Carte Moodle

MOODLE. Administrare, utilizare, evaluare

Moodle România – eLearning – educa! educa!ie – evaluare

Page 1


Moodle Administrare, utilizare, evaluare

Liliana Ursache

GeorgeVâju

C"t"lin Donici

Cosmin Herman

Arad 2011


Page 2


Moodle Administrare, utilizare, evaluare

Liliana Ursache

GeorgeVâju

C"t"lin Donici

Cosmin Herman

Arad 2011


Page 2


Copyright © 2011 Moodle România

Toate drepturile rezervate Nicio parte a acestei c"r !i nu poate fi reprodus", tip"rit" sau convertit" în format electronic fara acordul scris al autorilor, autorilor, cu excep excep!ia unor scurte referin !e bibliografice sau prezentarea prezentarea în articole de evaluare evaluare sau critic ". Prima publicare : August 2011 Publicat de: Moodle România ISBN: 978-973-0-11337-2 978-973-0-11337-2 www.moodle.ro

Carte tip"rit" cu sprijinul Moodle România


Page 3


Despre autori

Liliana Ursache este absolvent" a Facult"!ii de matematic" #i informatic", specializarea Informatic ", din cadrul Universit"!ii ”Alexandru Ioan Cuza” din Ia #i, promo!ia 1990 #i a unui master în Baze de date la Facultatea de informatic " din Bucure#ti, anul 2006. În prezent este profesor de informatic ", gradul I la Colegiul Na !ional ”Ferdinand I” din Bac"u. A studiat Moodle în cadrul stagiilor de formare Comenius ”Join e-learning and distance education”, desf "#urat la Praga în octombrie 2009 #i ”Moodle în school”, care a avut loc la Katerini în martie 2011. Începând din februarie 2011 activeaz " pe platforma Moodle implementat " de Moodle România, unde dezvolt " materiale de curs pentru elevi, lucreaz " cu to!i elevii pe aceast" platform", particip" la toate activit"!ile propuse de Moodle România (sesiune de comunic "ri pentru elevi, expozi !ie, lec!ii filmate, videoconferin!e, preg"tire online pentru bacalaureat). În prezent este expert Moodle pentru jude !ul Bac"u #i director de programe. C!t!lin Donici este absolvent al facult "!ii de Electronic" #i Telecomunica!ii din cadrul Universit"!ii Gheorghe Asachi din Ia#i, promo!ia 2009, #i în prezent urmeaz" studiile unui master de Sisteme Avansate în Electronic " Aplicat" la aceea#i facultate. A studiat Moodle pentru finalizarea studiilor, în urma c "rora a scris o lucrare cu titlul „Simularea aplica !iilor matematice realizate cu ajutorul unor filtre matematice implementate în platforma de e-Learnig Moodle”. Începand din octombrie 2010 colaboreaz " cu Moodle România unde are ca sarcini promovarea programelor începute în zona Moldovei. În prezent ocup " postul de director de implementare #i este implicat activ la toate activit "tile propuse de Moodle România.

Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 4


Cosmin Herman este absolvent al Facult "!ii de Informatic" din cadrul Universit"!ii de Vest "Vasile Goldi #" din Arad, masterat în e-Society la Universitatea Tibiscus din Timi#oara. Activitate: Manager Moodle Romania, www.moodle.ro Manager IT DigitServices din Arad, www.digitservices.ro Manager IT Herman Grup din Arad, www.hermangrup.ro Administrator baze de date în Departamentul de Tehnologia Informa !iei al Universit"!ii de Vest "Vasile Goldi#" din Arad, www.uvvg.ro Project Manager compania IT Sysdev Technology din Arad, www.sysdev.ro Desf "#oar " activit"!i în domeniul educa!ional, în special pe partea de elearning, este ini!iatorul re!elei virtuale EDU Moodle Roânia, http://edu.moodle.ro, al revistei educa!ionale Preparandia.


Page 5


Introducere De ce ne lupt!m atât de mult pentru educa"ie? Educa$ia este baza unei vie!i productive, a unei democra $ii puternice %i a unei na!iuni prospere; noi avem ca scop esen !ial educa!ia noii genera!ii, instruirea prin socializare si comunicare, atât internet cât #i extranet – fiecare elev sau student are posibilitatea s" se preg"teasc" într-un mediu colaborativ de educa !ie #i s " devin" un om bine preg"tit pentru domeniul pe care vrea s " îl urmeze. Noi consider "m c " o investi$ie în educa$ie este o investi$ie în viitor si ne-am dedicat oferirii oportunit"!ilor de înv"$are unei societati tot mai presat " de timp. Moodle România lupt " pentru inovare, sprijinim excelen$a #i performan!a pentru genera$ii întregi de elevi #i studen$i. Propunem noi activit"!i pentru profesori %i educatori %i suntem o prezen$" puternic" în multe %coli %i comunit"$i din întreaga $ar ". Munca noastr " se încadreaz" în general în patru categorii: - Mediul preuniversitar; - Mediul universitar; - Mediul de afaceri; - Autorit"!i publice. Preg"tirea acestor patru sectoare este esen !ial" pentru bunul mers al unei na!iuni. Sunt etape secven !iale #i naturale de cre #tere a unei societ "!i. Noi încuraj"m conexiunile dintre unit "!ile de înv"!"mânt preuniversitar %i universitar #i sus!inerea acestora de c"tre mediul de afaceri #i autorit"!ile publice. Încerc"m s" ne asiguram c" fiecare elev/student are acces la o educa $ie de înalt" calitate %i este preg"tit pentru a se integra în societate. Preg "tirea noastr " promoveaz" ini!iativa, curricula, instrumente de predare, instrtuire, evaluare %i resurse care ajut" elevii/studen$ii s" se preg"teasc" pentru rigorile vietii sociale #i ale mediului economic. Oferim resurse, instrumente %i servicii pentru elevi/studen $i, colegii %i universit"$i în planificare, organizare si utilizarea instrumentelor de instruire asistat " pe calculator. “Instruirea asistat" de calculator (IAC) este o metod " didactic" ce valorific" principiile de modelare #i analiza cibernetic " a activit"!ii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice #i de comunica!ii. Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate #i disponibilit"!ile tehnologice ale calculatorului (sistem de Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 6


procesare a informa!iei) confer " acestei metode de înv "!"mânt importante calit"!i privind: informatizarea activit"!ii de predare - înv "!are - evaluare; îmbun"t"!irea instruirii prin intermediul unor actiuni de gestionare - documentare - interogare #i simularea automatizat " interactiv" a cuno#tin!elor #i capacit"!ilor angajate în procesul de înv"!"mânt, conform documentelor oficiale de planificare a educa !iei.” Adascali!ei Adrian.

Con#inut web Deoarece utilizarea solu!iilor e-learning a crescut, investi $iile realizate în proiectare %i produc$ie au crescut, complexitatea procesului de dezvoltare a con$inutului fiind la îndemâna celor implica !i. Definirea cerin$elelor %i obiectivele de predare/înv"$are la începutul unui curs sunt strict necesare, acestea adaug " un plus de valoare #i calitatea educa!ional"a cursului final. Crearea con#inutului cursului Crearea #i personalizare cursurilor poate p"rea descurajant " la început pentru fiecare profesor, dar dac" se identific" etapele corecte de parcurge a materialelor #i implementarea materialelor de curs aceasta devine mult mai u #oar ". Performan$a universitar " necesit" delimitarea unor linii directoare de instruire pentru a face fa $" provoc"rii de a preda si evalua un curs pentru studen !ii a c"ror exigen!" devine tot mai mare. Cu filosofia proactiv" de a crea o dat" si a utiliza de multe ori, sarcina profesorului de a produce materiale în formate adecvate nevoilor cursantilor este o provocare ce trebuie asumat". Resurse - lec$ii de înv"$are bazate pe obiecte si cursuri; - demonstra$ii bazate pe procese de instuire; - prezent"ri video bazate pe practic "; - studii de caz; - alte tipuri de con$inut informa$ional; - audio %i video podcast-uri. Am subliniat c" este necesar " revizuirea %i reproiectarea con$inutului online de la an la an pentru a livra resurse proaspete cursan !ilor, v" recomand"m abord"ri îndrazne!e pentru a face con$inutul eficient în procesul de instruire, oferind cursantului o gam" larg" de canale de informare #i studiu.

Con"inut de conjunctur! potrivit!


Page 7


Cele mai multe organiza$ii, companii, universit"!i posed" o bibliotec" de materiale digitale pentru procesul instuctiv sau de formare profesional ": - prezent"ri PowerPoint; - PDF; - manuale Word; - diagrame Visio; - fi#iere video sau audio; - scenarii sau jocuri de rol. Cu filosofia noastr " de "a crea o dat", si a utiliza de multe ori" vom asista în procesul de constuire a materialelor #i formatarea lor într-un format bazat pe Web, reamenajarea %i consolidarea materialelor de curs, compilarea con $inutului creând un scenariu de parcurgere eficient într-o gam " larg" de canale de livrare: - Web - CD-ROM - DVD - mobile

Instruirea/Inv!"area mobil! Un modern mobil de înv"$are este m-learning, se concentreaz " pe înv"$area cu dispozitive media de comunicare personale. Am definit ca m-learning oportunit "$i de înv"$are oferite de tehnologiile mobile, inclusiv PDA-uri, media playere portabile, %i telefoane mobile. m-learning adaug" o plus valoare mediilor în care cursantul este în mi%care permanent" sau în care o persoan " folose#te timpul în care nu lucreaz " penru a se informa #i acumula informa!ii. Astfel contextul m-learning include: - Elevii care folosesc PDA-uri în sala de clas"; - Utilizarea dispozitivelor mobile pentru a îmbun "t"$i colaborarea între grup de studen$i %i instructori utilizând un Pocket PC; - Instruirea la locul de munc ", pentru cineva care acceseaz " de pe un dispozitiv mobil o anumita resurs "; - Înv"$are prin tutoriale video, videoconferin !e, podcast-uri. m-learning sprijin" înv"$area informal" sau non-formal" Moodle România este un sus!in"tor al excelen!ei #i al performan!ei în domeniul educa$iei. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 8


De ce ne lupt"m atat de mult pentru educa $ie? Datorit" unei convingeri simple: atunci când mai mul$i oameni ating un nivel mai ridicat de educa $ie, va beneficia toat" lumea de acest lucru. Moodle este un pachet software pentru producerea de cursuri pe Internet #i site-uri. Este un proiect global de dezvoltare destinat s " sprijine un cadru social construc$ionist de educa$ie. Moodle este oferit gratis ca software open source (sub licent " public" GNU). Aceasta înseamn" c" Moodle este protejat de copyright dar ave !i drepturi suplimentare. Aveti dreptul s " copia!i, s" folositi #i s" modifica!i Moodle, dac" sunteti de acord s" furnizati sursa altora, s" nu modificati sau s " elimina!i licen!a original" #i drepturile de autor, s" aplica!i aceea#i licen!" pentru orice alt produs derivat. V" rug "m s " citi!i licen!a pentru detalii complete #i s " contacta!i de !in"torul drepturilor de autor, dac " ave!i întreb"ri. Moodle poate fi instalat pe orice calculator care poate rula PHP #i poate suporta o baz" de date de tip SQL (de exemplu MySQL). Poate rula pe sistemele de operare Windows, Mac #i multe tipuri de Linux (de exemplu Red Hat sau Debian GNU). Exist" multi parteneri Moodle cunoscuti care v " pot ajuta sau pot g "zdui siteul dvs. Moodle. Cuvântul Moodle a fost ini !ial un acronim pentru Modular Object-Oriented Dynamic Learning Envinronment care este foarte util pentru programatori #i profesori. Este, de asemenea, un verb care descrie procesul parcurgere înceat " a unui continut, de a face lucrurile în manier " proprie, o metod" care adesea conduce la perspicacitate #i creativitate. Aceasta se aplic " atât modului în care Moodle a fost creat, cât #i modului în care un student sau profesor abordeaz " studierea sau predarea online. Oricine folose#te Moodle este un Moodler.


Page 9


Cuprins !"#$%&'(' *+ ,-.%"'"/01 2&-3$4(/"/01 .02(/$%"%0+ 555555555555555555555555555 *6 !"!

"#"#"# "#"#0# "#"#/# "#"#5# !".

"#0#"# "#0#0# "#0#/# !"-

"#/#"# "#/#0# "#/#/#

#$%&'(')* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !-

$%&%'()'*% (% +)+,%- ................................................. $%+123143% .......................................................... 6371%+89 (% )'+,4943% .................................................. :1,849);43%4 <%3+)8')) 183%',% =77(9% 0#> .................................

"/ "5 "5 00

/0$1234)')* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ..

?7983) .............................................................. 0/ ?4&743,% @) +,4,)+,)1) .................................................. 05 698AB)'B83) @) =7(89% .................................................. 0C 5*64)2&'&* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, .7

D%3<%3 ............................................................. 0C E%3,)F)14,% .......................................................... 0G 679),)1) (% 8,)9);43% .................................................... 0G

!"#$%&'(' 7+ 89:$-$.%/"/0" (-($ .$%0 ;&&9'0 55555555555555555555555555555 7< ."!

0#"#"# 0#"#0# 0#"#/# 0#"#5# 0#"#C# 0#"#G# 0#"#I# 0#"#J# 0#"#K# .".

0#0#"# 0#0#0# 0#0#/# ."-

0#/#"# 0#/#0# 0#/#/# 0#/#5# ."C

0#5#"# 0#5#0# ."7

0#C#"# 0#C#0#

5&)46&4)' 8* 9':; ' 4$42 %2&* <008(* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, .=

E7',%H, ............................................................ E4,%A73)% ........................................................... E83+ ............................................................... 63)-4 &4A)'2 ........................................................ 637F)989 -%8 ......................................................... =L =77(9% ......................................................... N4<)A43%4 O',3B8' +),% =77(9% .......................................... =7(89 (% %(),43% .................................................... P8'1*)7'49),2*) 4<4'+4,% ...............................................

0I 0J 0J 0K 0K /M /" /" /0

>8?2$2%&)')*' 4&2(2:'&0)2(0) 8* @* 4$ %2&* <008(* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, --

E7',83)............................................................. // E94+% (% 8,)9);4,73) .................................................... /C :8,%',)F)143%4 ....................................................... /C /4%&0?2:')*' 2$&*)1*A*2 ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, -B

Q%-% .............................................................. R97183) ............................................................. S)-T4 .............................................................. 63)-4 &4A)'2 ........................................................

/G /G /G /G

D'6E4@F4( G2 )*%&'4)')*' ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, -=

R41U8& ............................................................. /I ?%+,48343% .......................................................... /I <*&08* 8* 60?4$26')* H$ 6'8)4( %2&*F4(42 <008(* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, -I

V'+,38-%',% (% 17-8')143% 4+)'137'%.................................... /J V'+,38-%',% (% 17-8')143% +)'137'%..................................... /K


Page 10

MOODLE. Administrare, utilizare, evaluare ."B

5&'&2%&262 G2 )'@0')&* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, -J

."=

KL&2$8*)*' %&'$8')8*(0) <008(* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, CM

!"#$%&'(' 6+ !&-=$-(%1 #"2>0%0 90 '02=$$1 9$9"2%$2? 5555555555555555555555555 @7 -"!

N*%4)%* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, C.

/#"#"# /#"#0# /#"#/# /#"#5# /#"#C# /#"#G# /#"#I# /#"#J# -".

E3%43%4 183+898) ..................................................... 50 W,)1X%,2 ............................................................ 5C P79(%3 .............................................................. 5C V=D E7',%', 641U4A% ................................................. 5G 64A% ............................................................... 5I ?%+83+2 ............................................................ C" D,4'(43( D9)(%+X7Y ................................................... C/ Z?S................................................................ C5 >6&2O2&;A2 ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 77

/#0#"# /#0#0# /#0#/# /#0#5# /#0#C# /#0#G# /#0#I# /#0#J# /#0#K# /#0#"M# /#0#""#

:9%A%3%4 ............................................................ CG R4;4 (% (4,% ........................................................ CJ EX4, ............................................................... G5 P738- ............................................................. GJ [97+43 .............................................................. I/ S%1*)% .............................................................. IG DE\?=]:VEE ........................................................ JM D%-)'43 ............................................................ J/ D7'(4^ ............................................................. JI Q%-%9% .......................................................... KM _)U) ............................................................. K/

!"#$%&'(' @+ ,-.%/(:0-%0 90 0A"'("/0 55555555555555555555555555555555555 BC C"!

P2@4)2 8* '6&2O2&;A2 01*)2&* 8* @('&10)?' <008(* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, JI

C".

P*%&4( F '%@*6&* 3*$*)'(* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, JI

C"-

/0$%&)42)*' 6'&*30)22(0) 8* H$&)*9;)2 ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !MJ

C"C

P2@4)2 8* H$&)*9;)2,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !!.

5#5#"# 5#5#0# 5#5#/# 5#5#5# 5#5#C# 5#5#G# 5#5#I# 5#5#J# 5#5#K# 5#5#"M# 5#5#""# 5#5#"0# 5#5#"/# 5#5#"5#

`',3%T43%4 (% ,)& 1491894, ............................................. ""0 $34A 4'( (37& -4,1X)'A B Q34A%3% a) &94+43% O' 14; (% &7,3)<)3% ............... ""C $%+13)%3% .......................................................... ""I $34A 4'( (37& b8%+,)7' .............................................. ""J W+%8 .............................................................. "0/ V-4A)'% +83+2 ...................................................... "0/ =4,1X)'A c&7,3)<)3% .................................................. "05 :9%A% -4) -89,% 32+&8'+83) 173%1,% ..................................... "0C :9%A% 8' +)'A83 32+&8'+ 173%1, ()' -4) -89,% &7+)T)9% ...................... "0G ?2+&8'+ +183, .................................................... "0I N8-%3)1 B ?2+&8'+89 %+,% 8' '8-23 .................................. "0J \3(7'43% B \3(7'43%4 ()',3B7 9)+,2 (% 32+&8'+83) ........................ "0K ?4'(7- DX73,B:'+Y%3 =4,1X)'A B 67,3)<)3% ()' 9)+,2 ..................... "/M :(%<234, +48 F49+ ................................................. "/M


Page 11

MOODLE. Administrare, utilizare, evaluare 5#5#"C# W-T%((%( 4'+Y%3+ dE97+%e ......................................... "#"#$%#$# &'()*+,)* -. )/01.'0 ,2*0 34' 240(, 3*).2,'(/ 53)61 367'8 ............... "#"#$%#9# :/01.'0 '.;*)4- ............................................... "#"#$%#<# :/01.'0 0-.)( .................................................. "#"#$%#"# :/01.'0 0*2*-(,( 34' =4) -. +.(6,'* 3401.0* 6)4>6'(,2 .................. "#"#$%#%# :/01.'0 0*2*-(,( 34' =4) -. +.(6,'* ),346 3401.0* ?*)(4-,2 ...............

"/" "// "/C "/G "/J "5M

C"7

Q4$6&'R4( H$&)*9;)2(0) S2 ' &*%&4(42 ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !C.

C"B

T*)2126')*' H$&)*9;)2(0) ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !CC

C"=

U**89'6E ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !C7

C"I

#?@0)&4( S2 *L@0)&4( H$&)*9;)2(0) ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !CB

C"J

N'@0')&* )*1*)2&0')* (' &*%&* ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, !CI

!&-2'(D$$ 555555555555555555555555555555555555555555555555555555555 *E7 F$G'$&4/"3$0H 555555555555555555555555555555555555555555555555555555 *E6


Page 12


Capitolul 1. Instalare, configurare, securitate. 1.1 Instalare Plecând de la premisa c " acest capitol se adreseaz " persoanelor care au experien!" în administrarea sistemelor informatice (administratori de sistem, de servere sau re!ele) totusi vom încerca s " explic"m tot procesul de instalare. Dat fiind faptul c" Moodle este un pachet Opensource am ales s " prezent"m mai succint instalarea sub un sistem de operare opensource. Vom folosi Ubuntu server. Pre - rechizite: 1 Hardware. Un server fizic sau virtual cu urm"toarele caracteristici tehnice minime: • Procesor 2.5 Ghz; • Memorie 1Gb RAM; • HDD – spatiu de stocare 1Gb (RAID 1); • Conexiune la re!ea / internet; 2 Software. Sistem de operare Ubuntu server sau Windows server instalat #i configurat cu server web Apache sau IIS, versiunea de PHP minim 5.2.8, server de baze de date MySql sau MSSQL. 3 Cuno#tin!e IT. Cuno#tin!ele minime de administrare a unui sistem de tip server, actualiz "ri, dependin!e si configurare avansat".

1.1.1. Dependin#e de sistem Moodle este dezvoltat în limbajul PHP, pentru versiunea Moodle 1.9.x este necesar minim PHP 4.3.0, pentru Moodle 2.0 este necesar PHP 5.2.8 iar pentru Moodle 2.1 versiunea PHP 5.3.x. Pentru instalarea versiunii corecte de Moodle verifica!i configura!ia serverului pe care se va instala Moodle. Moodle poate fi instalat rulând pe diferite configura !ii de baze de date; MySQL, MSSQL, PostgreSQL sau Oracle. Daca se doreste o instalare local ape un computer personal recomand "m pachetul LAMPP / XAMPP. Sub Linux:


Page 13


Serverul Ubuntu 10.04 LTS suport " dou" architecturi: Intel x86 #i AMD64. Se poate descarc " de la adresa http://www.ubuntu.com/getubuntu/download http://www.ubuntu.com/getubuntu/download.. Procesul de instalare a sistemului de operare este intuitiv, toate informa !iile sunt cerute în clar într-o interfa!" prietenoas". Sub Windows Probabil obisnui!i deja cu sistemele Windows recomand"m utilizarea pachetului XAMPP v1.7.4 care con!ine PHP, MySql #i serverul Apache deja configurate.

1.1.2. Desc!rcare Pachetul Moodle se descarc " de la adresa http://download.moodle.org/, pentru o instalare nou" se recomand" alegerea ultimei versiuni stabile 2.*. Sub windows Moodle poate fi desc "rcat utilizând Microsoft Web Platform Installer http://www.microsoft.com/web/gallery/moodle.aspx sau la adresa http://download.moodle.org/windows/ care con !ine pachetul Moodle preinstalat împreun" cu utilitarul XAMPP.

1.1.3. Procesul de instalare Dupa desc"rcarea arhivei Moodle se copiaz " con!inutul arhivei în directorul rad"cin" am serverului web, astfel tot con !inutul arhivei se va afla în directorul Moodle. Accesarea aplica !iei se va face dintr-un navigator web la adresa http://adresaserverului/moodle http://adresaserverului/moodle . Înainte de începerea procesului de instalare vom crea un director cu numele moodledata care s " nu fie accesibil din internet. În directorul moodle data vor fi stocate toate datele #i fi#ierele utilizatorilor.

Fig. 1.1 Creare baz" baz" de date

Vom crea o baz " de date cu numele moodle sau orice alt " denumire folosind utilitarul PhpMyAdmin sau într-un terminal linux. #mysql -u root –p #mysql> CREATE DATABASE moodle; #mysql> ALTER DATABASE moodle DEFAULT CHARACTER SET utf8 COLLATE utf8_unicode_ci; Moodle România – eLearning – educa! educa!ie – evaluare

Page 14


Având baza de date moodle #i directorul moodledata create putem începe procesul de instalare a platformei platformei Moodle. Începem instalarea propriu-zis " a platformei Moodle. Se alege limba de instalare, limba implicit " este enlgeza.

Fig. 1.2 Începerea instal" instal"rii

Se alege tipul de baz " de date pe care va rula platforma. Nativ platforma folose#te MySQL dar pot fi folosite si alte tipuri de baze de date: PstgreSQL, Oracle, MSSQL, FreeTDS

Fig. 1.3 Alegere tip baz" baz"de date

Tipuri de baze de date

Fig. 1.4 Tipuri baze de date

Având informa!iile pentru baza de date setate corect se începe instalarea.


Page 15


Fig. 1.5 Informa! Informa!ii baza de date

Urmeaz" informa!iile de drepturi de autor #i drepturile de utilizare #i distribuire.

Fig. 1.6 Informa! Informa!ii drepturi de autor

Instalarea Moodle 2.X necesit" o anumit" configura!ie hardware #i software. Aici vedem c" serverul pe care instal "m platforma suport" toate cerin!ele minime de instalare #i astfel putem trece mai departe. Aceast " verificare este strict necesar " pentru buna func !ionare ulterioar ". Sunt strict necesare versiunile urm "toare în configurarea serverului we apache si MySQL: PHP – minim 5.3.3 MYSQL – minim versiunea 5.0.25


Page 16


Fig. 1.7 Date privin cerin!ele sistemului

Stabilim informa!iile de autentificare a utilizatorului administrator care va avea acces de nivel 1 în sistem; username, parol ", nume, prenume, adrea de e-mail, localitatea, vizibilitatea informa !iilor personale #i alte informa!ii.


Page 17


Fig. 1.8 Date administrator

În acest pas se face configurarea paginii principale a cursului, se stabile #te numele sitului, un nume scurt #i intuitiv, descrierea #i scopul paginii #i alte informa!ii descriptive. Tot din acest pas stabilim dac " platform va permite înscrierea utilizatorilor pe site sau se va opta pentru ad"ugarea manual" a utilizatorilor. Înc"rcarea utilizatorilor se va face importând o list " de utilizatori din alte baze de date.


Page 18


Fig. 1.9 Informa!ii prima pagin"

Am ajuns la pagina principal " a platformei, am trecut prin toate etapele instal"rii. Acum urmeaza configurarea platformei, utilizarea #i popularea cu informa!ii si material de curs, resurse #i activit"!i. Platforma de e-learning Moodle este un instrument inovator pentru sprijinirea procesului educa!ional al utilizatorilor din punct de vedere al valoriz "rii lor individuale #i al dezvolt"rii unor abilit"!i #i aptitudini cheie în vederea instruirii online #i la distan!". Sunt multe beneficii asteptate prin implementarea acestui instrument, sistemul ofer " suport pentru instruire la distan !" astfel încât utilizatorii vor avea acces la materialele relevante de instruire atunci când doresc, cu monitorizarea progresului acestora pentru verificarea îndeplinirii indicatorilor de c"tre cadrul didactic, dar #i suport pentru instruire on-line, prin sesiuni de tip clas " virtual". Caracteristici esen ! iale: permite profesorului planificarea #i desf "#urarea de sesiuni de instruire atât în sala de curs cât #i on-line, peste Internet, în s"li de clas" virtuale. Acesta va avea controlul asupra clasei virtuale #i va putea dirija sesiunea de instruire; permite desf "#urarea mai multor sesiuni de clasa virtual " simultane #i independent una de alta #i cu materiale de instruire diferite; permite verificarea în timp real a utilizatorilor din clasa virtual", astfel platforma va indica vizual în clasa virtual" daca participan!ii sunt sau nu conecta!i #i permite profesorului comunicarea prin mesaje publice sau private cu studen !ii; permite lansarea de teste #i calcularea automat" a rezultatelor ob!inute pentru întreb"rile de tip gril". Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 19


permite utilizatorilor s" ia noti!e personale pe marginea sesiunii de instruire la distan!" în timpul parcurgerii materialelor de instruire. permite instructorilor s" creeze activit"!i de instruire la distan!" #i s" aleag" materialele de instruire ce vor fi utilizate precum #i constrângeri de acces la materiale. Alegerea participan !ilor atât individual cât #i prin alegerea unui grup de beneficiari din grupurile stabilite de administratorul platformei Moodle permite profesorului posibilitatea de a ad"uga la o sesiune de instruire teme de rezolvat de c "tre utilizatori #i poate corecta #i nota r "spunsurile.

Fig. 1.10 Prima pagin"

Evaluarea cuno "tin ! elor Platforma Moodle ofer " profesorului posibilitatea de a planifica evaluarea, la nivel de zi/or "/minut de începere #i zi/or "/minut de terminare. În timp ce rezolv" testul, studentul va #ti cât timp mai are pentru rezolvarea testului. La expirarea timpului alocat testul va fi închis automat #i sistemul va prezenta acestuia rezultatul obt!nut. Platforma permite profesorului s " creeze teste noi din întreb "rile altor teste alese de acesta. Platforma Moodle ofer " un editor de teste #i întreb"ri de evaluare. Tipurile de intreb"ri sunt: Potrivire; Gril" cu o varianta corect "; Gril" cu orice combina !ie de r "spunsuri corecte; Ordonare de elemente; Adev"rat / Fals; Completare de spa!ii libere; •

•

• •

•

•


Page 20

MOODLE. Administrare, utilizare, evaluare •

De tip eseu

Organizarea materialelor de instruire. Platforma ofer " fiec"rui utilizator un spa !iu propriu în care acesta s " î#i poat" p"stra #i organiza documente personale sau materialele de autoinstruire. Spa !iul de lucru dispune de func!ii de organizare (copiere, mutare #i #tergere de obiecte) #i de func!ii de gestionare a drepturilor de acces. Profesorii î #i pot organiza materialele de instruire #i s" le utilizeze în sesiuni de instruire #i evaluare cu precizarea ordinii materialelor în sesiune, a duratelor de parcurgere recomandate #i a domeniilor c"rora li se adreseaz". Platforma Moodle ofer " #i o zon" public", zona în care materialele pot fi consultate de orice utilizator autentificat. Editorul de teste poate importa întreb "ri din formate externe folosind un #ablon predefinit. Pe lâng" materiale create direct în platform", aceasta permite #i importul de materiale de pe orice mediu de stocare în baza de date, cel putin materiale ce pot fi rulate/vizualizate în browser (ex. html, pdf, gif, jpeg, swf...). Utilizatorii pot c"uta în baza de date materiale de instruire dupa diverse date de identificare ce le sunt asociate. Comunicare Platforma de e-learning Moodle con !ine #i forumuri pentru studen!i astfel încât ace#tia s" poat" interac!iona cu profesorii sau colegii pentru dezbaterea unor subiecte de interes major, schimburi de experien !" (r "spunsuri la întreb"ri, teme de dezbatere, opinii etc.) Fiecare curs va avea propriul forum pe platforma de elearning. Forumurile sunt administrate #i moderate de c"tre profesor sau un moderator. Platforma permite utilizatorilor schimbul de mesaje private. Sistemul de mesagerie suport" trimiterea evenimentelor (înscriere la o sesiune de instruire, începerea sesiunii de instruire, acordarea unei note) #i pe email, pentru fiecare utilizator. Prin intermediul forumurilor sau a sistemului de mesagerie platforma de elearning permite interac!iunea studen!ilor cu profesorii care s " le ofere sprijin în procesul de accesare #i utilizare a unor surse de documentare str "ine. Monitorizare "i control Platforma ofer " posibilitatea de monitorizare #i control a procesului de instruire prin rapoarte. Aceste rapoarte sau orice alte liste din platform " pot fi exportate din interfa !a aplica!iei într-un format ce permite prelucrarea lor ( XLS sau CSV), pentru analize avansate, tip "rire. Pentru monitorizarea îndeplinii indicatorilor sunt furnizate urmatoarele tipuri de rapoarte: lista utilizatori conecta!i la un moment dat; statistici pe utilizatori constând în num"rul de activit"!i de instruire terminate, num"rul de activit"!i de instruire în derulare, num"rul de activit"!i de instruire neîncepute; progresul detaliat pentru fiecare activitate de instruire parcurs";


Page 21


statistici pe sesiuni de testare constând în num"rul de utilizatori înscri#i, num"rul de teste terminate, num"rul de teste în derulare, rezultatele ob !inute de fiecare utilizator la un test; statistici referitoare la distribuirea rezultatelor la un test pentru un grup de utilizatori testa!i. Fiecare student va avea acces la calificativele ob !inute în urma particip"rii la sesiunile de instruire sau evaluare.

1.1.4. Actualizarea versiunii curente Moodle 2.* Actualizarea sistemului de la o versiune la alta în principiu nu prezint " probleme, sunt totu#i recunoscute diferen!ele majore dintre conceptual Moodle 1.9.X si Moodle 2.0, chiar #i dintre 2.0 si 2.1. Se recomand" întotdeauna crearea unei copii de siguran!" al bazei de date #i a versiunii actuale, dup " care se poate supra-scrie versiunea veche cu cea actual " stabil".

1.2 Configurare Reguli de acces, administrarea #i securitatea aplica!iei Platforma e-learning asigur " un mediu controlat de desf "#urare a activit"!ilor de instruire prin restric!ionarea accesului la utilizatorii cu un nume de utilizator #i o parol" valide. Fiec"rui utilizator i se va atribui un rol, ceea ce îi ofer " anumite drepturi de utilizare a platformei. Administrarea întregului sistem este o sarcin " important" #i const" în cuno#tinte hardware #i software cât #i de logic" si filosofia Moodle. Administratorul trebuie sa cunoasc" toate nivelele #i rolurile din sistem, atat cele implicite cât #i posibilit"!ile de a crea roluri noi pentru a îndeplini anumite scenarii de func!ionalitate #i metode de predare #i evaluare. În aceast" imagine avem meniul ne expandat al administratorului


Page 22


1.2.1. Roluri Platforma are cel pu !in cele trei roluri: Cursant : cu acces la sesiunile de instruire #i evaluare care fac parte din programul lor de instruire #i la instrumente de comunicare Profesor : cu posibilitatea de a crea #i organiza materiale de instruire, de a organiza #i supraveghea activit "!i de instruire #i evaluare; Crearea unui curs de la zero, identificarea cheilor de configurare, formatare si managementul cursului; Înc"rcarea #i managementul propriilor resurse care vor fi utilizate în curs, inserarea în curs #i punerea la dispozi!ia participan!ilor; Crearea resurselor online, leg "turi #i pagini web #i punerea lor la dispozi!ia participan!ilor; Crearea activit"!ilor de parcurs, activit"!ilor colaborative #i de comunicare folosind uneltele Moodle; Crearea grupurilor #i managementul participan!ilor; Monitorizarea activit"!ii participan!ilor în curs #i adecvarea materialelor #i resurselor în func!ie de evaluarea acestor date statistice; Arhivarea #i refolosirea unor materiale dintr-un curs; Testarea, evaluarea #i autoevaluarea •

•

•

•

•

•

•

•

•

Administrator: Cu drepturi depline asupra aplica !iei; Adaptarea aspectului / formatului platformei Moodle; Identifica set"rile globale ce au impact asupra securit "!ii, confiden!ialit"!ii #i drepturile de acces; Identific" #i face managementul set"rilor #i op!iunilor pentru a crea un cadru optim de utilizare atât pentru tutori cât #i pentru cursan!i; Folose#te toate optiunile oferite de consola de administrare a sitului pentru a facilita drepturile de utilizare #i accesul la toate resursele asignate unei grupe; Creaza si gestioneaza manual conturile utilizatorilor, asigneaz ", modific", creeaz" #i gestioneaza roluri. •

• •

•

•

•

Platforma permite cumularea de roluri de c "tre utilizatori #i oricâ!i utilizatori asocia!i unui rol. Se pot crea roluri temporare #i cu r "spunderi limitate pe o anumit " zon". Recomandat este s" fie un singur administratror pricipal care s " acorde Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 23


drepturi celorlal!i utilizatori ierarhizând nivele pentru responsabilitatea fiec "ruia în parte.

1.2.2. Rapoarte $i statistici Rapoaretele sunt o unealt " pe care orice administrator trebuie s " o foloseasc" în vederea stabilirii anomaliilor de func !ionalitate a platformei. Rapoarte privind comentariile din cadrul platformei, cele validate sau invalidate de c"tre moderator sau profesori, mesajele mali !ioase care sunt supuse unul filtru de cenzur "; Rapoarte privind copiile de rezerv ", setarea num"rului de copii de rezerv " salvate în sistem; Rapoartele privind schimb"rile din configurarea sitemului, acestea sunt esen!iale în depistarea unor nefunc!ionalit"!i. Se poate analiza data efectu "rii, utilizatorul, ac!iunea si efectul; Rapoarte privind cursurile sunt utile atât profesorilor cât #i administratorilor; Rapoarte asupra cursurilor; •

•

•

•

•

Fig. 1.11 Cele mai active cursuri •

Jurnalele sunt cele mai importante dintre rapoarte, prin acestea se pot urm"ri toate activit"!ile efectuate în sistem de c"tre to!i utilizatorii.

Fig. 1.12 Informa!ii jurnale de acces Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 24


1.2.3. Plug-in-uri $i Module Platforma Moodle suport " integarea unor aplica!ii #i module dezvoltate de ter !e p"r !i. Astfel, integrarea lor în sistem este relativ simpl" dac" au fost dezvoltate dupa standardul Moodle. De obicei sunt livrate într-o arhiv " care se despacheteaz" în folderul de instalare. Blocurile sunt instalate din folderol /blocks Modulele sunt instalate in folderol /mod Filtrele in folderol /filter Instalarea se face automat de c "tre un script rulat de c "tre sistem în momentul acces"rii din browser a folderului /admin.

1.3 Securitate Una dintre problemele oric"rui sistem informatic este securitatea, Moodle nu face excep!ie de la aceast" regul" #i se confrunt" mereu cu îmbun "t"!irea sistemului intern de prevenire #i detectare a posibilelor bre #e de securitate. Pentru a avea un sistem func !ional trebuie luate m"suri importante de securitate. Suger "m administratorilor s" raporteze problemele de securitate la Moodle tracker, astfel c " dezvoltatorii pot vedea sursa acestei probleme %i pot informa cu privire la securitatea Moodle pe to !i utilizatorii #i pot lansa pachete de actualizarea a acelei nefunc !ionalit"!i. M"suri simple, de securitate Cea mai bun" strategie (preventiv") de securitate este o copie de rezerv ". Recomandam testarea procedurilor de restaurare a acestori copii de siguran !" pentru a le putea restaura în orice moment. Efectua$i actualiz"ri regulate Recomand"ri de baz": Actualiza$i în mod regulat Moodle verificând noile versiuni; Configurarea PHP Register globals trebuie s" fie dezactivat", acest lucru va ajuta la prevenirea atacurilor posibile din partea unor script-uri; Utiliza$i parole puternice, pentru admin si profesori; Alegerea unor parole dificile este o practic" de baz" de securitate pentru protejarea împotriva spargerii conturilor de utilizator; Separa!i sistemele dumneavoastr " cât mai mult posibil, nu folosi !i o singur " ma#in" #i pentru pagina web, e mail sau server de baze de date.

1.3.1. Server O alt" tehnic" de securitate de baz " este de a utiliza parole diferite pe sisteme diferite. Folosi!i ma#ini separate pentru diferite servicii, acest lucru va preveni r "spândirea problemelor la mai multe servicii, chiar dac " un singur cont sau un server este compromis. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 25


Efectuarea de actualiz"ri regulate Utilizarea sistemelor de actualizare automat " Windows Update Linux: up2date, yum, apt-get Aici trebuie luat" în considerare automatizarea actualiz "rii serverelor #i platformei cu un script programat prin intermediul cron-ului

1.3.2. Certificate Utilizare certificatelor de securizare a accesului în platform " este recomandat pentru a preveni anumite posibile probleme de securitate #i utilizare a platformei #i pentru a asigura utilizatorii de bun " credin!" de siguran!" #i confiden!ialitatea datelor transmise. SSL #i TLS sunt protocoalele standard pentru criptarea comunica !iei între utilizator (browser web) #i site-urile cu suport de SSL (secure sockets layer). Datele transmise între browser #i server sunt criptate folosind un protocol bazat pe dou " chei de autentificare, una public " #i alta privat". Datele trimise din browser c "tre serverul web sunt criptate folosind cheia public " a site-ului, ceea ce garanteaz " c" mesajul va putea fi decodificat doar de serverul pe care este g "zduit site-ul web. În acela#i timp, certificatul digital, semnat de o autoritate de certificare recunoscut " de browser, garanteaz " adev"rata identitate a site-ului (nerepudiere) dar în acela #i timp previne interceptarea datelor pe traseul transmisiei, independent de calea de comunicare. Utilizatorii platformei Moodle vor #ti c" folosesc o conexiune securizat" SSL prin faptul c" browserul web afi#eaza în coltul din dreapta o iconi!" cu un lac"t auriu. Versiunile mai noi de browsere ca Firefox #i Internet Explorer 7,8 si 9 afi#eaz" în acela#i timp #i bara de adres" în culoarea aurie sau verde, garantând securizarea comunica !iei. Certificatele SSL pot fi folosite #i pentru sercurizarea comunica!iei la nivel de aplica!ie (cum ar fi de exemplu trimiterea #i primirea de emailuri securizate).

1.3.3. Politici de utilizare Stabilirea unor politici interne de utilizare a platformei sunt recomandate deoarece pot administra drepturile utilizatorilor pentru a limita #i evita posibilele probleme în utilizarea mali !ioasa a unor drepturi. Politicile de utilizare trebuie s " fie în acord cu politicile de securitate prestabilite de administratorul de sistem #i al sitului.


Page 26


Capitolul 2. Administrarea unui site Moodle

2.1 Structura de baz! a unui site Moodle Structura interfe!ei unui site Moodle este organizat " în jurul cursurilor. Pentru un profesor sau un student acest lucru poate fi un avantaj av "nd în vedere similaritatea cu fi#ierele unui computer personal.

2.1.1. Context Un context este un spa!iu în Moodle, unde pot fi definite roluri. Altfel spus, un context este dreptul unui anumit rol de a defini capabilit "!i ale unui utilizator de pe orice pagin" Moodle. Este posibil s" atribui unui utilizator diferite drepturi bazate pe un context anume. De exemplu, un utilizator poate avea drepturi de student pentru un curs #i în acela#i timp poate acea drepturi de profesor pe un anumit forum, sau un utilizator poate avea drepturi de profesor într-un curs anume #i drepturi de student într-un altul.


Page 27

MOODLE. Administrare, utilizare, evaluare Fig. 2.1 Fiecare context poate avea un rol diferit pentru un anumit utilizator

Un rol mai poate fi privit ca identificatorul de drepturi ale unui utilizator întrun anumit context. Când Moodle este instalat pentru prima dat ", un num"r de roluri standard sunt create automat. - Guest role; - Authenticated user role; - Student role; - Non-editing teacher role; - Teacher role; - Course creator role; - Manager role; - Administrator role. Dup" instalarea Moodle, se pot crea roluri noi #i se pot modifica roluri deja existente, folosind interfa ! a de administrare a rolurilor (roles dministration interface).

2.1.2. Categorie O categorie este urm"torul nivel ierarhic dup " context, ea poate s" con!in" sub-categorii si cursuri. Orice rol definit definit la nivel de o categorie va afecta toate subcategoriile si cursurile con!inute de categoria respectiv".

Fig. 2.2 Nivel ierarhic al categoriilor #i subcategoriilor intr-un site Moodle

2.1.3. Curs Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 28


Un curs este organizat, de obicei, în format sapt #mânal sau pe topicuri, dar poate s " contina blocuri speciale care pot fi ad "ugate la pagina principal " a cursului respectiv. În mod normal, un curs este creat de un utilizator cu drepturi de administrator sau un utilizator creator de cursuri. Un utilizator cu drepturi de profesor poate adauga/edita con !inut în cadrul unui curs, la fel #i un administrator #i creator de cursuri. În figura 3 se afl " o pagina a unui site Moodle ce con !ine lista cu categorii #i cursurile aferente lor, a#a cum este vazut " de un student .

Fig. 2.3 Pagin" cursuri diponibile

2.1.4. Prima pagin! Prima pagin" este pagina ini!ial" vazut" de oricine acceseaz" un site Moodle, înainte sau dup" logare. De exemplu, în figura 3 studentul logat vede lista de cursuri diponibil" împ"r !it" pe categorii #i cateva blocuri de informare. Prima pagin " are acelea#i functionalit"!i ca #i un curs, pot fi ad"ugate aici resurse, activit #! i #i diferite blocuri. 2.1.5. Profilul meu Profilul meu con!ine informa!ii despre un utilizator anume, informa !ii ca: loca!ie, activit"!i, interese, cursuri la care este înscris plus altele. Utilizatorul poate efectua modific"ri asupra profilului lui ca în figura 4.


Page 29


Fig. 2.4 Set"ri generale asupra unui profil

2.1.6. My Moodle My Moodle este o pagin" customizabil" care pune la dispozi !ia utilizatorului leg"turi c"tre activit"!ile din cursurile lor ca de exemplu, post "ri necitite de pe forum sau teme viitoare. Pentru a activa My Moodle este nevoie s " se urmeze urm"torii pa#i: Administrare site > Aspect > Navigare , aici se va selecta din op !iunea Default home page for users – My Moodle ca in figura 5.

Fig. 2.5 Activare My Moodle

Se revine la pagina de acas " #i pentru a accesa My Moodle se tasteaz" “my” la sfâr #itul URL-ului #i se apas" tasta ENTER. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 30


2.1.7. Navigarea într-un site Moodle Navigarea într-un site Moodle se face cu blocul de navigare #i bara de navigare. Blocul de navigare contine un meniu expandabil de tip “tree”. Acest meniu include Site home, Site pages, Profilul meu #i Cursurile mele. Aspectul acestui bloc depinde de tema aleas " pentru site. Con!inutul blocului de navigare depinde de set"rile globale, context #i drepturile utilizatorului.

Fig. 2.6 Bloc de navigare neexpandat/expandat

Bara de navigare este rândul de link-uri care se afl " în partea de sus a siteului Moodle. Bara de navigare informeaz " utilizatorul despre pozi !ia curent" in context, cu link-uri c"tre pozi!iile precedente.

Fig. 2.7 Bara de navigare

2.1.8. Modul de editare Blocul de set"ri poate fi g"sit pe majoritatea paginilor unui site Moodle în coloana din partea stâng ". Este alc"tuit din link-uri c"tre submeniuri, atunci când se face click pe un submeniu acesta se expandeaz". Ce apare în blocul de set "ri depinde de contex (pagina în care se afla utilizatorul #i drepturile acestuia)


Page 31


Fig. 2.8 Blocul de set"ri

Butonul Activeaz# modul de editare situat de obicei in partea drapt" sus, va activa posibilitatea unui utilizator cu drepturi corespunz"toare s" poata ad"uga/ edita con!inut unui curs.

2.1.9. Func#ionalit!#i avansate Cu ajutorul Func ! ionalit #! ilor avansate fiecare pagina de set "ri va avea un buton “ Arat # avansat ”. Pentru modificatri asupra func !ionalit"!ilor avansate se va naviga la Administrare site > Func !ionalit"!i avansate. În Moodle 2.0 urm "toarele func!ionalit"!i pot fi activate/dezactivate: Outcomes sunt descrieri specifice a ceea ce este a #teptat de la un student s" în!eleag" la terminarea unei activit "!i sau la încheierea unui curs. Un utilizator cu drepturi de administrator poate s" activeze aceast " func!ionalitate în blocul de Administrare site > Note > Set"ri generale, bifând c"su!a enable outcomes. Comments 2.0 în Moodle 2.0 poate fi introdus un bloc de comentarii în orice pagina a site-ului, aceast" func!ionalitate având rolul de a da voie utilizatorilor s " adauge comentarii. Activarea/dezactivarea acestei func !ionalit"!i se face din blocul de set"ri ale administratorului. Tags functionality permite studen!ilor #i profesorilor s" descrie interesele lor, într-un mod prin care le va fi simplu celorlal !i utilizatori cu interese similare s" îi g"seasc". Note Pagina de note poate fi accesat " prin intermediul tabului Note din pagina de profil a utilizatorului sau prin intermediul aceluia#i tab din pagina participan!ilor. Statusul notelor permite cine anume poate vedea noetele, astfel: Personal – notele pot fi vazute numai de profesor Curs – notele pot fi vizibile #i altor profesori cu drepturi asupra acelui curs Site – notele vor fi vizibile #i altor profesori de la alte cursuri •

•

•

Portofoliu în Moodle 2.0 permite exportul extern de post "ri pe forum sau teme. Servicii Web permit altor sisteme s" se logheze în Moodle #i s" poata efectua opera!ii. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 32


Mesaje. Sistemul de mesaje nu este limitat la tipul de curs sau rol, un utilizator logat (student, profesor sau administrator) poate s " trimit" mesaje unui alt utilizator indiferent de cursul la care este înscris acesta. Statistici. Dac" acest" func!ionalitate este activat ", Moodle va strânge statistici despre fiecare curs pentru tot site-ul #i va produce grafuri. Feeduri RSS (really simple syndication) permit utilizatorilor sa stea la curent cu noile post"ri pe forum, în glosar sau orice alt eveniment din Moodle. Blog-ul în Moodle este bazat pe fiecare utilizator în parte, acesta putând având propriul blog. Când un utilizator posteaz " ceva nou pe blogul lui, poate s " selecteze ce tag-uri vrea s " asocieze cu noua lui postare. Networking. Aceast" func!ionalitate permite administratorului s " fac" o leg"tur " cu un alt site Moodle. Completion tracking este o metod" care permite monitorizarea studen !ilor în procesul de parcurgere a activit"!ilor dintr-un curs. Conditional availability este o nou" func!ionalitate în Moodle 2.0 care permite profesorului s" restric!ioneze accesul la orice activitate în func !ie de anumite condi!ii ca data, not" ob!inut" sau Completion tracking. Plagiarism plugins este o metod" care încearc" sa detecteze atunci când un utilizator foloseste con!inut copiat #i nu scris de el.

2.2 Administrarea utilizatorilor de pe un site Moodle Procesul de autentificare este prima metod " prin care un utilizator este manageriat de Moodle. Mai pe larg, asta înseamn " c" utilizatorul îi transmite siteului Moodle informa!ii referitoare la username #i parol", acesta verific" aceste informa!ii #i decide dac" este un utilizator valid, dup" care îi este atribuit rolul ini !ial. Vizitatorii sunt o clas" special" de utilizatori care nu au fost autentifica !i dar care pot interac!iona cu o parte din contextul Moodle.

2.2.1. Conturi

•

Administrare Site > Utilizatori > Conturi R# sfoie "te lista de utilizatori - Aceast" pagin" pune la dispozi!ia administratorului o list" cu toti utilizatorii înscri#i pe site-ul Moodle.


Page 33


Fig. 2.9 R "sfoie#te lista de utilizatori

•

•

•

•

•

Administratorii pot c"uta aici un utilizator folosind diferite câmpuri prin ac!ionarea butonului Adaug # filtru, dupa care pot modifica date asupra acelui utilizator (figura 10). Ac ! iuni în mas# pentru utilizatori – Aceast" func!ionalitate permite administratorului s" selecteze mai mul!i utilizatori prin crearea unui filtru, care ulterior s" realizeze una din urm"toarele ac!iuni: o s" confirme conturi create cu metoda Email - based self – registration; o trimiterea de mesaje; o #tergerea de conturi; o afi#area unei liste de utilizatori într-o pagin"; o descarcarea utilizatorilor în diferite formate text (Excel, ODS); o înscrierea utilizatorilor in mas " la anumite cursuri; o for !area utilizatorilor s"-#i schimbe parola. Adaug # utilizator nou – Ad"ugarea unui nou utilizator de c "tre administrator Încarc# utilizatori – Administratorul poate s" încarce un num"r multiplu de conturi dintr-un fi#ier text. Încarc# avatare utilizator – Aceast" fun!ionalitate permite administratorului s" încarce un fi#ier zip care s" con!in" avatare ale utilizatorilor. Câmpuri profil utilizator – Se pot crea noi câmpuri pentru profilurile utilizatorilor


Page 34


2.2.2. Clase de utilizatori

Clasa de utilizator

Descriere

Manager

Managerii pot accesa cursurile, le pot modifica dar de obicei nu particip " la ele.

Course creator (Creator de cursuri)

Acest tip de utilizator poate crea cursuri

Teacher (Profesor)

Acest tip de utilizator poate face orice in interiorul unui curs, poate s " modifice activit"$i %i s" noteze studen$ii/elevii

Non-editing teacher (Profesor f "r " drepturi de editare)

Pot nota studen $i/elevi dar nu pot modifica sau ad"uga activit"!i #i resurse

Student (Student/Elev)

Ace%ti utilizatori pot lua parte la un curs f "r " a-i putea modifica con$inutul

Guest (Vizitator)

Utilizatori care nu au un cont pe site si care, de obicei, nu pot lua parte la cursuri

Authenticated user (Utilizator autentificat)

To$i utilizatorii autentifica$i

Authenticated user on frontpage (Utilizator autentificat pe prima pagin")

To$i utilizatorii autentifica$i pe pagina principal " Tabel 2.1 Clase de utilizatori

2.2.3. Autentificarea

•

• •

•

Exist" mai multe metode de autentificare a utilizatorilor. Acestea sunt: Vizitatorii î#i pot crea singuri cont; Crearea manual" de conturi pentru noii utilizatori; Leg"turi c"tre alte servicii web care asigura site-ului Moodle date despre contul noului utilizator #i cursurile la care acesta dore#te s" se înscrie; Alte op!iuni.


Page 35


2.3 Customizarea interfe#ei

Exist" multe metode prin care se poate customiza interfa !a unui site Moodle.

2.3.1. Teme Sunt un set de instruc !iuni care determin" culoarea, grosimea liniilor, formatul blocurilor si regulile CSS al unui site Moodle. Un site Moodle poate avea mai multe teme. Acestea nu afecteaz " modul de func!ionare a site-ului Moodle, ci doar aspectul acestuia. În Moodle sunt deja instalate o serie de teme standard, dar exist" #i un num"r mare disponibil pentru descarcat pe site-ul oficial www.moodle.org.

2.3.2. Blocuri Un bloc în Moodle con !ine o func!ionalitate care se încarc" în partea stânga sau dreapta a paginii principale din cadrul unui curs. Exist " mai multe tipuri de blocuri standard #i alte tipuri disponibile pe site-ul Moodle. Blocurile pot s" apar " #i în alte locuri în cadrul unui site Moodle, ca de exemplu, pe pagina principal", în activit"!i sau în pagina My Moodle. Fiecare curs are un meniu derulant de ad "ugare a blocurilor ca în figura din dreapta.

2.3.3. Limba Unul sau mai multe pachete de limbi pot fi instalate în Moodle. Într-un anumit context poate fi for !at un anume pachet de limb". Odat" instalat un nou pachet de limb" el va fi activ în meniul derulant din partea dreapta sus a paginii Moodle.

2.3.4. Prima pagin! Aceast" pagin" poate avea propriul ei aspect.


Page 36


2.4 Backup-ul $i restaurarea 2.4.1. Backup •

•

•

•

•

Exist" mai multe situa!ii în care se poate face backup. Curs backup – Un curs poate fi salvat par !ial sau în totalitate folosind backup-ul de curs. În mod normal, administratorul site-ului va programa un orar în care se va face automat backup la toate cursurile de pe site, dar un profesor cu drepturi de editare va putea face backup unui curs, îl va putea descarca pentru siguran!" #i ulterior folosi pe un alt site Moodle. Site backup - Un backup ajut" administratorul site-ului s" salveze tot ce este asociat cu site-ul Moodle. Aceste back-upuri pot fi restaurate pentru a pune în func!iune din nou site-ul. Back-up-urile sunt foarte recomandate, ele putând reduce cantitatea de informa!ii pierdute #i accelerând procesul de recuperare. Curs backup automat – Orice administrator poate configura un backup automat pe baza unui orar. Este de preferat ca aceste backup-uri sa se fac " atunci când serverul nu este înc "rcat. Backup 2.0 – O nou" func!ionalitate introdus" în versiunea Moodle 2.0. Acest backup se face pe baza a 5 pa #i: o Set #rile ini ! iale – se pot modifica schimb "ri generale o Schema set #rilor – selectarea/deselectarea item-urilor care vor fi sau nu inclu#i în backup o Partea de confirmare – Alegerea unui nume pentru fi #ier o Backup-ul – se activeaz " la sfâr #itul pasului precedent o Partea final # – indic" dac" au existat erori Exportul calendarului – Moodle permite utilizatorilor cu drepturi de administrator, profesor #i student sa exporte calendarul pentru a putea fi ulterior înc"rcat înalte programe. Procesul de export a calendarului va genera un fi#ier ics. Sunt doua moduri prin care se poate crea acest fi #ier ics: crearea unui fi#ier ics pentru a fi desc"rcat pe computer sau crearea unui link url.

2.4.2. Restaurare


Page 37

MOODLE. Administrare, utilizare, evaluare •

•

Restaurarea site-ului – Dac" s-a creat în prealabil un backup la site, exist " trei moduri în care se poate face restaurarea acestuia. o Moodle code o Fi "iere create sau urcate pe Moodle o Baza de date Moodle Restaurarea cursului – Cursurile pot fi restaurate daca exist " un backup facut în Moodle. De obicei aceste backup-uri se afla în fi #ierul backupdata. Pentru restaurare se foloseste link-ul Restaureaz# aflat de obicei lâng " linkul de backup.

2.5 Metode de comunicare în cadrul site-ului Moodle Comunicarea dintre to$i utilizatorii site-ului Moodle %i în special comunicarea studen !ilor cu cadrele didactice, precum %i comunicarea direct " dintre studen!i reprezint" una dintre cele mai importante caracteristici ale platformei Moodle. Instrumentele de comunicare sunt de dou " tipuri, în func!ie de modul de utilizare, respectiv instrumente asincrone %i sincrone.

2.5.1. Instrumente de comunicare asincrone Instrumentele asincrone au o importan $" foarte mare în cadrul platformei Moodle, deoarece suport " unul din principalele avantaje ale acestui mod de instruire, %i anume flexibilitatea înv "$"rii. Anun"urile. Anun$urile sunt mici notific"ri cu caracter general puse la dispozi$ia tuturor utilizatorilor într-un anumit context. Anun $urile nu sunt adresate unui utilizator sau grup de utilizatori în special, dar pot fi filtrate în func$ie de contextul utilizatorului (de exemplu, un anun$ specific pentru un curs sau modul de înv "$are va fi transmis utilizatorilor înscri#i la acel curs).Anun$urile sunt folosite pentru a-i men$ine pe studen!i „informa!i la zi”, asupra unor aspecte opera$ionale ale cursului %i nu trebuie folosite în exces sau pentru a transmite informa$ii cu caracter pedagogic. Forumul. Forumul de discu$ie este un instrument de comunicare foarte utilizat pe Internet, având ca obiectiv promovarea dezbaterilor prin mesaje publicate în leg"tur " cu aceea%i chestiune. Forumurile de discu$ie sunt organizate ierarhic pe teme %i subiecte, orice utilizator •

•


Page 38


cu acces la forum putând posta un mesaj pentru un anumit subiect sau r "spunde unui mesaj deja existent. Mesajele sunt vizibile pentru to $i utilizatorii %i în cazul unei platforme Moodle, mesajele de pe forum devin vizibile pentru to$i studen!ii, profesori %i alte categorii de utilizatori asocia$i acestui curs sau modul de înv"$are. În general, mesajele %i subiectele din cadrul unui forum sunt ordonate în func $ie de dat" (în ordine descresc "toare), dar pot fi a%ezate %i în ordine alfabetic", dup" utilizator sau subiect. Pentru fiecare grup de utilizatori pot fi stabilite diferite permisiuni %i func$ii. Forumurile permit s" se anexeze fiec"rui mesaj imagini, fi%iere generice %i linkuri (adrese pentru resurse externe din Internet). Aceast " func$ie poate fi restrâns" prin gestiunea permisiunilor pentru utilizatori %i grupuri.

2.5.2. Instrumente de comunicare sincrone Platforma Moodle permite interac $iunea simultan" dintre un num"r finit de utilizatori, înregistra!i pe site, în timp real, printr-un instrument IT&C de tip sincron. Interac!iuni de tip sincrone pot fi: Chat-ul de text - în care interac!iunea dintre utilizatori se face numai prin text scris #i transmis simultan c"tre o camer " de chat public" sau privat". Chat-ul de voce – similar " celei anterioare cu men !iunea c" utilizatorii comunic" audio. Videoconferin ! a – este cel mai complex tip, permi!ând comunicarea de semnal complex video #i audio, utilizarea comun" a unor spa!ii de lucru care con!in texte, grafic" sau aplica!ii. •

•

•

2.6 Statistici $i rapoarte Una dintre func$iile platformei este aceea de a genera rapoarte statistice %i detaliate pentru monitorizarea întregii activit "$i a utilizatorilor sistemului. Rapoartele sau Logs pot fi accesate din Administrare site > Rapoarte #i pot fi folosite într-un meniu contextual ca de exemplu Backup log . ?4&743,%9% &7, 17',)'% )'F73-4,)) (%+&3% 8,)9);4,73)) +),%B898) =77(9% d+,8(%'*)f &37F%+73) %,1#ef 17'g)'8,89 @) (%38943%4 183+83)973#


Page 39


1. Pentru studen ! i: liste cu date de identificare (nume, prenume, data nasterii (varsta), prenumele tatalui, prenumele mamei, gen, cod numeric personal), cursurile la care a fost înscris, cursurile pe care le-a parcurs, testele sustinute, rezultatele obtinute, participarea la chat-uri, videoconferin$e etc.; 2. Pentru profesori: numar de cursuri predate, pe categorii/tipuri, numar de evalu"ri, participarea la activit"!i; 3. Pentru locatii: date privind activitatea cadrelor didactice, date privind cursantii, cu aplicarea unor filtre (de exemplu - pe perioade specificate).

•

•

•

•

•

•

•

•

Se pot ob!ine rapoarte de tip: Raport comentarii – arat" fiecare comentariu f "cut in blocul de comentarii Raport backup – rapoarte asupra datei #i locului unde au fost f "cute backupurile Raport modific#ri configur #ri – lista de date cu configur "rile modificate: user, dat", plugin, set"ri etc Raport asupra cursului – trebuiesc în prealabil activate statisticile. Acest lucru se face accesând Administrare site > Server > Statistici. Raport logs – sunt multe tipuri diferite de log-uri #i rapoarte disponibile în Moodle Raport live logs – arat" activitatea din ultima or " Raport întreb#ri – va afi#a unde anume este folosit un tip de întrebare Raport statistici – se poate selecta un curs sau chiar tot site-ul #i se poate alege vizualizarea raporturilor pentru toate activit "!ile, pentru vizualiz"ri, post"ri, sau autentific"rile userilor pe o perioada definit " de timp.

2.7 Extinderea standardelor Moodle Programele cod care sunt oferite de comunitatea Moodle #i care nu sunt incluse în pachetul standard pot fi numite Contribu ! ii suplimentare. Codul modular al platformei Moodle #i licen!a Open Source fac posibil unei comunit "!i active sa dezvolte aceste contribu !ii suplimentare. Aceste contribu !ii suplimentare sunt modulele, plugin-urile #i filtrele. Acestea pot fi localizate la mai multe adrese pe site-ul oficial, dar de obicei se gasesc în categoria Modules and Plugins de la sec#iunea Downloads (figura 12).


Page 40


Fig. 2.10 Module, plugin-uri #i filtre

În prezent exist" peste 800 astfel de module, plugin-uri #i filtre.


Page 41


Capitolul 3. Con ! inut, pachete de lec ! ii, didactic# 3.1 Resurse 3.1.1. Crearea cursului Utilizatorul profesor, dup" ce #i-a creat cont pe platforma Moodle, va dori s " adauge con!inut pentru elevii s"i. Pentru aceasta trebuie mai întâi s " creeze un curs, ac!ionând butonul Adaug! curs nou.

Fig. 3.1 Butonul Adaug" curs nou

În fereastra care apare, Editeaz! set!ri curs, trebuie precizate la început numele complet #i numele scurt al cursului #io scurt" descriere a acestuia. Numele complet apare cu litere mari în partea superioar " a paginii, iar numele scurt apare în succesiunea de linkuri de sus, precum #i în panoul de navigare din partea stâng ", care ne permit s" ajungem mai repede la cursul dorit.

Fig. 3.2 Numele complet #i numele scurt al cursurilor

Num!r ID curs serve#te la identificarea cursului pe sisteme externe #i se completeaz" doar când cursul are un nume de cod oficial. Sumarul cursului comunic" studen!ilor ce este esen!ial s" #tie despre curs. Se afi#eaz" în lista de cursuri #i ajut" la opera!ia de c"utare. În continuare trebuie specificat formatul cursului. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 42


Formatul SCORM (Sharable Content Object Reference Model) este o colec!ie de standarde pentru con !inutul e-learning. Formatul sliduri ofer " o dispunere pe orizontal" a sec!iunilor corespunz"toare slidurilor; acestea alunec " spre stânga sau spre dreapta la ac !ionarea butoanelor Previous #i Next sau a butoanelor cu numere. Formatul social are un singur forum #i este potrivit pentru cursurile mai pu!in formale. Formatul cu teme va prezenta câte o sec !iune pentru fiecare tem", iar num"rul acestora este la latitudinea profesorului #i poate fi oricând modificat; la fiecare tem" se pot ad"uga propriile resurse #i activit"!i. Formatul s# pt #mânal , cu sec!iune distinct" pentru fiecare s" pt"mân", este potrivit atunci când studen!ii au un orar fix; num"rul sec!iunilor poate fi #i în acest caz actualizat oricând.

Dat! începere curs precizeaz" când devine cursul activ. În cazul formatului s" pt"mânal, prima s" pt"mân" va începe la aceast " dat". Dup" data stabilit" aici vor putea fi accesate rapoartele de activitate #i de participare. Sec#iuni ascunse precizeaz" dac" acestea sunt complet ascunse cursan !ilor sau apar în form" minimizat". Num!rul $tirilor ce vor fi afi $ate stabile#te câte #tiri apar în blocul Ultimele $tiri din pagina de curs. În cazul valorii 0, blocul nu va ap "rea. Afi$eaz! catalog în ecranul cursan#ilor stabile#te dac" studen!ii pot vizualiza lista cu notele ob!inute la curs prin intermediul unui link din blocul de administrare. Profesorul poate acorda note chiar dac " elevii nu le v"d. Afi$eaz! rapoarte de activitate stabile#te dac" studen!ii î#i pot vizualiza, din pagina profilului lor, rapoartele de activitate (istoricul particip "rii la forumuri, a temelor trimise, eviden!a conect"rilor). Studen!ii pot astfel aprecia singuri cât de activi au fost. Dimensiune maxim! de înc!rcare precizeaz" m"rimea maxim" pe care o pot avea fi#ierele înc"rcate în curs, de c"tre profesor sau elevi. Aceast " m "rime nu o poate dep"#i pe cea stabilit" de administrator pentru întregul site. Ulterior, se poate restric!iona #i mai mult m"rimea fi#ierelor trimise de elevi, prin set "rile relizate la activit"!i. Allow guest access stabile#te dac" se poate accesa cursul doar cu privilegii de oaspete. Password precizeaz" o parol" care trebuie s" fie tastat" de fiecare dat" de c"tre oaspe!i, când vor s" acceseze cursul. Mod grupuri stabile#te dac" utilizatorii cursului sunt organiza !i în grupuri sau nu, iar în caz afirmativ, dac " grupurile se pot sau nu vedea între ele. Acestor Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 43


situa!ii le corespund cele trei valori posibile pentru acest parametru: F "r " grupuri, Grupuri separate, Grupuri vizibile.

Mod grupuri obligatoriu stabile#te dac", în cazul suprascrierii modului de grup al cursului de c "tre modul de grup al unei activit"!i, acesta va fi ignorat sau nu. Disponibilitate precizeaz" dac" acest curs va fi sau nu disponibil cursan!ilor. Limba stabile#te ce limb" dore#te profesorul s" fie folosit" în cadrul cursului. Elevii nu pot alege pentru curs alt " limb" decât cea de aici. Redenumire roluri asociaz" anumite nume la rolurile din curs, f "r " a modifica permisiunile standard. Aceste noi nume apar apoi pe pagina participan !ilor la curs. La final, putem ap"sa butonul Save changes pentru a salva set"rile f "cute, sau Cancel pentru a le anula. Pentru ca în continuare s " ad"ug"m la curs propriile materiale, trebuie s " activ"m modul de editare, ap"sând butonul Turn editing on.

Fig. 3.3 Activarea modului de editare

Con!inutul ecranului se schinb ", oferind posibilitatea ad"ug"rii de resurse #i activit"!i la fiecare topic din curs.

Fig. 3.4 Con!inutul ecranului dup" activarea modului de editare Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 44


Dup" cum se poate observa #i din imaginea de mai jos, activit "!ile pot fi de tip etichet", folder, pachet de con!inut IMS, pagin", resurs" #i URL.

Fig. 3.5 Tipuri de activit"!i

3.1.2. Etichet! Etichetele adaug" text sau imagini pe pagina cursului, pentru un plus de claritate sau precizarea unor instruc !iuni.

Fig. 3.6 Exemple de etichete

Atunci când edit"m o etichet", aceasta poate fi f "cut" vizibil" sau ascuns", sau o putem face accesibil " doar între anumite date calendaristice sau în anumite condi!ii. Elementele de sub etichet " pot fi indentate, a#a cum se vede #i în figura anterioar ", realizând gruparea pe sec !iuni a activit"!ilor #i resurselor. Este bine ca, înainte de tastarea textului etichetei, s " ap"s"m combina!ia de taste Shift+Enter, pentru ca aceasta s " nu fie pozi!ionat" prea aproape de elementul sub care se afl" pe ecran.

3.1.3. Folder Folderul nu este altceva decât ceea ce în !elege prin aceasta orice utilizator al sistemului de operare Windows. Folderul ajut " la gruparea unor fi#iere într-o zon" de memorare, pentru a fi mai u#or reg"site. La crearea unui folder ni se permite s " specific"m, pe lâng" nume, #i o descriere a acestuia. În folder putem ad "uga fi#iere #i crea alte foldere, în care, la Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 45


rândul lor, putem ad"uga fi#iere #i crea alte foldere #i a#a mai departe. În figur " se observ" c" folderul Access con!ine 3 fi#iere de tip docx #i un folder numit Imagini.

Fig. 3.7 Con!inutul folderului Access

&i folderele pot fi f "cute vizibile sau ascunse, sau pot fi accesibile doar între anumite date calendaristice sau în anumite condi !ii.

3.1.4. IMS Content Package Aceast" specifica!ie face posibil" memorarea fi#ierelor într-un format standard, care permite uploadarea #i includerea lor în cursurile Moodle f "r " a mai necesita vreo coversie a formatului. Dup" ce se precizeaz " numele #i descrierea pachetului, trebuie ales #i înc"rcat un fi#ier în sec!iunea content.

Fig. 3.8 Exemplu de IMS Content Package

Ulterior, un clic pe elementul nou creat produce afi #area con!inutului arhivei, dup" cum se poate vedea în imagine.


Page 46


Fig. 3.9 Vizualizarea con! con!inutului arhivei

3.1.5. Page O pagin" permite ad"ugarea de text #i editarea acestuia, ad "ugarea de imagini, caractere speciale, ecua !ii #i altele, cu ajutorul editorului HTML ilustrat mai jos:

Fig. 3.10 Exemplu de pagin" pagin"


Page 47


Butonul

Semnifica#ia Undo (anuleaz" ultima opera!ie de editare) #i Redo (ref " ultima opera!ie de editare) Caut"/înlocuie#te un cuvânt / o fraz " Comutator pentru mod ecran complet la editare Butoane pentru scris îngro #at, aplecat, subliniat, t"iat cu o linie, indice #i exponent Aliniere la stânga, centrat, la dreapta Cur "!" "!" codul dezordonat Anuleaz" formatarea Lipire ca text simplu Lipire din Word Culoarea textului Culoarea de fundal a textului Direc!ia de la stânga la dreapta, respectiv de la dreapta la stânga List" neordonat", respectiv ordonat " Elimin" indendarea, respectiv indenteaz " Insereaz"/editeaz" un link, elimin" un link, respectiv previne crearea automat automat" a unui link Inserare/editare imagine Inserare emoticon Inrerare/editare media Inserare ecua!ie; este necesar s" fie instalat pluginul Java(TM) Insereaz" caracterul spa!iu Inserare caracter special Inserare tabel Editare surs" HTML Activare/dezactivare dic !ionar

Tabelul 3.1 Butoanele editorului HTML #i semnifica! semnifica!ia acestora Moodle România – eLearning – educa! educa!ie – evaluare

Page 48


Atunci când cre"m o pagin" putem preciza numele #i o scurt" descriere a acesteia (care pot fi afi #ate sau nu) #i putem restric!iona accesul la pagin " între anumite date calendaristice sau în anumite condi !ii.

Fig. 3.11 Exemplu de pagin" pagin"

Ac!ionarea butonului produce apari !ia unei ferestre în care prima dat " trebuie s" efectu"m clic pe Find or upload a sound, video or applet... Ca urmare va ap"rea fereastra File picker, în care utilizatorul poate alege fi #iere înc"rcate anterior pe server, sau dintre cele recent folosite, poate înc "rca un fi#ier de pe harddisc, poate include un video de pe youtube sau fi #iere de pe wikimedia. Pentru a insera un fi#ier video de pe Youtube, tas"m întâi cuvintele prin care realiz"m c"utarea pe internet.


Page 49


Fig. 3.12 Inserarea unui fi# fi#ier video de pe YouTube

Dup" ap"sarea pe butonul Caut!, în partea dreapt " vor ap"rea rezultatele c"ut"rii. Alegem filmul dorit, apoi suntem invita !i s" preciz"m numele fi#ierului, autorul #i licen!a. Dup" salvarea fi#ierului, acesta trebuie inserat pe pagin ". Când studentul acceseaz" pagina, acesta va vedea automat filmul încorporat.

Fig. 3.13 Pagina cu filmul incorporat

Butoanele devin active numai atunci când este selectat ceva (un text, o imagine). Pentru a ob !ine pe pagin" un link c"tre un site de pe internet, select"m, de exemplu, un cuvânt, apoi ap "s"m butonul Insereaz!/Editeaz! link , #i Moodle România – eLearning – educa! educa!ie – evaluare

Page 50


complet"m adresa paginii c "tre care dorim s" navig"m, în câmpul URL leg!tur!. În câmpul %int! putem preciza unde dorim s " se deschid" noua leg"tur " (în acee#i fereastr "/acela#i cadru, într-o fereastr " nou", în fereastra/cadrul p"rinte, sau în frameul cel mai mare). Dup" ap"sarea butonului Actualizeaz!, cuvântul selectat va avea o culoare diferit", iar când studentul trece cu mousul pe deasupra, acesta va indica prezen!a unei leg"turi. Selectarea unui cuvânt care reprezint " un link, face ca primele dou" butoane din setul de mai sus s" devin" active. Ac!ionarea butonului din mijloc îndep "rteaz" leg"tura la pagina web, cuvântul redevenind un simplu text.

3.1.6. Resurs! Profesorii pot înc"rca aici orice tip de fi#ier. Dup" ce precizeaz" numele resursei #i o scurt" descriere a acesteia, apas " butonul Add.

Fig. 3.14 Interfa!" ad"ugare resurs"

În fereastra File Picker care apare, sec!iunea Upload a file, se apas" întâi butonul Alege#i fi$ierul, apoi butonul Upload this file.


Page 51


Fig. 3.15 Butoanele pentru înc"rcarea fi#ierului

În acest moment sec !iunea Content arat" astfel:

Fig. 3.16 Sec!iunea Content

În sec!iunea Options putem alege pentru Display dintre mai multe moduri de afi#are:

Fig. 3.17 Modurile de afi#are a resursei

Alegând valoarea Automat nu noi decidem ce se întâmpl " când utilizatorul face clic pe numele fi #ierului, ci anumite set"ri ale Moodle. Valoarea Embed face ca fi#ierul s" apar ", precedat de titlu/descriere, în cadrul paginii Moodle, cu antet, subsol #i blocuri.


Page 52


Fig. 3.18 Aspectul resursei afi#ate cu Embed

Valoarea Impune download oblig" utilizatorul s" descarce fi#ierul. Valoarea Open duce la deschiderea fi #ierului într-o fereastr " nou". Valoarea În popup produce apari!ia unei ferestre pop up, a c "rei m"rime poate fi specificat" în set"rile avansate. Apoi suntem întreba !i dac" dorim s" deschidem fi#ierul, s"-l salv"m sau s" anul"m opera!ia.

3.1.7. Standard Slideshow Se folose#te pentru crearea unei prezent "ri într-una dintre sec!iunile cursului. La început se specific" numele prezent"rii #i eventualele condi!ii în care poate fi accesat". Dup" salvare, la efectuarea unui clic pe numele atribuit, vom fi invita !i s" edit"m slidurile prezent"rii. Ap"sând butonul Nou slide din partea superioar " a ecranului, putem ad"uga oricâte sliduri dorim. Primul slide va con !ine inplicit numele pe care l-am atribuit prezent "rii #i numele nostru; al doilea este organizat ca un cuprins, iar celelalte nu au un con!inut impus. Utilizatorul poate trece de la o pagin " a prezent"rii la urm"toarea efectuând click pe suprafa!a paginii curente. Cu tastele s "ge!i sus/jos poate naviga c"tre începutul/finalul fi#ierului.


Page 53


Fig. 3.19 Exemplu de Standard Slideshow

3.1.8. URL Permite includerea în curs a leg "turilor c"tre pagini web. Când cre"m un URL, dup" specificarea numelui #i a descrierii, preciz"m adresa paginii în sec!iunea Content.

Fig. 3.20 Fereastra de editare a unui URL Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 54


URL-urile din curs arat" astfel:

Fig. 3.21 Exemple de URL

3.2 Activit!#i Activit"!ile sunt materiale interactive, impunând participarea elevilor. Pentru a ad"uga o activitate la un curs, intr "m în curs, ap"s"m butonul Activeaz! modul de editare din col!ul din dreapta sus, #i din meniul Adaug! activitate corespunz"tor unei sec!iuni a cursului, facem alegerea dorit ". Se completeaz" câmpurile cerute #i se editeaz" în mod convenabil set "rile, folosind, la nevoie, iconi !ele care ofer " ajutor , incluse pe pagin". Ulterior putem reveni oricând la aceste set "ri, pentru a le modifica. La final ap"s"m butonul Salveaz! $i afi$eaz! de la baza paginii, pentru a vedea activitatea creat ", sau Salveaz! $i revino la curs.

Fig. 3.22 Lista de activit"!i


Page 55


3.2.1. Alegerea Alegerea permite lectorului s" pun" studen!ilor o întrebare cu variante multiple de r "spuns #i s " colecteze r "spunsurile acestora. Este ca un vot exprimat de ace#tia. Se poate folosi #i la testarea ini!ial" în cadrul unei lec!ii. Se completaz" numele formularului de evaluare, iar apoi, la Text introductiv, enun!ul întreb"rii. Dac" la Limit! select"m Dezactiveaz!, oricâ!i participan!i pot alege orice op !iune; dac" select"m Activeaz!, câmpul Limit! de la op!iunile de mai jos devine activ, permi !ându-ne s" stabilim num"rul maxim de participan!i care pot alege acea op!iune de r "spuns.

Fig. 3.23 Fereastra de editare a unei alegeri

În continuare, se introduc variantele de r "spuns dintre care trebuie s " aleag" studen!ii, în câmpurile Option #i, eventual, valorile în câmpurile Limit!. Dac" sunt mai pu!in de 5 variante de r "spuns, vom l"sa ultimele câmpuri necompletate.

Fig. 3.24 Fereastra de editare a unei alegeri (continuare) Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 56


Dac" sunt mai mult de 5 variante de r "spuns, mai putem ad"uga câte avem nevoie, ap"sând butonul . În continuare putem bifa faptul c " dorim s" preciz"m perioada de timp în care se accept" r "spunsuri la aceast " alegere, apoi ni se permite stabilirea momentului ini!ial #i a celui final. -

Sec!iunea de set"ri diverse ne permite s" stabilim: dac" dorim s" afi#"m op!iunile pe orizontal" sau pe vertical" (de obicei, r "spunsurile arat" mai bine pe vertical", mai ales dac" sunt multe variante); cum public"m rezultatele (nu le public"m, le ar "t"m studen!ilor imediat dup" ce au r "spuns, le ar "t"m studen!ilor doar dup" momentul închiderii alegerii, le ar "t"m mereu studen!ilor); confiden!ialitatea rezultatelor (dac" ar "t"m numele #i r "spunsurile studen!ilor sau le p"str "m anonimatul); dac" permitem alegerii s " fie actualizate (dac" da, studentul se poate r "zgândi, dac" nu, studentul decide doar o dat "); dac" afi#"m o coloan" pentru întreb"ri la care nu s-a r "spuns (permite studen!ilor s" vd" num"rul celor care nu au r "spuns). Sec!iunea de set"ri generice module permite s " stabilim:

-

mod grupuri (are aceea #i semnifica!ie ca setarea cu acela #i nume de la crearea cursului, #i va fi ignorat" dac" a fost precizat" acolo); - vizibilitatea (dac" studen!ii v"dsau nu aceast " activitate). Dup" ap"sarea unuia dintre butoanele Salveaz! $i revino la curs sau Salveaz! $i afi$eaz!, alegerea devine disponibil " studen!ilor în momentul precizat pentru deschidere.

Fig. 3.25 Exemplu de alegere

Ulterior, profesorul poate vedea r "spunsurile oferite de studen !i, urmând linkul din dreapta sus al alegerii:


Page 57


Fig. 3.26Aspectul unei alegeri

Mergând pe acel link apare câte o coloan " pentru fiecare r "spuns, în care se afl" numele #i imaginea studen!ilor care au ales acea variant ":

Fig. 3.27 Vizualizarea alegerilor

Rezultatul poate fi downloadat într-un format ales de utilizator, prin ap "sarea unuia dintre cele trei butoane de la baza paginii.

3.2.2. Baza de date Baza de date permite utilizatorilor s" construiasc" în colaborare, s" afi#eze #i s" interogheze o banc" de articole privitoare la un anumit topic. Articolele pot con!ine imagini, fi#iere, numere, texte, URL-uri #i altele. Mai întâi vom tasta un nume #i o descriere pentru baza de date. Dac " bif "m Disponibil din #i Disponibil pentru, acolo vom selecta datele calendaristice între care se poate edita con !inutul bazei de date. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 58


Dac" bif "m Vizibil din #i Vizibil pentru, acolo select"m datele între care baza de date se poate consulta, dar nu edita. La Articole obligatorii profesorul scrie câte articole trebuie s " introduc" fiecare elev, pentru ca baza de date s " fie considerat" complet"; elevul va fi aten!ionat printr-un mesaj dac " nu a predat num "rul cerut de articole. La Articole obligatorii înainte de vizualizare profesorul scrie câte articole trebuie s" elaboreze fiecare elev, pentru a putea vedea ceea ce au lucrat ceilal !i utilizatori. Înainte de împlinirea acestui num "r, elevul vede doar pagina de introducere a unui nou articol. La Comentarii profesorul stabile#te dac" permite introducerea de comentarii la articole. În caz afirmativ, acestea se vor vedea doar în modul de vizualizare a câte unui singur articol pe pagin ". Comentariile ofer " feedback studen!ilor #i îi pot ajuta s" îmbun"t"!easc" ce au lucrat.

Fig. 3.28 Fereastra de editare a bazei de date

La Necesit! aprobare profesorul stabile#te dac" intr "rile elevilor trabuie aprobate de c"tre cineva cu un rol corespunz "tor, înainte ca ele s"fie vizibile tuturor utilizatorilor. În acest fel elevii pot fi ajuta!i s" produc" un lucru de calitate, oferindu-le feedback înainte de a le aproba articolul. În sec!iunea Ratings se stabile#te care sunt rolurile care confer " permisiunea de a nota articolele. Rolurile se pot stabili folosind linkul Permisiuni din blocul Set!ri. Aggregat type define#te cum sunt combinate scorurile pentru a ob !ine nota final" din catalog. Putem alege între a face media scorurilor, a considera num "rul Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 59


articolelor notate, minimul, maximul sau suma scorurilor. Dac " alegem No ratings, activitatea nu va ap "rea în catalog. Notarea articolelor poate fi restric !ionat" doar la o anumit" perioad" de timp, pentru care se pot specifica data #i ora de început #i de sfâr #it.

Mod grupuri are aceea#i semnifica!ie ca setarea cu acela #i nume de la crearea cursului, #i va fi ignorat" dac" a fost precizat" acolo. Vizibil stabile#te dac" studen!ii v"d sau nu aceast " activitate. Num!r ID folose#te la identificarea activit"!ii în procesul de calculare a notelor. Cîmpul poate fi l"sat gol dac" activitatea nu serve#te la calculul notelor. Dup" ap"sarea butonuluiSalveaz! $i afi$eaz!, suntem condu#i c"tre opera!ia de definire a câmpurilor, pentru a stabili structura bazei de date #i a determina felul informa!iilor care pot fi introduse de c "tre elevi. -

Câmpurile pot avea diverse tipuri prestabilite: c!su#a de selec#ie permite elevilor s" bifeze una sau mai multe casete de validare; data permite elevilor s" aleag" ziua, luna #i anul dintr-o list" derulant"; fi$ier permite elevilor s" încarce un fi#ier din calculator; imagine permite elevilor s" încarce un fi#ier imagine;

Fig. 3.29 Con!inutul ecranului dup" opera!ia de Salvare #i afi#are

-

latitudine/longitudine permite elevilor s" introduc" o loca!ie geografic"; meniu permite elevilor s" fac" o alegere dintr-un meniu derulant; meniu (selec#ie multipl!) permite elevilor s" fac" alegeri multiple într-un meniu derulant, !inând ap"sat" tasta Ctrl sau Shift; num!r permite elevilor s" introduc" un num"r; butoane radio permite elevilor s" selecteze o singur " op!iune dintr-o list";


Page 60


-

text permite elevilor s" introduc" un text de pân" la 60 caractere;

Fig. 3.30 Cele 12 tipuri prestabilite pentru câmpuri

-

textarea permite elevilor s" introduc" un text mai lung de 60 de caractere #i s"-l formateze; url permite elevilor s" introduc" un URL.

Atunci când dorim s" cre"m un câmp al unei baze de date, dup " alegerea tipului trebuie s" introducem numele, descrierea sa #i, eventual, s" preciz"m alte op!iuni (de exemplu m"rimea unei imagini la vizualizarea individual " #i la vizualizarea în list" sau num"rul de linii #i de coloane ale unei zone de text).

Fig. 3.31 Creare unui câmp al bazei de date

Câmpurile create apar pe ecran într-un tabel. La finalizarea opera !iei de definie a câmpurilor, ap "s"m butonul Salveaz!.


Page 61


Fig. 3.32 Câmpurile ad"ugate la baza de date

Pasul urm"tor este editarea #ablonului pentru interfa!a cu utilizatorul. Definirea câmpurilor produce un #ablon implicit, care ulterior poate fi cu u#urin!" îmbun"t"!it.

Fig. 3.33 &ablon individual implicit

&abloanele sunt pagini HTML care con !in taguri pentru lucrul cu baze de date. În partea stâng " a ecranului se g "se#te o list" a tagurilor disponibile, de unde, prin dublu-click, le putem ad"uga în #ablon. La finalul opera!iei de editare, salv "m #ablonul, sau îl reset "m dac" nu suntem mul!umi!i.

Din acest moment atât noi cât #i elevii pot ad"uga articole, utilizând fila Adaug! un articol.


Page 62


Fig. 3.34 Editarea unui articol

Dup" ad"ugarea articolelor, acestea pot fi vizualizate unul sub altul pe fila Afi$eaz! list! sau câte unul pe pagin", pe fila Afi$eaz! unul singur.

Fig. 3.35 Afi#area listei articolelor

Se recomand" ca articolele elevilor s " primeasc" o not", spre a recompensa munca depus" de ace#tia, dar s" se #i comenteze, pentru ca ei s" în!eleag" de ce au primit o anumit" not". Implicit, elevii pot comenta articolele colegilor lor, dar numai profesorii pot nota. Dac" dorim ca #i elevii s" participe la notare, în blocul Settings din partea stâng"urm"m linkul Permisiuni, la Advance role override alegem Student, iar în fereastra cu permisiunile pentru rolul de student, la sec !iunea Activitate: Baz! de date alegem Permite pe linia Evalueaz! articole.


Page 63


Fig. 3.36 Comentarii #i not" la articolul studentului

Fig. 3.37 Alegerea #i baza de date pe pagina cursului

3.2.3. Chat Chat-ul permite participan!ilor s" aib" o discu!ie sincron" în timp real. Profesorul trebuie s" creeze mai întâi o camer " de discu!ii, pentru care precizeaz" momentul când a#teapt" s" se logheze studen !ii. Sesiunea se poate repeta pe parcursul cursului, sau poate avea loc o singur " dat". Fereastra de editare a unui chat permite în sec !iunea General s" specific"m: Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 64


-

numele camerei de discu#ii; un text introductiv care este bine s " ofere instruc!iuni privind desf "#urarea acestei acivit"!i; ora de începere a urm!toarei sesiuni; cum dorim s" aib" loc repetarea sesiunii (aici putem alege între a repeta sesiunea zilnic/s" pt"mânal la aceea #i or ", a nu o repeta sau a p"stra mereu camera deschis" #i a nu afi#a ora la care au loc conversa!iile); perioada pentru care putem salva o transcriere a mesajelor, la Salveaz! sesiuni anterioare; dac" to#i utilizatorii pot vizualiza jurnalele de conversa!ie. La sec!iunea Set!ri generice module putem stabili: mod grupuri (setare care se ignor " dac" a fost stabilit" la nivelul cursului); dac" activitatea este vizibil" pentru studen!i sau nu; num!r ID pentru identificarea activit "!ii în vederea calcul "rii notelor.

La ap"sarea butonului Salveaz! $i revino la curs observ"m cum numele chatului a devenit un link pe pagina cursului. În acela #i timp, în calendar s-au creat marcaje pentru a atrage aten !ia asupra acestei activit "!i.

Fig. 3.38 Activitatea chat pe pagina cursului

Elevii pot accesa oricând chatul, nu doar la momentul stabilit. Ei pot s " comunice cu ei în#i#i sau cu al!i elevi care se afl" acolo.

Fig. 3.39 Crearea unui chat Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 65


Atunci când dorim s " particip"m la un chat, trebuie s" alegem între cele dou " versiuni ale acestei activit "!i(cea obi#nuit" #i cea f "r " frame-uri #i JavaScript).

Fig. 3.40 Alegerea unui tip de chat

Dac" urm"m linkul Clic pentru a intra în conversa#ie, vom folosi versiunea obi#nuit" de chat. Aceasta prezint " la baza ferestrei o caset " de text pentru introducerea mesajului, care se trimite oricui este logat la chat, la ap "sarea tastei Enter sau a butonului Send. Fereastra de chat se actualizeaz " periodic, la fiecare 5 secunde. Versiunea f !r! frame-uri $i JavaScript permite tastarea mesajului într-o caset" de text #i trimiterea acestuia la ap"sarea butonuilui Trimite.

Fig. 3.41 Versiune obi#nuit" de chat


Page 66


Fig. 3.42 Versiune de chat f "r " frame-uri #i JavaScript

Dac" urm"m linkul Vizualizeaz! sesiuni de discu#ii anterioare #i ulterior linkul Listeaz! toate sesiunile, vom putea vedea toate sesiunile. Fiecare dintre ele poate fi vizualizat" sau #tears".

Fig. 3.43 Lista tuturor sesiunilor


Page 67


Fig. 3.44 Vizualizarea unei sesiuni de discu! discu!ii

Selectând Participan#i din blocul Navigation aflat în partea stâng " a ecranului, se pot vedea to !i participan!ii la chat.

Fig. 3.45 Lista participan! participan!ilor la chat

3.2.4. Forum Forumul este un instrument pentru discu !ii asincrone. Profesorul poate solicita tuturor studen!ilor înscri#i la curs s" subscrie la un forum; astfel ace #tia vor primi prin email în#tiin!"ri la apari!ia fiec"rui nou post #i vor putea comunica oricând între ei #i cu profesorul. Fiind o comunicare asincron ", elevii au timp s" î#i gândeasc" mai bine r "spunsul #i sunt mai sunt presa !i de timp. Mul!i elevi prefer " s" se exprime pe un forum, decât s" vorbeasc" la ore în clas". În special elevii cu dizabilit"!i de comunicare, sau cei timizi, sau care nu st " pânesc bine limba, cei care se tem s" nu gre#easc", au astfel #ansa s" se gâneasc" atât cât au nevoie pentru a formula un enun ! de care s" fie mul!umi!i. În Moodle 2.0 exist " 5 tipuri de forumuri:


Page 68


Fig. 3.46 Tipuri de forum în Moodle 2.0

Primul permite crearea unei singure discu !ii la care poate r "spunde oricine. Al doilea permite oric "rui elev s" posteze o singur " discu!ie, la care poate r "spunde oricine. Al treilea cere ca fiecare student s " posteze propria sa interven !ie înainte de a putea vedea contribu !iile celorlal!i. În al patrulea fiecare poate începe în orice moment o discu!ie, iar topicurile sunt afi #ate ca într-un blog. Ultimul este un forum de tip mai vechi, în care oricine poate ini !ia oricând o discu !ie. Aunci când ini!iem crearea unui forum, în sec !iunea Generaltrebuie s" îi preciz"m numele, s" decidem de ce tip dorim s " fie #i s " oferim o scurt" descriere a sa. La Subscription mode trebuie s" alegemun mod de a subscrie.

Fig. 3.47 Moduri de subsriere

Primul mod permite participan !ilor s" aleag" dac" subscriu la forum. În al doilea mod participan !ii subscriu automat #i nu pot s" renun!e la aceasta. În al treilea mod participan!ii subscriu automat la început, dar ulterior pot renun !a. Ultimul mod nu permite subscrierea.

Se urm!re&te citirea interven "iilor pe acest forum? poate avea trei valori: op#ional (participan!ii pot alege dac" se aboneaz" sau nu la primirea mesajelor), activat (abonarea este activat ") #i dezactivat (abonarea este dezactivat "). La Dimensiune maxim! ata$ament preciz"m dimensiunea maxim " a fi#ierului ce poate fi ata #at la un post pe forum. La Maxim number of attachments preciz"m num"rul maxim de fi#iere ce pot fi ata#ate la un post pe forum. În sec!iunea Stabili#i limit! pentru blocare se pot lua anumite m "suri pentru ca un student s" nu trimit" prea multe post"ri într-o perioad" scurt". La Interval de timp pentru blocare preciz"m o durat", de la o zi pân " la o s" pt"mân", dac" dorim s" putem bloca studen !ii, sau nu bloca în caz contrar. Moodle România – eLearning – educa! educa!ie – evaluare

Page 69


La Stabili#i limit! pentru blocare preciz"m num"rul maxim de post "ri pe care le poate efectua un student în perioada de timp precizat " anterior.

Num!rul maxim de mesaje înainte de aten#ionare reprezint" dup" câte post"ri se trimite cursan!ilor un avertisment. În sec!iunea Ratings putem preciza care sunt rolurile care permit opera !ia de evaluare. Agregate type stabile#te cum vor fi combinate evalu "rile pentru a ob!ine nota final" din catalog. Alegem No ratings doar dac" activitatea nu va ap"rea în catalog.

Fig. 3.48 Moduri de calcul a notei din catalog

Restrict ratings to items with dates în this range permite s" limit"m evaluarea posturilor doar la cele publicate într-o anumit " perioad".

Fig. 3.49 Crearea unui forum

Dup" opera!ia de salvare, forumul va ap "rea ca un link pe pagina cursului.


Page 70


Fig. 3.50 Forumul pe pagina cursului

Fig. 3.51 Forum de tip blog

Fig. 3.52 O persoan" a r "spuns la acest post

Profesorul care a creat un forum trebuie ca ulterior s " îl gestioneze. În primul rând este bine s " informeze studen!ii cât de des (zilnic, s" pt"mânal etc.) va intra pe forum #i va r "spunde la mesajele lor. Trebuie s" stabileasc" #i ni#te reguli de comportament privitoare la limbaj, la subiectele abordate #i altele. Studen!ii trebuie ajuta!i s" în!eleag" diferen!a dintre un forum social #i unul academic. Calitatea post"rilor elevilor poate fi influen!at" #i de notele primite la evaluarea acestora. În cele din urm", dac" situa!ia scap" de sub control, profesorul poate #terge posturile nedorite de pe forum.


Page 71


Atunci când un fir de discu !ie devine foarte lung, el poate fi arhivat #i mutat într-un forum, special creat în acest scop, de obicei la începutul sau la finalul cursului. Pentru aceasta se alege Mut! aceast! discu#ie în..., aflat în partea dreapt " sus a unui fir de discu!ie, apoi se apas " butonul Mut!, dup" cum se poate vedea în figura anterioar ". În locul discu!iei mutate, se poate pune un post nou, cu un sumar al acesteia. O alt" practic" benefic" este de a stabili câte un mic grup de studen !i moderatori pentru fiecare forum sau discu !ie. Ace#ti studen!i trebuie s" se preg"teasc" bine pentru a st " pâni subiectul #i a r "spunde la întreb"rile de baz". Lor li se poate prmite s " evalueze posturile colegilor lor, s " arhiveze firele de discu !ie #i s" scrie rezumatele pentru acestea. Unii profesori sunt de p"rere c" dezvoltarea inteligent " a oportunit"!ilor de discu!ie #i o bun" moderare a acestora sunt mai importante pentru succesul unui curs decât con!inutul s"u static. Massachusetts Institute of Technology ofer " sute de cursuri spre a fi desc"rcate gratuit pe internet, deoarece cosider " c" valoarea educa!iei oferit" de aceast" institu!ie nu const" în con!inut, ci în interac!iunea dintre studen!i #i instructori. Forumurile Moodle reprezint " instrumentul care ne poate ajuta s" oferim aceea#i valoare cursurilor noastre. Nu este suficient s" cre"m un forum pentru ca studen !ii s" participe. Este foarte important ca la început s" post"m o întrebare pentru spargerea ghe !ii, concret", incitant" #i f "r " timp limit" pentru r "spuns. Scopul principal al particip"rii studen!ilor la forum este ca ei s" î#i însu#easc" cerin!ele cursului. De aceea este important s " le oferim #ansa ca pe forum s " practice o abilitate, s" colaboreze la un proiect sau s " creeze resurse pentru al !ii. Profesorul însu#i trebuie s" acorde importan!" activit"!ii pe forum. Poate citi #i discuta în clas", frontal, post"rile care au fost mai interesante, sau chiar, s " extrag" aleator, din toate post"rile existente, pentru a fi evaluate. Dedicând în fiecare or " câteva minute acestei activit "!i, profesorul arat" elevilor c" le apreciaz" contribu!ia. Profesorul trebuie s" aib" o strategie de notare foarte bine definit " #i s" men!in" un echilibru între contribu!iile calitative #i cele cantitative. Este bine s " încuraj"m studen!ii, oferindu-le puncte pentru participare, dar nota maxim " s" o acord"m doar pentru r "spunsurile cu adev "rat de calitate. Moodle ne ajut ", prin instrumentele de care dispune, s " administr "m forumuri cu sistem de notare. Pentru cursurile care se desf "#oar " doar online, la distan!", f "r " ca studen!ii s" se întâlneasc", este bine s" cre"m #i un forum social, în care ace#tia s" se poat" cunoa#te comunicând liber, f "r " teama c" vor fi nota!i sau str "dania de a spune doar lucruri inteligente.


Page 72


3.2.5. Glosar Glosarul este ca un dic!ionar între!inut de participan!i. Fiecare disciplin" are proprii termeni de specialitate, cuvinte noi, acronime, prescurt"ri. Moodle ne ajut" ca în cadrul oric"rui curs s" putem elabora un set de termeni cu defini !iile lor, defini!ii care s" poat" fi accesate cu u#urin!" prin intermediul linkurilor. Profesorul creaz" de obicei un glosar principal în sec !iunea general" de la începutul cursului #i mai multe glosare secundare în alte sec !iuni, unde sunt necesare. Acestea din urm" pot fi configurate pentru a fi editate #i comentate de elevi. În glosarul principal pot fi importate intr "rile din cele secundare. Dac " acest import nu este necesar, atunci putem crea doar glosare secundare. Pe pagina pentru crearea unui glosar, în sec !iunea General preciz"m numele #i o scurt" descriere, apoi câte intr "ri dorim s" arate pe pagin". Glosarul global are termeni accesibili de pe întregul site, nu doar dintr-un curs. De aceea doar administratorul poate crea un glosar global. La Tip glosar preciz"m dac" dorim s" cre"m un glosar principal sau unul secundar. La Permite intr!ri duplicate specific"m dac" permitem s" existe mai multe intr "ri cu acela#i nume. La Permite comentarii la intr!ri specific"m dac" dorim ca participan!ii care au permisiunea de a posta comentarii, s " poat" comenta intr "rile glosarului.

Allow print view stabile#te dac" li se afi#eaz" cursan!ilor un link (disponibil mereu instructorilor) spre o versiune printabil " a glosarului. La Automatically link glossary entries preciz"m dac" dorim ca orice apari!ie în cadrul cursului a termenilor din glosar s " aib" forma unui link c"tre explica!ia asociat". La Implicit aprobat decidem dac" dorim ca intr "rile s" necesite aprobarea unui profesor înainte de a deveni vizibile pentru to !i participan!ii. La Format afi$are alegem unul dintre cele 7 formate de afi #are disponibile. Primul afi#eaz" ca linkuri datele autorului #i fi#ierele ata#ate. Al doilea afi #eaz" fi#ierele ata#ate ca linkuri. Al treilea listeaz" înregistr "rile una dup" alta, separate doar prin icoanele de editare. Al cincilea este ca primul, având în plus #i imaginile afi#ate în linie. Al #aselea nu afi#eaz" autorii, iar ata#amentele apar subform" de linkuri. Ultimul are cuvintele ”ÎNTREBARE” #i ”R 'SPUNS” anexate defini !iilor conceptelor. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 73


Fig. 3.53 Lista formatelor de afi#are

Afi$eaz! link-ul special precizeaz" dac" se va putea parcurge glosarul dup " caractere speciale, cum ar fi @ #i #. Afi$eaz! alfabet stabile#te dac" participan!ii pot parcurge glosarul în ordine alfabetic". Afi$eaz! linkul TOATE stabile#te dac" vor putea fi r "sfoite toate intr "rile deodat ". Modific! întotdeauna precizeaz" dac" studen!ii î#i pot edita intr "rile doar într-o perioad" alocat", sau vor putea face acest lucru oricând. În sec!iunea Ratings stabilim, a#a cum am prezentat #i la activit"!ile anterioare, care sunt rolurile care permit evaluarea intr "rilor, cum are loc agregarea notelor pentru a ob !ine nota final" din catalog #i dac" notarea se restrânge la o anumit" perioad" de timp precizat ".

Fig. 3.54 Fereastra de editare a glosarului Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 74


Fig. 3.55 Glosarul pe pagina cursului

Atunci când urm"m linkul glosarului de pe pagina cursului, suntem condu #i pe pagina glosarului, unde putem ad"uga noi termeni, dup " ap"sarea butonului Adaug! intrare nou!.

Fig. 3.56 Pagina glosarului imediat dup" crearea sa

Pe pagina de ad"ugare a unei noi intr "ri ni se cere s" scriem conceptul #i defini!ia sa, cuvintele cheie asociate, s " preciz"m dac" dorim ca apari !iile acestui concept în curs s" devin" link-uri c"tre defini!ia sa, dac" !inem cont de tipul literlor (mari #i mici) în cuvânt #i dac" în curs se va semnala doar apari !ia cuvântului singur sau #i când este inclus în alte cuvinte.

Fig. 3.57 Pagina de ad"ugare a unei intr "ri noi Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 75


Intr "rile în glosar pot fi vizualizate alfabetic, pe categorii de cuvinte, în func!ie de data edit"rii, dup" autor, doar o anumit " liter " sau toate la un loc.

Fig. 3.58 Glosarul ordonat alfabetic

Vizualizarea dup" autor ne permite s" men!inem o eviden!" a contribu!iei adus" de fiecare elev. Profesorul poate crea #i pune la dispozi!ia elevilor categorii de cuvinte, care pot fi apoi folosite pentru c"utarea în glosar. Este bine ca elevii s" adauge în glosar defini !ia termenilor nefamiliari, pe m"sur " ce îi întâlnesc în curs. To!i elevii pot fi implica!i în ad"ugarea termenilor, defini!iilor sau a comentariilor asupra defini !iilor propuse de colegi, sau pot alege dintre defini!iile multiple ale unui concept, pe cea mai reu #it". Aceasta îi va implica mai mult în procesul de înv "!are, î#i vor amintimai mai bine explica !ia conceptelor #i vor începe s" le foloseasc" mai repede.

3.2.6. Lec#ie Lec!ia creat" de profesor const" într-un num"r de pagini pe care trebuie s" le parcurg" elevul. În general, la baza fiec "rei pagini se afl" o întrebare. În func!ia de corectitudinea r "spunsului oferit, elevul este condus la pagina urm "toare sau întors la o pagin" anterioar ". O lec!ie trebuie planificat" foarte bine de la început de c"tre creatorul ei. Pe pagina de ad "ugare a unei lec!ii, în sec!iunea General complet"m numele #i o scurt" descriere a lec!iei, iar dac" activ"m Limit! de timp, atunci aici preciz"m în câte minute trebuie parcurs " lec!ia de c"tre cursan!i. Cursantul poate s" dep"#easc" acest timp limi", dar r "spunsurile oferite cu întârziere nu mai sunt luate în considerare la determinarea notei. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 76


Activând Disponibil din #i Dat! limit!, putem preciza datele calendaristice între care este disponibil " lec!ia.

Maximum numbers of answers reprezint" num"rul maxim de variante de r "spuns care se pot g"si pe paginile lec!iei. În sec!iunea Op#iuni note specific"m la Practice lesson dac" este doar o lec!ie de antrenament, care nu se trece în catalog. Punctarea personalizat! permite ca fiec"rui r "spuns s" i se poat" acorda o valoare numeric", pozitiv" sau negativ", în scopuri de evaluare. Dac" Retaks-alowed are valoarea DA, cursan!ii vor putea parcurge de mai multe ori lec!ia. Dac" permitem cursan!ilor s" acceseze de mai multe ori lec !ia, stabilim în Handling of retakes cum le acord"m nota (ca o medie sau ca un maxim al tuturor încerc"rilor). Afi$eaz! scor curent produce afi#area pe fiecare pagin " a punctajului total ob!inut de cursant pân " în acel moment. În sec!iunea Flow control putempreciza: -

dac" dorim ca pe ultima pagin " a cursului s" fie prezent un buton care s " permit" reluarea lec!iei de c"tre cursant, prin valoarea DA a op !iunii Permite verificare de c!tre cursan#i; - apari!ia unui buton dup" oferirea unui r "spuns gre#it la o întrebare, prin valoarea DA a op!iunii Afi$eaz! buton de verificare. Cursantul poate alege s" r "spund" din nou, f "r " a primi credit, sau s " continue lec!ia; - care s" fie num"rul maxim de încerc"ri permise pentru fiecare întrebare. La atingerea acestui maxim, cursantul va fi automat condus la pagina urm "toare; - s" se afi#eze, în cazul r "spunsurilor f "r " un feedback specific, mesajele ”Acesta este r "spunsul corect” sau ”Acesta este un r "spuns gre#it”, alegând DA pentru Afi$eaz! feedback implicit; - s" se afi#eze o bar " de progres la baza paginilor lec !iei, la alegerea valorii DA a op!iunii Progress Bar; - s" se afi#eze o list" a paginilor, la alegerea DA a op !iunii Afi$eaz! meniu stânga. Sec!iunea Pop-up to file or web page permite, prin op!iunea cu acela#i nume, s" alegem un fi#ier spre a fi afi#at într-o fereastr " pop-up la începutul lec!iei. Celelalte pagini con!in câte un link c"tre acea fereastr ". În sec!iunea Depinde de putem stabili o dependen!" între not" #i performan!ele cursantului din alt" lec !ie a cursului (timpul petrecut, dac" a finalizat acea lec!ie, dac" a ob!inut un scor mai decât cel specificat).


Page 77


Fig. 3.59 Fereastra de ad"ugare a lec!iei

Dup" salverea lec!iei, aceasta va ap"rea sub form" de link pe pagina cursului.

Fig. 3.60 Lec!ia pe pagina cursului

La accesarea linkului nou creat, suntem condu #i c"tre o pagin" de ini!iere a edit"rii con!inutului lec!iei. Pagina are 4 taburi – Preview, Edit, Reports #i Grade Essays – dintre care primele dou" sunt celemai folosite.


Page 78


Fig. 3.61 Stabilirea paginilor lec!iei

Lec!ia este alc"tuit" din pagini. Cursantul interac !ioneaz" cu dou" tipuri de pagini: Content page #i Question page. Primul tip, pe lâng" alt con!inut, poate furniza linkuri spre alte pagini, sem "nând cu un cuprins. Nu are niciun efect asupra notei. Al doilea tip are titlu, con!inut #i o întrebare la baza paginii. În func !ie de corectitudinea r "spunsului oferit, studentul este condus spre o nou " pagin".

Fig. 3.62 Exemplu de Content page


Page 79


Fig. 3.63 Exemplu de Question Page

Se obi#nuie#te ca primul r "spuns s" fie cel corect, iar urm"toarele gre#ite. Atunci când cursantul parcurge lec !ia, aceste alegeri apar într-o ordine aleatoare. De multe ori, când cre"m o pagin", nu putem stabili corect la ce pagin " dorim s" realiz"m saltul, deoarece acea pagin " nu a fost creat" #i salvat" #i astfel nu apare în lista derulant" spre a putea fi aleas". În acest caz, facem o alt" alegere, salv"m pagina #i relu"m editarea ei dup" ce pagina dorit " a fost creat".

3.2.7. SCORM/AICC SCORM este un set de standarde tehnice care precizeaz " cum trebuie construite produsele software folosite în e-learning. Acesta stabile #te cum vor comunica materialele de înv "!are online cu sistemele de management al înv "!"rii ( Learning Management Systems). Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 80


SCORM provine de la Sharable Content Object Reference Model . Sharable Content Object reflect" faptul c" SCORM define#te cum se creaz" con!inutul partajabil, reutilizabil în diverse sisteme #i contexte. Reference Model indic" faptul c" SCORM nu reprezint" un standard, ci ajut " la folosirea curect" a tuturor standardelor împreun". Costul integr "rii con!inutului în diverse LMS a sc "zut foarte mult dup" apari!ia SCORM. AICC este un standard destul de vechi, fiind conceput în perioada de glorie a structurii client-server, când paradigma a fost browser slab #i server inteligent. Provine de la Aviation Industry Computer-based training Comittee, format în 1988, care #i-a propus s" standardizeze furnizarea de CBT ( Computer-based training ) în perioada în care instruirea cu ajutorul mijloacelor multimedia devenea din ce în ce mai popular ". SCORM/AICC este o activitate care permite profesorilor s " includ" în cursul lor pachete SCORM sau AICC. Moodle nu genereaz " con!inut SCORM, ci doar prezint" cursan!ilor con!inutul pachetelor SCORM #i salveaz" datele rezultate din aceast" interac!iune. Pe pagina de ad"ugare în curs a unui astfel de pachet, în sec !iunea General ni se cere s" tast"m numele #i o scurt" descriere a pachetului, apoi ap "sând butonul Choose a file... s" alegem un fi#ier pachet (cu extensia zip sau pif) spre a fi înc "rcat. În sec!iunea Alte set!ri alegem una dintre cele 4 metode de punctare #i care dorim s" fie nota maxim". Metoda de punctare define #te cum se determin" nota pentru o singur " accesare a acestei activit "!i.

Fig. 3.64 Lista metodelor depunctare

Num!r încerc!ri de parcurgere permite restric!ionarea num"rului de încerc"ri de parcurgere a activit "!ii. La Display attempt status decidem dac" scorurile #i notele ob!inute le dorim afi#ate pe pagina SCORM.


Page 81


Fig. 3.72 Pagina de ad"ugare SCORM/AICC

Fig. 3.65 Activitatea SCORM/AICC pe pagina cursului

La prima accesare a linkului acestei activit "!i de pe pagina cursului, suntem condu#i lao pagin" unde ni se ofer " câteva informa!ii despre activitate #i suntem invita!i s" o lans"m, cu butonul Intr!.

Fig. 3.66 Fereastra pachetului SCORM la prima accesare Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 82


accesa.

La ap"sarea butonului Intr!, va fi afi#at con!inutul pachetului #i se va putea

Fig. 3.67 Pachetul SCORM vizualizat

3.2.8. Seminar Seminarul este o activitate Moodle complex ", cu mare poten!ial pedagogic, ce implic" realizarea unor teme #i un cadru structurat de evaluare sau feedback. Profesorul precizeaz " mai multe aspecte ale sarcinii de lucru, care sunt evaluate separat #i apoi combinate pentru ob !inerea notei finale. Cursan!ii nu trimit doare temele, ci particip" la evaluarea acelora trimise de colegi, furnizând feed-back, sugestii #i note. Aceast" modalitate de evaluare ofer " cursan!ilor posibilitatea de a vedea alte teme #i de a înv"!a din ele #i din feed-back-urile oferite de ceilal !i. -

Pa#ii de baz" în aceast" activitate Moodle sunt: profesorul stabile#te tema de lucru, criteriile acesteia #i strategia de notare; op!ional încarc" exemple de teme bune #i rele, pe care studen!ii se antreneaz" evaluându-le; cursna!ii î#i elaboreaz" #i trimit temele. Ei au posbilitatea de a- #i desc"rca tema de pe platforma moodle, a o reface #i a o trimite din nou; op!ional cursan!ii î#i evalueaz" tema; op!ional cursn!ii primesc un num"r satbilit de teme alese aleator, spre a le aprecia, comenta #i evalua. Notele lor pot fi suprascrise de c "tre profesor; op!ional profesorul evalueaz" temele #i calitatea aprecierilor f "cute de cursan!i; se stabile#te nota final", prin combinarea notei pentru tema realizat " cu accea pentru evaluarea f "cut".

Atunci când cursan!ii nu evalueaz" #i exist" o singur " strategie de notare, activitatea este similar " cu aceea numit " Teme. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 83


Dac" tema const" în trimiterea unui eseu #i sunt foarte mul!i cursan!i, profesorul poate verifica aleator câteva evalu "ri realizate de ace#tia. El va fi anten!ionat asupra lucr "rilor pentru care sunt diferen!e mari de notare, caz în care va trebui s" stabileasc" singur nota pentru lucrarea autorului #i notele pentru aprecierile f "cute de cursan!i. Cursan!ilor li se poate cere s"-#i prezinte lucrarea în clas ", caz în care la notare se va !ine cont #i de calitatea prezent "rii. Atunci când dore#te s" ob!in" lucr "ri de o bun" calitate, profesorul poate proceda astfel: în perioada ini!ial" permite doar comentarea temelor, nu #i notarea lor. Pe baza comentariilor primite, cursan !ii î#i refac temele #i le retrimit acelora#i evaluatori, spre notare. Procesul se poate relua pân " la ob!inerea calit"!ii dorite a lucr "rilor. În sec!iunea General a paginii de ad"ugare a unui seminar, trebuie s " preciz"m numele acestuia #i o scurt" introducere a sa. În sec!iunea Workshop features putem stabili: - dac" furniz"m exemple de teme pe care studen !ii s" exerseze evaluarea, bifând Use examples; - dac" studen!ii primesc alte teme spre evaluare, bifând Use peer assessment; - dac" studentul poate primi spre evaluarea propria sa tem ", bifând Use selfassessment. -

În sec!iunea Grading settings putem preciza: nota maxim" ce o pot ob!ine pentru tema trimis", în Grade for submission; nota maxim" ce o pot ob!ine pentru evalu"rile f "cute, în Grading Grade; strategia de evaluare, prin valorile alese în lista derulant " Grading strategy. În primul caz, nota #i comentariile se refer " la anumite aspecte specifice; în al doilea se fac comentarii dar nu se atribuie note; în al treilea comentariile #i evalu"rile de tip da/nu se refer " la afirma!ii specifice; în ultimul, evaluarea are la baz" mai multe criterii.

Fig. 3.68 Lista derulant" Grading strategy

În sec!iunea Submission settings se pot stabili instruc!iuni pentru trimitere, num"rul maxim de fi#iere care pot fi înc"rcate #i dimensiunea limit" a acestora. În sec!iunea Assessment settings putem preciza câteva criterii pe care trebuie s" le îndeplineasc" lucr "rile trimise.


Page 84


Fig. 3.69 Pagina de ad"ugare a seminarului

Dup" salvare, seminarul se reg"se#te sub form" de link pe pagina cursului.

Fig. 3.70 Seminarul pe pagina cursului

Dac" urm"m acest link, suntem condu #i pe pagina seminarului, unde vedem, în afar " de cerin!", etapa la care suntem în aceast" activitate Moodle.


Page 85


Fig. 3.71 Pagina seminarului, v"zut" de profesor

Se observ" primele dou" etape au fost parcurse, fiind bifate, iar acum trebuie s" preciz"m cum dorim ca studen !ii s" evalueze temele colegilor lor. Pentru aceasta urm"m linkul Edit assessment form, care ne conduce la pagina Accumulative grading. Aici putem completa toate criteriile de care trebuie s " se !in" cont la evaluare, precum #i punctajul #i ponderea acordate fiec "ruia.

Fig. 3.72 Pagina de stabilire a criteriilor de notare

În acest moment, apare bifat " #i etapa Edit assessment form. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 86


Studentul poate accesa linkul Submit your work pentru a trimite fi#ierul cu tema lucrat". Este condus c"tre o pagin" pe care sunt afi #are instruc!iunile pentru trimitere, completate de c "tre profesor în etapa de creare a seminarului.

Fig. 3.73 Pagina cu instruc!iuni pentu trimitere

3.2.9. Sondaj Aceast" activitate ofer " un num"r de instrumente standard, verificate, de efectuare a sondajelor, utile pentru a evalua ce fac #i ce gândesc elevii în clas " #i pentru a stimula procesul de înv"!are în medii online. Profesorii pot utiliza datele colectate de la elevi pentru a-i cunoa #te mai bine #i pentru a reflecta la propria sa activitate de predare. Profesorul poate s " adauge propriile întreb"ri la un sondaj doar dac" instaleaz" un modul nestandard, cum ar fi Chestionar sau Feedback . Pe pagina de ad "ugarea a unui sondaj tast "m un nume pentru acesta, apoi alegem ce tip de sondaj dorim s " cre"m.

Fig. 3.74 Tipuri de sondaje

ATTLS ( Attitudes to Thinking and Learning Survey) evalueaz" atitudinea studen!ilor fa!" de procesul de înv"!are #i gândire, printr-un set de 20 de întreb "ri. Permite profesorului s" stabileasc" m"sura în care o persoan" este cooperant", simpatic", îi place s" înve!e, s" foloseasc" ideile celorla!i colegi, sau are o atitudine critic" fa!" de înv"!are. Incidente critice cere studen!ilor s" r "spund" la un set de 5 de întreb "ri, luând în considerare evenimentele petrecute recent în cadrul clasei. COLLES (Constructivist On-Line Learning Environment Survey ) permit monitorizarea m"surii în care caracteristicile interactive ale World Wide Web pt fi


Page 87


folosite pentru a angaja studen !ii într-un proces dinamic de înv"!are. Cuprinde întreb"ri privind relevan!a cursului, bazate pe teoria constructivismluiu social.

COLLES (Actual) ajut" profesorul s" în!eleag" cît de eficient este procesul de înv"!are pentru lec!ia curent". Fiecare dintre cele 24 de întreb "ri se refer " la experian!a studentului în cadrul acestei lec !iii. COLLES (Preferat! $i Actual!) are tot 24 de itemi, în care studentului i se cere s" compare experien!a sa preferat" (ideal") cu cea actual" din cadrul lec !iei curente. COLLES (Preferat!) cere studentului, prin cele 24 de afirma !ii, s" î#i exprime preferin!ele (idealul) legate de procesul de înv "!are pentru lec!ia curent". R "spunsurile responsabile %i bine gândite ale studentului vor ajuta profesorul s" îmbun"t"$easc" în viitor modalitatea în care lec$ia este prezentat".

Fig. 3.75 Pagina de creare a unui sondaj

Dup" salvarea sondajului, acesta va ap "rea ca un link pe pagina cursului.


Page 88

MOODLE. Administrare, utilizare, evaluare Fig. 3.82 Sondajul pe pagina cursului

Dac" acces"m linkul sondajului pe pagina cursului, vom fi condu #i pe pagina sondajului, ca în imaginea de mai jos. În partea de sus a acestei pagini se afl " linkul pe care profesorul îl poate accesa pentru a vedea r "spunsurile fiec"rui student. Studen!ii nu pot vedea rezultatele colegilor lor, dar profesorul poate vedea sondajele tuturor studen!ilor #i nu exist" nici o posibilitate ca acestea s" devin" anonime.

Fig. 3.76 Pagina sondajului

Profesorul poate desc "rca rezultatele sondajului, urmând linkul Download results din blocul Settings, aflat în partea dreapt" jos pe pagina sondajului.

Fig. 3.77 Linkul pentru desc"rcarea rezultatelor sondajului

Rezultatele pot fi desc "rcate în mai multe formate (text, Excel sau Open Document Spreadsheet). Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 89


Fig. 3.78 Pagina de desc"rcare a rezultatelor sondajului

3.2.10. Temele Temele permit elevilor s" trimit" profesorului rezultatele digitate ale muncii lor, spre evaluare (eseuri, foi de calcul tabelar, prezent "ri, pagini web, audio sau video clipuri, fotografii). Profesorul noteaz " #i ofer " feedback studentului. Exist" mai multe tipuri de teme: - Func#ionalitate complex! de înc!rcare fi$iere permite elevilor s" încarce unul sau mai multe fi #iere de orice tip, s" introduc" noti!e descriptive pentru fi#ierele trimise, sau alte informa !ii relevante. &i profesorul poate înc"rca fi#iere pentru fiecare elev, atât la începutul activit "!ii, cât #i ca r "spuns la temele primite. - Text online permite elevilor s" scrie texte online, care pot fi notate, comentate sau modificate de c "tre profesor. - Încarc! un singur fi$ier permite elevilor s" încarce un singur fi#ier de orice tip, inclusiv o arhiv". - Activitate offline anun!" elevul despre o activitate offline, în afara platformei Moodle. În cazul în care alegem ca activitatea s " fie de tipul Func#ionalitate complex! de înc!rcare fi$iere, pe pagina ce ad "ugare a acesteia ni se va solicita în sec!iunea General s" tast"m un nume #i o descriere pentru tem". Putem stabili la Disponibil din prima zi de când începem s " primim lucr "rile elevilor, iar la Termen de predare data limit" pân" la care sunt acceptate temele. La Nu se admit teme dup! data limit!decidem dac" dorim sau nu s " primim lucr "ri întârziate. În sec!iunea Func#ionalitate complex! de înc!rcare fi$iere, stabilim la Dimensiune maxim! limita superioar " a m"rimii fi#ierelor înc"rcate. Dac" op!iunea Permite $tergerea este activat", elevii pot #terge fi#ierele pe care le-au înc"rcat, înainte ca acestea s " primeasc" o not". Putem stabili apoi care dorim s" fie Num!rul maxim de fi$iere înc!rcate. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 90


Dac" op!iunea Permite ata$area observa#iilor este activat", elevii vor avea la dispozi!ie o zon" de text în care vor putea scrie. Dac" op!iunea Ascunde descriere înainte de data de publicare este activat", atunci doar numele temei va fi afi #at înainte de data stabilit " la Disponibil din, nu #i descrierea sa. Dac" op!iunea Trimitere e-mail aten#ionare la profesori este activat", profesorii cu permisiunea de a corecta temele vor primi o notificare prin email de fiecare dat" când elevii încarc" sau modific" o tem". Op!iunea Activeaz! Trimite spre notare permite elevilor s" anun!e profesorul c" au terminat de lucrat la o tem ". Acesta poate aduce din nou proiectul la statut de ciorn", dac" apreciaz" c" mai trebuie lucrat la el.

Fig. 3.79 Pagina de ad"ugare a temei

Dup" opera!ia de salvare, tema va ap"rea sub form" de link pe pagina cursului.

Fig. 3.80 Tema pe pagina cursului Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 91


Pentru a #ti cum vede elevul tema, putem comuta pe rolul de student, accesând linkulTreci pe rolul... din blocul Settings aflat în partea stâng" jos a ecranului.

Fig. 3.81 Pagina temei

Profesorul poate accesa linkul Afi$eaz! xxx teme trimise aflat în dreapta sus pe pagina temei. Va fi condus la o pagin " pe care apare un tabel cu to !i elevii care au trimis fi#iere #i numele acestora, ca în imaginea de mai jos.

Fig. 3.82 Pagina cu temele trimise de elevi

Se observ" c " în dreapta paginii apare sus un link pentru vizualizarea tuturor notelor primite de elevi. Dac" acces"m acel link, vom fi condu #i la pagina unde de afl" catalogul. Comentariile pe care le-am f "cut la notele acordate temelor trimise de elevi devin #i ele vizibile la simpla pozi!ionare a mouse-ului pe note.


Page 92


Fig. 3.83 Catalogul #i comentariile profesorului

Temele offline folosesc la înregistrarea notelor de la activit "!ile din lumea real", prin ad"ugarea unei noi coloane în catalog. Putem nota acolo o evaluare a particip"rii elevului la ore, a activit"!ii sale, a oric"rei ac!iuni din afara sferei digitale.

3.2.11. Wiki Wiki permite crearea colectiv" a documentelor, cu p "strarea unui istoric al tuturor modific"rilor efectuate. La un wiki poate lucra întreaga clas " sau un singur elev, ajutat de profesor #i colegi. Se începe cu o prim " pagin", la care elevii pot ad"uga altele, creând leg "turi c"tre noile pagini, care înc" nu exist". Pagina ini!ial" poate fi conceput" ca un cuprins, cu linkuri c"tre alte pagini. Numele de wiki provine de la termenul hawaiian ”wiki, wiki”, care înseamn " ”foarte repede”. Aceasta pentru c " wiki este într-adev"r o metod" foarte rapid" de creare a documentelor în grup. De obicei nu exist " o persoan" care s" de!in" controlul editorial. Pe pagina de creare a unui wiki tast "m numele #i o scurt" descriere a acestuia. În sec!iunea Wiki settings preciz"m numele primei pagini, dac " dorim ca acest wiki s" fie colaborativ (toat " lumea îl poate edita) sau individual (poate fi editat de c"tre o singur " persoan"), formatul impicit (folosit la editarea paginilor wiki) #i dac" for !"m formatul (nu se mai poate alege formatul când se editeaz " o pagin" wiki).

Fig. 84 Formatele wiki implicite Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 93


În primul format este disponibil editorul HTML. Creole este un limbaj de marcare pentru wiki, ce prezint " o mic" bar " cu instrumente de editare. Nwiki este un alt limbaj de marcare.

Fig. 3.85 Pagina de creare a unui wiki

Dup" opera!ia de salvare, noul wiki devine link pe pagina cursului.

Fig. 3.86 Wiki pe pagina cursului

Când un utilizator acceseaz " linkul, este condus la o pagin " în care vede descrierea activit"!ii wiki, numele paginii ini!iale, poate alege unul dintre cele trei formate #i apoi, ap"sând butonul Create page, ini!iaz" crearea acesteia.


Page 94


Fig. 3.87 Debutul cre"rii paginii ini!iale

Pentru crearea unei pagini avem la dispozi !ie editorul HTML cunoscut. Putem ad"uga text, tabele, imagini, putem formata textul. Dac " dorim s" ad "ug"m o pagin" nou", cre"m întâi un link c"tre ea, scriind un text încadrat între paranteze p"trate duble.

Fig. 3.88 Editarea paginii ini!iale Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 95


Ap"sând butonul Save, vom vizualiza pagina #i putem observa leg "turile create.

Fig. 3.89 Vizualizarea paginii ini!iale cu leg"turi

Dac" efectu"m clic pe una dintre leg "turile care tocmai au ap"rut în modul vizualizare, vom fi din nou condu #i c"tre o pagin" unde se ini!iaz" crearea unei pagini noi, care va fi asociate leg"turii respective. Titlul acesteia este textul pe care lam încadrat înainte între parateze p "trate duble. Edit"m #i aceast" pagin" #i ap"s"m butonul Save. Pentru revenirea la pagina ini !ial" atunci când vizualiz"m alt" pagin", ap"s"m butonul Search wikis din col!ul din dreapta sus.

Fig. 3.90 Con!inutul ecranului dup" ap"sarea butonului Search wikis Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 96


Atunci când propunem elevilor crearea unui wiki, trebuie s " avem în minte un plan clar. Elevii trebuie s" #tie care este scopul acestei acitiv "!i, dac" vor lucra individual sau în grup, dac " vor fi nota!i. Este bine s" decidem #i asupra politicii de editare: va fi un editor central sau elevii vor fi în întregime responsabili pentru con!inut? Deasemenea trebuie s " ne gândim din timp #i cum vom proceda cu un eventual con!inut ofensiv. Profesorul poate decide ca produsul final al unei activit "!i wiki s" îl asigneze la un wiki existent pe web. În acest fel elevii vor fi mai motiva !i s" lucreze cât pot de bine, #tiind c" munca lor va fi v"zut" #i apreciat" de întreaga lume, nu doar de profesorul de la clas", iar contribu!ia lor nu va fi doar notat ", ci #i folosit" de c"tre alte perdoane.


Page 97


Capitolul 4. Instrumente de evaluare 4.1 Tipuri de activit!#i oferite de platforma Moodle Tipurile de activit"$i oferite de Moodle 2.0, În modul în care apar pe pagina de curs pentru student %i cum se pot lansa sunt ilustrate în imaginea din fig. 1, [1,2,3].

Fig. 4.1 Activit"$i Moodle

4.2 Testul - aspecte generale Testul reprezint" o unitate logic" de activitate pe platforma Mooodle, poate cea mai important" unitate pentru notarea cuno %tin$elor cursan$ilor în mod obiectiv". Testul trebuie privit sau în$eles ca o unitate structurat " de itemi, de acela%i mod de prezentare pe ecran sau de prezentare eterogen ", prin care se urm"re%te evaluarea sau autoevaluarea unui volum de cuno %tin$e sau abilit"$i. Din perspectiva platformelor de e-learning, testul este un formular care permite gestionarea u %oar " a Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 98


parametrilor de aplicare cum ar fi num"rul de itemi, modul de extragere a itemilor, felul interactiv sau nu, timpul total de lucru, caden $a întreb"rilor, dreptul de revenire sau nu asupra r "spunsurilor, aplicarea sau nu a penalit "$ilor, valoarea penalit"$ilor aplicate, rularea testului de mai multe ori, intervalul minim de timp dintre dou " rul"ri, momentul activ"rii, momentul opririi, etc. Ace%ti parametri determin" rezultate diferite cu acela %i set de întreb"ri aplicat în instan$e diferite (valori diferite ale parametrilor aminti$i) la acela%i colectiv evaluat.

Fig 4.2 Activarea edit"rii

Crearea testului se face în interiorul cursului de care apar $ine. Se activeaz" modul de lucru editare fig. 2, prin activarea butonului corespunz "tor %i din lista de activit"$i se alege test, fig. 3.


Page 99


Fig. 4.3 Selectarea activit"$ii test

Ca urmarea acestei solicit "ri sistemul deschide o fereastr " nou" care reprezint" formularul de configurare a viitorului test. Parametrii pot fi seta $i oricum pentru-c" se permite revenirea în modul editare chiar %i dup" popularea testului cu întreb"ri. Restric$ii pot s" intervin" abia dup" ce testul a fost rulat de un grup de cursan$i. În fig. 4 (a,b,c) este prezentat formularul de creare respectiv de reconfigurare a unui test. Ace%ti parametri sunt: nume (1), descriere (2), data de pornire (3), data de oprire (4), durata (5), intervalul de timp între prima încercare %i a doua (6), intervalele de timp între încerc"rile ulterioare (7) num"r întreb"ri pe pagin" (8), întreb"ri amestecate (9), r "spunsuri amestecate în interiorul întreb "rii(10), num"r de încerc"ri (11), fiecare încercare se bazeaz " pe încerc"rile anterioare (12), mod interactiv sau nu (13), metoda de notare (14), se aplic " penalit"$i sau nu (15), num"rul de zecimale la notare (16), set de op $iuni pentru vizualizarea rezultatelor %i feetback(17), metode de securizare pentru browsere (18), trebuie parol " pentru rulare sau nu (19), adresa sta $iei de unde se poate rula testul (20), se aplic " pentru grupuri sau clase (21), este vizibil pentru cursan $i sau nu (22), categorie de note sau Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 100


calificative (23), setul de mesaje adresate studentului la sfâr %it de test prin care se evalueaz" modul global de rezolvare a testului (24).

Fig. 4.4 a) Configurarea unui test

Fig. 4.4 b) Configurarea unui test


Page 101


Fig. 4.4 c) Configurarea unui test

În interiorul testelor, dup " crearea testului prin setarea parametrilor vizualiza$i, în formularul anterior se pot face opera $iile ilustrate în fig. 5, adic" modificarea parametrilor, informa $ii generale despre test, vizualizarea con $inutului, rezultatele ob$inute de cursan$i, edit"ri de con$inut, acces la categorii de întreb "ri, acces la întreb"ri, export, import etc.


Page 102


Fig. 4.5 Opera$ii globale în teste

Dispersia rezultatelor ob$inute prin aplicarea testului este influen $at" %i de calit"$ile colectivului testat %i anume nivelul de cuno %tin$e, claritatea conceptual" a cuno%tin$elor, abilit"$ile de lucru pe PC, viteza de lucru etc. Setul de parametri informa$ionali pe care instructorul, îi poate alege pentru diferite etape ale instruirii aplicând acela%i formular de test a fost prezentat în fig. 4. Con$inutul diversificat al testului este asigurat în principal de modul în care sunt create categoriile de întreb "ri %i de modul în care sunt apelate. Evaluarea rezultatelor poate s " se fac" prin re$inerea punctajului minim, a punctajului maxim sau a punctajului mediu.


Page 103


Fig. 4.6 Tipuri de întreb"ri acceptate pe Moodle 2.0

Din punct de vedere func $ional testul trebuie gândit mai amplu %i anume, nu ca o structur " fix" pentru verificarea cuno %tin$elor a%a cum o subîn $elegem în mod clasic, ci ca o unitate, sau un moment din lec $ie folosit pentru înv"$are, pentru consolidarea cuno %tin$elor (autoevaluare) %i pentru evaluare sumativ" sau final". Pentru a fi folosit în acest mod, creatorul de activitate sau tutorul, trebuie s " revizuiasc" conceptual modul de prezentare al materialului %i nu de pu$ine ori trebuie s" dea dovad" de imagina$ie %i creativitate. Num"rul mare de posibilit "$i de enun$ pentru întreb"ri permite ca acelea %i cuno%tin$e s" fie prezentate în mod diferit pe ecran astfel încât s " nu se poat" crea în mintea studentului, %i în mod rapid, automatisme de r "spuns. Posibilit"$ile de formulare ale întreb"rilor (tipurile de întreb"ri acceptate) pe platforma Moodle, sunt prezentate în imaginea din fig. 6. Pe imagine se vede %i modul în care se simbolizeaz" fiecare tip de întrebare. Lista de întreb "ri se poate sorta dup" tip de întrebare, dup" tip %i nume %i dup" vârst". Pornind de la aceast " ofert" generoas" creatorul de întreb "ri poate s" le exploateze în mod divers. Verificând modul de lucru %i de prezentare a întreb"rilor creatorul de test poate s " procedeze cel pu $in în trei moduri distincte %i anume: Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 104


Testul suport de înv!"are; acest mod de lucru se desf "%oar " cam în felul urm"tor. Se parcurge materialul de înv "$at %i se las" un test deschis f "r " limit" de timp de parcurgere, în care întreb "rile sunt ordonate în aceea %i logic" cu materialul parcurs. Pe m"sur " ce se parcurge materialul se completeaz " %i r "spunsurile la întreb"rile testului. În aceast " etap" pentru a se urma sincron materialul de studiat este convenabil ca întreb "rile s" urm"reasc" modul de parcurgere a materialului de înv"$at, în consecin$" nu este recomandabil a se extrage aleatoriu întreb"rile (suffle). Testul pentru consolidarea cuno&tin"elor con$ine acelea%i întreb"ri sau asem"n"toare dar puse în mod aleator în succesiunea testului. De regul " %i în aceast" faz" se las" acces la materialul de verificat %i poate fi cu timp limitat sau nelimitat de derulare. Prezentarea întreb "rilor aleator oblig" cursantul la reveniri asupra materialului. Testele de autoevaluare &i evaluare sumativ! se concep în acela%i mod dar de regul" cu timp limitat %i f "r " acces la material.

Fig. 4.7 Teste HTML rulate pe platforma Moodle Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 105


Deosebirea dintre autoevaluare %i evaluare fiind numai aspectul oficial al rezultatului. Primele dou" variante de abordare, de folosire a testului în activitatea didactic" se înscriu cu adev "rat în concep$ia general" a înv"$"rii denumit" constructivism sau constructivism social [4,5]. Imaginea din fig. 7 prezint " o captur " de pe pagina unui sit de teste folosit pe parcursul a mai mul$i ani, edu.digitservices.ro, pagina pe care s-a lucrat la capitolul HTML.[6]. Situl acesta s-a folosit cu prec"dere pentru construirea testelor iar pentru acces la informa$ii suport de înv"$are, teme de cas " etc., s-a folosit situl grigoremoisil.wik. [7]. Acest sit este construit potrivit principiilor educa $ionale promovate de IntelTeach. [8]. Din informa$ia din imagine se poate observa u %or c" acela%i gen de test a fost aplicat la clase diferite, la date diferite astfel c " s-a putut crea u%or un jurnal al progresului colectivelor examinate. Configurarea %i reconfigurarea testului se face foarte u %or. Pe pagina cursului în lucru, cu butonul activeaz " editarea apar butoanele care permit editarea. Ca la orice activitate de pe platforma moodle, asupra numelui testului se pot aplica opera$ii globale cum ar fi: deplasarea numelui pe fereastr " spre stânga sau dreapta, deplasarea sus sau jos în cadrul acelea %i lec$ii sau în cadrul alteia, actualizarea - editarea parametrilor a %a cum este ar "tat în aceea%i figur ". Butoanele care devin vizibile la activarea edit "rii sunt prezentate în fig. 8. deplasarea titlului pe orizontal " deplasarea pe vertical ", chiar %i în cadrul altei lec$ii actualizarea testului %tergerea testului vizibil pentru utilizatori ascuns pentru utilizatori. activitatea nu este pe grupe Fig. 4.8 Butoane vizibile în modul editare

Un aspect interesant este vizibilitatea testului %i vizibilitatea resurselor în general. Acest aspect permite simplificarea con $inutului paginii prezentate cursantului, adic", de%i pe pagin" sunt multe linkuri, la un moment dat, mai ales în faza de început a activit "$ii, cursantul vede pu$ine. Ascunderea activit "$ilor prezint" avantaje %i sub aspectul p"str "rii confiden$iale a activit"$ii generale pe o anumit" pagin", de exemplu profesorul poate s " plaseze pe pagin " o mul$ime de leg"turi spre materiale suport de activitate pe care le consider " ca nesemnificative pentru cursan $i dar la care el trebuie sa aib " acces imediat în timpul activit "$ii. Leg"turile la Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 106


materiale ascunse pot elimina acele ezit "ri de c"utare ale materialelor în timpul unei activit"$i frontale la un anumit grup. Dup" ce s-a creat structura testului se trece la completarea cu întreb "ri prin activarea butonului editare, fig. 9.

Fig. 4.9 Activarea ac$iunii de editare a unui test

Ca urmare a acestei solicit "ri sistemul r "spunde cu fereastra din fig.10.

Fig. 4.10 Modul de populare a testului cu întreb"ri

Urm"torul pas este popularea testului cu întreb "ri. Trecerea întreb"rilor din baza de întreb"ri în lista întreb"rilor efectiv utilizate în derularea testului se poate face întrebare cu întrebare, cu ajutorul s "ge$ilor orizontale duble. Într-un test pot s" fie incluse anumite întreb "ri pe care creatorul de test le dore %te s" existe în mod explicit %i altele pe care le extrage sistemul în mod aleatoriu dintr-o categorie sau din Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 107


alta. Întreb"rile la rândul lor pot avea r "spunsurile în ordinea în care au fost editate sau în ordine aleatorie %i care se schimb" la fiecare prezentare, fig. 10. Num "rul de întreb"ri afi%ate pe o pagin" v"zute de cursant, poate fi precizat de creatorul de test sau poate fi nelimitat. Varianta num "r nelimitat este avantajoas " pentru cel care creeaz" testul în etapa de verificare a func $ion"rii testului dar nu este bun " pentru verific"ri la clas" %i examene, mai ales atunci când, setul din care se extrag con $ine un num"r relativ mic de întreb "ri. Cea mai bun" variant" pentru un test de verificare de cuno%tin$e este afi%area unei singure întreb"ri pe pagin".

Fig. 4.11 Testul populat cu întreb"ri

Modul cum arat" testul populat cu întreb"ri se vede în fig. 11. Testul a fost setat s" arate toate întreb"rile pe aceea%i pagin" %i s" le afi%eze în ordinea în care sunt în lista de con$inut. Pentru ca s" se poat" exploata bine flexibilitatea de construire a testelor, trebuie în mod obligatoriu ca întreb "rile s" fie construite pe categorii, structurate pe capitole %i pe tip de întrebare. Fig. 12


Page 108


Fig. 4.12 Aranjarea categoriilor de c"tre platform"

Organizarea întreb"rilor pe categorii %i subcategorii este esen$ial" dac" se lucreaz" cu pachete mari de întreb "ri pentru-c" o categorie de întreb"ri de rang superior poate apela întreb "rile din toate subcategoriile pe care le include pentru realizarea unui test dat.

4.3

Construirea categoriilor de întreb!ri

O categorie de întreb"ri apar $ine de regul" unui curs. Exist" posibilitatea mo%tenirii dac" pentru acestea s-a setat atributul public sau dac " sunt ata%ate unui curs care face parte la rândul lui dintr-un metacurs. Modul de structurare pe categorii, respectiv subcategorii depinde în exclusivitate de administratorul de curs. Când sunt multe întreb"ri exist" riscul ca, în cazul în care întreb "rile nu sunt organizate foarte bine, s " apar " într-un test aceea%i întrebare de mai multe ori. Se selecteaz" prima dat" cursul de care va apar $ine categoria, apoi se activeaz" butonul „Întreb"ri” din partea stâng " a ferestrei din modulul de administrare fig. 13.


Page 109


Fig. 4.13 Modulul de administrare al cursului

Dup" activare apare fereastra din figur " fig. 14

Fig. 4.14 Selectarea categoriei Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 110


Pentru fiecare curs exist " categoria implicit" (default) a cursului. Încep"torii în activitatea pe platform " obi%nuiesc s" foloseasc" exclusiv aceast" categorie fapt care ulterior poate avea implica $ii nedorite mai ales în situa $ia în care acel bloc este partajat între mai mul$i profesori. Se creeaz" astfel posibilitatea de interferen$" pentru teste. Se alege, categorii, apoi se alege categoria p "rinte pentru categoria pe care dorim s" o cre"m fig. 15. Dac" sunt multe categorii implementate trebuie s " derul"m pân" la sfâr %itul listei.

Fig. 4.15 Crearea unei categorii noi

Fig. 4.16 Schimbarea ordinului categoriei prin s"ge$i de navigare

Pe imaginea din fig. 16 se v "d s"ge$i de deplasare stânga-dreapta, sus-jos. S"ge$ile sus, jos pot schimba pozi $ia între categorii de întreb "ri de acela%i rang iar dac" sunt de ranguri diferite au ca efect %i schimbarea rangului prin cre %tere sau retrogradare. S"ge$ile stânga-dreapta au efect schimbarea rangului subcategoriei respective. Se editeaz" numele categoriei eventual se editeaz " %i informa$ii explicative, dup" care se puncteaz " pe butonul „Adaug" categorie” Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 111


4.4

Tipuri de întreb!ri

4.4.1. Întrebarea de tip calculat Întreb"rile de tip calculat permit verificarea corectitudinii efectu "rii calculelor de c"tre cei testa$i în mod individual pentru una %i aceea%i expresie. Sunt deosebit de utile pentru disciplinele matematic ", fizic", tehnologii de diferite profiluri. Expresia propus" pentru rezolvare poate s " fie prezentat" într-o imagine sau poate fi editat" în corpul întreb"rii. Dup" editarea întreb"rii de tip calculat sistemul propune fiec "rei persoane testate un set de valori din domeniul de defini $ie al expresiei propuse %i a%teapt" introducerea de c "tre cel testat a valorii de r "spuns corecte. În expresii se accept" operatorii +, -, *, /, %i %, acesta din urm " fiind operatorul modulo. Se mai accept " 24 de func$ii PHP predefinite, de un singur argument %i anume: abs, acos, acosh, asin, asinh, atan, atanh, ceil, cos, cosh, deg2rad, exp, expm1, floor, log, log10, log1p, rad2deg, round, sin, sinh, sqrt, tan, tanh %i dou" func$ii de dou" argumente: atan2 &i pow. Se mai pot folosi %i func$iile min &i max, de dou" sau mai multe argumente. La redactarea unei expresii, metacaracterele (nota $iile literare din expresii) se vor insera între paranteze de tip acolad " {}, iar pentru argumentul func $iei dac" se folose%te o func$ie predefinit" se folose%te tipul de paranteze ().Valoarea r "spunsului a%teptat poate s" aib" o abatere de la valoarea exact ". Câmpul toleran$" permite celui care a propus întrebarea s " hot"rasc" marja de eroare. În func$ie de situa$ia concret" tipul %i valoarea toleran$ei trebuie alese cu mare aten $ie. Toleran"a acceptat" pentru rezultat poate fi de trei tipuri: relativ ", nominal" %i geometric": toleran"a relativ! - de exemplu 0,25 se accept " rezultate cu valoarea cuprins" între valorile +,- valoarea nominal!*25% toleran"a nominal! – de exemplu daca este 10, se accept " rezultate cu valoarea între: valoarea nominala -10 %i valoarea nominal "+10; toleran"a geometric! - de exemplu dac" este 0.5 se accept" rezultate cu valoarea cuprins " între valorile: valoarea nominal!/(1+0,5) %i valoarea nominal!*(1+05). •

•

•

În momentul edit "rii întreb"rii sistemul creeaz" tabele de valori asociate pentru variabilele care intr " in expresia de calcul editat ". Aceste tabele pot s" fie partajate cu alte întreb"ri sau pot s" fie individuale. Pentru a nu exista interferen $e nedorite sau astfel spus necontrolabile ale domeniilor de defini $ie, pentru întreb"ri sa folosit numai varianta cu tabel propriu, pentru fiecare întrebare %i metacaracter. Partajarea tabelelor de valori poate conduce la rezultate nea %teptate dar aparent conforme cu expresia matematic ". În imaginile din fig. 17 ,18, 19, este Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 112


prezentat" editarea (construirea) întreb"rii de tip calculat pentru adunarea a doua numere. La acest tip de întrebare se poate alege num "rul de zecimale pentru fiecare variabil" în parte, num"rul de zecimale pentru r "spunsuri %i tipul %i valoarea toleran$ei în care trebuie s" se încadreze r "spunsul pentru ca rezultatul s " fie validat ca %i corect. Exportul întreb"rii de tip calculat pierde con $inutul matematic al întreb"rii din acest motiv nu se poate exporta decât par $ial astfel exportul nu este deosebit de util.


Page 113


Fig. 4.17 Editarea întreb"rii de tip calculat

În acest %ablon se insereaz" în ordine de sus în jos, titlul întreb "rii (1), enun$ul (2), asocierea la imagine dac " este cazul (3), punctajul (4), penalitatea aplicat" în cazul modific"rii r "spunsului (5), expresia r "spunsului corect (6), valoarea toleran$ei (7), tipul toleran$ei (8), num"rul de zecimale semnificative pentru r "spuns corect (9), feedback dac " este cazul (10), unit"$i de m"sur " dac" este necesar (11). Dac" se aloc" în anumite situa$ii mai multe r "spunsuri corecte atunci suma procentual" a r "spunsurilor trebuie s" fie 100%.

Fig. 4.18 Selectarea bazei de valori pentru rezultate


Page 114


Fig. 4.19 Construirea tabelelor de valori pentru r "spunsuri corecte

4.4.2. Drag and drop matching - Tragere &i plasare în caz de potrivire Construirea întreb"rii se vede în fig.20


Page 115


Fig. 4.20 Editarea întreb"rii

Intr "rile r "spunsurilor se v"d în fig. 21 iar modul de afi%are în fig. 22

Fig. 4.21 Modul de construire a intr "rilor pentru r "spunsuri


Page 116


Figura 22 - r "spunsurile se construiesc prin tragerea pe nivelul corect

4.4.3. Descriere Aceast" întrebare afi%eaz" text c"tre studen$i, care poate fi eventual enun $ul unei probleme sau instruc $iuni pentru rezolvarea altor întreb "ri din test %i nu se a%teapt" r "spuns: cu alte cuvinte nu este o întrebare în sensul propriu al cuvântului. Modul de editare este cel obi %nuit %i este dat în fig. 23. Acest tip de item are importanta pentru-c" informa$iile înscrise în el sunt în corpul testului %i examinatul are acces la ele în timpul derul "rii activit"$ii.


Page 117


Fig. 4.23 Editarea întreb"rii de tip descriere

4.4.4. Drag and drop Question Acest tip de întrebare cere s" deplas"m imagini par $iale peste o imagine $int" sau de fundal sau pe pozi $ia unui text care reprezint " numele imaginii mobile. Etapele de construire pentru acest tip de întrebare sunt prezentate în fig. 24, 25, 26. La construc$ia întreb"ri trebuie s" se acorde aten$ie coordonatelor. Pot apare multe defecte de afi%are. Câmpurile care trebuie completate la construirea întreb "rii sunt date în urm"toarea list": 1 nume, 2 enun$ul întreb"rii, 3 punctaj, 4 factor de penalizare, 5 imagine de fundal –este absolut obligatorie, 6 feedback, 7 butoane de selec $ie pentru dispunere pe ecran, 8 câmpurile de leg "tur " pentru imaginile mobile (care trebuie trase), 9 informa$ia text pentru pozi $iile $int", 10 setul de coordonate care fixeaz " pozi$iile pentru imaginile mobile, dimensiunile imaginilor mobile, pozi $iile dreptunghiului de selec $ie %i dimensiunile lui, Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 118


11 butonul pentru activarea procedurii de pozi $ionare pe ecran prin tragere a obiectelor componente ale întreb "rii, 12 apelarea mai multor %abloane pentru r "spunsuri pentru situa $ii particulare, 13 dreptunghiul de a%teptare a imaginii r "spuns (hotspots).

Fig. 4.24 Lansarea edit"rii


Page 119


Fig. 4.25 Butoanele de setare pentru aranjarea pe ecran


Page 120


Fig 4.26 Setarea coordonatelor Dup" inserarea leg"turilor spre imagini se activeaz" butonul 11, fig. 27, care permite prin tragere, pozi$ionarea dreptunghiurilor de pozi $ionare %i a imaginilor mobile, butonul 13 fig. 28


Page 121


Fig. 4.27 Butonul pentru activarea pozi$ion"rilor

Fig. 4.28 Caseta de acces la configurarea pozi$ion"rilor

Fig. 4.29 Aspecte din timpul configur "rilor pozi$iilor

Dreptunghiul de selec$ie se plaseaz" pe imaginea de fundal acolo unde este primul r "spuns corect,fig. 29. Pe acea pozi $ie se va plasa imaginea sau textul care reprezint" r "spunsul corect. Într-o întrebare de acest gen pot s " fie solicitate mai Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 122


multe r "spunsuri adic" s" existe mai multe imagini care trebuie plasate pe diferite zone, fig. 30

Fig. 4.30 Secven$" din rezolvare

4.4.5. Eseu La acest tip de întrebare r "spunsul este un text pe care studentul îl editeaz " iar examinatorul îl noteaz ". Sistemul nu poate face evaluare în mod automat. Pentru evaluare profesorul trebuie s " intervin" s" citeasc" r "spunsul dat de cursant %i s" noteze în mod clasic. Fereastra de editare a întreb"rii este prezentat" în fig. 31

Fig. 4.31 Fereastra de editare a întreb"rii de tip eseu

4.4.6. Imagine surs! R "spunsul se d" prin tragerea unei imagini cursor peste imaginea surs" pe pozi$ia a%teptat" ca r "spuns corect. Se aseam "n" cu întrebarea de tip drag and drop question dar este mai simpl ". Exist" un spot, o arie de selec $ie mobil" care se deplaseaz" peste imaginea $int". Procedurile de construc $ie sunt similare cu cele Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 123


prezentate la paragraful anterior. Modul în care este afi %at" întrebarea este ar "tat în fig. 32.

Fig. 4.32 Afi%area imaginii $int" pentru corectare

Pentru aceast " întrebare pozi$ia pe imaginea $int" se poate alege dup" activarea butonului „Adaug " alt" surs"” de pe %ablonul formularului fig. 33.

Fig. 4.33 Activarea set"rii pozi$iei $int"

4.4.7. Matching –potrivire Acest tip de întrebare cere potrivirea r "spunsurilor corecte din listele de r "spunsuri posibile Editarea întreb"rii este prezentat" în fig. 34. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 124



Afi%area întreb"rii pentru corectare este dat " în fig. 35.

Fig. 4.35 Afi%area r "spunsurilor întreb"rii de tip matching

4.4.8. Alege mai multe r!spunsuri corecte Se propune un set de r "spunsuri. Prin selectarea câmpurilor de validare se aleg unul sau mai multe r "spunsuri. Editarea întreb"rii este similar " cu celelalte iar alocarea punctajului la construirea întreb "rii este ilustrat" în fig. 36.


Page 125


Fig. 4.36 Stabilirea punctajului pentru r "spunsuri

R "spunsurile se selecteaz " prin casetele de selec$ie fig 37

Fig. 4.37 Selectarea r "spunsurilor prin casete

4.4.9. Alege un singur r!spuns corect din mai multe posibile Acest tip este similar cu cel anterior deosebirea este c " un singur r "spuns se alege bun fig. 38


Page 126


Fig. 4.38 Setarea op$iunii un singur r "spuns bun

Prin activarea unui buton radio se alege r "spunsul dorit fig 39

Fig. 4.39 Selectarea r "spunsului corect

Tipul acesta permite import %i export în format GIFT.

4.4.10. R !spuns scurt R "spunsul este un text scurt. Poate fi cu litere mari sau nu dup " cum consider " tutorele sau pot fi cifre. Afi %area întreb"rii pentru corectare se vede în fig. 40. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 127


Fig. 4.40 Afi%area întreb"rii cu r "spuns scurt pentru corectare

4.4.11. Numeric - R !spunsul este un num!r Acest tip de întrebare a%teapt" ca r "spuns o valoare numeric". Se preteaz" foarte bine pentru disciplinele abstracte pentru verificarea rapid " a unor probleme care presupun calcule. R "spunsul corect poate fi în limita unei abateri precizate prin eroarea înscris" la editare. fig. 41

Fig. 4.41 Stabilirea punctajului %i a erorii Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 128


4.4.12. Ordonare - Ordonarea dintr-o list! de r!spunsuri În enun$ul întreb"rii sunt numere sau formul "ri text care trebuie ordonate dup" valoare sau dup " priorit"$i. Editarea întreb"rii este ilustrat" în fig. 42.

Fig. 4.42 Întrebare pentru ordonarea valorilor

Afi%area pentru corectare este dat " în fig. 43

Fig. 4.43 Câmpurile cu numere trebuie deplasate ca s" fie în ordine


Page 129


4.4.13. Random Short-Answer Matching - Potrivire din list ! Dac" exist" o categorie cu mai multe întreb "ri cu r "spuns scurt cu acest tip de întrebare se pot extrage un num "r din acestea în mod aleatoriu. Modul de stabilire a num"rului de întreb"ri extrase aleatoriu se ilustreaz " în fig. 44. Nu suport" export %i import de tip GIFT. Acest tip de întrebare nu are o relevan $" deosebit" dar poate fi folosit ca un test de sine st"t"tor realizat numai cu întreb "ri cu r "spuns scurt. În realitate o întrebare din acest tip se substituie unui test întreg. Nu permite export sau import în format GIFT.

Fig. 4.44 Stabilirea num"rului de întreb"ri cu r "spuns scurt care se extrag

4.4.14. Adev!rat sau fals Pentru acest tip de întrebare se alege prin buton radio dac " enun$ul este adev"rat sau fals. R "spunsul se selecteaz" cu buton radio fig. 45.


Page 130


Fig. 4.45 Întrebare adev"rat sau fals

4.4.15. Embedded answers (Close) Acest tip de întreb"ri are drept caracteristic" principal" faptul c" se editeaz" în aceea%i caset" %i enun$ul întreb"rii %i r "spunsurile. Con$inutul întreb"rii este mai repede un %ablon de construc$ie pentru tipurile de întreb"ri cele mai uzuale care de fapt s-au prezentat pân " acum. În imaginea din fig. 46, se prezint " modul în care se impune editarea întreb "rilor.

Fig. 4.46 Con$inutul unei întreb"ri de tip embedded

Dup" editarea informa$iei (enun$uri %i r "spunsurile notate corespunz "tor) trebuie activat butonul de interpretarea întreb "rii, fig. 47. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 131


Fig. 4.47 Activarea decodific"rii

Ca r "spuns sistemul afi%eaz" informa$iile %i anume: enun$ul întreb"rii, valoarea penaliz"rii, toate r "spunsurile, feedbackul pentru fiecare r "spuns %i modul de aranjare pe ecran. fig 48

Fig. 4.48 Afi%area tuturor tipurilor de întreb"ri permise de categoria embedded

Dac" totul este corect se cere salvarea întreb "rii sau a grupului inclus. Acest tip de întrebare se poate constitui ca un test de sine st "t"tor. Tocmai pentru-c" admite mai multe tipuri de întreb"ri se consider " a fi foarte flexibil Sunt %ase tipuri de întreb"ri pe care le poate accepta în aria de editare. Pe aceea%i caset" folosind %abloanele corespunz "toare se pot edita urm "toarele tipuri de întreb"ri: 1. cu r "spuns scurt (SHORTANSWER, SA sau MW) r "spuns text sensibil sau nu la litere mari, 2. cu r "spunsuri scurte (SHORTANSWER_C) alese prin potrivire, 3. cu r "spuns numeric, Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 132


4. cu mai multe variante de r "spuns, unul adev"rat ales dintr-o list" derulant" vertical" (MULTICHOICE sau MC), 5. cu mai multe variante de r "spuns, unul adev"rat ales dintr-o bar " vertical" de butoane, (MULTICHOICE_V sau MCV), 6. cu mai multe variante de r "spuns, unul adev"rat ales dintr-o bar " orizontal" de butoane, (MULTICHOICE_H sau MCH). Problema care apare în cazul folosirii unui asemenea mod de lucru este c " de fiecare dat" când se dore%te o modificare în enun $ul unei secundare trebuie activat modul de editare al întreb"rii principale, identificat" întrebarea secundar " care trebuie modificat" %i operat" modificarea în %ablon. Acest fapt presupune c" se %tie permanent dispunerea %i con$inutul întreb"rilor secundare. În imaginea din fig. 48, este prezentat modul de afi %are a unui asemenea conglomerat de întreb "ri. În etapa urm"toare au fost extrase fiecare subunitate în parte %i prezentate distinct. F"r " a se insista prea mult în paragrafele urm "toare se trec în revist" subcategoriile întreb"rii embedd. 4.4.15.1.

Întrebare cu r # spuns ales din lista derulant # (drop down)

În fig. 49 se arat " modul de editare a întreb "rii iar fig. 50 prezint " modul de r "spuns al sistemului ca urmare a activ"rii butonului de decodificare.

Fig. 4.49 Editarea întreb"rii multichoice


Page 133


Fig. 4.50 Decodificarea întreb"rii multichoice

În fig 51 se prezint" modul de vizualizare a r "spunsului ca urmare a activ "rii butonului afi%are iar fig. 52 modul de afi %are pentru feedback.

Fig. 4.51 Afi%area întreb"rii


Page 134


Fig. 4.52 Modul de prezentare al feedback-ului

4.4.15.2.

R# spuns numeric

În fig. 53 se prezint" modul de editare iar fig. 54, 55, 56, afi %area dup" decodificare.

Fig. 4.53 Editare


Page 135


Fig 4.54 Decodificare

Fig. 4.55 Afi%are

Fig. 4.56 Feedback-ul

4.4.15.3.

R# spuns scurt

In fig 57 este ilustrat" editarea întreb"rii secundare cu r "spuns scurt din întrebarea embedded.


Page 136


Fig. 4.57 Editarea întreb"rii cu r "spuns scurt

Fig. 4.58 Decodificarea

Fig. 4.59 Afi%area Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 137


Figurile 58 %i 59 arat" afi%area întreb"rii dup" decodificare iar afi%area rezultatului este prezentat" în fig. 60.

Fig. 4.60 Afi%area rezultatului. Nu are feedback text

4.4.15.4.

R# spuns selectat din $ir cu butoane dispuse orizontal

În fig. 61 se prezint" editarea în fig. 62 decodificarea, fig. 63 afi %area %i fig. 64 afi%area.

Fig. 4.61 Editarea întreb"rii cu un singur r "spuns


Page 138



Fig. 4.63 Afi%area întreb"rii pentru verificarea corectitudinii


Page 139



4.4.15.5.

R# spuns selectat din $ir cu butoane radio dispuse vertical

Etapele de editarea întreb "rii se fac conform imaginilor din fig. 65 - 68.



Page 140



Fig. 4.67 Afi%area


Page 141



4.5

Punctajul întreb!rilor &i a testului

În mod implicit o întrebare este punctat " cu valoarea 1 punct. Evident c " cel care creeaz" întrebarea poate s " aloce un alt punctaj. Din aceast" valoare unele întreb "ri aloc" procente par $iale în func$ie de r "spuns de exemplu întrebarea de tip adev "rat sau fals 100% sau 0%, iar altele la care exist" mai multe r "spunsuri adev"rate la întrebare un procent propor $ional fig. 69, cu câte r "spunsuri corecte are întrebarea %i la câte a r "spuns, procent calculat din valoarea total" acordat" întreb"rii. Suma procentelor pozitive pentru fiecare întrebare este obligatoriu 100%. Se pot atribui %i procente negative pentru r "spunsurile gre%ite pentru-c" în felul acesta se sanc $ioneaz" studen$ii care completeaz " r "spunsurile în mod neglijent %i în vitez". A l"sa r "spunsurile gre%ite f "r " punctaj negativ înseamn " a permite completarea la întâmplare, de genul, dac " ghicesc bine dac" nu, nu se întâmpl " nimic. În plus completarea tuturor casetelor de validare conduce la un punctaj sc "zut sau chiar nul.


Page 142


Fig. 4.69 Selectarea punctajului procentual

Fa$" de aceste punctaje atribuite fiec "rei întreb"ri, testul are factor de penalizare general de valoare implicit " 0.1, care se activeaz " în situa$ia în care un rezolvitor revine asupra unuia sau a altuia dintre r "spunsuri %i face modific"ri. Factorul acesta de penalizare poate descuraja pe cei care sunt nesiguri în completarea r "spunsurilor. Acest factor poate fi setat la valori severe de depunctare în func $ie de condi$iile concrete de aplicare ale testului. De exemplu, instructorul %tie c" este o grup" mai pu$in disciplinat" care permanent încearc " s" colaboreze ilegal. În aceast " situa$ie valoarea penaliz"rii trebuie aleas" mare. La sfâr %itul testului cursantul vede sintetic ce rezultat a ob$inut. fig. 70

Fig. 4.70 Un mod de afi%are a rezultatului final

Acest raport sintetic este pentru informarea cursantului la sfâr %itul încerc"rii.


Page 143


4.6

Verificarea întreb!rilor

Dup" elaborarea unui set de întreb "ri este absolut necesar s " se verifice modul de prezentare pe ecran, a %a cum va vedea cel care va trebui s " rezolve, pentru a se verifica atât corectitudinea con $inutului %i a r "spunsului cât %i modul de prezentare pe ecran. Întrebarea se poate vizualiza %i corecta în mod independent cu instrumentul propriu de previzualizare sau afi %are, fig. 71, dar nu ne putem face o impresie despre cum v-a ar "ta ansamblul de întreb"ri. Un neajuns pentru varianta actual" de Moodle este c" nu permite accesarea modului de editare direct din fereastra de previzualizare, alte variante mai vechi permiteau acest mod de lucru iar corectarea se putea face imediat.

Fig. 4.71 Fereastra de previzualizare a unei întreb"ri

Pe ecrane de alte rezolu $ii s-ar putea ca prezentarea întreb "rilor s" se fac" cu aspecte deranjante. Un caz des întâlnit este cel în care cronometru testului acoper " par $ial enun$ul întreb"rii. Fig. 72


Page 144


Fig. 4.72 Un defect frecvent pentru afi%area testelor.

În consecin$", pentru siguran$" %i compara$ie, este util s" se creeze un test de verificare al categoriei respective care s " fie numai pentru uzul profesorului sau %i mai bine pentru uzul mai multor profesori (mai mul $i ochi au %ansa s" vad" mai bine).

4.7

Feedback

Toate tipurile de întreb"ri accept" feedback pentru fiecare r "spuns în situa$ia în care întrebarea permite mai multe r "spunsuri sau un feedback global referitor la întreaga întrebare. Acestea vor fi afi %ate particularizat corelat cu modul în care a r "spuns fiecare cursant la fiecare întrebare. În plus întregul test poate s " aib" un feedback care va fi afi%at tuturor celor care au parcurs testul. Feedbackul %i rezultatele vor fi afi%ate în diferite momente hot "râte de c"tre profesor conform cu set"rile alese din fig. 73.

Fig. 4.73 Set"rile pentru feedback-ul testului


Page 145


4.8

Importul &i exportul întreb!rilor

Opera$ii deosebit de utile sunt importul %i exportul întreb"rilor. Opera$iile de import respectiv export se fac cu câte o categorie de întreb "ri. Opera$iile se pot lansa fie din interiorul unui test fig. 74, fie din pagina cursului de care apar $in întreb"rile activând op$iunea întreb"ri fig. 75.

Fig. 4.74 Caseta permite activarea importului

Fig. 4.75 Exportul %i importul întreb"rilor


Page 146


Se alege categoria din care fac parte întreb "rile %i formatul de fi%ier exportat apoi se activeaz" butonul „Export întreb"ri în fi%ier”. Din cele patru formate suportate de platforma pe care s-a lucrat trebuie ales unul în mod obligatoriu. Sistemul afi%eaz" lista întreb"rilor care vor fi exportate dup" cum se vede în fig. 76.

Fig. 4.76 Finalul unei liste de export

La finalul listei este activ butonul „Executa$i clic pentru a desc"rca fi%ierul cu categorii exportate” %i se continu" cu caseta obi%nuit" pentru salvare fig. 77.

Fig. 4.77 Exportul întreb"rilor

În cazul renun$"rii se puncteaz" pe butonul „Continu "”. Dac" exist" un set de întreb"ri construite dup" un %ablon oarecare %i nu direct pe platform" sau sunt preluate de pe alt " platform" se poate face opera $ia de import. Înainte de a declan %a opera$ia de import trebuie s" existe categoria sau subcategoria de întreb"ri în care se va depune setul importat. Sistemul nu permite la acest moment crearea unei categorii de întreb "ri în timpul ac$iunii de import. Moodle România – eLearning – educa!ie – evaluare

Page 147


Formatele de import suportate de platform " se pot citi de pe imaginea din fig. 78. O aten$ie deosebit" trebuie acordat" formatelor GIFT %i Moodle XML pentru c" acestea sunt formate recunoscute atât la ac $iunea de import cât %i la ac$iunea de export. La transferul întreb"rilor de pe o platform" pe alta folosindu-se aceste formate prelucrarea intermediar " presupune efort neglijabil. Aceast " activitate permite schimb de întreb "ri între diferite persoane care lucreaz " pe site-uri diferite %i nu au acces cu drepturi majore pe acele site-uri.

Fig. 4.78 Formate pentru import

4.9

Rapoarte referitoare la teste

Feedback –ul de la sfâr %it de test este util pentru cursant pentru-c" are în felul acesta o informa$ie asupra activit"$ii la momentul hot"rât de administratorul de test. Rapoartele sintetice pentru întreaga grup " pentru test pot fi ob $inute pentru a fi oficializate de c"tre administratorul de test sau de profesor. Fig. 79. Imaginile urm"toare arat" diferite etape din ac$iunea de extragere a rapoartelor fig. 80, 81, 82.


Page 148


Fig. 4.79 Activarea raport"rii rezultatelor testului – etapa I

Fig. 4.80 Activarea raport"rii rezultatelor testului – etapa II

Fig. 4.81 Filtru pentru extragerea studen$ilor dup" nume


Page 149


Fig. 4.82 Se arat" data %i durata

Fig. 4.83 Se pot filtra cei care au f "cut mai multe încerc"ri

Raportarea poate fi f "cut" conform imaginii dup " anumite criterii de filtrare fig. 83. Rezultatele se pot coborî în diferite formate fig 84

Fig. 4.84 Desc"rcare în diferite formate

Raportarea rezultatelor poate fi completat" cu o histogram" care arat" distribu$ia notelor fig. 85.


Page 150


Fig. 4.85 Statistic" f "cut" de sistem


Page 151


Concluzii

"#$%&'()) %*+, &)&)*$*

Am f "cut cuno#tin!" în acest capitol cu paleta bogat " de resurse #i activit"!i Moodle. Toate acestea sunt foarte folositoare atunci când sunt integrate într-un curs. Îns " crearea unui mediu de înv "!are prin intermediul calculatorului #i al internetului necesit" o instruire prealabil " #i o preg"tire atent" #i mult timp. Rezultatele vor fi din plin r "sp"tite, prin intersul mai mare acordat de c "tre elevi, un efort mult mai mic pentru profesor în procesul de predare #i evalare #i posibilitatea reutiliz"rii #i îmbun"t"!irii an de an a tuturor componentelor cursurilor.


Page 152


Bibliografie:

1. www.moodle.org 2. moole.bath.ac.uk/faq/ 3. www.rusticisoftware.com/scorm-explained/ 4. www.ezinearticles.com/?AICC---Still-a-Viable-CourseStandard?&id=3721282 5. http://www.moodle.com 6. http://www.moodle.ro 7. http://cursuri.uvvg.ro/ 8. Jurc"u, N., (2006), Psihologia educa $iei, Cluj-Napoca: U.T. Pres 9. Ad"sc"li$ei, A., (2007), Instruire asistat" de calculator – didactic " informatic", Ia%i: Polirom. 10 http://edudigitservices.ro 11 http://grigoremoisil.wik.is 12 . ***, (2007), Intel Teach – Predarea în societatea cunoa%terii v. 10, Intel Corporation. 13 Vâju, G., Herman, C., (2008), Online Test – Aspects of their development and application, „Zilele Academice Ar "dene 2008”. 14 Vâju, G., Olaru, H.N., (2007), Construc$ia calculatorului – Windows – Office – Teste gril", Cluj-Napoca: Holografica.


Page 153


Revista Preparandia Moodle Romania

w www.moodle.ro/preparandia Revista Preparandia reune#te profesori, înv"!"tori, didacticieni #i al!i speciali#ti activi în domeniul înv "!"mântului #i organiza!iilor educa!ionale. Misiunea sa primar " este aceea de a contribui în mod relevant la înbun "t"!irea înv"!"mântului românesc #i de a aduce cuno #tin!e #i exemple de bun" practic" prin activit"!i legate de cercetare, formarea, monitorizarea #i dezvoltarea practicilor din acest domeniu. “Peparandia" este cunoscut " înv"!"torilor #i profesorilor din România datorit " activit"!ilor deprinse în ultimii ani, dezvoltarea #i diseminarea de noi idei #i abord"ri în domeniul înv"!"mântului clasic #i virtual, sus!inerea unei comunit "!i profesionale active #i schimbul de idei. Veni !i al"turi de noi s" cre#tem #i s" ne form"m împreun". E timpul s" fim uni!i.


Page 154


Reteaua EDU Modle Romania http://edu.moodle.ro

Moodle Romania in parteneriat cu liceele din Romania Propune urmatoarele activitati: • Postarea lectiilor, bibliografiei, temelor; • Evaluarea si autoevaluarea cunostintelor; • Crearea unor clase virtuale de colaborare intre licee; • Organizarea de concursuri; • Cursuri comune in clase virtuale; • Pregatiri pentru teste nationale; • Provocari intre licee; • Comunicarea si socializare; • Dezvoltarea de proiecte intre licee; • Accesarea unor finantari cu fonduri nationale sau europene.


Page 155

Carte Moodle

Recommend Documents