Civilizatia Maura

Civilizatia Maura

Introducere Maurii nu sunt un popor bine definit,termenul era folosit pentru ai descrie pe berberii din nordul Africii sau de multe ori face referire la arabii care au ocupat Spania,astfel termenul maur nu are o valoare etnologica.La baza societatii lor sta tribul „qabila”,compus in principiu din descendenti dintr-un stramos comun,dar defapt larg deschisi afilierilor exterioare indeosebi prin casatorie. Limba berberilor era znaga,vorbita in trecut de totalitatea triburilor sahariene,acum utilizata doar in sudul Mauritaniei.Datorita interactiunilor cu alte popoare au trecut la limba hassaniya,un dialect arab inrudit cu graiurile beduine. Aveau o organizare ierarhica clar conturata in cadrul emiratelor cuprinzand razboinicii,hassan,clerici denumiti zawaya si tributarii,znaga.De asemenea se practica sclavia,sclavii eliberati erau numiti haratin si reprezentau aproape jumatate din populatia totala ocupandu-se in deosebi cu agricultura. Se ocupau de cresterea nomada a vitelor,camile in nord si bovine in sud.Traiau in corturi,khayma,din par de capra sau camila si chiar din fasii de bumbac local acesta fiind principala forma de locuinta. Ei erau cunoscuti din timpul Imperiului Roman,cand se stia ca maurii stapanesc nord-vestu Africii,actualul teritoriu al Marocului,urmand mai tarziu sa formeze regatul Mauretaniei.

1.Radacinile Civilizatiei Maure

Istoria Regatului Maurilor trebuie privita in contextul istoriei intregii Africii de nord,instalandu-se aici romanii,mai apoi vandalii si in cele din urma arabii astfel putem gasi aici un mozaic de culturi si religii,fiecare popor care a cucerit regiunea a incercat sa-si impuna cultura,unii cu mai mult,altii cu mai putin succes. Berberii din aceasta regiune aveau propriile traditii,obiceiuri,o caracteristica proprie a lor era cultul mortilor,considerand spriritele stramosilor ca fiind zei,inchinandu-se si venerandu-i.Dupa ce era trimisa cererea unui anumit zeu,ei dormeau langa mormant pentru a astepta un raspuns in vis.De asemenea ei credeau in viata de apoi si isi venerau regii.Aceste lucruri se intamplau de foare mult timp si erau adanc inradacinate in constiinta oamenilor astfel popoarele care au venit peste ei nu au reusit sa isi impuna cultura lor intr-o proportie foarte mare,mai ales in zonele izolate din muntii Atlas si din marginimile Saharei. Odata cu ascensiunea Imperiului Roman,Africa incepe sa se simpta tot mai amenintata,romanii inpunandu-se in Marea Mediterana isi doreau sa puna stapanire pe teritoriile fertile din Nordul Continentului African. In urma razboaielor punice romanii incep sa castige tot mai mult teren in Africa de nord.Cel de al 3-lea razboi punic (149-146 i.Hr.) se incheie prin distrugerea de catre romani a Cartaginei si anexarea teritoriului sau,transformat in provincia Africa.In acelasi context Regele Numidiei,Juba 1,face greseala de a se alia cu Pompei impotriva lui Cezar si este infrant in anul 46 i.Hr. dupa care romanii ii anexeaza regatul provinciei Africa.Trebuie mentionat faptul ca Numidia era granita de est a Regatului Maurilor astfel romanii isi incep dominatia in nordul Africii. In anul 25 i.Hr.,Augustus transforma Mauretania intr-un regat vasal.Stabileste in provincia Africa colonii de veterani,care urmeaza sa se amestece cu elitele locale,punice si berbere. Astfel Regatul Maurilor incepe sa simpta influentele culturii romane,dar nedorind afilierea la aceasta,revoltele care vor urma din randurile berberilor stau dovada acestui fapt. Stiind veneratia maurilor pentru regii lor,romanii nu au incercat sa isi impuna conducatori de ai lor pentru a nu isca revolte in randul triburilor,astfel

merita amintit si Regele Ptolomeu care urca la tronul Mauretaniei,vasal Romei,in anul 23 dupa moartea regelui Juba2.Acesta era un iubitor de arta,literatura si sport si era la randul sau rasplatit pentru loialitate si campaniile duse de el cu succes de catre Imperiul Roman.Erau inchinate rugaciuni in Templele lui Saturn pentru sanatatea lui Ptolomeu,in Caesaria. Mauretania era o regiune bogata in Agricultura iar zeul Saturn era considerat zeul agriculturii astfel s-a dezvoltat un cult al lui Saturn acest fiind venerat in tot regatul. Regatul Mauretaniei era unul dintre cele mai bogate regate vasale Romei si Regele Ptolomeu a continuat sa conduca pana in anul 40.In acest an Ptolomeu este invitat de catre Caligula la Roma si asteptat cu mari onoruri.Ptolomeu intra intr-un anfiteatru unde avea loc o lupta intre gladiatori si purtand o mantie mov starneste admiratia intregii multimi si o mare invidie din partea lui Caligula care ii comanda moartea.

Harta a Imperiului Roman in care se poate observa Mauretania Tingitana si Mauretania Caesariensis

La aflarea vestii in Mauretania incepe o revolta starnita de un sclav de-a lui Ptolomeu din furie si dorinta de asi razbuna stapanul.Berberii erau cunoscuti ca fiind buni luptatori si astfel incepe un razboi contra Romei.La incheierea revoltei,in jurul anului 44,imparatul Claudius decide sa divida Mauretania in 2

provincii:Mauretania Tingitana numita dupa capitala Tanger,corespunzand cu nordul Marocului din zilele noastre si Mauretania Caesariensis cuprinzand Nordul Algeriei.Dar acestea au o importanta secundara iar in urma altor revolte romanii le vor abandona in cea mai mare parte in jurul anul 300 d.Hr. Un alt punct de cotitura in istoria maurilor dar si a intregii Africi aflate sub dominatie romana este venirea la conducere a Imparatului Constantin si convertirea lui la crestinism. Imediat ce a venit la putere, Constantin a pus capăt persecuțiilor creștinilor în teritoriile sale, impunând nu numai toleranță, ci și restituirea bunurilor creștinilor. Dar Constantin nu era pregătit să devină creștin. Monedele bătute în această perioadă, dovedesc devoțiunea sa față de Marte, apoi din ce în ce mai mult față de Apollo, venerat ca Sol Invictus. La scurt timp după cucerirea Romei, Constantin le-a trimis episcopului de Cartagina și proconsulului Africii niște scrisori din care reieșea faptul că el susținea religia creștină, subvenționa Biserica creștină din fonduri publice, scutea clerul de obligații publice și se considera slujitorul lui Dumnezeu. Prin „Edictul de la Milano” (313) dat de împăratul Constantin cel Mare și cu „Edictul de la Tesalonic” (380) al împăratului Teodosie (346-395), creștinismul a sfârșit prin a deveni o realitate mai întâi tolerată, iar mai apoi constituțională a Imperiului Roman. Tradiția a reușit să împământenească chiar și în cultura laică ideea că Edictul de la Milano, proclamat de Constantin și Licinius este actul prin care se instituie toleranța față de cultul creștin. In acest context crestinismul ajunge mai intai in orasele de pe litoral dupa care se raspandeste in randul populatiei berbere,in cursul secolului al 4lea.Biserica din Africa de Nord adopta ca limba liturgica latina.Autoritatile imperiale alterneaza toleranta cu persecutiile deosebit de violente mai ales in Numidia,in vremea imparatului Diocletian. Doua puncte de vedere distincte si opuse prind contur:cel rigorist,dominant printre berberi si cel tolerant,specific oraselor.In 312 atunci cand Cecilian ajunge episcop de Cartagina,rigoristii desemneaa un episcop rival,pe nume Donatus si astfel incepe un conflict intre cele doua tabere care persista de-a lungul secolului 4. Dupa aceasta perioada vine randul,in anul 429,dupa ce traverseaza Stramtoarea Gibraltar,ca Vandalii sa cucereasca si stapaneasca aceste

teritorii.Vandalii fiind un trib din estul Germaniei care trec Rinul in 407,apoi Pirineii cu directia Africa.Astfel vandalii sub conducerea noului lor rege Genseric si cu o armata estimata a fi intre 15000 si 20000 de soldati cuceresc Nordul Africii.Se crede ca ei cautau aici adapost fata de atacurile romanilor. Vandalii ii expulzeaza pe marii proprietari romani si constituie o noua aristocratie,care se romanizeaza,crestinandu-se la randul ei.In schimb statutul taranilor berberi ramane nemodificat.Regatul vandalilor corespunde in mod aproximativ vechii Africi proconsulare,dar numeroase regiuni interioare raman sub controlul regilor sau capeteniilor berbere mai mult sau mai putin romanizate.

Regatul Vandalilor si a altor triburi germane in jurul anului 526.

In 533,in timpul Imparatului bizantin Justinian,generalul Belizarie cucereste regatul vandalilor si il reintegreaza in Imperiul Roman de Rasarit,numit si Bizantin.Guvernatorii bizantini,de limba greaca erau perceputi drept straini,incearca sa impuna prin mijloace militare autoritatea imperiala.Ei

intra astfel intr-un conflict cvasipermanent cu regii si capeteniile berbere fara a reusi cu toate acestea sa supuna „sanctuarele”,adica masivele muntoase si marginile desertului. La sud de teritoriile cartagineze si apoi de Imperiul Roman,confederatiile berbere isi pastreaza independenta.Romanii construiesc un limes(linie defensiva de granita) in fata populatiilor nesupuse din Muntii Atlas si din nordul Saharei insa ramane dificila asigurarea securitatii frontierei.Odata cu declinul puterii romane,apoi cu sosirea vandalilor,teritoriul prielnic agriculturii sedentare si controlat de orase se reduce constant.Pe deasupra,berberii nomai redevin dominanti intr-o zona vasta,ce cuprinde in acelasi timp cea mai mare parte a Africii de Nord si Sahara.In intreaga regiune dromaderul capata o mare insemnatate.Capeteniile tribale il utilizau pentru a conduce turmele si din sec.3-4 pentru transportul de marfuri. După ce dominaţia romană a dispărut şi deşertul a devenit un adevărat infern, dinspre est au pătruns nomazii pe cămile în pământurile meridionale ale Bizanţului şi ale Numidiei. Această invazie de nomazi arabi, care va ruina provinciile romane din Africa de Nord, va avea consecinţe incalculabile ,modificând durabil modurile de viaţă, ea va pregăti de fapt şi anunţă arabizarea întregii zone.

2.Islamizarea Maghrebului Asa incepe o noua era in Africa de Nord,schimband total modul de viata,de gandire,religia,cultura popoarelor din zona. Inca din 642,Amr ibn al-As,care a cucerit deja Egiptul,ocupa Cirenaica.Arabii fac apoi incursiuni pana la Tripoli,confruntandu-se pentru intaia oara cu berberii. O alta invazie,ordonata de calif are loc in anul 647,cand o armata de 20000 de arabi pleaca din Medina,Arabia,ei alaturanduise in Memphis,Egipt inca 20000 de soldati,toti condusi de Abdallah ibn al-Sa’ad catre Africa bizantina.

Guvernatorul bizantin Gregory si-a declarat independenta fata de Imperiul Bizantin si incepe sa adune trupe pentru a se confrunta cu invazia araba.Guvernatorul este omorat in batalia de la Sufetula,oras situat la 200 km sud de Cartagina,si odata cu moartea acestuia Africa de Nord intra sub jugul Califatului Rashidun carui ii plateste tribut si devine stat vasal Imperiului islamic. O a 3-a invazie a inceput in anul 665 cand generalul Uqba ibn Nafi insotit de o armata de 10000 de arabi,venind din Damasc marsaluiesc catre Africa de Nord,intemeind in anul 670 orasul Kairouan(160 de km de orasul Tunis din zilele noastre),ca viitor centru de desfasurare a operatiilor viitoare,in traducere ar fi “cetatea armelor”.Acesta va ajunge capitala regiunii islamice Ifriqiya care cuprindea zona de coasta a vestului Libiei,Tunisiei si estul Algeriei din zilele noastre. Neinfricatul general continua cuceririle si traverseaza salbiticia unde succesori sai vor ridica orasele Fes si Maroc si nu se opreste pana la Atlantic.In cuceririle sale asediaza regiunea costala a orasului Bugia precum si a Tangerului punand stapanire pe ceea ce o data a fost Mauretania Tingitana.Dar avand in vedere vastul teritoriu care la cucerit nu putea sa tina in frau revoltele care erau din ce in ce mai numeroase,astfel a fost rechemat de pe tarmul Atlanticului dar ucis de catre insurgenti. In urmatorii ani au avut loc mai multe conflicte intre arabi si bizantini dar pana in anul 698 arabii au reusit sa cucereasca aproape intreg Nordul Africii de la bizantini.Regiunea a fost impartita in 3 provincii:Egiptul avand guvernatorul la al-Fustat,Ifrikquiya avand forma de guvernamant la Kairouan si Maghrebul,Marocul si Mauritania din zilele noastre,cu guvernatorul la Fes. Pana in anul 709,intreg teritoriul Africii de Nord era sub dominatie araba.

3.Cucerirea Spaniei de catre Mauri Sub conducerea liderului berber Tariq ibn Ziyad, o armata araba de circa 7000 de oameni a traversat stramtoarea Gibraltar (care de altfel poarta numele acestei capetenii – Gibr al Tariq – „stanca lui Tariq”), actionand din porunca lui Al-Walid I, califul Umaiad. Din pacate, nu se cunosc prea multe date referitoare la acest comandant militar priceput si, desi majoritatea surselor sustin ca ar fi fost berber, unii istorici sugereaza o origine persana in vreme ce unii considera ca el ar fi fost vizigot – Taric ar putea insemna „fiul lui Tar”. Cert este ca, odata debarcat pe tarmurile peninsulei Iberice, Tariq a facut cunoscuta dorinta lui de a crea aici un stat musulman pe care sa-l conduca personal.

Tariq ibn Ziyad, Barbar de religie musulmana si general al Dinastiei Omeiazilor

Printr-un gest intalnit adesea la cuceritori: el si-a ars corabiile, dand de inteles soldatilor ca nu exista cale de intoarcere in Africa. Invadand pamanturile vizigotilor, armatele musulmane s-au confruntat cu acestia in mai multe lupte indecise, pana cand, in vara anului 711, au castigat o victorie decisiva impotriva regelui vizigot Roderic, la Guadalete, pe 19 iulie acel an. Suveranul vizigot a fost ucis in lupta iar Tariq a fost numit guvernator al Spaniei. Armata araba se desparte in doua corpuri, unul condus de Tariq cucerind Toledo, un altul, in frunte cu Mugit al-Rumi ocupand Cordoba. In 721, guvernatorul Africii de Nord, Musa ibn Nusayr il va urma pe Tariq, debarcand in Spania cu o armata de 18.000 soldati si cucerind Sevilla si Granada. Practic toata jumatatea sudica a peninsulei Iberice se va afla in mainile musulmanilor, care in anii ce vor veni vor continua invazia spre Pirinei. Abia in 721, in lupta de la Toulouse armatele francilor, conduse de ducele Odo de Aquitania, vor reusi sa-i invinga pe arabi, stopand pentru moment patrunderea acestora spre inima Europei, pentru ca in 732 Carol Martel sa le dea lovitura de gratie, la Poitiers. In ciuda faptului ca maurii erau considerati niste salbatici din Nordul Africii au creat in Spania o civilizatie extraordinara,profitand si de solurile fertile si bogatiile naturale de care dispunea aceasta regiune,bineinteles acest lucru a fost posibil datorita influentei arhitecturii,stilului de viata si a religiei arabe.Acestia venind dintr-un mediu mult mai aspru si de multe ori ostil,nu doar agriculturii dar si oamenilor precum este Desertul Sahara,au fost uimiti sa gaseasca aceste taramuri neexpluatate la adevarata lor valuare dar foarte roditoare.Asadar maurii nu au venit cu gandul de a distruge tot ce le sta in cale,aceasta ipoteza a fost lansata de Biserica Catolica care anunta venirea arabilor in Europa ca „Epoca Neagra”,de altfel putem observa ca dupa alungarea arabilor din Spania,catolicii incearca sa stearga orice urma a culturii islamice,practic doreste sa stearga din memoria colectiva aceasta parte a istoriei Spaniei si Portugaliei din zilele noastre.

4.Mostenirea lasata de mauri

O dovada in acest sens este Alhambra din Granada,unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură islamică. Acesta, împreună cu Marea Moschee din Cordoba sunt cele mai prestigioase dovezi ale prezenței musulmane în Spania din secolul VIII până în secolul XV. Cuvântul Alhambra provine de la Al Hamra " roșu " în arabă, datorită culorii stâncilor pe care este construit palatul.

Alhambra este un ansamblu de clădiri într-o fortăreață care domină câmpia și orașul Granada.De acolo se văd vârfurile înzăpezite din Sierra Nevada. Printre aceste clădiri se află un palat maur care glorifică acest complex, precum și palatul baroc al lui Karl V. și o biserică ridicată pe amplasamentul unei foste moschei. Numele său vine din arabă, unde Qalat al Hamra care înseamnă literalmente "castelul roșu". Alhambra originează în intrarea în 1238 în Granada a primului suveran nasrid, Muhammed ben Nazar. Fiul său Muhammed al II-lea o va fortifica. Stilul nasrid atinge apogeul

în secolul XIV, în timpul regilor Youssouf I și Muhammed al V-lea care ridică cele mai prestigioase părți ale edificiului, între 1333 și 1354. În ciuda dorinței Regilor Catolici de a șterge urmele Islamului din teritoriile recucerite de către creștini după căderea Granadei în 1492, palatul maur era atât de frumos încât nu a putut fi distrus și a rămas în folosință ca palat regal al acestora. Planul de construcție al palatului este confuz. El se organizează în mai multe săli dreptunghiulare, parțial integrate în incintă, legate între ele prin vestibule și dispuse în jurul celor două bijuterii, curtea mirților (patio de los arrayanes) și curtea leilor (patio de los leones). Se poate vorbi mai degrabă de o artă a decorațiunii dar si de una arhitectonică. Exteriorul este sobru, în timp ce decorul interior este fascinant, bazat pe trei componente ale artei arabe clasice: caligrafia, decorarea florală stilizată, și motive geometrice. Generalife - Palacio de Generalife sauGradina Arhitectului - se afla la est de Alhambra si a fost palatul de vara al regilor mauri din dinastia Nasrid. Palatul si gradinile au fost construitein timpul domniei lui Mohamed al III-lea (1302 1309) si redecorate de Abu I-Walid Isma`il (1313 - 1324).Complexul Generalife este format din Patio de la Acequia - Curtea cu Canale sau Gradina cu Apa si Jardín de la Sultana - Gradina Sultaneisau Curtea cu Chiparosi. La inceput Generalife era legat de Alhambra printr-un dig ce trecea peste prapastia care separa astazi cele doua palate. Gradinile pe care le puteti vedea astazi au fost incepute in 1931 si terminate in 1951, de Francisco Prieto Moreno. Aleile sunt pavate potrivit stilului traditional grenadin, cu mozaic si pietris pietricelele albe sunt din raul Darri, iar cele negre din raul Genil. Orasul Cordoba a devenit unul dintre cele mai importante si evoluate din punct de vedere al civilizatiei din lume,fiind descris „Ornamentul Lumii”.

Dovada acestui lucru sta Marea Moschee din Cordoba,astazi cunoscuta mai mult sub denumirea de "Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Cordoba", titlul de "moschee" nemaifiind folosit in mod curent. Cu toate acestea, cladirea este tributara arhitecturii islamice, cele mai multe elemente arhitecturale ale acesteia apartinand moscheii ridicata in secolul al VIII-lea. Ridicarea moscheii a inceput in secolul al VI-lea, sub forma unei biserici crestine vizigote. Mai tarziu, bisericuta vizigota a fost supusa unei serii de

Stagiile de constructie a moscheiei,784-1236

lucrari ce s-au intins pe durata a doua secole in privinta transformarii acesteia in moschee. Lucrarile au inceput in anul 784, rezultatul acestora fiind Moscheea Aljama. Moscheea a suferit o serie neintrerupta de modificari: Adb ar Rahman III a ordonat ridicarea unui nou minaret, iar Al-Hakam II, in anul 961, a extins planul cladirii, imbogatind si vechiul mihrab. Ultima dintre reformele arhitecturale a fost condusa de catre Al-Mansur Ibn Abi Aamir, in anul 987.

Torre de la Calahorra un turn arab la origine care a inlocuit o poarta romana si care a fost el insusi reconstruit in 1369. De pe acoperis poti vedea privelistea spectaculoasa a Cordobei de dincolo de rau.

Sevilia este un oras cufundat in istorie. Pe strazile inguste si pe marile bulevarde, peste tot in oras exista monumente fascinante si cladiri care stau marturie pentru incredibila mostenire istorica a orasului. Multe dintre obiectivele turistice din Sevilia dateaza inca din vremea ocupatiei maure, cum ar fi Giralda si Alcazar sau Catedrala din Sevilia care initial a fost construita pentru a servi ca moschee, de catre dinastia Almohad, la sfarsitul secolului al 12-lea, si care mai tarziu a devenit cea mai mare catedrala gotica din lume. Giralda, turnul in care se afla clopotul Catedralei din Sevilia este cel mai celebru obiectiv turistic din Sevilia, fiind o adevarata emblema a orasului. Turnul a fost initial construit la sfarsitul secolului al 12-lea, fiind atunci minaretul unei moschei foarte mari ridicate de Mauri. In secolul al 12-lea dinastia Almohad care dominea intreaga regiune a ridicat o noua moschee in Sevilia. Constructia minaretului acestei moschei a inceput in anul 1184 sub indrumarea inginerului Gever care a proiectat o structura ingenioasa cu doi pereti legati intre ei printr-o rampa interiora. Constructia minaretului a fost finalizata in anul 1198. Pietre de la monumente vechi din timpul Imperiului Roman au fost folosite pentru a construi acest turn. La baza turnului Giralda se mai pot vedea inca inscriptii ce dateaza inca din vremea Imparatului Augustus.

In anul 1356, dupa recucerirea Seviliei de catre crestini, mare parte a moscheei a fost distrusa de un cutremur de amploare. Doar doua parti din structura originala au supravietuit nevatamate: Patia de los Naranjos (o curte) si minaretul Giralda. Restul cladirii a fost inlocuit de o catedrala in stil gotic. In secolul al 14-lea, sferele de bronz din varful turnului au fost inlocuite de simboluri crestine. Infatisarea actuala dateaza din 1568 cand Hernan Ruiz a adaugat superba clopotnita ce poate fi admirata si in zilele noastre. In mod surprinzator, stilul renascentist al acestei clopotnite se imbina foarte armonios cu restul structurii in stil maur. Statuia ce reprezinta credinta, infatiseaza o femeie intr-o roba romana, ce tine in mana dreapta un scut iar in stanga o ramura de palmier. Giralda este unul dintre cele mai celebre turnuri din lume si a servit ca model pentru mai multe turnuri printre care si fostul turn Madison Square Garden din New York, care acum este demolat, Turnul de la Ferry Building din San Francisco si cel de la Wrigley Building din Chicago. In turn se poate ajunge din interiorul Catedralei din Sevilia. Dupa un urcus obositor scarile duc in clpotnita de unde se poate admira o panorama de 360 de grade a intregului oras al Seviliei. De aici se pot vedea cu usurinta alte atractii importante cum ar fi Real Alcazar, Plaza de Espana si Plaza de Toros de la Maestranza.

Real Alcazar este Palatul Regal al Seviliei, un complex magnific de curti, terase si sali in diferite stiluri arhitectonice, de la mudejar (stilul arhitectonic maur) la gotic. In centrul complexului se afla Palatul Regelui Pedro I, care si-a ridicat aici resedinta regala in 1364 pe locul unui vechi palat maur. Astazi, Palatul Alcazar este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Sevilia si intr-o vacanta in acest oras andaluz, o vizita a acestui palat nu trebuie ratata sub nicio forma. Real Alcazar este una dintre atractiile orasului si localnicii se mandresc cu acest loc care sta marturie pentru istoria bogata a orasului lor. La scurta vreme dupa ce dinastia maura Almohad a preluat controlul Seviliei in anul 1161, au inceput sa fie puse in aplicare o multime de proiecte arhitectonice foarte ambitioase. Au fost construite bai, turnuri, o moschee si un palat cu aspect de fortareata ce a fost numit Al-Muwarak (cel binecuvantat).

Dupa Reconquista din anul 1364 – recucerirea Spaniei maure de catre crestini – Regele Pedro I a poruncit constructia unui nou palat, Palacio Pedro I, pe locul vechiului palat maur, Al-Muwarak. Mesteri din toata Andaluzia au realizat interiorul in stil mudejar si au construit gradini si terase foarte frumoase. De-a lungul anilor alti monarhi au continuat sa extinda palatul, rezultatul fiind

un complex in care se ameste o multitudine de stiluri arhitecturale. Etajul superior al palatului este inca folosit de Familia Regala a Spaniei. In palat se poate intra prin Plaza del Trunfo prin Puerta del Leon (Poarta Leului). Aceasta poarta mare facuta intr-un zid masiv cu rol defensiv este decorata cu un leu heraldic. Poarta duce la Gradina Leului, iar drumul duce mai departe spre o alta curte, Patio de la Monteria. Aceasta si-a primit numele de la vanatorii (monteros) care se intalneau aici cu regele inainte de a pleca la vanatoare. Tot aici se gaseste si Palacio Pedro I, a carui fatada este decorata in stil Mudejar cu arcade inalte. Dupa intrare turistii se gasesc in Patio de las Doncellas, curtea principala a palatului. Acesta era centrul vietii publice in palatul lui Pedro I. Dupa piata caresi trage numele de la domnisoare (doncellas) ce isi petreceau mare parte a timpului aici, se pot vizita mai multe dintre sali: Sala Regilor, Sala lui Carlos al V-lea si Sala Ambasadorilor. Cea din urma era folosita pentru evenimente si ceremonii. Cunoscuta sub numele de Salon de Embajadores, aceasta sala este cea mai frumoasa parte a complexului regal. Sala a fost construita in stil maur de un mester sevilan numit Diego Ruiz iar imediat sub domul din lemn se pot vedea portretele regilor Spaniei. Viata de zi cu zi in Palatul lui Pedro I se desfasura in jurul curtii numite Patio de las Munecas, ce duce spre dormitoare si camerele private. O sala mica este inconjurata de o galerie cu coloane din marmura si arcade rotunde. Numele de Patio de las Munecas (papusi) vine de la cele patru capete mici care decoreaza una dintre arcade. Un stil arhitectural complet diferit poate fi vazut in Salonul Carlos al Vlea unde sala in stil gotic este decorata cu tapiterii si azulejos. O alta sala interesanta este situata in partea de vest de la Patio de la Monteria. Sala Amiralilor (Cuarto del Admirante) este locul in care navitorii isi planificau calatoriile spre America. Intr-o mica capela de langa Casa de la Contratacion il infatiseaza pe Cristofor Columb langa Fecioara Maria. O vizita la Real Alcazar va permite si vizitarea gradinilor regale. Suprafata foarte mare este impartita in mai multe gradini separate, unele dintre ele fiind terasate. Decorarea acestor gradini s-a facut in mai multe stiluri francez, italian si arab. Fiecare gradina are o denumire cum ar fi Gradina Dansului, Gradina Doamnelor si Gradina Printului. Gradina Iazului are o arcada mare pe marginea unui bazin, cunoscut sub numele de Iazul lui Mercur. In mijlocul

acestui bazin exista o mica fantana cu statuia lui Mercur, mesagerul zeilor. O vizita la Palatul Alcazar, unul dintre cele mai frumoase complexe regale din Europa poate constitui o modalitate excelenta de petrecere a unei zile in vacanta la Sevilia. Catedrala din Sevilia este una dintre cele mai mari si impresionante biserici din lume. A fost construita in secolul 15 pe locul unei moschei din secolul al 12-lea. In interiorul catedralei se gaseste un altar spectaculos din aur, Retablo Mayor. Astazi este un obiectiv major al orasului Sevilia, o atractie turistica vizitata de foarte multi turisti in fiecare an. Catedrala din Sevilia este alaturi de turnul Giralda, singurul ramas in picioare din vechea moschee, un punct turistic important al orasului Sevilia de astazi. Indiferent de afinitatile religioase Catedrala din Sevilia este o capodopera ce trebuie vizitata daca va aflati in oras. Constructia catedralei a inceput in prima parte a secolului al 15-lea pe locul moscheei ce fusese construita de mauri in secolul 12. Moscheea fusese distrusa de un cutremur in luna iulie a anului 1401. Atunci s-a luat hotararea de a se construi peste ruinele moscheei o mare catedrala. Cei care au decis asta se spune ca ar fi zis ca "Vom construi o biserica atat de mare incat cei care o vor vedea terminata ne vor considera nebuni".

In anul 1248, la scurt timp dupa recucerirea orasului de catre crestini, moscheea fusese ridicata la rang de catedrala. Dupa cutremur mare parte din vechea moschee se prabusise dar parti din ea au ramas in picioare, inclusiv minaretul care astazi este partea de jos a cunoscutului turn al catedralei – Giralda – si Patio de los Narajos, o curte foarte mare. Constructia noii biserici a inceput in anul 1402 dupa un proiect al lui Alonso Martinez, iar constructia a fost terminata in anul 1517. Munca titanica la interiorul bisericii nu a fost insa terminata decat in secolul 20. Catedrala este una dintre cele mai mari din lume. Interiorul este enrom si are cinci naosuri ample. Cladirea are 126 de metri lungima si 83 latime, iar acoperisul ajunge la o inaltime de 37 de metri. Interiorul Catedralei din Sevilia este cu adevarat minunat, cu numeroase capele, un cor extraordinar, arcade si vitralii remarcabile. Printre capelele ce trebuie vazute se numara Capela Regala, Capela Sf Petru si Capela Sf Antoniu. Acestea au niste picturi superbe ce dateaza din secolul al 16-lea. Ceea ce trebuie insa neaparat vazut in Catedrala din Sevilia este superbul altar sculptat si mormantul lui Cristofor Columb. Mai multe morminte celebre pot fi gasite in cripta de sub altar, unde regi si regine crestine din secolele 13 si 14 au fost inmormantate. Muzeul catedralei expune o serie de picturi foarte valoroase dar si chivotul mare de argint. Cea mai spectaculoasa parte a interiorului Catedralei din Sevilia este fara indoiala Retablo Mayor, altarul din aur al bisericii, din capela principala. Aceasta capodopera a fost proiectata de maestrul flamand Pierre Dancart care a munci 44 de ani la reliefurile prezente pe altar, incepand cu anul 1482. Altarul a fost in cele din urma finalizat in 1564 cu ajutorul altor artisti. Un grilaj faurit intre 1518 si 1532 separa vizitatorii de altar. Retablo Mayor, cel mai mare altar din lume, este format din 36 de parti sculptate in relief, ce infatiseaza scene din vechiul testament si din viata sfintilor. La altar, in fata unui zid din aur se gaseste statuia ce o infatiseaza pe Santa Maria de la Sede, sfantul ce patroneaza Catedrala. In apropiere de intrarea in catedrala se gaseste monumentul funerar al lui Cristofor Columb care se presupune ca adaposteste trupul celebrului explorator. Trupul sau a fost adus aici din Havana la sfarsitul anilor 1890. Sarcofagul lui Columb este sustinut de patru statui mari, ce reprezinta regatul de Aragon,

Castilia, Leon si Navara. Initial mormantul lui Columb a fost tinut in Havana, dar atunci cand Cuba si-a declarat independenta a fost mutat in Sevilia. Torre del Oro (Turnul de Aur) este un turn istoric de observatie ce a fost construit la inceputul secolului al 13-lea de dinastia maura Almohad ce domina atunci orasul Sevilia. Turnul gazduieste astazi un muzeu naval si este un obiectiv turistic important din capitala Andaluziei. Turnul de Aur este una dintre cele mai fotografiate atractii ale orasului si datorita faptului ca beneficiaza de o localizare in vazul tuturor, pe o promenada mare chiar pe malul lacului in apropierea centrului istoric al orasului. Turnul de Aur este o mostenire a dinastiei maure Almohad, cea care a controlat mare parte a sudului Spaniei pana la momentul cand a avut loc „reconquista” – recucerirea zonei de catre crestini. Varful turnului in forma de cupola este o parte mai recenta a turnului fiind adaugata in anul 1760.

Turnul a fost ridicat in jurul anului 1220 din ordinul guvernatorului Abu Eola. Turnul era parte a zidului defensiv al orasului si era legat de un alt turn octogonal din apropiere – Torre de la Plata sau Turnul de Argint – care a rezistat si el peste secole. Dupa ce a fost construit, turnul a fost folosit pentru a controla accesul in portul orasului. Un lant imens era legat de Torre del Oro si de un alt turn ce se gasea pe cealalta parte a raului. Atunci cand lantul era ridicat, intrarea

vaselor in oras era oprita. Dupa recucerirea Seviliei, turnul a fost folosit ca inchisoare. Legendele spun ca a fost folosit si ca adapost pentru amanta Regelui Pedro I. Ulterior turnul a fost folosit pentru multe alte scopuri, dintre cele mai diverse iar la un moment dat au exista chiar voci care au propus demolarea sa. In zilele noastre Turnul de Aur din Sevilia gazduieste un muzeu naval ce expune o colectie legata de istoria maritima bogata a orasului si a legaturilor Seviliei cu Lumea Noua. Numele de Turnul de Aur vine probabil de la decoratiunile initiale ale turnului. O alta explicatie a numelui acestui turn este data de aurul ce era descarcat aici in perioada in care Sevilia detinea monopolul asupra comertului cu Lumea Noua. In timpul perioadei medievale,stiintele erau foarte importante in lumea araba,in special geometria si astronomia pe care se punea accent,dar nici celelalte stiinte nu erau neglijate precum filozofia sau literatura,poezia avand o importanta deosebita.Arabii au dezvoltat dispozitive pentru a se putea ghida pe mare sau pentru a stabili in care parte este Mecca,lucru foarte important pentru constructia de biserici si rugaciuni in lumea araba. Au adus in Andalusia sisteme performante de irigatii,multe fructe si legume nemaivaute pana la acea data in Europa precum si cifrele arabe si hartia. Arta mudejar este un stil creat pentru creștini, dar care incorporează influențe, elemente sau materiale din stilul hispano-musulman, fiind vorba de un fenomen autohton și în exclusivitate hispanic. La sfarsitul secolului 15 persecutia musulamnilor si obligarea convertirii lor la crestinism a produs un exod. Ajunsa in pragul declinului,”Al Andalus” se divide in mai multe regiuni controlate de musulmani si conduse de Califatul de Cordoba. Asturias,un mic regat din nord-vestul peninsulei de origine crestina initiaza „Reconquista” la scurt timp dupa ce musulmanii au cucerit regiunea in secolul 8.Statele crestine aflate in nord si in vest au inceput sa isi intareasca fortele in zona. Navarre, Galia, León, Portugalia, Aragón, Catalonia,Marca Hispanica, si Castile au inceput un proces de expansiune si consolidare in urmatoarele secole sub steagul „Reconquista”.

In 1212 o coalitie de regi crestini sub conducerea lui Alfonso al 8-lea de Castile ii alunga pe musulmani din centrul Peninsulei Iberice.In partea Portugheza reconquista se incheie in anul 1249 prin cucerirea Algarve sub Alonso al 3-lea,fiind primul monarh care a pretins titlul de Rege al Portugaliei si Algarve. Regatul maur al Grenadei a continuat sa existe pentru inca 3 secole in sudul Spaniei.In 2 ianuarie 1492 liderul ultimei cetati din Grenada capituleaza in fata Spaniei Crestine.Musulmanii si evreii erau obligati sa paraseasca teritoriul Spaniei,sa se converteasca la catolicism sau sa fie ucisi.Catolicii au inceput sa distruga toate urmele civilizatiei arabe,expulzand peste 300.000 de musulmani si arzand peste 1.000.000 de carti arabe. Pentru a exercita controlul social si religios,in 1480,Isabella 1 de Castile si sotul sau Ferdinand 2 de Aragon au adoptat inchizitia. Inchizitia se referea in special la evrei si musulmani dar si la cei care aveau alta religie in afara de cea catolica. Inchizitia spaniola era formata din mai multe organisme. Consiliul Inchizitie Generale si Supreme care ordona instructiuni tribunalului si examina procesele. Presedintele era un Inchizitor General.Ceilalti membri erau inchizitorii provinciali ( numiti de rege), prelatii si avocatii. Tribunalul care judeca acuzatul. era format din trei inchizitori. Cea mai mare parte o reprezentau membrii clerului cu experienta juridica. Alti functionari erau secretari si notari. Mai exista si un asa zis avocat al acuzatului care se limita sa comunice cum va fi procesul .

Sigiliul Tribunalului din Spania

Familiarii, fara salariu fix erau cei ce adunau dovezile si se ocupau cu arestarea acuzatilor. Chiar daca erau criticati de toata societatea, numarul lor crestea destul de repede, deoarece nu mai trebuiau sa plateasca taxele fiscale si aveau dreptul sa fie si inarmati.

Tortura era foarte des folosita pentru a obtine asa zisa purificare a sufletului pentru condamnat. Metodele de pedeapsa erau foarte crude si constau in spanzurare si arderea pe rug. Multe din acuzatii aveau ca baza invidia si dorinta de razbunare. Inchizitia s-a facut asupra primilor protestanti si iluministi. Dar inchizitia catolica nu s-a dedicat la vanatoarea de vrajitoare asa cum faceau celelalte inchizitii. Majoritatea femeilor erau considerate bolnave psihic si nu erau acuzate de vrajitorie.

Camera de tortura a Inchizitiei 1716.

Inchizitia a fost abolita de guvernul Napoleon intre anii (1808-1812), dar a fost din nou la putere pentru o scurta perioada odata cu inscaunarea lui Ferdinand VII. Inchizitia a fost abolita definitiv in anul 1834. In ziua de azi,mauri sunt numiti grupurile etnice vorbitoare de limba Hassaniya-araba,un dialect format in urma combinarii limbii berbere cu cea araba.Acestia locuiesc in Mauritania,parti din Algeria, Western Sahara, Tunisia, Morocco, Niger si Mali.Arhitectura maura este de fapt arhitectura islamica care poate fi gasita in Nordul Africii,Spania dar si Portugalia.Unele dintre monumentele care au supravietuit sunt Marea Moschee din Cordoba si palatul Alhambra din Granada. Asadar Civilizatia Maura a lasat in Spania o mostenire extraordinara,

foarte multe orase din sudul Spaniei datoreaza numarul mare de turisti maurilor care au construit palate,moschei,turnuri si multe alte edificii care reusesc sa ne uimeasca si astazi.Au creat un stil arhitectural unic care imbinat cu stilurile europene a creat in Spania o arhitectura aparte,au dezvoltat toate stiintele si scrierile,au adus o religie care dainue si astazi

Bibliografie:

 Jean Sellier - Atlasul popoarelor din Africa,Editura Niculescu,2007  Autor colectiv, Larousse – Enciclopedia popoarelor Africa,America,Asia si Oceania,Editura Univers Enciclopedic,Bucuresti,2006  Ovidiu Muresan – De la Antichitate tarzie la amurgul Evului Mediu,Editia a III-a Revizuita si adaugita,Editura Todesco,Cluj Napoca,2007  When The Moors Ruled In Europe – Documentar realizat de Bettany Hughes,Istoric Englez,2005  www.wikipedia.org  www.africawithin.com  www.spanish-fiestas.com  www. hispanicmuslims.com  www.tvl.ro