Nume:Belivaca Iulia Ana-M Ana-Maria aria Clasa:aXI-a C m.i. Colegiul National “Anastasescu” Rosiorii de Vede, eleorman !ro"esor Coordonator: !irvan Adriana
Cultura românească, între tradiţie şi modernitate
#Cultura r$s%unde e&isten'ei umane (ntru mister )i revelare, iar civili*a'ia r$s%unde e&isten'ei (ntru autoconservare )i securitate. +ntre ele se s e casc$ deci o deoseire %ro"und$ de natur$ ontologic$ s%unea ucian Blaga. Cultura )i civili*a'ia rom/neasc$ rom /neasc$ %endulea*$ (ntre cea occidental$ )i cea r$s$ritean$ )i se deta)ea*$ net %rintr-un %uternic "ilon de identitate na'ional$. 0%ontani, %lini de umor, uneori resemna'i (n "a'a des"$)ur$rii evenimentelor ne deta)$m %rintr-o remarcail$ atitudine de su%ravie'uitori.
Fiecare capitol în parte merită analizat, deoarece putem astfel să aducem în prim plan oameni minunaţi şi evenimente importante.Limba română este o limbă indo-europeană şi a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italienei dintre cele romanice. n lume sunt apro!imativ "# de milioane de persoane care vorbesc româna, dintre care "$ de milioane se află în %omânia. &umele de '%omânia( provine de la 'român(, cuvânt derivat din latinescul romanus.
)onform statisticilor, *+ din populaţie este ortodo!ă. %estul sunt romanocatolici, reformaţi, penticostali, reco-catolici, baptoşti etc. n obrogea, e!istă o minoritate islamică compusă ma/oritar din turci şi tătari. n august "$0$, în %omânia e!istau 0*.1$$ de biserici. 2entimentul religios este unul puternic, motiv pentru care îl întâlnim des reprezentat în artă şi literatură. n materie de literatură cel mai vechi document păstrat scris în limba română este '2crisoarea lui &eacşu de la )âmpulung( din 03"0.
Fiecare perioadă a avut eroii săi, cei care au adus oamenilor acestor locuri lumina cunoaşterii şi i-au conectat la evenimentele internaţionale.
=rta românească emană un caracter eclectic, armonizând curente de largă cuirculaţie şi adaptându-le la specificul naţional. La început au fost iconarii, apoi oamenii au circulat, au interacţionat cu şcolile de artă de anvergură, influenţă simţită în pictură, sculptură, muzică, teatru şi dans.
aleriile de artă şi casele de licitaţie din lume comercializează lucrări semnate )onstantin 7râncuşi, >ictor 7rauner, sau cele din gruparea dadaistă. 8e marile scene se /oacă piesele lui 6ugen ?onescu. =rta contemporană românească circulă azi în întreaga lume fiind un adevărat ambasador cultural.
%omânia a contribuit din plin la cultura universală si aici îi onorăm pe @raian >uia, 6mil %acoviţă, &icolae @eclu, :enri )oandă, ?oan )antacuzino, Atefan 4doble/a, rigore =ntipa, 2maranda 7răescu, >ictor 7abeş, =nghel 2alignB, 8etrache 8oenaru şi lista poate continua. >orbim despre caractere deosebite, oameni de ştiinţă, inventatori, ce s-au sacrificat pentru idei nobile, pentru progresul umanităţii.
2ergiu &icolaescu a avut 3 filme nominalizate la premiile 4scar, la secţiunea ')el mai bun film străin(. )ristian 5ungiu a primit trofeul 8alme Cor cu pelicula 'D luni, 1 săptămâni şi " zile(.
2portul românesc ne-a făcut celebri. &adia )omăneci, ?lie &ăstase, ?on Eiriac, Lucian 7ute, abriela 2zabo, ?van 8aţaichin, Leonard oroftei sau heorghe :agi au ridicat ştacheta la perfecţiune. &umele lor, odată rostit este asociat cu cel al ţării, indiferent în ce colţ al lumi am fi.
8atrimoniul <&62)4 include pe listele sale 5ânăstirile fortificate din @ransilvania, 5ânăstirea de la :urezi, 7iserici din 5oldova, )entru istoric de la 2ighişoara, 7iserici din lemn din 5aramureş, fortăreţele dacice din 5unţii 4răştiei şi %ezervaţia biosferei elta unării.
Moştenirea culturală a luptei naţionale româneşti sud- dunărene – factor de concordie naţională în spaţiul balcanic &eamul românesc risipit în spaţiul sud-est european trebuie să aibă ca centru de iradiere şi susţinere culturală statul român. n privinţa comunităţilor româneşti de la sudul unării e!istă câteva caracteristici istorice care au dus la disoluţia ideii românismului şi la unele neclarităţi la nivel comunitar şi naţional. =ceasta sa întâmplat datorită faptului că statul român, intrat sub ocupaţie comunistă, nu a mai intervenit vreme de 3$ de ani în spri/inirea cultural-naţională a comunităţilor sale, precum şi datorită politicilor dure de deznaţionalizare şi asimilare etnică duse de statele naţionale balcanice, fără e!cepţii.
8e teritoriul %omâniei, aromânii veniţi prin colonizare în )adrilater, apoi transferaţi în obrogea la schimbul de populaţie din anul 0D$, trebuie să fie consideraţi ca o comunitate românească, provenită din arealul balcanic, colonizată în %omânia Gpatria mamăH datorită sentimentelor româneşti pe care nu şi le mai puteau afirma în conte!tul istoric respectiv, în spaţiul autohton de provenienţă. 6i reprezintă o comunitate culturală, cu tradiţii, obiceiuri specifice datorită împrumuturi locale şi convieţuirii o lungă perioadă între alte neamuri, cu caracteristici proprii dar şi comune elementului românesc, vorbind un dialect al limbii străromâne.
Lupta eroică a românismului balcanic este parte integrantă a istoriei naţionale. 7ineînţeles, ca în orice comunitate naţională care vieţuieşte în cadrul altor state, din rândul acesteia s-au afirmat numeroase personalităţi care au adus pentru statele neamurile încon/urătoare numeroase elemente de progres şi prosperitate socială, culturală şi politică. =ceştia aparţin comunităţilor de origine dar şi celor mai largi, naţionale, în care s-au format şi afirmat, putând fi consideraţi factori de confluenţă pentru neamurile respective.
. upă 5area
2tatul român ar trebui să procedeze, în primă fază, la un adevărat parteneriat cu %epublica 5acedonia. 2untem, practic, singurul spri/in loial pe care această mică republică îl are în zonă. n cazul în care apar divergenţe în recunoaşterea comunităţilor româneşti în statele balcanice trebuie avut în vedere rolul )onsiliului 6uropei în spri/inirea culturală şi politică a acestora. n cazul în care statele balcanice răspund pozitiv la recunoaşterea drepturilor minorităţilor româneşti trebuie ales un model de interes comun, respect reciproc şi beneficiu general. n acest sens ar trebui să aibă loc negocieri cu reprezentanţii statelor balcanice în privinţa stării culturale şi sociale a comunităţilor româneşti Gore în dialect, emisie la radioKtv, protecţie culturalăH, reciprocitate în statutul minorităţilor, biserică cu slu/bă în dialect Gsubordonate bisericilor naţionale sau 74%H.
România-Oamenii si civilizatia =proape * din oamenii care trăiesc pe teritoriul %omâniei sunt etnici români care îşi trag rădăcinile din strămoşii daco-romani.
@radiţiile bogate din %omânia îşi trag rădăcinile din mai multe surse. =rtele tradiţionale populare, inclusiv dansul, sculptura in lemn, ceramica, broderia costumelor şi a decoraţiunilor din casă, fascinanta muzică populară depind de fiecare regiune.
oar cultura populară a făcut ca &icolae rigorescu, pictor român, 5ihai 6minescu, cel mai mare poet român, eorge 6nescu, compozitor român sau )onstantin 7râncuşi, marele sculptor să-şi tragă inspiraţia şi geniul artistic.
)ultura românească este marcată de prezenţa mânăstirilor ortodo!e din nordul ţării precum >oroneţ, 5odloviţa, >ăratec, =gapia cu o valoare culturală importantă sau de bisericile catolice din @ransilvania.
%omânia poate fi mândră de artiştii săi din perioada contemporană de la scriitori şi poeţi precum 5arin 8reda, &ichita 2tănescu la noua generaţie de artişti precum 5ircea )ărtărescu sau :oria %oman-8atapievici, de dramaturgi precum 6ugen ?onescu sau de filosofi precum )onstantin &oica sau 8etre Euţea.
Muzica românească este un capitol important în cultura poporului nostru. Având drept sursă de inspiraţie folclorul, compozitori precum Alexandru Flechtenmacher, Eduard Candella,eor!e Enescu "i Ciprian #orum$escu au compus muzică corală "i vocal%instrumentală, de operă sau operetă.
eşi prezenţa filmului românesc nu s-a făcut simţită prea tare datorită cenzurii regimului )eauşescu, au fost multe succese care au marcat evoluţia filmului9 (8ădurea spânzuraţilor( în regia lui Liviu )iulei, (4 vară de neuitat( în regia lui 8intilie, (8epe şi Fifi( de an 8iţa sau recent premiatul la )annes la secţiunea (
