Campia Romana

Campia Romana

Denumiri: Campia Dunarii, Campia Dunarii de Jos, Campia Romana Asezare: Situata in S tarii, se desfasoara de-a lungul Dunarii, pe o lungime de 840 km intre Batoti (V) si Gura Prutului (E). Suprafata: 49.594 km² (21% din supr. Romaniei). 52.600 km² (22% impreuna cu Lunca Dunarii). Are o lungime pe o linie mediana curbata, pana la Trotus, de 500 km, iar in linie dreapta, de 400 km. Latimea minima este de 20 km (Campia Olteniei-Plenita), iar cea maxima de 140 km (Zimnicea –Pitesti). Geologie: Se suprapune pe urmatoarele unitati structurale: -promotoriul Orogenului Nord-Dobrogean, intre faliile Trotusului (nord) si Pecenega-Camena (sud). -prelungirea Dobrogei Centrale intre faliile Pecenega-Camena si Capidava – Ovidiu. -compartimentul estic al Platformei Moesice, intre faliile Capidava-Ovidiu Capidava- Ovidiu si Intramoesica (orientata nord-vest-sud –est pe aliniamentul Valea MostisteiFierbinti Targ-Targoviste). -compartimentul vestic al Platformei Moesice intre falia Intramoesica (est) si orogenul Carpatilor Meridionali (vest). La nord de linia est-vest a localitatilor Chitila-Slatina-Craiova, Platforma Moesica are o flexurare, iar la nord de localitatile Tinosu (Ph) si Bibesti (Gj), in fundamrnt se dezvola flancul intern al avanfsei carpatice Relieful: Relieful Major: Grgore Posea (1987) identifica 12 tipuri genetice de campii si campuri: 1 Campiile piemontane vechi,,getice” reprezinta o prelungire lina, in campie a Piemontului Getic (in prezent in stadiul de podis). Aici se incadreaza urmatoarele campii: Campia Salcutei (la vest de Jiu), Campia Leu-Rotunda (intre Jiu si Olt), Campia Boianu si Campia Burdea. 2 Campiile piemontane prebalcanice (cu strate de Fratesti) sunt reprezentate de Campia Burnasului si partea de sud a Baraganului. 3 Campiile piemontane subcarpatice (de tip conuri-terase) sunt tipice ,,golfului Targoviste-Ploiesti”. S–au format pe un fundament carpatic . La acestea se adauga si Campia joasa a Ramnicului, in care sunt incluse si terasele 1-3 ale Siretui, (intre Trotus si Susita).

1

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.













4 Campiile piemontane subsidente cuprind sudul Campiei Pitestilor-Campia Dumbovnicului si cea a Calnistei, care formeaza Campia Gavanu. 5 Campiile piemontane terminale -la est de Arges (Campia Vlasiei, C.Mostistei, C.Lehliu, C.Padina, C.Ianca). 6 Campiile de glacis subcarpatic subcarpatic sunt specifice contactului cu Subcarpatii de la est de Teleajen, cu intreruperi la raurule Buzau si Putna. Se incadreaza Glacisul Istritei, si Campia Inalta a Ramnicului Ra mnicului 7 Campiile de glacis premoldav (cu fundament apartinand Orogenului NordDobrogean) este situata in continuare spre sudul Podisul Covurliului. 8 Campiile de glacis piemontan predobrogean (de platforma)-Campul platforma)-Campul Hagienilor. 9 Campiile de terase: terase: Campia Olteniei (minus campurile piemontane), Campia Pitestiului, Campia Tecuciului. 10 Campiile de terse cu nisipuri sunt o varianta a celor anterioare. 11 Campiile de subsidenta sunt acelea care sufera miscari de lasare: Campia Titu, C.Puchenilor, C.Saratei, C.Buzau- Calmatui, Campia Siretului Inferior. 12 Campiile fluvio-lacustre vechi (tabulare) (tabulare ) provin din foste balti dunarene si cuprind: Campia Marculesti (Baraganul de sud), Campia Strachinei si Campul Viziru (sau terasa Brailei.). Exixta si campii de tip balta actuala (Baltile Dunarii), dar nu dar nu se incadreaza strict la Campia Romana. Terasele: Sistemele de terase sunt in numar de 4 grupate astfel: 1 Sistemul Sistemul dunarean de terase cuprind 7-8 terase.. -terasa 8 a fost identificata intr-un areal restrans, in preajma localitatilor DarvariCastrele-Traiane –Plenita. -terasa 7 are o extindere mai mare intre Dunare si Desnatui. -terasa 6 se caracterizeaza prin cresterea depozitelor leosoide de la vest spre est, de la 10 m la 27-37 m. -terasa 5 este cea care arata ca Dunarea a ajuns in Campia Romana pana la Arges. -terasa 4 avanseaza pana la Mostistea. -terasa 3 la est de Arges si se continua pana la Mostistea. -terasa 2 avanseaza pana la limanul Galatui, cu unele indici slabi pana la estul Campiei Brailei (terasa Brailei), de unde dispare. -terasa 1 trece prin sudul Campiei Hagienilor, inecandu-se la gura Ialomitei. 2 Sistemul de terase getic patrunde in campie tot cu 5 terase, racordabile cu cele ale Dunarii, desi in amunte raurile au 2-3 terase( Jiu, Olt, Arges, Dambovita). 3 Sistemul de terase subcarpatic patrunde in campie cu ultimele 3 terase (3-1) care se pierd in campia de subsidenta.















Luncile Sunt bine dezvoltate, cu latimi medii de 2-5 km (Jiu, Olt, Arges, Dambovita, Ialomita, Buzau, Siret, Prut) si 8-10 km la Dunare. La iesirea din Subcarpati luncile se largesc sub forma unor vaste conuri. Panta este in medie de 0,7-0,8l‰, cu reducere de 0,2-0,4 ‰in zonele de subsidenta sau la Dunare. Apar mai multe tipuri de lunci: -Tip Lunca Dunarii -Tip Lunca Argesului, largi de 3-6 km (Olt, Jiu, Arges, Dambovita). -Tip Prahova, ce aduc aluviuni multe, cu tendinte de divagari, despletiri partiale in campiile de subsidenta (Prahova, Teleajen, Ramnic, Putna). -Tip Siret-Prut se caracterizeaza printr-o puternica largire tip palnie spre Dunare -Tipul intermediat lunca Ialomitei. Relieful minor Este de doua tipuri:de lunci si de camp. Relieful minor de lunci se caracterizeaza prin grinduri, microdepresiuni (cu exces de umiditate, pana la balti si lacuri), cursuri si meandre parasite, popine, conuri de dejectie ale raurilor afluente, dune de nisip nisip pe grinduri, prabusiri de maluri, alunecari pe versant (in C. Burnas). Releful minor de camp este legat de loess si nisiuri .Pe loess si depozite loessoide se dezvolta crovuri, gavane (C.Gavanu –Burdea) sau padine (in C.Burnas). La formrea crovurilor participa sufoziunea si tasarea. Pe nisipuri se dezvolta relieful de dune raspandit in Oltenia, in Baragan. Majoritatea nisipurilor sunt fixate prin vegetatie. Relieful antropic se caracterizeaza prin valurile de pamant, diguri, baraje pentru lacuri, canale pentru irigat. Clima: Campia Romana se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu influente submediteraneene (la V de Olt si in S-V Campiei Olteniei) si de ariditate (la E de Arges si in E Baraganului), in care se interpune o regiune de tranzitie, in care se interfereaza circulatiile din V cu cele din E. Specificul Campiei Romane este determinat de 3 factori: radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si structura suprafetei active. Radiatia solara este de 122,5-127,5 kcal/cm². Circulatia generala a atmosferei este influentata de: -anticiclonul azoric care transporta mase de aer maritim umed cu maxim pluviometric in mai-iunie (55-90 mm). mm). -ciclonii mediteraneeni aduc mase de aer uscat tropical care vara determina seceta, uscaciune, iar iarna precipitatii sub forma de lapovita, ploaie si viscol. nticiclonul nticiclo nul es confundat cu anticiclonul siberian. Transporta















-anticiclonul Scandinav nu se formeaza in fiecare an. Determina ingheturi timpurii si tarzii, iarna produce geruri, viscole. Structura suprafetei active. Altitudinea scazuta, inclinarea N-S si V-E, favorizeaza patrunderea maselor de aer tropical, rece si polar. Barajul orografic al Carpatilor determina cresterea continentalismului de la V-E, scaderea precipitatiilor, feonizarea aerului in regiunea curburii. De asemenea solurile de culoare inchisa duc la scaderea albedoului, incalzirea suprafetei active si a aerului, fenomene de uscaciune si seceta. Caracteristicile principalelor elemente climatice: Temperatura medie anuala este de 11°C. Mai scazuta cu 1°C spre limita nordica si mai ridicata in partea sudica 13°C. Temperatura lunii ianuarie: -1- -2°C. Sub influenta maselor de aer rece continental poate ajunge si la -3°C. Temperaturile minime absolute: 24-25.I.1942 cu valori minime absolute sub -30°C, in mai multe localitati din sectorul central centr al al Campiei Romane dintre Jiu si Olt, Campia piemontana de la Curbura, si in capitala, (Alexandria- -34,8°C, Rosiori de Vede- -34,6°C). Temperatura lunii iulie : scade din S si SV (23°c) spre NE si N (21°C). Cele mai calde luni iunie:1936, 1946 cu media de 26°C in SV C.Olteniei. Temperaturile maxime absolute: 10. august 1951 cu 44,5°C la Ion Sion (Braila) iar la sol a fost de 74,7°C. Numarul de zile cu inghet :90-110 zile. Precipitatiile Precip itatiile atmosferice atmosfe rice : in semestrul cald sunt de 250-300 250-30 0 mm. Vantul : Directia vantului: vantul ui: C.Olteniei cu vanturi predominante din V si NV. - jumatatea V a C.Olteniei - sectorul Jiu-Arges-Sarata-Buzau cu vanturi predominante din V-E si N-E. - sectorul dintre S de Arges-Sarata-Buzau meridianul localitatii Grivita cu vanturi cu predominanta NE si SE. - sectorul dintre meridianul localitatii Grivita, Baltile Dunarii si Cursul inferior al Prutului cu vanturi predominante din N si uneori NE. - culoarul Dunarii cu vanturi orientate pe vale . - sectorul campiilor piemontane din N C.Romane cu vanturi orientate pe vai din directii diferite. Apele: Campia Romana este o unitate de relief alcatuita din depozite permeabile dispuse in strare orizontale sau slab inclinate, cu energie de relief mica, pante reduse determinate de predominarea depozitelor leossoide, nisipuri cu permeabilitate ridicata. Apele subterane: Inmagazinarea acestora este favorizata de structura geologica si de permeabilitatea acestora care determina formarea de acvifere















Ialomi Ialomita, ta, Buzau, Buzau, Siret) Siret) de terase terasele le si luncil luncilee acesto acestora. ra. In distri distribut butia ia apelor apelor freatice zonale se deosebesc 2 unitati: campia la V de Arges si la E de acest rau. Apel Apelee freat freatic icee situ situat atee la V de Arge Argess sunt sunt cant canton onat atee in depo depozi zite tele le de pietrisuri ale teraselor Dunarii din Campia Olteniei la 8-20 m in N si 0,5-5m in S. In arealul arealul campiilor campiilor piemontane piemontane alcatuite alcatuite din nisipuri nisipuri fluvio-lacus fluvio-lacustre tre acestea acestea se gasesca la 10-30m. In partea S, alcatuita din depozite lossoide apele freatica se afla la 20- 30 m, iar in Campia Burnasului la 30-40 m. In C.Romana de la E de Arges, in zona campiilor de subsidenta si in V Baraganului Central, aceasta este cuprinsa intre 0-5m. In Campiile Bucurestilor si Mostistei adancimile variaza intre 10 si 30 m, iar in podisul Hagienilor poate varia in unele areale intre 10-60 m. In Lunca Dunarii adancimea apelor freatice ajunge la 2-5 m, crescand la peste 5 m in arealul grindurilor. Apele de adancime sunt cantonate in depozite fluvio lacustre si fluvio maritime cu nisipuri si pietrisuri aduse din Carpati (Stratele de Candesti) sau din Podisul Prebalcanic (Stratele de Fratesti). Alimentarea se face din Carpati si partial din Dunare si pot ajunge pana la adancimi adancimi de 2000 m. Apele de suprafata sunt reprezentate de catre raurile care o traverseaza si de cele autohtone. Raurile alohtone :Jiu, Olt, Argesul cu Dambovita, Ialomita cu Prahova, Teleajenul cu Cricovul, Siretul cu Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna, Trotusul, Barladul si Prutul sunt raurile principale Raurile autohtone: autohtone: Blah Blahni nita ta,, Dric Dricea ea,, Desn Desnat atui ui,, Vede Vedea, a, Neaj Neajlo lovu vul, l, Dambovnicul, Sabarul, Colentina, Mostistea, Calmatui. Densitatea retelei hidrografice: 0,1-0,3 km/km². Scurge Scurgerea rea apei. apei. Este Este infl influe uent ntat ataa de fact factori oriii fizi fizico co geog geograf rafic ici, i, astf astfel el intrarile sub forma de precipitatii (400-600mm) sunt mai mici decat iesirile sub forma de evapotranspiratie (700-800mm). Scurgerea de suprafata pe arealul campiei are caracter periodic, mai mare la sfarsitul iernii si inceputul primaverii si in timpul ploilor torentiale. Se remarca diferente intre raurile alohtone care au debite importante, iar aflu afluen enti ti primi primiti ti in cadr cadrul ul campi campiei ei nu le pot pot modif modific icaa aces acestt regim regim,, si cele cele autoht autohtone one,, care au debite debite miici miici datori datorita ta condit conditiil iilor or locale locale deveni devenind nd cursuri cursuri semipermanente. Lacurile: Lacurile naturale:sunt naturale:sunt numeroase si pot fi gupate dupa geneza cuvetei lacustre astfel: -lacuri de crov apar in urma proceselor de sufoziune mecanica (Ianca, Plopu, Movila Movila Miresii, Miresii, Esna, Lutul Alb, Tataru, Coltea). Lacuri temporare temporare de acest tip apar in C.Burnasului si Gavanu-Burdea.















-lacuri fluviatile. In partea E a C.Romane pe cursul inferior al Dunarii (Burnas, Mostistea, Galatui), pe cursul inferior al Ialomitei (Snagov, Fundata, Strachina), al Buzaului (Costeiu, Balta alba, Amara) si al Siretului (Malina, Rozova). -lacuri de meandru in lunci, cu adancimi mari, Bentul Latenilor Latenilor (11m) in lunca Dunarii si Batogu in lunca Calmatuiului. -lacuri de meandru pe terase (L Sarat-Braila, Amara-Ialomita). -lacuri de lunca sunt in mare parte desecate, ca cele din lunca Dunarii. Se gasesc in luncile Siretului, Dambovitei, Argesului. Lacuri antropice: -Iaz Iazuril rile au rol in ret retinerea rea apei la viituri si folosite in perio rioadele deficitare(Colentina, Pasarea, Mostistea, Herastrau) -Canale pentru mori: Iazul Morilor -Retele -Retele de canale de drenaj realizate dupa 1970 pentru combaterea combaterea excesului de umiditate Vegetatia. Zona de stepa ocupa partea de E si NE a C.Romane, care in trecut se caracteriza prin pajisti de negara si colilie. Prin extinderea culturilor agricole au disparut o serie de specii, iar vegetatia naturala se mai pastreaza doar in islazuri. Specii: firuta cu bulbi, barbosa, pirul, specii de Stipa , laptele cucului de stepa, coada soarecelui de stepa, pelinita. Apar specii rezistente la seceta ca obsiga, pirul gros, trifoiul marunt. Zona de silvostepa cuprinde cuprinde cea mai mare parte a C.Covurliulul C.Covurliulul si partea de V a Baraganului, partea centrala si de V a C.Burnasului, S C.Boianului si a C.Olteniei. Extinderea culturilor agricole a determinat pastrarea a unor palcuri de paduri de silvostepa degradate si nu se mai deosebeste peisajul de cel de stepa. Specii: stejar brumariu, artar tataresc, ulm, paducel, par paduret, carpen, carpinita, frasin pufos, frasin de lunca, salcam pitic. Patura Patura ierbacee: ierbacee: pecetea pecetea lui Solomon, usturoita, umbra iepurelui, iepurelui, bujorul romanesc, ghimpele, barbosa. Zona de padure intrazonala in partea NV si centrala a C.Romane Spec Specii ii:: Ceru Cerul, l, stej stejar ar brum brumar ariu iu,, fras frasin inul ul pufo pufos, s, stej stejar ar pufo pufos, s, stej stejar ar pedunculat, carpen, jugastru , artarul, gorun. Flora Flora vermala vermala:: viorel viorele, e, floare floareaa pastel pastelui ui galben galbena, a, untiso untisorul rul,, brebene brebeneii, ii, toporasii, leurda. Vegetatia intrazonala: intrazonala: In luncile raurilor se dezvolta paduri de stejar pedunculat cu frasin, plop, salcie. In zonele umede: stuf, papura, pipirigul, stanjenelul de balta In lacuri si balti: nufarul alb si galben.

















Fauna: Este mai slab reprezentata in raport cu cea colinara si montana. Sunt bine reprezentate speciile rozatoare reprezentate prin soareci de camp, harciog, sobolanul de camp, orbetele. Pasari: Pasari: ciocarlia ciocarlia de camp, presura, prepelita, prepelita, potarnichea, potarnichea, maracinarul, maracinarul, lacustarul. Vertebrate: soparla de camp, soparla de stepa, sarpele rau. Nevertebrate: lacuste, cosasi, greierele de camp, viespea de pai si de iarba. Solurile: Geneza si evolutia soluri urilor este legata de evoluti utia paleogeografica (retragerea Lacului Pleistocen), de cresterea uscatului continental continental,, de natura materialului materialului parental, parental, oscilatiil oscilatiilee climei, climei, influenta influenta apei freatice, a vegetatiei si faunei. Clase de soluri: Clasa Molisoluri predomina cernoziomurile , cernoziomurile cambice (levigate), cerno cernozi ziom omuri urile le argi argilo loil iluv uvia iale le si solu soluri rile le cenu cenusi sii. i. Apar Apar si solu soluri ri bala balane ne si cernoziomurile carbonatice cu un puternic caracter vermic. Clasa Argiluvisoluri reprezentata prin soluri brun-roscate si brun-roscate luvice (podzolite), soluri brune luvice (podzolite), luvisoluri albice, planosoluri, soluri podzolitice argiloiluviale. Clasa Clasa Cambiso Cambisolur lurilo ilor: r: soluri soluri brune brune eu-mezo eu-mezobaz bazice ice.. Apar Apar in luncil luncilee rauril raurilor or Prahova, Dambovita, Ialomita, Sabar si sunt fertile. Rezervatii Rezervatii naturale: naturale: 25 rezerv rezervati atiii natural naturalee de tip botani botanic, c, foresti forestiere ere,, zoologice, zoologice, paleontologice, paleontologice, complexe complexe pentru protejarea unor specii specii de plante, plante, pasari si animale. Reze Rezerva rvati tiii bota botani nice ce si fores foresti tiere ere:: Popo Popove veni ni,, Plen Plenit ita, a, Vale Valeaa Rea-B Rea-Brad rades esti ti,, Brat Bratov oves esti ti,, Padu Padurea rea Ciuru Ciurume mela la de la Poia Poiana na Mare Mare,, Padu Padure reaa Calu Caluga garea reasc sca, a, Padurea Resca, Padurea Comana, Padurea Snagov, Padurea Frasinu. Rezervatii paleontologice: Punctul fosilifer de la Bucovat in C.Olteniei Punctul fosilifer de la Barbosi-Tirighina din C.BuzauSiret Rezervatii mixte: Hanu Conachii din C.Buzau-Siret Populatia: -circa 7 mil. loc., concentrati in 2 300 sate , organizate in 650 comune si 56 orase, cu o medie de localitati rurale de 20-25/km2 si un oras la

















Cresterea animalelor datorita prezentei pasunilor naturale, de stepa desi sau redus redus ca supra suprafa fata ta,, prez prezen enta ta cult cultur uril ilor or fura furaje jere re a dete determ rmin inat at crest crester erea ea bovinelor, porcinelor, ovinelor, cabalinelor desi au scazut ca numar numar de capete. Industria:........................ ..................................... .......................... .......................... ............... .. Resurs Resursele ele de subsol subsol:: C.Ro C.Roma mana na se carac caracte teri rize zeaz azaa prin prin prez prezen enta ta de hidrocarburi, sare si ape minerale. Petrolul si gazele de sonda sunt dispersate in zacaminte mici situate la diferite adancimi (cu precadere in Campia Brailei si la V de meridianul Urziceni pana la Jiu, dar numai pe o fasie la N de linia Bucuresti-Videle). Sarea se gaseste gaseste intr-o serie de anticlinal anticlinalee in Campia Targoviste-P Targoviste-Ploies loiesti. ti. Nu se exploateaza Apele minerale in jud.Braila, Ialomita, Ilfov, sunt neexpluatate, dar s-au facut unele incercari in Bucuresti. Transporturi: Reteaua Reteaua de transport transport este preponderent preponderent terestra, terestra, organizata organizata radiar in jurul capitalei. Ea corespunde liniilor magistrale, retelelor nationale. Reteaua feroviara: Principalele trasee feroviare: -Bucuresti-Rosiorii de Vede-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timisoara -Bucuresti-Ploiesti cu ramificatii spre Brasov, Buzau si Galati. -Bucuresti-Giurgiu-Sofia -Bucuresti-Cernavoda-Constanta -Bucuresti-Urziceni-Faurei-Galati-Braila Transporturile rutiere asigura legatura intre localitati, cele mai circulate directii sunt: -Bucuresti- Ploiesti-Buzau-Valea Siretului-Galati -Bucuresti-Ploiesti-Brasov -Bucuresti-Craiova Transportul fluviatil se realizeaza pe Dunare asigurand legatura cu Marea Neagra Transportul aerian: Aeroportul international H.Coanda si cel pentru curse interne Otopeni in Bucuresti.

















1)Campia Cam pia Oltenie Olt eniei i Asezare: Este situata intre Dunare, Olt si dealurile piemontane getice, detinand 17% din C.Romana. Evolutie geologica: Are in fundament Platforma Moesica acoperita de o stiva groasa de formatiuni sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice, cuvertura sedimentara fiind alcatuita din depozite fluvio-lacustre, depozite fluviatile de terasa si lunci (pietrisuri, nisipuri), depozie loessoide si nisipuri eoliene. Relief : Sub raport genetic relieful se caracterizeaza prin aparitia a 2 tipuri de campii: -campii de terase -campii piemontane: Campurile Salcuta si Leu Rotunda. Luncile:- cele mai dezvoltate lunci sunt ale Oltului (6-7 km) si Jiului (3-6 km). De asemenea lunci dezvoltate d ezvoltate prezinta si Oltetul,Desnatuiul, Tesluiul. Raurile din partea V a C.Olteniei au luncile slab dezvoltate (Drincea, Blahnita, Baboia). Relie ful de dune este reprezentat de dune fixate, fixate, sub forma unor valuri largi, cu spinari netede, si dune mobile cu aspect de creste. Sunt separate de depresiuni inguste, frecvent mlastinoase sau acoperite cu lacuri sau balti. Clima este temperat continentala cu influente oceanice si submediteraneene, caracterizat prin precipitatii ridicate, temperaturi mai ridicate. Temperatura aerului de 11°C. Cu minimul iarna de -2°C in ianuarie si maximul de 23°C in iulie. Precipitatiile :scad de la V spre E cu maximul in mai –iunie (60-70mm) si minimul de 25-30 mm in februarie. Vantu Van turil rilee: predominante vestive si estice. Apele: Apele subterane cantonate in depozitele cuaternare din luncile raurilor, intre 0,5 m in lunca Dunarii si 35 m la contactul cu Pod.Getic. Raurile principale sunt Jiu, Olt, Blahnita, Desnatui.

















Solurile:Cernoziomuri, Argiluvisoluri Soluri hidromorfe reprezentate prin lacovisti Soluri halomorfe-soloneturi Soluri neevoluate-protisoluri aluviale Rezervatii naturale: Poiana Plenita, Valea Rea-Radovan Populatia:-75 loc/km² -9orase si 400 sate-107 comune Orase: Calafat, Bailesti, Segarcea.,Caraccal, Bals, Piatra Olt, Craiova. Industria: -Industria constructiilor de masini: Craiova, Caracal (vagoane) -Industria chimica: Craiova (ambalaje, vopsele), Caracal (anvrlope), Corabia (fibre sintetice). -Industria lemnului:Craiova, Caracal, Calafat, Corabia unde se produc cherestea, use, ferestre. -Industria materialelor de constructii -Industria textila - Industria alimentara Subunitati geografice: Campia Blahnitei cuprinsa intre intre Dunare si Valea Drincei (E) este formata in in intregime din terasele Dunarii Campia Desnatuiului intre Drincea si Jiu prezinta relief complex alcatuit din terasele Dunarii si campul piemontan al Salcutei. Campia Roamanatilor intre Roamanatilor intre Jiu si oOlt include terasele raurilor si Campul Piemontan Leu-Rotunda.

2)Campia Cam pia Teleo Te leorma rmanul nului ui Detine 27% din suprafata C.Romana, avand mai multe denumiri:C.Romana

















formatiuni cuaternare formate din Strate de Candesti, de Fratesti peste care s-au depus depozite loessoide. Cele mai mari inaltimi in C.Pitestiului (350m) si minim in campurile din bazinul Calmatuiului (75m). Ate aspect de campie tabulara cu inclinare N-S. Relieful:-MAJOR Campurile Campuri le (interfluviile) (interflu viile) reprezinta relieful major, fiind diverse prin panta, inclinare, latime, grosimea depozitelor loessoide. Pot fi marginite de terase sau nu. Versanti abrupti apar in lungul vaii Oltului intre Daneasa si Sloboziz – Mandra. Pot fi campuri de origine fluvio-lacustra si campuri compuse din terase (C.Pitestiului-o campie de terase) Terasele sunt numeroase pe Arges in C.Pitestiului si pe Olt unde apar 5 nivle, urmate de cele de pe Dunare si Vedea unde sunt 4 terase , pe Calmatui si Teleormani-3terasem pe Neajlov, Dambovnic-2 terase. Luncile: Luncile: cea mai extinsa este lunca Vedei (1-3 km). Acumularile de tip proluviocoluvial apar in toate luncile. Specific luncii Vedei sunt grindurile, cursurile paralele, depresiuni lacustre. -MINOR Microrelieful de crovuri si padine este specific campiilor cu leoss. Au o densitate mare in V C.Boianuluisi pe trasele Dunarii. Multe dintre ele ca si gavanele, padinile sunt ocupate de mlastini. Relieful de dune apare la gura Calmatuiului si Vedei, unde nisipurile fluviatile sunt dunificate. Cele mai importante areale sunt la NV de Zimnicea si Bragadiru. Clima : o clima de tranzitie de la influente V si SV (din C.Olteniei), la cele continentale din E cu caracter de ariditate (din Baragan). Temperaturile minime in Inanuarie:-2,5 °C Temperaturile maxime in Iulie: 23°C Precipitatii: Precipitatii: 500-600 mm Vantul dominant Vantul dominant este cel din E si V Apele: Apele subterane sunt cantonate in formatiuni poroase (pietrisuri si



















Fauna caracterizata prin rozatoare(popandau, harciog, soarece de camp, orbete). Pasari: prepelita, ciocarlia de camp, sorecarul mare. Nevertebrate: lacuste, greieri, cosasi. In paduri vulpea, viezure, mistret, caprioara, mierla, pupaza, fazan, guster. In ape: platica, bibanm, stiuca, caras. Solurile: Molisoluri in C Boianului si Burnasului cu cernoziomuri carbonatice. Argiluvisoluri in C. Gavanu-Burdea si C.Pitestiului caracterizate prin soluri brun roscate luvice (podzolite) si brun roscate, planosoluri. Soluri hidromorfe reprezentate prin lacovisti si soluri gleice in luncile inundabile Soluri halomorfe in S C. Teleormanului in luncle Calmatuiului si Calnistei. Rezervatii naturale: Poiana cu narcise de la Negresti, Padurea Manafu, Padurea Calugareasca. Populatia:-densitatea :-densitatea 91,0 loc/km² -spor spo r natur n aturalal-10 10 ‰ -nata natalit litate atea a9‰ -mortalitatea 12-13 ‰ Asezarile:-13 orase( Pitesti, Slatina, Rosiorii de Vede, Giurgiu, Turnu Magurele, Mihailesti, Zimnicea, Costesti, Topoloveni, Draganesti-Olt.. -621 sate cu o densitate a asezatilor de 4,6 la 100 km² Economia: Agricultuara:-principalele culturi agricole: cereale pentru boabe 87% (grau47%, parumb-41%, orzoaica, cartof-0,4 %, legume, legume, sfecla de zahar, pasuni si fanete ocupa 3 %.



















Subunitati geografce: 1)Campia Cam pia Pitest Pit estiulu iului i : -V-Piemontul Cotmeana -N si NE culoarul si Gruiurile Argesului, Piemontul Candesti si Campia Picior de Munte -S si SE cu Campia Gavanu-Burdea si Campia Titu. Este o campie de terase sapate sapate de Arges (5 terase) intr-o campie piemontana veche. Relief : Cele mai intinse terase sunt cele mai vechi cu orientare N-V-S-E. Lunca Argesului Lunca Argesului are o latime de 3 km la Pitesti si 8 km la Gaesti. Clima:9-10°C si 600-680 mm Ape:Arges, Teleorman, Dambovnic, Neajlov Asezari:110 localitati cu 300 000 loc. Orase: Orase: Pitesti, Mioveni, Gaesti, Topoloveni, Costesti. 2)Campia 2)Camp ia GavanuG avanu- Burdea: Burdea : -V lunca Vedei -E-Arges -N-C.Pitestiului -S-C.Burnasului cu altitudini de 100-200m Relief :Indica :Indica prezenta unui important con-delta datorat Argesului ce se extinede pana la V de Vedea. Are 2 subdiviziuni: C.Gavanu si C.Burdea Clima: 10°C si 500mm



















-E-sectorul Vaii Sarata si in avale de confluenta Vaii Pasarea (malul stang al Dambovitei, continuat cu cel al Argesului) pe distanta E de Urziceni-FunduleaBranesti. Formatiunile de suprafata de varsata cuaternara: formatiunea de Fratesti, nisipuri de Mostistea, pietrisuri de Colentina, loessuri in S, aluviuni de tip terasa, materiale proluvio-coluviale si depozite leossoide in N. Altitudini: Altitudini: 300-400 m in N si 30 m la confluenta Arges-Dambovita. Relief:-MAJOR Campia piemontan-terasata Targoviste-Ploiesti are 2 trepte principale: -Campia de glacis formata din acumulari proluvio-coluviale -Campia subsidenta reprezentata de C.Vlasiei Vaile au mare densitate si converg spre Budesti (Arges-Dambovita), Urziceni(Ialomita-Sarata)si Fundulea (se aduna izvoarele Mostistei). Sunt vai alohtone- carpatice, alohtone –subcarpatice si autohtone. Terasele sunt localizarte numai in campiile piemontane.Arges si Dambovita au 3 terase. Luncile sunt largi, in functie de unitatea strabatuta.Danbovita-3 km, Ialomita-2-6 km. In campiile de subsidenta luncile se confunda cu campul, evidente ramanand numai albiile propriu-zise. In Campia Vlasiei se disting luncile Argesului care este cea mai larga, Dambovita-mai ingusta, in general inundabila, Ialomita-mai ingusta ca a Dambovitei si Colentina. Crovurile forma principala de microrelief dezvoltate pe loess. Magurile neotectonice in C.Targoviste-Ploiesti fiind brahianticlinale cu samburi de sare.



















Vegetatia azonala localizata in luncile raurilor constituita din paduri de stejar, zavoaie, pajisti de lunca. Fauna:-caprior, mistret, arici, iepure, vulpe, pitigoi, cinteza, mierla, cuc, gaita, corb, fazan, soparla, scobar, mreana, stiuca, biban. Soluri: -Molisolurile reprezentate prin cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, cernoziomuri cambice vertice, cernoziomuri cerno ziomuri cambice rendzinice. -Argiluvisoluri: -soluri -soluri brun-roscate, soluri brun-roscate luvice, planosoluri si luvisoluri albice. Cambice :-soluri brune eu-mezobazce Soluri neevoluate:-slori neevoluate:-slori aluviale si protosoluri aluviale Rezervatii naturale:Rezervatia mixta Snagov, Rezervatia forestiera Caldarusani, Padurea Raioasa Populatia:-600 sate si 13 orase -3,2 mil loc -75-100 loc/km² Orase:-Bucuresti, Targoviste, Titu, Buftea, Ploiesti, Bolintin Vale, Otopeni Industria - Extractiva Extractiva a petrolului si gazelor naturale: naturale: Moreni-Targoviste, Titu-PotlogiPoiana, Bucsani-Finta-Cojasca; Boldesti-Scaieni-Blejoi-Urlati; Bolintin ValeBragadiru-Jilava, si Filipesti de Padure. Se mai expluateaza balast, argile, gresii calcaroase. -Constructii de masini si prelucrarea metalelor : Otopeni, Voluntari



















Ape: Arges, Dambovita, Ialomita, Prahova, Ilfov Teleajen, Cricovul

Sarat, Orase:Ploiesti, Targoviste, 2 Campia Istritei: Intre Teleajen si Buzau. Limita N are 180-200 m iar cea S 130m. Clima este influentata de Curbura Carpatilor cu influente de foehn. Temperatura medi eanuala este de 10,5 °C si 500-600mm Industrie: -centre de vinificatie la Pietroasele, Vernesti, Gura Vadului. 3 Campia Titu-Sarata este situata in partea central E a C.Romane. Altitudinea scade de la 145 m in N la 50m in SV. Relieful este alcatuit din interfluvii largi, lunci extinse albii minore Clima este influentat de uniformitatea reliefului, si desfasurarea longitudinala mare. Temperaturi medii anuale: anuale: 10°C si 450-500mm Ape: Arges, Dambovita, Ialomita, Prahova, Teleajen, Cricovul Sarat, Sabar, Colentina Lacuri: Lacuri: iazuri, balti si mlastini Populatie:220 000 -130 loc/km² Orase:Titu, Orase:Titu, Bolintin Vale Subunitatile:C.Titu ,C.Puchenilor (pe localitatile Finta si Bilciuresti),





















Subnitati:Campia Bucurestiului, Campia Calnaului, Campia Movilitei, Campia Snagovului, Campia Maia, Lunca Arges-Sabar. Populatia:-250 loc/km² Orase: Bucuresti, Buftea, Otopeni

4 Campia Baraganului Este situata in partea de E a Campiei Romane. Limitele: de S si de E sunt date de lunca Dunarii, cea de N de lunca Siretului si Buzaului. Limita de V corespunde cu lunca Argesului de la confluenta cu Dambovita, pana la varsare, apoi Dambovita, Pasarea, Mostistea, Sarata. Din punct de vedre geologic, Baraganul se suprapune paste Platforma



















Procese geomorfologice actuale: tasari si sufoziune, accelerate de irigatii. Deflatia pe areale cu nisipuri, colmatari de canale de desecare si irigatii. Clima:-climat temperat continental cu influente de excesivitate, datorita gradului mare de continentalism. Temoperatura aerului:-11°C aerului:-11°C Precipitatii:-450-500 mm Vantul :-vanturile :-vanturile din NE, SV si din N si NE Apele Apele freatice:-0-5m freatice:-0-5m in luncile raurilor; 2-5 in depresiunile de crov; 5-15m in cadrul interfluviilor si 30 m in N unde apar nisipuri eoliene. Raurile:autohtone-Mostistea, Raurile:autohtone-Mostistea, Barza, Jegalia, Cotorca, Lata, Ianca alohtone:Ialomita, Calmatui, Buzau Lacurile-:lacuri -:lacuri de crov si intre dunele de nisip. Lacuri de lunca apar in lunca Ialomitei I alomitei (Bentu, Piersica, Gura Vaii) si Calmatui (Luciu si Jugureanu). Limanuri fluviatile la contactul dintre lunci si campuri(Fundata, Strachina,



















-327 sate reunite in 127 comune si 134 orase din care 5 municipii (Braila, Slobozia, Calarasi, Fetesti, Urziceni) si Budesti, Fundulea, Insuratei, Pogoanele Ianaca si Lehliu-Gara care au functii predominat agricole. Agricultura: predomina predomina cereale plante tehnice, vii si livezi si se cresc animale Industria: -extractiva:-in Campia Brailei se exploateaza petrol si gaze naturale la Bordei Verde, Oprisenesti, Liscoteanca, Urziceni, Garbovi, Ileana. -Argila folosita in industria ceramicii la Urziceni, Tandarei, Slobozia. Pietrisuri si nisipuri, utilizate in industria materialelor de constructii la Tandarei, Slobozia, Calarasi. -Industria prelucratoare cu centre complexe la Braiala (metalurgie-laminate, materiale de constructii, industria lemnului-chibrituri, industria confectiilor si alimentara); Calarasi cu (industrie metalurgica, industria celulozei si hartiei, constructie, alimentara); Urziceni cu (industria electrotehnica, alimentara) si Slobozia –chimica, textila, alimemtara



















de platforma si terase fluviatile in S si E. Inclina de la V la E .Acestea sunt acoperite de loessuri si pe suprafata lor s-au format crovuri. Subunitati :Campul :Campul Lehliu, Campia Marculesti, Campul Hagieni Campul Facaeni 4 Campia Mostistei in partea de V intre Arges-Dambovita-Pasarea, Valea Dunarii si vaile Argova-Vanata. Relieful se prezinta sub forma unui camp larg acoperit cu loess.

5 Campia Buzau-Siret Aceasta subunitate se desfasoara in extremitatea NE a C.Romane, fiind incadrata in V de Subcarpatii de la Curbura (pe aliniamentul Sapoca-LivadaFaraoanele-ves Faraoanele-vestt de Panciu-Adjud), Panciu-Adjud), la N si NE de Podisul Podisul Moldovei Moldovei (Nicoresti



















directiile E, NE si N care determina in anotimpurile de tranzitie, fenomene meteorologicede iarna (inghet, bruma), iar in corelatie cu ciclonii Mediteraneeni au loc fenomene de viscol iarna si seceta vara. Influenta Carpatilor Curburii se caracterizeaza prin efecte ale foehnului. Temperatura medie anuala -10,5°C iar in ianuarie -3°C , in iulie 22°C. Precipitatiile au medii intre 450-500 mm Apele. Reteaua hidrografica dintre Buzau si Siret este tributara aproape in totalitate Siret Siretul ului ui care care se varsa varsa in Duna Dunare. re. Buza Buzau, u, Ramn Ramnic icul ul Sarat Sarat,, Putn Putnaa , Susi Susita ta (izvorasc din Carpatii Curburii)si Barladul cu Geru Geru si Suhu. Vegetatia : Zona de silvostepa :ulm, :ulm, jugast jugastru, ru, paduce paducel, l, parul parul ciutei ciutei,, ciresu ciresull pitic, pitic, frasin frasin stejar. Zona de stepa cu pelinita, firuta, barbosa, firuta cu bulbi, pirul gros, pirul crestat, ceapa ciorii. Vegetatia de lunca :paduri de plop (plop negru, tremurator) si salcii, catina rosie,





















Agricultura predomina culturile de cereale (grau porumb, orz, orzoaica ovaz, ovaz, orez), orez), legum legumino inoasel aselee pentru pentru boabe boabe (fasole (fasole mazare) mazare),, plante plantele le tehnic tehnicee (floarea soarelui, sfecla de zahar, soia, soia, tutun , in, canepa).Plantele de nutret. Industria -energetica reprez reprezent entata ata prin exploa exploatare tareaa petrol petrolulu uluii si a gazelo gazelorr natural naturalee la Schela Schela,, Indepe Independe ndenta nta in C.Covu C.Covurli rliulu ului, i, Racovi Racovita ta C.Buzaul C.Buzaului ui ;Rosioru ;Rosioru si Ghergheasa in C Ramnicului. -energeie electrice la Galati si Buzau etal ia fer la Galati si Buzau (uzina de sarma)



















2Camp 2Campia ia Siretu Siretului lui Inferio Inferiorr este este trea treapt ptaa cea cea mai joas joasaa a aces acesttei subunitatiice corespunde la suprafata cu lunca, terasa de lunca si o bordura de conuri de dejectie spre limita V, iar in fundament cu aria maxima afundare (campie de subsidenta) a Avanfosei Pericarpatice. Limita S trece pe la RomanuGemenele-Ramnicelu, cea V pe la E de localitatile Racovita-Valcele-Cioranesti Tatarani-Milcovu-Focsani-Vanatori-Marasesti. Limita NE este data de contactul cu Campia Campia Galatiului Galatiului (Cosmesti0 (Cosmesti0-Movil -Movileni-Ive eni-Ivesti-L sti-Liesti iesti-Tudor -Tudor Vladimires VladimirescucuIndependenta-Branistea-Sendreni-Galati). Este alcatuita din depozite aluviale fine din Carpati, subcarpati si Pod.



















Relieful .Alt .Altit itud udin inil ilee maxim aximee sunt sunt de 200 200 m la limit imitaa cu Coli Coline nele le Covurliului si sub 12 m la nivelul luncilor. C.Covurliului se caracterizeaza printr-o fragmentare mai mare si prezenta interfluviilor-platou. C.Tecuciului C.Tecuciului este slab fragmentata alcatuita dintr-un complex de terase Clima are caracter temperat-continental Ape : Barlad, Balaneasa, Corozel Vegetatia are caracter silvostepic in partea de NE a C.Covurliului, in rest este de stepa



















DUNAREA, LUNCA, DELTA SI COMPLEXUL LACUSTRU RAZIM-SINOE

Izvoraste din M-tii Padurea Neagra, de sub Vf.Kandel, la 1 241 m altitudine si are o lungime de 2 857 km, cu un debit de 6 473 m³/s. Numele sau vine de la radacina tracica,,dun” (care colecteaza ape). Cursul inferior incepe de la intrarea in Romania si are unele caractere specifice, astfel in functie de caracterele geomorfologice ale vaii, ale luncii si



















2 Ipoteza dezvoltarii defileului pe un sistem de falii (Peterson) se bazaeaza pe exixtenta din Badenian a 3 bazine intramontane in lungul Dunarii (Liubicova, Dolnji Milanovac si Orsova) legate prin falii. 3 Ipoteza captarii emisa de Peters si sustinuta de Murgoci si Emm de Martonne. In functie de modul captarii si locul unde s-a produs captarea, ipoteza are cateva variante: a)Captarea efectuata pe cumpana apelor de pe culmea principala principala a M.Alamaj M.Alamaj in dteptul localitatii Svinita. Raurile din bazinul Dolnji Milanovac curgeau spre Campia Olteniei, iar cele din din bazinul Lubicova Bazinul Panonic.





















Terasele. In defileu este mai lesnicioasa descifrarea teraselor si se admit 8



















-subsectorul ubsect orul Maritim pana la Patlageanca Patlag eanca este similar simila r baltilor avand ava nd 2 ingustari



















In semestrul cald in iunie in defielu la Bezeasca temperatura este de 21,3°



















-lacuri cantonate in meandre si brate parasite le intalnil in Baltile Ialomitei si



















cultiva cereale. Suprafete relativ restranse detin protisolurile detin protisolurile aluviale, aluviale, respectiv























































































































































Campia Romana

Recommend Documents