori , dece ni iî nt regi , până i au f ăcu t să cr ead ă căaşat reb ui e săfie.I ar cel aorai nd t r e d ân şi i care ămr ân eaut ot uşiî n pi ci oare nîmi j l ocu l ava l anşe i de t en t aţ i i de t ot el ful , pol i t i ci en i i noştri l e re zervau … _b Jţ a_şj _^ hi norosu l if ai moa sel e mi j l oa ce l e a a gen ţ i l or ect el oral i de su b domni a V „i zi ru l ui ” de a l t ă d at ă -auilI on Br ăt i anu cel băt rân. De a t unci ! Î nco acemi j l oace l e de t erori za rea al egă t ori l or s-auaimci vi l i za t . Cu î nmul ţ i -[ PAJ! RJM f reaf aceri a l or ,l ocu l bât eişial ch i norosu l ui l au l uat bănci l eşicr edi t el e–i arf yt f vmt
dar part i del e ă rmâneaul a put er e,şişefi iî şir el uau l ocu l numai decât . E de aj uns bu năoar ă să en adu ce m ami nt e de caz ul l ui Di mi t ri e St ur dza d i n 189 6. Fi i ndcăseî ncu r case rău nîch est i uneabi seri cească ,a l ăsa t pen t ru câ t eval uni l oc ul l ui Aur el i an, dar a reven i t apoil a Guvern şiPart i dul Li beral a put uţ să şif acăt erm en ul l a put er e.I ar da căî nt r un ca z a nal ogl ucru ri l e a u i eşi t al t f el , naf ost n vi a si st emul ui , cia i nt ra nsi ge nţ eişia l i pse i de abi l i t at e a şe f ul ui r esp ect i v. Dl . Carp ,î n 1912. Cân d se nî cu r case î n ch est i uneat ramvai el or , ar fi put ut să acă f î nt ocm aica i D mi t ri e S t ur dza^dacăar fiost f cev a maiml ăd i os. Şefi i noşt ris-a u n ist al at ast f elî n p art i del el or , pe vi aţ ă, ca nî n i şt e ad evărat e p at rmon i i i . Că i deea unui dr ep t pat ri mon i alnu l e erael oc d st răi nă, neo p oa t e d ovedi f ap t ul căde a l acea st ăi dee ân pă l a aceea a unui dr ept de moşt en i re n u er a decât un pas – şi pasu l acest aaf ost f ăcu t . Am avu t ast f elşi şefi , dacănu procl amaţ i ofi ci al î n vi rt ut eadrep t ul ui de moşt en i re a l uneif ami l i i l a co nducer ea n uui part i d, dar agreaţ iî n ori ce caz ca t are, a numai cuaceast ă î ndr ep t ăţ i r e.Se zi ce că Di mi t ri e S t ur dza n a o f str eco mandat cavi i t or şef f ru nt aşi l or Part i dul ui Li beral de că t r e on I Brăt i anu t at ăl . Decâ t cuco ndi ţ i a exp r esă săt ransmi t ă,l ar ândul l ui , şefi a fiul ui săuI on el , pe a t uncipr eat ân ăr î ncă sp r e aî i urma dea — Anexe , 19161918 211 drept ul . Fap t ul es t e,î n ori cecaz, căneam pomen i tl a u n momen t dat ,î nt r un Guver n l i ber a, lcuun t ân ări ngi nerpe car e ni men i nu1 cu noşt ea i fi ndcănavea ni ciun t r ecu t pol i t i c.Dezl egarea i gm en ei st a n î numel e p e care1 purt a: er a fi ul „ mar el ui ^Brăt i an u – fiu l„ st at ui ei „ , cu m zi ceau f oi l e u mori st i ce – şi ami nt i m acea st ă g l umă cao d ova dă căacea st a af ost î n adevă r , at uncii mpresi a gen eral ă. I n acea st ă ca l i t at e af ost apoi î mpi ns si st emat i c n îai nt e d e c l i cays cl l i l 9rJ[ gvo ţ a|i _a ,il uj Bră t i anu t at ăl , adi căde băt râni il i beral icareal căt ui auaşanumi t a„ ocul t ă„–şicândDi mi t ri eSt ur dzaa căzu t bol nav nî1908, f ără să se şt aep t e măca rî nsăn ăt oşi r eă l ui , sau , dacăer a maân roi l – ceea~ ” ce n af ost de a fpt f ără săse ase l cel puţ i n săt r ea căun t i mp oa r ecar e pen t ru sal var ea ap are nţ el or– neam pomen i t cuşefia t ân ăru l ui i ngi ner ecu n nos cu t , ca re n u se l u i st rase np îol i t i cădecâ t pri nt r un f ai mosva go n cu duş, pen ru i n ecţ i l ert sa l e e va r ăat ca mi n st ru l u l or p b i ce. urst t oat e a ce s ea tt , era usp î ni P a i d u l Ld i bera l ât ea pi erso naa l i t ăl ţ icrări pol i t i ceu a ml i î nC vâ ă, cuun t r ecu t mai boga t şicumaimul t e d rep t uril a n îcr ed er ea ut t ur or , ca p S i ru Hare ţ , dl . Emi l Cos t i nescu şial ţ i i . Dr ep t ul de moşt en i r e n îsăa t recu tî nai nt ea ori că rei al t e c onsi dera ţ i i . * Să com parăm acu m acest si st em alnost ru , alşefil or st ăp ân i pe vi aţ ă şi cu_d r ep _tde moşt en j re^ cu ceea ce seet r ece p nî al t e ă ţri . — Î n Fr an ţ a de bunăoa ră,î n ad mi rab i l a Fran ţ ă pe car e am i mi t at o at ât de a desea f ără s ă oî nţ el egem t ot dea una c u adevă rat . Acol o şe fii pol i t i cisu nt
oam en i car e e rpre zi nt ă a l u n momen t dat , cumaimul t ă a ut or i t at e şi maimul t t al en t ,o i dee, şiî n j uru l că rora es g ru pea zăî n ch i p firesc, î n Par l amen t ,t oţ i cei car e su sţ i n acea dee. i Aşa se nt âm î pl ă săve dem ad ese a. — Lucr u i ncom pat i bi l cui zH emon i con ul şefil ornoşt ri – căpr ezi den t ul de Con si l i u de eri i e si mpl u mi nj st rude resort î n Cabi net ul de a st ăzi , prezi dat poa t e ch i ar d e u n f ost mi ni st rude resort al să u. Şefipotfi dar aco l o,t oţ i acei căt r e care e n î s dr eap t ă a l u nj nomen j datî ncr ed er ea m aimul t ora. At ât şini mi c mai mul t . Şi aşa i şest e fi resc să fie!Căciacol o şefi ir ep rezi nt ă– p ur şisi mpl u – gru păripar l amen t are,i ar acest earep r ezi nt ă– p ur şisi mpl u – cu ren t e d e d iei . Nu poa t e fidar orba v aco l o d e şefii pe vi aţ ă şi cudr ept de moşt en i re.Î n l umea pol i t i căf ran cez ăo a sem en eaab er ai ţ e,dacăsar găsi vr eu n neb un car e săo prop ună sausă osu sţ i nă,ar ârn sti desi gu r u n hoh otde r âs esf n ârşi t . Acest con t raste pl i n de î nvăţ ămi nt e.Si st emul şefi l orvr emel ni cia provo ca t şiî nt reţ i nut î n Fra nţ al i bera ci rcu l aţ i e aen ergi i l or p ol i t i ce , a aj ut at dezv ol t are al orfirească, st i mul ân do p ân ă a l max i mum şia p er mi s ast f elsă se f orm eze o nt r eagă î pl ei ad ă de oa men i de S t atde mân aî nt âi . Lanoi ţ si st emul şefi l or p e v i aţ ă şicu drept ed moşt en i r e mob i i l i zea zăva l ori l e rea l e,l e mp îi ed i că dezv ol t area şidacăpr ovoa căvr eoemul aţ i e eae n îdrep t at ă, î nău nt ru l fiecăru i part i d, î nt r o s i ngu ră işnen oroci t ă di recţ i e:fieca re se i l eşt se n umai săi nt re nî Bunel e graţ i i al e şef ul ui aut ocrat casă şiasi gu r e un ocş l orl a masa put eri i . De a cisă răci a, st ârp i ci unea , mon ot on i a sea rbă dă avi eţ i i noa st r e pol i t i ce. Chi ar da căuni it i neri ar avea i deinoi , nu î ndrăzn esc să l e a firm e d e t eam ă să undi sp l acăşefil or . — Şi seofi l esc î nai nt e de vr eme î n at mosf er aî năb uşi t oa r eaf orm ul el or vechişit oci t e,î mbâcsi t ădepreocupăripersonal e,meschi nesaunecurat e.Căci şefi i nu vadcuoch i buni ap ari ţ i a a ten lt el or oi n, decât numaidacă sau asi gu rat dej a de su punerea l or n eco ndi ţ i on at ă. Al t f elvă dî n l i beraorl de zvol t are şiî n ascen den t ul pe ca r e a r put easă 1 ca pet e,o p ri mej di e p osi bi l ă p e ca r e se si l esc săo î nl ăt ure d i n vr ern e^ ţ i nând l aj i i şt ant ă pe n îdrăzn eţ s.I ar d acăpop oru l f ran cez arăt a ato a t âtde u i mi t oa r e el ast i ci t at e su b presi uneaen orm ăa n en u mărat el or greu t ăţ ip al e răzb oi l uien act ual aoi f ost t ocm ae, i fip i n d at , de gra ţ i e fl ui d i t ăţ i i sa l e o l i t i ce , at âu t ea erg i in , proa sp et l i ncă e a d e posed a vâ nt şi î ncred eren î si ne.Pe n oi , pri mel e zb ii t urial e rea l i t ăţ i i ne-au t rân t i tl a pământ şi neau zăp ăci t cut ot ul . Cum put easăfie a l t f elcâ nd pol i t i ci en i i noşt ri– şi aci vorbi m fir eşt edeceil i beral i ,si nguri icareerauî nmăsur ăsăf acăcevafii ndcă part i dul l or se găsea a G uver l n – n u t r ăi au decât „ î n f uncţ i e d e şef , nu gâ ndeau adi căşinu l ucr au decâ t după voi nţ al ui ? C ând dar soc ot ei l l e şef ul ui au i eşi t pe dos şi au pi er dut cap ul cut oţ i i , ca ut rmel e d e oi care rămân l a u n momen t dat f ără con ducă t or . De n i căi eri na răsă ri to d iee ou nă,ni men i nu sa ar ăt at ca pabi l de o i ni ţ i at i văsa l va t oare.
Î n F ran ţ a, oa men i i pol i t i ci , nu n umai căsau p ut ut î nl ocu i uni i pe al ţ i il a co nducerea gen eral ă a af aceri l or , at acâ nd fieca r e g reu t ăţ i l e si t uaţ i eicuved eri noişicuf orţ e p r oasp et e,dar auf ostn î st ar e săî nl oc ui ascăch i ar şi pe sp eci al i şt il a co nducerea servi ci i l or eh tni ce i şsăl e n îdru me p e că i noi . Cazu l unoroam en i ca h Car l es u Hmber t , ca l A ber t Thomas şi al ţ i i ,e p rea cu noscu t ca să m aifie n evoi e să en op ri m asu pra u li . Maipuţ i n cu noscu t ă e ct ai vi t at ea com i si i l or pa r l amen t are. Se şt i e acu m, bunăoa ră, că u n maist ăru i nţ el e acest or com i si i au si l i t Guver nul f r an ce z s ă spor easc ă pâ nă l a maxi mum arm amen t ul , î mpot rva i av i zu l ui bi rou ri l or sp eci al e d e a l Mi ni st eru l de R ăzb o1 i. Un zi ar el veţ i an ca r e sa arăt att ot dea una bi ne n if orm at de cel e ce se et recea p u î n Fr an ţ a – Le Jou rnalde G eneve – ne a rp or t eaz ă n î număru l săude al 3 0 sep t embri e 1 916, păr eri l e u i mi t oa r e adoiofi ţ eri su peri ori di n bi rou ri l e Mi ni st eru l ui de R ăzbo iî n acea st ă p ri vi nţ ă – ărer p i emi se nît oa mna a nul ui 1914, cân d sa p rop us pen t ru pri ma oa ră sp ori rea arm amen t ul ui . Unul arfi zi s: „ Tu nuri l e n oa st r e su nt aşade b une n îcât ne vor fit ot deau na d e aj uns” .I ar t al ul ar fi decl arat sen t en ţ i os :„ Nu puşt i l e n e i l psesc, dar avem pr eamul ţ i so l 1î n drago sea t l ui pen t rur egi mul con st i t uţ i on al , Negu l escu al uat de bunei nf ormaţ i ii nexact esaut endenţ i oase.Par l ament ulf rancez,şicomi si i l el ui nau f ăcu t decât să nî cu r ce arm at a, t ott i mpul răzb oi ul ui până aven i t Cl emen cea u. Şi a t ri mi s p e p ar l amen t aril a gh eşef t uri l e or l. — Anex e,191 6191 8 da ţ i ! „ 1I at ă de cepâ nă î n 191 5 Guver nul f ran ce z nu l uase nî căt oa t e măsu ri l e p e ca re r t eb ui a săl e a i, şinumai i nsi st en ţ el e neob osi t e a l e c „om i si i l or a p r l amen t areen p t ruarm aă t, „ al e C amer eişial e Sen aru l ui , su sţ i nut e d e cam pan i a p ri n pr esă a l ui Charl es u Hmbert ,l au si l i t săo f acă . Acest r olde ca pi t al ai mport anţ ă al com i si i l or a p r l amen t are r f anceze l î recu nosct oţ i obse rva t ori ii mparţ i al i . — Chi arşiacei care su nt al t f eldest ul de asp ripen t ruregi mul par l amen t ar al Repu bl i ci i , ca u bnăoa ră cu noscu t ul fil osof Gust ave Le on . BM u^'ma sa ul cr are Prem i er es on C sequ en ceseda l gu er r e,elzi ce pag. ( 100, not a U căr ol ul acest or co mi si i„ af ost cap i t al î n t oa t ă put era vâ cu nt ul ui pen t ru sp ori ea t eri at l ut l ui d ă r zb op ” i . cel a şi or el r evă con rol l p erm a n en tp e ca r er l auma exerci a co me i si i l e a r l aA men t ar eaut a s u pra servi ci ut l u iui nt en den ţ ei Pe a l î ncepu t ul l ui decem bri e 1 915 bunăo ară, ca săt ăm ciun caz con cr e, tse von zi se că, cât eva gi re men t e r f an cez e n u pri mi ser ăî ncă mb îrăcă mi nt e gr oa să e d arn i a: mi ni st ru l de răzb oi ,î nt r eb at , a răsp uns căvacercet a. Cercet ări l e a cest eai nsa , aşacu m l e a fc b i r ou ri l e,i au t ot dea una t i mp, şisol daţ i i put ea u săsu f er e d e ri fg. Comi si i l e sau grăb i t dar săesr t ansp ort e si ngu r e a lf aţ al ocu l ui şiau con st at at căzv on uri l e erau î nt emei at e.O i nt erpel ar e aurm at med ii at , care pa r ovoca t dest i t ui rea t o câ rvafiţ o eri de n it en den ţ a. — I arsol daţ i i au căp ăt at f ără î nt ârzi er eî mbrăcă mi nt eacel el i psea .
La noiî nai nt eî ncăde evacu ar eaMunt en i ei ,î n sep t embri e 1916, sepi er duse r u ma a vre o250. 000 de coj oa ce şi sol daţ i it r emurau de ri fg p e cu l mi l e J Carp aţ i l or . Găsi t usa vr eocom i si e p ar l amen t ară ca r e să f acăi med i t cerce t ărişi să ecl rame san cţ i uni ? ar I cân d un dep ut ata a dr esat Guver nul ui o n it er pel are gen eral ă asu pra regă p t i ri i şico nduceri i răzb oi ul ui ,f o < Werri bri e 1 91 ( La t r eb ui t săaşt ep t e şa se ul ni până săo p oa t ă dezvol t a. Şi câ nd a dezvol t at o n î sf ârşi t ,î n i uni e 1 917, men ţ i on ând şif apt ul desp re ca r e vorb i m, maj ori t at eal i beral ă ă fră să ceară uver n G ul ui ni cio exp l i caţ i e d e am ăn unt sa mul ţ umi t cucât evar aze f vagial epri mul uimi ni st ru,şii adatcumar egrabăunvotdeî ncredere… Cum put easăfie al t f elcâ nd cei doian i di nai nt e dLj 3zj ) oj ul _n j 3sJ ru ^ pe ca r e1 si mţ ea m cut oţ i ii nevi t abi l , Par l amen t ul na gă st ide cu vi i nţ ă ni cimăca r să nî t rebe uG ver nul cu m st ăm cuar mament ul şicemăsu ri av ea de gând sa ai î n aceast ă p ri vi nţ ă? u Cm put ea săe fial t f elcân dî n dece mbri e 1 916 după pi er der eaMunt en i ei , caree nu mpl use e po ti ţ de a j l e.Par l amen t ul deab i a desch i s a lI aşi ,î n af ară de p uţ i nel e şed i nţ e p ubl i ce nîca re n u se i scu d t a mai ni rr uc,nu se ocu pa n î adunări l e n eofi ci al e p e ca re ela i ţ nut zi l ni c p ână n î i an uari e u ^11^” t or decâ t de d ou ă ch est i uni arz ăt oa r e:de cei ud rnă ar avea nev oe i mer nt a± şai _ 1 Jou rnalde Gen eve er a bi ne i nf orm atdespre cel e cesepet r eceau n î Fr anţ a P e l t m~ pul răzb oi ul ui , dar î nf eu dat uneianumi t e p ol i t i cide st ânga , şt i ri l e p e ca r e e l p ubl i caavea u de mul t e o riun ca ract er en tden ţ i os. A f ace i n d but adel eadoiofiţ erinoi( t m) 6° econducer eal eSt at ul ui Maj or ,ecelpuţ i n exagerat. Ca săpoa t ăt răi î n st răi năt at e şica r e ar fi oraşu l cel mai pot rvi it di n Rusi a c a cl i mă, co nf ort , est et i că … Et c.Î n ca r e sar put eaaşeza ? Dare t i mpul săt ragem con cl uzi i l e cu ven i t e di n cel e zi sepân ă acu m. Rău l de car e su f er i m st a cu m am văzu tî n con t rad i cţ i a di nt r ef orm a şi f on dul vi eţ i i noa st r e p ol i t i ce. Avâ nd după l ege un r eg i m co nst i t uţ i on al di n cel e maiî nai nt at e,su nt em su puşide ap ft unui r egi m au t ocr at i c d i n cel e mai î napoi at e,î ndr ep t areau n va fiposi bi l ă câ tt i mp nu vomî nl ăt ur a acea st ă co nt ra d i cţi ca r ea l f si fi că î nt rea ga noî a st ră i a v ţ ădespot pol i t i că .ul Tr ee, b ui e d ar să î ncepem l upt a n con t r a i sm ui j e^l OT^e_pa rţ i d_al că ru i pri nci pal sp ri j i n est e si st emul şefi eipe vi aţ ă şicudr ep t de moşt en i re. Aceast ăl upt ănusepoat educe,fir eşt e,di năfflt rulpart i del orpol i t i ceact ual e, t ocm aidi n cau ză căeel sent em î ei ază ep si st emul pe car e voi m să1 desfii n_i ăi j L_S i ngu ra cal e ceenă rmân e est e d ar nfi îi nţ areanuu i part i d nou , care, cu oa men i noi , săî ncea pă l upt a pen t ruco nst i t uţ i on al i zarea vi eţ i i noa st r e p ol i t i ce. — La aşezarea St at ul ui nost ru pa bazel el ui act ual e,part i del e pol i t i cede aru nciau l upt at pen t ruco nst i t uţ i on al i za r eaţ ări i :î mpr ej urări l e p e ca r e elam văzut ,auf ăcutdi nnef eri ci recagândulbunalî nai nt aşi l ornoşt risănuse
poa t ă real i za e p d ep l i n. E dar acu m rân dul ţ ări i să ul pt e p en t ru co nst i t uţ i onal i za rea part i del or p ol i t i ce . La acea st ăl upt ă, a că r eii ni ţ i at i văo l uăm ast ăzi , ch emăm pe t oţ i acei ce si ni t cuadevă rat nevoi a uneivi eţ i pol i t i ce orm n al e.Şi fii ndcăl upt a nu poa t e fi dusă ăr f ă o rga ni zare, am hot ărât î nfii nţ ar eaunui part i d nou , ca r e,pot rvi it cu scop ul pe car e1 urmăre şt e,va ul cr a n î pri mul r ân d pen t ruca egi rmul nost ru co nst i t uţ i onal sădevi e orea l i t at e.Spre a preci zaî n ace l aşit i mp t en di nţ el e u li , vom adăugacăelsevaî nt emei apemasel epopul arecar esauar ăt atpână acu m part eacea maisăn ăt oa săa naţ i uni i , şivaf ace t otcei vast aî n put i nţ ă casăl e ch eme a lo v i aţ ă pol i t i căr ea l ă. Or gan i zar eanou l ui part i d art r eb ui săfie con f orm ă cu dei il el ui con ducăt oa re.Lupt ân dî mpot rva i t i ran i eişefi l or ca r e a u t r an sf orm at art pi del e act ual e n î adevărat e p at rmon i i i per son al e,elnu va vea a nuşef , ca să nu fie ni ci od at ăî n pri mej di e d e a even d i al t ceva decâ to a dunare i l ber ă de cet ăţ en i l i beri , ca re vor hsă ot ărasc ăt ot ul pri n eiî nşi şi . Lupt ând pen t ru co nst i t uţ i onal i za rea vi eţ i i noast re o p l i t i ce , elvat reb ui săai be ost ru ctu ră emi namen t e con st i t uţ i on al ă.Pr ecu m ţ ar a r t eb ui e să ot h ărască t ot ul pri n mandat ari i eil i ber eşi alî n Par l amen t . — Tot aşapart i dul t r eb ui e săhot ărascăt ot ul pri n mandat ari i să i ,l i ber al eşi î n com i t et ul execu t i v. Part i dul vafi dar con dus d e u n com i t etexecu t i v, ca r e se var eî nnoineco nt en i t , pri n al egere, pen t rucasăperm i t ăl i ber a ci rcu l aţ i e ai dei l or n î sâ nul să u, pen t rucasăaj ut e ri di ca rea perso nal i t ăţ i l or pol i t i ce oi n şisă el d eaput i nţ a s ă p ună mâna a l u lcru . Bi r ou l acest ui com i t et ca r e se va — Anexe , 19161918 sc hi mba fir eş t e od at ă cuel , var epre ze nt a part i dul f aţ ă de C or oa nă şiva fii ndi cat săf orm eze uG ver nul ,î n cazu l cân d part i dul va fi ch ematl a p ut er e. Spr ear ez uma di nt r un si ngu r cu vân t şinev oa i ad ân căde pri men i r ea vi eţ i inoast repol i t i cedi ncar epur cede,şihot ărâr easanest rămut at ădea aj ungecu ori cepreţ l a o reî nnoi re ota tl ă a ace sei t vi eţ i , pot ri vi t cu noi l e ori zon t urima i l argi şi ma iost sen i ne p e re războ i u la ct ua l l e esch i deeri n eam ui r om ân esc nt r î eg, part i du ln ru î şi vaca l u an umel e d e P a rt i duld Ren aşt i ul Naţ i on al e. Pr ogram ul său se vael ab or a de o com i si e sp eci al ă şisevasu pune pri mei ad unărigen er al e amembri l or săi . Li ni i l e mari al e a cest ui prog ram l e n idi căm t ot uşide p e a cu m, î n apel ul ce rm u ează , pen t ruori en t ar eaacel or carevoi ar să ad er e a l mi şcar eanoa st ră. pel ul A Part i dul ui Ren aşt eri i Naţ i onal e
Cet ăţ en i ,O n emul ţ umi re ad ân cădomneş t eî nt oat e păt uri l e pop oru l ui nost ru. Aceast ă n emul ţ umi re n o ve de n umaici ne n u vr ea să o ă, vad ci ne ar e i nt er es săeez cr e o egen l dă,ca să f acăl umea să cr ead ă că ara ţ unmaipoa t e d e f eri ci re şi nu doreşt e n i mi c mai mul t decâ t sări di ce nîsl ăvipe a cei ca re a u umpl ut o de g l ori e.Ca bubui t ul su r d alt unet ul ui ce vest eşt e a pr op i er ea f urt uneiaţ i auzi t fieca r eî n cercu ri l eî n ca r et răi ţ i at âţ i a oa men i buni şipaşn i ci st ri gâ nd, pl i ni de n idi gn aJg;„ naşt ep t ăm sf ârşi t ul răzb oi ul ui casăne ri di că m cut op oru lî mpot rva i t i că l oşi l or ca r e cuo uşu ri nţ ă cri mi nal ă, gâ ndi nduse m ai mul tl a eidec ât l aţ ară, ne-au ri si pi tf ami l i i l e ş i ne-au prăp ădi t av eri l e”. O asem en eai zbu cn i re vi ol en t ă a nemul ţ umi ri i ob şt eşt i ar u p t ea să ne d evi nă pri mej di oa să, şinear fiî n ori ce cazăm văt ăt oa r e n î momen t e caces at ea, cân d avem nevoi e mai mul t ca nî t ot deau na, de i l ni şt e şi r ecu l eger e,ca să put em aşeza î n con di ţ i i bune e tmel i i l e R omâni eiMari . Mân i a dr ea pt ă a cel or care ausvăzutî nşel aţ iî naşt ept ări l el orcel emaicurat e,scârbal egi t i măacel orcar eau văzuti deal ulsf ântalneamul uit âr âtî nmoci r l apol i t i ci ani smul uinost ruodi os, set eade răzb unar e acel or ce s-au vă zu tl ovi ţ iî n af ecţ i uni l e or l cel e mai scu mpe şiî n i nt erese l e o l r ce l e mai vi t al e,t reb ui es c n îf rân at e cuen ergi e şi î ndru mat e cugri j ă pe că il ega l e casăse oa pt ă exp ri ma cuvr ed ni ci e p ri n act e p ol i t i ce pot rvi it e cusi t uaţ i a nou ă pe ca r e şi a că păt at o pop oru l nost ruî n f aţ al umi i ci vi l i za t e,pri n vi t ej i af ără se a_man a fii l or săi . Vă ch emăm dar p e o ti ţ cei buni şici nst i ţ i săl uaţ il oc n îpart i dul nost ruşisăl upt aţ i , al ăt uride n oi ,l upt a drea pt ă pen t rupri men i rea ,î nnoi reaiş î nsă năt oşi reai eţ v i i noast re op l i t i ce . Lu pt a aceast a va fil ungă şi gr ea. Să nu vă nî ch i pui ţ i că enam put ea j ange u scop ul răst umând un Guver n. Î n mi j l ocu l necazu ri l or e do ttf el ul ce ocot clescn î j urulnost ru,l ucrulacest aarfidest uldeuşor–dart otat âtdeneî ndest ul ăt or . Nu un Guver n ciun r egi m î nt reg, r egi mul nef astalab sol ut i smul ui f ăţ arn i c, r eg i mul i nf am al co ru pţ i eipol i t i ce r eb tui e săca dă su bl ovi t uri l e n oa st r e,odat ă cu şl ea ht a pol i t i ci en i l or d e o tat e cu l ori l e ca rel prac t i că . Ne vo m l ov i de mul t e şi marigreu t ăţ i ; vomgă sico al i za t e n î co nt ra oa nst ră oa tt e p ut eri l e rău l ui ; ne vo m ci ocn i de zi duri l e ta rial e c eă tţ i l or p ol i t i co financi are l e a c ărororţ pi f erec at e s e v orcrăp axi cu i s pi t e t ul b u r ăt o r ep e nt r un c ei şov ăi t or i ; evor î n eca l uri l e d e a gaze sfi a an t e a l e ca l om na i ei n eru şi at e ce u nn vor i p si l ava se b a a t e su pra noast ră; ne vo r sf âşi a braţ el e g hi mpi i reţ el el or d e sâ rm ă al e n it ri gi l or m i zera bi l e cesevo r n î t i nde p ret ut i nden i cu ţ esă t uri l e o l r n î câ l ci t e,î n j uru l nost ru . Să fiţ i t arişisă răm âneţ i puru r ea nîpi ci oa r e.Ne ch ea mă d at ori a. — Care nu exi st ă numai pen t ru ol s daţ i i de pe f r on t cişipen t ru oi n, cei de a ca să . Ei l upt ă p en t rumări r eaţ ări i , noit r eb ui e săup l t ăm pen t ruî nt ări rea ei . Al t f elcu ceri ri l e or l r a pu t easărăm ână za darn i ce. — Şi vi na va fi numaia noas t ră.
Pl anul nost rude acţ i une,pe ca r e vi 1 sch i ţ ăm numai î n l i ni i gen eral e şi provi zori i fii ndcă răm âne săi hot ărâţ i si ngu riamănunt el e n î ad unar ea gen er aă l a part i dul ui ,e u rm ăt oru l : I . Spr e a răsp unde nevoi eiad âncidi n car e purced e,nevoi eide a da gl as re l vo t eige nera l e mp î otri vat i că l oşi l or u l mi i noast re op l i t i ce , Part i dul Ren aşt eri i Naţ i onal e val upt a di n t oat e put eri l e pen t rust abi l i rea răsp underi l or1şi apl âca rea sa ncţ i uni l or ,f ărăni cio rezervă şif ărăni cio cru ţ are. Ech i l i bru l su flet esc al pop oru l ui nost ruar u p t ea figrav ul bt uratdacă, după câ t e a su f eri t , nu i sar d a sa t i sf acţ i a săva dă căvi nova ţ i i şi au l uat ped ep sel e meri t at e. I I . Pen t rucaacea st ăl upt ă săpoa t ă fi dusăcu oa tt ă si nceri t at eaşideci cut oa t ă efi ca ct i at ea , part i dul nost ruî şivar ecru t al upt ăt ori i cucea mai mar e gri j ă, l uând ga ranţ i i l e cel e mai seri oa se. El se va adresa î n pri mul r ând el emen t e o l r noi , nea t i nse ncă î de ot rava pol i t i ci ani smul ui adi căt i neri l or cu raţ i ,i eşi ţ i di n masel e a l rgi al e p oporu l ui ca re că al t ui esc î ncăpart eal ui ce a maibun ă. Numaicuasem en eael emen t e,ri gu rossel ecţ i on at e,sepoa t eî nt r ep ri nde o op e ă r d e pu ri ficar e mor aă l p e car e r t ebu i e săncepem î să o săvârş i m ca să put em î nf ăpt ui cuvr ed ni ci e u ni t at ea a n ţ i on al ă. Căciacea st ă uni t at e n u va eşi i numai de a l si ne,di n î nt ru ni r eapol i t i căa ţ ări l or ocu li t e d e rom âni î nt r un si ngu r St at . Ea pre su pu ne uni ficar easu flet easc ă a ce l orceaut r ăi t pân ă acu m desp ărţ i ţ i . Şi acea st ă uni fica r e n u t r eb ui e săfie mp îi ed i ca t ă de n i cio rep ul si e mor aă. l I I I . Or ga ni zarea unui St at r omânesc uni t ar şiput ern i c di n bucă ţ i l e ri si pi t e d e so art ă al e r tu pul ui nost runaţ i on al , e sco pul ul t i m şisu pr em al î nt regi i noas re t acţ i uni pol i t i ce. Spr e ane a pr opi a câ t mai mul t şicâ t mai cu r ând de real i za rea l ui , voml upt a di n t oa t e p ut eri l e p en t rudezvol t ar ea co nşt i i nţ einaţ i onal eî n 1I n acest apela f ost pr on unţ at pen t rupri ma oa r ă, î n egă lt ură cu ol pi t i ca momen t ul ui , cu vân t ul „ răsp under i ” căru i a program ul Li gi i Pop oru l ui şibroşu ra l ui Aver t r eb u i au să-i eaer at â, a tşi vâl vă î n a ni ien 1t 9 18. 1 9 1 9r şi l 92 0 . en —escu Anexe, 19 161 918dgen a l î n deoseb i p ru î n t ări ea el em t ul ui r omânesci ndnoi l e eri tt ori i al e R omâni eide mâi ne,a că ru i pr op ăşi re af ost î mpi ed i cat ă p ân ă a cu m de st ăpân i r ea r st ăi nă1 , Ne v om păzi î nsă cu gri j ă d e a î nt reb ui nţ a, l a rân dul nost ru , mi j l oacel e o di oase l e a a cel eist ăpâni rist răi ne. Mi nori t ăţ i l e d e a l t ă naţ i onal i t at e p e ca re el vo m gă siî n t eri t ori i l e o cu pat e p otfi si gu r e cădr ep t uri l e or l r fi eşt i vor resp fi ect at e şi căl e vo m admi ni st ra nt î r un sp i ri t a l rgde l i berta t e şide j usti ţ i e2 . I V. Tot cuun asem en easp i ri tt r eb ui e săexam i năm şich est i unea evr ei ască a că reidezl egare u se n a mi poa t e am âna.Ceice şi au vărsat sân gel e
pen t ruapărarea ăţ ri it r eb ui e săa ip art e şi l a co nducerea . Sei t at ul românesc uni t ar şiput ern i c a l ca r e n ăzu i m, nuşipoat e n ît emei at ări a şit răi ni ci a decâ t pe mul ţ umi rea ut t ur or su puşi l or ăi s . V. Mări rea St at ul ui nostr u, sp ori nd î n ch i p fir esc di versi t at eai nt eresel or l oca l e,ne mp i une d escen t ral i zarea dmi a ni st rat i vă . Evi t ând cugri j ă n eaj un şu ri l e ce ar p ut ear ezu l t a di nt r î nsapen t ruuni t at eaco nduceri i gen eral e ast at u l ui ,t r eb ui et ot uşisădel egă m o part e câ t mai l ar gădi n at ri buţ i i l e a dmi ni st raţ i i l or cen t ra l e rep reze nt anţ i l or o l r d i n di f eri t el e p ărţ i al e ţă ri i ”.Cen t ra l i za rea ad mi ni st rat i vă ca r e n a d atr ezu l t at e b une n î Români a mi că e d eri i , nar pu t ea să ea d ecât d rezu l t at e e re ln î Români a mar e d e mâi ne.Şi est e n î acel aşit i mp o sa t i sf acţ i e p e ca re est e b i ne să o a co r dăm r omâni l or i n d noi l e eri tt ori i , ca re au f ost l i psi ţ i până acu m de ovi aţ ă pol i t i căprop ri e,dândul e p ut i nţ ă săse d a mi ni str ez e n î sf ârşi t , pe c ât posi bi l , si nguri . VI . Spr e a perm i t eţ ări i să şimani f est e câ t mai dep l i n voi nţ a eiî n Par l amen t , ne r t eb ui e săasi gu răm t ut ur or cu r en t el or ol pi t i ce u p t i nţ a de afi r ep rezen t at e n ît r î nsu l . Vom st ăru i dar di n t oat e p ut eri l e cal a el abora r eaunei l eg i el ec t oral e,î n co nf orm i t at e c u nou lt ex t di n Const i t uţ i a revi zu i t ă, să asi gu răm o rep rezen t ar e seri oa săşicâ t mai l argăa mi nori t ăţ i l or . VI I . Spr e a asi gu ra con t i nui t at eaî n con ducer easu pr emă a St at ul ui ,î n mi j l ocu l di ve rsi t ăţ i i şifluctu aţ i i l or n ec ont eni t e a l e d i ei l or cee sv or ci ocn il i ber nî Camer a D ep ut aţ i l or , Sen at ul va r eb tui să ri pmească o o r gan i zar e sp eci al ă. El naj uca t până acu m acest rol , cut oa t e căacea st a erant en iţ i al eg i ui t ori l or ca re -l au cr ea t . El na avu t ni ciun modde recr ut are d eos eb i t , ni ciat ri buţ i i deos eb i t e de a l e C amer eiDep ut aţ i l or . Si ngu ra di sp ozi ţ i e ca r e i îput eaal că t ui o fi zi on omi e deos eb i t ă, r eî nnoi r eapri n t ragere a l s orţ ia j umăt at e cel puţ i n di n număru l membri l or săi , sp re a i asi gu ra ast f elî n part e odurat ă mail ungădecât a 1 Numer us Val ah i cu s all ui Vai da er a dej a„ i n ovo” î n pr ogram ul nost ru di n 19 17 ! De not atî ncr ed er eanoa st ră oa rbă î n con st i t ui reaRomân i eiMari ,l ao ep ocăî n careul m ţ i se nî doi au de vi ct ori a noa st ră final ă. 2 nai nt e de anga j amen t el e de l a Al ba I ul i a şide prescri pţ i i l e t ra t at el orScri d es î Pace. E pri mul pr og ram r omân esc r ef eri t orl a mi nori t ăţ i l e di n Ardeal . Camer e, ia f ost si st emat i c neso cot i t ă. Acea st ă anomal i et reb ui e să î ncet eze şi Sen at ul t r eb ui e săi nt r e n î rol ul să u adevă rat . El t reb ui e să fie r ecru t ataşa, î ncât i ndep en den ţ al ui să e fi asi gu r at ă. Numai ast f elva fiun organ de con t rolseri os l aput eri i gu ver namen t al e,un corp mod er ao tr şi pondera t or a l vi eţ i i noast re o p l i t i ceşio ga ra nţ i e rea l ăal i bertăţi l or n oast re co nst i t uţ i onal e p e ca r e el t r eb ui e săl e a peren î ul t i mă i nst anţ ă.
VI I I . Spr e a asi gu ra buna st ar eaţ ărăn i mi i de care su nt em dat ori săne î n gr i j i m î n pri mul rân d, fii ndcă ea f orm eazăar m ea m aori jt at e apop or ul ui r oma nesc , ne vom gân di di n vr eme,să com pl ect ăm dez l egar ea p a r op i at ă a ch es t i u ni i agrare, pen t ruca r e u l t i ma r evi zu i r e aCon st i t uţ i einea dat mi j l oa ce oi n, cuo dezl ega r e p ot rvi it ă a prob l emeii ndust ri al e.Căciţ ăranul ui nost ru , pe â lngăo admi ni st raţ i e c i nst i t ă şipări nt ea scă , St at ul nui poa t e d a sp r e a i uşu ra r a ti ul , decât păm ân t saumuncă. Păm ân ti a d atpâ nă acu m de m aimul t e or i– ş i i va mai da şi de ast ă dat ă, di n cel e 2mi l i oa ne d e h ect ar e ce se că vor păt a p ri n ex prop ri er e – ar d u n cr ed em căî i va m aiput eada î ncăî n vi i t or . Căcipop ul aţ i a ţ ări i cr eşt e neco nt en i t pe c ând î nt i nder eat er en uri l or cu l t i va bi l e rămâne a ceea şi — I armare a noa st ră pr op ri et at e vafi r ed usăpri n exp r op ri er eavot at ă de Const i t uan t ăl ao p r op orţ i e maimi cădecât î n cel el al t e S t at e eu r op en e şi nu cr edem că e nbi e să fie p com l ec t des fii nţ at ă.Nu ne ă rmân e dar ât dec să e n gân di m di n vr eme a l cr ea r eauneii ndust ri i naţ i on al e ca pab i l e sădeapop ul aţ i ei noa st r e u n i zv or ou n de ven i t uri . — Adi cămuncaî n f abri cişiat ei l er e,mair emuner at oa r e ch i ardecât î ndel et ni ci ri l e a gri col e fi i ndcăe mai puţ i n al ea t ori e şi mai perm a nen t ă, î n acest sco p, part i dul nost ruvaacord a o at en ţ i e d eos eb i t ă pol i t i ci i noa st re eco nomi ce î n l egă t urăcu di sp ozi ţ i i l e ge nera l e c e s e v or u la de Al i aţ i i noşt ril aî nch ei erea păci i . I X. Ti nzân d săî ndr ep t e pop ul aţ i at ări i că t r e muncai ndust ri al ă, part i dul nost ruval ua şiga ran ţ i i l e n ece sa re ca să i ocrot ea sc ăi nt erese l e p ri nt r ol eg i s l aţ i e a pr op i at ă. Î ncercă risau f ăcu t dej al a noiî n acea st ă di r ecţ i e,dar cupr ea puţ i n su cces. Cât de p uţ i n ch i bzu i t e a u f ost unel e d i nt r î nsel e,neo p oa t e a răt a ca zu l ui mi t or l auneil egi r ecen t e ca r e crea de d r ep t munci t ori l or o si t uaţ i e mai r eadecât aceea pe ca re oaveau de ap ft ,l a unel e d i n mari l e n ît rep ri nderi i ndus t ri al e, ca cel e petro l i f ere . Legi sl aţ i a pr ot ect oa re a munci il a ca r e ne gâ ndi m, vat reb ui să şiî nt i ndă ocrot i r eaşiasu pra munci t ori l or gri acol i .Î ndeo seb i vat reb ui săi nt r od ucem asi gu rarea de că t r e S t at a vi t el or şi a unel t el or e d muncăal e mi ci l or cu l t i va t ori . n ru egă l se t ur ăva cu tdi nţ a de a d ezvol t a cu ce păm r eţ i n du ri a naţ i on ă, part i duX l.nÎ ost l ien si să sp orească cât mai mul tori î nvăţ ân t u lst t eh ni c p ri nal crea rea de n ist i t ut e s pec i al e n î di f eri t e p unct e a l e ă ţri i şipri n î nmul ţ i rea şc ol i — Anex e, 1916 1918 XI Vi i t oru l St at ul ui nost ruat ârn ă de vi go ar eapop ul aţ i eiromâneşt i şide r ep ed eaeiî nmul ţ i re. Ceeace reb tui e săne n îgri j ea scăî n acea st ă pri vi nţ ă, est e căco ndi ţ i i l e sa ni t ar e a l e ă ţri il asămul t de d ori t . La ora şe a s mai f ăcu t ceva . La sa t e n îsă , st area l ucru ri l or e i n d cel e mai î nt ri st ăt oare. I gi en a nu ex i st ă, asi st en ţ a med i ca l ăe n ul ă, mort al i t at eai nf ant i l ăe n îsp ăi mânt ăt oa re.Treb ui e dar să ul ăm măsu riseri oa se şi grab ni ce en pt ruî mbunăt ăţ i rea ări st i san i t ar e a
popul aţ i eiţ ărăn eşt i . Part i dul nost runu se va da î napoide a l ni cio j ert f a, casă aj ungăcât ai mr ep ed e şi maidep l i n l ar eal i zarea cest a ui scop . XI I . Dezvol t ar eaţ ări i după răzb oivarecl ama mi j l oa cefinanci ar e noişiî n_t i nse. O ref orm ăai mpozi t el orvadeven i ast f eli nevi t abi l ă. Ea ar fi ost f neb esar ă maidemul t sp r e a nî l ăt ur a ned r ept at ea ct aual ul ui nost ru si st em fiscal , ca r e p ri n numer oa sel e sa l e con t ri buţ i ii ndi r ect e a pasăpr eagreu asu pra cl asel or cel or a mi puţ i n avu t e.Part i dul nost ruvavegh eacai nt er esel e a cest or cl ase să fie mai bi ne oc r ot i t e a l stab i l i rea ou nl ui si st em de mp i ozi t e,ca re va t reb ui săfie a şezat pe b azear gi l democrat i ce1 . XI I I . Sprea uşu r aî nnoi r eaşiî nt ări r eavi eţ i i noa st r e eco nomi ce, St at ul va t reb ui săi a pe sea ma s a BancaNaţ i on al ă şii nst i t uţ i i l e d e cred i t ca re un fcţ i o nea zăî n vi rt ut eapri vi l eg i i l or sa l e. — Spre a f acecade el e săpr ofi t eî n ad evă r cl asel e pr od ucă t oa r e,al e,ţ ări i şinu numaipart i del e p ol i t i ce caân p ă acu m. Xl V. Jhi ţ r od ucerea^ ^ şu J^i uJmj ui i Yersal j i e ob l i găsăf acem oa te sacri fici i l e p osi bi l e ca să ăm d î nvăţ ămân t ul ui pri mar o n ît i nder e cât mai mar e. El vat reb ui com pl ect at pen t rudou ă– r t eidecen i i cuşco l i de a dul ţ i ca re vor pri mi o organ i zareeci sp al ă. Chel t ui el i l e n îsăce vo r finecesa re n î acest sco p nu t reb ui escăcu ft e n î dauna n îvăţ ămân t ul ui secu ndar şi a cel ui su peri or . — Cum auî nce rcat unej e^G uve rne^Oase menea pol i t i căşc oar lă neso co t eşt e n it erese l e s uperi oare l e a S t at ul ui . Li cee l e şi uni versi t ăţ i l e n e d au ca drel e v i eţ i i publ i ceî n î nţ el esu l cel mai l arg l acu vâ nt ul ui ,f ărăde c are i ci n o ţ ar ă nu poat e r t ăi , ni cipr og r esa . Spr e a ri di cani vel ul î nvăţ ământ ul ui nost rupubl i c ca r e,î n gen er al con si der at , na d atpân ă a cu m roa del e ce seep aşt t au de a l el , part i dul nost ru vaaveaî nveder ecauzel ecei auî mpi edi catdezvol t ar eanormal ă.Ceamai î nsem nat ă d i n acest e ca uze es t e ă f ră n îdoi al ă n ifluen ţ a nef ast ăa pol i t i ci ani smul ui , ca re aul b turat gra v,dec en i iî nt regi , se l ec t area em mbri l or corp ul ui di dact i c şi careaşi at i ns cu l meaî n ani i di n urm ă.Măsu rien er gce i vor fi necesare r e a sp pune ca păt acest eii nfluen ţ e.De a l t f elî nt r eaga acţ i une a p art i d l u i nl o ru t i n zâ l a p men i rea şi î n năt oşi rea vi eţ i i noast re op l i t i ce , va co nu t r i b ui ast î n l ăt u r a r en ad ace st e iri st ărid el uc rur i .să MM î mpr ej urări l e pnn car et rece m neau desc op er i tî ncăuna di n l acu nel e n îvăţ ământ ul ui nost ru , şiuna d i n cel e maimari El na co nt ri bui t î ndea j uns a l dezvol t areacon şt i i nţ einaţ i on al e şi a gru pul ui de sen t i men t e ca r e i î dau en ergi e ş i efi ca ct i at e,î nt âmpl ări l e r tst ie d i n ul t i mi i ani neau arăt at cănoi nu şt i m des t ul de b i ne car e n e su nt duşman i i şinu î i urâm î ndeaj uns;ba ch i ar dest ul de a desea , di n nef eri ci r e,j ii ubi m mai j nul t decâ t pe n oiî nşi ne.O asem en easl ăbi ci une a co nşt i i nţ einaţ i on al e,ca r e er a câ t pe a cisă e n d evi nă f at al ă, ar co nst i t ui o pri mej di e şimai mare nîvi i t or n î noi l e c ondi ţ i i de v i aţ ă al e
neam ul ui românesc. Î nvăţ ământ ul noşţ raj ar ,î n t oa t e grad el e,vat r eb ui săt i ndă di n t oa t e p ut eri l e şi pe o tat e că i l e a lî nl ăt urarea nei uasem en eapri mej di i . Pe dea su prat ut urort i l u i t ăţ i l or a l ca re o p at eţ i nt iî n di f eri t el el ui ra muri , seri di că ca o at d ori e su pr emă sa r ci na d e a ez dvol t a p ân ă a l maxi mum i nst i nct el e co nservă ri i naţ i onal e. XV Jn_acel aşl şcpj 2, part i dul nost rucr ed e căBi ser i car omân ească fii nd emi namen t e n aţ i on al ă,t r eb ui e sărămân ăo n ist i t uţ i e„ d” e S t at . Ne d ecl arăm dar ca t eg ori c mp î ot rva i i dei i ca r e af ostusă p de c ât vat i mp î n ci r cu l aţ i e d e u ni i oa men i pol i t i cide a l noi ^a sep arări i Bi seri ci i de S t at . O asem en earef orm ă ar perm i t e p r op agan deipol i t i ce r st ăi ne să i aî n Român i a vi i t oa r e h ai na prop aga ndei ^on f egi on al e şi răt ăci ripri mej di oa se r aput easăurm eze. Î n „ pagu ba uni t ăţ i i su flet eş t ia n eam ul ui r omân es c. ANEXA XI — JL( t m) J^ LP ar t MuMMmci i depu sî n mâi ni l e Pr eş edi t i t el t aC amer e. i Domnul e Pr eşed i nt e,Fol osi ndusede pr er oga t i varegal ă de a pr oroga Pa r l amen t ul Guve rnul a a mân atdec hi der ea sesi uni i or di nar e a am C er eipen t ru zi ua d e 15decem bri e. Aceast ă prer oga t i văe acorda t ă Coroan eide Con st i t uţ i a noa st ră. Dar f apt ul căCon si l i ul de Mi ni şt ria so l i ci t at pr or og ar eapen t ru maxi mum t i mpul ui î ngăd ui t de o ul nă d e z i l e,şică am ân ar ea sa ă fcu t î mpot ri va cer er i i expre se a nui mar e n umăr dear l p amen t ari de ase desch i de ses i unea al15 noi embri e – e n ar at ă că u Gve rnul e h ot ăr âtsă con t i nue si st emul de a sesu st rage co nt r ol ul ui ţ ări i . Aces t si st em a f ost i nau gu ratî ncădi n sesi uneat recu t ă şidacănu am put ut prot est a până acu m con t ra l ui , pri ci na est e căPar l amen t ul a f ost î nch i s pri n su rpri nder e. Î n ad evă r ,t i mp de apr oa pe o l ună de zi l e,î n m i j l ocu l uneicri ze gu ve rnamen t al e car e se el pr ungea er meupen t ru a a j unge aln îcl ocu i r ea a ou dă per— Anex e,191 6191 8 şoan eî n Mi ni st er , Camer aaf ost amân at ă de l a o zi l al a l t aesu b cu vân că d„ ep u aţ i in nd u î nt nu mă ” , deşi dep u t a ţ i i se afl au î n cu oa rel C amerei ,ti a r n î zi ut a câ , su î nnt sf â rşi mi nr i st eru l s-a o n c st i t u i t şi t reb ui a săseprezi nt e n îf aţ a rep rezen t anţ i l or ă ţ ri i . — Par l amen t ul a f ost amân at„ si ne di e” . Aceas t ă proceda r e nu urmăr ea decâ t săî mpi ed i ce ezvol d t ar eacel or câ t eva zeci de n it erp el ăripe ca r e G uvern ul l e ot t amân asenşel îân d bunacr ed i nţ ă aCamer eipri n asi gu r ări l e d at e d e ch i ar dL. Pri m mi ni st ru că, î ndat ă d upă vot are a re f orm eor l, Guver nul va ăsp r unde i nt erp el ări l oranunţ at e. Ast f elce l e două part i de ol i ga rh i ceau ă f cu t o aso ca i ţ i e pol i t i căca reast ăzi gu ver nează ţ aran î modab sol ut i st ,l a umbr a uneicen zu ricar e mp îi ed i căori ce
rel at are, ori ce ri c t i căa act el or G uvern ul ui şil a adăpost ul l eg i i măsu ri l or excep ţ i on al e c ar e o pr eşt e ori ce m ani f est ar e p ubl i că . Vom arăt al at i mp căţ ar a est e con dusăast ăzi de o coa l i ţ i e de part i de, al că-t ui t ăî mpot rva i , ei cădacăci nevara fi voi t să creez e an ume ocâ rm ui re care să cau zez e maxi mum de ău r ţ ări i , nu arfi put ut i nve nt a u ni nst rumen t at âtde per f ect caact ual ul Guver n şicămaimul t caori cân di ncu ri a şii ncap aci t at eaşi au datmân a p en t rua d uce ara ţ a ld ezor gan i zar e şi pop ul aţ i a a l ru i nă. Deocam dat ă,î n aceast ă zi de 15 noi embri eî n car e Guve rnul ne î mpi edi că de afi l a dat ori a noa st ră, su bsem naţ i i dep ut aţ i ai Part i dul ui Munci i pr ot est ăm con t ra am ân ări i sesi uni i parl amen t are şiden unţ ăm acea st ă p roced are care t ran sf orm ăr eg i mul co nst i t uţ i on al al ţ ări i noa st r e n î regi m abso l ut i st . Î n momen t el e acest eacâ nd t oc mai di n pri ci na si t uaţ i eiext ern e,î n t oa t e ţ ări l e P arl amen t el e su nt ch emat e să vegh ezemp î r eu nă cuput er ea execu t i vă al bunulmersalţ ări i ,noinuput em pri mica,subet ernaf ormul ăagr eut ăţ i l or si t uaţ i eiext ern e,săse u p nă Par l amen t ul ţ ări i su bt ut el a a doişefide p art i de şi nu î nţ el egem caGuvern ul săl egi f erez e „su br ezerva r at i fică ri iul t eri oa re a Corp uri l or Le gi ui t oa re” ,î n t i mp ce u d pă C on st i t uţ i e P ar l amen t ul ar t reb ui să f uncţ i on ez e n î ses i une or di nar ă.Cu at âtmaimul t nu put em ad mi t e aceast ă ani hi l ar e aput eri il eg i ui t oa re, cu câ t Camera r a esp i ns n î sec ţ i uni ,î n sesi unea t recu t ă, pr oi ect ul de ege l ri n p ca r e G uvern ul cere aut ori zarea ar l aP men t ul ui de a egi lf eran î absen ţ a şiî n numel e u li . Dardacăscopu l pr ez en t eicom uni cări arfi numaide a pr ot es t aî n con t ra f apt ul ui î mpl i ni t al pr or og ări i Par l amen t ul ui , neam fi r ezerva t acest dr ep tl a desc hi der ea am C er e, il a 15 dece mbri e. Aceast ă com uni care est e şiun aver t i smen t , şiasu pra acest ui rost al eivă at rag em î n sp eci alat en ţ i a,domnul e p r eşed i nt e. Sunt em i nf orm ai ţ căl a 15 dece mbri e,nemai put ân dusef ol osi de vr eo prer oga t i vă regal ă p en t rua mp îi ed i ca esch d i der ea arl Pamen t ul ui , Guver nul pl ănui eşt e săamân e sen i uneaCorpu ri l or Legi ui t oa re p ri n pr oced eu l dej a î nt reb ui nţ at al desco mpl ect ări i voi t e aPar l amen t ul ui . Şt i m căî n acest scop Gu ver ni ul aî r tmi i s d ej a d e ep mma î n ări ee cel e mai d ep ărt a t e, baţ p r et ext de mi si un şi nsă r ci nări ofi ci al ep eacu o r eţ p al rt d i n p ar l a men t a ri i dsu evot i r egi mul ui . Denunţ ăm dar depeac um ac eas t ă urât ă man ope ră şi dec l ar ăm că vom f ace n vi ova ţ i sol i dar cuGuvern ul pe d ep ut aţ i i ca r e se vorr et pa l a ea ,î nl esn i nd desfi i nţ area de ap ft a Par l amen t ul ui ,I ar pe dvoa st ră,domnul e p r eşed i nt e,care su nt eţ i dat or apă a r a d emni t at ea şi prest i gi ul Camer e, ivă r p even i m desp re acea st a şivăcerem cape d e o a p rt e să f aceţ i cu nosc ut dep ut aţ i l or l eca p ţ i ca l a 15 decem bri e vor r eb u ti săfie p r ezen ţ il a C ameră ci că al t f elvor finsi co der aţ i dezert ori de a l dat ori al or cătr e a ţră, i ar p e d e a l t ă part e s ă cereţ i Guvern ul ui să
r et ragă pen t rui nco mpat i bi l i t at e mora l ă, t oa t e mi si uni l e a co r dat e d ep ut aţ i l or nî sco p de a iţ i ne d ep art e d e a ţr ă. Pri n gu ra pri mul ui mi ni st ru, Guver nul şi a per mi s săamen i nţ el ao con sf ăt ui re n it i mă par l amen t ară căvari di cacuf orţ a pe d ep ut aţ i i şisen at ori i car e n u vor pl eca i n dţ ar ă a t uncicân dl e va cer e G uve rnul . Respi ngemcu i ndi gn ar e a cea st ă e tori e că membri i Par l amen t ul ui potfi ri di ca ţ i cuf orţ a arm aă t de căt re p ut er ea execu t i vă. Nu cr edem î nsă că ţ ar a nu va găsi o san cţ i une n î con t ra p arl amen t ari l orca r e p l ea că şi rămân î n st răi năt at e n umai pen t ru a n îl esn i unui Guve rn ab uzi v su pri mar ea ar Pl amen t ul ui . I aşi , 15 noi embri e 1917' ( ss) M. Carp, Dr . Ar . Hessel mann, Ti âi căl oa ni d, Gr .I uni an, M. Maca vei , N. Pr ot op op escu ,I . P.Rădul eseu , Gr . Tra ncu I asi . AN EXA XI I Scri soa r eal ui Oct avi an G oga n pri care seob l i găsăscri e art i col eî n con t ul uneisu me au ( r) dat e n ît i mpul răzb oi ul ui . Jubi t e dl e Arşet oi an u, Con f ormî nţ el egeri i noa st r e pri mesc angaj amen t ul de aco l abora l a zi aru l ce veţ i sco at e – cu 24 art i co l e ce i vo cred e d e cu vi i nţ ă păst rând t oa t ăl i bert at eaop i ni i l or e me l p ol i t i ce. Di n su ma de 1 2. 000 l ei , am pri mi t ast ăzi 24 nov . 1917, su ma d e ei l 6. 0001. I aşi , 24 nov. 1917 Oct Goga ” ' + 2. 000 ( î n pl us)i ul i e 1918. — Anex e, 1916 1918 223 AN EXA XI I I Răva şu ll ui Di mi t ri e Gr ecean u de con voca re l a şed i nţ a Con si l i ul ui ţ i nut l a d ânsu lî n zi ua d e 2 6 decem bri e 1 917 de căt r e mi ni şt ri i con servat ori . „ Scu mpe ami cet er ogsăvi i ,î n ast ăseară l a mi ne,sp r e a ascu l t a pe Ta ke red i vi vu s. r ecean G u” AN EXA XI V Trad ea art i col u i l u1 i E8 .( Von Rd eve n t l ow ăru tî n Deu t sch e Tagesze i t unu gcer nr . 374 di n 2u 4l i u l i e 91 E di ţ i a es e a ră) ap Traşi pe sf oa ră ( Dupi ert )I n număru l nost rude azi di mi neaţ ă sa publ i ca t o rect i fica r e o fici al ă di n Vi en a cu pri vi re alpr et i nsasci so ar e aî mpărat ul ui . Car olcă t r e R egd ej l omâj ; rn i ei . Acea st ăr ect i fica r e p reci zează cănu est e vorb a de o scri soare de ciocom uni care pe car e mp î ărat ul Carol at ran smi so R egel ui Fer di nan d ver balpri nt r un ofi ţ erde st at maj or . Ne p er mi t em să com pl et ăm acea st ă rect i fica re p ri n numel e zi su l ui ofi ţ er : est e vo rba de co l on el ul aust roungar an Rda ca r e a ost f t ri mi s a l a Işiî n mi si une con fiden ţ i al ă şi an ume d i r ect de p e r f on t ul au st r oungara l reşedi nţ a Regel ui Fer di nan d… I ar u n pri n
Bucu r eşt i . Acest e ci r cu mst an ţ e auo n îsem năt ae t d eoseb i t ă d acănu şipl ăcu t ă pri n f apt ul căel e p r ezi nt ă mi si uneacol on el ul ui Randa ca u d să al n îdep l i ni re n î do su l Coman da men t ul ui Super i orGer mandi n Bucu reş t i . Pl an ul a r eu şi t deoar ec e C oman da ment ul Super i orGer mandi n Bucur eş t i na afl atdespr e mi si uneaî ndep l i ni t ă de co l on el ul Ran da decât t ârzi u de t ot . Scop ul mi si uni i col on el ul ui Randa ca r e de l a î ncep ut nu păr ea nî doi el ni c seun pe n îsă ri pn ci r cu mst anţ el e n î careassăvârşi t mi si unea nî t r o u lmi nă de n et ăgă dui t . Căci nu put ea fivor ba de o î nţ el egere nt r eî cel e p at ruPut eri Al i at e şi Regel e F er di nand pen t rucom bat erea anarh i eişia peri co l ul ui uneirevol uţ i ii nt ern aţ i onal e,cide o co mpl i ci t at e pen t ru sl ăb i r ea şi î nl ăt urarea nflu i en ţ eiger man e n î Român i a.Pomen i t a versi uneacomuni cat ul uiofici alaust r oungarasuprami si uni icol onel ul ui Randa apare d e a l t mi nt eri cao n îcercare i sca nt ă r asu pra cr ed ul i t ăţ i i noa st re. I deea căon arh m i i l e Î mpăt ri t eiAl i an ţ e arput eaurmări săcom bat ăî mpreu nă cuo person al i t at e caFerd i nand al Români ei„ peri co l el er evo l uţ i eii nt ern aţ i on al e ş i al e a nar hi ei ” – e grot esc ă până l a ri di co L^ Mi si uneaRan da a avu tl occudou ă pân ăl at r eisăpt ămân iî nai nt e de î nt âl ni r eaco nt el ui Czern i n cu Regel e R omâni eişia o f stpr egă t i t oar eaacest ei î ntâ l ni ri . Comuni cat ul vi en ezafi rmă i nexact căcol on el ul Ran da art i avu t de t ăcu t numaio com uni car e ve rbal ă şică r afi avu t numaio con ve rsaţ i e cuRege l e;î n r eal i t at e el a maiî nmân atuneiper soan e d e n îcr ed er e aRegel ui o com uni care scri sădi n part eaî mpărat ul ui Car ol . Aşaî ncâ t nu exi st ăo d eos eb i r e esen ţ i al ă î nt re cel e su sţ i nut e d e zi aru l ameri ca n Even i ng P ost şicel e ce s-au î nt âmpl at . Cu acel aşi pri l ej , col on el ul Randa a maiavu t con vor bi ricon fiden ţ i al e cuBrăt i anu şicucu mnat ul acest ui a,Pri nci pel e Ş t i rbeicarerm u a să oa jce alCurt ea r omân eascănven co i t ul săur olde omde n îcr ed er e al Vi en ei . Di n exam i nare a acest orf ap t er ei ese cămi si uneacol on el ul ui Ran da şi cu r ân d după aceea cţ i ua nea con t el ui Czer ni n ave au de scop să si agu re R ege l ui F d i nan d p r ot e cl a_A şf ri ei ^ Lsă-i garan t eze en mţ i norj er e asa p eDe T ron t u tst lr per en t ru a pl a n ar ea * di fiu cu l t ă ţ i i de a ccep t a r e agrel el con dJt i i . p a– ceo au ounga re.Pri n aceea şiacţ i une seadol ovi t ur ă n ifluen ţ eigerm ane şi se i scred d i t a şisl ăbeapart i dul pol i t i c ca r e u lcra î n Români a( ?! ) pen t rual i pi r eade Ger man i a.Nu numaică sa re al i zat acest di n urmă scop , dar ncă î su zi l part i d pol i t i c se con si der ă capărăsi t de G erm an i a,ceea cegreu cu sar u p t ea uj deca con f ormcui nt er esel e germ ane.Tot acest eiacţ i uni se a midat oreş t e n î mod i ndi scu t ab i li mpuner ea l u t er i oa ră a ul i Margh i l oman ca ri pmmi ni st rude căt r e Czer ni n, după ce1 câ şi t ga sepen t rupăst rareaRegel ui şia î nt r egi i Di nast i i r omân e sau maibi ne z i s l îî nt ări se nîacea st ă d iee. DL. De K uhl man n î nsă, ca
şipr of eţ i i şioa men i i să i , pr oc l amau î n acel aşit i mp su s şi t are, pe o tn ul co nvi ngeri i şicut oa t e că i nfluen ţ ar eadeci si vădi n af ară, pri n, Aust roUnga ri a, l e er a cu nosc ut ă, că ch est i uneaDi nast i eiest e o f acej ^i nţ emăj i ^mâmei , a că r ei r ez ovar le n u i nt er esa ar mea mp îăr ăi ţ e ger man ă! La pl eca rea gen eral ul ui f ran cez, Regi naJ, ^^^?!„ st ri ga t :„ l ar eved ere! „ Era pr ob abi l dest ul de b i ne n if orm at ă, căr eţ ea ua organ i zat ă cuî ngri j i re d e prop aga nda A nt an t eif uncţ i on ează n î nt r eagaom R ân i e,nu pe aţ fă ci pe su b mân ă,ca nîRusi a.Aceas t ă pr op agan dă e sp ri j i ni t ă de C asaRegal ă rom ân ă şi de person al i t ăţ i l e c e sest rân gî n j uru l ei– d e aceea şi _cj i şă i eL al ăpen t rusa l va r ea că r ei a Aust r o-U nga ra i af ăcu ti nt erven ţ i i at ât de n eo bi şn ui t e p e câ t de reu şi t e, î n dosu lî mpărăţ i eigerm ane!Se ved e căi nt er esu l Aust r o-U nga rei i şial Ant ant ei ,î nacestpunct ,af ostacel aşişiseurmăr eşt econcent ri c.Ce i mport an ţ ă mai ar e u rm ări r ea ul i Br ăt i an u f at ă d e oa tt e acest ea ? D l . Jvl arj gMomŞLal i şaLpeTakeI onescusăsepunăî nsi gur anţ ăşişi aî nchi pui tcă cuf ocu ri l e d sa l e d e a „rt i fici ia ă fcu t mare ef ect asu pra G erm ani eişia adorm i t at en ţ i a ger man ă asu — Anex e,19 16 19 1822 5 pr ai nflu enţ eiceMar ee lI mper i u arfi pu t ut avea asu pra dezv ol t ări ii nt ern e aRomâni eiî n vi i t or . Sper ăm căaceast a nui Va r eu şişine mul ţ umi m pen t ruast ăzi cucon st aa tre a re î nnoi t ă că i si munea coi on ei ui uj Ran da maiad uce nî că o ovad d ă cămp îărăţ i a ger man ă af ost t rasa pe sf oară nR îomân i a,spre man per en ţ a şicr esc ân da pagu bă a n it er ese l or ger man e.DL.De K i i hl man n a maidove di tî ncă odat ă,su bt ut el a con t el ui Czem i nj î nsu şi ri l e n ii mi t abi l e a l e om ul ui de S t at î nnăscu t … Va fi o sar ci nă gr eadarcu at âtmainecesar ă de ad us l aî ndep l i ni re aceea de a re da G er man i eisi t uaţ i a ce se i cu vi ne o f R omân i a,î n ci uda A ust r oUngari eişia Ant ant ei . Con t e E. De Rev en t l ow ANEXA XV Raport ul Mi si uni i El veţ i ei ,î nsă rci nat ă cu i nsp ec t area pri zo ni eri l or şi adr esa t domnul ui pr eşed i nt e a l Comi si eipri zon i eri l or e d răzb oi şii nt ern aţ i l or ci vH iI aşi , 16 mart i e 1918 Domnul e mi ni st ru , Neam î nch ei ati nsp ecţ i i l e pri n vi zi t aef ect uat ăl aBâr l adşiMăst ăcani ;am vi zi t atdeasemeneal agăr el ţde muncădel a_7 r ,r l gn j , Drăgu şen i , ga ra L ască r Cat ar gi u, Et ărboşi i Vl ădea scă i , Sl ob ozi a, Qancea , Rog oen ji , Al bi t a, Scop o-şen i , şidi n regi uneadi n Nord ul Mol dove i ; SUnt em f er i ci ţ i de a văut ea p com uni ca căm aad us cunoidi n aces t e i nsp ecţ i i0 i mpr esi e oa frt e avorab f i l ă;dori m de a sem en easăomag i em ef ort uri l e ca r e a u f ostăcu ft e n î sp eci al î n cu rsu l ul t i mel or ul ni pen t rua se crea pri zo ni eri l or osi t uaţ i e câ t m ai sa t i sf ăcă t oare.
LaBârl ad , am ad mi r atnou ll agă r al e căru i barăci su nt excel en t e,şiam r emarcat a de sem en eacusa t i sf acţ i ei nst al aţ i i l e gi ien i ce o c nst ru i t e n î ul t i mul t i mp: î ncă peri cu pt or en pt rudep arazi t ar e^duşu ri , et c.I nfirm eri a, f oa rt e b i ne î nt reţ i nut ă, fişe l e b ol navi l or i ţ nut e c u f oart e mul t ă_g rj i ăl a zi , sp ăl ăt ori a, i nst al aţ i i l e d e d i st ri bui re apei a su nt men ţ i nut e m perf ectă stare e o f l osi n dţ ă, şi nu l asădeci ni ni c d e d ori t . Ţi nem săadr esă m f el i ci t ări l e n oa st r e n îdeos eb i preot ul ui r omân, doct oru l Vl i oI . Al că ru i devot amen tf aţ ă de p ri zon i eri neaf ost ad us a l cu noşt i nţ ăî n t erm en i di nt re cei maicăl dur oşi . La Măst ăca ni :i nst al aţ i i l e şiord i neaî n a i gă r su nt î nt r o st aref oart e mul ţ umi t oa r e,i ar pri zon i eri i su nt unan i mi î n a1 el ogi a p e com an dant ul l agă ru l ui , Mai oru l St av rac he,Şi ai cico ndi ţ i i l e o f eri t e d e n oul l agă r su nt exc el en t e.La di f eri t el e şa nt i ereedu lcruunde muncesc pri zon i eri i şipe ca re el am vi zi t at , am put ut săcon st at ăm căcon di ţ i i l e a ct ual e n î ca r e a ceşt i at r ăi esc su nt bune.Sunt em f oa rt e mul ţ umi ţ i de a f pt ul cănoi l e b arăci de a l Al bi t a, f oart e bi ne co nst ru i t e de al t f el , au l uat l ocu l cel or vech i ca re erau _f oa rt e_d ef ect uoa se. Pl ângeri l e rep et at e ş if oart e g ravee pca r e elam auzi t cupri vi re a ll agăru l de muncăde a l Al bi t a,unde r t at amen t ul ap l i cat pri zon i eri l or era oa rt e f n eco r esp unzăt or â p nă l a sf ârşi t ul anul ui 1917t , au î ncet at de a l d at a câ nd con ducer eaacest ui l agăr a ost fî ncr ed i nţ at ă unui nou comandant . Î n cu rsu l uneivi zi t e pe care am ef ecţ uat ol a Dob royă ţ ,î n i z ua de 13 mart i e,nea ă fcu t o mare ăcer ple săcon st aă tm că ol dean ţ el e p e care eam l f orm ul at au f ost i sat sf ăcu t e med i i at , bi neî nţ el es, î n măsu ra î n ca r e a cest l ucru af ost op si bi l ; ast f elpereţ i i bară cl i or dorm i t or a u f ost ec dora ţ i cu hârt i e,i ar ch i uvet el e de l a sp ăl ăt ori e şice l el al t ei nst al aţ i i sa ni t are u af ost ep rara t e şi ad use nîst areedu fncţ i on are. Î n regi uneadi n nor dul Mol dove i , măsu ri l eî nt r epri nsede com an damen t pen t ru a a si gu ra b una a pr ovi zi on are cuî mbrăcă mi nt e,al i men t e,hr an ă a u f ost excel en t e şi am au zi t numaicu vi nt e d e au l dă l a ad r esa com an dan ţ i l or act ual i ai t ut uroragă l rel or p e c are e-am l vi zi t at . Au aj uns p ână l a noi , di n di f eri t e d i recţ i i , p l â n î n e cee ce ri pveşt e t rgi versa rea l ă p t i ri mel or dp a n i pe r encă au t ogeri ri t ăţ i l e la d at o rea ză ri p zo ne i eri l or î n sch i mb ui lsu di versel ore rb est a ţ i i î n ca mu ; aut ori t ăţ i l e n eau sp us că pen t ruacea st ă n ît ârz i ere, vi na opoa rt ă b i r ouri l e ca re ucrea l zăcu î ncet i nea l ă, dar căt oat e d at ori i l e vo r fii ch li dat e n îai nt e d e dat a pl ec ări i pri zo ni eri l or . Am aj uns l a sf ârşi t ul mi si uni i noa st re de i nsp ecţ i i , şidi n ot t ceea am ce văzut ,neam f ormatconvi nger eacămăsuri l eî nt r epri nsedeGuvernulr omâncu pri vi re alsi t uaţ i a pri zo ni eri l or au f ostf oart e b une şi î n ace l aşit i mp umane,î n l agă r el e şi pe şan t i er ee l d e muncă n ude acest e măsu riau f ost î n modcor ect apl i ca t e d e rep rezen t anţ i i Guvg rn ul ui , si t uaţ i a pri zo ni eri l or a ost f at ât de
sa t i sf ăcă t oa re e pcâ t o perm i t ea u co ndi ţ i i l e di fici l e eco nomi ceal e ă ţri i . Aco l o unde n îsă su bordo naţ i i nu şi au f ăcu t dat ori a şiunde a i p l si t su pravegh er ea di n part eaGuver nul ui , pri zon i eri i au avu t , mai mul t saumaipuţ i n, de su f eri t . Recu noa şt em căî n cu rsu l ul t i mel orl uni , acei ofi ţ eri care sau oved d i ta fi i nca pabi l i sa u neci nst i ţ i , au f ost apr oa pe p est e o ttî nl ocu i ţ i cuoa men i demni de î ncred ere. Si t uaţ i a sa ni t ar ă, ca r e n î cu rsu l anul ui t r ecu ta f osteo d seb i t de proa st ă, saî mbunăt ăi ţ tî n ul t i mul t i mp î n modsi mţ i t or; ep i demi i l e ca re a u deci mat î n i arn al ui 19161917 mul ţ i pri zon i eri , cade a l t f elşinumer oşi sol daţ i aiarm ae tir omân e,pr ecu m şimul ţ i oa men i di n pop ul aţ i a ci vi l ă,nau mai r eap ăru tî n cu rsu l acest ui an. Măsu ri l el uat eî n ved erea î mbunăt ăţ i ri i co ndi ţ i i l or i gi en i ceex i st en t eî n l a— Anex e,19 16 19 1822 7 deba r ăci dorm i t orî n numărsu fici ent , au co nt ri bui tf ără nd îoi al ă d i n pl i n l a a cest e rezu l t at e ca re u n potdecâ t săne bucur e. Regr et ăm t ot uşif ap t ul de a nu fiput ut săob ţ i nem i nf orm ai ţ i preci seî n cee a ce j myeş t e grad ul de mort al i t at e pri nt re ri p zo ni eri şipri nt re nt i ern aţ i i ci vi l i . Tr i mi ţ ân duvăaces t ul t i m r ap or t ,ţ i nem săvămul ţ umi m, domnul e mi ni st ru , pen t ruf aci l i t ăţ i l e c are e-au n f ostcrea t e n î ved erea des f ăşu rări iî n bunecondi ţ i iaact i vi t ăţ i inoast re,pent ruducereal abunsf ârşi tasar ci ni l orpe car e elam avu t . Neam bucu r att ott i mpul de o bună pri mi r e şide î nţ el eger e di n pa rt ea Servi ci ul ui ca r e se ocu pă cupri zon i eri i de răzb oiî n ca dru l Mi ni st eru l ui de Războ i . Dep l asă rl i ef r ecve nt e pe ca r eat reb ui t săl ef acemde l a un a l gă rl a al t ul , precu m şisi t uaţ i i l e d i f eri t e p e ca r e elam gă st iaco l o neau obl i ga t săne ad r esam , uneori poa t e ch i ar să1i nop ort unăm, ap r oa pe zi l ni c S ervi ci ul ui de St at i st i ca . Domni i ofi ţ eri de a l acest e d ou ă servi ci i , precu m şicei ca r e co nduc l agă r el e şi şan t i er ee l d e muncă, neau st at nîperm an en ţ ăl a di sp ozi ţ i e cucea maimare am ab i l i t at e.Î i dat or ăm mul ţ umi ri l e n oa st r e p r of unde maial es domnul ui _? l C l Lsţ şr gu ' ca r e n eaî nsoţ i tî n apr oa pe o ta t e vi zi t el e p e ca re elam î nt rep ri s, şi aom că r u i un t a t e,a f ţ ă d e p ri zon i eri naf ostni ci od at ă dezm i nţ i t ă. Pn ri mi ţ i ,d n ul eb mi nă i st ru et c. E t c. Mi si uneael veţ i ană ( ss) Dr . Ren e G ui l l er mi n Căp i t an de S t ock ar ANEXA XVI Scri so area I T.Col onel ul ui Ya t es , at aşa t ul mi l i t ar al St at el or Uni t e,că t re dl . C. Arget oi anu, mi ni st ru lj ust i ţ i ei ,„ Lega ţ i a Ameri ca nă Nr . 1208 Bi rou l At aşa t ul ui Mi l i t ar I aşi , 11 f eb ru ari e Bucu r eş t i , Român i a 29 i an uari e
Domnul e mi ni st ru ,j n_a cea st ă peri oadă cri t i cădi n i st ori aţ ări i dumneavo ast ră, perm i nt eţ i mi , ca rep r ezen t ant mi l i t ar al Ameri ci i , să vă at rag at en ţ i a asu pra an umi t or ap ft e şi op i ni i . 1) Român i aai nt r atî n r ăzb oipen t rureal i zar ă an umi t orscop uri . Acest e sco purinau f ost î ncăat i nse. 2) Mai est e oa re posi bi l săser ea l i zeze acest e sco puri ? Deşi nu su nt l a cu ren t cu pol i t i caAl i aţ i l or n î cee a ce ri p veşte est e acsc opuri , eu cred t otu şică se oa pt e sp une cut oa t ă si nceri t at eaşiî n dep l i nă si gu r an ţ ă, căpen t ruca Români a să şir ea l i zeze ep d ep l i n sco puri l e p e ca re e l u rm ăr eşt e,acţ i uni l e şi pol i t i casat reb ui e s ă fie a sf t elî ncâ t easă i sa t i sf acăpe A l i aţ i . Î n con t i nuar e,f ără a ţ i ne sea ma dacăacest e scop uripotfi r ea l i zat e pri nt r ol i ni e d e co ndui t ă di f eri t ă de ce a pe ca re ra d ori o Al i aţ i iî n prezen t , mai r ămân e n î su sp en si e şi pr ob l ema d at ori i l or – o d at ori e n u numaif aţ ă d e r omân i i de a st ăzi ^ cişif aţ ă de u man i t at e n î an sam bl ul său . Cân d Român i aai nt ratî n răzb oi ,r aţ i uneaacest ui actî n con şt i i nţ a poporu l ui eraceea a de a şiel i beraraţ f i i să i ca re sesea gă u şit răi au su b su bj uga rea r st ăi nă. Dai od at ă cuscu rgerea i mpu tl ui , acea st ă d iee i n d con şt i i nţ a mul t ora, şiî n pri mul rând, di n con şt i i nţ a Arm at ei , a ost f î nl ocu i t ă c u una cu un caract ermail arg, şian ume aceea că l upt a ei u pen t ru o cau ză uj st ă î mpot ri va u nui mar e du şmanalneam ul ui omenes c. I nst ru men t ul pe ca r e1 aveţ il a di sp ozi ţ i e pen t rua r eu şisăvăat i ngeţ i sco puri l e p rop use u n est e a l t ul decâ t arm at a. 0 anal i ză asi t uaţ i eica r e domneşt e n î prezen tî n rânduri l e a rm at eiscoa t e a li veal ă urm ăt oa r el e:a)O arm aă t o per ai ţ on al ă orm f aă t d i nt r un număr de003 . 000j dej j amen i , per f ect i nst ru i ţ i şiant ren aţ i , di sc i pl i naţ i , bi ne ec hi paţ i , dota ţ i cu su fici en t e muni ţ i i ,i ar acu m cân d Basarabi a se ă aflsu b con t r ol ul dumneav oast ră,bi ne h răn i ţ i , deoa r ece acea st ă pr ovi nci e a si gu ră h r ană n îdest ul ăt oa r e;î n pl us arm at a di spu ne d e u n mor alexc el en t fii nd î n acel aşi t i mp an i mat ă d e d ori nţ a de a con t i nua acţ i uni l e n îcep ut e. B) Jl kf aţ an j ^ j afl ă,î ncepâ nd de l a Ni st ru şi pân ăl a Mare a Neagră, un i na^ mi if eri orpe t â afl tan nu meri e tat şi ca dot ae r eir mat eri a l ă. Cc ) An şad ar cu ri l eceşt şi î n câ sp ee l arm a t om ân ^ şej flă_R uşi a,o ţ ară ca r e n aî nch ei at î ncăpaceacuadver sa ri isă i . D) Ce vrea i nami cu l ? Nu eri tt ori i , ciprovi zi i ,i ar aces t eapotfi obţ i nut eî n ca nt i t ăţ i mari , nu ai ci , ciî n Rusi a. De a cee a est e cut otu l firesc il o şgi c,căelva î ncerca n pri îmul r ând săob ţ i nă acest e p r ovi zi i pri n mi j l oa ce a p şn i ce. Per son al , su nt de părer e căelnu va f ol osi f orţ a,î n p ri mul rân d pen t ru că si t uaţ i a act ual ăî n Apus est e d e a şanat ură, î ncâ t elt r eb ui e să şicon cen t reze ef ort uri l e n î ace a part e,i ar î n al doi l earân d, elpoat e să şiat i ngăacestepu sco ri pri n mi j l oa ce a p şn i ce.
E) Avân dî n e vd er e mot i vel e exp usemaisu s,dacă el vaf ol osi f orţ a, dacă dec i varecu rgea l un at ac d i rect şif ron t al , elvafi î nvi ns,deo arece nt r î o con f runt arei rect d ă arm aa t dumneavoast ră poa t e b arari ce o orţ fă pe carear el co ncen t ra-o i ci . a — Anex e, 1916 1918 229 Dacavaî nai nt aî n f orţ ă pnnJLJcr an ia,desi gu r , at unciarm aa tr omân ă va fi nevoi t a.Să se et r r agă nîpart eade su da R usi ei . Dar nai înt area nami icu l ui pe o d i st anţ ă at ât de mar e n î Rusi a, cuf orţ el e rel at i v e rd use e d ca r e el di sp une n î prezen t , ar fi at âtde p ri mej di oa să1Jncât est e gr eusă oa pt ă fil uat ă n î con si der are osem aen eai pot ez ă.Dar acă d t ot uşii nami cu l va rec urge alacea st ă sol uţ i e,at unciarmat a rom ân ă vaput ea să se et r ragăî nt r o regi une b oga t ă n î provi zi i , unde vaput easăr ezi st e o ri că rei f orţ e d e n ît ări r e p e c ar e n iami cu l ar t ri mi t eol a o di st anţ ă at ât de mar e. 3) Care su nt cel el al t e mi j l oa cemen i t e săaj ut e arm aa tr omân ă? A) Con cen t rar eaact ual ăai nami cu l ui pe f r on t ul de Apus f aceposi bi l ă ducer ea i ci a a u noracţ i uni de m are an ver gu ră. B) î n cu rsu l pri măveri i , of en si vaAl i aţ i l orî n Apus vaî mpi ed i caca t ego ri c ori ce a mn evr ăa n iami cu l ui ai ci , şipână l a pri măvarăai mest e oa frt e p uţ i n t i mp. C) Al i aţ i i au n î t ocm i t un pl an pri n ca r e sepr eved e recru t ar eaşif orm ar ea deb aţ ah oa ne d e vol unt ari ru gi– acea st ă a cţ i une a nî cep ut dej a şi se oa pt e cr ed e căî n vi i t or vom fi cap ab i l i săf orm ăm şisăi nst ru i m ast f elo f orţ ă arm at ă i mpr esi on an t ă şide e tmut . D) Tru pe al i at e au o f stceru t eî n aj ut or i ar câ nd si t uaţ i a vafi n î ţ el ea săpe dep l i n ( si c) , est e d e c rezu t căel e vo r fiobţ i nut e. E) Deşi nuj ^g moa şt eb i nest a^rămân et ot uşiposi bi l ă şidesch i der ea st râmt ori l or a Drd an el e. F) î n sf ârşi t caul t i m punct , nu u l t i m î nsăşicai mport ant ă, t reb ui e săse ţ i nă sea ma şide u tl bur ări l e n it ern e ex i st en t e n î pr ezen tî n Aust ri a şiî n Germani a. 4 ) mi t eţ i mi acu m să afi rm căt n i ci u n ulcăt di n r ePu scop uri l e p e care I ea urmăre şt ePer R om ân i a n u va u p t ea figaran at d e r et t er i l e C en t r al e. Aceast î n pnmul r ân d,pen t ru că nîmomen t ul cân d se av n îchei a p aceanal fi ă,el e n u vormaidi spunedeni ciunf eldeput er e,i ar ,î naldoi l earând,pent rucă, ori câ t e p r omi si uni ar a f ce, şiori ce r a p r omi t e,el e n u şil e vo r e rsp ecta, dacănau i nt eresu l so a f că . 5) Con cl uzi a cesepoa t et r agedi n pa r agraf el e exp usemaisu s est e cât se poa t e de ară, cl şian ume: — Na sosi tî ncămomen t ul săne gân di m l a pace. Aceast a est e de al t f el co ncl uzi a tu t uror rep rezen t anţ i l or mi l i t arial i aţ i , prezen ţ i ai cil a dumnea vo ast ră
şinu mă î ndoi esc i ci n o cl i pă, căacea st a est e şi con cl uzi at ut ur or con ducă t ori l or i m l i t ariai arm at eidumneavo ast ră ca re st udi ază t si uaţ i a cu sp i ri t de răsp under e. 6) Perm i t eţ i mi săspu n de asem en eacăî nt oat e acest ea, eumă gân desc mai mul tl a n it er esel e vi i t oa r e a l e R omâni ei , decâ tl a pr op ri a meaţ ară. Nu 1 Cât eva săp t ămân i după acea st ă sci soa r e,nemţ i i er au alOdessa, sosi ţ i pri n Ucr an ia. Exi st ă ni cicel mai mi c dubi u n î ceea cepri veşt er ezu l t at ul final al acest ui r ăzb oimon di al , dardacă umn d eavoast ră veţ iî nch ei a a cu m pacea , at unciţ ara dumneavoast ră varămân e p en t ru t oţ i ca ori st tă a mi nt i r e,căci ea u n se av mai numărari n pt r e n aţ i uni l e car e n î acea st ă g l ori oa să ca mpan i e auscos d spa a n î numel e d r ep t ăţ i i con t i nuând cuî ndârj i r e ef ort uri l e or l grel e p ână l a ca păt . 7) Dumneavo ast ră f aceţ i part e di nt r e acei a ca r e aţ if ost ch emaţ i să con duceţ i dest i nel e ă ţri i dumneavoa st ră î n vr emurideoseb i t de g r el e. Şt i u cădumneavoa st ră,caşimi ne,su nt eţ i un apăr ăt orf recven t al doct rn i eir ăsp underi i person al e.I ar sco pul acest eiscri so ripe ca re o v-a dr esez est e oi nvi t aţ i e d e al ua l a cu noşt i nţ ă de si t uaţ i a exi st en t ă aşacu m o vedem noi , şideci de aput ea s-o udecaţ j i cât mai bi ne şi cât mail i mped e cuput i nţ ă. Pen t rual t e amăn unt er ef eri t oa r el a pr ob l emel e exp usemaisu s,voi fi, at ât eu câ t şicei l al ţ i rep rezen t anţ i al i aţ i – su nt co nvi ns d e a ces tl ucru– î nt ot dea una a l d i sp ozi ţ i a d umneavoa st ră. Vă rog săcred eţ i , Exce l en ţ ă, î n et c.Et c. ( s)H. E. Yat es LT.Col on el At aşa t mi l i t ar P.S. Se pare căî n â rn dul masel orci r cu l ăoi dee, şian ume căRomân i a va l upt a d acă er Gman i a n ui va r p edaDob r ogea. Obser vaţ i i l e mel e pe ar mgn iea acest eii deisu nt dou ă: — Î n pri mul rân d, dacăput eţ il upt a,de cesănof aceţ i acu m; — Î na?” al doi l earân d, ci ne oa r e poa t e sădeacr ezare promi si uni l orf ăcu t e deGer mani AN EXA XV I I Scri so ar eaadr esa t ă de l T.Col on elYa t es, at aşa t mi l i t ar al St at el orUni t e, dl ui C. Ar get oi anu, mi ni st ru lj ust i ţ i ei– su b nr . 1236 di n 2/15 f eb ru ari e 1 918, l aşi . „ Domnul e mi ni st ru, Am on oar eadea vă f ace cu nosc ut căam afl atcăvaţ i asu mat f uncţ i a de d i r ect or l aCen zu ri i .
Perm i t eţ i mi săvăat rag at en ţ i a asu pra unui art i col apăru tî n zi aru l L' I ndepen dance ou Rmai ne d i n zi ua d e vi neri 2f eb ru ari e 1 918, i nt i t ul at Pol i t i ca posi bi l i t ăţ i l or şi sem nat Al ex . Cerb an. Acest art i co la f ost cen zu rat , dar şiun co pi l poat e să nţ î el ea gă că af ost scri s p en t rua di f uza eza t ot p rvi it că r ei a Români a ar fi f ăcu tt otce a dep i ns d e ea, dar că n p îr ez en t se vede bl i gat oă să sem neze cea. pa — Anex e, 1916 1918 231 Ceea ceagravea zăşimai mul tl ucru ri l e,est ef apt ul căart i co l ul resp ect i v a a păru tî n organ ul ofi ci al al Guvern ul ui 1, organ î n ca r e zi ari şt i i su nt ch emaţ i să red eaî n modfidelpol i t i ca e p ca r e o u d ce u Gver nul . Desi gu r , acest zi ari stnu er al a cu r en t cuadevă rat e o pi ni i al e G uvern ul ui 2, al t f elnar fif ostecesa n r să se l i e mi ne a t ât eal ucru riî n ace start i co l . De aceeai m separ e că ace stzi ari stnu mai est ef ol os i t orzi aru l ui , şicăel t reb ui e d esă r ci nat de u fncţ i i l e sa l e.Păr er eameaest e cădacăun art i col t r eb ui e săfie cen zu rat – acest l ucruar r eb tui săse acă f ast f elî ncât ni men i sănu poa t ă să i b aă n i cicea ai m mi că di ee esp d re argu men t el e exp use, şică est e d e d ori t să se us pri me cât maimul t di n el . — Î n cazu l de f aţ ă ap r oa pe t otart i col ul arfi t r eb ui t săfie su pri mat . Am f ost î n egă lt ură st rânsăcu umea l l aşu l ui ,î ncăde l aî ncep ut ul sos i ri i r ef ugi aţ i l or , şicr edcăsu nt deci î n măsu ră săafirm căt ocm ai art i col el e med i ocre nt su acel ea ca r e auun mar e ef ect î n sl ăb i rea m oral ul ui pop ul aţ i ei ci vi l e,ca re i n fid f oart e mul tt i mp î n af ara cţ ai uni l or ,t răi nd deci î nt r o st are e d i ndol en ţ ă şi t rân dăvi e,est e d i n acea st ă ca uză ga t a n î ori ce o mmen t e să se co nsi dere am rt i r şi pi erd e rep ed e n ădej deaî n pos i bi l i t at eaî nf ăpt ui ri i marel ui ţ el al ţ ări i sal e. Pr ofi t de aceast ă oca zi e,domnul e mi ni st ru , et c.Et c. H. E. Ya t esLT.Col on el ” AN EXA XVI I I Corespo nden ţ at el egrafi cădi nt re C. Ar get oi anu şiGuver nul di n I aşipe t i mpul nego ci eri l or e da l B uf t eaşiCot r oce ni î n f eb ru ari e/ mart i e 1 918. Ci op i i du p ă ori gi el e rem i se del . .rt Ar get oi an l ui C A ri on du pă con st i t u rea i M n i st er ul un ial Margh i l om an, adl 5C ma i e 19 18u . dNR. L/ E3 20 f ebr . /5mar t i e Gen er au ll Aver escu I aşi Un ofi ţ erau st roungar î l vaaşt ep t a pe dl . Mi şu po i mâi ne şa pt e mart i el a Buch sFel dkri chl af r on t i era r l b AergEl veţ i a şiî l vaî nsoţi până l a Bucu reşt i rget oi A anu 1 Nu maiera. 2 Eco ul acţ i uni l or mel e,nu al i nt en ţ i i l or l ui Averescu .
3 Tel eg ram ee l porn i t e de l a Buf t easu nt î nsem nat e cu i t era l E i ( eşi re) ; cel e pri mi t el a Buf t eacu l i t era I( i nt ra re) . Nr . 2/E 20 f ebr75 mart i e Gen er alAver escu I aşi Am sem nat ' , actgă si t , pr egă t i t pr el ungi r eaarm i st i ţ i ul ui pen t ru14 zi l e ca r e n îcep e a să tzimarţ il a mi ezu l nop ţ i i . Act ul co nţ i neat oa t e cl auzel e st i pul at eî n p ut eri l e mel e dep l i ne,î n p l us l a număru l 6, cl au za următ oare :„ Tru pel e r omân e r t ebu i e să evacu ez e medi i at t eri t ori i l e Mon ar hi eiAust r o-U nga re p e ca r e e l o cu pă” . Am cer ut săfie r ed act atun pr ot ocol sp eci alpri n care semen ţ i on ează că voisemnadocument ulnumaidacăseadmi t ecaaceast ăcl auzăsăfieţ i nut ă su b rezervă şipen t ruca re sol i ci t să mi t ri mi t eţ i urgen ti nst ru cţ i uni l e du mnea voas t ră. Mi ni şt ri i af aceri l or ex t ern e ai Germ ani eişiAust roUnga rei i ne cer să î ncep em t rat at i vel e d e p acei med i at , ast f elî ncâ tt eren ul săfie p r egă t i tî nai nt e d e so sr i eal ui Mi şu , deo ar ece şed erea l or alBucu r eşt i est e st ri ct i mi lt at ă. Ei se î nsă r ci nea ză cu pr egăt i rea că l ăt ori eil ui Coa ndă.Ki i hl mann ma ru gat , dacănu avem ni mi c mp î ot rvă, i să1î nl ocu i m pe B l an k deoa r ece vaf oa firt e gr eusă i se acor de p er mi su l de r t ece r e p ri n Ger man i a. Vor avea l oc neg oci eri l a Cotr ocen i . Vă rog săt ri mi t eţ i urgen t del eg aţ i i t eh ni cipen t rucă r p ob l emel e econ omi ce vor t reb ui să e fi d i scu t at e p ri mel e. Î n pr ob l ema Basarabi eivoi căp ăt a răsp unsu l mâi ne di mi neaţ ă. Ki i hl mann est e a f vo rab i li dei il i bert ăţ i i noast re e da cţ i une. Sa con ven i t canego ci eri l e săsedesf ăşoa re î n secr etşicafieca r e do cu men t să e fi pu bl i cat numaiat uncicân d ambel e pă rţ i vor cădea de cor a d, saucân d una d i n părţ i o an unţ ă p e ce al al t ă. Am f ost preven i t căact ul de pr el ungi re a arm i st i ţ i ul ui vafi publ i ca t de ge rman i . Mi si uni l e st răi ne vo rfi t ran zi t at e pri n Focş ani Pred ea l Aust ri aEl veţ i a, cu t ren urisp eci al e,amen aj at e co nf ort abi l şiî n com pon en ţ a căror ai nt ră vag oa ner est a uran t , dar f ără dol l de an co borî i n ren pe eri tt t oi ri u l au st r o u n r . La f el şi pen t ru oa men i ireptu p i t i ci r omâ i . Vă d r o gt să mi t ri mi eţ i med i a t l i st aga cu număru l membri l ormi si uni l orst răi ne pe ad gr e,precu m şinumel e oam en i l or pol i t i cir omâni ca r e vo r să pl ece . Vă rog de asem en easăorga ni za ţ i servi ci ul poştal zi l ni c.Fi ru lt el ef oni c di r ect cul aşu l va uf ncţ i on a n îcepâ nd de mâi ne. rget oi A anu 1 Tel egr amel e ci f rat e su nt î nf ran ţ uzeş t e fii ndcăpân ă după răzb oinam avu t di cţ i on ar ci f rat pe rom âneşt e. — Anex e, 1916 1918 233
Nr . 3/E 20 f ebr75 mart i e Gen er alAver escu I a?I Vă ru gă m săne t ri mi t eţ i 6 exem pl ar e di n col ecţ i al egi l orşir egu l amen t el or emi se e d câ nd noiam î ncep ut ost i l i t ăţ i l e,şied i t at e d e Mi ni st eru l nost rude Just i ţ i e,pr ecum şicol ecţ i asi mi l arăedi t at ădeunavocatdel aMi ni st erul Lucrări l or u P bl i ce. rget oi A anu NR. L/I 21 f eb r . /6 mart i e Arget oi an u Buf t ea Pen t rur ep at ri erea mi si uni l orPut eri l or Ant ant ei , est e de dori t a obţ i ne: 1) Pl ec area l or ce l mai t ârzi u pes t et rei zi l e. 2) Person al ul mi si uni l orci r ca1. 200 oa men i , ofi ţ eri , gra de i nf eri oa re, com bat an ţ i şiper son alsan i t ar . 3) Tr ansp ort ul î n t r en uriî nt r egi f ărăt r ansb ord aţ i . 4) Trat amen t st ri ctde neu t ruî n t otpar cu rsu l . 5) Ofiţ er i i săai be drep t ul sărămână cu arm el el or ,i arcabaga j e 100 kG. De ofiţ erşi 50kG . De omde rt upă. 6) Ceicâ ţ i vaofi ţ eri şioa men i de t ru pă act ual men t e bol navi î n sp i t al e,l a î nsă năt oşi real or săen efi bci ezeeda cel aşit r at amen t . Rogcom uni caţ i rez ul t at ul Pr eşe di nt el ui Consi l i ul ui , Gen eral Averescu r . 13N Nr . 2/I 21 f eb r76 mart i e Arget oi an u Buf t ea Saî nşt i i nţ at Mi şu ;r og i nt erven i ţ i caofiţ eru lî nsoţ i t orsăaşt ep t el a Buch s pe om d nul Mi şupân ă a l sosi r ea sa acol o. Gen er alAver escu Nr . 32 Nr . 4/E 21f ebr V6 mar t i e Gen er alAver escu f eşi Răsp und t el egr ameidvs. Nr . 13. Acor d dep l i n asu pra cel or6 punct e. P ri mu lt r en p eca de i na Focş anmart il ai 9P ma rt i eal st i lmi nou . A l doi l ea l a 10fima i e,al t r ei l ea a d căva va fil nevoi l 1 1 e. er s on u l si u ni l or rm u ează a rt t ran sp ort at pri n î ngri j i rea oa n st ră e da l P ăduren il a Focş ani . Rog r tmi it eţ il i st a persoa nel or ol pi t i ce. Pot fi câ t de mul t e. rget oi A anu Nr . 3/I di n 21 f eb r . /6 mart i e Arget oi an u Buf t ea Vă rogsăf aceţ i un son dajdacăofi ţ eri i ca r e au ost f agh i ot anţ i pe l ângă at aşa ţ i i mi l i t ari ,î n t ot al t rei , pot fi so co t i ţ i caf ăcâ nd part e d i n Leg aţ i i l e r espect i ve , deci dacăpotsă ăm r ân ă n î Român i a.
Î nt reb aţ i 1 de asem en eape Osca r Ki ri acescu ,f ost di r ect oral Regi ei Mon op ol uri l or işTu t unul ui dacăaccep t ă să1î nl ocu i ască pe B l an k. Nr . 37 Gen er alAver escu Nr . 5/E 21 f eb r . /6 mart i e Gen er alAver escu I aşi Rogî nsărci naţ i per soa nă de î ncr ed er e a pri mi l a Hugu esCart i eru l Gen eral r aport t el egrafi c oa frt e co nfiden ţ i al ,i ndi câ ndune o ra con vorb i ri i . rget oi A anu Nr . 6/E 21 f eb r . /6 mart i e Gen er al Aver escu I aşiî n urm a decl araţ i eisem nat ei eri , Comi si a Mi l i t ară Mi xt ă aaccep t at urm ăt oa r ea m od al i t at e p en t ruexecu t areaem d ob i l i zări i , st abi l i nduse rm u ăt oru lt ext : Arm at ar omână vafi red usăl a un ef ect i v de zece ( 10) di vi zi i cu ect ef i v de răz boi şici nci( 5) di vi zi i cu ef ec t i vu l co resp unză t or d i vi zi i l or d e rezerv ă ce exi st au î nt i mp de p ace. Se l asăComan da men t ul ui românsăhot ăr ască car e an ume di vz i i i vor r ămân e mob i l i zat e. Tran sp ort ul oa men i l ordemob i l i zaţ iî ncep el a 11 mart i e st . N. Pen t rupregăt i r eaacest ort ran sp ort uriseî nt ru nesc mâi ne 7 mart i e st .N î n Focşa ni ambi i şefiai secţ i uni l or r a t nsp ort uri l or . Cu acea st ă oca zi e se vor di scu t a şial t e ch est i uni t eh ni cepri vi nd că i l e era ft e. La 8 m art i e st . N. Se vo r di scu t a şist abi l i de că t reofiţ eri i de l a Coman dam ent ul Gener alMac kense n şide ofiţ er i i de al C oman dam ent ul Superi or om rân, ch est i uni l e d e d et al i u al e d emob i l i zări i şianume r t ansp ort ul oa men i l or şi mat eri al ul ui . Pen t rusu pravegh er eademob i l i zări i sevor î nt ocm i dou ă com i si i mi xt e ca r e se r vo î nt ru ni l a 10 mart i e a l Focşa ni şil a Gal aţ i . — Anex e, 1916 1918 Î n con f orm i t at e cu cel e cepr eced ,r ogord on aţ i prezen t ar eal a dat el e fixa t e a ofiţ eri l or el dega ţ ir omâni l a Foc şa ni şiGal aţ i at ât pen t rut r at at i vel e c u Com an d am t ul Macken sencât şipen t ru con st i t ui r ea com i si i l ormi xt e. rget oi A a nuen Nr . 4/I 22 f eb r . /7 mart i e Arget oi an u Buf t ea Am î nsăr ci natpe ami r al ul Băl esc u pen t ru t ran sport uri Dunăr e. Pe di r ect orC. St ămbul escue d l a C. F.R. Şi l t col on elE. Gabri el escu cu t ran sp ort uride că if era t e. Peofi ci an t ul su per i orRăd es cupent ru Hugh es . Ei au pl ecat mi er cu riseara cupri mul ofi ţ ercu ri er .
Curi eru l care pl eacă di seară vaaducedep l i nel e put eri su pl i men t ar e ceru t e. Del ega ţ i it eh ni cipl ea cădi sea ră cudânsu l . Nr . 38 Gen er alAver escu Nr . 7/E 21 f ebrV â mart i e ( î n al b) Gen eral Averescu I a*1 Am î ncep ut azi di scu t ar eacl au zel oract ul ui sem nati eri . Desp r e punct el e r el at i ve aldemobi l i za r e a m r aport at pri n Nr . 6. Cu pri vi re alt r anzi t ul sp r e Odessa, ch est i unea seflăan îcă nîdi scu ţ i e.Sper ăm să ob ţ i nem t ran sp ort ul numai pe a pă. Rel at i v a lr ect i fică rl i e r f on t i erei cuAust r oUnga ra i di scu ţ i a v a î ncep e mâi ne.Ni sau pr ezen t at ast ăzipret en ţ i i l e A ust r o-U nga rei i de aced a zon a de e te rncu pri nsăî nt r e a ct ual af r on t i eră şi o i l ni e r t ecâ nd pri n: un punct pe D unăr e n îf aţ ă de P rah ovaPăt ul el eBr osca ri Ci ovă rn ăşen i Meri şeşt i Deal u Pi va-B umbeşt i( Ji u) munt el e B ui l ami j l ocu lî nt re C ăl i măneşt i şiBr ezoi Nucşoa ra-N ămăeşt i su d val eaMăgu ral i zi er a nord Si nai aTrei st en i Val eaLar găZl on l a Pon t( pe B uzău ) Pen t el eu puţ i n î n j osde zvoa i r el e Z ăbal eişiNăru j apuţ i n vest de P ăul eşt i şiSove j apuţ i n est de O neşt i Val eaTa zl ăul ui puţ i n vest sa t ul Ta zl âuî nt re P od uri l e ş i Bi st ri ţ aCrăcă ul Negru mal ul de răsă ri t al Suhei mari Pl eşeşt i Sud Li t en i Si r et ul până l a Căl i neşt i apoil i ni e d r ea pt ă până l a Nou a S ul i ţ a. Ni saî nmân ato hart ă au st ri acă1: 750. 000 pe car e seafl ăt rasa t ăl i ni a su s n idi cat ă.Urmează el egr tama mea r N . 8. rget oi A anu Nr . 8/E 21 f ebr76 mart i e ( ci f rat ă) Gen eral Arget oi anu I aşi Urm are l a nr . 71. I n con vor bi ri l e pe care l eam avu t cuKi i hl man n şiCzer ni n am expu s n î amăn unţ i me pu nct ul de ve der e g ener alalGuver nul ui . Am î nPri ma part e at el egram eia f ost t ri mi să nîal b su b nr . 7; numel e geog rafi ce ar fi ceru t op eraţ i de şi ci f ru co mdp i ca t e. Tâ l ni ti aceea l i psă el bu năvoi nţ ă şiî ncăp ăţ ânar el a Czer ni n i ş un oa r eca r e sp i ri t de co nci l i er e a l Kuhl mann. Î n modvi zi bi l un acord î nt re cei doi nu poa t e exi st a.Di n con vor bi ri l e avu t e d e col on el ul Mi r cescu cumar eşal ul Mack en senşide n oit oţ i cudel egaţ i i germ ani ,r ezu l t ăî n modcl ar o en tdi nţ ă de r eco nci l i ere, sp re eo dseb i re e di nt ran si gen ţ a aust ri eci l or . Am decl arat mi ni şt ri l or P ut eri l or C en t ra l e c ă pret en ţ i i l e c u pri vi re alf ron t i erel e d i n Carp aţ i nu mai con st i t ui e rect i fică r, ipe ca r e elam accep t at î n pri nci pi u, cio adevă rat ă an exa r e d e eri tt ori i pe care o np ut em accep t a.Am decl aratapoică so cot esc i nut i l şicunep ut i nţ ă sămai di scu t al t e p rob l eme,că cisi t uaţ i aî n ca r e n e a flăm
î nse amnă pen t ru noiun ver i t ab i l nonpossu mus.Kuhl man n ma r ugat să abord ăm t ot uşişicel el al t e p rob l eme,r ect i fica r eade r f on t i erăr et pi nsăde Aust r oUngari a,fii ndopr obl emăpol i t i căasupr acăr ei avom put eagăsiul t eri or un punctcom un şit er men i deci de n îţ el ege re.Cze mi n a con t i nuatsă se men ţ i nă pe p ozi ţ i i de n it ransi gen ţ ă pân ăl a cap ăt . Mâi ne vomi nt r aî n părţ i l e de f on d al e acest eiprob l eme. rget oi A anu Nr . 9/E 21 f eb r . /6 mart i e Gen er alAver escu I 3? 1 Urgen t aţ i so sr i eaai cia t ut ur or cel ordesem naţ i cadel ega ţ it eh ni ci . Dat ă fii nd com pl exi t at ea r p ob l emel or ce t r eb ui escezol rvat e,numi r ea aunui saudoi del ega ţ ij uri di cise mp iune cunecesi t at e.Ar fif oa rt e b i ne d acăaţ i pr ezen t a domnul ui Pet r e Mi ssi r propu ner eade afi del egat j uri di c,acea st a cuat ât a mi mul t cucâ t elest e p ri et en ul person al al domnul ui Kri ege, del ega t ul j uri di c ge rman . Vă vom t ri mi t e u n rap or t asu pra aces t eipr ob l eme d e n îda t ă ce om v di spu ne deoat te do cu men t el e n ece sar e. rget oi A anu NR. LO /E 21f ebr . /6mar t i e ( Se c ere rep et area cel eiî nregi st rat el a Nr . 8/E so st i ă cu greş el i ) . NR. S/J. 22 f eb r . /7 mart i e Arget oi an u Buf t ea Vă rogsăi sp uneţ i col on el ul ui Mi r cescu să-i ami nt ească mar eşal ul ui ceea ce m i sa sp us cupri vi re alr ect i fică rl i e d e r f on t i eră. Spuneţ i i de asem en eagen er au ll ui Lupescu săi ami nt ească gen er au ll ui Hran i l ovi ci î nt revederea oa st răn d i n t r enpe care avu amt o a l R ăcă ci uni î n l egăt ură cu ace l aşisu bi ect. Să sei nsi st e asu pr af apt ul ui căr ect i fica r eaî nsă şivacon st i t ui …1 pen t ru vi i t or .Deaceeaest edeosebi tdei mport antsăseadopt eoat i t udi nededar e 1 Trei cu vi nt ei ndesci f rab i l e.Poat e:„ une gros sedi fficu l t e” . —nat Ae nexe ,i 1 9 1619 2 37 î nap oi , de r espi n e va pân ăficu şia cel ei mai neî nsem mod fi cări d1 e8r f on t i er ă ,d acă acest l uger cr u pu t i n ţ ă. Nr . 39 Gen er alAver escu Nr . 6/I 22 f eb r . /7 mart i e Arget oi anu B uf t eaî ncerca ţ i , dacăest e posi bi l , săaveţ io î nt r eved r e cu mar eşa l ul , sa u cel puţ i n anunţ aţ i 1 pri n col on el ul Mi rcescu că t a ât a n isi st en ţ ă î n a cere… ' co nst i t ui e u n actvex at ori u ca r e d en ot ăl i psăde n îcred ere. I nt en ţ i i l e noa st r e su nt acel ea , avâ nd î n ved ere şi ef ect uar eal ucrări l or gri aco l e,de a r ed uce ect ef i vel e a rm at eiî nt r o p r op orţ i e mul t mai mare d ecâ t ni se cere. Î n
pri ma î nt rev eder e p e car e amavu t o cumi ni şt ri i , sa sp us că unse va mpi une ni cio c ondi ţ i e n î ceea ce ri p veşt e d emob i l i za rea2 . Nr . 40 Gen er alAver escu Nr . 7/I 22 f eb r77 mart i e Arget oi an u Buf t ea I nsi st aţ i pe câ t vafi posi bi l caî nt âl ni ri l e şico nf eri nţ el e proi ec t at e sănu ai bă l ocl a Cot rocen i , acea st ă al egere i ndfit ot al nei ndi ca t ă pen t rucănu f ace al t ceva decâ t săaţ âţ e şi mai mul t sp i ri t el e.Aţ ii zb ut i t săo ved eţ i pe p ersoa na3 cucar e amdor i să i d scu t ăm ai ci ? Nr . 44 Gen er alAver escu Nr . 8/I 22 f eb r/7 mart i e Arget oi an u Buf t ea Del egaţ i it eh ni ciporn esc ast ăseară î mpreu nă cuofi ţ eru l cu ri erşian ume dni i : Nae Ş t ef ănesc u, di r ect or gen eral al Bănci i Româneşt i ; Al . Şt ef ănescu ,f ost di r ect or an BcaNaţ i on al ăa R omâni ei ; N. D. Gheorgh i u, di r ect or gen er al al Vămi l or ;Răducanu,pr of esor ,Şcoal aî nal t eŞt i i nţ eComer ci al e;I .N.Angel escu, su bdi rect or a l St at i st i ci i , Mi ni st eru l de Domen i i . Dl . Nae Ş t ef ănescu , di r ect oru l gen er alalBănci i Român eşt i vafi î nsoţ i t de n igi neru l Tă năsescu , secr et aru l său . Nr . 43 Gen er alAver escu 1 Ai cil i psesc cu vi nt e;prob abi l … „ demob i l i zarea”. 2 Acea st ăt el egram ă seref eră l ai nsi st en ţ el et ransmi sedi r ect Marel ui nost ruCărţ i er , pri n gen er al ul Lupescu . 3 Al exan dr u Mar ghi l oman . Nr . 9/22 f eb rJl mart i e Arget oi an u Buf t ea Vă rogsăvăi nf orm aţ i dacăMi si uneaCru ci i Roşi i Ameri can e,sosi t ăî n ţ ar ă p en t ruaj ut orarea op ul a pţ i eici vi l e,poa t e ă rmâne aco l o.Sunt em i nf orm aţ i căpop ul aţ i a di n t eri t ori ul ocu pat ar e n evoi e d e a si st en ţ ă med i cal ă.Am put ea oa r e sări mi tt em aco l o med i ci ? Nr . 42 Gen er alAver escu r . 1 0an 2u 2B f ebr/7 i e AN rget oi uf t eamart Mi si uni l e st răi ne sedecl ară de aco rd cu nţ î el egem l uat ă,nu p otî ncărăs punde afi rmat i v cusi gu r an ţ ă că ciau ref er atGuver nel or or l şiî ncă u n au răs punsu l , dar t ot e p r ob abi l i t ăţ i l e su nt căda. Nr . 45 Gen er alAver escu NR. Ll22 f ebr/7 mart i e Arget oi an u Buf t ea Lam ( sf ăt ui t ?)pe Guvern ul Rep ubl i ci i Mol doven eşt i săt ri mi t ă doidel e gaţ i pen t runegoci eri l e d e p ace, de com un acord cu del egaţ i a n oa st ră.
Nr . 44 Gen er alAver escu NR. Ll /E 22 f eb r . /7 mart i e Gen er alAver es cu^a Ş” Coman damen t ul Supr em ge rmanpre găt eş t et ri mi t er eaî n zi ua de sâm băt ă,24 f ebru ari e a n uui det aşam en t pen t ru ocu par ea d Oes se i . Un bat al i on,unacompani emi t ral i erecuaut ocami oanepropri işiobat eri e că l ăr ea ţ ăcut r en uri l e n oa st r e p ri n su dul Basa rabi ei . Cer e r tmi it er eaunui ofi ţ er r omânl a C oman damen t ul ger man nr . 52 Brăi l a p en t ru a r egl a şi î nsoţ i t ran sp ort ul pe ca l eaf eratăun şi al t ul pen t rua î nsoţi t ru pel e p e os j. Roga di spo za şiami com uni cade ur gen ţ ă hot ăr âr eadvs . rget oi Aan u1 NR. L2 /E 22f ebr 77mar t i e Gen er alA ve r es cuk?1 Urm are l a nR. L 1 ( pr eceden t a) . Ofiţ er ul car e mer gel a Brăi l a săai be asu pra ui l şiun t abl ou det al i at al t ut ur or ep dozi t el or oa nst re i n d Rusi a, i ncl usi v B asa rabi a. rget oi A anu 1 Aceast a est et el egram a care a pr ovoca tt ămbăl ăul de l aI aşi cu i m si uni l e st răi ne. — Anex e, 1916 1918 239 NR. L4 /E 22 f ebr . /7mar t i e Gen er alAve r esc u ^ Urmar el a nr . 11 şi12 ( pr ec eden t el e) . Coman damen t ul ge rmanr oagă ca cei doiofi ţ eri r omâni ce reb tui au săse r p ezi nt e a l 24 f eb ru ari e n î Br ăi l a Coman da men t ul ui 52 ge rman , să e fi mâi ne,23f ebru ari e,î n Gal aţ il a Coman da ment ul Mi l i t arr omân , de n ude n u au t omobi l ge rmanî i va r an t spor t a pe r u ma r tupel orge rman e.Pri ma col oan ă ger man ă p l eacăâi m ne,vi ner i 23 f eb ru ari e,di n Brăi l al a ora . 8Rog ase rd oona perm i t erea t receri i pri n l i ni i l e noast re şi caofiţ eri i dest i naţ ia î nso ţ i co l oana săseprezi nt e n î cu rsu l zi l eil a Coman damen t ul Mi l i t ar n di Gal aţ i , unde vor găsi au t omob i l ul ger mancei va con dan uce aen lcol oan ger man ă. Rog şior di nel e n ece sar e Com dam t ul uia Mi l i t ar di n Gal aţ i .ase da rget oi A anu NR. L3 /E 22 f ebr . /7mar t i e Gen er alAve r esc u k? 1 Î n cu rsu l zi l eide i eri si t uaţ i aaf ostf oart eî nco rd at ă, dar ast ăziea a samel i ora tî n modsi mţ i t or .Î n pr obl ema r ef eri t oar e a lf ron t i ere, nădăj dui escăc vom aj ungel arezul t at esat i sf ăcăt oar e.Deî ndat ăcevoifiî nposesi at ext ul uicu t oat e c eri nţ el e p ol i t i ce , mi l i t are, ec onomi ceşifinanci are, vo i ven il aI aşi , profi t ând ast f elde o au pză nîducer eat r at ai t vel or cau zat ă de o scu rt ă ab sen ţ ă
a u li Czer ni n, care ost a f ur gen t ch ematl a Vi en a.Vă voi exp une a t unciver bal si t uaţ i a ex i st en t ă. Până at unci , sănu aveţ i ni cio g rj i ă, că ciam i mpr esi a că t ot ul se vaut ea p r a an j a aşacu m t r eb ui e. rget oi A anu NR. L5 /E 23 f ebr . /8mar t i e Gener alA ver es cu&S1 Roga ne com uni camăsu ri l el uat eî nl egăt ur ă cut el egr ama meanr . 6 di n 21 f eb ruari e1pen t ru a put ea a dl ămuri ri l e ce i mse cer de căt re Comandam ent ulgerman. rget oi A anu NR. L7 /E 23 f ebr . /8mar t i e Gener alAver es cu&S1 Am văzu t per soa na2 . E gat a a ven i ori unde.Ar fi bi ne sănu u laţ i ni cio măsu ră p ân ă a l n îap oi er a mea al a Işi . rget oi A anu 1 Rel at i văl at ran sp ort ul demobi l i za ţ i l or . 2 Al exan dr u Mar ghi l oman . Nr . 12/1 23 f eb r . /8 mart i e Arget oi an u Buf t ea Ant on escu 1i at el egr afi atl ui Mi şusăpl ece mâi ne,sâm băt ă,l a Ber na cu 15 l ăzial e Mi ni st eru l ui Af aceri l or xt Eern e şi 40 de ă l zial e B ănci i Naţ i on al e d i n Români a. El î nt reab ă dacăsau f ăcu t aran j amen t el e necesare pen t rut r anzi t area aces uit mat eri alpri n Aust r oUngari a p r ecu m şipen t rucu ri eru l de cab i net . Nr . 4 7 Gen er alAver escu Nr . 13/1 23 f eb r . /8 mart i e Tel egram a Comi si eiMi xt e de l a Focşa ni , nR. L di n 23 f eb ru ari e, t ran smi săp ri n gen er au ll Lupescu ( Buf t ea ) Marel ui Cart i er en Geral ,I aşi . C on oar e r agăm t r an i t eaM. .est G. La I aşi măt o ea el egr am „ Comi si auî n să rci nat ă a da i scu t asm şi st bi l iCch i u ni l e d eur d et al i uar rel at t i ve ală: demob i l i zare, a hot ărât : 1) Se vo r demobi l i zadi vi zi i l e 2, 5, 7, 12, 14. Pri n d emobi l i za rea l or vo r t rebu i să r eacă t 0. 0 5 00 oam en iî n Munt en i a. 2) Vorr ămâne mob i l i za t e di vi zi i l e 1, 3, 4, 6, 8, 9, 10, 11, 13, 15. 3) Regi men t el e de vâ năt ori vor t r ece l a cel e 10 di vi zi i mobi l i zat e. 4) Ef ecti vel e di vi zi i l or demobi l i za t e vo r fi: pen t ruun regi men t de i nf ant eri e 25 0 oam en i şi80 cai ; pen ţ i u un r egi men t de ar t i l er i e de 57m/m 528 oam en i şi 370 cai ; pen t ru un r egi men t ob uzi er e 27 8 oam en i , 210 cai .
Servi ci i l e ace so t r di vi zi i sedemobi l i zea zăco mpl ect. Cava l eri a aces t or di vi zi it r ece l a regi men t el e resp ect i ve; gru pel e e th ni cer ămân. 5) Oamen i i avâ nd ef ect el e de î mbrăcăm i nt ef ără arm ău tră ( si c) , şif ără ofi ţ eri , vorflu a al a punct el e d e r t ecere ord n Focş ani şinord Brăi l a. Oamen i i vor f ace î nt ab er e hot ăr âe t de Coman damen t ul ge rman ,o ca r ant i nă de 2 3 zi l e. 6) Armăt ura oa men i l ordemob i l i zaţ i vafi ad unat ă de r egi men t el e r esp ect i ve, î mpach et at ă şit ri mi săcuun ofi ţ er , cuoa men i i necesari pen t ru î ngri j i r e ş i pază . Ea vafi dep ozi t at ăî n vech i l e ga rn i zoa ne. 7) I dem mat eri al ul art i l eri ei . 8) Ofiţ eri i act i vivor răm âne t oţ iî n M ol dova . Ceide rezervă pott r ece î n Munt en i a după d et al i i l e ce se vor uni ca com l u t eri or . 9) Cel e 10 di vi zi il a ca ret r ecşir eg i men t el e de vâ năt orinu vor put ea î nt receect ef i vel e d i n t abel a Md. A. Col on elEl i adLT.Col on elOpr escu „ 1 Mi ni st ru l nost rul a Pari s. — Anex e, 1916 1918 241 Adău gat de dL.Gen er alLu pesc u: a)Cad rel e pen t ru gr upel e de demob i l i zare. B) Hr ăni reape t i mpul ca rant i neişipână l a aj ungerea l al oca l i t at eade domi ci l i u. C) Arm amen t ul sevat ran sp ort a cân d mi j l oa cel e de t ran sp ort vor per mi t e. NR. L8 /E 23 f ebr . /8mar t i e Gen er alAve r esc u I aŞ i Con di ţ i i l e pen t rut ran sp ort ul mi si uni l orst răi ne răm ân cel e st abi l i t e dej a. Tot uşiCzerni ncomuni căcăvafiabsol ut ănevoi ecaacest emi si unisăf acăo car an t i nă de ap r oxi mat i v p at ru săpt ămân il a un punctce se av fixaşicar e se vagăsiî napr opi ereaf r ont i ereiromânespr eAust r oUngari a. rget oi A anu r . 1oi 4/1 ebr79 i e AN rget an u24 Buf f t ea mart Roga exp l i capen t ru ce mot i v caran t i na.E ea i mpusăde con si der ai ţ i sa ni t ar e sa u de a l t e mot i ve. Ast ăziî n t eri t ori ul l i ber u ne n i cio b oa l ă ep i demi că . Nr . 46 Gen er alAver escu Nr . 15/1 23 f eb r . /8 mart i e Arget oi an u Buf t ea Lanr . 13 di n 23 f eb ruari e 19181 seap r ob ăt oa t e pr op uner i l e,ast f elcu m au f ost f orm ul at e. Nr . 48 Gen er alAver escu
Nr . 16/124 f ebr 79 mart i e Arget oi an u Buf t ea Mi si uni l e st răi ne nu accep t ă săfie op ri t eî n ca rant i nă. Pr ef eră săpl ece pri n Rusi a. I nsi st aţ i şa sedeaord i ne preci set ru pel or au st r oungare ce n vor ai nt ad îe a l Ren i sp re O dessa al ăsal i ber ăt r ecer eami si u ni l or i m l i t ar e st răi ne.Arăt aţ i căest e och est i une d e o noar e p en t runoi săl e asi gu răm r ep at ri er eaşicăî n an gaj amen t el e cemal uatî n aceast ă pri vi nţ ă f aţ ade o fiţ eri iî nţ el egeri i neam baza t at ât pe p r omi si uneaver bal ă a mareşa l ul ui Mack en sencâ t şipe co ndi ţ i i l e arm i st i ţ i ul ui . Nr . 42 bi s Gen er al Aver escu 1 Con di ţ i i l e de amănunt al e demob i l i zări i . NR. L9 /E 23f ebr 78mar t i e Gen er alAve r esc u kşi Şed i nţ el e su sp en dat e până j oi a vi i t oa r e.Pl ecmâi ne sea ră l aI aşi . Comi si i l e eh t ni ce vor t i n con ua al ucra. rget oi A anu Nr . 20/E 23 f eb r . /8 mart i e Gen er alAver escu I aşi Kuhl man n ne r oagă sănu maiau t or i zăm pe cor es po nden ţ i i st răi ni de presă săt ri mi t ă veşt i pri n t el eg raf ul f ără r fi Cred . căsar p ut eaf ace cest a l ucru su spen dân duse i n d mot i ve eh tni ce, pân ă a l ven i rea m ea col a o,veşt i l e t ransmi se e d co r esp on den ţ i i st răi ni . Vă rogsă ir eţ i neţ i de asem en eaacol o,până l a sos i reameape del ega ţ i i di n Basa rab i a.Kuhl man n nu şi a sch i mbatî ncă u p nct ul de v ed er e,darsi t uaţ i a sa com pl i cat şimaimul t di n cau za n uui pr ot est pe care cr aU n ia I a ad r esat Put eri l or en Ct ral e şi î n ca r e se di ri căî mpot rva i emanci pări i Basa rab i ei . rget oi A anu Cop t e după pr ot est ul ucr an ieanmen ţ i on atî n pr eceden t a dep eşă: „ Pri n acea st a am on oa r ea să decl ar căon C si l i ul Comi sari l or Pop oru l ui di n Rep ubl i ca Po pul ar ă Ucr an iean ă con si der ă neap ăr atnece sarăsad ucă alcu noşt i nţ a Guve rn ul u in i mp i al rman ce l e ce rmeaz umai ă: Gu ver uler u cr age n iean man i f est ă cel pr of und i nt er espen t ru soart a ţ i nut ul ui de margi ne a l Rep ubl i ci i pop ul are cr U an ia – a asa B rabi ei . Făcâ nd abst racţ i e de f apt ul căt eri t ori i l e pop ul at e al e ambel orpop oa r e domi nan t e,uncr ai nea n şimol dovean , su nt î mpl et i t e u nel e cual t el e,nu exi st ă ni cio î ndoi al ă căî n part eade n ord ar egi uni i basa rab en e r t ăi escn î mar e p art e ucrai nen i i ,i ar î n part eade su d( î nt r e D unăre şi gu ri l e N i st ru l ui ,l aţ ărm ul Mări i Neg re) maj ori t at earel at i văo deţ i n ucra i nen i i , şiî n aces tf elBasa rab i a co nst i t ui e di n ca uzasi t uaţ i eisa l e et nog rafico-econ omi ceşipol i t i ceun t otde n ed esp ărţ i t cut eri t ori ul de b azăal Rep ubl i ci i Pop ul ar e U cr ai nen e.
Guve rnul ucr an ieancar e st ăp ân eş t e o part eî nse mnat ăaţ ăr umul ui Măr i i Negr e,î n part ea ăsări r t ean ă acăr ui a se ă aflu n mar e ce nt ru econ omi c,Odess a, cucare eest egat l ăt ocm aiî nt reaga Basa r abi e d e su d, con si der ă căori ce mod i ficare ost a ei fgran i ţ e o rmânoru se, mai cuseam ăî n părţ i l e ei nordi ce şi su di ce, at i ngeput ern i c n it eresel e p ol i t i ce i şeco nomi ceal e R ep ubl i ci i Popul ar e Ucr an ien e. Avân dî n veder e căî n pr ez en t o part ei mport an t ă a Basa r ab i eiest e ocu pat ă de r t upel e o rmân e şi căch est i uneaap art en en ţ eide st atî n con t i nuare a Basa rabi eiar pu t easăcon st i t ui e u n su bi ect al co nsf ăt ui ri l or e da l Con f eri nţ a de P ace de a l Bucu r eşt i , Guver nul ucr an ieanest e d e p ărer e cădi scu t are a şi l uareanei u hot ărâri î n acea st ă pr ob l emă nu su nt posi bi l e d ecât cupart i ci par ea şiacord ul r ep rezen t ant ul ui Rep ubl i ci i Pop ul ar e U crai en e” . — Anex e, 1916 1918 243 Nr . 21/E 23 f eb r . /8 mart i e Gener alAver es cu&Şi Pri nt repri mi i cu ri eri cevor t r eb ui săpl ece sp r e Buf t eavăr ogsă 1 i ncl udeţ i şipe P i c P her ek yd e,nep ot ul l ui Mar gh i l oman . rget oi A anu Nr . 23/E 23 f eb r . /8 mart i e Gen er alAve r esc u kşi Rogdi sp ozaţ i cat ren ul sp eci alcesegăse şt el a Păduren i săfie gat a de pl eca r e n î cu rsu l nop ţ i i de 2 425 f eb ru ari e.Or a exa ct ă a sos i ri i noa st r e a l Păd ur en i o vom com uni ca nîcu rsu l zi l eide 2 4f eb ruari e. rget oi A anu Nr . 24/E 23 f eb r . /8 mart i e Gen er alAve r esc u kşi Coman damen t ul ge rmana l uatmăsu ri pen t ru cu răţ i r eacoas t el orMări i Negr e şi al e b raţ eor l u Dnări i de mi ne.Aceast ăl ucr are va necesi t a caunel e mi ci vasededragaresăi nt r epebraţ el eDunări işipoat echi arpeDunăr e.Î n con seci nţ ăr oa găa se adordi ne r tu pel or şi vasel or oa nst r e p en t rua nu f ace di fi cu l t ă ţ i ace so t r op era ţ i uni . r get oi A a nu Nr . 25/E 23 f eb r . /8 mart i e Gen er alAver escu f eşi Am r ez ov l atî mpr eună cuComan dam ent ul ge rmanî nt reaga pr obl emă r omân ească de a l Odessa. Ar t r eb ui să se î ncet ez e ori ce egoci n er i cumax i mal i şt i i . Germ ani i vor ocu pa Odessa pest e câ t eva zi l e.Au f ost ob ţ i nut e o ta t e ga ran ţ i i l e p erso nal e şi mat eri al e. rget oi A anu Nr . 26/E 23 f eb r . /8 mart i e
Gen er alAve r esc u kşî Con f or m t el egr ameinr . 17/E , după con vor bi ri l e avu t e cuKuhl man n va t reb ui să u n daţ i ni cio u rmar e p l anul ui per soa nei 1 cu noscu t e,î nai nt e d e sos i r eameal aI aşi . rget oi A anu Al exan dr u Mar ghi l oman . Nr . 26 bi s/E23 f eb r . /8 mart i e Col on elGabri el esmDi r ecţ i a Transp ort uri l orI aşiî n î nt r eved er eacudvS . Aţ iavut ol aFocşanicucomi si agermanărespect i vă,aţ ist abi l i tdouăt r enuri pen t ruzi ua ds 9mart i e şi unul pen t ruzi ua de 1 0 mart i e,î n t ot al deci t rei t ren uri pen t ru Ţă ndăr ei Ren i . Coman damen t ul Macken sensol i ci t ă Coman da men t ul r omânca nîaf ar ă d e ace st e r t en uri să m aihot ăr ască ncă î n u alpat rul eat r enpen t ru zi ua de 1 0 mart i e d upă ami ază, un alci nci l eat ren pen t ruzi ua d e 1 1 mart i e st i l nou î nai nt e d e am i azăşiun alşasel ea r en t pen t ru zi ua d e 1 1 mart i e d upă a mi ază. Tr en uri l e 4 , 5 şi6 să i ae u b n vagon de persoa ne,4 va go ane p en t rusol daţ i( ci .I I I ) , 30 va go ane n îch i se şi 10 va go ane pl at f orm e. Coman dam ent ul ge rmanr oag ă a i serăspu ndecât maiur ge nt . Gen er alLu pescu Nr . 17/1 24 f eb r . /9 mart i e Mai orDumi t res cuBuf t ea Put em da cu nceper î e de l a 11 cu r en t 1 cât e un r t enpe zicu om c pozi ţ i a un va go n cl .I I , 4 va go ane ci .I I I sa u î nch i se, 15 va go ane n îch i se şi 5 pl at f orm e, t ot al25 vagoa ne.Vag oa nel e su nt de 1 6t on e,deci maimari ca cel e ob i şn ui t e. LT.Col on elGabri el escu Nr . 27/E 23 f eb r . /8 mart i e Gen er alAver escu l aşi Rogdi sp oza ţ i cal T.Col on elGabri el escu d şi l . St ănul escu se să î nt âl nea scăcucom i si a resp ect i văadver săî n acel aşil ocşil a aceea şioră âm i ne sâm băt ă 24 f ebr uar i e. rget oi A a n N r . 2u 8/E 23 f eb r . /8 mart i e Gen er alAver escu I aşi I . Gen era l ul Hra ni l ovi cia so l i ci t at l i bertatea de a set ra nsp ort a pe l i ni i l e Ocn i ţ aBăl ţ i Răb i nţ a şiOcn i ţ a-M ogh i l ev nîmodt r ecăt or ru tpe a ust r oungare n î Ucr an ia cudest i naţ i a O dessa. Am con ven i t să ni t ervi n cuurmăt oa r el e con di ţ i i : 1 Danţ ul cu l ecarea p mi si uni l orer al aI aşi î n oi t. Se amâna t r ecer ea nemţ i l orpri n Basa rab i a p ân ă a l 1 1 mart i e st . N. – mi si uni l e u rmân d să r eacă t pe acol o n î zi ua d e 1 0 mart i e. — Anex e, 1916 1918
1) Măsu ra săfie numaipen t ru t ran sport ul unui numărpre ci s det rupece ni 1 va ace f n cu oscu t mait ârz i u ( max i mum 1 di vi zi e)f ără să e fi p er mi să deb arcarea n cu r î su lt r an sp ort ul ui pri n Basarab i a şi cuat ât maipuţ i n ocu pări de l ocal i tă ţ, ipozi ţi i etc . 2) Li ni i l e rămân î n exp l oa t ar ea , pazaşiocu paţ i a noa st ră. 3) Nu e s vor put eaapr ovi zi on aî n cu rsu l dru mul ui pe t eri t ori ul Basa rabi ei . 4) Să ad mi t ă ocu parea de căt r e noia zon eidi n nor dul Basa rab i eipân ăl a l i ni a Nou a Sul i ţ aHot i n pen t rumot i ve e d p ol i ţ i e şi si gu ranţ ă. 5) A n et ri mi t ei med i at ofiţ eri i şigra del ei nf eri oar e rom âni cevor gă sica pri zo ni eri l a bol şe vci i. 6) A con si der a capr op ri et at e a Guver nul ui r omân dep ozi t el e noa st re di n Rusi a şia l e p ăzipână l al uar eal or nîpri mi r e d e că t r e n oi . To at e acest e con di ţ i i au ost f pr omi sesu b rezerva aprob ări il orde că t r e Guvernu lr omân. Am t rasat enţ i a cănu pot av eaun r ăspu ns maicu rân d de48or e. I I . Coman damen t ul Macken sencer e mi j l oace pen t ru t r an spo rt ul a î ncă2 bat eri idel aRenispreBender . Gen er alLu pescu Nr . 29/E 23 f eb r . /8 mart i e Gen er alAver escu I aşi Gen er al ul Hran i l ovi cia t ri mi s dl ui gen er al Lupescu urm ăt oa rea t el egr amă:„ O dep eş ă aComan damen t ul ui Armat eiI f el dmar eş albar onKov es i nf orm ează căt rupel e rom âne d i n sect oru l Bek âs( Bi caz?) – Tol gyes Tu l gh ( eş) f ac l ucră ride n ît ări re; sei nst al ea zăch i ar m i t ra l i ereepp ozi ţ i i . Pe bazapunct ul ui 6 al Con ven ţ i ei( de arm i st i ţ i u) secer e eva cu rare t eri t ori ul ui unga r . Gen er al Hrani l ovi ci ” Nr . 30/E 23 f eb r . /8 mart i e Gen er alA ver escu I aşi C om an en u l Gen abl Macken se i ci t ăd u o ar el e: 1 )î n dam R en i ,t să seer st a i l ea scău nn sol dep ozi t ermăt su b zi st en ţ ă( de că t r e germ ani ) . 2) St abi l i r eal egă t uri i pri n H ugu esî nt r e Ren i şiBrăi l a; de asem en eaşi pen t ru mait ârz i u cut rupel e ce er op ează t con ra O dessei . 3) Cu n îcep er e de l a 10 m art i e st . N. Se vast abi l iî n R en i o com i si e t eh ni căgerm ană de ca l e er faă t,com pusădi n 3 ofi ţ eri , 3 su bofi ţ eri şi5 sol daţ i , ca r e vaavea su praveg her eat eh ni căa î mbarcă rl i or ru tpel or l i a at e;est e d e d ori t săsedeai nst ru cţ i uni l e cu ven i t e,servi ci i l or resp ect i ver omâne. 4) Est e de dori t săsedeanea părat câ t e2t r en urizi l ni ce, di r ecţ i a Ren i Ben der . Acest e r t an sp ort uri ar fin î i nt er esu l ambel or pă rţ i( Coman damen t ul
Macken senşiComan damen t ul r omân ) .Î n acest scopog r aţ di or di ne şe f ul ui sec ţ i eit ran sp ort uri l or H . co l onelGabri el es cu şişef ul ui t ran sp ort uri l or m i l i t are St ănul escu al ua î nţ el ege r e n î acea st ă pri vi nţ ă cu şef ul t ran sp ort uri l or i m l i t ar e ger man e cucar e u rmează a n se t âl ni îmâi ne 24f ebru ari e n î Fo cşan i . rget oi A anu Nr . 33/ E 24 f ebr V9 mar t i e Gen er alAver escu I aşi Coman dam ent ul Mac ke nsen sol i ci t ă del a Comand ament ul Supr em r omân r u măt oar el e: 1) A se per mi t e cal egăt ura cu ru tpel e puseî n m arş spre Odess a săse poat ăf aceşicuav i at ori i ; aceşt i a nu vor u zb r a decâ t asu pra eri tt ori ul ui Basa rabi ei , aşa dar l a est de P ru t . 2) Să seap rob e capi on i er i i ger man i săî nceap ăar ep ara şipune î n bună st areru d muri l e ceuc d d e a l V ăden i sp re Ş i ret , după ca r e se vor î napoi a a l Brăi l a. rget oi A anu Nr . 19/124 f ebr79 mart i e Arget oi an u Buf t ea Rogcer eţ i a op ripe l ocaut oca mi oa nel e ca r eî nai nt ează de l a Ren i cu t ru pe n î Basarab i a,precu m şit ransp ort uri l e p e ca l eaf er at ă până l a scu rger ea t ren uri l or cu mi si uni l e st răi ne.Ref uzu l acest eicerer i ar put easăcom pr omi t ă con t i nuareaegoci n er i l or . Sub ni ciun cu vân t nu put em ad mi t e ca repa t ri er ea mi si uni l or admi săpri n co ndi ţ i i l e a rm i st i ţ i ul ui săfie câ t uşide p uţ i n st ânj en i t ă. Gen er alAver escu Nr . 35/ E 24 f ebr 79 mar t i e Gen er alAver escu I aşi Af acerea mi si uni l ormi l i t ar e st răi ne sear anj ea ză. Vă voi com uni camâi ne di mi neaţ ă verba l . Rog i d sp oza ţ i să u n se a mif acă i d ficu l t ăţ i col oa nel or ger mane ce r ec t ri pn l i ni i l e n oa st r e;de a sem en easăse erm p i t ă can t on area n R îen ia col oa nel or ec even t ualnu au put i nţ ă săşicon t i nue d ru mul maidep art e,î n aceea şi e. rget oi A an noa u pt — Anex e, 1916 1918 Nr . 31/ E 23 f ebr JS mar t i e Gen er alAver escu I a?I Coman da ment ul ge rmansol i ci t ă: 1) Mai î nai nt e de ef ect uar eademob i l i zări i arm at eir omâne,pri zon i eri i precu m şii nt ern aţ i i Put eri l or en Ct ral e ce se ai m găsesc ncăî n Mol dovasă e fi l i bera ţ i şianume:a) Pri zo ni eri i de ră zb oi ge rm ani vo r fit ri mi şiî n t eri t ori ul
oc upat pri n Focşa ni sa u Brăi l a, î n l agă r el e d e ca ran t i nă d i n Bucu r eşt i , Pi t eşt i , Sl at i na, Crai ova . B) Pri zo ni eri it urci cal a punct ul a. C) Pri zon i eri i aust r o-u nga ripri n Gal aţ i pe Dunăre,sa u pri n l i ni a f r on t ul ui arm at eiKovess ri npl i ni i l e G hi meş, Pal anca şi Suceava . D) Pri zon i eri i bul ga ripri n Gal aţ i , pe Dunăr e sp r e Bul ga ra i . E) I nt ern aţ i i ci vi l i pri n F ocş ani sp rel agă rel e de ca ra nt i nă di n P l oi eşti ,î n pri nci pi u se d a mi t e şi pen t rupri zon i eri ir omâni aflaţ i pe eri tt ori ul oc upat şi apoi f ărăî nt ârzi ereşa acu m sevast abi l i ul t eri or , ce i aflaţ iî n ce l el al t el agă re e d pri zo ni eri al e Put eri l or C en t ral e. rget oi A anu Nr . 34/E 24 f eb r . /9 mart i e Gen er alAver escu I ^1 Coman da ment ul Macke nse n roagă a set ri mi t e cât maiur ge nt unul sau doidel ega ţ il a F ocşa ni pen t rua a r anj a ch est i unea ch si mbul ui de p ri zon i eri î n sen su l cu m sa com uni cat dvoast ră cunr . 3l /E di n 23 f eb ruari e.Î n caz că acea st ă cer er e sepr a ob ă rogcom uni caţ it el egrafi c n umel e d el egaţ i l or şi dat a so sri ii l or a l Focş ani . rget oi A anu Nr . 37/E 24 f eb r . /9 mart i e Gen er alAve r esc u kşi Vă rogmul t sănu cr eaţ i ni ciun ob st acol î n c aea l col oa nel orger man e ca r e n îai nt ea zăî n di r ecţ i a Văden i Basa rabi a, di mpot rvă i văr ogsăcr ea ţ it oa t e f aci l i t ăţ i l e o f l osi nd t oat e mi j l oace l e p osi bi l e.A proce da co nt rar , ar n î se mna să com promi t em ai cit oa t ă act i vi t at ea e p care u o ed ep un. Mâi ne d i mi neaţ ă voi fil a I aşi . rget oi A anu Nr . 20/I 24 f eb r79 mart i e ăt r eC Del egaţ i ar egal ăr omân ă de Pace E xcel en ţ ei al eat de om nuV l u ia gen er alLu pesc u, er s on al Tru pe al eS A rm ia Hch ezar oc ă ri eşt ip se afl ă î n Mog hi l evşi i nt en ţ i on ează săut i l i zez e R âbni ţ a( saupri n Chi şi nău căt re B en der ) ,î n bună î nţ el eg ere Cu t ru pel er omâneşt i aflăt oa r e acol o,sp r e ai acord a Ucr ai neisp ri j i nul promi s n î di recţ i a co nt ra O dessei . Rogsăsedeat ru pel orromâneşt i st aţ i on at eî n Basa rabi a ordi nul co r esp unză t or , sp r e ase u p t ear ea l i zadep l i na î nţ el ege r e n ît r e ce i doi com an da nţ i de rt upe. Hr ani l ovi ci , gen eral mai or
Nr . 21/I 24 f eb r . /9 mart i e Excel en ţ eiSal e Buf t eagen er au ll ui Lupescu Pe l i ni af er aă t Ocn i ţ a-B i el evRâbni ţ a urm ează afit ransp ort at el aî ncep ut 23 bat al i oa ne.Pot rvi it uneico muni că riso st i e ch i ar acu m, l i ni af erat ă ar fi ava ri at ăl a su dvest de O cn i ţ a. Vaş fif oa rt e e rcu noscă t or a d cămaţ ii nf orm a asu praampl ori i ava ri eişia durat eil ucrări l or e dr ef acere. Gen er almai orvonHran i l ovi ci Nr . 22/I 24 f eb r . /9 mart i e Col on el ul ui Mi r cescu Buf t ea Form ai ţ uni l e afl at eî n marş sp r e Ren i ,î n ved er eat r ansp ort ări i mai dep art e,au f ost op ri t e a l p ozi ţ i a rom ân ească de a l V ăd en i . Domni a voa st ră su nt eţ i ru ga t săi nt erven i ţ i di n nou l aI aşi , cade a co l o săse ea d neî nt ârz i at orga nel or rom âneşt ii ndi ca ţ i a de a da ca l el i beră t receri it ru pel or A l i aţ i l or . I ndi ca ţ i a ar reb t ui săseref ere şi l a zi l el e u rm ăt oare. O.K. M. Nr . 36/ E 24 f ebr V9 mar t i e Gen er alAve r esc u * aşi Gen er au ll Hran i l ovi cir oagă î n numel e Coman damen t ul ui au st r oungar săi com uni cămî n ce con st au di st ru geri l e ă fcu t e p e ca l eaf er at ăl a su dest de Ocn i ţ a B (asa rab i a)şicât t i mp ar du ra re parar ea or l . Coman damen t ul au st r oungarnt en iţ i on ea ză să t ri mi t ă p e i l ni a O cn i ţ a-B ăi ţ i Râbni ţ a deoca mdat ă 23 bat al i oane.Roganecomuni car ăspunsulcet r ebui esădăm. rget oi A anu Nr . 23/I 24 f eb r . /9 mart i e Arget oi an u Buf t ea Maj est at eaSa Regel e doreşt e cadumneavo ast ră săven i ţ i ai ciî nsoţ i t de dom nu lMar ghi l oman. Gen er alAver escu — Anex e, 1916 1918 249 Nr . 23bi s/ I 24 f eb r79 mart i e Gen alLu pescu u f t ea Arer fi b i ne să Bob ţ i n eţ i a se admi t e ca nî oc lul di vi zi i l or2 şi 5 să se demobi l i zezei vi zi di l e 1 1 şi13. Demobi l i za rea di vi zi i l or 2şi5 ar p rovo ca com pl ect al or ezorgan d i zare, dat fii nd căar r t eb ui săfie red use alef ect i vu l di vi zi i l or e t ri to ra i l e. Gen er all an coves cu Nn38 /E 24f ebr J9mar t i e Gen er alA ver escu I aşi Domnul Mi şu est e aut ori zat at rece cu cel e 55 de l ăzi . Rogt el egrafi aţ i de ur ge nţ ă Ber na.
rget oi A anu Nr24/I : 25 f eb r . /l O mart i e Căt r e Mi si unear omân ăr egal ă,Buf t ea Deoarec e cut oa t e rugăm i nt eameaexp ri mat ă dej a o dat ăî n scr i s,t rupel e r egal e o rmân eşt i nu i au ni ciun f elde măsu ri sp re aevacu aţ i nut ul ungar oc upat de e l e,r ep etcerer eamearesp ect i văşirog sădaţ i di sp ozi ţ i i l e d e evacu are cât maiur gen t posi bi l .Î n con f orm i t at e cur ap ort ul com an dan t ul ui arm at eide p e r f on t F.M. bar on Kovess, t ru pel e e rga l e o rmâne,l a ret r agerea or l di n Bucovi na,au l uatcuel e p e o tat ă u lmea nîst ar e d e a u prt a a rme di n Gemen ea l a ( su dvest de G ura H umoru l ui ) . Rog ă st ru i t orrest i t ui r ea cest a or oam eni . Gen er almai orvonHran i l ovi ci Nr . 26/I 25 f eb r . /l O mart i e Del eg. Rom. Pa ceBuf t ea Tri mi t că pi t ani i Ta bacovi cişiGher on Net t al a Focşa ni pen t rucon ven ţ i a pri zo ni eri . Col on elRessel Nr 27/I25 kbT. /mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea Mi si uneaf ranceză pl eca t ast ănoa pt e pri n Rusi a. I nt erven i ţ i de urgen ţ ă să u n se â st nj en ea scăr ecer t ea . ei Răsp undeţ i . Arget oi anu ( I aşi ) Nr . 28/I 25f eb r . /10mart i e Mi ni st ru l Papi ni u Buf t ea Se cer et ri mi t er eacop i i pr op uner i l e econ omi cefinan ci are ger man e şiau st rounga r e. Arget oi anu ( I aşi ) Nr . 39/E 25 f eb r . /l O mart i e Gen er alAver escu I 3? 1 Gen er al ul Hrani l ovi cia t ri mi s cunr . 177 şi179 di n 25 f eb ru ari e not ee l u r măt oa re, pee care on am oa r eamăsu al e t an sm i t ean î cop i e: flr . 17 7 . t r u pel e o rmân n u i au n i ci o ră r p en t ru evacu a t er i t ori i l e. 1 d i n Deoarece Ungari a ocu pat e d e el e,cut oa t ă ru găm i nt ea e p care f am ăcu t o o at dă d ej a n î scr i s, r ep etcerer eameaî n acea st ă pri vi nţ ă şiroga se ul a di sp ozi ţ i i câ t mai urgen t e pen t rueva cu area acest or eri tt ori i . 2. Con f or m unui rap or t pri mi t del a Coman damen t ul Armat eiKov es , t ru pel e o rmân e,l a re t rag er ea or l di n Bucovi na, au l uat cuel e d i n Dzem i nc ( Gemen a) , su dve stGura H umoru l ui pe o ti ţoam en i i cap ab i l i de a u prt a a rmel e; r ogcui nsi st en ţ ă a ni se na îpoi a oa men i i . Semnat : gen eral Hrani l ovi ci .
Nr . 179. Î n n it er esu l cu răţ i ri i cât mair ep ed e a mi nel orde pe Dunăr e,rog a se i nt er ven i pe ân l gă om C an da men t ul Super i orr omânpen t ru ca ă sp er mi t ă secţi eide cu r ăţ i t oar e d e mi ne a ust rounga r e săpoa t ă că l caî n t oat e oc lal i t ăţ i l e pe mal ul nordi c al Dunări i , după n evoi e.Săi dea e d asem en ea osi p bi l i t at ea să can t on ezen î t i mpul nop ţ i i ca să nu mai fie si l i t ă săpi ar dă i t mp î n fiecare seară cur eî nt oa r cerea l a punct ul de p l eca re.Î n sco pul acest a ru gă m caî n l oca l i t ăţ i l e Gal aţ i , Ren i şiSul i na, de est e p osi bi l , săl i se u p nă l a di sp ozi ţ i e câ t e oca sădi n cel e aşez at e cât maiap r oap e d e ă ţrm . Î n af ară de acest eanoiru găma sei nt erv en i pen t ru aseper mi t e ca san cţ i uni l e n oa st r e d e d raga r e p e D unăre să e n fi îsoţ i t e cacăl ău ză e d u n mon i t or au st roungar , care va urt apun drap elal b şial căru i ech i pajnu se va cob orî l aţ ărm ni ci od at ă. Semnat gen eral Hrani l ovi ci . ” Rogbi nevoi ţ i a deci de şia com uni caurgen t rezu l t at ul . Col on elMi rcescu Nr . 40/E 25 f eb r . /l 0 mart i e Gen er alAve r esc u1 I aŞ ' Coman damen t ul ge rmanr oagă a i sei ndi cacât maicu r ân d car e es t e i t i ner ari ul urm at de Mi si uneaf rancezări npRusi a, pen t rua i se a dt ot con cu rsu l şisp ri j i nul şia n u fi cuni mi c st ânj en i t ă. Col on elMi rcescu 1 Răsp uns l at el egr ama nr . 27/I . — Anex e, 1916 1918 Nr . 41/E 25 f eb r . /l O mart i e Gen er alAver escu I aşi Pen t ruaccel erarea ch est i uni i pri zon i eri l oral că r ort ran sp ort Coman damen t ul ger man ardor i să nî ceapă î nai nt e de 41mart i e s t . N. , rog ca del ega ţ i i noştr i că pi t ani i Ta baco vci i şiGheron Net t a săvi e d i r ectuf B t eaî n zi ua de marţ i 27 f eb ruari e d i mi neaţ a. Col on elMi rcescu Nr . 42/E 25 f eb r . /l O mart i e Gen er A ver escu I aşi Mar ea ş al u l l Mac kense n mă roag ă să co muni c dvS . De urge nţ a următ oar ea t el egr amă:„ Chi ar acu m mi se ap rort ează că t ran spo rt ul t rupel or ge rman e p e ca l eaf eratăf ost a op ri tî n Bol gra d, i ar co l oana ce se t r ansp ort a cu au t oca mi oa ne a ost f î mpi ed i cat ă de aşicon t i nua marşu ll a Bor od i nsk ai a.Rog pe E xcel en ţ a Voa st ră a o r don a ca să se i d ri ce acest e măsu ricar e su nt î n co nt razi cere u c st i pul aţ i i l e ratatu t l ui prel i mi nari i l or d e p ace işrog pe E xc een lţ a Voast răsămicomuni cepânămâi nel aor a6despr ecel eceaţ idi spozat ;î ncaz că aceast ă com uni car e n umi va arv p en i , mă voi ve dea or f ţ at , spr e mar ea m ea păr ee r d e r ău ,a l ua măsu ri î n con sec i nţ ă.Semnat : vonMacken sen( Nr . 5975) . ”
Col on elMi rcescu Nr . 43/E 25 f eb r . /l 0 mart i e Gen er alAver escu I a?I Gen er al ul Hran i l ovi cicom uni căurm ăt oa r el e:„ 1) Con f orm ap r oa rt el or pri mi t e d e a l C oman damen t ul flot i l eide D unăr e au st r oungar e, Coman damen t ul r omân di n Gal aţ i naf ost î ncăî nşt i i nţ at ăcsecţ i uni l e d e dragare st au r oungare orv cu r aţ i mi nel e p e D unăr e şi î n j os e d G al aţ i ; pen t rua evi t aî nt ârzi er eal ucr ări l or am on oa r eaa vă ru gade ada i nst ru cţ i uni com an damen t el orde mari nă d i nt re G al aţ i şiSul i na ca să nu st ân j en ească î nai nt ar easecţ i eide cu răţ i t oa r e d e mi ne a ust r o-u nga r e,cidi n con t ra săo sp ri j i ne cu t oat e mi j l oacel e. 2) Am on oare a a văcom uni cacăî n u rma i nf or maţ i i l orpri mi t eî n u l t i mul momen t ,r ezu l t ă căoa men i i cap ab i l i de a u p rt a a rmel e d i n l oca l i t at ea zer Dmi ne n u au f ost l uaţ i de col ao d e căt r e r t upel e o rmân e aşaupd ă cu m ar ăa tsem î n t el egram a mea r n . 177 care b se aza epn if orm aţ i i neexa ct e.Î n con seci nţ ă vă r og ă sc on si deraţ i ch est i uneaacea st a c a r t anşa nt ă. Semnat : v. Hrani l ovi ci ( Nr . 184) . ” Col on elMi rcescu Nr . 44/E 25 f eb r . /l O mart i e Excel en ţ eiSal ef el dmar eşal ul ui v . Mack en sen 1 Lanr . 5975 am on oa r easăt ran smi t Excel en ţ eiVoa st re di n part ea gen er au ll ui Aver escu următ oa r el e:„ Au f ost dat e or di ne d e a u n se a mipune pi ed i ciî n ca l eaî nai nt ări it ru pel or germ ane n î Basa rabi a. Tu l burări l e c ar e a u i nt erven i t au f ost urm ări l e u nor ă msu ril uat e m ai î nai nt e,at uncicâ nd si t uaţ i a er aî ncănecl ari fica t ă; t oa t e su nt acu m î nl ăt ur at e.Gen er au ll Aver escu ” . ( t ran smi săpri n col on elMi r cescu şiPri nţ ul de H essă) ( Text ul r omân: „ La n r . 5975. Ordi ne su nt dat e a u n se ace f ab sol ut ni cio î mpi ed i ca re a l mi şcă ri l e r tu pel or germ ane n î Basa rabi a. Î mpi ed i că ri l e su rven i t e au f ost ef ect u msu rian t eri oa r e,cân d nu se cu noşt easi t uaţ i a.El e a u f ost su pri mat el.unor ă Gen er al Aver escu „ ) . Nr . 46/E 26 f eb r . /l 1 mart i e Gen er alA ve r esc u I flŞÎ Rogdi sp uneţ i capri mul cu ri ersăad ucăde l a com i si a de i nf orm ai ţ ia măsu ri l or u lat e n ît eri t ori ul ocu pat , dosa ru li nf orm aţ i i l or p rvi it oare ali ndust ri e care se e cer d e d l . Nae Ş t ef ănescu . api ni P u Nr . 47/E 26 f eb r . /l 1 mart i e
Gen er alAver escu I a?I Coman dam ent ul ge rmanne co muni că următ oar ea t el eg ramă:„ Nr . 59 95 . Deoar ece en Ri va ăm r ân e ca gară e mb îdar car e p en t ru t rupel e al i at e ceor v fi t ri mi se sp re O dessa, va finevoi e ase ni st al aî n garăn u dep ou ,i ar a mi t ârzi u î n port ; rugăma n i se da cât maicu r ân d ap r ob ar ea e d a ri t mi t e a l R en i un bat al i ondeLandst urm pent rupazaacest ordepozi t eî ncont rabandel orde bol şevi ci ,t ot odat ărugăm anisedacâtmaicurândaprobar eacer eri l orf ăcut e dej a,an ume: 1) Const ru i r eauneil i ni it el ef oni ceBrăi l aRen i , şiapoi mai dep art e î napoi at ru pel or ce er op ează deal ungu l şosel eiRen i Ben der ; 2) Tri mi t erea uneico mi si it eh ni cede că if erat e ca resăfie st abi l ăî n R en i ; 2) Legăt ura cuavi oa ne l a est de Pru t . Semnat ă:O. K. M. ( nr . 5995) „ . Rogbi nevoi ţ i a deci de şicom uni caur gen tr ezu l t at ul . Col on elMi rcescu Comuni cat î n copi e. — Anex e, 1916 1918 Nr . 50/E 26 f eb r . /l 1 mart i e Gen er al Hrani l ovi ciBucu r eşt i Coman dam ent ul Supr em r omânî micomuni că următ oar el e pent ru a l e aduce alcu noşt i nţ a dvs. :„ î n zi ua de 2 4f eb ru ari e st . V. , col oa ne a ust ri ece au î nai nt atde a l O cn i ţ a sp r e B ăl ţ i pri n marş uri pe os. j Coman damen t ul Supr em r omân se ved e n evoi ta p r ot est a con t r a a cest ui f apt ca r e est e con t rar st i pul aţ i i l or arm i st i ţ i ul ui î n vi go are şi î n co nt ra el c or st abi l i t e d e c omun aco rd î nt re d vS . Şi dL. Gen er al Lupescu . Pen t rua î nl ăt ura con fli ct e şi f r ecă ri dău năt oa re am bel or pă rţ iî n acest e momen t e,r og i b nevoi ţ ia n it erven i ca î nai nt ar eaacel or ru tpe săfie o pri t ă. Col on elMi rcescu Nr . 35/I 26 f eb r . /l 1 mart i e Căt r e Buf t ea Col el l Mi cescu Son pr eua fir t r ansmi s gen er au ll ui Aver escu :„ După î nch ei er eat rat ai t vel orde l a F ocşan i , regr eta n u put ea nî depl i ni dor i nţ a C oman damen t ul Suprem al Armat eiRomânedeademobi l i zadi vi zi i l edei nf ant eri e11şi13şir ogsăse proced eze, după cu m sa con ven i t ,l a demob i l i zarea di vi zi i l or 2şi5. V.Mack en sen( nr . 5985) . ” Nr . 55/E 26 f eb r . /l 1 mart i e Gen er alAver escu I a?I Faţ ă dei nt er venţ i a ceam f ăcu t di n nou , Coman da ment ul Macke nse na acc ep t at f ărăco ndi ţ i i demobi l i za rea di vi zi i l or 1 şi13 î n l ocu l di vi zi i l or ca re
f usese ră a st bi l i t e p ri n pr ot oco l ul î nch ei at l a Foc şa ni l a 8 mart i e st . N. De subcom i si i l e o rmân oge rman e.Coman dam ent ul ge rmanne o rag ă a co muni ca Coman da ment ul ui româncă ace ast ă a cc ept ar e o ace f pent ru a n u secr ede că voi escsăneşi caneze,cidi ncont r avoi escanearăt aşidovedit ot odat ăt oat ă bunăvoi nţ al or ,sperândcăvorgăsişil anoiaceeaşibunăvoi nţ ăcând î mpr ej urări l e ovor r ce e. Col on elMi rcescu Nr . 52/E 26 f eb r . /l 1 mart i e Gen er alAve r esc u kşi Gen er au ll Hran i l ovi cicunr . 193r oagă î n numel e Coman damen t ul au st r oungar ca căp i t an ul de p ort Franz V i l f an , pus n îl i ber at at e con f orm ordi nul ui Mi ni st eru l ui de R ăzb oir omân , săfie r tmi is n î ca ran t i nă l a Brăi l a pe vasulspi t alaust r oungaralflot i l eideDunăreşideaisecomuni cat i mpulcând elvaso siaco l o. Col on elMi rcescu Nr . 38/I 26 f eb r . /l l mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea Con si l i ul de Mi ni şt ria apr obat cerer ear el at i văl a apr ovi zi on ar eat ru pel or ger man e d i n dep ozi t el e o rmân e d e a l B en derşisa d ator di n î n acest sen s Marel ui Cart i erGen er al . Col on elRessel Nr . 56/E 26 f eb r . /l l mart i e Mar el e Cart i erGen er al I aşi Am on oare aaî nai nt aî n cop i e următ oare at el egr amă pri mi t ă de l a Coman dam ent ul Mac kense n cu r n . 60 10şicu rugăm i nt ea de a fi muco ni cat ă şi dl ui gen eral Aver escu şide ai se a d o rezol uţ i e câ t mai ur gen t ă: „ Tru pel e germ ane a rport ea ză că l ea caer f aă t R en i Ben dere d i st ru să nîregi unea al vest de B ol gr ad . Rugămcui nsi st en ţ ă adi sp ozamed ii at a ei r ep arar e sau a se per mi t e ca o ech i pă de cal e er faă t germ an ă săfie r tmi isă alBol gr adpen t ru a pune i l ni aî n st are e du fncţ i on ar e. ” C ol on el r cescu N r . 46 /IMi 27 f eb r . /12mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea Terogsăaio con vor bi re per son al ă cumare şal ul Mack en senpen t ru aî i spu ne d i n pa rt ea m ea r u măt oar el e:Nu pot con si der a ca sc hi mba r e d ec âtce ea ce a sr d ep ărt a de a l pr ot oco al el e se mnat e.Lucrări l e su bdel ega ţ i i l or şi al e del ega ţ i eich i ar nu potfi con si der at e d ecâ t capr oi ect e şi devi n defi ni t i ve u n mai du păap r ob ar ea u Gver nul ui , sauce l puţ i n du păse mnar ea de r căt e pl en i pot en ţ i aria u nui prot oc o. lÎ n ch est i uneademob i l i zări i nu noineam dep ărt at de a l cel e h ot ărât e,f ăcâ nd ul t i mel e cereri , cidi n co nt ră, voi am să
i nt rămî n sp i ri t ul şit ex t ul act ul ui pen t ruprel ungi rea arm i st i ţ i ul ui .Î n ace l act neam anga j at a demob i l i za opart e d i n di vi zi i l e n oa st re,i ar n i ci decu m al e di zol va . Dacăt r ecerea unui r egi men t de rezer văde a l ef ect i vu l act ual l a acel a de 250 oa men i poa t e ficon si der aă t cao demob i l i zar e căci ( acest a est e ef ect i vu l de pace l ar egi men t ul ui de rez ervă) , nu t otacel aşil ucruse oa pt e zi ce e d r egi men t ul act i v;a-1 redu ce al250 oa men i nu e a1 demob i l i za, cise oa pt e zi ce a1 di zol va , că cidemobi l i za r eanu poat e fiî nţ el ea sădecâ tt r ecerea de a l pi ci or de răzb oi l a ce l de p ace , adi căl a ef ec t i vel e b ugetare. — Anex e, 1916 1918 Pen t ru aceea am cer ut a sedemob i l i zadi vi zi i l e 1115, căci numaicu acest e d i vi zi i , acce pt ând ef ect i vu li mpus,op eraţ i uneaar fi o d emob i l i za re, pe cân d cudi vi zi i l e a ct i ve ar ofi d i zol vare, ceea ce oi n nu am sem nat nîact ul de prel ungi re al arm i st i ţ i ul ui . Î n acel actnu er at erm en ul demob i l i zări i şideci t oa t e dat el ei mpuseî n urm ă con st i t ui e osch i mbar e acon di ţ i i l or . 1 De asem en ea, î n act ul sem natnu af ost i mpus ef ect i vu l de t ri mi sî n t eri t ori ul ocu pat ;a f osto adăugi re l t u eri oară. Am pri mi tf ără ob i ecţ i e ori cead ău gi r e,căci , cu m am decl arat mar eşa l ul ui , od at ăi nt r at pe ca l eat r at at i vel or u n am al t ă dori nţ ă decâ ta l e duce albun sf ârşi t ; cr edî nsă că e n ecesardi n şi part eaop usăa serăt aa ace ea şibunăvo i nţ ă şia l ua î n co nsi dera ţ i e o bi ec ţ i i l e ş i ce reri l e n oast re, că ci porn esc excl usi v n umaidi n nevoi r eal e şi nu ascu nd î nap oi al or nt i en ţ i a pre su pusă căm avoi să e n dep ărt ăm di n an gaj amen t el e u lat e sau ce l pu ţ i n să l e modi ficăm . După cevei fi vor bi t cu a mr eşal ul , vor beşt eî n acel aşisen s şicu gen er au ll Hel l . Gen er alAver escu Nr . 47/I 27 f eb r . /12 mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea Con di ţ i i l e puse2 est pe put i nţ ă de r ea l i za t di n ca uzăcădi vi zi i l e 11 şi13 se gă esc n B îa sa r abi a şi t r eb i esc am i î n âi î nl ocu t e. p ot demob i l i zaer nus mai decât , cu m am sp u s ud ej a, di vi zi i l et 1 2, 1 4i şi 1S 5e .I n caz că se psst iă î n con di ţ i i l e p use, ca r e mat eri al i ceşt e n u potfi sa t i sf ăcu t e,r en unţ l a mod i fica r ea cer ut ă. At rag at en ţ i a căest e greşi t dacăsecred e cădi vi zi i l e noast re, at ât ce l e act i ve câ t şicel e d e rez ervă, au oa men i numaide re cru t ar e;com pl ect ări l e sau f ăcu t cuoam en i i car e sau avu t su b mân ă a l momen t ul t r ebu i nţ eişisu nt r egi men t e d i n Munt en i a şi di n Ol t en i a ca re auoa men i di n Mol dova şi vi cev er sa; deci demob i l i zar eanu t r eb ui e p usăî n aşari gi dă l egăt ur ă cucom pl ect area ci f r ei de 4 5. 000 oa men i de r tmi is n ît eri t ori ul ocu pat , pe cân d demob i l i zar ea se va
put eaf ace u n mai pri n si mpl a red ucere ef a ect i vel or n î di vi zi i l e ce sevorl ege a. Compl ect areaci f r eiarăt at e va cere o r el eva pr e d e o amen if oa rt e p r ob abi l şidi n di vi zi i l e ned emobi l i za t e. Gen er alAver escu 1 Pl ed ea zăbi et ul Aver escu ezu i t i c:dat el e au f ost i mpusecom i si eir omâne l a Focsâ ni , dar accep t at e. 2 Publ i c aci numaidep eşel e car e mi au r ecu t t pri n mân ă.Ci t i t oru l urmează să pl com ect ez e si ngu r sen su l unor a d i n el e,saupoa t e cuaj ut oru l al t or p ubl i ca ţ i i , dacăex i st ă, cu pri vi re alace ast ă mat eri e. Nr . 58/E 27 f ebr . /1 2 mart i e Gen er alAve r esc u I aŞ ' I eri am ex ami nat î nt r o pri mă l ect ur ă pr oi ect ul de t r at at adi ţ i on al î mpr eu nă cudel egaţ i it eh ni cigerm ani şiau st roungari . După şedi nţ ă,pri mul del egat ger man car e sa arăt atdeoseb i t de di sp us să spri j i ne R omân i a şi pe car e1 cu nosc ndi an ul 1899, ma n if or matî n mod con fiden ţ i alcă u Gver nul săuva ni si st a pen t ru a fiaccep t at e d espă gu bi ri l e d e r ăzb oipr op use; acest e d esp ăgu bi rivor î fi nsoţ i t e d e re t rag er eaa 800. 000. 000 de b i l et e d i n Ban ca e Gn er aă, l păt rân duse nîBan ca mp Ier i al ă on f duri l e d ep use acol o sp r e p ăst rare l a B an ca aţ Ni on al ă aRomân i ei . Î n sf ârşi t , ela i nsi st at î n m od eo dseb i t asu pr a admi t eri i cl auzei de amni st i ere a on a c ţ i on al i l or oşt n rica r e s-au f ăcu t vi nova ţ i , amni st i ereaot i m va t ă de n a gaj amen t el e pe car e şi l ea a su matGuve rnul ge rman . De asem en eaelr oa găsăsei aî n con si der aţ i e pr op uner eapri vi t oa r el a art i co l ul 44 di n Trat at ul de a l Berl i n pen t rui zr ael i ţ i , ca re ar ea fi ma c i anodi nă di nt r e o ta t e a cel eapen t ruca r e s e n isi st ă at ât a di n t oa t e p ărţ i l e. api ni P u Nr . 48/I 27 f eb r . /12 mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea Se apr ob ă demob i l i zarea di vi zi i l or1115. O. K. M. ( sa com uni cat I aşi ) Nol r . 4 9/ I2 7f eb r . /1B 2u mart i e C on el Mi r cescu f t ea ( Rezu mat ) Se a pr ob ă de G uver n ch est i uneademob i l i zări i pri zon i eri l or , ced ar ea10. 000 ca i ,t ru pe eh t ni ce, mat eri al ru sescc. et Gen er alAver escu Nr . 51/I 27f eb r . /12mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea
( Rezu mat ) Se cer eî nl ocu i r eabat al i on ul ui de Landst urm , di n Ren i , cu t rupe om r ân e. Gen er alAver escu Nr . 67/E 27f ebr . /1 2mart i e Gen er alAver escu I 3? 1 Gen er almai orv . Hran i l ovi cicunr . 199 di n 27 f eb ruari e com uni că următ oare l e: _ Anexe , 19161918 257 „ Con f ormor di nel orpri mi t e,t rupel er omân el a păr ăsi r ea u Scevei , Gur a H umoru l ui şiŞi r et ul ui , ar fiua l t cuel e n umer oşi cet ăţ en i di nt re cei mai cuva ză . ” Se cer e puner eal orî n i l bert at e şico muni ca r ear ezol uţ i eicesevada ace sei t ce reri . Col on elMi rcescu Nr . 68/E 28f ebr . /1 3mart i e Gen er alHran i l ovi ciLanr . 199 secom uni că: Tru pel e român e nu sau abăt ut de a l ch emar eal or nîr et ragerea i n d t eri t ori ul men ţ i on at , şiau l ăsa t l i beripe l oc pe t oţ il ocu i t ori i . Col on elMi rcescu Nr . 52/I 27 f eb r . /12 mart i e Mi ni st ru l Papi ni u Buf t ea Con f ormî nţ el egeri il uat e cu l . d Kuhl man n şiCzer ni n, r oga mi j l oci de ur gen ţ ă, pri n co l onelMi rcescu şigen eral Hran i l ov i ci ,t r ecerea sp r e E l veţ i a, pri n t rendi rect şif ără ac ran t i nă, a urm ăt ori l or oa men i pol i t i ci : 1 1. Dl . Ta ke I on escu 2. Pr of . Dr .I onCant acu zi no cufiul său 3. Dl . N. E. Ghi kaBudeşt i 4. Pri nci pel e Şer ban Can t acu zi no 5. Dl . Pl esn i l ă, dep ut at 6. Dl . Eduard Romal o,med i cu l Maj est ăţ i i Sal e Regi na,cufiul său ri G gore şifii ca sa, dna J ean a R omal o 7. . Dl . exan dru Ju gea cu n aiMad ei e.Macr ian şi ei r st ă 8 Dl .A Nl i co l ae Pi l a t ,r nep otu ld d l u I onel I .nC Brăti uo cam 9. Dl .I oa n Cr ăt unescu , avocat 10. Dl . N. Ti t ul escu ,f ost mi ni st ru, cudoa mna 11. D1. Dan Cer kez 12.Dl . Geor ge sc u Mavr od i , fiul do amneide on oar e a M. S. Regi na 13. Dl . Nen i şor 14. Dl . Con st an t i n Cap sa, cudoam na Ci cei , născu t ă Scu l y 15. Dl . Pet re Coan dă. Af ară de dL. Pr of . Dr . Cant acu zi no şide dni i Ni col ae Pi l at şiCr ăt unescu , part i zan i aidl ui Br ăt i anu, af ara de d L. Dr . Romal o şide d l . Mavr od i care nt su
1î n pri nci pi u ch est i uneaf usese dej ar ezol vată de l a 21 f eb ru ari e. Pri nt rece i mai apri gi agi t at oripen t ru ezi rst en ţ ă, t oţi ce i l al ţ i su nt part i za ni ai dl ui Ta ke on I escu . Pl eca r eaacest ui pri m t r ansp ort ,î n aşt ep t areaal t ui a, ar uşu r a mul t sar ci na Guve rnul ui . Roga r ăsp unde desp re r ezu l t atfixâ nd, î n n îţ el eger e cu cei î n d r ep t , zi ua şiora pl ecă ri it r en ul ui di n Foc şa ni , pr eţ ul voi aj ul ui şiî n ce m oned ăt reb ui e pl ăt i t . Cât baga j se o p at e u la de p ersoa nă, câ t e zi l e i ţ ne vo i aj ul ( pen t rul uare e d provi zi i ) şidacăcă l ăt ori i potl ua cudânşi i scri so r, ibani , doc umen t e,pr ecu m şi ce cu ri , sc rso iride c red i t et c. Gen er alAver escu Nr . 69/E 28f ebr . /1 3mart i e Con t el e Czer ni n Bucu r eş t i Di n ordi nul dl ui gen er alAver escu : Pe l i st a persoa nel orpol i t i cedej at ri mi săpen t rupl eca r eî n Fr anţ a, se r oagă a se ad ău ga l d . La scar Car ag tu i şidna Mari oaraen V t ura. Col on elMi rcescu Nr . 63/I 28 f eb r . /13 mart i e Del egaţ i ar egal ăr omână, Buf t ea La nr . 67, î nai nt e de a cere deci zi a aut ori t ăţ i l orsu peri oar e mi e,r esp ect i va Mi ni st er ul ui de E xt er ne,am on oare a săvă og r sămi com uni caţ i dacăşicân d păr ăsesc ol dM ova er p soan el e d e maij os: Domnul Take I on es cu , domnul prof . Dr .I onCan t acu zi no cufiul său , domnul N. E. Ghi kaBudeş t i , Pri nţ ul Şer ban Can t acu zi no,domnul Pl esn i l ă, dep ut at , domnul dr . Eduard om Ral o,med i c al Maj est ăţ i i Sal e R egi nei ,î mpr eu nă cufiu l săuGri gor e R omal o şi fii ca a sd omni şoar a J ean a R omal o,Al exan dru Jur geacudomni şoaraMadel ei neMacrişioj upâneasă,domnulNi col aePi l at , nepot ul do mnul ui I onI . C. Br ăt i an u, do mnul I onCrăt unes cuavoc at , domnul N. Ti t ul escu,f ostmi ni st ru,cudoamnaTi t ul escu,domnulDanCer kez,domnul Geor ge M avr od i , fiul doam neide on oare a aj es Mt ăţ i i Sal e R egi nei , domnul N eni şor , dom n l Cel on s t an i nBr C ap sa doam at i ce iC n. ăsc ut ărăt S cu l y, n lost Pet r e C oa ndă ,uI on I . Ct . ă t i a nu, cu Vi n t i l ăBn ră i aC n u, I . B i an u ,dom Emi luC i nescu sen i or , Emi l Cost i nescu j uni or , dr .I . Cost i nescu , Radu E. Cost i nescu , TakeI onescu,Vi ct orI onescu,C.Angel escu,C.Di ssescu,JeanCamărăşescu, l on aşC. Grăd i şt ea nu, Mi hai G. Cant acu zi no,Gri gore. F Ni l i escu , Barb u Şt ef . Del avran cea, Gr . Crăi ni ci an u, Vasi l e L ucaci ( r omân di n Ardea l ) , Oct avi an Goga ( român di n Ar deal ) ,I . Rusu Abrudean u ( r omân di n Ardeal ) , N. Căp i t ănean u, Pavel Brătăş anu, I . Panai t esc u, Raf ai l( şef ul Pol i ţ i eiSi gu ran ţ ei ) , G. Corb es cu , dr . JeanCan t acu zi no,N. D. Cocea, J. Fer mo,JeanG. Duca, St el i an — Anex e, 1916 1918 259
Pop escu , C. Gon gop ol , D. I on escu Brăi l a, Manol escu Si deri ( ?) , Con st an t i n Mi i l e,George oru M zi , T.Pi san i , Pascal Ton cescu , Mari oa ra V en t ura, C. Xen i , Spi ruEf t i mi u ( ?) , Vi ct or n A t on escu , Gen er al Georgescu , Pri nţ ul George Val ent i nBi bescu,Pri nţ ulBarbuŞt i rbei ,I oanTh.Fl or escu,mai orul Anghel eanu,Ari st i deBl ank,A.C.Cuza,Ni col aeI or ga,Ni col aeBeri ndei ,Al . Con st an t i nescu , că pi t anul Her ea; l ocot en en tî n rezer văalJan darm eri ei Recea nu, î n ci vi li ngi ner; l T.Î n r eZ . Al Jandarm eri eiOrovea nu, moşi er; I T.Î n r eZ . Al Jandarm eri eiMămul ea, j udecăt or; I T.Î n reZ . Al Jan darm eri eiNi col au , î n ci vi l ?;I T.Î n reZ . Al Jandarm eri eiBot ez, î n ci vi l ?;ofiţ er e daprovi zi onare ( i nt en den ţ ă) l T.Î n rez. Loni ţ i u, l i bra r n î Bucu reşt i , st ra da Şel ari ; su bi t . Lon escu , ofi ţ erde n it en den ţ ă n îl agăru l Răducăn en i ,l t . Gh. D. Georgescu ,î n l agă rul Văd en i . Rugămrăsp uns oa frt e u rgen t . 1( Nr . 218) Gen er almai orvonHran i l ovi ci Nr . 53/I 27f eb r . /12mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea ( Rezu mat ă) Se cere t i ner i ari ul ,t renşiaut omob i l e,pen t ruaj ungerea a l Cot r ocen ij oi1/14 mart i e,ora p 3. m. rget oi A anu Nr . 55/I 27 f eb r . /12 mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea ( Rez umat ă)Se com uni că cop i e d e p e a rp ort ul nr . 807 alCorpu l ui VI Armat ăcăt reMarel eCart i erGeneral ,rel at i vl areparar eal i ni eif erat eşi pod uri l or spr e B en der . Col on elRessel Nr . 59/I 27f eb r . /12mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea Urm are l a nr . 52 a seadăugape l i st a persoa nel orpol i t i cedl . Lască r Cat ar gi u ( Lăsc ăru ş)şidr . Bacc i l i eri , med i cu l Leg aţ i eiel veţi en e. Gen er lA ver escu Nr . 6 0a /I 2 8f eb r . /13mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea ( Rezu mat ă) Aprob ar eacer eri iî nl ocu i ri i Landst urm ul ui ,î n Ren i , cuun bat al i onromân. O. K. M. ( Nr . 6046) 1 Aceast ăt el egr amă răsp unde l a depeşa gen er au ll ui Ave r esc u nr . 52/E di n 27 f e”bru ari e.Numel e su bl i ni at e a u f ost aduse ! ) (de n emţ i . Nr . 62/I 28f eb r . /13mart i e
Col on elMi rcescu Buf t ea ( Rezu mat ă. )Se com uni că cu pri nsu l or di nul ui Marel ui Cart i erGen er al asu pra a măn unt el or dem ob i l i zăr i i . Gen er alAver escu Nr . 64/I 28f eb r . /13mart i e Mi ni st ru l Papi ni u Buf t ea Roga fixaî nt r eved er eacu i K i hl man n oi j, 1 mart i e,Cot r ocen iî nt r e orel e3 1/2şi6. Arget oi anu ( I aşi ) Nr . 70/E 28 f ebr . /1 3 mart i e Gen er alAver escu I aşi 1) O. K. M. Comuni că: es t e de acor d cupropu ner eaf ăcu t ă de Coman da men t ul r omânca nîRen iî nl ocu l ba t al i on ul ui de Lan dst urm, cese i nt en ţ i on a săse ri t mi t ă,săfie r tmi is u n bat ai l on r omân de n if an t eri e p en t ru men ţ i nerear di n oeişisi gu ran ţ eidep ozi t el or e d a co l o. 2)Coman dam ent ul germansol i ci t ă:a)Comand ament ulSupr em r omân săapr ob e ca mi cisecţ i i germ ane să se nst ial ezeed a u lngu l şos el eiGal aţ i Ren i Ben der , pen t rupazaşirep ararea reţ el eit el eg raf ot el ef oni ce ; b) î n cepri veşte demob i l i zar eauni t ăţ i l or care u r eşed a i nţ aî n Mol dova , com i si i l e rom âne d i n Focşa ni şiGal aţ i să e fii ţ nut e n î cu ren t cufiecare caz n part e, î com uni câ ndul i seuni t ăţ i l e c e a u f ostdemob i l i za t e ş i oa men i i ceau f ostri mi tşil a va t r ă– pen t rucal a rândul l or să ţ i e n î cu r en t com i si i l e germ ane.Acest easau decl arat sat i sf ăcu t e cuacest modde con t r ol ,r en unţ ând l a pri mul pr oi ect de at ri mi t e com i si i de con t r olch i ar nîMol dova . Bi nevoi ţ i a com uni cade u rgen ţ ă cel e ce veţ i di sp oza . Col on elMi rcescu Nr . 67 /E 1/ 14mar t i e Gen er alAver escu I 3? 1 ( Rezu ma t ă) . Seî tmi i t e îaext en so t el egram ai gen eral ul use i Hra ni l ovi ci r el at i vă al pl eca rea nr F r a nţ an 1 6 per s oa ne p ol t i ce r p op u e d n oi şia 6 5 per soan e ad ău gat e d e ei . rget oi A anu — Anex e, 1916 1918 Nr . 75 /E 1/ 14mar t i e Gen er alAver escu f eşi Domni i del ega ţ i basarab en i sănu pl ece l a Bucu reşt i , pr ezen ţ al oraci pu t ân d fi dău năt oar e. rget oi A anu
Nr . 77 /E 1/ 14mar t i e Gen er alAve r esc u I aŞ ' Am ad us l a cu noşt i nţ a dl ui vonKuhl man n, rugân du 1ai nf or ma şipe cei l al ţ ir ep r ezen t anţ i ai Put eri l or en Ct ral e,demi si a Guvern ul ui . Lam i nf orm at că egoci n er i l e u rmează asu fi sp en dat e p ân ă a l con st i t ui r ea ou nl ui Guver n. Di f eri t el e c omi si i co nt i nuă a l ucra su b di recţ i a dl ui Papi ni u. Pl ecl aI aşi sâm bă t ă di mi neaţ ă. rget oi A anu Nr . 80 /E 1/ 14mar t i e Gen er alAver es cu^Ş 1 Am expu s domnul ui Kuhl man n, car e maî nt r ebat î n modi nsi st en t , ca uzademi si on ări i Guvern ul ui şisi t uaţ i a pol i t i căex i st en t ăî n pr ezen tl aI aşi . El dep l ângef apt ul cănego ci eri l e a u f ostamânat e şi vornt â îrz i a dat ori t ă cri zei pol i t i cei vi t e ş i ar d oricaeu săco nt i nui t otu şineg oci eri l e.Am ref uza t săf ac acest l ucr u, exp l i cân dui că u n potsăvor bescn î numel e n i măn ui . Mi ni st rul af acer i l orext er ne ger mana i ţ nut sămi decl ar e n î modsol emn că acă d pân ă marţ i , zi ua cân d exp i ră arm i st i ţ i ul , nu se va aj unge alun acordefi n di t i v a su pra di f eri t el or cl auze l e a p ăci i , co ndi ţ i i l e c are stă azisu nt î ncăf avo ra bi l e ş i posi bi l e, se vor sch i mba.El ma a men i nţ atch i ar cu o ru per e anegoci er i l or . Î n ceea cepri veşt e Basa rab i a,mi a decl arat căper son al elcon t i nuă să sp ri j i ne c u t oa t ă si nceri t at eaanexa reaprovi nci eil a Români a, dar m i a ci t i t mai mul t e p asa j e d i n t el eg ram ee l şi dep eşe l e p e ca r e ela pri mi tî n ul t i mel e zi l e,di n care ezu r l t ă cl ar căut P eri l e C en t ral e a u maridi ficu l t ăţ i cuUcr ai na di n cau za prob l emeiBasarab i ei . Au exi st at mai mul t e n it erpel ăriî n Rad aî n l egăt ură cu acea st ă pr ob l emă şisa c eru tî ncorp orarea eî nt â n rz i at ăl a Ucr ai na a i ţ nut uri l or Hot i nul ui şiAkkerm anul ui . Part i dul Soci al Democrat careeţ i n de maj ori t at eaî n Rada cere să se ndi ţ i on co eze a vot r ear at i fică ri ipăci i de p rob l ema Basa rabi ei . Kuhl man n nu con si der ă că ces at e d i ficu l t ăţ i su nt de n et recu t dar r c că ede prezen ţ a ai cia del ega ţ i l or a B sa rab i eiar î ncu r caşiar agrava l ucru ri l e p en t rucă ar fiob l i ga t săadmi t ă şidel ega ţ i ai Ucr ai neiî mpot rva i că rora i ar ficu nep ut i n ţ ăi asa t i t uu dal i n, ecă n îd mod f ă ţ i ş. Mi asă sp u t ext acăn oi am căd eade aco r d asu pr a cel or l al t e probl eme,am pu t ea at uncisă con si der ăm pr ob l ema B asar ab i eica i fi nd rezo l va t ă î n Favoa r eanoa st ră. Î nt r ad evăr , deoca mdat ă elr ef uzăsăi pri mească pe cei doidel ega ţ i di n Basa rabi a. rget oi A anu — Nr . 79 /E 1/ 14mar t i e Gen er alAve r esc u ^
Coman damen t ul ger man f ace următ oare l e prop uner i :„ 1) Ofiţ er i en gl ez i şi f ran cez iî mbrăca ţ iî n uni f orm ă rusăau cău t atsă acă f prop aga ndă pri nt r e so l daţ i i noşt ri .Î nt re ce aşi t ofiţ eri s-at ab si l i t prezen ţ al oco t en en t ul ui en gl ez Bryt on. Roa găcaofiţ eri i ce vo r fi gă sţ i iî n asem en easi t uaţ i i săfie a rest aţ i şisă seper mi t ă ca şi Coman da men t ul ger mansă poa t ă ace f ase men ea ar es t ări 1. Est e mp i osi bi l a sedmi at e ca să se acă f pr op aga ndă n ît re r t upel e ger man e. 2) Ofiţ eri i ru şica r eî n p rezen t nu vor săser eî nt oa r că nî R usi a, pott r ece l a noi( germ ani i ) dacăvor , vor b fii ne r tat aţ i şicâ nd vorori d vor ex fi ped i aţ i pest e C ur l an daLi t uan i a sp r e R usi a, î ndat ă ce mp îrej urări l e vorerm pi t e. 3) Mul ţ i meade sol daţ i ru şicerăt ăcesc f ără căp ăt â, if orm ează pen t ru Român i a opovară, i ar pen t ru ambel e p ărţ i un per i col î nt rucât cusi gu ran ţ ă că ei di spu n de ar me asc unse . De ac ee a se pr opu ne ca om C an dam ent ul r omân , de com un acor d cuComan da ment ul ge rman , săi ad une ş i săi pr edea Coman damen t ul ui Macken sen , car e at uncicân d m îpr ej urări l e v orper mi t e, od at ă c u sch i mbul de p ri zon i eri , să i exp ed i ezen î Rusi a. ” Bi nevoi ţ i , văr og, a com uni cacât maicu r ân d hot ărâr eadvS . Asu pra acest or r ei t punct e. Gen er alLu pescu Nr . 71 /11/ 14mar t i e Arget oi an u Buf t ea La nr . 67/E rog ex pl i ca ţ i pe cea î nt emei at gen eral ul Hr ani l ovi cil i st a sa . Di n part eanoa st ră sa cer ut au t ori zar e n umaipen t ru per soa nel e p ân ăl a dl . P. Coa ndă n icl usi v . Gen er alAver escu Nr . 76 /E 1/ 14mar t i e Gen er alAve r esc u k?' Numel e per soan el ordi nt el egr ama meanr . 67/E ei nndi cat e de noiau ost f adausede r ep rezen t anţ i i Put eri l or en Ct r al e,di n mot i vepoi l i t i cel esn e de n îţ el es. Fac em d er su ri pen t rua redu ce i st la l a n umel e n idi cat e d e n oi . rget oi A anu e vor ba, î naceast ăt el egram ă,de Basarab i a. —Est A nex e, 1916 1918 Nr . 80 /E 2/ 15mar t i e Gen er al Hrani l ovi ciBucu r eşt i Pot rvi it î nţ el egeri i noa st r e am on oa r eaa văî nai nt a acial ăt urat un a tbl ou al dep ozi t el or oa nst r e n î Rusi a. Tot od at ăî mi per mi t a văi nf orm a căo a dou at ab el ă,î n car e vor fi con sem nat e d ep ozi t el e ce au n f ost en umer ae t n î pr ez en t a,văva fiî nai nt at ă neî nt ârzi at .
Con f ormî nţ el egeri i noa st r e,văru găma con si der a acest e dep ozi t e ca prop ri et ae t a t S at ul ui r omân şia d i sp une p azaor lpri n t ru pe au st r oungare pâ nă ceom v put ea să e l u lăm î n pri mi t e. Gener alLu pesc u Urmeaz ăt ab el a: Depozi t el e român e di n Rusi a 1) LaTi rasp ol . Muni ţ i i de i nf an t er i e,arm amen t , harn aşa men t . 2) LaOdessa. Muni ţ i i de i nf an t er i e.Armamen t . Harn aşa men t . Mat ei r i pri me.Bi ci cl et e,mot oc i cl et e.Subzi st en t e.Bri ceşimaşi ni de u tns.Mat eri al sa ni t ar et c.Et c. 1 Nr . 68/I1/1 4 mart i e Con vor bi re l a Hugu esî nt r e gen er alRâmni cean u ( şef ul Casei Mi l i t are a M. S. Rege l ui ) şico l on elMi r ces cu r el at i văl a ven i rea dl ui Mar gh i l oman l aI aşi . Si t uaţ i a n u maipoa t e d ăi nui . ( r ămasăî n păst rareal on co el ui Mi r cescu ) . Nr . 69/I1/1 4 mart i e Col on elMi rcescu Buf t ea Pe l i st a persoa nel orci vi l e ca r e vor sămea r găî n F ranţ a seapr ob ă şiL. Cat argi u şiMări a V en t ura. Pen t rucu ri eru l el veţ i an se va i nt erven i pe â l ngăcei î n dr ep t . Gen er al Hrani l ovi ci Nr . 72/I1/1 4 mart i e Gen er alLu pescu Buf t ea ( Rezu mat ă) . Se ri tmi t e si t uaţ i a r t en uri l or ger mane p en t rut r ansp ort ul t ru pel or , pe zi ua d e 1mart i e. ( ss) LT.Col onelGabri el escu 1 Vezi l i st a publ i ca t ăl a AnexaXXV. Nr . 74/I2/1 5 mart i e Gen er alLu pescu Buf t ea ( Rezu mat ă) . Se cer e d e că t r e Mi ni st eru l de R ăzb oit r ecer eaunui cu ri er spr e F ran ţ a. ( ss) Gen er alRazu Nr . 78/I2/1 5 mart i e Gen er alLu pescu Buf t ea
( Rezu mat ă) . Desp r e si t uaţ i at rupel orau st r oungare î n nordu l Basa rab i ei şimot i vel e ca re audet erm i nat t r ecerea or ri l p n l i ni a r tu pel or om râne d e a l H ot i nNovo su l i ţ a. ( Si gu ran ţ a i l ni eif era t e L i pca ni At ach i Mogh i l ev) . Chest i une d e si gu ranţ ă şide p ol i ţ i e p recu m şide rep arar e d e p od urişişos el e ?) (. Gen er al Hrani l ovi ci Nr . 82 /E 2/ 15mar t i e Gen er alA ver escu I aşi Cereţ i , vărog , şide l a cel el al t e dep art amen t e si t uaţ i i si mi l arecel or dat e de M i ni st eru l de R ăzbo i pen t rumat eri al el e afl at e n î Rusi a. rge t oâa A nu Nr . 83 /E 2/ 15mar t i e Mar el e Cart i erGen er al I aşi Se com uni căpl ecar eacăp i t an ul ui de vas Mi l en covi cicuun numărde sol daţ i , de a l Br ăi l a sp re O dessa pen t ruri di ca r eami nel or . Gen er alLu pescu Nr . 84 /E 2/ 15mar t i e Coman dam ent ul Grt i pu l ui dear mat e Mac kense n Bucur eş t i Pri mi nd următ oa r eat el egr amă de l a del egat ul nost ru di n com i si a mi xt ă de d emob i l i zaree d a l Focş ani , văr ogsăbi nevoi ţ i a di sp ozasa t i sf acerea prop uneri l or ce ace, f pe ca r e e l co nsi der ca oa rt f e n ecesa r e p en t rugrăb i r ea so sri ii oa men i l or all ocu i nţ el e or l nîbune co ndi ţ i i fizi ce i şmora l e p en t rua î ncepe m unca câm pu l ui . Gen er alLu pescu Cop i e.Regi men t ul 62/70 cu 5 ofi ţ eri , 2 el evi pl ut on i eri , 1. 397 t ru pă, 8 t răsu ri , 24 ca i şiRegi men t ul 45/60 cu10 ofi ţ eri , 4 el evi pl ut on i eri , 1. 489 t ru pă,6 t r ăsu ri , 18 cai – aucon t i nuat ast ăzi2/15 mart i e,di n l i psăde va goa ne, mersul — Anexe , 19161918 265 pej osl a Pl agi neş t i , de unde î n zi ua de 3/1 6 mart i e v orpor ni l a R âmni cuSăr a, t după t i i ner ari ul datde C oman damen t ul ger man . Măsu ri l e se vor exe cu t at otpe os, j nepu t ân duse pu ne vagoan e a l d i sp ozi ţ i ed d ecât pen t ru cât eog 7 0i 0 oa men isă zi l ni c n î ocşa Fnp i şi nu mai î n cep er e e a l4 mart i e. R nt erven i ţ i se ea dgara vago an e en t ru t oa t ă cu t ru pa, fie u jmăt ae t n î gar a F ocşan i şij umăt ae t n î gar a R âmni cuSărat , dacănu es t e posi bi l numaiî n Focşan i .Î n t i mpul marşu l ui saf orm atun cor donsan i t ar n di cava l eri e a ust r o-u nga ră. Oamen i i fii nd dest ul de a su l t ăt ori roga se nt i erven i pen t ruri di ca r eaacest eimăsu ri ,l ăsâ ndusenumai gă rzi l e fi xeî n l oca l i t ăţ i l e de trecere. ( ss ) Col onel es Pt ri ţ i i Nr . 85 /E 2/ 1 <'
Not ăt ransmi sădi n ordi nul dl ui C. Ar get oi anu con t el ui de Col l oredo Man nsf el d, secr et aru l con t el ui Czer ni n. „ Ca răsp uns l a cerer i l e de i nf orm aţ i it ransmi sedel ega ţ i eiRomâni eide că t r e d el ega ţ i ai mperi al ă şir ega l ă aust r o-u nga ră, del ega ţ i a Români eiar e on oar eade af ace cu nos cu t e d el ega ţ i eii mperi al e şi r ega l e n if orm aţ i i l e următ oar e: 1) î nsă rci nat ul cu f a a ceri l e El veţ i eişiperso nal ul ca ref acepart e di n Legaţ i e seflă aî n per f ect ă st areedsăn ăt ae t.De a sem en eaşimembri i Col on i ei el veţ i en e d e a lI aşisu nt să năt oş i , şideci î n l egă t ură cu acea st a, nu ex i st ă ni mi c de sem nal at .Î nsă rci nat ul cu af aceri al El veţ i eir oagăGuvern ul i mperi al şiregal să r an t smi t ă o scri soa r e şi cel e d ou ă dep eşe r ca e i au f ost î nmân at e gen er au ll ui Hrani l ovi cide c ăt re c oon l el ul Mi rcescu . 2) I nf orm aţ i i l e ceru t e cu ri p vi r el a pri zon i eru l de răzb oi Kl ei n, nu n eau parve ni tî ncă ; el e vor r fi ansm ti se e dn îdat ă cee lvom pri mi . 3) Doam na con t esă de Vi smesde Po nt hi eu , soacr a mi ni st rul ui pl en i pot en ţ i ar , bar on ul St âr cea , se fl a ăî n st ar e p erf ect ă de să năt at e şi con t i nuă să ocu li ascăa lmoşi a sade a l V ăl en i ,î n j udeţ ul Roman . ” ( Acea st ă not ă, î nsoţ i t ă de o cri sso are aost ft ran smi săco nt el ui Col l ored o pri n următ oa rel e â rn duri : Domnul e Con t e,Domnul Arge t oi an u mi a ad us l aI aşi scr i soar eape car e aţ i bi nevoi t să o i d aţ i di n part ea co nt el ui Czer ni n. Domnul Ar get oi anu vă roa gă săbi nevo i ţ i săt ri mi t eţ i pe c ăi l e ega l l e ră sp unsu ll a acea st ă scri so ar e.Vă r ogsă pri mi ţ i , etc… Sec ret aru l del ega ţ i eiRomâni ei( ss ) Vi rgi l Sl ăves cu AN EXA XI X Pr op uneri l e eco nomi co financi ar e al e del ega ţ i i l or i nami ce, l a nego ci eri l e di n Buf t eaşide a l C ot r oce ni . Î nsem nare pr eze nt at ăî n numel e Put er i l orCen t ral e de dL. VonKorn er , del egat al Germ an i eipen t ruch est i uni l e econ omi ce şi financi ar e. C ocen i , vi n eri 23 f eb ru ari e/ 8 ma rt i er 1 918 1ot )r S f ârşi r ea r ăzb oi ul u i econ om i c; ab r oga ea de amân dou ă părţ i l ea t ut uror ăsu m ri l or şi di sp ozi ţ i i l or ed i ctat eî n ace ast ă pri vi nţ ă; rel uarea l egă t uri l orami ca l e econ omi ce. 2) Puner eadi n nou nîvi goa r e a con ven ţ i i l orcom ec ral ie,ţ i nânduse seam ă d e r t an zi ţ i a econ omi că alst ar ea e d p ace şi su br ez er va n uor an umi t e f ol osi nţ e n î urm a uni ri i vam al e d i nt r e G erm ani a, Aust ro-U nga ra i şial t e ă ţri . 3) Aren dar eat eren uri l orpet rol i f ere al e St at ul ui şiî nfii nţ ar eacu rept d de mon op ola u neisoc i et ăţ i com ec ra i l e p en t rupet rolbru tî n f avo ar eaPut eri l or Cen t r al e,cupart i ci pareom rân ă.
4) î nch ei er eauneicon ven ţ i i pen t rudareal a Put eri l e Cen t ral e a pri sos ul ui prod ucţ i eiagri co l e p e i t mp de 5până l a 10 ani , cupr eţ urice servo t s at orn i ci î mpr eun ă p e fiec ar e an . 5) Garant ar eai nt er esel oreco nomi ceşia mi j l oa cel orde exp l oa t ar e di n part eaPut eri l or en Ct ral e n î mat eri e d e că if erat e,de p oşt ă, de e tegraf l pr ecu m şia n av i ga ţ i eipe D unăr e şi î n port uri . 6) Darea de dr ep t uripen t ruasi gu r ar eadr ep t uri l orfinanci ar e. 7) Anul area pri vi l eg i i l or , sc ut i ri l or et c.Carevo rfi f ostdat eî n i t mpul r ăzb oi ul ui sa u pen t rusco puride ă rzb oiunui al t r ei l ea t S at , sa u darea cel aoraş i drep t urişil a Put eri l e C en t ral e1 . Î nsem nar e pr ezen t at ă de dl . Grat zî n numel e del egaţ i eiaust roungare. Cot rocen i , vi neri 23 f eb ru ari e/ 8 mart i e 1918 Di sp ozi ţ i i l e con sem nat eî n t rat at ul j udi ci ar au st r o-u nga r o-r omân sepot rvesc i î n t răsă t uri l e g en eral e c u acel eadi n t rat au tl j udi ci ar ger man or omânşise eoseb d escumai n î n acel e puţ i ne p unct e u nde acea st a se cer e p ri n st ări de d r ept ! Acest e punct e au ost f exa mi nat eî n Con si l i ul de Mi ni şt ri , pr ezi dat de Rege, di n 25 f eb ru ari e.Con si l i ul a aprob atpunct el e 1 , 2 şi4 ( acest a di n urm ă cur ezervapr că eţ uri l e să fie cel e mon di al e) ,a d ecl arat punct ul 7 caf ără apl i ca r e,a c eru tl ămuri riasu pra p unct ul ui 6 şia resp i ns p unct el e 3şi5, î n sen su lr ed act ări i pr ezen t at e. — Anexe, 19161918 şide f ap t ;î n af ară de acea st a sef acdi n pa rt ea del ega ţ i eiaust r o-u nga re, urm ăt oa rel e cereri : 1) î ndat ori r eaRomâni eide a î nch ei a o co nven ţ i e pri vi t oa rel a prot ecţ i a măr ci l or şi mod el el or e da f bri că . 2) I dem a unui ca rel t pri vi t orl a dezert ori . 3) I dem a uneicon ven ţ i i cuUngari a pen t rupr ot ecţ i a dr ep t ul ui de au t or ( ader ar eaRomâni eil a con ven ţ i e e rvi zu i t ă de a l Bern a, pen t ruprot ecţ i a drep t ul ui de aut or) . 4) Desp ăgu bi rea i nt ern aţ i l or ci vi l i aust ri eci şiungu rica revo r fi su f eri t , cumoar t ea au s cusănă t at ea, de e p u rma u nui răut rat ament . 5 ) d a re a R ân i ei l aăun nou act gaţ i e pe Dunăre şil ar ef orm e pri vi t oa r e Aa ler C om i si aom E ur op ean aDu nări i . de navi 6) î nt i nderea l a so cet iăţ i sa u l a persoa ne i ndi vi dual e aust ri ece şiunga re di n Român i a acap aci t ăţ i ij uri di ce de da ob ân di bunuri mi şcăt oa re sau nemi şcă t oa r e d e o rce i el f ,f ără deos eb i re d e co nf esi une. 7) Tr at amen t ega lî n ce pri veşt ei mpozi t el e şit axel e cu cel aa l a ca r e su nt su puse so ci et ăţ i l e sa u su puşi i români , sa u acei a a uneia r t ei aţ ări . 8) Recu noa şt erea de dr ep t uriega l e şipe dep l i n acu l t uri l orca t ol i c,greco uni t , eva ngh el i ceşii zrae l i t e cu cu l t ul ort odox . 9) Reg l area stă ri i cl eru l ui ca t ol i c,a paroh i i l or , a şc ol i l or etc.
10) Garan ţ i i pen t ruî ndep l i ni rea art . 44 al Trat at ul ui de l a Berl i n cu pri vi rel at ra t amen t ul i zra el i ţ i l or . 11) O p r el ungi r e pot rvi it ă a unoranumi t e con t act e pri vi t oa r el a unel e î nt rep ri nderi ( mai cusea mă c on t ract el e p ri vi t oa r e a l ex pl oa t areaăd p uri l or) . 12) î napoi erea par cu l ui ru l ant al că i l or f erat e aust ri ece şiunga r e. 13) Măsu ripen t ruî mpi ed i carea i ri den t ei . 14) Regl areach est i uni i navi ga ţ i eibast i men t el orde răzb oipe Dunăr e. 15) Puner eal al ocî n servi ci u sauesp d ăgu bi r eaaust ri eci l orşia ungu ri l or ca r e a u f ostn î servi ci ul r omân şiau f ostevo rca ţ il ai zb ucn i r earăzb oi ul ui . 16) Dob ân di r eacet ăţ en i eiromân e numaidupă preal ab i l ai eşi re de su b cet ăţ en i a aust ri acăsauungară. 1 1î n şed i nţ a Con si l i ul ui de Mi ni şt ri , pr ezi dat ă de M. S. Regel e,di n 2 5 f eb ru ari e sau deci s u rm ăt oa r el e cupri vi re alacest e cereri : NR. L – sa apr obat ; 2 – sa apr ob at cu co ndi ţ i a reci proci t ăţ i i ; 3 –sa apr ob at ;4 — Sa ap r ob atî n l i mi t el e con st at ări l orşiţ i nân duseseam a de f orţ a maj oră; 5 – su pl i men t de n if orm aţ i i ; 6 – ch est i une co nst i t uţ i on al ă, nu se oa pt e r ezol vape ca l e d e r t at at de pace; 7 – sa admi s,cusu pl i men t de ex pl i ca ţ i i ;8 – de st udi at ;9 – d i em; 10 – n u se po at e ad mi t e;11 – de zol re vat caz cu caz, după î nvoi al ă asu pra on cdi ţ i i l or; 12 – a pr ob at , cudrept eci p r r oc;13 – d e ev i t at î n i nt er es eci rpr oc, să se l exp i ce ceăsu mrise r p op un; 14 – n u sa a dmi s,fii ndcă at i nge r d ep t ul de su ver ani t at e a l St at ul ui român; 15 — De di scu t at ; 16 – de di scu t at . Cerer i l ef orm ul at e de del ega ţ i a Tu r ci ei 1. Rel uarea rel aţ i i l or di pl omat i ce . 2. To at et r at at el e,co nven ţ i i l e,anga j amen t el e sa u al t e act e după ca r e se con ducea u r el aţ i i l e d i nt r e cel e d ou ă St at e d even i nd nul e şi neaven i t e d at ori t ă decl anşă ri ir ăzb oi ul ui , se mp iune acu m r el uarea rel aţ i i l or con su l are p e b aza t rat amen t ul ui apl i ca t pri n aco r dar eacl auzei naţ i uni i cel eimai f avo ri za t e,şi acea st a pe b ază e d reci proci t at e. A ) n ch ei erea u nui con an ga j a men t sp al p vi re l aapri vi l eg i i l ea l al at ri buţ i i l eî u f ncţ i on ari l or su l a ri , ar an j aeci men tcu ca r eri a r urm s ă fie nşi exa t a t rat at ul de p ace ce se nch va ei a; îb) Apl i ca r eaî n mat eri e com er ca i l ă, de am bel e părţ i ,a t ratam en t ul ui f ol osi t pri n aco rd area cl auzei naţ i uni i cel eimai f av ori za t e at ât pen t rumărf uricâ t şipen t ruva poa re,cuexcep ţ i a regi mul ui pr ef eren ţ i al st abi l i t pen t rur egi uni l e i l mi t r of e sa u ca r e d ecu r gedi n uni uneavam al ă; c) î nch ei ereanuu it rat at co merci al şide n av i ga ţ i e. 3. Rel uarea l egă t uri l or poşt al e şit el eg rafi ceî n co nf orm i t at e cu i st pul ări l e co nven ţ i i l or , ar anj amen t el or şi r eg l emen t ări l or o p şt al e şi t el eg rafi ce mi ese e d Uni uneaI nt er naţ i on al ă.
4. Rep at ri erea i med i at ă a pri zo ni eri l or de răzb oi şiel i bera rea pri zo ni eri l or ci vi l i şia t ut uror orl cel al t e p ersoa ne a rest at e c a măsu rimi l i t are sa u de o r di ne publ i că. 5. Ader ar eaGuver nul ui r omân alhot ărâri l e Con f eri nţ eicare a avu tl ocnu demul tl a Vi en a,alcărei su bi ect af ost r egl emen t ar eanavi gaţ i eipe D unăre cu t oa t e prob l emel e af er en t e. 6. Î nch ei erea unui t rat at pen t rul i vrarea că t r e cel e pat ruPut eri Cen t ral e, pe o eri poa dă d e ci ncipân ă a l zece ni ,a a u tt ur or su rpl usel or der od p use agri co l e,l a pr eţ urice vo r fi fixat e n î fieca r e a n. 7. Acorda r eade că t re Români a de drep t uriacel oraşi Put eri Cen t ral e,de nat ur ă săga r ant ezer et pen ţ i i l e or l e do rdi n financi ar . 8. Asi gu rar eapr ot eă j ri iî n Români a a mărci l orde f abri căşide co merţ al e su puşi l or şi so cet iăţ i l or om ot ane. 9. Asi gu rar eat r at amen t ul ui su puşi l orşisoc i et ăţ i l orot omane di n Români aî n mat eri e d e mp i ozi t e şi t axe e p p i ci or e d ega l i t at e cusu puşi i şi soc i et ăţ i l e rom âneşt i sa u cei ca re a parţ i n naţ i uni l or cu cl auza cea mai favorizată. 10. Rambursa reach el t ui el i l orpe ca r e cel e pat ruPut eri Cen t ral el eau f ăcu t pe eri tt ori i l e rom âneşt i oc upat e,pen t ruef ect uar eade u lcrări publ i ce. ( urmar e di n pa g.267 ) Hot ărâri l e Con si l i ul ui de Mi ni şt ri , at ât pen t rucereri l e aust r ounga r e câ t şipen t ru ce l e ge rman e,urmau să e fi n umaiî ndru măt oar e pen t ru negoc i at or i şi nu t r eb ui au să t a ragădupă el e o ru pt ură a n egoci er i l or deace. p — Anex e, 1916 1918 11. Ren unţ area de căt r e Român i al a pr et en ţ i a de i ndemni zaţ i i pen t ru daunel e pri ci nui t e pe e tri t ori ul să u pri n măsu ri l e mi l i t are a dop t at e de c ee l pat ruPut eri Cen t ra l e a l i at e,i ncl usi v p en t rurech i zi ţ i onărişico nt ri buţ i i ; r est i t ui r eade că t r e R omâni a, că t r e ce l e p at ruPut eri Cen t ral e,a su mel or l ă pt i t e de că t r e a cest eapen t rupagu bel e mai su s men ţ i on at e,că ciel e n ar fi f ost pl ăt i t e cubi l et eam ba n că em i se de căt e B an ca e G n er li a R om ân i ei . 1e 2. d R b u rsar ea de căt r er Rom ân i a,î n t r ua nă n t er v al de t i mp de 6 l uni î ncep ând curat i ficarea r at at ul ui de p ace, a bi l et el or e db an căr omâneşt i emi se de B anca en G er al ă aRomân i eidi n ordi nul ad mi ni st raţ i eide ocu paţ i e,cubi l et e de b ancă l e a B ăn ci i Naţ i on al e R omân e,saucual t e mi j l oa ce e d p l at ă egal l e, ast f elî ncâ t săseel i bereze va l ori l e ş i dep uneri l e n îcred i nţ at e B ănci iI mperi al e Germane . 13. Accept are a de căt r e Român i a de a pl ăt ii ndemni zaţ i i pen t rudau nel e pri ci nui t e p e eri tt ori ul să u cet ăţ en i l or om ot ani ca rm u ar e a m ăsu ri l or cu ca r act er i m l i t ar u l at e d e u na di n put eri l e b el i gera nt e,cu exc ep ţ i a acel ora ca r e
au f ost cau zat e cet ăţ en i l or om otani de că t r e sol daţ i di n armat a ot oman ă( acest e i ndemni zaţ i i vor p cu ri nde şi daunel e p e ca r e ot omani il eau su f eri t caasoc i aţ i î n î nt rep ri nderi l e e xi st en t e p e e tri t ori ul rom ânesc ) . 14. Fi xa readespă gu bi ri l orprevăzu t el a nr . 13 de căt r e o com i si e com pusă di n cât e 3r ep rezen t an ţ i aicel or do uă p ărţ i pr ecu m şidi n membrineu t ri , aceşt i a di n urm ă, precu m şipr eşed i nt el e,ca re va fi al es ot t di nt r e ei ,t r eb ui nd săfie d esem naţ i de că t r e p r eşed i nt el e C on f ed eraţ i eiEl veţ i en e. A) – i nst i t ui rea l a Bucu r eşt i ,i med i at după r at i fica r eat rat at ul ui de pace, a com i si eimaisu s men ţ i on at ă, ca r e vafixapri nci pi i l e ce vorr eb tui săserv ea scă drep t bazăpen t rudeci zi i l e ce vor l uat fie,pr ecu m şipr oced ura de u lcru , deoa r eceeci dzi i l e vor t r eb ui să e fiu lat e n î su bcom i si i com puse i n dt r un r ep rezen t ant al fiecă r eipărţ i şiun pr eşed i nt e n eu t ru . B) – pl ăt i reasu mel oradj udecat e de căt r e acest e su bcom i si iî n t erm ende o u lnă cuî ncep ereeda l dat al uări i deci zi ei . 15. I ndemni zar eade căt r e Român i a a per soan el orneu t r e car e au av ut de su f er i t pagu be p e e ti r t ori ul român esc ca rmare u anor u ă msu ri mi l i t areuat le de c ăt re u P t eri l e a l i at e. 16. I ndemni za rea pi erd eri l orsu f eri t e de că t recet ăţ en i i fiecă r eipărţ i pe t eri t ori ul ce l ei l al t e n î co nf orm i t at e cul eg i l e d e răzb oi sa u al t e m ăsu ri , avâ nduse nîved er e a fpt ul căacest e d au ne n u potfi rep arat e p ri n r est i t ui re sa u rei nt eg rare. 17. I ndemni zarea daunel orpri ci nui t e con t rardr ep t ul ui i nt ern aţ i on al ce t ăţ en i l or ci vi l i di n fiec are i n d ce l e două ţ ăripe t eri t ori ul ce l ei l al t e,î n vi aţ al or , să năt at eal or ,l i bert at e sa u ave r e,şiacea st aî n cu rsu l sa u î n aj unul r ăzb oi ul ui ( vor i fi ncl use nîacest e n idemni za ţ i i daunel e su f eri t e d e su puşi ir esp ect i vica aso ca i ţ iî n î nt rep ri nderi l e e xi st en t e pe a ce steeri t ori i ) . 18. St ab i l i reaşifixa r eadau nel ormen ţ i on at el a număru l pr eceden t de că t r e c omi si a men ţ i on at ăl anr . 14, şiî n acel ea şico ndi ţ i i . 19. Desp ăg ubi reade căt r e fiecare di n cel e dou ă St at e a ob i ect el orşi bunuri l orr echi zi ţ i onat epet eri t ori ulsăudel asupuşi icel ui l al tSt at . 2a 0. I ndem i z ar en a despă gu bi r ea de căt r eaGu n ul r om ân a prop ri et ri l or u mn su l ma işi em i graţ i d i n Dob r ogea , l e ver că r or bu nu rii mob i l i are au f ost con fiscat e şi vân dut e d e căt r e G uver n ( aceast ă d esp ăgu bi r e r t eb ui e să cu pri ndă d e asem en ea i p er deri l e su f eri t e d e u ni i prop ri et ari musu l man i care nu potben efi ci a de b unuri l e şi pr op ri et ăţ i l e or l, ca r e d eşi au f ost con fisca t e,nau f ost vân dut e) . 21. Sat i sf acer eade căt r e Guver nul r omân , cuexcepţ i a an umi t orpunct e, at ut ur or cer eri l or orm f ul at e d e că t r e G erm ani a, Aust roUnga ri a şiBul gari a,fie sep arat , fie n î ava nt aj ul cel or a p t ruPut eri Cen t r al e a l i at e. Domnul ui pr ez i den t alDel egaţ i eir omân e pen t ru pace.
Vă î nai nt ezacial ăt ur at , domnul e pr ezi den t , cereri l e Bul ga rei i cu ri p vi r e l a ch est i uni l e u jri di ce, pol i t i ceşieco nomi ce, pr ecu m şicu pri vi r el a gra ni ţ a Dobrogei . Cu t oa t ă st i ma preşed i nt el e del ega ţ i eibul ga r e( ss) D. To ncev Cerer i l e Bul ga rei i 1. Bul ga ra i pret i nde pen t ru n si et oat e co ndi ţ i i l e şiobl i ga ţ i i l ef orm ul at eî n cel e şasenct pu e de t că re pa rt ea ger man ă,cuab at ei r numaiî n acel e pu nct e unde a ces tl ucruest e d et erm i nat de d i f eri t e co ndi ţ i i de d rep t şisi t uaţ i i de a f pt . Se n îţ el ege de a l si ne căcel e ce ru t e n îf avo areaut P eri l or C en t ral e su nt r even di ca t e sp r e ol fosu l com un al put eri l or i n d Pact ul cel or a p t ru . 2. Bul ga ra i pr et i nde pen t rusi ne,de asem en ea , co ndi ţ i i l e şiob l i ga ţ i i l e st i pul at e d e p art eaaust r o-u nga ră î n punct el e 4 , 5, 6, 8, 12 şi13, cuabat eri numaiî n acel e p unct e u nde acest l ucruest e d et erm i nat de con di ţ i i de d rep t şi si t uaţ i i de f apt . 3. Î n af ară de acea st a, Bul ga ra i ar e urm ăt oa r el er even di că r: ia)Pl at a t ut uror rea ce l el or , vi t el or , mărf uri l or et c.Rec hi zi ţ i onat e s au l uat e c u si l a de a l pop ul aţ i e n îî nt r ea ga a p rt e ced at ă aDob roge i , con f ormpăci i prel i mi nar e. B) Desp ăgu bi r eacet ăţ en i l or bul ga r, iprecu m şia so cet iăţ i l or , bănci l oret c. Bul ga r e p en t rumărf uri l e ce l eau f ost l uat e şi reţ i nut e n î Român i aî n peri oa da 19 14 , 19 15şi19 16 . C) Emi grarea l i beră a bul ga rl i orr ezi den ţ iî n R omâni a şica r e vor săse st abi l ea scăî n Bul ga ra i . A) — Anex e,191 6191 8 d)Des pă gu bi r easu puşi l orbu l gar i pen t ru pagu bel e şipi er deri l e ceea l u f ost pri ci nui t e d e n ivazi ar omânea scădi n anul 1913. E) Acordu l pri vi nd pescu i t ul di nt r e Români a şiBul gari a nu a vr ei nt ra î n vi goar e. F) Obl i ga t i vi t at eaî nch ei eri i unui aco rdpen t rul i vrarea că t r e Bul ga ra ia uneica nt i t ăţ i de s ar e c ar e s ăi aco pereeces ni t ăţ i l e;aco r dul săseî nch ei e pen t ruo durat ă de 5 10 ani şisăpr evad ă st abi l i r eaan ual ă a pr eţ uri l or . î n ch ei er ea sem nar e a con com i t en cu Tr au a t tl de pace a unui acor d pen t ruG) con st ru i r ea uşi nui pod î nt r e R usci u c tşi Gi u rgi .u Şi sep arat : Gr ani ţ a Dob r og eist abi l i t ăî n punct ul I al Tratat ul ui de pace„ până l a Dunăr e” , se nt î i nde p ână n î braţ ul Chi l i a. 1 Urm ăt oru l pr oi ect de co nven ţ i e adi ţ i on al ăj uri di că , pr egă t i t di n vrem e şi cumul t ă gri j ă de d i st i nsu lj uri scon su l t dr . Kri ege, pen t rua fi i mpus a l pacea gen eral ă u tt ur or nvi înşi l or erm G ani einea ost f remi s od at ă cucer eri l e mai su s î nsem nat e.Români a af ăcu t ast f elsa f t eau a unui t r at at ca r e arămasl i t er ă moa rt ă,dar care rm ausă e fi mp i us cu ( adausu rişicut ăi et uri ) şiFr anţ ei , şi
Angl i ei ,şiI t al i eişit ut uroral i aţ i l orl or .E cazuldeaami nt icăsocot eal ade aca să u n se ot prveşt i e cucea i ndpi aţ ă.Rep r od uc aci ca ocu d men t proi ect ul l ui Kri eg e,sp ec i al i stu l . Tr aa ttsu pl i men t arger man or omânl a Tr aa tu tl de pace di nt r e Ger man i a, Aust r oUnagri a,Bul gari aşiTur ci a,pedeopart e,şiRomâni a,pedeal t ăpart e Capi t ol ul î nt âi Rel uarea rel aţ i i l or di pl omat i ceşico nsu l are. Art i co l ul 1. Rel aţ i i l e di pl omat i ceşico nsu l aredi nt repărţ i l e sem nat areal e t rat at ul ui vor r fi el uat e med i i at după r at i fica reaTrat at ul ui de p ace. Art i co l ul 2. La r el uarea rel aţ i i l orco nsu l are, fieca r e part e sem nat arăa t ra t at ul ui vaadmi t e c pnsu l i i ce l ei l al t e p ărţ iî n t oat e o l ca l i t ăţ i l e teri t ori ul ui să u, î n măsu r aî n ca r e n au exi st at dej aî nai nt e d e ă rzb oiexcep ţ i i pen t ruan umi t e părţ i al e eri tt ori ul ui , ex ce pţ i i ce şimen ţ i n va l abi l i t at eaşidupă ră zb oi f aţ ă de ori ce u p t ereerţ t ă. 1î n şed i nţ a Con si l i ul ui de Mi ni şt ridi n 25 f eb ru ari e nu sau di scu t at cereri l e u tr ci l or şi bul ga rl i or , dândul i senumai o su mar ă ci t i r e.Sa hot ărât ca Con si l i ul să el exa mi nez e n umaidupă ce ar s- fiaj uns a lo n îţ el eger e cu Ger man i a şi Aust r oUngari a. Fi eca r e part eî şir ezervă t udrep l , di n m ot i veceţ i n d e nece si t ăţ i de răzb oi , săadmi t ăî n anumi t e oca l l i t ăţ i con su l i ai cel ei l al t e p ărţ i numai după î nch ei erea păci i ge nera l e. Art i co l ul 3. Resp ect ândusepreved eri l e art i col ul ui 2, î nt re Rei ch ul Ger man şi Român i a u rmează să e n î fi ch ei at , cât se poa t e deeped r e,un acor d con su l ar pri vi nd admi t erea co nsu l i l or , prer og at i vel e ş i scu t i ri l e d e c are seucu br ă l ucrăt ori i con su l at el or r p ecu m şicom pet en ţ el e or l, după mod el ul acord uri l or con su l arench îei at e n î ul t i ma vr eme d e G er man i a cual t e S t at e. Până l aî nch ei erea acord ul ui con su l ar prevă zu tî n al i nea t ul 1, sem nat ari i t ra t at ul ui î şico nf eră , cu co ndi ţ i a rec i proc i t ăţ i i . — Î n cepri ve şe t pri vi l eg i i l e şisc ut i ri l ef uncţi onari l or co nsu l at el or şi co mpet en ţ el eul co n a r er –p r d ep t ulsem naţ i u i i ma f avo za t e. A rt i col 4su .l F i eca e a rt e n an t a răcel aei t r at ai t ul u iri va p l ăt i desp ăgu bi ri pen t rut oa t e d aunel e p ri ci nui t e n ît i mpul r ăzb oi ul ui , pe e tri t ori ul să u, de că t r e organ el e sa u pop ul aţ i a sa , pri n act e c on t rar e dr ep t ul ui i nt ern aţ i on al , f uncţi onari l or co nsu l arisa u cl ădi ri l or co nsu l at el or ce l ei l al t e părţ i , ori i nven t aru l ui acest ora .Î n ca zu l unor di vergen ţ e d e p ărer i st abi l i reacest a or dau ne i îva rev en i uneicom i si i mi xt e,ce arrm u a săfie con st i t ui t ă di n cât e u n r ep rezen t ant al fiecă r eipărţ i şiun pr eşed i nt e n eu t ru . Capi t ol ul al doi l ea Despă gu bi ri l e de r ăzb oi
Art i co l ul 1. Părţ i l e sem nat ar e al et rat at ul ui r en unţ ăr eci proc l a pl at a ch el t ui el i l or d e răzb oi , adi căa ch el t ui el i l or ă f cu t e de St at pen t ruducerea r ăzb oi ul ui . Art i col ul 2. Chel t ui el i l ef ăcu t e de Germ ani a di n f on duriprop ri i pen t ru l ucrări publ i ce nît eri t ori i l e rom âneşt i ocu pat e,vor r fi et urn at e d e R omâni aî n momen t ul eva cu ări i acest or eri tt ori i . Art i co l ul 3. Români ar en unţ ăl a pl at a daunel orpri ci nui t e pe t eri t ori ul eide opera ţ i uni l e d e ră zb oi ge rm ane,i ncl usi v o t at e rech i zi ţ i i l e ş i co nt ri buţ i i l e. Sumel e pl ăt i t e dej a de Ger man i a pen t ru pagu be de gen ul cel or men ţ i on at e n î al i neat ul 1 vor fi ret urnat e d e R omân i a,î n măsu ra n î car e el e n au f ost com pen sat e d i n f on duri al e S t at ul ui saupl ăt i t e cuban cn ot e n ou emi se al e B ăn ci i Gen er al e R omân e f ( oru l de em i t er e a a b ncn ot eor) l , men ţ i on at e n î art i co l ul 4. — Anex e, 1916 1918 Art i col ul 4. Români a vaî nl ocu i di n mi j l oa cepr op ri i ,î n decu rs de pat ru l uni după rat i ficar ea r at tau tl ui de p ace, ban cn ot ee l em i se e d B an ca e Gn er aă l Român ă( f oru l de em i t er e aban cn ot eor) l , di n ordi nul admi ni st raţ i eide o cu paţ i e, cuban cn ot e em i se dean B ca aţ Ni on al ă aRomân i eisaual t e mi j l oacee dpl at ă l eg al e ş i nu l e v a mai put eapune n î ci rcu l aţ i e,ast f elî ncâ t act i vel e ş i dep ozi t el e afl at e n î Ban ca ei Rch ul ui Ger man pen t ru aco per i r ea or l să evi d nă i l ber e.Pân ă l a n îl ocu i r e,ban cn ot ee l B ăn ci i Gen er ae l R omân e u rmează ar ecu fi noscu t e ca mi j l oa ce e d p l at ă egal l e;după rat i ficarea rat at t ul ui de p ace asem en eabancn ot e nu vormaifi em i se. Art i co l ul 5. Români aî i vadesp ăgu bi pe t oţ i germ an i i pen t rudau nel e cel eau f ost pri ci nui t e p e eri tt ori ul eide a cţi uni l e m i l i t are l e a u nei a di n put eri l e b el i ge ra nt e. Pr eved er eadi n al i nea t ul 1 seapl i căşil a daunel e su f eri t e de germ ani ca part i ci panţ i , şiî ndeo seb i caacţ i onari , ai unor n ît r ep ri nderi aflăt oar e pe t er i t ori ul Român i ei . Ea nu se ap l i căl a dau nel e su f er i t e d e ger man i camembri aif orţ el or mane. Art i co l ularm 6at .e ger Pen t ru st ab i l i readau nel orceurmează a fi despăgu bi t e con f orm art i co l ul ui 5, l a Bucu r eşt i se va î nt ru ni ,i med i at după r at i fica r eat rat at ul ui de pace, o co mi si e com pusădi n cât e ot r ei me e rp r ezen t anţ i ai cel or ou dă părţ i şi di n membri neu t ri ; pen t ru dese mnar ea m embri l or eu nt ri , pri nt r e car e a preşed i nt el ui , vafi so l i ci t at p r eşe di nt el e Par l amen t ul ui Con f ed eraţ i eiEl veţ i en e. Comi si a st abi l eşte pri nci pi i l e di ri gui t oareal e dec i zi i l or sa l e,el aborea zăde asem en ear egu l amen t ul de u lcrunecesa rî ndep l i ni ri i sa r ci ni l or sa l e şi hot ărâri l e a su pra proce deel or e du rm at î n acest sco p. Deci zi i l e sa l e su nt
ad op t at e n î su bcom i si i ,f orm ae t d i n cât e u n rep r ezen t an t alambel or ărţ p i şiun preşed i nt e n eu t ru . Sumel e st abi l i t e d u su bcom i si i su nt pl ăt i t e n îi nt erval de o l ună de a l adop t ar eadeci zi ei . Art i col ul 7. Român i aî i vadespă gu bi pe neu t ri pen t ru pagu bel e cau zat e acest ora pe e tri t ori ul eide o peraţ i uni l e mi l i t ar e germ ane şi ca r e su nt daune ce t reb ui e p l ăt i t e c onf orm pri nci pi i l or gen era l e a l e d rep t ul ui i nt ern aţ i onal . Capi t ol ul al t rei l ea Res t abi l i rea t ra t at el or de st at Art i co l ul 1 Tra t at el e,aco rd uri l e şiî nţ el eg eri l e ca reau o f stî n vi goare î nai nt eadecl araţi eide răzb oi î nt re ăp rţ i l e se mnat are l e a p rezen t ul ui t ratat , r ei nt ră i ar n î vi go are,su br ezerva unor r p eved eri mod i fica t oa r e a l e r t at at ul ui de pace şi al e p r ezen t ul ui t rat at su pl i men t ar , odat ă c u rat i fica rearat t at ul ui de pace, st ab i l i nduse că î n măsu ra î n caree el su nt ned en unţ ab i l e p en t ru o an umi t ă per i oa dă,acea st ă per i oa dă se r p el ungeşt e cudur at ar ăzb oi ul ui . Art i co l ul 2 Tra t at el e,aco rd uri l e şiî nţ el eg eri l el a ca repart i ci pă, î n a f ară de p ărţ i l e se mnat are l e a ra tt at ul ui , şiput eri t erţ e,rei nt ră nîvi go are nt î re cel e dou ă părţ i , su br ezer vaunor r p eved eri mod i ficat oa r e a l e r t at at ul ui de p ace şi al e p r ezen t ul ui t rat at anex ă. Preved erea di n art i co l ul 1 cupri vi re alpr el ungi rea duratei de va l abi l i t at e n u se p a l i căl a di f eri t el e ra tt at e d i nt re cel e d ouă părţ i l ega t e d e a sem en eat rat at e co l ect i ve. Art i co l ul 3 î n ce pri ve şe tt ra t at el e se para t e şico l ec t i vecu co nţ i nut pol i t i c, părţ i l e sem nat ar e a l e p rezen t ul ui t rat at î şirezervă r ep t ul dde al ua pozi ţ i e p ână după n îch ei ereaăci p i gen eral e. Art i co l ul 4 Părţ i l e sem nat ar e al et r at at ul ui vor î nch ei a câ t sepoa t e de rep ed e aco rd uripen t ruregl emen t area rel aţ i i l or o l r u jri di ce ,î n sp eci al î n cepri veşte drep t uri l e reci proce de a ut or şi prot ec ţ i a reci procă a brevet el or n i dust ri al e, precu m şiext rădar eaci rm i nal i l or şi al t e măsu ride a si st en ţ ăj uri di căî n prob l eme i nf racţ i on al e. Capi t ol ul al pat ru l eaRestab i l i rea drep t uri l or ci vi l e Art i co l ul 1 To at e ord i n d at etd e n ad i nnp i l eved se mn at ar e a l e t at a t u l u icetăţ pen t ru eri ori ul să ord i nel eep ort i vi că ru ora, a vâ dărţ î n ere starea der ră zb o i , en it a it cel ei l al t eu, părţ i au f ost su puşiunor eg rl emen t ărisp eci al e d e o rce i el fî n ce ri p veşt e drep t uri l e o l r ci vi l e l ( eg i de ră zb oi ) ,î şipi erdva l abi l i t at eaodat ă cu ra t i fica rea t rat at ul ui de p ace. Cet ăţ en i ai unei a di n pă rţ i l e sem nat ar e al et r at at ul ui su nt con si derat e şi ace l e p erso ane u jri di cesa u so cet iăţ i ca reşiau se di ul pe e tri t ori ul părţ i i r esp ect i ve. De a sem en ea , vor a fisi mi l aţ i cet ăţ en i l or n u ei a d i n părţ i acel e perso ane u jri di ce işso cet iăţ i ca re u n şiau se di ul pe eri tt ori ul părţ i i resp ec t i ve,
î n măsu raî n ca re e ela u f ostsu puse , pe teri t ori ul ce l ei l al t e p ărţ i , di sp ozi ţ i i l or val abi l epent rucet ăţ eni ipri meipărţ i . Art i co l ul 2 Asu prar aport uri l orde ob l i ga ţ i e di n domen i ul drept ul ui ci vi l care au f ost prej udi ci at e p ri n l egi l e d e ă rzbo i , sa con ven i t după cu m urm ează : — Anex e, 1916 1918 Şi Raport uri l e de obl i ga ţ i e serest abi l es c,dacădi n preved eri l e art i co l el or 26 nu rezu l t ă al t f el . St i pul aţ i a di n § 1. Nu î mpi ed i căcaprob l ema i nfluen ţ eiexer ci t at e de si t uaţ i a crea t ă de ră zb oi , asu pra ra port uri l or d e o bl i ga ţ i e,î n sp eci al i mposi bi l i t at eaî ndep l i ni ri i obl i ga ţ i i l or d at ori t ă di ficu l t ăţ i l or d et ra nsp ortsa u i nt erd i cţ i i l or com erci al e,săfie a preci at ă pe eri tt ori ul fiecă rei părţ i sem nat are a t ra t at ul ui î n f uncţi e de l eg i l e v al abi l e aco l o pen t rut oţ il ocu i t ori iţ ări i . Î n aces t co nt ex t membri i cel ei l al t e părţ i , ca reau f ostî mpi ed i ca ţ iî n î ndep l i ni rea obl i ga ţ i i l or d e măsu ri l e a ces t eipărţ i , nu vo r fit rataţ i mai nef avo rab i l decâ t cetăţ en i i prop ri ul ui St at ,î mpi ed i ca ţ i şieide măsu ri l e acest ui a. I ar ace l a ca r e af ostmp î i ed i ca t de răzb oil aî ndep l i ni r eal at erm en a uneiob l i ga ţ i i , sănu fie o bl i ga t săpl ăt ea scăpen t rudaunel e rez ul t at e d i n aceasta. Cr ea nţ el e a că r orpl at ă a put ut fi r ef uzat ăî n t i mpul răzb ou il ui dat ori t ă l eg i l or d e răzb oi , nu t reb ui e p l ăt i t e n îai nt e de t recerea at rei l uni de a l r at i fica r eat rat at ul ui de p ace. Acest ora l i se va apl i cao dob ândă de ci ncil a su t ă pe a n, î ncep ând cusca den ţ ai ni ţ i al ă, pen t rudurat a răzb ou il ui şicel e r t eil uni urm ăt oa re,f ără a se i n ţ e sea ma de morat ori i ; până l a scad en ţ ai ni ţ i al ă se oa pt e cere n eve t ual pl at a dob ânzi l or a st bi l i t e pri n co nt ract . Lacam bi i sau ecu cri , pr ez en t are a pen t ru pl at ă pr ecu m şiprot est area pen t runep l at ă vaavea l oc nîcu rsu l cel eide apat ra l uni după r at i fica r ea t rat at ul ui de p ace. Pen t ru i ch li darea cre anţ el or şia al t or obl i ga ţ i i de drep t ci vi l , aso ca i ţ i i l e de prot ecţ i e a cred i t ori l or en pt ruurm ări rea pr et en ţ i i l or p ersoa nel or n at ural e şi j uri di ceafil i at el or ,asoci aţ i ir ecunoscut edeSt at ,t r ebui er ecunoscut eşiadmi se r eci pA r oc ca î mp ern i ci ţ i ai acest ora. rt i co l ul 3 ut I med i atdupă rat i ficare at rat au tl ui de pace, fiecar e part e sem nat ară a ace su ti a vareî nce pe p l at a obl i ga ţ i i l or sa l e,î n sp ec i al a dat ori i l or p ubl i ce , că t re ce t ăţ en i i ce l ei l al t e p ărţ i ; obl i ga ţ i i l e d ev en i t e s ca den t e n îai nt eara t i fică ri ivo r fi pl ăt i t eî n i nt erva l de tr eil uni după rat i fica re. Acest e pr eved eri nuşigă sesc apl i ca r eal a asem en eacrean ţ e ca r e a u t r ecu t asu pra cet ăţ en i l or cel ei l al t e p ărţ i ab i a d upă sem nar ea r at tau tl ui de pa ce. Ambel e părţ i su nt de acord căact i vel e şidep ozi t el e Bănci i Naţ i on al ea Român i eiexi st en t e a l D eu t sc he R ei chsb an k r ămânca am an et– cumenţ i ner ea
di sp ozi ţ i i l or ce l e p ri vesc şiexc l uzâ ndusepre t en ţ i i l e d e d esp ăgu bi r e –pen t ru garan t ar ea at dori eipubl i ce a om Râni eif aţ ă d e su puşi i germ an i , pen t ruo dur at ă d e ci ncian i ,i ar da că om R ân i a răm ân e n îr est an ţ ă cuo a ră t,pen t ruo dur at ă de zece ni ,a acest e a ct i ve şi dep ozi t e p ut ând fi f ol osi t e n î ca z d e n evoi e şi l ar ăscu mpăr ar ea n uor nt î r egi cu poan e d e d ob ân ziscad en t e şi a u norpi ese detaşate. Art i co l ul 4 Drep t uri l e de aut or şibreve t el ei ndustri al e,co nce si i l e şipri vi l eg i i l e, precu m şial t e p r et en ţ i i si mi l ar e p e b azăde d rep t publ i c,ca r e u fseseră prej udi ci at e p ri n l eg i l e d e ră zb oi , vo r firest abi l i t e,î n măsu ra nîca re i n d art i co l ul 6 nu rezu l t ă al t f el . Fi eca r e part e sem nat arăa t rat at ul ui vaaco rdacet ăţ en i l orcel ei l al t e părţ i –car edi ncauzarăzboi ul uiaupi er dutunt ermenpr evăzutpent ru î nt rep ri ndereanei u acţ i uni neces are ob ţ i neri i sa u prel ungi ri i unui br evet i ndust ri al – u n răga z de cel puţ i n un an după rat i fica r ea r at tat ul ui de p ace pen t ruef ect uar eaacţ i uni ir esp ect i ve, f ără apr ej udi ci a dr ep t uril ega l e d obândi t e de e trţ i . Drep t uri l e rezu l t at e d i n brevet e n idust ri al e a l e c eă tţ en i l or u nei a di n părţ i sănuşipi ard ă va l abi l i t at eape eri tt ori ul ce l ei l al t e p ărţ i di n ca uza neex erc i t ări il or . Art i co l ul 5 Te rm en el e de prescri pţ i e a drep t uri l or pe t eri t ori ul fiecă rei părţ i sănu ex pi re aţ f ă de ce t ăţ en i i cel ei l al t e p ărţ i– n î ca zu lî n ca re u n exp i raser ăî ncă nîmomen t ul i zbu cn i ri i răzb oi ul ui – maidevr eme d ecât l a u n an după rat i fica r eat r at at ul ui de p ace. Acel aşil ucruest e va l abi l pen t rut erm en el e de p rezen t ar e acu poa nel or e dd ob ân zişia cu poa nel or e dp art i ci paţ i e a l benefici i ,pr ecum şipent ruhârt i i l edeval oar et rasel al ot eri esaudeveni t e pl ăt i bi l e n î al t mod. Art i co l ul 6 Act i vi t at eaf oru ri l or ca res-au up oc at , pe bazal eg i l or de r ăzb oi , de su praveg herea, păst rar ea , admi ni st rar ea a s u l i ch i dar ea n u or ob i ect e de aver e sa u de p ri mi r eaunor l ă pţ i , urm ează săfie i l ch i dat e – ără f se eza a l preved eri l e art i co l ul ui 7 şial e art i co l ul ui 1 di n Capi t ol ul al ci nci l ea– p otri vi t urm ăt oa or ri p ne ci p i i : aver —rel Ob i ect el d e e su pravegh eat e,păst rat e sa u ad mi ni st rat et r eb ui e red at e n eî nt ârzi at ,l a cerere, ce l ui î ndrep t ăţ i t până l a prel uareaedcă t re î ndrep t ăţ i t ,t reb ui e ve ghea tl a prot ej area i nt eres el or sa l e. §2 . Pr eved eri l e di n § 1. Nu r t eb ui e săaducăat i nger e unordr ep t uri j ust i ficat eal eunorpersoanet erţ e.Pl ăţ isaual t epr est ărial eunuicr edi t or ,l uat e î n pri mi r e d e că t r e o f ru ri l e men ţ i on at e a lî ncep ut ul acest ui art i co l sa u di n i ni ţ i at i val or ,t reb ui e s ă ai bă pe t eri t ori ul ambel or p ărţ i ace l aşief ec t caşicu m l e-ar l u fi at î n pri mi re cred i t oru lî nsu şi . — Anex e, 1916 1918
Di sp ozi ţ i i de drep t ci vi l dat e de f oru ri l e men ţ i onat e,sa u d i n n i i ţ i at i val or , sauf aţ ă de el e,rămân î n vi go are cu ef ect pen t ruambel e p ărţ i . Asu praact i vi t ăţ i if oru ri l or men ţ i onat el aî ncep ut ul aces t ui art i co l , î ndeo se bi asu prai nt ră rl i or şi i eş i ri l or ,t reb ui e dat e neî nt ârzi at ,l a ce rere, i nf orm aţ i i ce l ui î ndrep t ăţ i t . Pr et en ţ i i l e de desp ăgu bi r ef aţ ă de act i vi t at eaacest orf oru ri , sa u d i n cau za acţ i uni l or nt î r ep ri nse i n d di sp ozi ţ i al or , potfi sa t i sf ăcu t e n umai co nf orm preved eri l or d i n Capi t ol ul al ci nci l ea , art i co l ul 1. Art i co l ul 7 Prop ri et ăţ i l ef unci aresa u d rep t uri l el a o prop ri et at ef unci ară, pri vi l egi i mi ni erer ecu p m şidr ep t uri l e d e ol fos i nţ ă şiex pl oa t ar e aunor prop ri etăţi f unci are, î nt rep ri nderi sa u part i ci paţ i il aoî nt rep ri ndere, î n sp ec i al acţ i uni l e,ca r e a u f ostnst î răi nat e n î urm al egi l or d e răzb oi sa u l uat e cuf orţ a de l a cei î ndr ep t ăţ i ţ i , vor r fi ed at e a cest ora ,î n urm a uneicereri cet r eb ui e prezen t at ăî n i nt erval de u n an după r at i ficarea t rat au tl ui de p ace, con t r a rest i t ui ri i eve nt ual el or a va nt aj e rezu l t at e di n î nst răi nare sa u pri va re, l i ber e d ori ce r d ep t uridobândi t e n ît r e i t mp de e trţ i . Capi t ol ul al ci nci l eaDesp ăgu bi ripen t rudaune ci vi l e Art i col ul 1 Cet ăţ ea nul unei a di n părţ i l e sem nat ar e al et r at at ul ui ca r ea av ut de s uport at pagu be pe t eri t ori ul ce l ei l al t e părţ i dat ori t ăl eg i l or d e răzb oi , pri n pri varea t em sa porar ă saudefi ni t i vă e d d rep t uride a ut or , dr ep t uri rezu l t at e d i n brevet el e n idust ri al e,co nces i uni , pri vi l eg i i şial t e a sem en ea , sa u pri n su pravegh er e,l uarea n p îăst rare, ad mi ni st rarea usa î nst răi nar eaunor ob i ect e d e avere, t r eb ui e d esp ăgu bi t e d e căt r e p art ear esp ect i vă nîmod cor espu nzăt or ,î n măsu ra n î car e p agu ba n u est e e rp arat ă p ri n r eaşezar ea nî sta rea i ni ţ i al ă. Art i col ul 2 Fi eca r e part e sem nat ară a t rat at ul ui î i vadesp ăgu bi pe cetă ţ en i i ci vi l i ai ce l ei l al t e p ărţ i pen t rut oat e d aunel e p ri ci nui t e a ce so t rape t eri t ori ul eiî n t i mpul răzb oi ul ui sa u î n aj unul i zb ucn i ri i ace su ti a de că t re orga nel e s al e d e stat sa u de că t re o p pul aţ i e,daune p ri ci nui t e v i eţ i i , să năt ăţ i i , l i bert ăţ i i sa u averi il or p rn iî ncă l ca rea drep t ul ui i nt ern aţ i onal . Aces t e preved eri se i că cu pri vi re dcţi auo n el u eri t e d e c e ă tţ en ia aa mb o r teri p ărţ i î nlca l i t at e de a pp al rt i ci pşi anţ i ,î n sp ec i aa lla n ae ri ,s af i î n t rep ri nd eri l ori fl t eel p e t ori u cel ei l al t e părţi . Art i col ul 3 Dau nel e ceurmează a fi despă gu bi t e con f ormart i col el or1 şi2 vorfist abi l i t edecăt r ecomi si adesemnat ăî nart i col ul6di nCapi t ol ulaldoi l ea, co nf ormcri t eri i l or p r eci za t e a co l o,urm ând a fi pl ăt i t e n îi nt erva l de o ul nă de a l sta bi l i re a l or . Art i co l ul 4 Fi eca r e part e sem nat arăa t rat at ul ui vapl ăt i neî nt ârz i at , dacă ace stucru l naf ostncă î f ăcu t , obi ec t el e recl amat e de cetăţ en i i ce l ei l al t e părţ i pe eri tt ori ul să u, de a l easa u de a l al i aţ i i să i .
Capi t ol ul al şa se l eaSch i mbul de pri zo ni eri şide i nt ern aţ i ci vi l i Art i co l ul 1 Cu pri vi r el a sch i mbul r eci proc de pri zon i eri sei au următ oar el e măsu ri : Pri zo ni eri i de ră zb oi l uaţ i reci proc vo rfi ă l sa ţ iî napoi î n p at ri al or ,î n măsu ra n î care n ei u vor dori , cucon si mţ ămân t ul ţ ări iî n care se ăl afl u aţ i , să r ămână pe e tri t ori ul acest ei a sa u săpl ecen î al t ăţ ară. Sch i mbul aflat dej aî n cu rs al pri zon i eri l ori napţ i de servi ci u va fi ef ect uat câ t mai acc eera l t posi bi l . Sch i mbul ce l orl al ţ i pri zo ni eri de răzb oi vaavea l oc câ t maicu rân d, î n i nt erv al e ce rmează u mai a fi pr eci zat e. §2 . La el i bera re, pri zo ni eri i de răzb oi pri mes c di n p art eaţ ări i ca rei a ca pt urat pr op ri et at eal or a p rt i cu l ară ce elu fsese uat l ă de a cea st ăţ ară, precu m şipart eaî ncă ep nl ăt i t ă sa u neca l cu l at ă acâ şi t gu l ui l or i n d muncă ; acea st ă ob l i ga ţ i e n u se ref erăa l docu men t e cuca r act er i m l i t ar . Chel t ui el i l e fiec ărei părţ i pen t ru ri p zo ni eri i cetă ţ en i ai ce l ei l al t e părţ i se vorcal cul aî nf el ulurmăt or:î nGermani aseval uacabazăocompensaţ i e med i e d e 2 . 000 mărc i pen t ru fiecar e p ri zon i erde ă rzb oiavân dr an g d e ofi ţ erşi de 1 . 000 măr cipen t rufiecare i n cei dl al ţ i pri zon i eri ;î n Români a co mpen saţ i a med i e va fi de 2 . 500 l eipen t ru fiecar e p ri zon i erde ă rzb oiavân d ran g d e ofi ţ erşi de 1 . 250 I eipen t rufieca re i n d cei l al ţ i pri zon i eri ,î n su me p arţ i al e p en t rucâ t e 10. 000 pri zon i eri de ă rzbo i , şian ume d e fi ecare at ădî n i nt erval de o săp t ămân ă d upă el i ber are a or l. Chel t ui el i l e pen t rupri zo ni eri i dece daţ iî n pri zo ni era t şipen t rucei el i beraţ iî ncăî n t i mpul răzb ou il ui vor ca fil cu l at e sep arat , şianume u lânduse cabază uj măt at easu mel or i st pul at e n î al i neat ul 1. Pl at a se ace f med ii at după prezen t ar eaşir ecu noa şt reaca l cu l ul ui ,l a nevoi e cuamân ar eacazu ri l or ceai m nece si t ă cl ari fica re. §4 . O com i si ef orm at ă di n cât et reir ep r ezen t anţ i aifiecă r eipărţ i seva î nt ru ni l a…, i med i at după rat i fica r eat rat at ul ui de p ace, sp r e ast abi l i amănu nt el e — Anexe , 19161918 279 sc hi mbul ui ,î n speci alper i oad el e de t i mp men ţ i on esu n î § 1 . ,ea al i n ea t ul 2 ,f r aza 2con pven r ecu m ul t ransp ort ări iî n pat ri e, şisp r eat a pr avegh execu t ar ea cel or, i t e.şimod Art i co l ul 2 C u p ri vi rel aî nt oarcerea n p at î ri e a cetă ţ en i l or ci vi l i ai ce l or dou ă p ărţ i se au i următ oare l e măsu ri : Cet ăţ en i i ci vi l i ai ce l or două părţ i ,i nt ern aţ i sa u d ep ort aţ i , vo rfi t ran sp ort aţ i cât mair ep ed e a casă f ărăl at pă,î n măsu ra î n car e n u dor esc să r ămân ă,cuacordu lţ ări iî n care se ă afl p en t rumomen t , pe eri tt ori ul acest ei a sa u săpl ecen î al t ăţ ar ă.
Comi si a men ţ i on at ăî n art i col ul 1, § 4, urmează săr egl emen t ez e amăn unt el e r t ansp ort ări iî n pat ri e şi săsu pravegh eze execu t area cel or con ven i t e. Cet ăţ en i i unei a di n părţ i , ca r el ai zb ucn i r earăzb oi ul ui î şiave au e rşed i nţ a pe eri tt ori ul ce l ei l al t e p ărţ i sa u avea u aco l o ofil i al ăi ndust ri al ă sa u co merci al ă dar nu se fl a au î n acel t eri t ori u, se ot pî nt oa rceco a l o, i med i at ce ea cl al t ă part e nu se m aiafl ă n î st are de războ i .Î nt oa rcer eapoa t e firef uzat ă numaidi n mot i ve ce i n ţ de secu ri t at eai nt ern ă sa u ext ern ă a St at ul ui . Ca docu men tj ust i ficat i v est e su fici en t un paşa port com pl ect atde aut ori t ăţ i l e ă ţri i de o rgi ine,potr i vi t că ru i a deţ i năt oru l docu men t ul ui f acepart e di n per soan el e d esem nat e n î al i neat ul 1; nu est e n ecesar ă vi za e p p aşa port . Art i co l ul 3 Cet ăţ en i i fiecă r eipărţ i sem nat ar eat rat at ul ui nu t r eb ui e ob l i ga ţ i să pl ăt ea scăpe eri tt ori ul ce l ui l al t St at – p en t rut i mpul î n ca re nt î rep ri nderea l or i ndust ri al ă saucom ec ral iă naf uncţ i on atacol o sa u einau dep us n i cio act i vi t at e a ducă t oar e d e ven i t , di n ca uza ră zb oi ul ui . — Ni ciun f elde con t ri buţ i i ,i mpozi t e sa u t axepen t ruî nt r ep ri nderea i ndust ri al ă s au com ec ra i l ă sa u al t ă a ct i vi t at e a ducă t oa r e d e ven i t . Sumel e ca r e, con f ormacest ui art i col , nu su nt dat orat e d ar au f ost dej a n îca sa t e,vor fi rest i t ui t e n îi nt erva l de şa se ul ni de a l rati fica rea t ratat ul ui de p ace. Pr eved eri l e al i nea t ul ui 1 seapl i căî n m od co resp unză t or şil a so cet iăţ i l e co merci al e s au de a l tf ell a ca re su nt part i ci panţ i cet ăţ en i i unei a di n părţ i ca so ceta i ri , acţi onarisa u î n al tf elşia că ro r a cti vi t at e a si sta t pe teri t ori ul cel ei l al t e părţ i di n ca uzarăzb oi ul ui . Art i col ul 4 Fi eca r e part e sem nat ară a t rat at ul ui seob l i găsăr esp ect e şi săî ngri j ea scămorm i nt el e a flat e p e e tri t ori ul eial e membri l or orţ fel or rm a at e ca şial e c eo l rl al ţ i ce t ăţ en i ai ce l ei l al t e p ărţ i dec ed aţ iî n t i mpul i nt ern ări i sa u dep ort ări i ;î nsă rci naţ i ai ace sei t părţ i sepot ng îri j i , de asem en ea ,î n î nţ el eg ere cuaut ori t ăţ i l e ă ţri i ga zd ă, de n îgri j i rea şiî mpod ob i r eaco r esp unză t oar e a morm i nt el or . Pr ob l emel e de am ăn unt l egat e dengri îj i r ea m orm i nt el orurmează săco n i t u i e b i ect ul un uiA a co r dţ u t eri o r . Cst ap i t o l ulo a l şa pt el ea si st en al rep a t ri aţ i l or Art i co l ul 1 Cet ăţ en i l orfiecă r eipărţ i sem nat ar eat rat at ul ui ca reşiau ori gi neaî n t eri t ori ul ce l ei l al t e p ărţ i , săl i seaco rd e i t mp de zec e a ni după rati fica rea t rat at ul ui de p ace i b l ert at eade ase rep at ri aî n ţ ar a de o rgi ină, cu con si mţ ământ ul părţ i i resp ect i ve. Persoa nel eî ndr ep t ăţ i t e a serep at ri a săpri mea scăl a cerer e el i berarea di n uni uneapol i t i căst at aă l di n care ăcu f ser ă part e.Să nu l e fi e mp îi ed i cat sau
î ngreu nat î n vr eu n f elcon t act ul î n scri s s au ver bal cur ep rezen t anţ i i di pl omat i cişico nsu l ariai ţ ări i de o rg i i nă. Art i co l ul 2 Ceiceser ep at ri azăsăpri mea scădi n part eaţ ări i de r eşed i nţ ăo desp ăgu bi r e ech i t abi l ă pen t rumăsu ri l e d i scri mi nat ori i ce ilsau apl i ca tî n t i mpul r ăzb ou il ui di n ca uzaori gi ni il or; de a sem en ea , eisănu su f er e n i ciun f el de d ezava nt aj e mat eri al e d e p e u rm a ex er ct i ări i dr ep t ul ui de e rp at ri er e.Să fi e aut ori za ţ i aşil i ch i da ave rea şisăi a cueico nt rava l oa r eaacest ei a, precu m şi cel el al t e b unurimob i l e p e ca r e e l d eţ i n; de a sem en ea ,l i se ă d pos i bi l i t at easă şi r ezi l i eze n co t ract el e d e a r en dă r esp ect ând un preavi z d e şa se ul ni ,f ără cacel ce dă î n ar en dă săpoa t ă ri di capr et en ţ i i de d esp ăg ubi r e d i n cau za esf d aceri i î nai nt e d e e tm rena con t ract ul ui de aren dă. Capi t ol ul al op t ul eaAmni st i a Art i col ul 1 Fi eca r e part e sem nat ară a t rat at ul ui acord ă cet ăţ en i l or cel ei l al t e părţ ii mpuni t at e co nf orm cri t eri i l or p reci za t e mai j os. §1 i eca F repart e aco rd ă pri zo ni eri l or de răzb oi cetăţ en i ai cel ei l al t e părţ i i mpuni t at e d ep l i nă p en t rut oa t e ac t el e com i se e d ei ca re su nt sa ci ţ on abi l e j uri di csaudi sci pl i nar . §2 i ec Farepart e aco rd ă cetă ţ en i l or ci vi l i ai ce l ei l al t e părţ i ,i nt ern aţ i sa u dep ort aţ iî n t i mpul răzb ou il ui ,i mpuni t at e d ep l i nă pen t rut oa t e a ct el e sa nc— Anexe, 19161918 ţ i on ab i l ej uri di c sau i sci dpl i nar , com i sede eiî n t i mpul i nt ern ări i sa u dep ort ări i . §3Fi ecare part e sem nat ară at rat at ul ui aco r dă i mpuni t at e dep l i nă t ut uror cetăţ en i l or cel ei l al t e părţ i pen t rut oat ei nf rac ţ i uni l e c omi seî n f av oarea acest ui a şipen t ruî ncă l ca rea l eg i l or ex cep ţ i on al e apl i ca t e n î def avo area st răi ni l or di n t abăra d a versă . §4I mpuni t at eapr evăzu t ăî n § 13 nu se ref er ăl a acţ i uni san cţ i on abi l e ce vor fi com i se u d pă rat i ficarea r at at ul ui de p ace. Art i co l ul 2 Părţ i l e sem nat ar e al et rat at ul ui aco r dă i mpuni t at e prop ri i l or l or cetă ţ en i , pot ri vi t urm ăt oarel or cri t eri i : ecare part aco dl ă mp uu na i t a t en dep l i nă ce mem b l or f orţ el ora sal arm at e§1 n îFi ce ri pveşt ee m unr ci ei ef ect t e î t i mp rau eri pri zon i eri ie cel ei l al t e părţ i . Ace l aşil ucruestel ab va i l şipen t rucetă ţ en i i ci vi l i ai ambel or p ărţ iî n ce pri veşt e munci l e ex ecu t at e n ît i mpul i nt ern ări i sa u dep ort ări il or . §2Român i a aco r dă dep l i nă i mpuni t at e cet ăţ en i l orsăi pen t ru co mport amen t ul l or ol pi t i c sa u cel mi l i t ar , baza t pe mot i ve ol pi t i ce, di n t i mpul r ăzb oi ul ui . Art i co l ul 3
Pot rvi it art i col el or1 şi2 acord ândusei mpuni t at e,nu vor fi porn i t e noi acţ i uni pen al e,acţ i uni l e p en al e n î cu rs vor fisp en su dat e a i r ped ep sel e d ej a dat e n u vor fi execu t at e. Pri zon i eri i de răzb oiafl aţ iî n det en ţ i e pen t ruan ch et ă sau con damnaţ i pen t ru cr i mă d e ă rzb oisaut răd are de pa t ri e,pen t ruomuci der e cu premed i t are,j af , şa nt ajt âl hăr esc, pr ovo ca r e p r emed i t at ă de n icen di i sa u cri me î mpot rva i morav uri l or , potfi men ţ i nuţ iî n det en ţ i e p ână l a el i berarea l or , ca r e urm ea ză să ai bă oc l e d p r ef eri nţ ă cupri l ej ul pri mul ui sch i mb de p ri zon i eri apţ i de servi ci u. Germ an i aî şir ezer văde a sem en eadr ep t ul , pân ă alî nch ei er eapăci i ge nera l e,săi a măsu risp eci al e n ece sa re nt i erese l or secu ri t ăţ i i sa l e mi l i t are aţ f ă de p er soan el e că r orae la cor dă i mpuni t at e. Persoa nel e că r ora l i seacord ăi mpuni t at e pr ecu m şif ami l i i l el ornu t reb ui e s ă su f erei ci n al t e el furide prej udi ci ij uri di ce; dacăace stl ucrus-a prod us d ej a, el e r teb ui e rep useî n si t uaţ i ai ni ţ i al ă. Capi t ol ul al nou ăl ea Trat ar eami j l oa cel orde t ran sp ortfluvi al şial al t ormi j l oa cede t ran sp ort aj unse î n mâna du şmanu l ui Art i co l ul 1 Mi j l oacel e de t r ansp ortfluvi al aparţ i nând cet ăţ en i l orunei a di n părţ i şi aj unse nîmâi ni l e ce l ei l al t e p ărţ i săfie n îapoi at e,i ar d acăel e n u mai ex i st ă, să fie p l ăt i t e n î bani ; pen t ruperi oa da de a ll uar eaî n st ăpâni re ami j l ocu l ui de t ransp ort până l a ret r oce dar easa u pl at a saî n bani , se vor l ăt ipdesp ăgu bi ri . Preved eri l e al i nea t ul ui 1 seapl i căşimi j l oace l or de t ran sp ortfluvi al al e St at ul ui af ect at e r t aficu l ui de mărf urial e u nei a di n părţ i , mi j l oa ce e dr t ansp ort ca re, l ai zb ucn i rea răzb oi ul ui , seaflau pe teri t ori ul cel ei l al t e p ărţ i , precu m şi mi j l oacel or e dr t ansp ortfluvi al î nch i ri at e n emi j l oc i t sa u mi j l oc i t de u na di n părţ i saude cet ăţ en i i acest ei aî n ved er eaunui asem en eat rafi c. Chel t ui el i l e pen t ruscoa t er eal a su pr af aţ ă şipuner eaî n f uncţ i une a mi j l oa cel or e dr t ansp ort fluvi al scu f undat e,de el ful cel or e mn ţ i on at e n î al i nea t el e 1şi2, vor su fi port at e d e a ceapart e n îi nt eresu l că r ei aaf ostăcu ft ă sc uf und e a. Aar rt i col ul 2 Vasel e com ec ra i l e al e unei a di n părţ i l e sem nat are al e t ra t at ul ui ca re se flau a ,l ai zb ucn i rea răz boi ul ui ,î nt r un portal ce l ei l al t e p ărţ i , precu m şiî ncă r că t ura or l , vor t fi rat at e co nf ormpreved eri l or rt ai co l ul ui 1, pen t rumi j l oa cel e d e r t ansp ort fluvi al . Art i co l ul 3 Mat eri al ul f erov i ar ru l ant prop ri et at e a unei a di n părţ i l e sem nat ar e at r at at ul ui sa u a cet ăţ en i l or cest a ei a, ca r e a li zb ucn i rea răzb oi ul ui s-afla a t pe e tri t ori ul ce l ei l al t e p ărţ i , vafi rest i t ui t sa u, dacăaces tl ucrunu est e posi bi l , pl ăt i t n î bani . Art i co l ul 4
I med i at după rat i fica reat rat at ul ui de pace, sevaî nt ru ni l a Bucu r eşt i ,î n veder eaduceri il aî ndepl i ni r eaprevederi l ordi nart i col el e13,ocomi si e com pusă i d cât n e u n r ep r ezen t ant alfiecărei părţ i şiun preşed i nt e n eu t ru ; pen t rudesem nar eapreşed i nt el ui neu t ruvafi sol i ci t at r p eşed i nt el e Par l amen t ul ui Con f ed erat eiEl veţ i en e. Comi si at r eb ui e săhot ărască î n sp eci al î n pr ob l ema dacă, î n fiecare caz î n part e,ex i st ă co ndi ţ i i de rest i t ui re sa u î nl ocu i re a i j m l ocu l ui de ran t sp ortsa u est e n eces ară l a pt a n î bani şisăst abi l ea scăvol umul su mel or pl ăt i bi l e,şi an ume n î val ut aţ ări i pri mi t oa r e.Sumel e r t eb ui escuse, p î n i nt erval de ol ună după st abi l i rea l or ,l a di sp ozi ţ i a Guvern ul ui St at ul ui resp ec t i v,î n co nt ul cel or î ndrep tă ţ i ţ il a el e. — Anex e, 1916 1918 Capi t ol ul al zecel eaPar oh i i şişco l i germ ane Art i col ul 1 Par oh i i l e şişco l i l e germ ane di n Români at r eb ui esc r ecu nos cu t e a co l o caex i st en t e d e d r ep t şiadmi se nîf aţ a u jst i ţ i eipen t ru apărarea dr ep t uri l or or; l el e p otde a sem en eaach i zi ţ i on a pr opri et ăţ if unci are, pen t ruex t i nderea neces ară el ţ uri l or or l. Art i co l ul 2 Paroh i i l e şişco l i l e men ţ i onat eî n art i co l ul 1 vo r păst rat oat e drep t uri l e ce l e u fseser ă acorda t e n îai nt e d e ă rzbo i de că t re p art ear omân ă;el e n u vor fi t rat at e mai nef avo rab i l decâ ti nst i t uţ i i l e rom âneşt i ni ciî n domen i ul fisca l . Şco l i l or ge rm ane l i sevaaco rd a drep t ul de a hotărî potr i vi t apreci eri il or î n pr ob l eme d e a dmi ni st raţ i e,de n umi re a co nducă t ori l or şcol i l or şi a co rpu l ui di dact i c germ an , pr ecu m şiî n pr ob l ema pl an uri l or e dn îvăţ ămân t şia al t or ch est i uni cuca ract er i d dact i c. Art i co l ul 3 To at e drep t uri l e şipri vi l eg i i l e aco rd at e unor put eri t erţ e sa u cetăţ en i l or a ces t oraî n cepri veşte nfii nţ î area ,î nt reţ i nerea şii mpozi t area paroh i i l or sa u şc ol i l or şi i nst i t uţ i i l or d e n îvă ţ ământ de o rce i f el ,l i sevo r cu ven i î n modfir esc şiGerm ani eişicet ăţ en i l or . ei Î n acest t con ex t ,t oa t e co nces i i l e aco rdat e u neicon f esi uni t r eb ui e să fie val ab i l e n î aceea şimăsu ră şipen t ru t oat e ce l el al t e es i un i . Art i col ulco 4nf R om ân i a seob l i găsăr ed eapar oh i i l orgerm ane şişcol i l or germ ane o ta t e va l ori l e ce l e u fseseră uat elsa u, dacăacest l ucrunu est e p osi bi l , săl e n îl oc ui ască . Capi t ol ul al unsp r ezece l eaDi sp ozi ţ i i final e Art i co l ul 1 Pr ezen t ul t rat at su pl i men t ar , ca reco nst i t ui e part ei nt eg ran t ă di n Trat at ul de p ace, va firat i ficat i ar docu men t el e d e a ri t ficare vor fi sch i mbat e od at ă cudocu men t el e d e r ai t ficar e a l e Trat at ul ui de p ace. Art i co l ul 2
Trat at ul su pl i men t ar i nt r ăî n vi goa r e od at ă cu Tr at au tl de pace, dacăî n acest a nu se i sp d une a l t f el . Pen t rucom pl ect areat rat at ul ui su pl i men t ar ,î n sp eci al pen t ruî nch ei er ea aco rd uri l or u l t eri oare revă p zu t e n î aces t a, se vo r n î t ru ni l a Berl i n, î n i nt erva l de pat rul uni după ra t i fica re, r ep rezen t anţ i ai părţ i l or sem nat ar e a l e rat t at ul ui . Cu acest pri l ejurm ea ză să fie e rg l emen t at ă şiapl i ca rear eved p eri l or t r at at ul ui su pl i men t ar a l co l on i i l e p (r ot ect orat el e? ) germ ane. Pen t rucon f orm i t at e,î mput ern i ci ţ i i au sem nat pr ezen t ul t rat at su pl i men t ar şil au prevă zu t cu si gi l i i ofici al e. Î nt ocm i t ,î n dou ă exem pl are ori gi nal e,l a… Î n… Mart i e 1918. Mod i ficăr il a Tr aa tu tl de Comer ţ Pr op uner i pr ez en t at e de dL. VonKomerî n şedi nţ a di n 27 f eb ruari e( 12 mart i e)l a C otr oce ni .( Şed i nţ a del eg aţ i eisp ec i al e) . Pen t rur el aţ i i l e eco nomi cedi nt repărţ i l e co nt ract ant eî n cepri veşt e Ger man i a,Bul gari a şi Tu r ci a de o art p e şi Român i a de ceal al t ă p art e su nt hot ărât oa r e di sp ozi ţ i i l e cu pri nseî n anexe l e… Rel aţ i i l e econ omi cedi nt r e Aust roUnga ri a de o part e şiRomân i a de al t a, vorfir el uat epri nt r oî nţ el egerespeci al ăcar evaf acepart ei nt egrant ădi nacest t rat at de p ace. 1. Părţ i l e con t ract ant e su nt de acord ca , od at ă cu nch î ei er eapăci i , săur meze î ncet area ăzbo ri ul ui pe ă trâmul econ omi c şi financi ar . El e sendî at oresc sănu i a part e n i cidi r ect şi ni cii ndi r ecta l măsu rica r e i ţ nt esc l a co nt i nuar ea ost i l i t ăţ i l or pe ă trâm ul eco nomi c sa u financi ar şiî năunt ru lt eri t ori i l or l or să î mpi ed i ce asem en ea m ăsu ri cut oa t e mi j l oa cel e ce l e s t au l a n îdemân ă. Î n ep ocade t ranzi ţ i e necesa ră pen t ruvi ndeca reaurm ări l orrăzb ou il ui şi pen t runou a organ i zare st a ări l or e du lcru ri , părţ i l e co nt ract ant e s e n îdat oresc a nuşicr ea , pe câ t cuput i nţ ă, gr eu t ăţ iî n pr ocu rar eade b unurinecesare şi pri n urm areaxe t vam al e u rcat e a l mp i ort , şise ecl dară t ga a d e a ni t r a d e î ndat ăî n negoci er i pen t rua men ţ i ne şi maidep art e şi aî nt i nde n î mod provi zori u câ t est e c u put i nţ ă, scu t i ri l e d e va mă st abi l i t e n ît i mpul răzb oi ul ui . 2i . nsau t ru câ t n S t at e neu t r eese gă î n exi dep t mă u rica reapr ovi n di n Ger man aÎ di nî Rom ân i a, despr car esesc n îsă st ăozi n î dat orf ri r ea e d u nfi ex port at eî n t eri t ori ul ce l ei l al t e părţ i co nt ra cta nt e,ni cidi rec t ni cii ndi rec t , asem en eamăsu rir est ri ct i ve vor reb ut i săfie ri di ca t e.Cel e d ou ă părţ i con t ract ant e sendî at oresc psă ună î n cu noşt i nţ ă, f ără î nt ârzi er e,Guvern el e St at el or n eu t r e d esp r e ri di ca r eaacest or m ăsu rirest ri ct i ve. 3. Ava nt aj el e pe ca r e una di n pă rţ i l e co nt ract ant el e vafi acord at î n t i mpul r ăzb oi ul ui al t or t S at e,vorr eb tui săfie a broga t e sa u î nt i nse alcea l al t ă parte.
4. Români a nu va ri di cani cio pr et en ţ i e con t ra f avo ri zări l orpe ca re Ger man i a e l acordă Aust roUngari eisauuneial t e ă ţri l egat ă d e G er man i a pri nt r o u ni une vam al ă şi care es n îvec i nează cu dân sa eda drept ul saupri n mi j l oci r eauneial t e ă ţri uni t ă vam al cudân sasaucuAust r oUngari a.Col on i i l e, poses i i l e s au prot ec t orat el e vo r fit ratat e a lf el , su b ace strap ortcaşi Met r op ol a1 . Germ ani a nu a v ri di cani cio pret en ţ i e con t r af avo ri zări l orpe ca r e Român i a e l va avorda uneial t e ări ţ uni t e cuea ri pnt r o u ni une vam al ă şi ca r e s-ar n- î 1 Fru moa sesu nt i l uzi i l e!Î n momen t ul î n car e Ger man i a er a vi rt ual î nt râ nt ă, sp ec i al i şt i i eimai vi sa u de c ol oni i şide p rot ec t ora t e! — Anexe , 19161918 ve cn ia cuRomân i a,dea dr ept ul saupri n mi j l oci rea uneiţ ăriî n uni une va mal ă cuea– sa u pe ca r e e l va acord a col on i i l or , pose si i l or şipr ot ect orat el or n u ei a d i n ţ ări l e cuca re sar afl a n î uni une vam al ă. 5. Con ven ţ i a com ec ra i l ă vam al ă şide navi ga ţ i eî nt r e amân dou ăţ ări l e2 di n 9/22 oct ombri e 1 893 şipr ot ocol ul finalan exa t vor i nt ra di n nou î n vi goa re î n f orm a ce ilsa dat pri n con ven ţ i a ad i ţ i on al ă d i n 21 sep t . /3 oct ombri e 1 904 – cumen ţ i unea că aceast ă convenţ i e vaăm rân e n î vi goar e pâ nă a l 1 8/ 31 dece mbri e 19 40, şi , după a ces tt i mp, pân ă a l exp i rar ea n uui andupă den unţ ar ea n uei a d i n părţ i l e con t ract an t e. Deocam dat ă vor avea l ocurmăt oa rel e mod i ficări şicom pl ect ări al e co nven ţ i eişial e p rot oco l ul ui final : A. Se ad au găurmăt oru l nouart i col : Art i co l ul 2 a. Soci et ăţ i l e pe acţ i uni şial t e so cet iăţ i eco nomi cede co merţ şifinanţ ar e, i ncl usi v so ci et ăţ i l e d e a sgu i rare, ca re au se di ul î năunt ru lt eri t ori ul ui vreu nei a di n părţ i l e co nt r act ant e,şica re su nt î nfii nţ at e d upă l egi l e a cest ora , vor fi recu nosc ut e,vo r firecu noscu t e c a fii nţ ând l eg al şiî n t eri t ori ul cel ei l al t e p ărţ i , şiî n sp eci al vor avea r ep t ul dsăst eaî n i nst anţ ă ca recl amant sa u ca â p rât . Î n pri vi nţ a admi t eri il a o ex pl oa t ar e co merci al ă sa u i ndust ri al ă, acest e so cet i ări ţ i ca sevo rso b uetă cu n o ri ce ca z î t eri ori ul ce l ei l al t e p ărţ i de a ce l ea şi drep t u şi c i ra ţ i l eî ori că rei al t en ţ ări .t B. Art i col ul 5 secom pl ect ea zăcu rm u ăt oru l al t r ei l eaal i nea t :I n ep oc a de t ranzi ţ i e ca r e u rm ea zărăzb ou il ui , pen t ruî nl ăt ur ar eaurm ări l or răzb oi ul ui , vor put eafi decre t at e res t rângeri î n sch i mbul mărf uri l or ri p n op ri reai mport ul ui , ex port ul ui şit ran zi t ul ui î nt ru câ t nu se vo r fit i s pul at co ndi ţ i i co nt rare n î co nven ţ i i sp ec i al e. Acest e măsu risevor ap l i caî n aşa elî f ncât săfie cât sepoa t e mai puţ i n vexat ori i ,şivorfiî nl ăt urat eî ndat ăceî mpr ej urări l evorpermi t e.
C. Art i col ul 7 pri meşt e urm ăt oru l al t r ei l eaal i nea t :î nt ru câ t nu se pr eved e al t cevai mi n c n î an exaC rel at i vă al cu ant umul drep t uri l or de mă, vase va ap l i capen t ru mărf uri l e germ an e mp i ort at e n î Român i a,t ari f ul gen er aldi n 19 ap ri l i e/2mai1904. D. Î nt âi ul al i nea t al art . 12 pri meşt er ed act ar eaurm ăt oa re: 2 DL.VonKor nervor beş t eî n numel e Ger man i ei . Dării nt ern e percep ut eî n prezen t sa u n î vi i t orî n eri tt ori ul unei a di n părţ i l e con t r act ant e p e sea ma St at ul ui , com unel or sau corp oraţ i i l or asu pr a prod ucţ i ei , pr ep arări i ,t r ansp ort uri l or , desf aceri i sa u co nsu maţ i eiunui pr odus, pot fi percep ut e ş i asu pra rod p usel or mi si l ar e a l e c eei ll al t e p ărţ i ;t ot uşiel e n u potfi su b ni ciun mot i v maimari saumaiap ăsăt oare decât acel e car e su nt puse per od p usel e p r op ri i . Dacăsu nt puset axe i nt er ne pe mat ei r i l e pri me sau epsem i f ab ri cat e,se poa t e p er cep e u n i mpozi t ech i val en t asu pra i mport ul ui de mărf uri ob ţ i nut e d i n asem en eamat eri i pri me sa u sem i f abri cat e,î n cazu lî n careăr m f uri l e si mi l are i nt er ne n u f orm eazăi rect d ob i ect de mp i uner e. E. După art . 19 sead au găurmăt oru l art i col nou : Art i co l ul 19 a. Guve rnul r omân avad er a cel mait ârz i u î n cu rsu l unui anl a Con ve nţ i a I nt ern aţ i onal ă revăzu t ă de a l Bern a pen t rupr ot ecţ i a operel or i l t erare şi artistice. Î n c azu l cân d o ast f elde ad er ar e arfi cu nep ut i nţ ă,Guve rnul r omân se decl ară ga t a săi nt r e n î acel aşii nt erval î n t rat at i ve cu Guvern ul germ an î n sco pul î nch ei eri i uneico nven ţ i i pri vi t oare alprot ecţi a reci procă a drep t uri l or d e aut or şi l a opere l el i t era re, art i sti ceşif ot ogra fice. F. La di sp ozi ţ i a di n pr ot oco l ul final de l a art . 7 seadau găurm ăt oa r el e puncte: 3 . vern l germ ari nf ea l i bexei ersă r et a gă n p ava rt sa unţ n î ot t a i t a t e, ava nt aj el eGu cu pri nu se nît a ul n B, dr u p ă, î ce fiea nu a tp ri nl t r o com uni care ăcu f t ă Guver nul ui r omân cut r eil uni î nai nt e,aceast ăi nt en ţ i e. 4. Ta xel e vam ae l pr evăzu t eî n t ari f ul B, urmează săfie per cepu t eî n mărc i aur. G. Pr ot ocol ul ui finali sevaad ău gaurmăt oare a hot ăr âr e nou ă: La art . 8:
Român i a nu v a ri di cani cio t axăpusăpe expo rt sau pe t ran spo rt ul mărf uri l or şi ni ciun al ti mpozi ti nt ernpe mărf uri l e d est i nat e ex port ul ui î n Ger man i a,f ăr ă consi mţ ămân t ul Guver nul ui ge rman . Vormaifi ad auseî n prot oco l ul finalurm ăt oa r el e noicon di ţ i i : Laart . 12: Român i a vaper cepe i mpozi t ei nt er ne pe mărf uri l ei mport at e di n Ger man i a n umaiat uncicân d mărf uri de acee aşi nat ură se od pr uc n ît r o can t i t at e co nsi der ab i l ăî n Român i a şicâ nd acest e mărf urisu nt l ovi t e d e i mpozi t e n it ern e egal l e.De a sem en eaRomân i a, î n sp i ri t ul punct ul ui 2 di n art . 12, poa t e p er cep e mp i ozi t e ech i val en t e n umaiat uncicân d at ât a mt eri i l e câ t şi sem i f abri ca t el e p recu m şipr odusel e rezu l t at e d i n acest ea , se ab fri căî nt r o can t i t at e con si der ab i l ăî n Român i a, şisu nt at i nse nîaceea şimăsu r ă de i mpozi t el ei nt ern e. — Anex e, 1916 1918 ANEXA XX Men uul dej unul ui of eri tl aI aşi domni l orI ncu l eţşiGi ugu r ean u ( pri mul con t actî nt r e e rp r ezen t anţ i i Rep ubl i ci i Mol doven e d e a l C hi şi nău şiGuver nul r omân ) . CERCUL MI LI TAR ,I AŞI Ni f ENU M ÂAcl„ /( Vt , 4? /za< ?”fi. Zi . Jh. Lx4 . ZA. I LOUoL — @$z. A! *6a : J2 7. *M<*s . S* „ c*J*c T1P,S. Rv. — Ţr ANEXA XXI Docu men t e pri vi t oa r el a exod ul r omân i l orcare cer user ă săt r ea căî n Franţa. ( i anuari ef eb ru ari e 1 918) . Î ndat ă după f orm are a Mi ni st er ul ui Aver escu , Ta keI on escu mi a cer ut săi mi j l oce scl a Bucu reşt it recerea sp re ran Fţ a şiPari s,l ui şicâ t orva pri et en i . După cu m am arăt atî n ami nt i ri l e mel e sa ăcu f t at âa t vâ l vă nîj uru l acest or pl ecări ,î ncâ t am socot i ti nt er esa nt săpubl i c n î acest e a nexe t câ eva docu men t e. Unel e a rat ă cu iî i revi ne răs punderea al că t ui ri il i st eicel or care rm a u u săpl ece; al t el e arat ă e tm ren i i ami cal iî n care r ămăsesem cuTak e on I escu pân ă a l
pl eca r eal ui , şica r e excl udea u ori ce gest de e racr ed i nţ ă di n part eamea , ad mi ţ ân duse că aş f ost fi cap ab i l să com i t unul . ( al ăt uratari mă p l i st ă e sc ri săî n î nt regi me,caşicereri l e d e ă l muri ri an exat e,de mân al ui Tak e o In esc u. ) 1) Zi ua pl ec ări i – de j oi 2) Câtcost ă şiî n cemon ed e? 3) Cât e zi l e dru mul ? Pen t ruprovi zi i … 4) Dacăput em l ua cunoisc ri sor i saunu? 5) Câtbagaj de per soan ă? 6) Se potl ua ce cu ri , scri so ride cred i t şibani î n ori ceca z. — Mon si eu r Take I on es cu , depu t e,59an s — Mon si eu rl e Dr . JeanCan t acu zen e,pr of eseu r îl ' Uni ver si t e — Mon si eu r Jean J.Can t acu zen e,et udi an t enchi mi e — Mon si eu r N. E. Ghi kaBudeş t i , ar ch i t ect e,48 an s — LePri nceS. Can t acu zi no,an ci endepu t e — Mon si eu r D. Pl esni l ă,an ci endepu t e — Mon si eu rl e dr . Edu ar d Romal o,medec i n — Mon si eu r Gregoi r e Romal o,i ngeni eu r — Medem os i el l e Jeann e Romal o — Medem oi se l l e Mad el ei ne V.Maci i — Av ec sa f emme decham br e — Monsi eur Al exand ru Ju r gea — Mon si eu r Ni col asPi l at — Mon si eu rI . Crăt unes cu , avoc at — Mon si eu r N. Ti t ul escu , dep ut e,an ci enmi ni st re — Madam e Cat her i ne N. Ti t ul esc u — Anex e, 1916 1918 Scri soa r eal ui Ta keI on escu că t re C. Ar get oi anu. „ I aşi , 27 f eb ru ari e 1918 I ub i t e dl e es Ar gel an u, d A td r ep t aă, t e. R âni ia ca r e să pl ece se se î nmul ţ esc . Acu m t e oi v o ba r ei avu Pet r e C oan d fi uom l gen er u l l uivor Coan dă. Dacă maipo at e adă uga n u nume,t eaş u r ga să1 ad au gi . Nu aş vr ea nî să să se î nt ârzi e p l ecarea mea. Al dumi t al e devot at Take I on es cu„ I dem „ I aşi , 4/1 7 mart i e 1918 I ubi t e dl e Arget oi an u, Maigăsesc dou ă nume pe l i st el e mel e,dacăvafi posi bi l . Deoa r ece germ ani i par a vo il ume mul t ă, i at ăi : — Aur elI . Po pp, domi ci l i atî n Can ad a,r omân .
— Domni şoar a Wand a Woo d,engl eză. Terogmă i art ă şimă cr ed e aldt al e devot at Tak eI on escu P.S. Pel ân găt oţ i cei de maisu s maies t e şiun u rs pe nume Jea n Mari novi ci ,f rat el e a cel ui a pe ca r e i ţl am f ăcu t dej a cu noscu t . Rus.Sper că cu acest al i st a est e c ompl ectă” . I dem „ I aşi , 5/1 8 mart i e 1918 I ubi t e dl e Arget oi anu, î mi par e rău căeşt i bol nav, şimă i art ă dacăt e der an j ez. Mi sa sp us cădt a aiî nţ el escăCăpi t ănean u ar voi săpl ece. Cât uşide puţ i n. Căp i t ăn ea nu nu vr easă l p ece, şidacănu est e orţ f atnu pl eacă . Te og, r fii bunşii anot ădeacestf apt . Î n sch i mb voi eşt e săpl ece C. Sol omon escu , avo ca t . El a so st ii eri di n K i ev şipove seş tt e o rori . Dacăt e der anj ezcu ac est el ucru ri , est e casăpoţ i săl et ransmi ţ i urmaşu l ui dt al e c are se av ocu pa cuch est i unea ceast a a. Cum nu şt i u ni mi c nou ,t e su părt otpe dt a.Mă i art ă. Al dt al e devotat Take I on es cu„ I dem „ I aşi , 6/1 9 mart i e 1918 I ubi t e dl e Arget oi anu, Nu şt i u d acăC. Ari on aost fl a dt a şia l uat nou a l i st ă.Dacă un ,t e o rg i fibun şiad au gă r u măt oare l e n ume ce mi dă d L.Doct or I onCant acu zi no.Dacădt a ai t erm i nat t ot ul ,t e rog fii bun şil e r tmi it e cu i vei cr ed e căar e ca l i t at e săl e p ri mea scă . I at ăl e:1) Doct oru lI on escu Mi hăeşt i 2) Doct oru l Nast a 3) Doct oru l Ef t i mescu 4) Domni şoar a Bucş an , st uden t ăî n medi ci nă 5) Domni şoar a Zupă,st uden t ăî n medi ci nă. Terog, mă i art ă şimă cr ed e aldt al e devot at Take I on es cu „ Di n a ces t e sc rso irirei ese : 1) Grab al ui Tak eI on escu de ap l eca; 2) Fa pt ul cănumel e pusede mi ne pe l i st ăf uses er ă cer ut e de dân su l ; 3) Că pân ă după demi si a mearel aţ i i l e mel e cuTak eI on esc u rămăsese ră at âtde b une,î ncât t otpri n mi ne core sp on da cuC. Ari on , mi ni st rul de ext er ne di n Guver nul Mar gh i l oman . Dacă Take ar fimbă nui t măcar de ce l e pu semi e n î sp i nare de an d b a şm ech er i l or , nu mi arfi scri s n ît er men i i maisu s e rp r od uşi . Ca ul t i m argu men t , ci t i t ori i vo r gă siacial ăt urat î n a f cs i mi l e,ori gi nal ul t el eg ram eil ui Hran i l ov i cipubl i ca t ăî n Ami nt i ri l e mel e a l p. 33.
St aţ i uneaBuf t eaSt er n Secţ i a 18 13 /3 /1 918 , or a 5, 50Ke Ob.F. /l Căt r e Del egaţ i a român ă Buf t ea La nr . 67. Î nai nt e de a prezen t a hot ărâr easu peri ori l ormei ,r esp ect i v de a sol i ci t a pe a ceea a mi ni st ru l ui af aceri l or ext ern e,am on oa r eaa văru gasămi com uni caţ i dacă şi cân d vor păr ăsi Mol dova rmăt u oare l e per soan e: Domnul Take I on es cu , domnul prof . Dr .I onCan t acu zi no cufiul său , domnul N. E. Ghi kaBudeş t i , Pri nţ ul Şer ban Can t acu zi no,depu t at , domnul D. Pl esni l ă, dep ut at , domnul dr . Eduar d Romal o,med i cu l Maj est ăţ i i Sal e R egi na, cufiu l săuGri gor e R omal o şi fii ca sa, domni şoar a J ean na R omal o,Al exan dru Jurgeacudomni şoaraMedel ai neMacrişiocameri st ă,domnulNi col aePi l at , nep ot ul de r f at e al domnul ui I onC. Brăt i an u, domnul I onCr ăci unescu , avocat , domnul N. Ti t ul esc u, f ost mi ni st ru, cudoam na T i t ul esc u, domnul Dan Cer ch ez , domnul Geor ge a Mvr od i , fiul doam neide on oare a Maj es t ăţ i i Sal e — Anex e, 1916 1918 Reg i na,dom nul Neni şor , dom nul Con st an t i n Cap sacudoam na Ci ce i , născu t ă Scu l y, domnul Pet r e C oa ndă,I on elC. Brăt i anu, Vi nt i l ăI . C. Brăt i an u, Con st ant i n I . C. Brăt i anu, Emi l Cost i nescu sen i or , Emi l Cost i nescu j uni or , dr .I . Cost i nescu , Rad u E. Cost i nescu , Ta ke on I escu , Vi ct or on Iescu , C. Angel escu , C. Di sse scu , Jea n Cămărăşe scu ,I on aş . CGrăd i şt ean u, Mi haiGr . Can t acu zi no, Gri gore. F Ni l i pescu , Barb u Şt . Del avran cea, Gr . Crăi cean u, Vasi l e L uca ci ( român di n Tran si l van i a) , Oct avi an Goga( r omân di n Tran si l van i a) ,I . Rusu Abrudeanu( r omândi nTransi l vani a) ,N.Căpi t ăneanu,PavelBr ăt ăşanu,I .Panai t escu , Raf el( şef ul Si gu ranţ ei ) , G. Corb escu , dr . Jea n Cant acu zi no,N. D. Cocea, I . Fer mo,JeanG. Duca, St el i an Pop escu , C. Gori gop ol , D. I on escu Br ăi l a, Manol escu Si deri , Con st ant i n Mi i l e,Geo r ge o Mru zi , T.Pi sa ni , Pasca l To ncescu , Mari oa ra Ven t ura,C. Xen i , Spi ra Efit mi u, Vi ct or n A t on escu , gen er al Georgescu , Pri nţ ul Georgel en Va t i n Bi bescu , Pri nţ ul Barbu Şt i rbei , JeanTh. Fl orescu , mai or n A gh el ea nu, Ari st i de B l ank, A. C. Cuza, Ni col ae orga, I Ni co-l ae Beri ndei , Al . Con st ant i nescu , că pi t anul Her ea ,l oco t en en tî n r ezervă e d J an darme ri e Rec ea nu ,î nen ci v i l i ng ner l o o t ene ni t Jar n dar me eî nr e z ervă Or ovean u, moşi er , l ocot en t di e Ja nc d arm e r eden î eze rv ări Măm u l ea, j udecăt or , l oco t en en t de J andarm eri e n îr ezervă orş, Bpr of eso r ,l oco t en en t ul de Jandarmeri eî nr ezervăNi col au,î nci vi l ?Locot enent uldeJandarmeri eBot ez,î n ci vi l ? O fiţ er e da pr ov i zi on ar e,l oc oe tn en t ul î n r ezervă I oa ni ţ i u, co merci ant de papet ări e a l Bucu r eşt i , st r . Şel ari , su bl oc oe tn en tI onescu , ofi ţ er cu ap r ovi zi on are aî nl agă ru l de a l Răd ucăn en i ,l ocot en en t ul Gh. D. Geor gescu di n l agă ru l de a l V ăden i . Rog r u gen tr ăsp uns el tegrafi c. Exp . VonHr ani l ovi cioP. Nr . 218 Exp. V. Hran i l ov i cioP.Nr . 218
Pri mi t Buf t ea13/3 5/4 0 de Căp i t an ul Sl ăvescu AN EXA XXI I Ta ke I onescu era f oa rt e sen si bi ll a at acu ri , mai al esl a at acu ri l e pr ese i . La I aşicen zu ra ra e rost p f ăcu t ă, cat oat e ce nzu ri l e.Ci t i t oru l vagă siacio s cri so are af ost ul ui mi ni st ru , carexea fi ză n ui nci den t di nt r o su t ă,de p e vre mea cea su ri l or n oast re grel e d e a lI aşi . „ I aşi 27f eb r . 1918 I ubi t e dl e Arget oi anu, î mi dai voi e săurm ezceea ceţ i am arăt at i eri ? Est e C hemare a d e azi .I at ă vi gn et a ă lsa t ă d e cen zu ră şi un paragr af . Am su bl i ni at ch est i uni l e d e em f ei . Dt a şt i i bi ne căni cif ărăcen zu r ă ch est i uni l ef emei l or au ost f l ăsa t e de o part e si (c) . Dar su b cen zu ră? I art ămă căt e deran j ez, dar vă d ven i nd pri mej di a acest eidezl ănţ ui ride t i că l oşi i . Ca Cocea sănu î nţ el eagă unel e u lcru rinu est e d e mi r are. Dar cenzura? Al dumi t al e devot at Take I on es cu„ Vi gn et ar ep rezen t a ca pul l ui Brăt i an u, cupăru l zbâ r l i t , pri mi nd un vi gur ospumnî nnas;di nci ocni r eaambel orel ement eţ âşneaumaimul t est el e, ca r e oa tt e avea u f orm a st el el or e dp e em bl emel e sovi et i ce. I at ă şipasa j ul sem nal atde Ta ke:„ î n sch i mb red acţ i a Chemări iî şirezervă drep t ul de apl asaori unde vagă side cu vi i nţ ă şisen su lf razel or o vacer e, vocabul el e,pesemnemaidecent e,de:Br ăt i eni ,TakeI oneşt i ,l i beral i , co nserva t ori , mar gh i l omani , part i de i st ori ce, r pa l amen t ari , gen eral ul I l i escu , şl ep uri l e d e p e D unăre, r et rag er ea, Păţ ani af ru moa sei Sabi na1 , Feri Udi , Con st an t i nescu , cu mnat a unui Porc, mi si uni , del egaţ i i , prop aga nda, muni ţ i i , apr ov i zi onare, t i f os ex ant emat i c,bor dei e,Odessa ,t eza uru l , pacea , ol i ga r hi a, ce cu ri ,t ra mva i , et c.Et c. ” Chemarea er a o fiţ ui căbol şevi coşa nt aj i st ă,scoa săde Cocea î n vi rt ut ea acel oraşi l egi nm at u al care au d l ape l ud mi n ă em en t el e. Î nt d a ă ce am mi t bi l et ull uiT akea dr a te or di nsăfi esu s n at ă daexcr rAve res cu a l ăs a ot s ăr e ap ară pri du păpl ec ar ea m ea al B uf t ea. AN EXA XXI I I Cer ee raunui gru p de r omân i ardel en i şibucovi nen i , ad r esat ă preşed i nt el ui Con si l i ul ui de Mi ni şt riî n f eb ru ari e 1 918, pen t rucr ea r eaunui Comi t etNaţ i on alalr omâni l ordi n Aust r oUngari a. Domnul e pr eşed i nt e al Con si l i ul ui ,î mprej urări l e grel e pri n ca r et rece ast ăzi neam ul nost ru, au găsi t un put er ni c r ăsu netî n su flet ul r omân i l or su bj uga ţ i di n Aust ro-U nga ra i . Cr ed i nţ al or est e căî n si t uaţ i a act ual ă, ca uza
r omân i l or asu pri ţ i de su b Han sb ur git r eb ui e săfie su sţ i nut ăî n st răi năt ae t pri nt r o p rop aga ndă organ i zat ă al ăt uride A l i anţ a 1 Sabi na I l i escu , fii cagen er al ul ui . Se zi cea l aI aşicăseamorezase I on el Brăt i an u de d ân sa. După răzb oisa căsă t ori tî nt âicuun con t e Tsch ai kow sk i , di pl omatpol on ez şi ped ep si t , pe care a 1l ăsa t ca să i a p e L or d…, om cu mse cade b şi ogat . — Anex e, 1916 1918 Naţ i on al i t ăţ i l ordi n Aust ro-U nga ri a ca r e act ual men t el ucr ea zăl a Ki ev . Ca o c onse cn iţ ă a aces t einece si t ăţ i , ard een li i şibuco vn ien i i ref ugi aţ il a Odess a, Chi şi nău şiI aşi , avâ nd şicon si mţ ământ ul Corp ul ui de o fiţ eri şisol daţ i vol unt ariî narmat ar omână,precum şialpri zoni eri l ordi nRusi a. — Sau î nt ru ni t şiau i nst i t ui t : Comi t et ul Naţ i on al al r omâni l ordi n Aust r oUngari a. Men i r eaacest ui com i t etal că t ui t ast ăzicâ nd organ i zaţ i a pol i t i căde aca să af osti st d ru să , est e sădesf ăşo ar e oacţ i une d e p rop aga ndă î n ţ ări l e a l i at e şi neu t r e. Comi t et ul , com pus di n ze cemembri , oam en i cu noscu ţ iî n rân duri l e de aca să , ar e u rm ăt ori i del ega ţ i : Dr .I . Meţ i an u Dr . O. Ghi bu Dr . G. Bai ul escu Dr . V. Del eu Dr .I . Nest orS. Boc u Oct . Goga O. C. Tăsl ău an u Al . Lap ed at u Dr . M. Pop ovi ci Cr ed em de î nt âi a noa st ră dat ori e săad uceml a cu noşt i nţ a Excel en ţ ei Voast r econst i t ui r eaComi t et ul uiNaţ i onal .Sunt em convi nşicăveţ ibi nevoia aco rd a sp ri j i nul t reb ui nci os,moral şimat eri al , aces t eiorga ni za ţ i i ca re va ucra l de com un acor d cuGuve rnul r omâncar e,pen t ru î ndepl i ni r ea di eal ul ui nost ru naţ i onal , a adus sa cri fici i l e marice ov r fiî nregi st rat e d e st iori e. Cân d del egăm di n sân ul nost ru pe dni i Al . La ped at u, Seve r Bocu , Vi ct or Del eu , Mi hai Pop ovi cişiOct . Tă sl ău an u ca să vă r a at e sen t i men t el e n oa st r e d e al i pi re ma l e st răd ui n ţ e c a vă că ă u zesc nn aoast ces t e zi l e g rel e. —al V ă ri ru găm să pr i mi ţ ire expre si al p r of undî ei r e st i me. ( ss) Membri i Comi t et ul ui Pl an ul de acţ i une alComi t et ul ui 1. Va part i ci pa l at oat e acţi uni l e şimani f esta ţ i i l e pol i t i ceal e „A l i anţ ei Naţ i on al i t ăţ i l or d i n Aust r oUnga ra i ”( act ual men t e cused i ul l a Ki ev) ,î nt ru câ t ace se t acţ i uni şimani f estaţ i i vo r ca dracu i nt erese l e şisco puri l e pol i t i ce naţ i on al e a l e rom âni l or su bj uga ţ i .
2. Va î nt rep ri nde – pri n orga nel e de publ i ci t at e al e„ Al i anţ ei ” , pri n p r esa ţ ări l or a mi ceşineu t re şi pri n eve nt ual e publ i ca ţ i i şiperi odi ceprop ri i – ovi e şi i nt en săprop aga ndă pen t ruşipână l ar ezol varea nt egral i ă a ch est i uni i naţ i on al er omân e. 3. Va i nst i t ui – l a St ock hol m şiLau san ne – bi r ou ricorespo nden t e sp ec i al e,după model ul ce l or ex i st en t e al e ce hi l or , sl ova cl i or , sl oven i l or , cro aţ i l or , sâ rb i l or , pol oni l or şi ru t en i l or . Men i rea ace so t r b i rou rie de a st abi l i şiî nt reţ i ne l egă t uripol i t i ce cu r omâni i de a ca să , sp re a u p t eaden unţ a o pi ni eipubl i ce eu r op en e s uf eri nţ el e ş iî mpi l ări l e p ri n ca r e e i au f ost u ad şia f acech i ar a ce t ş i mani f es t aţ i i co nt ra ri ico nşt i i nţ eişii nt eres el or o l r n aţ i onal e,i ar p e de Al t ă part e sp re ai put eai nf orm a asu pra acţ i uni i com pat ri oţ i l orexp at ri aţ i şiref ugi aţ iî n l eg ăt ură uc Al i anţ a Naţ i onal i t ăţ i l or p en t rudi st ru ge rea St at ul ui dual i st . 4. Va t ri mi t e pe unul di nt r e membri i să i – pe dl . Mi hai Pop ovi ci– î n t I al i a, pen t ruca , pot rvi it pl anul ui apr ob at de M i ni st eru l de R ăzb o, isă ul cr ezeen p t ru f orm ar eauneinoiarm at e d e vol unt ari ard el en i şibucovi nen i di n rânduri l e pri zo ni eri l or n oşt ride aco l o. 5. Va avea un del egat alsăun îF ran ţ a,care fii nd î n t s rân săşi neî nt r eru pt ăl egă t ură cuuni t ăţ i l e mi l i t are rom âne u lpt ăt oa r e p e r f on t ul ap usean ( com puse di n el emen t el e d i n Amer i ca) va u p t ea can al i za î n presa noa st ră şi st răi nă acţ i uni l e şi f apt el e d e a rm e d eo seb i t e a l e a cest or co mpat ri oţ i . 6. Va cău t a săob ţ i nă car omâni i di n Ameri caî nrol aţ iî n arm ae te l Rep ubl i ci i St at el or U ni t e să fie g ru paţ i şico nst i t ui ţ iî nt r un co rpnaţ i onal deo seb i t , caacel al pol oni l or şi ceh i l or ,i ar d acăacea st a nu se va put ea , să ob ţ i nă cel puţ i n f orm areauneil egi uni vol unt are d i nt r e rom âni i aflăt ori î n Ameri cacaresuntî ncăcet ăţ eniaust r oungari .Pr opagandanecesarăî nacest sco p se va î ncr ed i nţ a pări nt el ui I . Moţ a. 7. Va î nt reţ i ne – pri n R omâni a Mare şipri n oi fl e pări nt el ui Moţ a, ce urm ea ză ase i p t ăriî n Ameri ca , even t ual pri n al t e că i de p ubl i ci t at e – o evi şi per man en t ăl egăt ură cucorpu ri l e n oa st re d e vol unt ari de p e r f on t ul r omân 1, f ran cez even t ua cel i t al i anî , p en t ru a f ace u c n c t ă , a ca să şi î nţ răi at e, a cţ i u neai l oş r răzb ol i ni căşi a nt reţ i n e n î rân duri l eos o l ru d ep l i na cred i n ăst î n năt drep t at eaşii zb ân da cau zei pen t rucare upt l ă. AN EXA XXI V Rap ort ul Del egaţ i eiromân e pen t ru execu t area con ven ţ i eide sch i mb a i nt ern aţ i l or că t re o C mi si ai nt ern aţ i l or şi pri zo ni eri l or . Sf ârşi nd cuop er aţ i uneade pr ed ar eai nt ern aţ i l orrep at ri abi l i , avem on oa r eaa văaduce alcu noşt i nţ ă căsau rep at rat i nît ot a: l 52 5 sup uşige rman i , 5. 060 su puşiau st r oungari ,
1. 167 su puşit ur ci , 1. 600 su puşibul gar i 8. 352 per soa ne î n t ot al . 1 Red act at î nai nt e de î ncep ut ul nego ci eri l ornoa st r e de pacedi n f eb ru ari e 1918. — Anex e, 1916 1918 Oper aţ i uneaa decu rs î n cea mai per f ect ă ordi ne şit r ansp ort uri l e sau ef ect uat î n co ndi ţ i i l e ce l e mai bune;f apt e recu noscu t e d esch i s şi de d el ega ţ i i Put eri l orCen t ral e. Nu pu t em t r ece su bt ăcer e pl ăcu t a con st aa tre ceam f ăcu t şiî n acea st ă oc azi e,căsi l i nţ el e p e ca r e n eco nt en i t şil ea dat acea st ă Comi si e,pen t ruca r egi mul i nt er naţ i l orsă e fi cât maibun şimaiomen os, nu au r ămas ăr fă rezu l t at e. Toţ ii nt ern aţ i i rep at ri aţ i au r ecu nosc ut î n gen ere, mul ţ umi nd publ i c, nou j j şicom an dan ţ i l or de t cen r e p r eze nţ i , pen t ru t rat amen t ul uman şi bi nevoi t orsubcar eauf ostţ i nuţ i . Pen t ruuni i di n com an dan ţ i i de cen t r e arăt ţ i maij os, acest e mul ţ umi ri publ i ce u al uat pr op orţ i i l e u nor d a evă rat e mani f est ări , adr esâ ndul i se şi de f aţ a ofi ţ eri l or germ ani , aust ro-u nga ri ,t ur cişibul ga r, icu vân t ăride mul ţ umi r e şif ăcâ ndu-l i -seva o ţ i i . Cr edem de dat or i a noast ră caî nch ei nd acest r ap ort sărugămpe dL. Preşed i nt e a l Comi si eia pr op une p en t rudi st i ncţ i i l e cu ven i t e u rm ăt ori i ofi ţ eri com an dan ţ i de ce nt r e,pen t ru zel ul şimunca ce au depu s n î exe cu t ar ea măsu ri l or u l at e,pen t ruî ngri j i rea şiî nt reţ i nerea i nt ern aţ i l or: 1. Căp i t an ul Ni cor esc u Pau l , com an dan t ul Cen t rul ui Răd ău ţ i ; 2. Căp i t an ul Ver nesc u A. , com an dan t ul Cen t rul ui Pâh neş t i ; 3. Lo cot en en t ul I on esc u C, com an dan t ul Cen t rul ui Mi hăl ăşen i ; 4. Locot en ent ul Har agaC, com an da nt ul Cen t rul ui Cosm eş t i . De ase menea rugăma fi pr opu s pen t ru muncaşif el ul cea depu sî n ex ecu t ar eal ucrări l or e d ca ncel ari e p r egă t i t oa reşiexe cu t ar easch i mbul ui : El evu l de a dmi ni st e G eo r ges cu Gri go r enescu d i n, Di r ecţ i aC S t a t i st i ci i . Mem braţ ri ii del ega ţ i ;( ss) H. B ă L . L . a t a r gi u , Ta bacovi d ANEXA XXV Dep ozi t el e român e di n Rusi a exi st en t eî ni an uari e 1918. 1. Ti rasp olMuni ţ i i de i nf an t er i e,arm amen t , harn aşa men t . 2. Odessa Muni ţ i i de i nf an t er i e,arm amen t , harn aşa men t , mat ei r i prj . Me,bi ci cl et e,mot oci cl et e,bri ceşimaşi ni de t uns,su bzi st et ) . Ta, mat ei r alsan i t ar( f ab ri căde med i cam en t e com pri mat e, ) 3. Kar l ow ka 4. Seset i na
5.Kr emenci ug 6. Novo r os i sk 7.Mosc ov a 8. Zast ava 9. I arosl avşco al ă de av i aţ i e. Muni ţ i i de i nf ant eri e,arm amen t , hamaşa men t , mat eri alde avi aţ i e, mat eri i pri me,mot oc i cl et e. Muni ţ i i de i nf ant eri e,arm amen t , hamaşa men t , mat eri alde avi aţ i e, mat ei r i pri me. Muni ţ i i de i nf an t er i e,arm amen t , hamaşa men t , mat ei r alde poşt ă, mat eri alde gen i u, mat eri i pri me. ubzi st Sen t e. Subzi st en t e,ef ect e co nf ecţ i onat e,ef ect e co mandat eî n cu rsde f abri ca ţ i e. Mat eri al e sa ni t ar e. Muni ţ i i de i nf ant eri e şipul bere. ANEXA XXVI Pr oi ect ul red act at de C. Ar get oi anu pen t ru„ Act ul de co nst i t ui r e a Li gi i Pop oru l ui ”î n mart i e 1 918, l aI aşi . Actde co nst i t ui r e Subsem naţ i iî nt ru ni ţ i ast ăzi … Apri l i e 1918 î n I aşi , răsp unzân d scri sori i ad r esat e d e căt r e d L. Gen er alAver escu domni l orMat eiCan t acu zi no şi C. Ar get oi anu,const i t ui m Li gaPoporul ui . Li gaPop oru l ui ch eam ăl al upt ă pen t rusal varea ţ ări i şia neam ul ui pe t oţ i r omâni iî n su flet ul că r ora păca t el e r tecu t ul ui şinen or oc i ri l e zi l eide a zinau st i ns n îcăori ce ă n dej de n ît r un vi i t or a mi bun. Pen t ru a f aceî nsădi n acea st ă nădej de o r ea l i t at e – o pri men i r e pol i t i că t ot al ă est e n ece sa ră. Lupt a ceî nt rep ri ndem are de scop pr ef acer eamoravu ri l ornoa st r e pol i t i ce pri n ri di ca rea masel or a l co nşt i i nţ a răs punderi l or şi pri nt r o sel ecţi e si nceră şi dez i nt er esat ă ael emen t el orch emat e sănd î rume mul ţ i mea şi să gu ve rnez e St at ul .Ţi nân d seam a de î nvăţ ămi nt el e cel ui maiap rop i att r ecu t şide ci rcu mst anţ el e crea t e d e răzb oi , act i vi t at eaLi gi i se avdezvo l t al aî nce put î n j urulurmăt oarel ort r eipunct e: I .I nt rarea de f apt î n vi aţ a co nst i t uţ i onal ă, pri n ap l i ca rea nef ăţ arn i căşi ned en at urat ă a art i co l ul ui 31 di n Con st i t uţ i e ca r e g l ăsu i eşt e:„ To at e p ut eri l e — Anex e, 1916 1918 St at ul ui eman ă de l a Naţ i une care nu l e poa t e exer ci t a decât numaipri n del eg aţ i e şi după pri nci pi i l e ş i reg ul i l e a şe za t e n î Const i t uţ i a de a f ţ ă” .
Art . 31 di n Con st i t uţ i e co nţ i ne pri nci pi i l e esen ţ i al e al e si st emul ui nost ru co nst i t uţ i onal . El ar fit r eb ui t săfigu r ezen î f ru nt eaCon st i t uţ i eişisăpoart e număru l 1, că cide a l eldecu rg t oa t e ce l el al t e. Legi sl at ori i de l a 1866 au nî ţ el escăNaţ i uneaî nt r ea găest e dep ozi t ara su vera ni t ăţ i i rea l eaţ ări i . Naţ i unea şial eg e rep rezen t anţ i i ei ,i ar a ce şi t a, pri n del ega ţ i il or , gu vern ea zăţ ara. Î n f apt î nsă , de a l 1866 î nco ace, acea st ă con cep ţ i e i l ber al ă apact ul ui nost ruf undamen t al a răm as i l t er ă moa rt ă.Ţa ra a f ost gu ve rnat ă şidusă ap r oap e a l p i ei r e n umaide o m ân ă d e oam en i , car e p ri n mi j l oa ce el negal e şi i moral e aui mpus n î modcon st ant naţ i uni i ca reprez en t an ţ i ai eipe ci ne voi au dânşi i , st at orn i ci nd ast f elo s i mpl ă ficţ i une d e regi m co nst i t uţ i onal . I at ă pen t ru ce put em vedea ast ăzi l a cârm aţ ări i un G uver n eşi i t di n l agă ru l cel or ca r e n u au si mţ i t , ni cigâ ndi tl af elcunea mul .I ar „ naţ i uneade a l ca r e em ană t oa t e p ut eri l e S t at ul ui ” , câ nd vafi con su l t at ă, nu va i p l siprob abi l sărat i fice cea a st ă al ege r e,mul ţ umi t ă met od el or e d a i si l ui şiî năbuşivoi nţ a. De aceea ,r ei nt rarea st ri ct ăî n Const i t uţ i e şiapl i ca r easi nceră , co mpl ect ă şi i med i at ă a art i col ul ui 31 devi ne a st ăzi , mai mul t caori cân d, un i mper ai t v categoric. Pop oru l ca r e su f eră, pop oru l ca r e rabdă, pop oru l ca r e pl ăt eşt e,are drep t ul săfie e l st ăpânul dest i nel or sa l e,r even di câ nd î n î nt r egi me drep t uri l e ce-i su nt co nsfi nţ i t e p ri n Con st i t uţ i e. Li gavaurm ărir eal i zar eaacest ui punctdi n pr og ramul eiî nai nt eaori căru i al t ul ; di n dobândi rea l ui vorecu dr get oat e ce l el al t e,apr oa pe d e a l si ne. I I . St abi l i rea răs punderi l or nen oroci ri l or ca res-auezl ă d nţ ui tî n ul t i mi i an i asu pr aţ ări i , fie p en t ruca n vi ovaţ i i să ragă t urm ări l e,fie n îsă m ai cuseam ă pen t ru a n e gar an t a căî n vi i t or u n se vor mair ep et af ăcâ nd ca răsp „ under ea” să u n maifie o vor bă go al ă ci să mp il i ce o san cţ i une. Acest punctest eî n egăt l ură cu cel di nt âi . Român i aaf ost gu ver nat ă şi dusăl a mar gi neaprăpast i einu de a devă raţ i ir ep r ezen t anţ i ai naţ i uni i , cide î mput ern i ci ţ i i unui cer c e rst rân s d e p er soa ne ără f răsp under e:Guver nel e noa st r e a u f o st neco nst i ţ i on al e. Est efi r esc pri n u rm are caNaţ i uneaî nşel at ă şiumi l i t ă săceara ast ăzi so co t ea l ă cel or ca re au î nşel at o ş i umi l i t o, că l câ nd î n pi ci oare ap ct ul f undamen t alalSt at ul ui . Tr eb ui esc t r aşi l a răsp under e nu numaicei care au del ap i datban ul publ i c,nu numai cei ca r e şi au cl ădi t averi pe sp i nareat ut uror – r da î ncăşi acei a car e p ri n uşu ri nţ a şinep ri cep er eal or au com pr omi s d est i nel e n eam ul ui şiau zd ru nci nat t emel i i l e S t at ul ui .
San cţ i uni l e ceurmează a fi ap l i cat e,nu vor fi numaio dr eap t ă răsp l at ă pen t ruuni i şio l eg i t i mă sa t i sf acţ i e p en t rual ţ i i : el e tr eb ui es c s ă co nst i t ui e mai ales O pi l dă pen t ruvi i t orşigen eraţ i i l e ceseur căl a mânui r eat r eb uri l or St at ul ui î şivor da ast f elseam a că„ răsp under ea”efi n i nd o vo rbă goa l ă, fiecare f apt ăî şivat rag e c onse cn iţ el e. De al t mi nt er i , pri n acest punctdi n program nu sevor urm ări r ăzb unări person al e,cinumai î ndr ep t ar eamoravu ri l or şi met od el or oa nst r e p ol i t i ce, sp r e bi nel eobşt esc. I I I . Ref orm e agra r e,el ect ora l e şiadmi ni st rat i vepen t ru ca săseasi gu r e, pe d e opart e o r di neaso ca i l ăî n St at i ar p e d e a l t a, i nt rarea î n real i t at eaart . 31 di n Const i t uţ i e. Făgă dui al ar ef orm eor l de t otf el ul a f ăcu tî nt ot deau na mi ezu l pr og ramel or t ut ur or a p rt i del or oa nst r e p ol i t i ce, fie căel e sefla a u l a Guvern , fie căl upt au î n op ozi ţ i e.Ni ci od at ăî nsăf ăgă dui t el e ref orm e n u er au porn i t e n umai di nt r un sp i ri t si nceredmb î unăt ăţ i r e ast ări i masel or d a âncial e p op oru l ui , cierau mai mul t ad emen i ri demago gi ce est di nat e aî nşel a buna cr ed i nţ ă a cel or u ml ţ i . Chi arat uncicân dî mpr ej urări di sp er ae t cacel e di n vr emuri l e acest eaau i mpus an ul t recu t să se acă fun pas ot hărât orî nf avoarea ari im mase a pop oru l ui , şefi i col aborări i de G uvern l i beral o-con serva t oa r e n îl ocsă î nf ăp t ui ască ref orm e n î modsi ncer şi ob i ect i v, au pr ef er at să l e n îmorm ânt eze pri nt r ot ocm eal ă ru şi noa să, t ransf orm ând o op er ă de regen er are soci al ăî nt r o vul garămanoperăpol i t i că,numaicasăpăst r ezeneşt i rbi t ăhegemoni aşi domi naţ i a d e cl asă . A) Ref orm a agrară. Li gaPop oru l ui î nţ el ege săcr eeze pri nt r e munci t ori i de pământ o cl asăde a devă raţ i pr opri et ariagri co l i ,l i beri şii ndep en den ţ i . Î n acest scop , con si der ând căl ucr ări l e Con st i t uan t eidi n 1917 au ost f f ăcu t e ă f ră i ci n o bazăseri oasăî n l i psaori că rorat d e stati st i ceşif ără aseput ea cu noaşt e si t uaţ i a de a f pt t eri t ori al ă de d upă răzb oi , Li gaso co t eşt e n ît i nderi l e fixa t e d e ci rca2. 300. 000 hect are ca n mi u ni mum, şinead mi ţ ân d rest ri cţ i i l e arb i t ra eet n ţ i nuc t e î va art . 1 9,t ast f el cu mi af ost mod i ficat , va p r op une scară î mp r o pr ri ăco ri r e a ren ga ran a co nst i t u r ea u nei mi ci prop ri et ă ţ i real e.o Li gava e d r ez er va ot t uşipen t ru gar an t ar ea r p op ri et ăţ i i mari un mi nmum de 2 50 hect ar e arab i l e.Î n t ot cazu l , Li gaPoporu l ui co nsi deră căî nt i nderi l e ex prop ri at e de l a prop ri et at eamar e r t eb ui e să t r ea căi med i at î n f ol osi nţ aţ ăran i l or so aca i ţ i su b f orm ă de o bşt i , ch i ar n îai nt e de afi par cel at e ş i di st ri bui t ei ndi vi dual munci t ori l or . Pri nci pal el e punct e pe ca r e Li gal e vasu sţ i ne cu ri p vi r el a ref orm a agrară su nt următ oare l e:
1) Se vaaco r da munci t ori l ornou î mprop ri et ări ţ iî nt i nder eade pămân t nec es ară ăsl e a sg i ure ra t i ul şiprop ăşi rea f ami l i i l or o l r . 2) Pen t ruî nl esn i reamunci i şiasi gu r area uneimai mari prod ucţ i i , Li gava su sţ i ne d ez vol t are a met od el orde muncă ri pn aso ci aţ i e şi de vân zar e n î com un a prod usel or . — Anex e, 1916 1918 299 3) Pl at a pămân t uri l orexp r op ri at e sevaf acepart eî n n umer a, r part eî n r en t ă de st at . Li gavacă ut aî nsăa r ea l i za, pe câ t vafi cuput i nţ ă, pl at a i nt egral ă n î numer a. r 4) Preţ ul t eren uri l or ex prop ri at e sevast abi l iî n rap ortcu rod p uct i vi t at ea şiren t abi l i t at easo l ul ui ; pri n co mi si i sp eci al e n î ca re vo r firep rezen t at e deo pot rvă i i nt eresel e p r op ri et ari l or vâ nză t ori şial e ă ţr ani l or ca r e u rm ea zăsăfie î mpr opri et ări ţ i . Pre ţ ul vafi co nfirm at pri n j ust i ţ i e d e o n si gu r ă n ist anţ ă, cu procedu ră u r gen t ă. 5) Li gavar ea l i zanaţ i on al i za r ea– adi căt recer eaî n p r opri et at eaSt at ul ui – a n ît r eg ul ui su bso l neex pl oa t at al ţ ări ir omâneşt i şiex pr opri erea uc o u jst ă desp ăgu bi r e a er t en uri l or exp l orat e sa u exp l oa t at e. 6) Tot î n i nt eresu l pr op ri et ăţ i iţ ărăn eşt i , Li gavaurm ărico masa r ea prop ri et ăţ i if ărâm i ţ at e,pen t ruo mai bună rep art i ţ i e u l t eri oa ră, i ar p en t ru asi gu rarea cred i t ul ui ţ ăran ul ui şiî nt regi r eadr ep t ul ui să u de pr opri et at e, su pri marea i nal i en abi l i t ăţ i i de a zi . B) Ref orm a el ect oral ă. 1) Li gaPop oru l ui ,î nţ el egân d săch eme l a vi aţ a publ i căt oa t e masel e pop ul are,vasu sţ i ne p en t rual egerea dună A ri i Dep ut aţ i l or vot ul uni ver sa l , di r ect , secre t şiob l i ga t or . Rep r ezen t ar eami nori t ăţ i l or a V fi admi sănumai î nt ru câ t nu vast ânj en i mani f estarea l i beră ai ndi vi dual i t ăţ i l or p ol i t i ce. 2) Sen at ul î şivapăst ra r ol ul să u d e corpon d perat orşivafi al espri nt r un col egi u mai r est râns,dar că al t ui t pe b azeem docrat i ce. Î n Sen at or v reb tui săfie rep rezen t at e o ta t e o rga ni smel e n oa st re so ci al e p r ecu m: bi seri ca , şco al a, arm at a, i ndust ri a, co merţ ul , agri cu l t ur a, munci t ori mea , pr of esi i l el i bere c. et Et c. C) Ref orm a admi ni st rat i vă. Pen t rua seasi gu ra ţ ări i o admi ni st raţ i e ci n st i t ă şicut rager e d e n ii mă pen t rubi nel e o bşt esc, Li gaPop oru l ui vapr op une: 1) O cât maibi ne ch i bzu i t ă descen t ral i zar e ad mi ni st rat i vă, dân d com unei şij udeţ ul ui t oat ă el ast i ci t at eanece sa ră en pt rupri veg herea i nt erese l or l oca l e. 2) Pen t rua sco at e admi ni st raţ i a de su bi nfluen ţ a pol i t i ci i , Li gacon si der ă căf uncţ i i l e a dmi ni st rati vet reb ui es c o rga ni za t e n ît r o ca reră i st abi l ă, ca re să se exer ci t e d e oa men i com pet en ţ i şicăror a săl i se asi gu r e com pl ect a n idep en den ţ ă f aţ ă de f act ori i pol i ti ci .
3) Spr eaî mbunăt ăţ i si t uaţ i af uncţ i on ari l or , Li gavaprop une î n acel aşi t i mp r ed ucerea f uncţ i on ari smul ui l a st ri ct ul necesa r p rn i neî mpl i ni reago l uri l or ce se or v produ ce r ept t atşiî n modnorm a. lAceast ăr ed ucer e va er p mi t e puner eam acord I eru a ri l or – ai m al es a cel or i m ci– cuexi gen ţ el e cr escâ nde a l e vremuri l or ,asi gurândfiecăruii mpegatexi st enţ anumaipri nsal ari ulpri mi tde l a St at . Î n bazacel orcepreced , su bsem naţ i i con st i t ui m Li gaPop oru l ui şi proc l amăm pri n acl amţ i e c a p r eş edi nt e al eipe ge ner au ll ALE XANDRU AVERESCU. Pr eşed i nt el e Li gi i Pop oru l ui ,î mpr eu nă cu n u com i t etprovi zori u ce seva desem na de n îdat ă,vor căt al ui un pr oi ect de st at ut al Li gi i şide p r og ram amănunţ i t al act i vi t ăţ i i ei . Acest eavor a fipr obat eî nt r oî nt ru ni r eat ut ur or membri l or i gi Li . AN EXA XXVI I Act ul de co nst i t ui r e a Li gi i Poporu l ui , di n apri l i e 1918. Actde co nst i t ui r e Subsem naţ i i , avâ nd î n ved ere si t uaţ i a de ast ăzia ţ ări i , ca r e necesi t ăo nou ă n îdru mar e a a n ţ i uni i , decl arăm a n e con st i t ui î nt r o organ i zar e d e acţ i une,cunumel e L i gaPop oru l ui , su b( si c)prezi den ţ i a dl ui gen er al Al exa ndru Averescu,pent rur el i zar eaurmăt oar el orpunct e: 1) I nt rarea de f apt î n vi aţ a co nst i t uţ i onal ă, pri n apl i ca rea nef ăţ arn i caa Art . 31 di n Con st i t uţ i e ca re gl ăsu i eşt e:„ To at e put eri l e St at ul ui emană de l a Naţ i une,careu n l e p oa t e exer ci t a decât numaipri n del egaţ i e şi după pri nci pi i l e şireg ul i l e aşe za t eî n Const i t uţ i a de f aţ ă” . 2) St abi l i r earăsp underi l orpen t ruabuzu ri l e şigreşel i l e co mi seî n co nducerea i nt eresel or ări ţi , ca re au f ost cau zanen oro ci ri l or ac t ual e. 3) Ref orm a ag rar ă, cut r ecer eapămân t uri l orexp r op ri at e ast ăzi numai î n pri nci pi u, î n st ăpâni rea ef ec t i vă ,i med i at ă, a să t en i l or , pri n mi j l oci rea obşt i l or să t eş t i ; ref orm a el ec t ora l ă, pri n vo t ul uni vers al , di rect, se cret oşi bl i ga t or , cu r ep rezen t area i n mori t ăţ i l or ,î nt ru câ t nu vast ânj en i mani f est ar eal i beră a i ndi vi du al i t ăţ i l o r o l i t i ce ; es ci e nt ra l i za rea admi n i st ra t i vă Legân d u nep p en t r ud r eal zar ea acest or pu n ct e , n u.î nţ el egem a mărgi ni l i bert at eade a ci ţ une agru pări l or p ol i t i ce ac re l că at ui es c L i ga . I aşi , 3 apri l i e 1918. ( ss ) C. Ar ge t oi an u Mat eiB. Can t acu zi no A. C. Cuza Gener alCrăi ni ce an u Dui l i u Zamfir es cuLeon Ghi caDumbr ăve ni I onPer ez t G. Hen ţ escu V.St oi căn escu N. Cosăcesc u Ami r alEust aţ i u Rad u Pa t rul i us Al . Ot et el i şa nu Gen eral G. Văl l ea nu Gri g.N. Fi l i pescu Gen er aD. l I . Cocor ăscu A. Smân t ăn es cuG. G. Văl l ean u
— Anex e, 1916 1918 I onAri onR. Bol i nt i nean u D. Răd ul esc u Dr . Dob r ovi ciAl exan dr esc uGuran da Dr . Gruesc u Ot t o Di mi t ri u Gr . C. Băl ăcea nuSt ol ni ciPanai t Cant i l l i Mai orA. Andre es cuPr of . H. D. Dăscăl es cuM. Del ean u Subsem naţ i i membri aiPart i dul ui Munci i ad er ăm l a pr ogr amul Li gi i Pop oru l ui ,î n modperson al î n aşt ep t ar eahot ărâri iî nt r egu l ui part i d. Dr . A. Hessel man n I . P.Răd ul escu Mai t ârzi u, deşi nau ost f prezen ţ i , au a misem natact ul : Th . Del ean uI ngi nerD. Di ma Gener alG. Mar cu G. Ghi ţ escu M. Pl eşoi an u C. B. Creţ oi u A. Meţ i an u M. Fl or esc u I onLu caNi cu l esc u D. Şumul ean u P.P.Negu l es cuDr . Vavas Mi h. Po r oj an Ven t ura. AN EXA XXVI I I Scri soa r eadl orMat eiCant acu zi no şiC. Ar get oi an u, pri n care aduc l a cu noşt i nţ a dl ui gen er al Aver escu , carăsp uns a l scri soa r eadsal e d i n 7 mart i e 1918, co nst i t ui r eaLi gi i Poporu l ui . Domnul e gen er a, lî n urma scr i sori i dvs. , am l uatcon t act cumaimul ţ i ami cişiam con st at at cuo vi e mul ţ umi r e căi deea cr eă ri i uneiLi gia Pop oru l ui , pe b azel e n idi cat e d e d vS .A f ost î mbrăţ i şa t ă caceva de mul t aşt ep t at . Fără săavem put i nţ a,di n cau zaî mprej urări l or , săne punem î nl egăt ur ă cucercu rimai l argi ,î n puţ i ne zi l e a derări l e a u f ost dest ul de n umer oa se en pt ru casăfim î ndr ep t ăţ i ţ i a pr oc ed al a co nst i t ui r eaLi gi i . Î nt ru ni r eadi n zi ua de 3 apri l i e 1918, pri n a cu tl de co nst i t ui r e a Li gi i ,a hot ărât următ oa r el e: 1. Li gaPop oru l ui i a fii nţ ăî n zi ua de 8 apri l i e 1918. 2. Î n unan i mi t at e de vot uri , dL. Gen er alAl exa ndru Aver escu est e procl amat od at ă cuco nst i t ui r eaLi gi i Pop oru l ui , preşed i nt e a l ei . 3. Un com i t etpr ovi zori u d ei ni ţ i at i văseî nsă rci nea zăcu ă msu ri l e şi l u crări e p en t ru o r ga za r eamai dep art e a i gi Li , adunând aderări l e d ori t ori l or d e al i nt r a î n Li gă .ni 4. La pri ma î nt ru ni re a Li gi i , după 8 apri l i e 1918, su b pr eşed i nţ i a dl ui gen eral Aver escu , se va al ege om Ci t et ul Execu t i v a l Li gi i ca r e se vaî nsă rci na î n acel aşit i mp şicuel abora r eaprogra mul ui pol i t i c al Li gi i . 5. O co mi si e numi t ă de pr eşed i nt el e Li gi i di n sân ul Comi t et ul ui Execu t i v val ucr a,dupăi ndi caţ i i l epr eşedi nt el ui ,l aî nt ocmi reast at ut el orLi gi i . 6. I dei l e Li gi i vo r fi su sţ i nut e şirăs pândi t eî n p ubl i c pri nt r un zi ar prop ri u su b den umi r ea nî dr ep t ar ea, organ alLi gi i Pop oru l ui .
Adu cân duvăce l e cepre ce dl a cu noşt i nţ ă,con si der ăm căam răspu ns pe dep l i n dori nţ eiceneaţ if ăcu t ci nst easăne a dr esa ţ i pri n scri so ar eadvs. , şi preaf eri ci ţ i de afi put ut pune p ri mel e p i et r e a l marel e ed i fici u de n îdr ep t ar e mor aă l şi naţ i on al ă ce ăst săse i d ri ce, nu ne mairămân e d ecât să ni t r ăm î n r ân duri l e a f l an gei ce se organ i zează, sp r e aî ncep e su b con ducer eadvS . Hot ărât ă ş i dr ea pt ă, l upt a p en t rubi nel e P at ri ei . I aşi ,î n 4 apri l i e 1918 ( ss ) M. B. Can t acu zi no C. Ar ge t oi an u Dep ut atde I aşi Sen at orde Dol j AN EXA XXI X Scri soa r et ri mi sădl ui C. Ar get oi anu, de că t r e gen eral ul Aver escu ,î n aj unul co nst i t ui ri i Li gi i Poporu l ui . 30. 111. 18 I ubi t e domnul e Ar ge t oi an u, Cr edcăarfi bi ne săr ămân em I a program ul pe ca r e l am st abi l i t ai ciî n Bacă u. Se vapubl i cascr i soar eamea1 . Î n urm ă cao com uni care di n part eadvs. ( ad i căa dt al e şidl ui Cant acu zi no) căaţ ii zb ut i ta c onst i t ui Li ga . Aceas t ă com uni car e vafi urmat ă de ap el ul meu 2, şiat âtt otpen t ru pr i mulnumăr . Î n număru l următ orsevapubl i caProgr amul aşacu m l aţ iî nt ocm i t dvS . Dar su pri mân duse a p rt eapri vi t oa r e a l con st i t ui r e. Act ul de con st i t ui r e sevapubl i camait ârzi u cân d vomavea cel puţ i n Comi t et ul Execu t i v com pl ect atşicare a v r t eb ui să se com pui e d i n ci rca 0 3 membr i . 1 Scr i soarea di n 7 mart i e,ad r esat ă mi e şil ui Mat eiCan t acu zi no. 2 Man i f est ul cudat a de 2 ap ri l i er ep r od us maij os. — Anexe, 19161918 î ţ it ri mi t ai ciun proi ect de răsp uns aldvS . Pe car e put eţ i să1 mod i ficaţ i cu m voi ţ i 1. Di n ca uzadi ficu l t ăţ i l orcu ocu li nţ a nu vom ven iî n I aşidecâ tl uni ,2 apri l i e,î nt re ora 1 şi 1 12. Î n t recer e mă voi opril a dt a pen t rucasăi au cu noşti nu ţ ăo de ce l eoa ceşi i ve hot ărî C af ect u să cordi a. l ă st rân ger e de mână, aldt al e devot at Gl . Aver escu ANEXA XXX Apel ul gen eral ul ui Aver escu î ndr ep t at că t r et oţ ir omâni i , după co nst i t ui rea Li gi i Poporu l ui . omâni R! Asem en eavu i et ul ui su rd, preve st i t orde mari cu t r emur e,care porn eşt e di n ad ân cu l pămân t ul ui , se i d ri că z a i di n sân ul naţ i uni i un murmur , su bf orm ă
de u nani mă pr ot est ar e mp î ot rva i st ări i de u lcru ril a ca r e n ea ad us vi aţ a noast ră p ol i t i că e d p ân ă a cu m. Di n t oa t e păt uri l e soci al e şimaicuseam ă di n sân ul masei pop oru l ui nostr u se a mni f est ă, su b di f eri t e o f rm e şi î n di f eri t e mod uri , dori nţ a sp r e o î ndrumar e maibună,maisăn ăt oasă, maidre pat ă,maicon şt i en t ă. Set ea e dl ega l i t at eî n vi i t or est et otat ât de arzăt oare, pe câ t est e de ad ân căr evol t aî mpot rva i u b nul ui pl ac i d n t r ecu t . De ani şiani de zi l e,acei ca repe t emei ul Const i t uţ i einoast ref al si fica t e au avu tţ ara pe mâi ni ,î n l oc e d afi mandat ari i naţ i uni i pen t rua î ngri j i i de nev oi l e e i , s-a u ri di ca t castă pâni t oriai ţ ări i sp re ol f osi nţ al or . Vi aţ a noa st ră publ i căa f ost red usăl af rământ ărişil upt eî nver şu nat e,cu si ngu ru l scop de al ua,careai mde care, put er eaşia d eţ i ne cât mai mul t ,î n prop ri ul i nt eres3 . Nam mod i ficat decât f oa rt e puţ i n di n t ext ul l ui Aver escu . Pasa j rel at i vl a o ch est i une f ami l i ar ă şico nfiden ţ i al ă. Exa ctcevaf aceşigen er au ll Aver escu ,î n 1920 şimai al esî n 19 26! Coru pţ i a şiabuzu l de put er e au ăsă r ri t şiau ri pns răd ăci ni aco l o unde nu ar fi t r eb ui t sădomnea scădecâ t vi rt uţ i l e ci vi ce, sen t i men t ul ci nst eişial dat ori eică t re bo şt e. Urm are aaf ost ceea cet reb ui a săfie,com pl ect a st are de decăd er e,cu st i gmat el e:ru i na î n af ară şiru i na î năunt ru . Pe câ nd l aî nsă şihot ar el eţ ări i sepr egă t ea u ă rzb ou il bal ca ni c,bărba ţ i i noşt ri de S t atse zbu ci umau î n ch est i uneat r amvai el or ! Cân dai zbu cn i t , doiani ani t ârzi u, răzb oi ul eu rop ea n, even i men t el e neau su rp rn i s nep ergă t i ţ i şisu flet eş t e,şipol i t i ce şe, t şimi l i t ăreşt e. Î nl ocde a sedesm ei t ciî nf aţ a mari l oreve ni men t e cesegr ămăd eau asu pra cap ul ui nost ruşia se dri i cal a n îăl ţ i mea i mp t uri l or , dânduşimâna pen t ruca , cuput eri uni t e şi mi nţ i sen i ne,săî nf ru nt e cut ări e u frt una groa zn i căce sepr o a pi a, bărb aţ i i noştr i de S t at ,î mpărţ i ţ iî n dou ăt abere, băt ea u drumul cel vec hi . i it sau. ocu pal t ia cu sea măad a f a ceri i ar al ţ i i au oci t tt en ga i î na l upt el eUn d i n re ei Rezu t ama t ul f ost că me i n t rat n î răzb o işi şi nep regă i ţ ier şi ne l t i mp. I ncon şt i en ţ a a mer s pân ă acol o,căpe cân d ne duceam de f ap tl a dezast ru l si gu r , cei cupovara ăsp u rnder i i cr ed eaucă u n avem de ăcu f t decât un marşri u t mf al . Sut el e n oa st r e d e mi i de b ai on et e er au men i t e să eci ddă d e soa rt a răzb oi ul ui eu r op eanşide aceea gl ori a r t eb ui a săse mp îart ă numaiî nt r e ami ci i put ern i ci l or zi l ei .
Î n pol i t i cai nt ern ăl ucru ri l e nu au e ms r maibi ne.Cri zaecon omi cădi n 1900 şiceagr a arăi nd1907 nu au i zbu t i t a scoa t e oa men i i noşt ri de S t atdi n cercu l st râm t al i nt erese l or ,f răm ânt ări l or şi l upt el or d e p art i de. Ref orm el e agrare, de ani de zi l eî n aşt ep t areacel orca re duc greu l , au o f st l ăsa t e a lo p art e d e cei că rora e l reven easa r ci na săl e n îf ăpt ui ască . Î şiami nt eau de el e numaiat uncicân d sesi mţ eanevoi a uneipl at f orm e el ect oral e p en t rua n îdrep t a o si t uaţ i e com pr omi săa p art i dul ui , saucân d se presi mţ eao p ri mej di e a pr op i at ă, cu m a ost f ca zu l ul t i meil egi vot at e su b adi er ea vânt ul uir evol uţ i onardi nRusi a,î npl i nr ăzboinenor oci t ,cuarmat aşipopul aţ i a bânt ui t edeepi demi işil i psi t edecel et rebui nci oasevi eţ i i ! Dacănu se pune ca păt acest ui f elnen oroci t de a con ducet r eb i l eţ ări i , rost ogo l i rea î n prăp ast i e es t e s i gu ră. Î n af ar ă de puţ i ni i ca r e au p e con şt i i nţ ă st ar eade l ucru ril a ca r e am aj uns,t oa t ă su flar easi mt e n evoi a uneisch i mbărişide a ceea di n t oa t e p ărţ i l e se u a de n umai unul şiacel aşist ri gă t :î ndr ep t ar e!Deşi răul est e a dânc î nrăd ăci nat ot t uşiam cr ed i nţ a căî ncăî ndr ep t ar eadori t ă se m aipoa t e ob ţ i ne f ără zgu dui r e,f ără zb uci umaţ i , pe că i l e co nsi mţ i t e d e p ut erea l eg i l or . Est eî nsănevoi e de a seru pe hot ărât , şicât mair ep ed e,cu ap ucăt uri l e de p ână azial e p ol i t i ci ani smul ui nost runef astî n t oa t e p ri vi nţ el e. Est e necesar caoa men i i de bi ne să şideamân a ci nst i t şidezi nt er esat pen t rua pune st avi l ă acest or ap ucăt urişia d a vi eţ i iî ndru mar eaceru t ă de nevoi l e i t mpul ui ,f ăcâ nd să mu aţ ească i nt er esel e p er son al e sa u de p art i d. — Anexe , 19161918 î n acest uni c scop, maimul ţ ii ubi t ori de neam î nsu fleţ i ţ i de a ceea şidori nţ ă şide a cel ea şisp eran ţ e,sau uni tî nt r o gâ ndi r e ş i au pus em t el i a Li gi i Pop oru l ui ,a c ăr eisi ngu r ă men i r e a rfi î ndrep t ar eadori t ă ş i ceru t ă de oţi t. Dru mul sp r eî ndrep t ar e fii nd î nsăt ăi atî n cu rm ezi ş de st avi l e mul t e,deşi put r egăi t e,dar ad ân c n îrăd ăci nat e,scop ul nu va u p t eafi at i ns d ecât cumari sforţări. De aceea acem f apell at oţ i fii iţ ări i ca r e mai şt i u aseri di ca ri p n sa ri fici un li i nt eresl orsf porţ erson al ent p â n ăel asă î n ăl ţ i mea nevo i l or ob şt eşt ,şi pen t ru puc t eri u t e şi cu ări co i n u î n l ă t urăm acest e st av i l ei să necacu î ndrumăm sp r e n îdrept areaori d t ă,sp r e o aţ vi ă o bşt ească săn ăt oa să. Va t r eb ui maiî nt âide t oa t e săî nt ron ăm o bună dat ă şil a noidomni a l egi l or ,î ncep ând cupact ul nost ruf undamen t al . Est et i mpul săî ncet eze nen oroci t ul si st em al bunul ui pl ac, mul ţ umi t ă căru i al egi l e a u vi go areuma n i pen t ruacei a căror a se p a l i că, i ar u n şipen t ru cei ca r e su nt ch emaţ i săl e a pl i ce, pri nci pi ul ega l i t ăţ i i deven i nd apr oa pe o i ro ni e.
Numel e Li gi iî nsu şisp une l ămuri t ca re di n păt uri l e soc i al e vaf ace ob i ect ul de că pet en i e a l pr eo cu pări l or oa nst r e:est e p ăt ura pop oru l ui . Fărăa î nch i de och i i asu prarol ul ui di n recu t t , şidesi gu r şiî n vi i t or , al t ut ur or a cl sel or soci al e,nu se oa pt e a f ce nî săop erăeda devăra t ăî ndr ep t are n î ţ ar ă dacănu se nî l esn eşt e oî nf răţ i r e at ut ur or cest a or a cl se ca săse u b cu re,î n mar gi ni l e p ut i nci oa se, de p r og r esel e n î ca r e r t ăi m. Est ef apt pi păi t şivăzu t de ori ci ne ar vr easăva dă, căî n m ar eal ui maj ori t at e p op oru l nostr u est e ă l sa t cuvea cu riî napoi : else u n t r eşt e,se î mbrac ă şil ocu i eşt e a zicaî n ep ocaf anari oţi l or . Dacăî n ă rzb o, ieldă t ri but ul cel mai mar e pen t ru ap ăr ar eaţ ări i , şiî n t i mpul de p ace ot t elest e mai secerat de b ol i şiep i demi i , mul ţ umi t ă st ări i de păr ăsi r e n î ca r e e se t ă l sa t di n punct ul de ve derela sa l ubri t ăţ i i publ i ce. St at i st i camort al i t ăţ i i , mai al esa co pi i l or ,l a popul aţ i a ru ra l ă este ngri î j oră t oare. Est e de bună seam ăt i mpul cat oa t e put er i l e St at ul ui săfie î ndr ept at e de f apt , nu numai î n vor be,î n sen su l de a r p ocu ra cel or car e d uc gr eu l mi j l ocu l să ai be ol ocu i nţ ă corespu nzăt oa r e i t mpuri l or nîcare răi m, t o h rană ca r e săf acă sădi sp ară sem nel e mi zeri eide p e eţ fel e p op ul aţ i eisă raceşio st ar e d e gi ien ă publ i căî n l egăt ură cuprog r esel e i t mpul ui care au păt ru ns şi pân ăl a noi , dar nu pen t rut oţ i . Pel ân găî mpărţ i r eade pămân t uri şipuner eal aî ndemân ă a cel or nece sar e p en t ru a1 munci , maies t e p ri n urmar e n ev oe i d e o ad mi ni st rar e con şt i en t ă şist răi nă ori cărei al t e p r eocu pări , pen t rua se nî dru ma o bună şi să năt oa săvi aţ ăî n păt uri l e d e os j al e p op ul aţ i ei . Chel t ui el i l e publ i ce, mari dej a şipână acu m, sevor mări şimaimul t , di n cau za r u mel orad ân cice va ăsa lr ăzb oi ul . Va r t eb ui deci să cău t ăm să e n sp ori m şiven i t uri l e,fie pri nt r o go sp odări e agra răî nţ el ea pt ă, fie p ri n f ol os i nţ a şi A cel orl al t e bogă ţ i i cepr od ucesol ul nost ru . Pe acea st ă ca l e,şicu ă msu ri par al el e ch i bzu i t e,sevaaj ungesăseasi gu r e ost ar e sa t i sf ăcă t oare şi cl asei munci t oreş t i ca r e va creş t e d i n ce nîce a mi mul t . Si st em ul de auî ncu raj a i nd ust ri a şi rţ ur l np f ol osu un ui cerc r est r âns de p ersoa n e, va t r eb i să f acă l oc al t ui a com pri neca eî r ofi t ull să se rever se n î cer cu ricât ai ml argi şisănu fie n î ni ciun caz real i zat î n dau na con su mat ori l or . To t asem en eadi f eri t el ei nst i t uţ i i băneşt it reb ui e săî ncet eze de a mai fi n î mâna câ t orvanmi uj l oc e d exp l oa t ar e econ omi căşide coru pţ i e p ol i t i că. Funcţ i on areal or r eb tui e sădevi e ci nst i t ă, i ar ben efi ci ul r ed us a l margi ni moral e săse eve r rse su apra t ut ur or1. Pe de al t ă part e,dări l e că t r e St at , ca r e vor deven iî mpovă răt oa r e di n ca uzasp ori ri i ch el t ui el i l or , vo r reb t ui aşeza t e a sf t elî ncâ t sănu apese pe c l asel e de os j ecât d î n măsu ra î ngăd ui t ă de mi j l oa cel e d e care se cu r ă bu el e.
Î mbunăt ăi ţ r eade căp et en i e a masei pop oru l ui t r eb ui e cău t at ăî n acel aşi t i mp şiî n cu l t i va rea ei . Câmpul , pest e măsu ră desch i s,l ăsa t mul t ă vr eme i nt el ect ual i smul ui ,a f ăcu t ca cea maimare r pa t e d i n el emen t el e b une a l e p op ul aţ i eiru ral e să se r ever seasu pra oraş el or en pt rua î nmul ţ i pest e r t eb ui nţ el e rea l e, f uncţ i on ari smul . Spori nduse u n măru l maimul t decât cer eaunev ol i e,au scă zu t sa l ari i l e,st are e du lcru rica re a ru i nat l a bază ,î ncet ul cu î ncet ul , co r ect i t udi nea . Un si st em j udi ci osde î nvăţ ământ corespu nzăt ort reb ui nţ el ormari al e ţ ări i ,î n econ omi a ei gen er aă, l va u d ce cu bună sea mă a l rez ul t at e mai profi t ab i l e şi pen t ruSt at işpen t ru masapop oru l ui . Si mţ ământ ul rel i gi ost reb ui er ea dus a fi i arăşio pâr gh i e put ern i căat ât î n vi aţ apri vat ăcâtşiî nceapubl i că,i ari ndi f erenţ apent ruî nt emei ereaf ami l i ei , acea st ăt emel i e aî nt r eg ul ui nost rued i fici u so ca i l , vat r eb ui săf acăl ocunei preocu părif oa rt e seri oase. Pri n o t at e mi j l oacel e şipe t oat e că i l e,vat reb ui deci săseaj ungăl a î mbunăt ăi ţ r eamoral ă şimat eri al ăaî nt r egi i mase anaţ i uni i . I mpul su l şipi l da t r eb ui e săporn ească de su s şian ume de l a acei a căr or a naţ i unea e d b unăvoi e e l d ă p ut er ea e p mâi ni pen t rua sengri îj i de b i nel e ei ,i ar nu de b i nel e or l. Facde aceea ap el ul cel maicăl dur osl a mi nt ea, darmaicu osebi r el a i ni ma rom âni l or n di t oa t e cl asel e care edcr că m ai poa t e ficevae d ăcu f t pen t ru a n e sc ăp a p ân ă maies t e vr eme,de pu t r egai ul car e n ea a dus a l o st ar e am ară î n prez en t şi î ngri j i t oare nîvi i t or . I aşi , 2 apri l i e 1918 Gen er alAver escu i ? — Anex e, 1916 1918 307 ANEXA XXXI Chi t an ţ al ui Raco vsk i . Proce su l verb al î nch ei at cu oca zi a revi zi eico nţ i nut ul ui se i f ul ui nr . 371 di n cam e a r n ou ă es a d. omnul ui gri .I onAr get oi an u l a B an ca L„ e C r ed i t Lyon nai s” , Agen ţ i adi n Od sa „ î n zi ua de 1 mart i e/ 16 f eb ru ari e 1918 di n ordi nul Col egi ul ui Superi or Aut onom pent ruAf aceri l erusor omâne,domnul ,chi ri aşulsaf eul uinr . 371di n Camer a Nou ă,a desch i s a ces t saf eupen t rua pr oced al ar evi zi a con ţ i nut ul ui său ,î n con f orm i t at e cuman dat ul Col egi ul ui Super i orAut on om pen t ru Af aceri l e ru so-r omâne şi pri n decre t ul co mi sa ru l ui finanţ el or ,î n pr ezen ţ a dl ui J. Ray, co nsu l ul St at el or n Ui t e al e Ameri ci i , dl ui dr . Raco vsk i , pr eşe di nt el e su sn umi t ul ui Col egi u, dl ui Gri nber g,r ep rezen t ant al com i saru l ui finan ţ el or l a
pop oru l ui , şidl ui Koga n, membrualComi t et ul ui f uncţ i on ari l or e da l Agen ţ i a Cred i t ul ui Li on ez n di Odessa… Pri nt real t el e,au f ostgăsi ţ iî n sei f : Lei85. 700 ( opt zeci şici ncide mi i şa pt esu t el eir omâneşt i )î n bancn ot e, di nt r e ca r e: Lei10. 000 ( zece mi il eirom âneşt i )i au ost f l ăsa ţ i domnul ui gri .I on Ar get oi anu,chi ri aşulsei f ul ui ,cei l al ţ il ei … Lei75. 700 ( şa pt ezeci şici ncimi i şa pt esu t el eir omâneşt i ) au ost f con fiscaţ i de d 1 Racovsk i , pr eşedi nt el e C ol egi ul ui Super i or u A t on om pen t ru Af aceri l erusor omâneşipr edaţ iCr edi t ul uiLi onezpent ruafivărsaţ idi n or di nul săul a Ban ca e d S t atdi n Odess aî n numel e C ol egi ul ui Super i or Aut onom pent ruAf aceri l erusor omâne… Pr ezen t ul pr oce s ver bal a f ost î nt ocm i tî n pat ruexem pl ar e,di nt r e ca r e unul a ost f î nmân atdl ui Raco vsk i , pr eşed i nt el e C ol egi ul ui Superi or u A t on om pen t ruAf aceri l e ru sor omân e,unul domnul ui gri .I onAr get oi an u, ch i ri aşu l sei f ul ui , unul domnul ui J. Ray, con su l ul St at el or n Ui t e a l e A meri ci i , şiunul Agenţ i eidi nOdessaaCr edi t ul uiLi onez. Odessa, l a 6 mart i e/2 1f eb ruari e 1918. ” ( sem năt uri l e cel or e d maisu s) . AN EXA XXXI I Gri gore Fi l i pescu r ecom an dă pe „ un oa r ecar e „ Mi hal ach e,î ni an uari e 1918. ( I aşi ) . , JDrag ul meu ri p et en , Gen er au ll a pl ecat de ai cil a ora 9 di mi neaţ a, ora so sri ii sa l e a i cinu est e n îcăcu nos cu t ă dar est e p uţ i n prob abi l căvaso sil aI aşi î n noa pt ea ceast a a. Cum eu u n 1 voi maivedea , văr ogsăfiţ i amab i l săil ăsa ţ i cât eva r ân duri , pe ca r e var ece t ri cu er ul arm ae tisă ela i de a l dumneavoa st ră pe a l orel e 9şij umăt at e – 0 1 sea ra, şiî n ca re mi î veţ i sp une,î n t erm en i câ t mai voal aţ i ,dacăl ucruri l est aul af elcaî nai nt e,adi cădacăpersoanel epecar enoi l eam A des mnat mpre ă eva n au ost sc hgen i mba t e. mevor bi tî acu muncât l uf n i cu er a u ll despre un t i pf oa rt e bun, r emarca bi l , după cu m se ce, zi pr eşed i nt e al Soci et ăţ i iî nvăţ ăt ori l or e da ţră, unul care se umeşt ne Mi hal ach e.Cart i an u vă va da câ t eva et d al i i desp r e el . Nar t reb ui săfie d at ui t ări i , şidacăsar put easăi se gă sea scăun l ocî n ca dru l Con si l i ul ui Bănci l or op Pul ar e,ar r t eb ui at uncicagen er al ul săi o s pună ch i ar el , ad ău gân d căelest e a cel a careasgân di tl a aceast ă numi re. La reved ere, drag ă pri et en e,vo i ven il aI aşiî n i t mpul t ratat i vel or , adi că pest e a pr oxi mat i v o pt zi l e.Spuneţ i mi deci dacăl ucru ri l e a u rămas nes chi mba t e.
Î ncăo dat ăl ar eve der e cucel e maibune urări . Gri go r e Ni co l ae Fi l i pesc u Nu ui t aţ i , văr og ,t el eg ram ee. l” AN EXA XXXI I I Proi ectu l de î nţ el eg ere pol i t i căprop usăde rep rezen t anţ i i Li gi i Bi nel ui Obşt esci ndBucu r eşt i , Li gi i Pop oru l ui . „ Subsem naţ i i CAr get oi an u, r ep rez en t ân d Li gaPop oru l ui , A. C. Cuza, şef ul Part i dul ui Naţ i on al i st Democrat şiTra i an Br ăi l ea nu şiAl exa ndri na Fal coi anu, r ep r ezen t ând Li ga„ Bi nel ui Obşt esc” di n di scu ţ i i l e cemaavu t cu pri vi re alact ual a si t uaţ i e p ol i t i că f oart e n îgri j oră t oare işcu pri vi ri l e si (c) l a mi j l oa cel e p en t ruî mbunăt ăi ţ reaei , am aj uns a l con cl uzi a: I . Că rămân er eaşimaidepa rt el a cârm a St at ul ui a Guve rnul ui act ual est e opri mej di e p en t rui nt er esel e n it eri oa re a l e S t at ul ui r omân î nt ru câ t : — Anex e, 1916 1918 1) acest Guver n î nsem nea zăreî nt r on area vech i ul ui r egi m ol i garh i c al bunul uipl acşiali nt er esel orpersonal e; 2) acest Guvern asi gu ră i mpuni t at eapol i t i ci en i l orca r e au pri ci nui t deza st ru lţ ări i şi 3) nu prez i nt ă ni cicea mai mi căch ezăşi e pen t rureal i zar ear ef orm eor l ur gen t e ce ru t e d e n evoi l e p op ul aţ i eipr od ucă t oa r e aţ ări i . I I . Că Guve rnul act ualcom promi t eî n modgr avdemni t at eanaţ i on al ă pri n f el ul cu m a ven i tl a câ rm a St at ul ui şipri n at i t udi neasade a t unciî ncoa ce, f orm ând î n acel aşit i mp o pi ed i căseri oa săpen t rust at orn i ci reaunor rel aţ i i i nt ern aţ i on al e pri i nci oa sei nt eresel orr omâneşt i . Pen t ru aces t e mot i vesu nt em de păr ee r căsei mpune o acţ i une ur gen t ă şi en er gcă i pen t ruî nl ăt urareaacest ui Guvern şiî nl ocu i r easapri nt r un al t Guvern al că ru i şef , pri n meri t el e sa l e,săse u b cu r e d e n îcr ed er eanaţ i uni i î nt regi ,i ar p rn ii dei l e s i ncereem d oc rat i ce1ce r p eco ni zea zăsăpr ezi nt e o ga r anţ i e p en t ruî nf ăpt ui r eaunor r ef orm e a l rgi şiseri oa se. Nou l Guver n cesarf orm a vat reb ui , după păre r eanoa st ră,săi a obl i ga ţ i a: 1esen ) Să rea i zeze peeca ea ce asa ma iad i rect ă, f ără î n ârzi ere şi ă ră pi recu i re part ea ţ i a l ăl a r ef orm il a grare: t i sf cer ea nevoi id et p ăm ânt af să t en l orpeţ şi 2) săi a măsu ri l e cel e mai en er gce i pen t rucacei vi nova ţ i de dezast ru l su f eri t de S t at ul r omân săfie r t aşil a răsp under e,dânduse o t sa i sf acţ i e î nt rea găopi ni eipubl i ce şi vi ct i mel or nevi nov at e a l e răzb oi ul ui 2. Nou l Guvern vat r eb ui , pri n el ful al că t ui ri i sa l e,săr ep rezi nt eî ncep ut ul uneiereoi n : săfie a l că t ui t di n sp eci al i şt i 3, păt ru nşide s en t i men t ul dat ori eişi drep t ăţ i i şidevot aţ i bi nel ui ob şt esc. Funcţ i a de mi ni st rusăfie c on si derat ă ca un apost ol at şinu cao a mbi ţ i e şi o va ni t at e,şimai puţ i n caun mi j l oc e d p r oco psea l ă şich i vern i sea l ă.
Subsem naţ i il uăm asu pra noast ră î ndat ori reacasăî ncepem l upt a pen t ru î nl ăt urare a a ct ual ul ui Guver n şine maiob l i gămşil egăm cucu vân t ul şi ci nst eanoa st ră, cadupă f orm ar eanou l ui Guvern ,î n con di ţ i i l e a răt at e,să i dăm t otsp ri j i nul nost ru , neco ndi ţ i on at , devot at şidezi nt eresat , pen t rua put ea r ea l i zai dea l ul nost rucom un: r ef acerea t at u S l ui român pe e tmel i it r ai ni ce şi să năt oa se şi r egen erarea eţ i ivi noa st r e p ubl i ce e p p ri nci pi i de d r ep t at e,muncă şici nst e. I aşi ,î n… ( s.S. ) A. Făl coi anu Tra i an Brăi l ea nu „ 1 Pe vr emeaaceea cu vi nt el e„ ol i ga r hi e”şi„ democraţ i e”erau pe buzel e t ut ur or . Mai t ârzi u dl . Br ăi l ea nu a cân t atpe al t ă st ru nă… 2 Şi cel ormorţ i ? 3 Şi de sp eci al i şt i sa dezgu st at l umea ! AN EXA XXXI V Darea î n u jdecat ăa„ unor a di n m embri if ost el orGuver ne prez i dat e de dl . I onI . C. Brăt i an u de a l 1914 pân ăl a 1918” . Fi ecare mi ni st rudatî n j udecat ă a pri mi t o adr esă di n part ea preşed i nt el ui Camer eişio co pi e ega l l i zat ă de p e R „aport ul Comi si eide i nf orm ai ţ i pr eal ab i l e asu pra p r op uneri i de d ar e n îj udecat ă aunor e mmbri i di n f ost el or G uvern e et c.Et c. ” Act el e acir ep rod useau ost f ad r esat e doct oru l ui C. Angel escu , pe acea vremepl ecatcami ni st ruî nSt at el eUni t e,şipri mi t edemi ne.Deşir aport ula f ost b pu l i ca tî n Mon i t oru l Ofici al ( Dezb at eri par l amen t are) ,î l red au acideoa r ece l i bera l i i reven i ţ il a put erea l sf ârşi t ul anul ui 1918 au di st ru s o tat e u rm el e d ări i l orî n j udecat ă.Dez bat ei r l e p arl amen t are de e p vr emea ul i Margh i l oman nu se mai gă sesc ni cich i ar î n bi bl i ot ecaCamerei , deo ar ece î nt reag a act i vi t at e a Parl amen t ul ui di n var a a nul ui 1918 a ost f an ul at ă. Pr eşed i nţ i a Anul 1918, l una i ul i e 17 AN du n Dep u a ţ i l or a şif r l 0ă 0ri 3iDom nt u l e, I nI con orm i t at e cudi sp ozi ţ i i l e art . 18 di n l egea asu pra r esp on sa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e,am onoa r eaa văî nai nt a a l ăt urat pe â l ngă acea st a, r aport ul com i si eide n if orm aţ i i pr el abi l e a su pra prop uneri i de d are n î j udecat ăaunoradi nmembri if ost el orGuverneprezi denţ ededl .I onI .C. Brăt i an u de a l 1914 până l a 1918, pri nt r e ca r e fi gu r aţ i şidvoa st ră, care aport r a ost f dep us p e b i r ou l Adunări i Dep ut aţ i l or nîşed i nţ a de a z, i17 i ul i e 1 918. Tot od at ă am on oare a a vărugasăbi nev oţ i i a con firma pri mi r ea su smen ţ i on at ul ui rap or t , sem nân d al ăt urat a dovad ă de p ri mi r e. Pr eşed i nt e Di r ect oru l Cancel ari ei
( ss) C. Mei ssn er ss) ( Brăt escu Voi neşt i Adunar eaDepu t aţ i l orSesi uneaext r aordi nară 1918. Râp o rt ul Comi si eide i nf orm aţ i i pr eal ab i l e asu pra Prop uneri i de dar eî n j udecat ăaunormembridi nf ost el eGuverneprezi dat edeI onI .C.Brăt i anude l a 1 914 l a 1 918. Domni l ordep ut aţ i , O con vi nger e,di n nen or oci re ad ân c î nrăd ăci nat ăî n mi nt eapop oru l ui nost ru , est e căj ust i ţ i a dat ă după l egi nu urm ăreşt e d ecât pe muri t ori i de rân d şicăcei mari şt i u şipotsăscap e a l nev oe i d e ori ce ed peap să. — Anex e, 1916 1918 Acea st ă păr ere, rezu l t at şirăm ăşi ţ ă a vech i l orvi ci si t udi ni pri n ca r ea t recu tţ ară şipop oru l românesc, a dat unorai ndput ern i ci i zi l eicu raj ul de a să vâ rşicusen i năt at e oa tt e a buzu ri l e,î ncr ed i nţ aţ i fii nd cănu o săse gă sea scă ni men i car e u rpân do cuî ngăd ui nţ a d e ot tdeau na,săi ch eme a l r ăsp under e pen t ruf ără del eg i l e o l r . Cu acea st ă dul cel i ni şt e su flet ea scă , Guvern ul t recu t a să vârşi tt oa t e î ncă l că rl i e ca re a i u f ostcu put i nţ ă, st ând at ât l a adăpost ul vech i it ol era nţ e,câ t şisu b masca I deal ul ui Naţ i on al .I deal Naţ i on al ? D a,pen t ru nen umărat el e vi ct i mecăzut ecaj ert f ăneprevederi l orşii ncuri eicri mi nal eaguvernanţ i l or ,dar oc azi e şi pr et ex t de mb î ogă ţ i r e u şo ară şi de ol foa seperson al e p en t ruf avo ri ţ i i r egi mul ui t r ecu t . Persi st en ţ a con vi ngeri i de i mpuni t at e şidupă dezast r el e su f eri t eî n t i mpul r ăzb oi ul ui , câ nd cel puţ i n su f eri nţ a ar fi t reb ui t săpuri fice şi săoţ eea lscă su flet el e n oast r e,arî nsem na n u numaio mar e decepţ i e da r o ad ev ărat ă pri mej di e n aţ i on al ă. Chezăşi a căsp i ri t ul cet ăţ en esc sevaput eadezvol t aî n a ţr a noa st ră şiva căp ăt at ări a necesară, f ără de ca r e ori ce r p osp eri t at e e u n maiaparen t ă,va fi î nt re cel e d i nt âi l ucru ricamasel e p op ul ar e săca pet e si gu r anţ a şisăşi o poa t ă afirm a, căori ci ne să vâ rşeşt e oă c l ca r e d e ege l va fit ras a l ră sp under e şi şiva pri mi – ori ca r e i îvafi f ost si t uaţ i a saper son al ă– p ed ep asacu ven i t ă. oi ul î n care am ost aru na caţ i cuat esocot n i nf ţ ăn şi n car e ab i aiam i eşi zi l el e R r tăzb ecu t e, ne-a ri ci pn ui tf at ât ea p gu be, â t easu eri ţ edi ş i at ât ea răn î ncâ tt l ecu i r ea şi r ep ararea orlav rep r ezen t a– d upă cu m bi ne sa o bservat de oa tt ă l umea– o d a evă rat ă recl ădi r e a ăţ ri i . Şi mai al es en pt rucă r eb t ui e să recl ădi m di n t emel i e semp iune să con st rui m al t f elde cu m af ost , săî nl ocu i m un ed i fici u car e s ă n u se gu zdui e,să u n sesu rpe ş i să u n seprăb uşeasc ă a l su flar ea vânt ul uinepri el ni c,aşadupăcum saî nt âmpl atcuvecheacl ădi r e.Pent ru acea st at reb ui eşt e săaşezăm î nt r e zi duriun el emen t nou care l i a psi t până azi , an ume:Con vi nger ea că î n ţ araceast a a ex i st ă d r ep t at e p en t rut oţ i şir ăsp under e pen t rufieca r e.Tr eb ui eşt e a st f el , cao c on seci nţ ăi nevi t abi l ă şineces ară, şa se
î nceap ă op er a ceaar m e,pen t ru car e s unt em ch emaţ i cut rager ea al r ăsp under e a mari l or vi nova ţ i de d eza st ru l act ual al ţ ări i . Numaipe aceast ă cal e sepoat e cu r aţ i at mosf er a mor aă l pen t ru ase î nce pe o pera greaiş t ru dni căa ref ace ri i .I n ori ce ţară ca re se resp ec t ă şivo i eşt e săt răi asc ă, t reb ui es c d es ca l i fica ţ i şiî nl ăt uraţ i di n vi aţ a publ i căco nducă t ori i acei a ca r e cuuşu ri nţ ă şinep reved er e a u pus n î pri mej di e ex i st en ţ aţ ări i şica r e, î n cl i pel e cel e mai t rag i ce e d p r egă t i re nf î ri gu rat ă şide u lpt ă dezn ădăj dui t ă, nu sau sfi i t să sp ecu l eze acea st ă o ca ze, iî nt reb ui nţ ând avu t ul St at ul ui pen t ru ava nt aj ar eal or er pson al ă. A sos i t , cr ed em, t i mpul caorgan i smul pol i t i c al St at ul ui nost rusă r eacţ i on ez e şi nu potrămân e n ep ed ep si t e mezat ul desch i s n î cl i pe d e gre a cumpă nă i ş CONSTA NTI N A . RGETOI ANU al căr ui ob i ect af ost pol i t i cai nt er naţ i on al ă aţ ări i , sp ecu l aţ i i l e n eru şi nat e c u va go anel e d e ex port şii mport ,j af ul f ăcu t cu banulpubl i cat âtî nepocadepr egăt i r ecâtşiî nt i mpulr ăzboi ul ui . I at ă pen t ru ce, şio sp unem si mţ i nd î n n oigl asu l nece si t ăţ i iî nsă ş, ii at ă pen t ru ce u Gve rnel e B răt i an u t r ebu i eschem c at e a l răspu nder e. O cere co nşt i i nţ a publ i căul t r agi at ă şiset oasăde dr ep t at e,o cer t ex t el e de l ege ca r e n u au f ost că al t ui t e p en t rua fi că l ca t e ş i di sp r eţ ui t e.Ori câ t o ast f elde ch emar e a l răsp under e a r ami nt i vech i l e n oa st r e ob i cei uride n ep ăsa re şi î ngă dui nţ ă, t reb ui eşt e săse i şt e că eanu con st i t ui e ceva anorm al şist răi n de prac t i caco nst i t uţ i onal ă, că cie u n l ucrucu ren tî n St at el e cul i bert at e p ol i t i că , fie el e monarh i i co nst i t uţ i onal e sa u rep ubl i ci , pri nci pi ul resp onsa bi l i t ăţ i i con st i t uţ i on al e co nsi derat cao con di ţ i e ese nţ i al ă a acest or orm fe d e S t at . Aşa fii nd l ucru ri l e,e d e p ri sos să maicău t ăm dacă u a maif ost şicât e aumaif ost î n ţ ar a noa st ră şiai ureapr eced en t e d e a cest f el . Exi st en ţ a pri nci pi ul ui est ei ndep en den t ă de apl i ca ţ i i l e co ncret el a ca r e dân su la d atl oc nîdecu rsu lt i mpul ui şiî n momen t ul acest a,cân d ven i nd a cer e chem ar ea al r ăspu nder e a u Gver nul ui Br ăt i an u, cr eămnoiî nşi ne u n pr ec eden t –exempl upent ruvi i t or ,nuput em sănuarăt ăm câtdemul tam fidori tpent ru bi nel eţ ări ia e st ei acap r e c ed e nt u la st a să nu fic ă p ăt atr fi i nţ ă nt i c i odcu at ă . reade Dom nc i l or Depu t aţ i , C om i si ace n u mi t ă de d voast ă p en ru l ege i nf orm aţ i i co nf orm art i co l ul ui 17 di n l ege a asu pra resp onsa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e, proced ând de n îdat ă a l c ec ret ar eaca pet el or e da cu zare l a şist rângerea e a d f pt e, a că zu t de aco r d maiî nt âide o ta t e a l mod i ficar eaşicom pl ect areari mu pl ui cap de acu zar e n î sen su l următ or : I At ât î n C onst i t uţ i e câ t şiî n eg li l e de orga ni za real e di f eri t el or mi ni st ere, se preci zea zăşise i mi lt ea zăput eri l e S uvera nul ui şial e mi ni şt ri l or ă f ră a se men ţ i on a cuacea st ă o cazi e căcest a orara ap arţ i ne d r ep t ul de a ecl d ara răzb oi .
De al t ă part e,pri n a f pt ul căni ciun ext t de l ege nu a rat ă cu i aparţ i ne acest drep t , nu se oa pt e aj unge al co ncl uzi a căput er eaexecu t i vă est e n idi ca t ă pri n î nsăşi nat ura sade a1 exer ci t a, fii ndcă u n se oa pt e con cep e,că t a unci câ nd put eri l e mi ni şt ri l or su nt aşa e d e rst rânse ncâ î t au nevoi e d e a ut ori zarea Par l amen t ul ui pen t ruori ce ct ae ca r e n ît rec r d ep t ul de p ură admi ni st raţ i e,săl i se ecu r noa scăexo rbi t ant a au t ori t at e d e aput easi ngu riî nt r ep ri nde a cu tl cel maigr av şi maisol emn pe care 1 poa t e ace f nupop or , acel a de adecl araăzb roi . Î n ac est eî mpr ej urări , so l uţ i al ega l ă a acest eich est i uni co nst ăî n af ace apl i ca r eapri nci pi ul ui de d r ep t con st i t uţ i on al ca r e p r ocl amă su ver ani t at ea naţ i uni i , şinumai aces t eisu vera ni t ăţ i , pri n rep rezen t ant ul eil ega l , Par l amen t ul , i se oa pt e recu noa şt e d r ep t ul de adeci de d e d est i nel e ă ţri i . — Anex e, 1916 1918 313 Acest pri nci pi u orm f al î nscri sî n C onst i t uţ i e,a f ost vi ol at de Guvern ul a că ru i dar e n îj udeca t ă se ce r e,şicaco nsec i nţ ă sa vi ol at art . 122 di n Con st i t uţ i e,pri n f apt ul căsaî nvoi ti nt rareaarm at el or ru se nîţ ară f ără anume l ege, f apt e p revă zu t e şi ped ep si t e d e a rt . 2 di n l egea asu pr ar ăsp underi i mi ni st eri al e. Acest cap de acu zare con si st ân dî n i nt erpret ar e de t ext , nu are evi den t t reb ui nţ a de afi sp ri j i ni t pe el emen t e d e a fpt . I I Al doi l eacapde acu zar e est ef orm ul atî n mod ul următ or : Vi ol area art . 1 di n l eg eaasu praresp onsa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e pri n f apt ul nepr egăt i ri i arm ae tiî n arm amen t şiech i pamen t cut oa t e că a ost ft i mp î ndest ul ăt or en pt ruacea st a şideci Guvern ul a a vu tl a d i sp ozi ţ i e p est e u n mi l i ard î n acest sco p, di n ca r e obună part e af ost u det rn at de a l dest i naţ i e,i ar o al t ă part eî nt reb ui nţ at î n ch el t ui el i nej ust i fica t e. Di n cercetări l ef ăcu t e de co mi si e sest abi l eşt e ex act i t at eaace so t r acu za ţ i i şivomen umer a n î rez umatnumaipri nci pal el e ap ft e ext rase i nd t r un dosa r ext r em de ol vumi nos. Arm at a mob i l i zat ăî n au gu st1916 a f ost com pusădi nt r un ef ect i v de cel pu ţ i n 85 0. 0 0 0i de oam , pen ru ar e00pos edam u mai 37 5. 0 de pu ş1 t i Man l i ch er cu r epet ţ i e,d eeni 6, 5 mmt – c60 . 0 arm e n au st ri ece d e00 8 m şi 80 . 000 arm e H en ry a Mrt i ni , acest e d i n urm ăf ără i ci n o va l oa r e sa u ut i l i t at e. Regi men t el e nu er au n î zest rat e decâ t cu 2 până l a 6 mi t r al i er e,art i l eri a de câ mp i ncom pl ect or gan i zat ă şii nsu fici en t ă;art i l er i a de munt e a proa pe neexi st en t ă, si ngu r el e d i vi zi oa ne ce sed po am fii nd arm ae t cut unurivech i . Art i l eri a grea apr oape cu ot t ul l i psă , si ngu r el et unuride ca l i brude l a 105 l a 150 fii nd vech i ,f ără t r ag er e reped e şi pr oven i nd î n maj ori t at e d i n dezarm ar ea f ortu ri l or .
Cel e pet r ecu t el a Tu rt uca i a au st abi l i t co nsec i nţ el e acest eil i psede art i l eri e grea şiî nved erea zăî n acel aşit i mp t oat ă neg l i j en ţ a şiuşu ri nţ a cu ca re sa p r oced atl a n it rare a n oa st ră n î acţ i une.Cel e 6t unuri de 1 50 mm care se găse au î nf uncţ i une a l a ce st capde pod nu poseda u dec âtcât e 15 0 de ob uze de fiecare i esă, p careau scon su mat î nt r o zi şij umăt ae t,pe cân dl upt a adurat 6 zi l e.Di n acest punctde veder e Tu rt ucai a răm ân e u n ad evăr atsi mbolal nep r egă t i ri i şial neso coti nţ eicri mi nal e cuca r e a m î ncep ut răzb oi ul . Arm at a naf ost î nzes t rat ă cuarm ee l şiap arat el e mod er ne de l upt ă. Li pseau aer op l an el e deupt lă,bal oa ne cap t i ve al căror numărer a r ed us n umai l a 5pen t ruî nt r ea ga rm a at ă,t el ef oa ne exi st au î n f oa rt e mi c n umăr fii nd apr oa pe i l sp i t e d e ca bl u, di n ca r e ca uzăa f ostevoi ne ch i ar a lî ncep ut ul r ăzb oi ul ui săser ech i zi ţ i on ezeel ef toa ne p art i cu l ar e ş i marica nt i t ăţ i de s ârm ă. Nu ex i st au l egă t urit el ef on i ce u s fici en t e n ît r e u ni t ăţ i . Tel eg rafi af ără r fi ap r oa pe neexi st en t ă, î n fine n u exi st au ţ evi de e rzer văpen t ruarm e n i cigu ride oc f pen t ruî nl ocu i re. Trecâ nd l a ca pi t ol ul ech i pamen t ul ui di n i nf orm aţ i i l e cu l ese rezu l t ă că ec hi pamen t ul nu put ea ser videc âtpen t ru o arm at ă d e 45 0. 000 de oa meni şiî n veder eaunuirăzboidescurt ădur at ăaşaî ncâtdacăseţ i nesocot eal ădedurat a r ăzb oi ul ui nost ruse oa pt e socot i că u n mai 30% di n oşt i r e er a ech i pat ă;aşase exp l i căcăpuţ i n t i mp după i nt rar eaarm at eiî n r ăzb oisa s i mţ i t necesi t at easă se ecu rr găl a o f rande p ubl i ce en pt rua se r ocu p ra a rm at eil en j eri e,hai ne, flanel e,et c. Rel at i vl al i psade ech i pamen t ni sar el at at un a f pt de o mar e gravi t at e şi an ume:că răn i ţ i i er au dezbrăca ţ i de man t al e p en t rua e l p ut ea a d sol daţ i l or com bat an ţ i . Î n cepri veşt e servi ci ul de su bzi st en ţ ă, am con st at at cădeşi segă sea u provi zi i apr oa pe n î număr su fici en t ,t ot uşiarm at a a su f eri t mul t şidi n acest punctde veder e d i n cau ză că servi ci ul f uncţ i on a oa frt e ă ru , nep osed ân d un person al su fici en t pregă t i t pen t ruacea st a şiofi ţ eri i fii nd î n mar e p art e recr ut aţ i di n ofiţ eri de rezerv ă, advo ca ţ i , magi st raţi , et c. Î n aceast ăsr amu ră m am cu es i nf orm aet i ţ i pr eci sede o mar e gravi t at e,care st ab i l esc că au com i s ari abl u zu ri şid urn ări . Servi ci ul sa ni t ar nu er a organ i zat î n modsa t i sf ăcă t or . Zon ai nt eri oa ră na f ost pr egăt i t ă şide a ceea un mar e n umăr e d răn i ţ i grav ,î n băt ăi l a de a l Tu rt uca i a, au pi eri t di n ca uza i p l se i de n îgri j i re ed mi ca l ă. Comi t et ul cen t ral sa ni t ar nu a p ut ut da maini mi c p en t ru răn i ţ i şia r t eb ui t să se a i p an sam en t e şi medi cam en t e d e a l zon a d e op er ai ţ i . Li psea u sp i t al el e ca r e săurm eze t ru pa î n î nai nt ar e,i ar sp i t al el e mob i l e er au i nsu fici en t e.Person al ul med i ca lf oa rt e e rst râns.
To at e acest el i psu risu nt numai rezu l t at ul uneineg l i j en ţ e cu l pabi l e, fii ndcănu au l i psi t ni cit i mpul , ni cicred i t el e n eces are şi ni cicu noşt i nţ a nece si t ăţ i i abso l ut e aî nzest rări i arm at eicu t ot t u i l aj ul ce ru t de ră zb oi ul mode rn. Se şt i e căî ncădi n an ul 1914, Parl amen t ul a pus l a di sp ozi ţ i a Guver nul ui un pri m cr ed i t de 1 08 mi l i oa ne ei l care ost a f urm atî n cu rsu l an i l or 19 151916 de al t e c r ed i t ei mport ant e d est i nat et oa t e n ece si t ăţ i l or a rm at ei . Î nt reb ui nţ ar eaacest orsu me ca r et r ece ( si c)de un mi l i ard, est ef oa rt e greu de st abi l i t pe ca l e d e n if orm aţ i i . Di n cercet ări l e ă f cu t e p ut em afirm a, î nt r e al t el e,căo su mă de câ t eva su t e d e mi l i oa ne n îcr ed i nţ at ă unui del ega t al Mi ni st er ul ui de R ăzb oicur eşedi nţ aî n st răi năt ae t şi mi si uneade acu mpăra arm e şi muni ţ i i pen t ruarm aă t,est e n îî nt r egi me n ej ust i ficat ă. De asem en eaam căp ăt atcon vi nger eacăsau om ci sf rau de î nf urni t uri şi vom ci t anumaiexempl uluneiof ert eî nsemnat edemuni ţ i i ,f ăcut ădeomar e ca sădi n Ameri caî n con di ţ i i l e cel e mai ava nt aj oa se şi cuga r anţ i i de r t ansp ort până î n ţ ară, ca re a f ostî nl ăt urată f ărăni ciun moti v,i ar ori gi nal ul of ert eia di sp ăru t di n arh i vaMi ni st eru l ui de R ăzb oi . — Anex e, 1916 1918 315 I I I Al t r ei l eacapde acu zar e est ef orm ul atî n mod ul următ or : Arm at aaf ost nu numainep r egăt i t ă darşidezor gan i zat ă, pri n f ap t ul că nu saţ i nut seam a de o ta t e servi ci i l e mi l i t ar e,con cen t rânduse u n mail a Mi ni st eru l de R ăzb o, iî n mâi ni r est rânse şi neco mpet en t e,t oa t e u lcr ări l e pregăti t oar e al e p uneri i arm at eipe p i ci or e drăzb oi , oc oi l nduseast f elSt at ul Maj or cut oat e s erv i ci i l e eg lal e a l e p regă t i ri i arm at ei . Di n cer cet ări l ef ăcu t e de Marel e St at Maj oral Arm at eiam con st at at că at ât pl anuri l e d e o peraţ i e câ t şicel e d e u lpt ă şiord i neade b ăt ăl i e a u f ostn î î nt reg a el borat e o rimod i fica t e d e Mi ni st eru l de R ăzb oi ,f ără cu noşt i nţ a şef ul ui ef ect i v a l Mar el ui St at Maj or . Acest e pl anuriau ost f el aborat e de secre t aru l gen eral al Mi ni st eru l ui de R ăzb oi ,exp î ner co n j u rat de o fi ţ eri t i neri al e nau că ror n cu oşt i nţ e m i l i t are, ne efi i n d î nso ţ i t e şi de i en ţ a mat uri t ăţ i i ,n u i, desem pen t r u o op er ă at âtd m are şi cu con seci nţ e a t ât de co nsi derab i l e. Şi aci nu vomrel eva decât cât eva punct e deoseb i t de i mport an t e: 1. Ast f elî nt r un dosa r al Mar el ui St at Maj orexi st ă docu men t e di n car e r ezu l t ă căat uncicâ nd se mţ si ea ecesi n t at ea e d a se e cer u n pr oi ect de ap r ob are ( ?)anumi t or u vraj i i( si c) , Mi ni st eru l nu s-adresa a tl a şef ul ef ec t i v a l Marel ui St at Maj or spre i pr aocu ra pl an uripe ă rsp under easa şi pe cal ea egal l ă aunei ad r ese ci ofi al e,cise ă mr gi neaa se ad r esa l a cât e u n ofi ţ ersu bal t ernde a l acea i nst i t uţ i e ce rân dui ace se t u lcră ripe ca l e d e sc ri so are ap rt i cu l ară.
2. Cu oa tt e căî ncăde l a sf ârşi t ul anul ui 1913 se î ncep usel a Marel e St at Maj or el aborarea di f eri t el or p l anuride of en si văşidef en si văî n di f eri t ei post aze, t ot uşiel e n u au f ost l uat e măca rî n con si deraţ i e d e Mi ni st eru l de R ăzb o, ii ar pl anuri l e ca r e sau execu t at , pr ecu m şipl anuri l e d e op eraţ i e,ord i neade b ăt ai e şica dru l orga ni c a lî nca drări i( si c)au f ostel aborat e a l Mi ni st eru l de R ăzb oi f ără î ncu noşt i i nţ ar eaMarel ui St at a Mor j al arm ae t. i I V. Vi ol area art . 1 di n l eg eaasu praresp onsa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e,pri n f apt ul căsau com i s d el i ct e n î con t ra i nt er esel or u p bl i ce, procu rânduse alan umi t e per soa ne p er mi se e d exp ort ben zi nă şial t el e,numaiî n scop de ase at pr on a şi r ea l i za â c şt i gu rinel egi t i me n î dauna St at ul ui . Di n cer cet ări l ef ăcu t el a Mi ni st eru l de Fi nanţ e,I ndust ri e şiComerţ , neam put ut con vi nge că cu ocazi a cer er i l or derocu p rar e d e vagoa ne p en t ru ex port ul ce rea l el or , ben zi neişial t el e,deşi s-au dresa tt abl ouriî n ca re a su t recu t aces t e c ereri î n ord i ne c ron ol ogi că ,t otu şiaces t e tab l ouriau f ost con t i nuu mod i ficat e d upă n orm e cut ot ul su spect e şi cuch i pul aces t a sa aj uns l a acest r ezu l t at abuzi v căsau acord at perm i su ril a persoa ne avo f ri zat e,ca re se r p et i nde că i nt er esa u î n op er aţ i uneal or şi pe a ceea ca r e avea u t r ecerea nece sar ă p en t ru a e l do bân di . Pen t rua seî ncu raj a şipat ron a acest si st em de f avo ri t i sm sa recu rs l a mi j l ocu l scan dal osde ase nî ch i de sa u desch i de r f on t i er a pen t ruexp ort ,î n ra portcu posi bi l i t ăţ i l e d e c âşti g al e c eo l r a f vo rza iţ i . Î n al t e oca zi iserecu rgea ch i ar l a mi j l ocu lt ran sp ort uri l or ce rea l el or pest e f r on t i erăuncuca l eaf er at ă c i cuca r el e.I n sf ârşi t mai sem nal ăm un ul t i m f apt con damnab i l , an ume căn î aceeaşi dori nţ ă d eşăn ţ at ă de a avor f i za e p u ni i şipe al ţ i i , sa dep ăşi t cotaxat fi ă de co mi si a de ex portşise r st ecu raupest e r f ont i eră ca nt i t ăţ i nec es are evo ni l or n i t ern e.Ace l aşisi st em nel eg al a f ostî nt reb ui nţ at şi pen t ruexp ort ul vi t el or , fii nd î ndeob şt e cu nosc ut e c azu ri l e d e avo f ri t i sm şide con t rab an dă să vârşi t e.De a l t f elan ch et a noa st ră a ost f ext rem de u şu rat ă î nt ru câ tî n dezb at eri l e p ar l amen t ar e n î şed i nţ a de a l 2 5 mart i e 1 916 ( vezi Mon i t oru lp Ofi ci al d i n 29fima rt i e con 1 916 , pa an g. 8 3or 6) ,î se găseşt e i t p ări t ă pen t ru ed i fica rea ost eri t ă ţ i i con rm a r ea t rab d el , nt ovă răşi t ăd e c i ni ca decl araţ i e ami ni st ru l ui de n it ern e ca r e a firm a desl uşi t :„ Am con vi nger eacăl a acest e con t rab an de aupart i ci patoa men i su sp uşi ” . Sper ăm căacea st a aj ungepen t ru j ust i ficar eape cal eai nf orm ai ţ eia acest ui puncti mport an t . V. Al ci nci l eacapde acu zar e est ef orm ul atî n mod ul următ or : Vi ol area arT. L, 2 şi3 di n eg leaasu praresp onsa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e,pri n f apt ul t ran sp ort ări iî n ţ ar ă st răi nă, di n ord i nul Guvern ul ui a e tza uru l ui publ i c
şial dep ozi t el or a p rt i cu l are, pr ecu m şia doc umen t el or şi ar hi vel or t S at ul ui , i ndi sp en sa bi l e p en t ruf uncţ i onarea regu l at ă aaut ori t ăţ i l or u p bl i ce. Aces t capde acu zar e est eî ndeob şt e cu noscu t şi , pri n urmare , nu mai est e n evoi e d e co nfirm ar eal ui pri n cer cet ărisp eci al e. Rămâne cacom i si a de i nst ru cţ i e săst abi l ea scăseri ozi t at eamot i vel or pen t ruca re ar f o fi stl oc ul de r tan sp ort ar ea( si c)acest or veri a şisădet erm i ne n î acel aşit i mp pr ej udi ci ul î ncercat de S t at şide p art i cu l aripri n acea st ă măsu ră nech i bzu i t ă. VI . Al şasel eacap de acu zar e est ef orm ul atî n m od ul următ o: r Vi ol are a arT. L di n l ege ar esp onsa bi l i t ăţ i l or i m ni st eri al e p ri n f apt ul că , caabuz d e p ut ere, sau î nt reb ui nţ at t ren urişimi j l oa ce e dr t ansp ort pen t rua se sa l vaavu t ul person al şial mi ni şt ri l or şi prot ej aţ i l or o l r n î det ri men t ul t ra nsp ort uri l or d e ră ni ţ i ,t ru pă şimuni ţ i i . Tot di n acea st ă ca uzăa f ost ab andon atî n t eri t ori ul ocu pato mare part e di n ut i l aj ul şimat eri al ul de ră zb oi . — Anex e, 1916 1918 Di n i nf orm aţ i i l e cu l ese am put ut st abi l i cu reci p zi e,pri nt r ef oart e mari abat eri , urm ăt oarel e ca rac t eri st i ci : Î nt oam na an ul ui 19 16sa ex ped i atun t rencom pu s di n 40 50de vagoaneî ncăr cat ecuvi naparţ i nânddl orBr ăt i anu. Acest t r en a sos i tl a Bărboşi l aî ncep ut ul l ui decem bri e 1916, i ar acol o vi nuri l eauf ostdusel aGal aţ i ,undeauf ostî ncăr cat epeunşl epcudest i naţ i a unui por t di n Basarabi a. Un al doi l eat ren , cu n u nou r an t spo rt de 7 vagoan e cu i n v apa rţ i nân d acel oraş i prop ri et ari , a sos i tl a Bărboşi l a finel e u lni i decem bri e 1 916, de u nde af ost î mpi ns a l Gal aţ i pen t rucaî n urm ă, după ce uf seset aca at de ru şi , să-ş i cau t e scăp are a a l p unct ul de r t ecer e n umi t Vad ul l ui Baca l başa . Ambel e acest et ren uri au f ost con dusesu b escor t ă mi l i t ară. Ceea cet reb ui e ob serva t şiî nfierat î n acea st ă oc azi e est ef apt ul i n l i fii ca bi l că t r a nu sp ort ea a cest or aev person e s e ă f î mp i ed i câ d şi î nca t ârzi nd t ra nsp o rt ri l ear m i l i t a re şi deveri acu areal an ră i ţ i l ocea r , mu ni ţ i i l o r ,na ut i l aj el or şi maşi ni l or d i n st abi l i men t el ei ndust ri al e mi l i t are şi ci vi l e,ca re u a t rebu i t ad es eor i să e fi aba ndon at e pen t ru pre căder ea cee sdaunui an ume av ut part i cu l ar ,t r ansp ort at t ot dea una cumar e vi t eză. Mairămân e de sem nal atcăt ran spo rt ul de vi nuri despr e car e am vor bi t , avea l ocî n t i mpul î n ca re,di n ord i n su peri or , se r p oce da l a vă rsa r eadep ozi t el or de vi nurial e a pr oa pe u tt ur or p art i cu l ari l or . Î n acee aşiord i ne de i deimen ţ i on ăm şif apt ul căî n cl i pel et ragi ce, câ nd i nva za it eri t ori ul ui erapr a oape ef ect uat ă, mi ni şt ri i mai ave au t i mpul şicu raj ul
de a a d o r di ne p en t rua seun pe a l d i sp ozi ţ i a am fi l i eiBr ăt i an u un număr de o su t ă de va go an e p en t rua l e r t ansp ort a cer ea l el e,î n dau na al t or ra tnsp ort uri i mi nen t e si (c) , de n it eres obşt es c. Î n fi ne,am f ost i nf orm aţ i căsarfi pet recu tî n acea st ă ordi ne de i deiun f apt şimai ext raord i nar , şianume că un t renmi ni st eri al ai că ru i pasa geri f ăceau un voi ajde ag r emen t şil a care se ef ect a dse m aşi na,a ost f pus n î mi şcar e u lân duse a mşi na d e a l u nt r encurăn i ţ i , car e a ost f ab an don att i mp de aproa pe ci ncizi l e p e ol i ni e d e g araj , fii nd ast f elex puşirăn i ţ i il ai nt em peri i , l i psăde h ran ă şide n îgri j i re. I I . V Al şap t el eacap de acu zar e est ef orm ul atî n t erm en i i urm ăt ori : Vi ol ar ea arT. L, 2 şi3 di n l eg eaasu pra resp onsa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e p ri n f apt ul că , cu abuz d e p ut ere, au ri di ca t cuoca za i eva cu ări it eri t ori ul ui ţ ări i , ca r e n î urm ăa f ostocu pat , co pi i de 1 516 ani ,f ără u a t ori za ţ i a pări nţ i l or , ex punândui pi ei ri i pri n neso cot i nţ ă şicom pl ect al i psăde n îgri j i r e,di n ca r e ca uză u a pi eri t ceamai mare ap rt e d i n ei( si c) . Di n cer cet ări l ef ăcu t e,am con st at at căacea st ă eva cu are saf ăcu t di n ord i nul şiî n urm a p ubl i ca ţ i i l or em anat e d e a l d ep ozi t el e d e e rcru t are.Nu sa l uat ni cio di sp ozi ţ i e n îsăpen t rut ran sp ort ul şihran al or n ît i mpul voi aj ul ui . Ofiţ eru lî nsărci nat cu al i men t area t ru peipe i l ni a de re t rag er e n e n if orm ează că nu a avu t ni ciun ord i n casădeaal i men t e,aşaî ncâ t aceşt i nef eri ci ţ i au f ost hr ăni ţ i di n mi l a publ i că . Aj unşil a Buzăuoţ i taceşt it i neri rău răn hi ţ i şirăumb î răca ţ i au ost f ab an don aţ i spreşi acon t i nua n idi vi dualdrumul î n Mol dova. O mar e p art e d i n eiau muri t di n mi zeri e,i ar o b ună part e d i n eiau f ostî nt r eb ui nţ aţ il af acerea de r tan şee pe i l ni af r ont ul ui , ex punânduil al ov i t uri l e n iami cu l ui ,f ără afi f ost prot ea j ţ i de n i cio măsu r ă( si c) . Numai î nt r un si ngu rj udeţmi se rel at ea ză că ar fi pi eri t ci rca. 01 00 de co pi i . I I I .V Al op t ul eacapde acu zar eef orm ul atî nt er men i i următ ori : abl d i st ru sp d i ni ordi n, p ri n n i cen di ist şi t eru mi j l oa ce, o buoa n rt ei i n av uţ i aS p u i că şi a rt cu l ară, f ă ră ca acea ăa dl i st gere se să pă t ăpa j u st fid ca pri n vr eu n i nt er es l aapărări i naţ i on al e,oca zi on ând pri n acea st a St at ul ui pi er der i en orm e. Exi st en ţ a acest orf apt e mat eri al e est eî ndeob şt e cu noscu t ă aşaî ncât nu arer eb tui nţ ă de afi pr ob at ă. Cât pri veşt et emei ni ci a mot i vel ori nvoca t e pen t rua sej ust i ficaacest e măsu ride n i mi ci r e,rămâne ca com i si a d e n ist ru cţ i e săe lexa mi neze, să el ca r act eri zeze să şico nch i dă. I X.
Al nou l eacapde acu zar e est ef orm ul atî nt er men i i următ ori : Vi ol area art . 1, 2 şi3 di n eg learesp onsa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e,pri n a f pt ul căsau î nt reb ui nţ atmi j l oa ce e d coru pţ i e a su pra membri l or Pa r l amen t ul ui sp r e ai pune n îi mposi bi l i t at eade a şiexe r ci t a dreptu ll or şi amăgi nd ast f elrep r ezen t anţ i a naţ i onal ă asu pra t si uaţ i eirea l e a f aceri l or St at ul ui . Pe l ân găacea st a,cu ab uz de put er e,sa di sp us t ran sf er ar eaî n ţ ară st răi nă a unor nst ii t uţ i ii ndi sp en sa bi l e u fncţ i on ări i norm al e aSt at ul ui , amen i nţ ând ch i ar un fcţ i on ari i publ i cica să execu t e asem en ea r o di ne n el egal e. Fap t ul de coru pţ i e a membri l orParl amen t ul ui r ez ul t ă di n î ncasa rea nej ust i ficat ă aunorsu me de căt r e membri i Pa r l amen t ul ui , su me car e n u r ep rezi nt ă ni cio di urn ă fixa t ă pri n r egu l amen t el e resp ect i ve, ni ciapr ob at e p ri n vreol ege. Pe de al t ă part e,f apt ul şit en di nţ a de a seî ndep ărt a pe membri i Par l amen t ul ui di n I aşi( si c)nu se oa pt e exp l i ca ecâ d t pri n dori nţ a G uvern ul ui de ască pa de o rce i o c nt r ol , că cii nvoc ar eapri mej di eicamot i v a l ex ped i eri il or pes t e h ot ar e n u poat e fi ser i oasă di n momen t ce o r pa t e di n par l amen t ari au r ămas per man ent î nţ ar ă. — Anex e, 1916 1918 319 De asem en ea, f ap t ul ordi nul ui de a t ran sf er aî nal t a Curt e de Casa ţ i eî n ţ ar ă st răi nă nuşigă seşt e n i cio ex pl i ca ţ i e seri oa să , pr ecu m ni cipr esi unea f ăcu t ă asu pra membri l or ac est eiî nal t e n ist i t uţ i i de aexecu t a acest ord i n nu se poa t e exp l i cadecât pri n dori nţ a Guver nul ui de ascăp aî n caz eve nt ualde co nt rol ul ace sei t î nal t e n ist anţ e. X. Al zecel eacapde acu zare est ef orm ul at î n t er men i i urm ăt ori : Vi ol area art . 3 di n l eg eaasu praresp onsa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e,pri n f apt ul că s a ce dat flot ar omânea scăSt at ul ui ru sesc, ca r e a t u i l i zat o su b pavi l i on ul săuf ără fi a Guver nul au t ori zat pri n vr eo ege. l Fap t ul ced ări i flot eir omâne de com erţ St at ul ui ru sesc rezu l t ă di n con t ract el e ce ni sau pr ezen t at . A cest ep co nl t ract nsăsu nt f ăcu t e cucă l ca r eadi sp ozi ţ i eil egi i asu pra co nt abi l i t ăţ i i ub i ce .e î Domni l orDepu t aţ i , Comi si a de i nf or maţ i i urmân d cusâr gu i nţ ă cercet ări l e sa l e adesco peri to s eri e d e a f pt e ca r e mot i vea zăos eb i t de ca pet el e d e acu zare t abs i l i t e d e cer er eade d aren î j udecat ă,en unţ area ncă îa dou ă ca pet e noide a cu zaree do mp iort anţ ă c api t al ă şi covâ rşi t oa r e. Pri mul nou pu nctde acu zar e car e arl ua l occunumăru l 11 sarf or mul a î n modu l următ or : XI .
Sau vi ol at di sp ozi ţ i i l e art . 61 di n ege l a de or ga ni za r e a Mi ni st eru l ui de Războ i , pri n f apt ul că su apra p l an ul ui de cam pani e şi ordi neide b ăt ăi l e n u a f ost con su l t at co mi t et ul de n isp ect ori gen eral i al arm at ei , cee a ce i m ni st eru l era f orm al ob l i ga ta o f ace, şiacea st ă vi ol are ca de s ub pr eved eri l e art . 3, al i n. A di n l eg earesp onsa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e. Di n cer cet ări l ef ăcu t el a Mi ni st eru l de Răzb oisecon st at ă că , com i t et ul i nsp ect ori l or gen eral i nu a f osti ci n od at ă co nvoc at , ni cinu şi a dat vreod at ă avi zu l asu pra op ort uni t ăţ i ii nt r ări iî n răzb oia arm at eir omâne. Aceast ă omi si une f ăcu t ăî n modi nt en ţ i on at seexp l i căpri n aceea, cădi n i nf orm ai ţ i l e ce am cu l es ez rul t ă,că m aori jt at ea m embri l or car e com puneau acest con si l i u erau î n con t ra i nt rări iî n acţ i une aarm at eiromâne,op i ni e p e car e şi o n ît emei au t ocm aipe i l psa e d prepa rare pe car e amsem nal at o mai sus. Aşaseexpl i căcăuni i di nt r e com an dan ţ i i de cor puri de arm aă t nu au avu t cu noşt i nţ ă până î n aj unul r ăzb ou il ui , ni cide u ni t at eace el era dest i nat ă, ni cide p l anul de o per aţ i uni , ni cide o r di neade b ăt ai e. Part e di n com an dan ţ i i de arm ae t au pri mi tl a ul t i mul momen t acest î nal t com an damen t( si c)şiau f ost puşiî n cap ul unorarm ae t n oipe car e n u l e cu noşt eauşini cinu ave au cu noşt i nţ ă de e te rn ul pe car e u rmau să op er ez e. Ni sa afi rmatcăaceşt i com an dan ţ iî n aj unul r ăzb oi ul ui au cer ut o au t ori zaţ i e ami ni st eru l ui casă-şi i nsp ect ezeou nl l or com andamen t şisăf acă recu noaşt erea t eren ul ui şiace ast ă a ut ori za ţ i e e-a l ost f ref uza t ă. I I . X Maiave m un ul t i m capde acu zar e,car e sarput eaen unţ aî n ch i pul următ o: r Sau su st ras act e şidocu men t e de l a di f eri t e mi ni st er e,act e de o i mport anţ ă deos eb i t ă şiaparţ i nând St at ul ui ,f apt ca r e ca de n î pr eved eri l e a rT. L di n l eg earesp onsa bi l i t ăţ i i mi ni st eri al e. Fap t ul acest a neaf ost con firm at pri n decl araţ i i l e ceam pri mi t de l a f uncţ i onari i su peri oriai t ut ur or i m ni st erel or , ca r e a u av ut cu noşt i nţ ă de exi st en ţ a a cest e, r ecu m e a f pt u l că el e a u f ost ri di ca t e d e a nume persoa n e, i ar or u nel eact d i np t r e el e şi a ud f ost i st d ru se. Acest ef ap t ef oa rt e grave sau ul at măsu ricasăfie prob at eî nai nt ea co mi si eide n ist ru cţ i e. Domni l orDep ut aţ i , Di n cel e en unţ at e pân ă aci ,r ei ese cr ed em, cu pri sosi nţ ă, t emei ni ci a cap et el or e da cu zar e p en t rucareascer ut ch emar eaî n j udecat ă. Comi si a de i nf orm ai ţ i nu pr ez i nt ă Camer eiî n acest rap ort decât oi nfimă part e d i n mat eri al ul cu l es nîanch et a ei , pen t rucă r eb t ui e să sp o unem, î n
urma a ces t orcer ce t ări , di spu nem nu numaide probe ndes t î ul ăt oare cide u n ad evărat l ux de d ovezi . Oseb i t de f apt el e exp use, de acel eaca r ei nt r ăî n ca dru l ca pet el orde acu zare, am găsi t puzderi e d e a fpt e ca r e con st i t ui e n if racţ i uni de d r ep t com un şipe c are esi dgu r co mi si a de n ist ru cţ i e d upă cel e vast abi l i( si c)şica rac t eri za , vasesi zai nst anţ el eor di nar e. Deocam dat ă mărgi ni ndune l a st ri ct a noa st ră î nsărc i nare , neam l i mi t at l ar el evarea e ap f dt e ca ract eri st i ce en pt rufiecare unct p şiî nch ei em exp ri mând si mţ ămân t ul put er ni c car e n e st ăp ân eşt e z i cân d: Domni l ordep ut aţ i , să e n f acem dat ori a! Lască r Ant oni u, N. Mi t esc u, Con st ant i n Di rst ori an, I . Pet rovi ci , N. Pău nesc u, Gr . P.Carp. D. Mazi l u. Cop i a pr ezen t ul ui Raport , est e co nf orm ă cuori gi nal ul î nr egi st rat l a nr . 994, di n 14 i ul i e 1 918. reşed P i nt el e Adunări i Dep ut aţ i l orDi r ect oru l Cancel ari ei
SF ÂRŞI T
