CÂMPIA AMAZONULUI Amazonia este un mediu unic: debitul fluviului atinge o cincime din toatalul prov proviz izii iilo lorr de apă apă du dulc lce, e, iar iar pădu pădurrea, ea, supr supran anum umit ităă „plâm „plâmân ânii ii plan planet etei ei”, ”, reîmprospătează reîmprospătează constant necesarul de oxigen al planetei. 1. Așez ezar area ea și po pozi ziția geografică: Amaz Amazon onia ia este este situ situat atăă în part partea ea de nord nord a Amer Americ icii ii de u ud, d, într întree lan lan țul !un !unților ilor Anzi Anzi și podi odi șul "u#an u#anel elor or și al $raz $razil ilie iei, i, întinzându%se până la coasta atlantică. &imitele Amazoniei se confundă adesea cu cele ale câmpiei aluvionare. 'ste foar foarte te difici dificilă lă o deli delimi mitar taree exac exactă tă spre spre podi podișuril urilee peri perifer feric ice. e. „()ia „()iarr și trase traseul ul cumpăn cumpănei ei apelor apelor este o lin linie ie nesigu nesigură, ră, mai ales ales între între bazinu bazinull Amazonu Amazonului lui și al *rinoc *rinoculu ului,i, precu precum m și între Amazon și +arana.” -ncze Andrei, 1/, America (entrală, (entrală, America America de ud0. &imita &imita nordică nordică este determina determinată tă de podi șuri structural structuralee oase ce fac tranziția spre ( âmpia âmpia *rinocu *rinocului lui,, limita limita sudică sudică o repr reprezi ezintă ntă +odi +odi șul $razil $raziliei iei și Anzii Anzii (entra (entrali, li, în est sunt podișuri periferi periferice ce iar în vest vest limita limita este este marcată prin piemontul Anzilor de 2ord, care înconoară Amazonia în semicerc.
3ig.1 &ocalizare Amazonia
3ig.4 $azinul Amazonului 4. "eologia regiunii regiunii:: 5in 5in pu punc nctt de vede vederre geol geolog ogic ic,, Amaz Amazon onia ia form formea ează ză o im imen ensă să zonă zonă de scufun scufundar daree și acum acumula ulare re a sedi sedime mente ntelor lor,, cu fundam fundamentu entull prăb prăbuu șit și acope acoperit rit cu sedime sedimente nte creta cretacic cicee și ter terțiare iare de foarte foarte mar maree grosi grosime. me. (ondi (ondi țiile iile de scufun scufundar daree cont contin inuă uă și în zilele noastre, fapt dovetit de grosimea extraordinar de mare a depozitelo depozitelorr recente recente și a aluviu aluviunil nilor or.. 5e exemp exemplu, lu, pe -nsula -nsula !arao !arao,, în regiu regiunea nea deltei Amazonului, sedimentele ating o grosime de 4 467 m, fapt demonstrat prin forae. 6. 8elieful: 8elieful este reprezentat de (âmpia Amazonului. Această unitate de relief este es te cea cea mai mai înti întins nsăă de pe cont contin inen entu tull sud sud amer americ ican an,, ocupâ ocupând nd regi regiun unea ea cent centra rală lă a aces acestu tuia ia fiin fiindd așeza ezată între +odișul $raz $razil ilie iei, i, +o +odi dișul "uia "uiane nelo lorr și !un !un ții Anzi Anzi.. 9năl 9nălțim imil ilee nu varia variază ză mult mult exis existt ând denivelări de doar 4/ 177 m, panta înclină domol spre est, în direc ția curgerii Amazonului. Amazonului. „9n zona glacisurilor piemontane din vest, câmpia are o altitudine de 1;7 m. 9n partea sudică, câmpia pătrunde adânc între +odi șul $razil $raziliei iei și !un !un ții Anzi, Anzi, de% a lungul afluentului !adeira, iar la nord, (âmpia Amazonului trece pe nesim țite în (âmpia *rinocului.”-ncze Andrei, Andrei, 1/, America (entrală, America de ud0. <.(lima: (a urmare a a șezării ezării geogra geografic fice, e, (âmpia (âmpia Amazonul Amazonului ui are are o climă climă tipic tipic ecuatorial ecuatorială, ă, foarte foarte caldă caldă și umedă, umedă, numai numai marginea marginea de de est fiind fiind domeniul climei
subecuatoriale. 8egimul termic este unul uniform. &a -=uitos, media lunii ianuarie e de 4>,4?(, iar în noiembrie e de 4/,?(. &a $elem se înregistrează următoarele valori: 4>,1?( în martie, iar în octombrie 4/,6?(. @emperaturile diurne nu coboară niciodată sub 47?( și nu trec peste 6>?(. +recipitațiile subt abundente, în medie 6 777 < 777 mm la vest și 4 777 mm la est. &a vest și la centru ele au caracter permanent, fiind repartizate pe durata tuturor anotimpurilor. <. idrografia: (lima ecuatorială cu precipitații bogate a favorizat creerea celei mai bogate rețele )idrografice de pe glob, cea a Amazonului. Amazonul izvorăște prin afluentul său Bca#ali și respectiv Apurimac, din Anzii +eruvieni, (ordillera de ()ila, !asivul 2evada !ismi, de la > >; m altitudine, la o distanță mică aproximativ /7Cm0 de țărmul +acificului. (ea mai mare parte a cursului se desfă șoară între 'cuador și > ? latitudine sudică, cu consecințe deosebit de importante în clima regiunii și pentru regimul de scurgere al fluviului. (ursul superior al fluviului poartă numele de !aranon. Apele curg spre nord% vest, într%o vale longitudinală, de origine tectonică, paralelă cu lan țurile andine. 3orma bazinului este asemănătoare cu o frunză, a cărei nervură principală, reprezentată de 3luviul Amazon, colectează numero și afluen ți pe ambele păr ți. e poate remarca că pe partea dreaptă sunt mai mul ți afluen ți și mai mari în comparație cu partea stângă. (ei mai importan ți afluenți sunt: Dur, +urus, !adeira, @apaos și @ocan tis în partea dreaptă și 2apo, Dapura, 8io 2egro în partea stângă. Amazonul colectează peste 11 777 de afluen ți. 5ebitul afluen țiilor principali este constant, numai la afluen ții lor se remarcă o repartizare inegală a debitului în func ție de anotimpul ploios din cele două emisfere. (ampia Amazonului este o campie aluvionara, fiind cunoscuta ca cea mai intinsa de pe "lob.'ste situata intre lantul Anzilor, +odisul "uianelor si al $raziliei. -n partea de sud, in dreptul raului !adeira, (ampia Amazonului patrunde adanc intre +odisul $raziliei si Anzi.
-n urma miscarilor orogenice andine, regiunea a fost ocupata de un imens lac, spre care se scurgeau toate apele, fiind colmatata.-n neogen s%a restabilit legatura cu marea dupa care a fost total exondata, in urma colmatarii formandu%se o campie neteda, cu altitudini de 4>%177 m cu altitudini mai mari la poalele Anzilor unde are caracter piemontan0. -n partea de nord%vest intre anzi si 8io 2egro0 se intinde o zona piemontana, care se exprima in relief sub forma unor platforme dezvoltate pe gresii si brazdate de valea Amazonului.-n regiunea de varsare, valea Amazonului se largeste mult, fluviul cladindu%si o delta enorma, in curs de destramare si in parte transformata in estuare ale bratelor datorita scufundarilor si mareelor. -n (ampia Amazonului se deosebesc mai multe nivele dispuse in trepte astfel: Enivelul inferior terra ferme0 este alcatuit din sedimente tertiare si pleistocene, fiind ferit de revarsarile Amazonului
Enivelul intermediar varzea0 reprezinta zona inundabila, cu maluri, nisipuri, argile aluviale, ea depasind 477Cm latime in zona de confluenta cu !adeira
Enivelul inferior igapo0, care este inundat si in timpul apelor medii, neeliberandu% se de apa decat in timpul apelor mici.
5elta estuarica a Amazonului s%a instalat intr%o depresiune a soclului cu directia est% vest, delimitata de falii nor%nord est si care se gaseste pana la o adancime de 4>77% <777 m. 4.(aracteristici )idrografice: $azinul Amazonului prezinta o forma de para, largindu%se catre amonte unde se formeaza campia piemontana andina.Afluentii de pe partea stanga sunt mai putin dezvoltati decat cei de pe malul drept, deoarce acestia din urma urmeaza panta lina a Amazonului, in timp ce primii sunt limitati prin inaltarea brusca a podisului "u#anei. Amazonul reprezintă fluviul cu cel mai mare debit )idrografic din lume, considerat la vărsare în estuarul său 41,777 mFGs0, respectiv fluviul cu cel mai extins bazin )idrografic din lume /,1>,777 CmH0, care acoperă cinci Iări ale Americii de ud, $razilia /4.
Ki 'cuador 4.1J0. 3luviul Amazon, la fel ca 5unărea, curge de la vest spre est, paralel cu 'cuatorul. -zvoarele Amazonului pe Bca#ali Ki pe afluentul acestuia Apurimac au fost stabilite în 1;1 de către expediIia condusă de &oren !c-nt#re, la o distanIă în timp de <;1 ani de când spaniolul Licente Manez +inzon descoperă, în 1>77, gura fluviului ale cărui ape transformau porIiunea alăturată *ceanului Atlantic într%o !ar 5olce !area 5ulce0. Amazonul propriu%zis începe de la confluenIa celor doi mari afluenIi Bca#ali Ki !aranon, care se unesc în amonte de localitatea -=uitosN până la unirea cu apele celui mai mare afluent de pe stânga % 8io 2egro, care se produce la !anaus, Amazonul se numeKte olimoes. 9n limitele bazinului intră versanIii estici ai Anzilor, o parte din +odiKul "uianei, partea nordică Ki centrală +odiKului $raziliei Ki Amazonia, cea mai mare câmpie din lume. (ea mai mare parte a cursului se desfăKoară între 'cuator Ki >? latitudine sudică, cu consecinIe foarte importante în clima regiunii Ki pentru regimul de scurgere fluviului. (ursul superior, reprezentat prin Bca#ali Ki !aranon, se înscrie în regiunea muntoasă, andină, cu văi înguste, îndeosebi a !aranonului, care curg paralel cu Iărmul +acificului pe o vale de natură tectonică, cu pante mari, ceea ce conferă râurilor viteze de scurgere mari în comparaIie cu cele din (âmpia Amazoniei. Amazonia, care are o lungime, de la vest la est, de < 6O7 Cm, o pantă extrem de mică % 7,776 J la vest 1/7 m. alt. Ki la est 7 m0, corespunde unei zone de subsidenIă în care s%a acumulat un volum enorm de sedimente circa < 777 m grosime0. 8âurile afluente, la ieKirea din podiKurile vecine, constituite din roci dure, formează numeroase cascade Ki repeziKuri care le conferă un potenIial )idroenergetic ridicat.
A8@A $AP-2B&B- 3&BL-B&B- A!AP*2 (u toate că forma bazinului se poate asemăna cu o frunză în care nervura principală Amazonul0 colectează numeroKi afluenIi pe ambele părIi, se poate remarca o disimetrie evidentă % în sensul că pe partea dreaptă din sud0 vin mai mulIi afluenIi Ki destul de mari de la vest la est Dur, +urus, !adeira, @apaos, Qingu Ki, discutabil, @ocantins0, în comparaIie cu partea stângă 2apo, -ca%+utima#o, Dupura, 8io 2egro0. e estimează că Amazonul colectează circa 1777 afluenIi mai importanIi, dintre care 47 au peste 1>77 Cm lungime fiecare. 9ntre !anaus Ki Anzi, Amazonia are forma unei pâlnii largi de 4 777 Cm, limitată la sud de !adeira Ki la nord de 8io 2egro. +anta foarte scăzută în această parte favorizează divagarea apelor, formând un păieneniK de meandre, braIe moarte, grinduri instabile. &ăIimea apelor Amazonului propriu%zis are 4 Cm la -=uitos Ki > Cm către !anaus, iar adâncimea apei între 47 Ki >7 m. 9n aval de !anaus, datorită apropierii podiKurilor "uianei Ki $raziliei, lăIimea (âmpiei Amazonia se restrânge în unele locuri la 477%677 Cm, determinând Ki un proces de eroziune pe verticală mai mare,
fapt ce conduce la o adâncime maximă a apei în albie, la *bidos, de circa O7 m. 9n sectorul inferior, către *ceanul Atlantic, la circa <77 Cilometri după confluenIa cu Qingu, râul se împarte în mai multe braIe furos0, separând insule care se constituie într%o deltă de un tip aparte cea mai mare din lume, de circa 177 777 Cm40. Această deltă este limitată la nord%vest de braIul principal, Amazonul propriu%zis, iar la sud%est de braIul +ara în care se varsă apele râului @ocantins. 5intre insulele cele mai importante incluse în aKa%zisa deltă menIionăm: "rande de "urupa, (aviana, Danaucu, !exiana Ki !arao, cea mai mare <7 1>< Cm40. Apele braIului +ara cu cele ale lui @ocantins formează estuarul numit $a)ia de !arao, pe malul căruia se găseKte portul $elem, fondat în 1/1/, cel mai important pentru navigaIia de pe Amazon. &ăIimea albiei, în cursul inferior, variază între 1> Ki 47 Cm, iar înainte de deltă între O7 Ki 1>7 Cm, adâncimea apelor scade la 47%4> m, dar suficientă pentru navigaIia vaselor de tona maritim. ituat în zona ecuatorială, cu afluenIi în ambele emisfere, regimul de scurgere este uniform tot timpul anului. 9n timpul verii boreale aduc ape bogate râurile de pe partea stângă, iar în vara australă cele de pe dreapta. @otuKi, datorită numărului mare de afluenIi din emisfera australă, în august % septembrie, când râurile de aici au apă mai puIină, se înregistrează ape scăzute pe Amazon. unt Ki situaIii, cu totul excepIionale, când apele mari din cele două emisfere se suprapun producând inundaIii catastrofale. -nformaIiile provenind din surse autorizate despre cantitatea de apă e care o transportă Amazonul sunt, totuKi, destul de diferite. (u circa 67 ani în urmă, debitul mediu al râului era estimat la ;7 777 m6Gs: Blterior, prin efectuarea altor măsurători, cifra s%a ridicat la 147 777 m6Gs, iar după calculele erviciului geologic al tatelor Bnite, aceasta ar aunge la valoarea colosală de 17 777 m6Gs după confluenIa cu râul Qingu, corespunzând unui debit specific de 67, lGsRCm4. 9n lucrarea „Sorld Tater balance and Tater resources of t)e 'art)”, 1;O, debitul mediu împreună cu @ocantins este estimat la 447 777 m6Gs. 5ebitul maxim ar fi de aproximativ 677 777 m6Gs, iar cel minim de ;7 777 % O7 777 m6Gs. +otrivit valorii debitului mediu, Amazonul ar deIine 1;%1 J din scurgerea medie a râurilor @errei.
(ampia Amazonului se caracterizeaza printr%o mare uniformitate, clima ecuatoriala, predominanta padurilor umede si o retea de ape foarte bine dezvoltata, formand un bazin )idrografic unitar care aduna apele din podisurile periferice. Amazonia este o campie imensa acoperita cu selvas si paienenis de ape, un adevarat „infern verde”, format pe o sinecliza uriasa, in care s%au depus sedimente marine si continentale mai recente. +rimul european care a explorat Amazonul 1><10 a fost soldatul spaniol 3rancisco de *rellana, despre care se spune ca ar fi dat raului numele „Amazon” dupa ce a reusit sa infranga triburile de femei luptatoare, pe care le%a asemuit „Amazoanelor” din mitologia greaca. 5esi numele este folosit in mod conventional pentru intregul fluviu, in nomenclatura braziliana si peruviana, poarta acest nume doar in anumite sectiuni ale sale. 9n +eru, cursul superior pana la -=uitos se numeste !araUon, iar de aici pana la Atlantic Amazon. 9n $razilia numele de olimones este utilizat de la -=uitos pana la gura de varsare a fluviului 8io 2egro si Amazon pana la varsare. 3undamentul $azinului Amazonian releva cutari foarte vec)i, ar)aice si reprezinta o sinecliza la mai multe mii de metri adancime. +rezinta un fundament cristalin, constituit din granite si sisturi cristaline, deasupra careia se gaseste o cuvertura sedimentara paleozoica, mezozoica si neozoica. +atura sedimentara este formata din sedimente marine foarte groase, dar si materiale continentale aduse de raurile ce fragmenteaza campia. 9n partea centrala a Amazoniei asemenea depozite sunt dispuse orizontal, nefiind deranate. +e
flancuri in zonele de contact cu structura cristalina stravec)e a celor doua podisuri limitrofe0 apar terase, ca urmare a miscarilor recente de ridicare. 9n acest spatiu imens fenomenul de subsidenta este activ si in prezent, fapt dovedit prin grosimea foarte mare a aluviunilor pe -nsula !arao ating grosimi de 4467 m0 si de ramanerea suspendata a depozitelor marine mai vec)i0 deasupra nivelului campiei aluvionare. (u toate ca in cursul evolutiei paleogeografice regiunea s%a caracterizat printr%o stabilitate relativa, miscarile orogenice andine au avut repercursiuni intr%o anumita masura, provocand uneori fracturi pe linii diagonale, dar de o intensitate mai redusa. 9n cadrul culoarului, fundamentul, in urma unor miscari de boltire, apare la suprafata, aflorand in unele din vaile tributare Amazonului. e observa multe rupturi de panta si cascade in profilul longitudinal al raurilor afluente de pe ambele parti, legate mai ales de trecerea de la o formatiune la alta. Relieful
9n urma colmatarii sineclizei amazoniene s%a format o campie de mare netezime. 9naltimile variaza putin pe distante imense, iar denivelarile rareori depasesc 47% 177m. +anta inclina domol spre est in directia curgerii Amazonului. 2umai in zona glacisurilor piemontane din vest, la contactul cu Anzii, campia are o altitudine mai mare de circa 1>7%1;7m. 8egiunea situata in partea de vest a campiei Amazonului, pana la confluenta cu !adeira, se caracterizeaza printr%o remarcabila netezime, vaile nefiind adanci, cu maluri abia sc)itate. -nterfluviile sunt plane si oase, apele au o viteza de curgere redusa, meandrate puternic, datorita pantei reduse. 9n aceste conditii au loc: %
depozitarea aluviunilor pe grosimi mariN
%
o remaniere continua a retelei fluviale datorita pantei reduseN
%
o frecventa mare a deplasarii talvegurilor.
5epresiunea este formata la suprafata din sedimente tertiare si cuaternare ce atinge latimea de peste 4777 Cm. 'xista si regiuni cu caracteristici fizico%geografice diferite de peisaul specific
amazonian. 9ntre Anzii (olumbiei si 8io 2egro se intinde o zona piemontana, cladita din depozite proluvio%coluviale, in care un loc aparte il ocupa gresiile paleogene cu structura monoclinala, cu inclinare generala spre est. e intalnesc si martori de eroziune formati pe cuartite iviri din platformele vecine0, care depasesc uneori ;77%O77 m. 9n lungul raului !amore, (ampia Amazonului patrunde adanc intre Anzii $olivieni si +odisul !ato "rosso. 5epresiunea raului !amore are o tendinta de scufundare continua, prezinta o panta redusa si este presarata cu ape stagnante, balti si mlastini. pre est campia se ingusteaza treptat si este delimitata spre podisurile $raziliei si "u#anelor printr%un abrupt bine conturat. Afluentii si%au sapat vai adanci formand numeroase repezisuri sau cascade, ca urmare a ridicarilor recente. Bneori fundamentul este acoperit cu un strat de aluviuni subtiri, iar vaile raurilor s% au adancit pentru atingerea profilului de ec)ilibru. 9n regiunea de varsare valea Amazonului se largeste din nou. 3luviul si%a cladit o delta estuarica enorma, ce se despleteste in mai multe brate ta. 8osa, +ara est.0 care separa o multime de insule !arao0, canale si lacuri. Aspectele deltaice se reduc in unele portiuni, lasand loc bratelor Amazonului si al raului @ocantins. 5istrugerea deltei se datoreaza procesului de scufundare continua, la care se mai adauga actiunea mareelor foarte intense „pororoca”0. -n cadrul (ampiei Amazoniene se intalnesc trei trepte de relief distincte, cu geneza si varste diferite, care cresc altitudinal de la centru spre periferia ariei depresionare: a. campia aluviala, care ocupa cea mai mare parte a Amazoniei, suprapusa peste un fundament cristalin ce afloreaza pe alocuri si este acoperita de depozite sedimentare siluriene, devoniene si permiene nisipoase0, triasice nisipuri si conglomerate0 si aluviuni de diferite grosimi cuaternare0N altitudinea medie este de 177 m, nedepasind in nici un sector de 477 mN % pana la confluenta cu !adeira, datorita altitudinii si pantei de scurgere reduse, raurile meandreaza puternic, iar interfluviile sunt destul de oase inundabile aproape in totalitate0N caracteristicile acestui sector sunt: cursurile parasite, belciugele, insulele plutitoare, grindurile fluviatile mai inalte decat interfluviile, inundatiile pe spatii mari etcN
% in sectorul situat intre +odisul $raziliei si +odisul "u#anelor, datorita ridicarilor recente, raurile s%au adancitN in consecinta altitudinea campiei aluviale se afla la peste 4>7 m, mai ridicata decat in sectorul vesticN % in sectorul inferior al Amazonului campia aluviala se suprapune deltei acestuia ingemanata cu delta raului @ocantins0N b. piemontul acumulativo%eroziv cu o extindere mai mare spre Anzi, prezinta altitudini in ur de >77 m si s%a format prin depuneri torentialeN c. mesasul cu aspect tabular se afla la periferie, la contactul cu marile unitati fizico%geografice vecineN aceste platouri sunt alcatuite din gresii albe ce alterneaza cu argile, rezultand un relief de eroziune diferentialaN uneori mesasurile sunt strabatute de sierre formate pe cuartite0 cu aspect de munti reziduali ;77%O77 m0. Axele sedimentare ale bazinului Amazon cuprinde trei grupuri distincte de forme de teren: a. „terra ferme” sau „ete” este alcatuit din depozite tertiare si pleistoceneN se intind deasupra celui mai inalt nivel al inundatiilorN este bine drenat si putin fragmentat facilitand amplasarea asezarilor umaneN uneori aceste terenuri inalte sunt ondulate si taiate de rauri in toate directiile, dand nastere asa numitelor „terra caida”, sau terenuri lasateN b. „varzea”, reprezinta nivelul inferior inundabilN depozitele apartin olocenului si sunt formate din maluri, nisipuri, luturi aluviale cu grinduri, balti si mlastiniN are o latime ce variaza intre 47 si >7 CmN casele indigenilor sunt construite pe piloniN c. terenurile „igapo” sunt inundate nu numai in timpul apelor mici ci si in timpul apelor milocii si nu se elibereaza de ape, decat in timpul apelor scazute.
Caracteristici climatice
5atorita asezarii geografice, (ampia Amazonului prezinta o clima tipic ecuatoriala, foarte calda si umeda, exceptand marginea de est unde climatul devine subecuatorial. 8egiunea amazoniana se incalzeste puternic, ceea ce provoaca curenti de
convectie in tot timpul anului si formarea unei arii de mica presiune. !asele de aer transportate de alizeul nord%atlantic sunt atrase de acest minim de presiune si antrenate in miscarea ascendenta, proprii zonei ecuatoriale, luand astfel nastere precipitatii bogate. +recipitatiile sunt abundente, in medie 6777%<777 mmGan in partea vestica si 4777mmGan in est. &egat de trecerea oarelui la zenit, se inregistreaza doua perioade cu precipitatii abundente. (ele mai mari cantitati de precipitatii cad in perioadele februarie%iunie si octombrie%ianuarie, in celelalte doua perioade precipitatiile scad, fara insa sa se poata vorbi de un anotimp secetos propriu%zis. -ntervalul dintre cele doua maxime se micsoreaza treptat spre nord si spre sud, pana la contopirea lunilor ploioase intr%un singur sezon umed vara0, fiecare corespunzatoare verii din emisfera respectiva. Anotimpul uscat nu este cu totul lipsit de precipitatii, numai ca ele scad simtitor calitativ. +artea rasariteana a (ampiei Amazonului se afla sub influenta alizeului de sud%est care determina un climat mai uscat. (ea mai mare cantitate de precipitatii care cade in bazinul amazonian se propaga dinspre est provin din *ceanul Atlantic0, iar o alta parte din evapotranspiratie padurea tropicala mentine o umiditate relativa ridicata a aerului0. +recipitatiile in regiunile oase ating 1>77%6777 mmGan in centrul bazinului !anaus0. Bneori se inregistreaza la !anaus c)iar >7%/7 de zile consecutive fara precipitatii, fara a avea repercursiuni asupra cresterii plantelor, dar favorizeaza producerea incendiilor. Anzii formeaza o bariera orografica in calea maselor de aer care vin dinspre est. +recipitatiile sunt mai bogate in partea vestica a bazinului, contribuind la alimentarea raurilor ce formeaza o mare parte a sistemului )idrografic. (ea mai mare parte din precipitatii, pana la 6>77 mmGan, se inregistreaza in regiunea +utuma#o de%a lungul granitei columbiene. 8egimul termic este uniform si se caracterizeaza prin mase de aer calde. !edia anuala a temperaturii este cuprinsa intre 4/%4O7(. 9n regiunea cursului superior !araUon, la -=uitos, media lunii ianuarie este de 4>,47(, iar in noiembrie este de 4/,7(. &a !anaus temperatura medie in luna septembrie este de 647(, iar in aprilie este de 4<7(. 9n timpul lunilor de iarna, in emisfera sudica patrunde o masa de aer polar
care aunge in Amazonia sudica, cauzand o scadere a temperaturii cunoscuta local sub numele de „friagem”. 9n anumite perioade ale anului, mai multe zile cu ploi torentiale pot fi urmate de zile senine cu nopti racoroase si umiditate scazuta. 8egiunile oase ale bazinului sunt caracterizate prin vanturi reci care bat in cea mai mare parte a anului. Amplitudinile termice diurne sunt mai mari ca cele anuale si se poate spune ca noaptea este „iarna” Amazonului.
Caracteristici hidrografice
!area extindere uscatului cu inclinare generala spre est si pantele ce inclina dinspre nord si sud spre axa simetrica a bazinului0 si clima ecuatoriala cu precipitatii bogate si continue, sunt factorii principali care au contribuit la formarea si marea intindere a acestui mare bazin )idrografic. (ampia Amazoniana este cel mai mare sistem de drena din lume in ceea ce priveste volumul scurgerii si suprafata bazinului. &ungimea totala a fluviului Amazon masurata de la izvoarele sistemului Bca#ali%Apurimac din +eru este de aproape /<77 Cm putin mai scurt decat 2ilul, dar este ec)ivalentul distantei de la 2eT MorC la 8oma0. -zvorul se afla in !untii Anzi la o distanta de circa /7 Cm de *ceanul +acific, iar gura de varsare este la *ceanul Atlantic. 9n general, specialistii, considera izvoarele Amazonului sistemul de rauri format din:Bca#ali, !araUon si Apurimac. Altii considera izvoarele Amazonului numai raul !araUon, care izvoraste din &acul &auricoc)a, situat in Anzii +eruvieni (entrali (ordiliera ua#)as)above (erro de +asco0, la altitudinea de <677 m. 9n cursul superior, apele curg in directie sud%est nord%vest, apoi se indreapta brusc catre est si strabate lanturile andine prin c)ei formand defileul de la +ongo de !anzeric)e0, inainte de a iesi in campie. Aungand in campie, fluviul curge la o altitudine de 1;7 m, iar la confluenta cu Bca#ali altitudinea campiei este de 11< m, iar la confluenta cu Durua este de <4 m. (ea mai mica altitudine se afla la confluenta cu 8io 2egro, in apropierea orasului !anaus%4/ m. 9n aval de confluenta cu 8io 2egro, albia maora incepe sa se restranga, iar albia minora descrie meandre largi. 8aul Amazon are gura de varsare la nord de -nsula !arao, un teritoriu ceva
mai intins ca suprafata decat 5anemarca. +rezinta multe insule, ostroave pe umatate submerse si dune de nisip. &argimea gurii de varsare este de /< Cm. +ortul $elem se afla in estuarul raului @ocantins, care marc)eaza partea sudica a -nsulei !arao. &egatura portului cu canalul principal al Amazonului se face, fie pe la nord, de%a lungul fatadei oceanice a -nsulei !arao, fie urmand canalele adanci dar inguste care marginesc insula la sud%vest ce leaga raul +ara cu Amazonul. 9n cursul inferior are loc fenomenul „pororoca”. 3luxul patrunde printr%un val de <%> m inaltime si impinge apele fluviului cu mare putere si viteza, in amonte, pe o distanta de /77 Cm pana la *bidos0. 'xista mai mult de 1777 de afluenti ai Amazonului care au izvoarele in +odisul "u#anelor, +odisul $raziliei si din !untii Anzi. apte dintre acestia % Dapura (a=ueta in (olumbia0, Durua, !adeira, 8io 2egro, +urus, @ocantins si Qingu au mai mult de 1/77 Cm lungime, din care !adeira aunge la 6477 Cm. 8aurile care dreneaza platourile cristaline vec)i: Dari, @rombetas si 8io 2egro in nord si @ocantins%Araguaia, Qingu si @apaVs in sud sunt numite „ape negre”, deoarece sunt bogate in acizi si )umus provine din dizolvarea materiei organice bogate a padurii amazoniene0. 3luviile isi au originea in terenuri sarace in nutrienti, de cele mai multe ori nisipoase si transporta mici cantitati de materiale solide in amonte cursurile strabat regiuni cristaline, dure, cu dislocari de materiale in suspensie atenuate0. 8aurile care au izvoarele in Anzi: !adeira, +urus, Durua, !araUon, Bca#ali, Dapura, +utuma#o se incarca cu sedimente care le%au dat numele de „ape albe”. 9n punctele unde „apele albe” incarcate cu mal0 se intalnesc cu „apele negre” mai calde si lipsite de sedimente0 se formeaza pene de apa in culorile respective care ulterior sunt amestecate de turbulentele din avale. Afluentii Amazonului sunt numerosi pe ambele parti, dar sunt mai lungi cei de pe partea dreapta. 5intre afluentii de pe partea dreapta: !adeira cel mai lung0, +urus, Qingu, Bca#ali, @apaVs si Durua sunt cei mai mari. -zvorasc in cea mai mare parte din +odisul $raziliei, in conditii de clima tropicala, cu ploi de vara martie% septembrie0. 5intre afluentii de pe partea stanga, cei mai mari sunt: 8io 2egro cu 8io $ranco, Dapura, @rombetas si Dari. Au cresteri de debit in vara emisferei nordice octombrie%aprilie0, compensand aportul mai scazut al afluentilor sudici.
(ele mai mari vase oceanice pot urca pe rau 1/77 Cm pana la !anaus, in timp ce vasele fluviale si cele de pasageri pot aunge la -=uitos 4777 Cm0, in orice perioada a anului. (irca 477 de rauri tributare Amazonului sunt navigabile. Afluentii de pe ambele parti, desi au debite mari, datorita repezisurilor si cascadelor pana in apropiere de confluenta cu Amazonul, sunt folosite pentru navigatie numai pentru anumite sectoare si pentru vase de tona mic. 5ebitul mediu al Amazonului la varsare este de 147777 m6Gs. Aici, adancimea medie a canalului este de /7 m in cea mai mare parte a fluviului adancimea depaseste <> m0. 5ebitul maxim are loc in lunile mai%iunie, favorizat in primul rand de cresterea afluentilor de pe dreapta, aungand la 477777 m6Gs. 5ebitul minim se inregistreaza in perioada august%septembrie si atinge /7%/>777 m6Gs. 3luviul Amazon cu toata panta extrem de redusa, in campie curge cu o viteza relativ mare% 4,>> CmG), datorita debitului foarte bogat. (ea mai mare parte din cele 1,6 mil. tone de sedimente pe care le aduce Amazonul in ocean, este transportata spre nord de curentii costali si depuse de%a lungul tarmului $raziliei de 2ord si "u#anei. (antitatile foarte mari de material aluvionar contribuie la crearea unei „delte” enorme, insa inaintarea este ingreunata de scufundarea tectonica continua a tarmului, de mareele puternice si de curentii litorali. ursa principala de alimentare a raurilor din bazinul Amazonian sunt ploile. Au loc doua viituri: de toamna si de primavara, cu o scurgere maxima in timpul toamnei emisferei sudice si nordice. 8aurile tributare Amazonului ce coboara din +odisul $raziliei, +odisul "u#anelor si Anzi au rupturi de panta formate de treptele de cristalin si de gresii si de eruptive dure0 formand cascade si repezisuri, ce constituie o sursa de energie imensa, dar care nu sunt suficient valorificate. 9n zona inundabila a Amazonului apar in lungul fluviilor o multime de lacuri, balti, mlastini si brate moarte in continua miscare.
Flora
$azinul Amazonian apartine regiunii floristice neotropicale corespunzatoare subregiunii tropicale0. +adurea tropicala umeda sud%americana este cea mai extinsa, denumita local selvas, )#leas sau bosanes si are cea mai mare raspandire in $azinul Amazonului. +adurea umeda amazoniana care detine aproape W din suprafata padurilor tropicale umede ale lumii constituie cea mai mare resursa biologica. elvas%ul corespunde climatului ecuatorial unde cad ploi abundente, aduse de musonii locali. +rezinta o mare varietate de arbori de diferite inaltimi, dispusi in etae. (irca trei sferturi din numarul speciilor sunt endemice, in primul rand datorita izolarii continentului pana in pliocen, cand s%a restabilit legatura dintre America de ud cu America de 2ord. elvas%ul avanseaza pe versantii Anzilor si pe podisurile inconuratoare pana la 1777%1>77 m, iar padurile%galerii patrund de%a lungul afluentilor acolo unde umiditatea este satisfacatoare0, fara ca formatiunile sa sufere prea multe transformari. Bmiditatea si caldura uniforma sunt conditiile principale ale abundentei vegetatiei. &a aceasta se adauga imbogatirea continua a solului cu substante organice provenite din putrezirea mai ales a frunzelor. +adurea este vesnic verde, desi permanent o parte din frunze cad iar altele le iau locul. e gasesc plante cu flori in tot cuprinsul anului. +adurea tropicala are un aspect eterogen si foarte variat, in care genurile si speciile vegetale sunt amestecate. Legetatia arborescenta este dispusa in mai multe etae. tratificarea rezulta din lupta pentru lumina. Bnele au trunc)iuri inalte, pana la O7%177 m, formand etaul superior, spriinite deseori de radacini adventive. Alte specii apar sub forma de liane si epifite, printre care se gasesc numeroase or)idee. 9n etaul inferior se intalnesc specii de ferigi arborescente, bromeliacee etc. +almierii sunt reprezentati prin specii numeroase. +adurea tropicala este patria de origine a ara)idelor. 9n functie de gradul de inundabilitate, in cadrul selvas%ului amazonian au fost individualizate trei faciesuri, caracteristice unor trepte morfogenetice: a. „igapos”, situat in luncile raurilor, permanent umede si mlastinoase, unde arborii componenti se inclina deasupra apelor fluviilor, ingreunand navigatiaN se intalneste in lungul raurilor cu „ape negre” ca 2egro @apaVs si @rombetasN deoarece asezarile omenesti sunt limitate, in aceste faciesuri padurile pot fi „nederanate”N pot atinge
inaltimi de 47 mN caracteristica pentru suprafetele acoperite permanent cu apa este Lictoria amazonica 2ufarul de Amazon0, care are frunze late, dispuse pe suprafata apei, cu un diametru de 6mN sunt prezenti palmieri de talie mica -riartea sp., Astrocar#um sp.0, cu radacini sub forma de arcuri de sustinereN b. „varzeas” se intalneste in regiunile unde inundatiile au loc numai la ape mari, cu o umiditate mai redusa si terenurile mai consolidateN terenurile sunt bogate in nutrienti si maluri, situate in lungul raurilor cu „apa alba” !adeira, Amazon etc0N sunt supuse periodic distrugerilor provocate de inundatii si oameniN padurea este dominata de specii de palmieri, dicotiledonate inalte evea brasiliensis0, liane !onstera0, epifite, ferigi etc.N c.„terra ferme” sau „ete” se intalneste pe interfluviile neinundabile, iar copacii pot atinge cele mai mari inaltimi 177 m0N se intalnesc arbori mult cautati, cum sunt: acau, palisandru, ma)onul, zebrana (entrilobium robustum0, castanul de +ara, nucul de +ara, plante de cauciuc evea, (astilloa, ip)onia, !angeberia0, arborele de bumbac $ombax0, o serie de mirtacee, specii de ficus, cocos etc.N. 9n campia !amore, peisaul vegetal se modifica, savana este tipica si numai vaile sunt insotite de paduri%galerii. Asociatia vegetala „caatingas” este format din arbori si arbusti mai scunzi si mai rari arbusti xerofitici, cactusi, agave, Muca etc0 in conditiile unui climat mai uscat. 'ste localizata in partea sud%estica a Amazoniei si face tranzitia intre padurile dese si savane. 9n ultimele decenii ale secolului 47, $azinul Amazonian a atras atentia internationala datorita activitatilor umane, care amenintau tot mai mult ec)ilibrul forestier. 5espaduririle s%au accelerat mai ales in sudul raului Amazon si pe piemontul neinundabil al Anzilor, odata cu facilitatile de transport oferite de noile autostrazi si caile aeriene care au desc)is accesul unui mare flux de intreprinzatori si colonisti. 5escoperirea unor resurse de subsol zinc, cositor, petrol etc.0 au adus alte fluxuri de populatie. (onsecintele ecologice ale descoperirilor care au depasit probabil granitele bazinului si au castigat importanta pe plan national, au atras tot mai mult atentia oamenilor de stiinta, in vederea stoparii efectelor negative asupra mediului.
Fauna
'ste foarte greu sa ai o vedere complexa asupra vietuitoarelor din Amazonia, in parte si datorita faptului ca multe specii nu au fost inca identificate. (ea mai mare parte a mamiferelor sunt arboricole si foarte putine sunt terestre. unt mai mult de O777 de insecte. @antarii pot transmite boli cum sunt malaria si febra galbena. e mai intalnesc: furnici taietoare de frunze, licurici, albine, viespi, miriapozi, scorpioni, capuse, paianeni. pectaculoase sunt sutele de specii de fluturi colorati. (aracteristice padurilor Amazoniene sunt speciile de maimute: maimutele urlatoare, maimutele veverita, maimute blanoase, capucini etc. 3elinele, desi rare, sunt reprezentate de aguar si ocelot, desi sunt rare. +uma denumit de populatie „el tigre”0 se intalneste in numar mare pe marginile andine ale bazinului. $izonul de apa a fost introdus din sud%estul Asiei pentru munca in trecut traiau in salbaticie in regiunea mlastinoasa a -nsulei !arao0. *rdinul imparicopitatelor este reprezentat de tapir. 5in ordinul rozatoarelor fac parte multe specii endemice: porcul de apa, aguti, porcul spinos la limita cu +odisul "u#anelor0. 9n apele sistemului amazonian s%au descoperit peste 1>77 de specii de pesti si multe altele neidentificate. * importanta comerciala deosebita o are pirarucu unul dintre cei mai mari pesti de apa dulce din lume%aunge la >m lungime0 si o varietate de specii de pisici de mare uriase. +irania este rapace si care se )raneste cu pesti, dar ataca animale si c)iar oameni. @raficul cu peste ing)etat catre centrele urbane a devenit atat de mare incat unele specii sunt amenintate cu disparitia. (aimanii, inruditi cu crocodilii, sunt vanati pentru piei, la fel si testoasele si ouale lor care sunt considerate o delicatesa. +rintre serpi se remarca anaconda /%11 m lungime0 si boa boa constrictor0.
Solurile
Legetatia forestiera amazoniana este foarte luxurianta, ducand la concluzia
eronata ca solurile sunt foarte fertile. 5e fapt, nutrientii sunt „inc)isi” in vegetatie, inclusiv in radacini si in litiera si se recicleaza continuu prin caderea frunzelor. (limatul umed, ecuatorial, cu vegetatie de padure favorizeaza dezvoltarea solurilor feralitice. *cupa suprafete imense din etaul „teerra ferme”. unt bine drenate, poroase si cu structura variabila. 5eseori sunt nisipoase si cu o fertilitate naturala scazuta, datorita lipsei fosfatului, nitritilor, potasiului si prezentei unei aciditati ridicate. 'ste prezent si „pamantul negru al indienilor” numit „@erra preto dos -ndios”. 9n regiunea inundabila „varzeas” specifice sunt solurile aluviale si gleice, care au extinderea cea mai mare in lungul marilor fluvii, de la gura de varsare si pana la poalele Anzilor. (uloarea inc)isa a „apelor negre” tributare Amazonului, se datoreaza dizolvarii materiilor organice din compozitia acestor soluri si a absentei materialului aluvionar abundent, deoarece acesti afluenti curg de pe podisuri inalte, unde rocile tari, cristaline, afloreaza. +otentialul agricol al solurilor de pe terenurile inundabile este mai mare ca cele feralitice. olurile nu sunt sarace in nutrienti, deoarece sunt intinerite in fiecare an de depozitele fertile de mal, ramase in urma retragerii apelor. Btilizarea acestor soluri in scopuri agricole este limitata de inundatiile periodice. e estimeaza ca aceste soluri ocupa />777 Cm4.
$-$&-*"8A3-' % )ttp:GGTTT.e%referate.ro % )ttp:GGTTT.TiCipedia.ro %)ttp:GGTTT.scrigroup.comGgeografieG(ampia%Amazoniei64/46.p)p
%)ttp:GGbiblioteca.regielive.roGreferateGgeografieGregiunea%amazonia%644O7>.)tml %Dules Lerne , (alatorii extraordinare,
800 de leghe pe Amazon., 'ditura etzel.
%@)e @imes, Atlasul geografic al lumii, 'ditura (orint.
