Universitatea Politehanica din Bucuresti
Caiet de practica
CET Grozavesti
Facultatea de Energetica Student: Tatu Constantin Alin Grupa: 2304 A
1
pa Aombustibil C
E En. Tlectrica n. E ermica
apa calda Consumatori abur Consumator
Produse finite aterii si materiale C.E.T. compus din: ara siInstalatii materiale baza dede transformare a energiei primare -constructii -
-constructii speciale -instalatii si masini energetice -instalatii eletroenergetice
Practica la CET Grozavesti Prima zi
Prima zi de practica a fost dedicata prezentarii potentialelor pericole ce pot aparea in cadrul unei centrale si modalitati de prevenire a accidentelor. Dupa discutie am semnat luarea la cunostiinta cu privire la cele spuse mai sus , mai exact protectia/siguranta muncii.
A doua zi
A fost ziua in care ne-a fost prezentatea centrala propriui zis. Astfel am aflat ca producerea energiei electrice si termice este un proces complex care se realizeaza printr-o succesiune de transformari energetice, in instalatii speciale, prin arderea unui combustibil ( pacura, gaze naturale sau carbuni ). Centralele termoelectrice cu abur sunt un complex de instalatii ( mecanice si electrice ) si de constructii, in care diverse forme de energie bruta sunt transformate in energie electrica sau ( combinat ) in energie electrica si termica. Centrala termoelectrica este in esenta un transformator de energie, transformind succesiv formele de energie si anume energie chimica a combustibililor clasici ( pacura, gaze naturale sau carbune ) in energie termica apoi in energie mecanica si la finele procesului de productie in energie electrica. Schema de principiu privind procesul de productie intr-o centrala termoelectrica este urmatoarea:
Universitatea Politehanica din Bucuresti
Descriere CET Grozavesti
CET Grozăveşti, pusă în funcţiune în 1902, printre primele centrale electrice din ţară, are o putere electrică instalată de 100 MW şi o capacitate termică instalată de 784 Gcal/h, din care 184 Gcal/h în instalaţiile de bază şi 600 de Gcal/h în instalaţ iile de vârf. În centrală sunt instalate 2 grupuri turbogeneratoare de câte 50 MW tip VT-50-1, cu condensaţie şi priză de termoficare de 0,5-2,5 ata, precum şi un cazan de abur viu de 210 t/h, tip IBZKG, cu funcţionare mixtă gazpăcură, şi un cazan de abur viu de 420 t/h, tip TGM-84, cu funcţionare pe gaz natural si pacura. Agregatele de vârf sunt compuse din 3 cazane de apă fierbinte de 100 Gcal/h, tip PTVM, modificate pentru funcţionarea pe păcură, un cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h, tip CAF-4, de fabricaţie Vulcan, şi 2 cazane de apă fierbinte de 100 Gcal/h, tip 8A. Agregatele au fost puse în funcţiune în perioada 1965-1970. Alimentarea cu apă se face din râul Argeş, prin staţia Roşu. Gospodăria de păcură asigură descărcarea a 1500 de tone/zi, având o capacitate totală de stocare de 14 mii tone şi două trepte de pompare şi preîncălzire a păcurii. De asemenea, centrala dispune de o staţ ie electrică de 110 kV. C.E.T. GROZAVESTI este o centrala electrica si de termoficare ale carei instalatii sunt cuprinse in 4 incinte, dupa cum urmeaza: I.Incinta 1 – sala cazane unde se afla doua cazane de abur (C 1,2) cu circulatie naturala (prevazute cu tambur) care produc aburul saturat uscat (abur viu) necesar turboagregatelor; tot aici se afla toate instalatiile auxiliare cazanelor: instalatia de alimentare si degazare compusa din degazorul de 1,2 ata (1 buc.), degazorul de 6ata (doua bucati); ventilatoarele de aer (VA) pentru combustie si de gaze arse (VG) (doua ventilatoare de aer respectiv doua de gaze arse ptr. fiecare cazan – fiecare cazan are doua siruri de ventilatoare, un sir fiind compus dintr-un VA respectiv un VG); cazanele functioneaza cu gaz metan si/sau pacura; - sala turbine (sala masini) unde se afla doua turbogeneratoare (TA 1,2) care pot functiona in urmatoarele regimuri: de condensatie pura (cand se livreaza numai energie electrica), regim de condensatie si priza de termoficare (cand se livreaza energie electrica si termica); tot aici sunt prevazute toate instalatiile auxiliare ale turbogeneratoarelor care constau in: instalatia regenerativa compusa din condensatorul turbinei, PJP-urile (preancalzitori de joasa presiune) si PIP-urile (preancalzitori de inalta presiune) aferente fiecarui turbogenerator; gospodaria de ulei aferenta fiecarui turbogenerator; pompele de racire condensator (cate doua pentru fiecare turbogenerator); pompele de alimentare pentru cazane (4 pompe); instalatia de hidrogen pentru asigurarea racirii bobinajului celor doua generatoare; schimbatoarele de caldura de suprafata: BV (boyler de varf) si BO (boyler de baza) care asigura ridicarea temperaturii 3
agentului termic furnizat RADET-ului; pompele de termoficare proprii turboagregatului (cate doua ptr. fiecare turboagragat); statiile electrice de servicii interne 6kV si 0,4 kV ce alimenteaza consumatorii proprii aferenti celor doua turbogeneratoare si cazane; camera de comanda aferenta TA 1,2 si C1,2 situata la cota + 8m; - laboratorul chimic asigura producerea apei total demineralizata necesara alimentarii celor doua cazane si apa dedurizata ce se pompeaza in returul instalatiei de termoficare (cele doua circuite sunt complet separate); agentul primar este apa furnizata de RGAB prin intermediul a doua circuite; - gospodariile de NAOH, HCL, amoniac si hidrazina ce asigura reactivi necesari instalatiilor de producere a apei total demineralizata si a apei dedurizate; - instalatia de producerea hidrogenului care consta in doua electrolizoare complet automatizate, ce se afla intr-o incapere situata langa sala turbine; aceasta instalatie asigura presiunea nominala a H2 in cele doua generatoare; tot aceiasi instalatie asigura H2 intr-un rezervor tampon sub presiune, folosit ca rezerva pentru cazul in care instalatia de producere H2 este indisponibila; - sala pompe retea termoficare – cuprinde 5 pompe de retea termoficare al caror colector de refulare este comun cu colectorul de refulare al pompelor de termoficare din sala turbine; sunt folosite in regimuri de varf in sezon de iarna cand dispecerul RADET solicita valori ridicate ale presiunii si debitelor in reteaua sa; - statia electrica de 110 kV - este de tip interior si asigura transportul energiei electrice prin intermediul liniilor electrice subterane (LES) cu statiile electrice de conexiuni ale SEN; - statia electrica de 6 kV Generale, si statiile de 0,4 kV auxiliare asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor auxiliari; - grupul Diesel porneste automat la disparitia totala a tensiunii in CET (trecerea prin „0”) si alimenteaza cu energie electrica consumatorii vitali: pompele de ulei avarie destinate ungerii lagarelor turboagregatelor, pompele de incendiu, buclele de masura AMC destinate supravegherii parametrilor agragatelor; - turnurile de racire - sunt cu tiraj natural si sunt folosite la racirea apei ce a preluat caldura prin schimb termicde suprafata din aburul destins in condensator la TA1 sau/si TA2; apa folosita la racire este apa bruta (apa de rau); - sala CAF-uri (cazane de apa fierbinte) – sunt 4 CAF-uri care asigura ridicarea temperaturii agentului termic in perioadele varfului de iarna; pot fi alimentate cu gaze naturale si/sau pacura; - remiza PSI – ce este prevazuta cu autospeciala PSI si personal propriu permanent ce lucreaza in tura; - blocul administrativ unde se afla birourile personalului de conducere, sectii, compartimente functionale; depozitul de materiale pentru piese de schimb, echipamente ptr. productie, echipamente de protectie ptr. personal, etc;
Nota: - instalatiile de turbine (TA1,2) si cazane (C 1,2) sunt instalatii de baza; - instalatiile de alimentare/degazare sunt comune pentru ambele cazane; - cele doua cazane debiteaza abur viu in bara comuna; - iesirea din PIP-uri este pe aceiasi bara ptr. cele doua TA. Instalatia a fost proiectata in acest mod pentru a permite o mai buna flexibilitate in functionare.
Universitatea Politehanica din Bucuresti
II. Incinta 2 Este reprezentata prin gospodaria de pacura ce consta in: - cele doua rezervoare de stoc pacura; - platforma cu filtrele grosiere si fine, preancalzitorii de pacura tr. a-I-a si a-II-a, separatorii de pacura; - sala pompe pacura in care se afla pompele de pacura tr. a-I-a si a-II-a; - statia electrica de 0,4 kv ce alimenteaza electropompele de pacura. Nota: instalatia este destinata alimentarii cu pacura a celor doua cazane de abur si/sau a CAFurilor.
III. Incinta 3 Este reprezentata prin doua CAF-uri ce pot fi alimentate numai cu pacura; instalatia este prevazuta cu doua pompe de termoficare ce asigura pomparea agentului termic in reteaua RADET.
IV. Incinta 4 Este reprezentata prin prin rampa de descarcare pacura situata in zona Apaca (Militari) unde se efectueaza receptia si descarcarea marsutelor de pacura; descarcarea se face prin racorduri intr-un colector situat sub calea ferata (pacura este preancalzita cu abur pentru fluidizare); din acest colector, pacura este preluata cu pompele de transvazare si transportata prin conducte in rezervoarele de stoc din incinta 2.
A. Fluxuri tehnologice de baza
1. Circuitul de apa/abur/condens Apa demineralizata produsa la laboratorul Chimic este pompata in degazorul de 1,2 ata ce reprezinta prima treapta de degazare termica, dupa care este preluata cu pompele de transvazare situate pe sala cazane si pompata in cei doi degazori de 6 ata, ce reprezinta a 2 a treapta de degazare termica; de aici apa este aspirata cu una din cele 4 pompe de alimentare (EPA) in functie de schema aleasa si refulata mai departe prin bateria de PIP-uri aferenta TA (acest lucru se face pentru a ridica temperatura apei de alimentare a cazanului, deci cresterea randamentului pentru acelasi consum de combustibil); la iesirea din PIP-uri, apa intra in economizorul cazanului si mai departe in tambur, unde se face separatia intre abur si apa; apa intra mai departe in tevile din camera focara unde i se ridica temperatura si prin circulatie naturala (pe baza micsorarii densitatii) ajunge inapoi in tambur unde se face separatia intre apa si abur (ciclul continua); aburul trece printr-o serie de supraincalzitori si in final la iesirea din cazan rezulta abur saturat uscat; acest abur va alimenta turbinele. Aburul, la intrarea in turbina poseda o energie potentiala; la intrarea in sistemul de palete al rotorului, se transforma in energie cinetica care se transforma mai departe in lucru mecanic la arborele turbogeneratorului, generand rotirea acestuia si mai departe rotirea arborelui generatorului care avand rotorul alimentat in curent continuu (tensiunea de excitatie) prin fenomenul de inductie electromagnetica induce in statorul generatorului o tensiune electromotoare; astfel, la bornele statorului se obtine o tensiune alternativa in sistem 5
trifazat care mai departe este transformata in transformatorul de bloc (ridicarea tensiunii la 110 kV) si transportata in statia de 110kV. Prelucrarea aburului in turbina se face in trepte, astfel la iesirea din corpul de joasa presiune (coada de condensatie) acesta va avea presiunea < Patm si o densitate foarte mica; acest abur intra mai departe in condensator unde prin schimb de caldura de suprafata se transforma in condens, denumit condens principal. O parte din abur este debitat prin prizele de abur ale PIP-urilor, PJP-urilor si priza de termoficare catre BO si BV; condensul obtinut prin racirea acestui abur, se numeste condens secundar. Atat condensul primar cat si cel secundar se pompeaza in degazorii de 6 ata, acesta fiind astfel recuperat si folosit mai departe in procesul tehnologic.
2. Circuitul de alimentare cu apa dedurizata Apa dedurizata produsa in sectia laborator Chimic este degazata in degazorul de termoficare de 1,2 ata si mai departe pompata in returul retelei de termoficare RADET, unde se mentine o anumita presiune pentru functionarea optima a pompelor de termoficare cat si pentru acoperirea pierderilor tehnologice datorate rezistentei hidraulice din reteaua RADET; tot inelul de termoficare al RADET este plin cu apa dedurizata produsa de CET-uri, acesta fiind agentul termic. Prin conducta de retur, apa dedurizata este aspirata prin BO (schimbator de caldura de suprafata) de catre pompele de termoficare aferente TA si mai departe fiind refulata prin BV (schimbator de caldura de suprafata); rezulta astfel o crestere a temperaturii apei dedurizate (energie termica, ce se masoara in Gcal). De la iesirea din BV, apa intra in circuitul de tur al centralei si mai departe in magistralele de tur ale RADET ce sunt racordate la punctele termice – consumatori. Dupa ce apa dedurizata cedeaza din caldura catre consumatori, se intoarce prin returul de termoficare in CET unde ciclul se reia.
Caracterisitici echipamente •
Caracteristici degazori
Degazorii de termoficare din CET Grozavesti sunt degazori termici si au drept scop eliminarea gazelor dizolvate in apa de adaos in termoficare . In degazori O2 si CO2, la cresterea temperaturii se degaja si previn efecte nedorite prin coroziune in schimbatoarele de caldura ( boilere de termoficare si CAF-uri ). In CET Grozavesti apa de adaos in termoficare se degazeaza in doua degazoare , respectiv nr. 2,3 , iar degazorul nr. 1 nu se mai incadreaza in prescriptiile ISCIR , avand rol doar de rezervor de apa dedurizata . Instalatia pentru preincalzirea apei de adaos din sistemul de termoficare din CET Grozavesti a fost modificata in 2004 prin inlocuirea schimbatoarelor de caldura cu placi cu preincalzitoare de apa de adaos si circuite de abur, apa si condens aferente acestora .
Universitatea Politehanica din Bucuresti
Mentionam ca degazorul nr.2 termoficare s-a predat in exploatare in anul 1993, are o capacitate teoretica de degazare de 250 m3/h. In anul 1997 degazorul nr. 2 termoficare a suferit o reconfectionare metalica, prin aplicarea unor foi metalice si sudarea acestora pe corpul degazorului .
Coloana de degazare Capacitatea de degazare 240 m3/h; Diametrul 1600mm; Presiunea de lucru 1.2 ata. Rezervor degazor Volum 80 m3/h; Diametru 3000mm; Tip B. Degazorul nr.3 termoficare s-a predat in exploatare in anul 1998 , are o capacitate teoretica de degazare de 350 m3/h . Tip AP 94-004-BD Coloana de degazare: Presiunea de lucru 1,2 ata; Diametrul 1800 mm; Capacitatea de degazare 320 m3/h; Temperatura de lucru 104°C. Rezervor degazor Volumul 98 m 3; Diametrul 3400 mm; Temperatura de lucru 104°C. Este prevazut cu supape de siguranta si sifon hidraulic.
•
-
Caracteristici ejectori
Tip E-P-Z-600-4-A Functioneaza cu presiune 8-10bar Trei trepte: joasa, medie si inalta spre condensator Trei camere de racire sub duzele de extractie cu apa din condens principal cu temperatura intre 24oC si 60oC debit intre 40t/h si 180t/h debit abur consumat 3-5 t/h debit aer extras pana la 280m3/h recuperare condens secundar : treapta I in condensator treapta II in sifonul de 14 m sau in treapta de inalta treapta III in palnie care se recupereaza in sifon 7
-
Temperatura condens secundar 50- 95 oC
Caracteristici PJP si PIP P.J.P. nr. 1
Tip: PNT – 100 No.3018 Anul fabricatiei: 1963 Suprafata de incalzire: 100m2 Presiunea aburului de lucru: 1,5 Kg/cm 2 Presiunea apei: 16 Kg/cm 2 Presiune abur la proba hidraulica: 3 Kg/cm 2 Presiune apa la proba hidraulica: 20 Kg/cm 2 Temperatura maxima a peretelui: 170°C P.J.P. nr. 2
Tip: PNT 100-1 No.4018 Anul fabricatiei: 1963 Suprafata de incalzire: 100m2 Presiunea aburului de lucru: 2 Kg/cm 2 Presiunea apei: 16 Kg/cm 2 Presiune abur la proba hidraulica: 3 Kg/cm 2 Presiune apa la proba hidraulica: 20 Kg/cm 2 Temperatura maxima a peretelui: 180°C
P.J.P. nr. 3
Tip: PNT 130 - 5A No. 2224 Anul fabricatiei: 1963 Suprafata de incalzire: 130 m2 Presiunea aburului de lucru: 7 Kg/cm 2 Presiunea apei: 16 Kg/cm 2 Presiune abur la proba hidraulica: 10 Kg/cm 2 Presiune apa la proba hidraulica: 20 Kg/cm 2 Temperatura superioara a peretelui: 195°C
P.J.P. nr. 4
Tip: PNT
Universitatea Politehanica din Bucuresti
No. 5018 Anul fabricatiei: 1963 Suprafata de incalzire: 130m2 Presiunea aburului de lucru: 9 Kg/cm 2 Presiunea apei: 16 Kg/cm 2 Presiune abur la proba hidraulica: 12 Kg/cm 2 Presiune apa la proba hidraulica: 16 Kg/cm 2 Temperatura maxima a peretelui: 205°C Instalatia regenerativa de inalta presiune
P.I.P NR. 5 Tip: PV 350/230-8 Nr. 17141 Presiune abur: 21 kg/cm 2 Presiune apa: 230 kgf/cm2 Volum: 8000/2600 abur/apa An fabricatie: 1963 P.I.P NR. 6 Tip: PV 350/230-8 Nr. 17142 Presiune abur: 36 kg/cm 2 Presiune apa: 230 kgf/cm2 Volum: 8000/2600 abur/apa An fabricatie: 1963 P.I.P NR. 7 Tip: PV 350/230-8 Nr. 17142 Presiune abur: 50 kg/cm 2 Presiune apa: 230 kgf/cm2 Volum: 8000/2600 abur/apa An fabricatie: 1963 PREINCALZITOR ABUR LABIRINTI INALTA PRESIUNE Tip: PC No. 6013 Anul fabricatiei: 1963 Presiune abur: 0,8 Kg/cm2 Presiune abur: 16 Kg/cm 2 Presiune abur la proba hidraulica: 2 Kg/cm 2 Presiune apa la proba hidraulica: 20 Kg/cm 2 Temperatura maxima a peretelui: 320 °C
9
Caracteristici generatoare
DENUMIREA
TA2
TA1
TVF – 60 – 2
TV – 60 – 2 A. GREUTATI -Greutate totala (kg) din care: - Stator cu racitori si scuturi - Rotor - Lagarul spre excitatie - Excitatoarea
155.000 93.000 31.000 11.600 7.000
130.000 87.000 24.200 8.310 8.500
B. GABARIT - Lungime totala (mm)
10.788
10.305
C. EXCITATIE - Curent (A) - Tensiune (V) - Putere excitatoare (kW) D.
D. RACIRE - Presiune hidrogen (kg/cm 2) - Volum de gaz (m 3) E. CARACTERISTICI DE EXPLOATARE - Puterea la racire cu hidrogen (MVA) - Puterea la racirea cu aer (MVA) - Conditii de ridicare a tensiunii generatorului - Temperatura maxima a bobinajului rotoric (o C) - Puterea aparenta la cos Φ = 0 -Capacitatea de a suporta curenti de scurtcircuit nesincron I22 x t - Autosincronizarea F. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE - Reactanta supratensiune % - Reactanta sincrona % -Capacitatea statorului (micro F) - Inductia de incercare a statorului (Gs) - Numar de borne
Lucru
Rezerva
717 239 190
750 250 190
Lucru(statica)
Rezerva
1530
1530 185 470
1 50
2 34
75 37,5 Nu se recomanda 130
75 0 Functionare 20 min. la 50 % Unom. 120
0,8 Pn 30
0,77 Pn 15
permisa
nepermisa
15,65 200 0,72 10.000 12
14,6 166 0,61 14.000 9
Universitatea Politehanica din Bucuresti
Date nominale
-
Fabricat ELECTROSILA – Leningrad nr. 02981, anul 1963 GOST: 533-51
-
Puterea: 60.000 kW; 75.000 kVA; cos =0,8; 50 Hz Stator: tensiunea 10.500 V; curent 4125 A Rotor: tensiunea 239 V; curent 717 A Viteza de rotatie: 3.000 rot/min Sensul de rotatie privind dinspre excitatoare: spre stanga (contra acelor ceasornicului ) Suprapresiunea de hidrogen la puritatea de 95%:1 kg/cm2 Temperatura gazului la intrare: 40oC Apa de racire: debit 200m3/h; temperatura la intrare 33oC
Greutati - Piesa cea mai grea la montaj (statorul fara racitor): 93 t Statorul cu scuturi, racitori si placa de baza: 104 t - Lagarul dinspre excitatoare cu placa de baza: 11,6 t - Rotorul:31t - Excitatoarea cu placa de baza: 7 t Din care: Rotorul excitatoarei :0,77 t
Gabarit total: 4.510 X 10.788 mm
Caracteristici de functionare:
a. Caracteristici de mers in gol ( la 50Hz) Tensiune stator [V] Curent rotor [A] Pierderi
12.400 380
11.400 300
10.500 255 218
9.500 216,5
11
8.500 185
7.400 160
6440 135
5500 115
b. Caracteristica de scurt-circuit trifazat Curent stator [A] Curent rotor [A]
4.160 475
3.600 410
3.128 356,5
2.680 305
2.080 237
1.580 180
Universitatea Politehanica din Bucuresti
Caracteristici condensator
-
Tip K2-3000-2 Suprafata din tevi de alama de Ø 22/24 mm si lungime de 7500 mm Suprafata de racire 3000 m2 Debit in condensatie pura 800t/h, Debit in condensatie si priza 500t/h, Debit in contrapresiune 200t/h Debit total condensator 9000t/h
Variatia datelor nominale functie de racire
Suprapresiune gaz
Temperatura la intrare
Apa [kg/cm2]
C
o
Putere aparenta
Putere activa
Tensiune
Curent
MVA
MW
kV
kA
Coef. de incarc. statica
cos
Gaz C
o
%
Racire cu hidrogen
1
33
40
75
60
10.5
4.125
0.8
1
20
30
78.9
60
10.5
4.345
0.76
0.05
33
40
62.5
50
10.5
3.44
0.8
0.05
20
30
65.8
50
10.5
3.63
0.76
10.5
2.06
0.8
95.5
98.5
1.8
1.9
Racire cu aer
0.03-0.06
37.5
30
OBSERVATIE:
1. Functionarea cu racire cu aer se admite numai temporar (regim de avarie). In timpul functinarii cu aer se alimenteaza cu ulei joantele de etansare ale axului ,se asigura o suprapresiune de aer de 300-600 mm.col. apa si complectarile de aer se fac prin filtru uscator. 13
2. viteza de crestere a puterii active pe generator este determinata de instructiunile pentru turbina. Curentul total al generatorului va fi crescut proportional cu cresterea curentului activ. 3. Pierderea de hidrogen in 24 de ore la presiunea de 2 kg/cm2 este de maxim 8 m 3/h (convertit la presiunea atmosferica). Micsorarea temperaturii de intrare a apei pana la 20oC si a gazului pana la 30 oC, permite marirea puterii aparente conform tabelului nr. 1. Micsorarea temperaturii gazului sub 30oC, nu permite marirea puterii generatorului. Nu se admite functionarea cu temperatura gazului rece sub 25oC (pericol de condensare a vaporilor si conditii grele de lucru pentru bobinaj). La cresterea temperaturii gazului la intrare peste 40oC se reduce puterea generatorului astfel: • la o crestere de 5oC se reduce puterea cu 7,5 %; la o crestere de 10oC se reduce puterea cu 17,5 %; • la o crestere de 15oC se reduce puterea cu 32,5 %. • •
Nu se admite functionarea la o temperatura a gazului mai mare de 55oC. Variatia datelor in functie de tensiunea statorica Tensiune % Un Putere aparenta % Sn Curentul statoric % In
110
109
108
107
106
105
100
95
90
90
92
94
96
98
100
100
100
94
84
87
90
92
95
100
105
105
82
85 89
105
La variatia tensiunii in domeniul ± 5%, se mentine puterea nominala a generatorului la cos φ nominal. Corespunzator variaza curentul statoric cu ± 5%. Nu se admite functionarea cu o tensiune mai mare de 11% din tensiunea nominala.
Caracteristici condensator
Tip K2-3000-2 Suprafata din tevi de alama de Ø 22/24 mm si lungime de 7500 mm Suprafata de racire 3000 m 2 Debit in condensatie pura 800t/h, Debit in condensatie si priza 500t/h, Debit in contrapresiune 200t/h Debit total condensator 9000t/h
Universitatea Politehanica din Bucuresti
15
