Interviul Si Reportajul

Interviul TV

Riscuri: -transformarea interviului intr-un moment de curtoazie - conversatie previzibila -agresiune verbala Jurnalistul-intervievator: -se face vazut ca reprezentant al opiniei publice care are dreptul la informatii si explicatii si, concomitent, la spectacol mediatic -isi asuma rolul de „delegat” al canalului de televiziune care difuzeaza interviul. -jurnalistul isi asuma rolul de evaluator Reguli pentru un interviu reusit 1.

Jurnalistul trebuie sa-si cunoasca foarte bine subiectul

.

Jurnalistul trebuie sa aiba permanent in vedere scopul interviului sau

!.

Jurnalistul trebuie sa „simta” informatia esentiala

". Regula Regula „mesaj „mesajulu uluii limpede limpede”” # numai numai atunci atunci cand totul totul e clar clar pt jurnal jurnalis ist, t, devine devine clar clar si pt cel intervievat$ cel din fata ecranului %.

Jurnalistul- un mediator neutru, dar exigent

&. 'ai bine obraznic decat plin de mila- exista interviu interfata- cu tema si c(estionarul prestabilite- si interviu critic in care intervatorul si intervievatul sunt intr-o oarecare competetie de argumente si pozitii. ).

*nterlocutorul trebuie sa raspunda intotdeauna

+.

„orbaretii” „orbaretii” trebuie temperati, iar „mutii” trebuie incitati sa vorbeasca

.

Jurnalistul trebuie sa tina ritmul si sa posede calitati de dirijor si de regizor

1. / nu face dintr-un dintr-un mantou o palarie- are in vedere interviurile interviurile inregistrate, care trebuie tinute sub sub control pana la finalul post-procesarii. 'ontajul poate denatura mesajul initial. initial. -interviul considerat perfect este acea care reuseste sa raspunda la cele sase intrebari fundamentale ale jurnalimului -se recomanda a se respecta succesiunea : „o idee, o intrebare”

1

The world’s largest digital library

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.



-daca ai intrebari pregatite, esti legat de ele din punct de vedere psi(ologic si devine mai greu sa asculti raspunsurile. 'ai bine se urmareste succesiunea logica a raspunsurilor, dupa ce se reflecta indelungat asupra intrebarile, inainte de inceperea interviului -nu te teme sa lansezi intrebari simple -fara intrebari cu raspuns inc(is -nu aproba raspunsurile interlocutorului cu 0, am inteles, in regula. -nu te scuza cand adresezi o intrebare si nici nu o lansa folosind optativul: „as vrea sa va intreb daca2.” -daca interlocutorul te avertizeaza ca exista restrictii legate de ceea ce se poate declara, este mai productiv sa negociezi ceea ce se precizeaza, decat sa incerci sa extragi informatia -daca, pe parcursul interviului, interlocutorul lanseaza o informatie importanta si neasteptata, sc(imba-ti planul „din mers”, adaptandu-l noii situatii. -nu subestima rolul atat de important al intrebarii „de ce3”. -cand interviul s-a indepartat de la subiect, incearca sa centrezi din nou interesul printr-o intrebare de relansare - telespectatorul stie sa faca diferenta intre politete si persistenta pozitiva, asa ca intrerupe-ti interlocutorul ori de cate ori raspunsul e prea lung. -fara intrebari ipotetice de genul „ce s-ar fi intamplat daca23” -pus -pusaa cu disc discer ernam naman antt si masu masura ra,, cate cate o inte intero roga gati tiee provo provocat catoa oare re,, care care sa duca, duca, pent pentru ru scur scurtt timp timp,, interlocutorul spre o falsa problema, poate aduce informatii si marturisiri neasteptate Functii ale interviului:

-relatarii- vizibila in formula de intervie4- recit: obiectivitate minima, minimum factual, plus de coloratura -depoz -depoziti itiee- valori valorific ficaa rolul rolul de martor martor al interl interlocut ocutoru orului lui,, intreintre-un un interv interviuiu-mar martur turie: ie: plus plus de factua factual, l, subiectivitate variabila, obiectivitate partiala -explicativa- interviurile cu un expert sau cu un specialist: plus de credibilitate acordat jurnalistului, plus de obiectivitate -evaluare- specifica interviului de opinie si il are in vedere pe interlocutorul-analist, care nu relateaza, ci lansea lanseaza za coment comentari ariii si estima estimari ri asupra asupra unor evenime evenimente nte:: subiec subiectiv tivita itatea tea sa nu depasea depaseasca sca un nivel nivel de pertinenta, jurnalistul are in vedere experti sau observatori specializati care emit opinii asupra unui caz.



-

*nterviu informativ

-

*nterviu de analiza- de ce3

-

*nterviu de opinie- esclusiv politic

-

*nterviu-comentariu- opinia unui expert

-

*nterviu de celebritate

-

*nterviu de amploare- evenimente de maxim interes si de actualitate

-regula a cadrului natural- surprinderea intervievatului in mediul pe care il reprezinta -in cazul in care zgomotul ambiental este puternic, sunt preferate microfoanele unidirectionale, care reduc foarte mult din bruiajul sonor. Reportajul TV

1. Reportajul de stiri- tipul clasic, de mica intindere 5 maxim ! minute7. *nformatia transmisa se refera la un eveniment actual, care are loc intr-un interval de timp precis delimitat 5 o zi7, asa incat marcile temporale vor fi formulate: astazi, in urma cu catea ore etc.-obiectivitate prin verificarea surselor si a datelor si prin raportarea „la rece” a detaliilor semnificative ale unui eve niment. . Reportajul de profunzime- mai amplu si mai dificil de realizat. 0 dimensiune specifica a acestei specii de reportaj reportaj este plasarea evenimentului evenimentului in context, context, caracteris caracteristica tica ce presupune presupune o documentare documentare minutioasa minutioasa a reporterului si un bun control al detaliilor, care trebuie plasate gradual si pt a raspunde treptat la cine, ce, cand, unde. !. Reportajul analitic5 de interpretare7- isi centreaza atentia pe revelarea contradictiilor din interiorul unui eveniment si se straduieste sa raspunda intrebarii de ce. Reportaj dificil, necesita experiente, spirit polemic si exercitiu al interpretarii. ". Reportajul-anc(eta: reportaj al probelor si al argumentelor imbatabile, de aceea este considerat si sursa a gloriei rapide pentru pen tru reporter. Etape:

8regatirea reportajului:-coordonate spatio-temporale: 1. 9ine, ce , unde, cand. -actorii evenimentului trebuie „pusi in tema” fata de intentia reportajului si de subiectul acestuia, fara a li se expune in amanunt zonele zone le de interes si prioritatile reportajului in abordarea temei. -verificare daca ziua, locul, ora si „distributia” participantilor nu s-a sc(imbat



-studierea atenta a contextului mediatic -„rezolvarea” mediatica a unor evenimente comparabile ii va oferi reporterului modele de actiune si descoperirea unor „ung(iuri” inedite de abordare. eplasarea ec(ipei de filmare la locul evenimentului: -selectarea unor martori credibili- difuzarea interviului acordat „neoficial” este interzisa -apelul la surse oficiale -interactiunea cu alti jurnalisti -expertii- surse utile, limbaj nespecializat, informatie concisa -presa regionala- sursa -observati -observatiaa directadirecta- pt tv, tv, comentariil comentariilee minime minime si pertinente, pertinente, care insotesc insotesc o buna naratiune naratiune a imaginii, reprezinta reteta ideala. Redactarea reportajului -trebuie sa tina cont de:-regula conciziei -reportajului trebuie sa retina atentia si sa provoace interesul fata de continuarea subiectului: regula primului cadru socant -ung(iul de abordare a subiectului trebuie enuntat in primele  minute, pentru a asigura coerenta formatului -finalul reportajului nu trebuie sa lase loc unor asteptari neonorate -finaluri -finalurile le elaborate elaborate in formula formula moralizatoa moralizatoare re sunt desuete desuete si dau impresia impresia ca il abuzeaza pe telespectator ;ugestii pentru montarea reportajului: -cea de-a doua vizionare a materialului e bine sa fie facuta de catre reporter, asistat de operatorul de imagine si de editorul de montaj -pentru a obtine „(arta” completa a elementelor de sunet si imagine, noteaza separat: reperele de timp de pe banda, planurile, elementele de ambianta, sincroanele pe care urmeaza sa le incorporezi in produsul final - lasa imaginea sa exprime si sa povesteasca fara sa o „sufoci”, mixand-o cu un comentariu redundant. # economie de cuvinte

Interviul Si Reportajul

Recommend Documents